Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
1882—1934
*
Notă biografică
f-
:
Cezar Papacostea, Ştefan Zeletin. Viaţa şi opera, Bucureşti,
facultăţi ale sufletului" în timp ce colegul şi prieten 010 -11. din nou la Universitatea din Berlin şi în se
său, Vasile Bogrea, îşi alege subiectul „Deosebirea dintr i n . ".Irul de vară în curs (1911) la Universitatea din Erlan-
clasici şi romantici". 1
1 i i " . După vara anului 1911, Ştefan Zeletin a urmat
Studii universitare. Intre 1902 şi 1906 urmează cursu cursuri universitare şi la Oxford.
rile Facultăţii de litere şi filozofie a Universităţii di; Doctor în filozofie al Universităţii regale din Erlangen.
Iaşi. In 1906 îşi trece examenul de licenţă magna cu BUciplina principală de e x a m e n a fost istoria filozofiei,
laude. Atmosfera ieşeană o evocă într-un manuscris ir| i II disciplinele secundare economia naţională şi pedago-
titulat De unde ne vine lumina, în care spune despr i ' i i Lucrarea de doctorat a avut ca subiect: „Persönlicher
erou: „Era visător din fire: dar pe străzile pustii ale ace-;" Moalismus gegen absoluten Idealismus in der englischen
tui oraş, unde totul îmboldeşte la reverie, vagabondare? l'iultisophie der Gegenwart" (Idealismul personal faţă cu
neînfrmlă a ideilor s a l e devenise o adevărată b o a l ă ; . X itltniismul absolut în filozofia engleză contemporană.)
cele din urmă ol ajunse a trăi mai mult în cer, încît p i ii i un crîmpei semnificativ din referatul profesorului
ţin habar avea de ceea ce se petrecea pe pămînt. Dulcel filei lard Falckenberg: „ D o m n u l Motăş, care a studiat timp
nostru oraş, cu viaţa sa stinsă, ncmaitrăind decît di' ¡ H f l semestre l a Iaşi, 3 l a Berlin ş i cîte unul l a Leipzig,
amintirile trecutului, o în adevăr pepiniera visătorii^ Parin şi Erlangen şi care mi-e cunoscut de la lucrările
ţării. Dar tocmai de aceea laşul îmi pare ceva strai" i l n «eminar ca o minte ageră, şi-a ales el singur tema, pe-
dacă nu chiar ridicol în ţara noastră. Şi dacă la noi îf ¡ t m n e sub influenţa imboldurilor primite de la Paris,
deobşte a îi visător e de rîs, apoi a fi visător ieşean e kl ti tratat-o într-o manieră demnă de laudă. Stilul este
două ori de rîs". limpede iar limba-germană o stăpîneşte într-o măsură
1906—1909. Intre aceşti ani a fost secretar al Sem< Vlndnieă de admiraţie la un străin. El derivă în m o d just
narului pedagogic universitar din Iaşi şi bibliotecar, Hllţrnroa pragmatico—umanistă din opoziţia faţă de ide-
la 1 septembrie 1909 ocupă, ca suplinitor, catedra « l U i n u l absolut al hegelienilor englezi şi le atacă ipotezele
limba germană de la Liceul Codreanu din Bîrlad, po* i -i i n l r - o critică severă . . . 1 1 1 6
pe care va fi titularizat la 1 februarie 1910. Dlzertaţia a fost susţinută şi apreciată magna cum
Studii în străinătate. Intre 1909 şi 1912, studiază I ide la 12 decembrie 1912 şi tipărită în 1914 în Editura
! 1
lozofia în mai multe universităţi europene. Iată prezer i nnys din Berlin.
tarea făcută de el însuşi acestei perioade în A u t o b i o g d i'>IZ—1920: profesor la Liceul Codreanu din Bîrