Вы находитесь на странице: 1из 13

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA, IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI


SPECIALIAZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA: ID

STUDENT: RUXANDARI IOANA (CĂS. GAVRILĂ)


ANUL I
GRUPA 711
Realizați un eseu argumentativ cu titlul: Noi dimensiuni ale raportului copil-curriculum în
concepţia autorului John Dewey, pornind de la lucrarea autorului Dewey, J.(1977), Trei scrieri despre
educaţie, Bucureşti:EDP
Noua viziune care anticipează paradigma curriculumului se bazează pe relaţiile dintre
educaţie şi democraţie (ca valoare socială), pe de o parte, între educaţie şi experienţă (a celui
educat), pe de altă parte.
Experienţa – termenul cheie este înmănunchiată în cele trei capitole ale lucrării „Trei
scrieri despre educaţie”.
Dewey a criticat curriculumul clasic din secolul XIX deoarece accentua disciplina
mentală bazată pe memorare şi recitare.
Lucrarea sa, "Copilul şi curriculum-ul" (1902) nu ridică nici o obiecţie înţelesului
tradiţional al conceptului, dar atrage atenţia asupra posibilei erori a interpretării acestuia ca
reprezentând două entităţii diferite, separate: (a) disciplinele şi subiectele studiate în şcoală; (b)
experienţa de învăţare a copilului, organizată de şcoală.
În viziunea autorului curriculum este centrat pe copil astfel încât acesta “devine soarele
în jurul căruia gravitează dispozitivele pedagogice; el este centrul în jurul căruia acestea se
organizează.” J.Dewey consideră curriculumul traditional ca f i i n d u n i f o r m ,
p e d a g o g i a v e c h e a v a n d o a t i t u d i n e c l a s i c ă , m e c a n i c ă , c u metode
comune. Nu tine cont de instinctele si activitătile copilului si propune o schimbare in educatie
care constă in a considera copilul “centrul d e g r a v i t a t i e , i a r i n j u r u l l u i t r e b u i e s ă
s e i n v a r t ă t o a t e t e o r i i l e , m e t o d e l e ; curriculum trebuie realizat in functie de
experientele sale imediate.
John Dewey urmăreşte formarea unui spirit activ al copilului, al elevului în actul
educaţiei şi al învăţării. Astfel, copilul/elevul activ este cel capabil „să acţioneze în loc de a
asculta, să-şi facă propriile experienţe, în loc de a admite fără spirit critic informaţia .”
Copilul trăieşte într-o lume relativ îngustă de contacte personale. Obiectele nu ajung
în experienţa lui dacă nu ating, direct şi evident, propria sa bunăstare sau cea a familiei şi
prietenilor. Lumea sa este o lume de persoane cu interesele lor personale şi mai puţin un
domeniu al faptelor şi legilor. Esenţial nu ar fi adevărul în sensul de a fi conform cu faptul real,
ci afecţiunea şi simpatia. Contrar acestui fapt, programa şcolară ce se aplică în şcoală prezintă
realitatea nedelimitată în timp şi spaţiu. Copilul este scos din mediul său fizic familiar şi este
asimilat la nivel cosmic. Nu există izolare conştientă sau distincţie conştientă. La şcoală copilul
învaţă Lumea fracţionat, la diferitele discipline de studiu. Studiile clasificate astfel, sunt
produsul ştiinţei de secole, şi nu produsul experienţei copilului.
Aceste separări şi diferenţe vizibile dintre copil şi curriculum sunt frecvente şi fără
limite.
În general, trebuie ignorate şi minimalizate particularităţile şi experienţele individuale
ale copilului, precum şi ciudăţeniile lui.
Ca educatori, activitatea noastră constă tocmai în înlocuirea acestor elemente
superficiale şi întâmplătoare cu realităţi stabile şi bine definite, acestea fiind gândite în studii şi
lecţii. Pregătirea profesorului pentru cunoaşterea şi valorificarea înclinaţiilor naturale ale
copilului devine astfel determinantă pentru creşterea calităţii curriculumului şcolar.
Împărţiţi fiecare temă în capitole, fiecare capitol în lecţii, fiecare lecţie în fapte şi
formule specifice. Astfel, copilul va înainta pas cu pas în stăpânirea acestor părţi componente,
iar în final el va descoperi întregul domeniu. Astfel, se pune accent pe subdiviziunile şi
succesiunile logice ale obiectului de studiu.
Obiectul de studiu oferă scopul şi determină metoda de lucru. Trebuie conferite texte,
părţi şi secvenţe logice în clasă, într-un mod diferit şi gradat. Copilul este cel care primeşte şi
acceptă, iar asta se întâmplă când acesta este maleabil şi docil.
Un alt punct de vedere, susţine copilul ca fiind punctul de plecare, centrul şi finalul;
idealul fiind creşterea şi dezvoltarea sa.
Scopul nu vizează cunoştinţele sau informaţiile, ci autorealizarea. Personalitatea,
caracterul reprezintă mai mult decât obiectul de studiu.
Singura metodă semnificativă este cea care se adresează intelectului, aşa cum acesta
receptează şi asimilează.
Obiectul de studiu este doar hrana spirituală, materialul de nutriţie posibil. Sursa a tot
ceea ce este inert, mecanic şi formal în şcoli se află exact în subordonarea vieţii şi experienţei
copilului faţă de curriculum. Tocmai de aceea, învăţarea a devenit obositoare, iar lecţia se
identifică cu o sarcină dificilă. Opoziţia fundamentală dintre copil şi curriculum stabilită de cele
două doctrine, poate fi multiplicată într-o serie de alţi termeni. „Disciplină” – parola celor care
preamăresc studiul; „interes” este aceea a celor care poartă blazonul „copilul” pe stindardul lor.
Dewey subliniază faptul că ar trebui să se studieze acele discipline cu care copilul are contact
direct.
Scoala poate fi o comunitate in miniatură, o societate
embrionară care să ii ofere copilului sansa de a avea reale exp eriente de
viată.Scoalareprezintă o extensie a societătii unde copilul isi desfăsoară activitatea. Pentru ca
societatea să aibă o viată continuă este nevoie de educatie.
Experienţa si educaţia sunt două concepte strans legate si depind una de c e a l a l t ă .
P e b a z a e x p e r i e n t e l o r d i n t r e c u t c o p i l u l p rogresează. Pentru ca acestea să
aibă valoare educatia trebuie să se producă in mod continuu.
Educaţia are ca scop creşterea/dezvoltarea personalităţii celui educat.
Proiectați un model de aplicare în practica școlară a unui instrument cognitiv-
constructivist, pentru un conţinut educaţional ales.
Metoda cubului:
-este o modalitate de lucru care poate fi aplicată individual, în perechi sau în grupuri
pentru o abordare a unei situaţii problematice, prin solicitarea gândirii elevului;
-profesorul le cere elevilor să scrie despre un anumit concept sau temă prin parcurgerea
feţelor cubului. Este preferabil să se respecte ordinea prezentată pentru că aceasta îi conduce pe
elevi în mod treptat spre o gândire complexă.
Etapele acestei metode corespund celor 6 feţe ale unui cub:
Descrie! – explică/defineşte o noţiune un concept
Compară! – stabileşte asemănări şi deosebiri
Asociază! – la ce te face să te gândeşti?
Aplică! – ce aplicabilitate practică poate avea?
Analizează! – analizează conceptual din diferite puncte de vedere
Argumentează pro sau contra! – este bine/rău, util/nefolositor?
Fiecare instrucţiune/cerinţă de pe faţeta cubului presupune sarcini de lucru.
În echipele constituite pentru atingerea unui obiectiv, care nu au un caracter permanent,
membrii au roluri diferite în funcţie de înclinaţiile lor personale şi de nevoile echipei.
Profilul unui membru al echipei, rolul care i se potriveşte cel mai bine, poate fi stabilit
pe baza următoarelor caracteristici:
• relaţionarea cu ceilalţi membri;
• modul în care participă la luarea deciziilor;
• căile prin care obţine informaţiile şi utilizarea lor;
• metoda preferată în organizarea activităţii
CLASA: a IV-a
DISCIPLINA: PE ARIPILE CUVINTELOR ( opţional)
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
TEMA : “ AMINTIRI DIN COPILĂRIE”, de Ion Creangă

DESCRIE COMPARĂ
Imaginaţi-vă că vă aflaţi în grădina Compară comportamentul tău cu cel al lui
mătuşii Mărioara. Nică. Ce ai fi făcut într-o asemenea situaţie?
- Ce personaje vedeţi?
- Ce culori vedeţi?
- Ce sunete auziţi?

ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ
Găsiţi însuşiri următoarelor cuvinte: Analizaţi pericolele situaţiilor în care este
cireşe…………… pus Nică. Ce ar fi putut păţi băiatul?
vară……………..
creangă………….
cânepă…………..
nuia……………..
mătuşă…………

ARGUMENTEAZĂ APLICĂ
Este sau nu vinovat Nică pentru stricarea Dramatizaţi textul „Amintiri din
plantaţiei de cânepă? De ce? copilărie”.
Redactați un argument pentru o disciplină opţională (tipul de opţional: la nivelul ariilor
curriculare sau la nivelul domeniilor experiențiale)

ARGUMENT

Computerul a devenit un obiect de strict necesitate. Toţi trebuie să învăţăm să-l


folosim – de la cei mai mici şi până la cei de vârstă înaintată.
Astăzi nu există practic domeniu în care să nu fie necesar folosirea
calculatorului.. Capacitatea de a utiliza computerul este de mare importanţă pentru integrarea
in societate , din punct de vedere profesional. Noi cei care pregătim generaţia de mâine suntem
obligaţi prin însăşi vocaţia noastră de educatori să regândim mijloacele educaţionale şi să
folosim fără nicio reţinere mijloacele moderne. Utilizând calculatorul, elevii pot învaţa nu
numai informatica , ci şi la celelalte discipline studiate in şcoală. Există lecţii informatizate de
ştiinţele naturii, geografie, biologie , limbi straine, limba română, matematica,educatie
tehnologică, etc. in plus astfel de lecţii sunt de o mare atractivitate, astfel că invaţarea cu ajutorul
calculatorului poate fi mult mai eficientă. Este necesar să-i învaţăm pe micii elevi sa utilizeze
calculatorul, pentru ca ei sa poată beneficia de multitudinea de informaţii utile stocate pe
calculator sau in reţeaua Internet, să poată beneficia de lecţiile moderne, de exemplu prin
programul AEL.
Învaţarea pe calculator este absolut necesară pentru evoluţia şcolară, socială, şi
profesională a elevilor, asigurând condiţii pentru succesul lor în viitor. Opţionalul urmareşte
formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor si abilităţilor de a utiliza calculatorul, precum şi aplicarea
acestor cunoştinţe pentru facilitarea învaţării la celelalte materii , dezvoltarea orizontului de
cunoaştere şi capacitatii de explorare a lumii inconjuratoare, cu diversele ei domenii.
Obiective cadru

 Identificarea elementelor specifice unui sistem informatic 


 Utilizarea elementelor specifice unui sistem informatic 
 Prelucrarea informaţiilor în format digital 

CLASA A II-A

1. Identificarea elementelor specifice unui sistem informatic

Obiective de Conținuturi Activități de învățare


referință
1.1Să identifice Sistem de operare – Windows -exerciţii de pornire si oprire
principalele  Prezentare, caracteristici a calculatorului
elemente ale  Pornire, oprire, repornire calculator -exerciţii de recunoaştere a
interfeței unui  Obiecte de pe desktop: computer (My pictogramelor, si a
sistem de Computer), coș de gunoi (Recycle elementelor unei ferestre
operare bin) -exerciţii de utilizare a

 Personalizare ecran: modificare mouse-ului pentru accesarea

fundal (Background), economizor pictogramelor

ecran (Screen Saver), dată şi oră -exercitii de modificare a

(Date&Time) fudalului, datei, orei.

 Elemente specifice unei ferestre:


butoane de minizare
restaurare/maximizare, închidere;
bară de titlu ; bară de meniuri; bară
de stare; bară de derulare
Accesorii ale sistemului de operare -exerciţii de deschidere și
1.2. Să Windows- Paint închidere a programului
identifice  Elemente de interfaţă: instrumente Paint
elementele pentru umplere și colorare -să cunoască instrumentele
specifice din bara cu instrumente
aplicației Paint pentru a desena
2. Utilizarea elementelor specifice unui sistem informatic
Obiective de Conținuturi Activități de învățare
referință
2.1. Să utilizeze Accesorii ale sistemului de operare - exerciţii de
aplicaţia Paint Windows –Paint deschidere,creare, salvare
 Lansare aplicaţie a fișierelor
 Operaţii de bază cu fişiere de tip -crearea unor desene
imagine: deschidere, creare și salvare folosind bara de
 Desene: colorare şi umplere instrumente a aplicaţiei

 Modificare fişier de tip imagine: Paint


adăugare, ștergere conținut - să cunoască şi utilizeze
instrumentele din bara cu
instrumente pentru a
desena
2.2. Să utilizeze Jocuri educaţionale specifice vârstei - jocuri educaţionale de
jocuri recunoaştere a formelor
educaţionale geometrice ;
- jocuri educaţionale de
numărare
3. Prelucrarea informaţiilor în format digital
Obiective de Conținuturi Activități de învățare
referință
3.1. Să Accesorii ale sistemului de operare - realizare de desene, de
prelucreze Windows –Paint colorare a unui şablon.
conţinuturi  Aplicaţii practice de desenare
grafice cu
aplicația Paint

SUGESTII METODOLOGICE
Predarea-învăţarea disciplinei Utilizarea calculatorului va fi orientată pe rezolvarea
unor sarcini de lucru, care vor duce la consolidarea deprinderilor de personalizare a spaţiului
de lucru, de a utiliza mouse-ul, tastatura, jocuri educaţionale, formarea deprinderilor de
realizare de desene complexe, de redactare elementară a textelor.
Aplicaţiile prezentate efectiv elevilor trebuie corelate cu specificul vârstei şi cu noţiunile
studiate în cadrul celorlalte discipline din planul cadru.Înaintea începerii studierii unui anumit
software este benefic ca elevilor să le fie prezentată o aplicaţie demonstrativă, care va creşte
astfel interesul şi motivarea pentru angrenarea într-un proces de învăţare.

MODALITĂȚI DE EVALUARE

Evaluarea elevilor se poate realiza prin probe practice, observaţie sistematică,


conversaţie euristică, portofolii electronice gestionate de cadrul didactic etc.
Se recomandă ca evaluarea să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi
capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă cu ajutorul calculatorului.
PROBE PRACTICE
 desenare în Paint ;
 gestionarea fişierelor;
 jocuri educaționale;
 crearea de documente, felicitări;
Realizați un exerciţiu de operaţionalizare a obiectivelor de transfer pentru un
conţinut educaţional ales.
CLASA: a IV- a
DISCIPLINA: Matematică
TEMA: Cilindrul
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
A. COGNITIVE:
Oc1: – Să recunoască corpurile geometrice
Oc2: – Să descrie,caracteristicile observate la corpurile geometrice
Oc3:– să recunoască figurile geometrice invățate in contexte variate

B. PSIHOMOTORII:
Om1: - să-şi coordoneze mişcările pentru a folosi în condiţii de igienă fişele;
Om2: - să scrie corect şi estetic pe caiete, în ritm rapid;
Om3: - să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile, în timpul lecţiei.

C. AFECTIVE:
Oa1:- vor manifesta interes pentru actul comunicării:
Oa2:-vor colabora cu învăţătorul pentru realizarea obiectivelor propuse.
Pornind de la un conţinut educaţional, propuneţi 3 sarcini de învăţare care reflectă
utilizarea a 3 tipuri de inteligenţă (Modelul inteligenţelor multiple, Gardner, 1983)
DISCIPLINA: LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
TEMA: Țara poveștilor, de Fănuș Neagu
Clasa a IV-a
INTELIGENȚĂ LINGVISTICĂ
Explicați conținutul enunțului: ” Zborul lor se închega într-un cântec subțire,
stăruitor, dulce ca o făgăduință.”
Alcătuiți enunțuri în care să folosiți expresiile: câmpie domoală, cântec subțire, dulce
ca o făgăduință.
INTELIGENȚĂ LOGICO-MATEMATICĂ
Ordonați ideile în ordinea momentelor povestirii, numerotându-le corespunzător:

O rață trimisă de Zâna apelor. În lanul de floarea soarelui.


Banica incepe călătoria pe râu. Întoarcerea din amurg.
Dialogul cu fata de sub salcâm. Țara poveștilor.

Încercuiți din imaginile de mai jos doar copacii care apar în text:
INTELIGENȚĂ VIZUALĂ

Realizați un desen ce corespunde descrierii din fragmentul de mai jos:

”Lângă un pâlc de arini, Bănică văzu că râul se desface în două: o parte apucă într-o
pădure de sălcii și plopi, cealaltă intră în câmpia îngustăși domoală. O rață de baltă se scălda
liniștită.”

Schițați portretul Zânei Apelor.

Вам также может понравиться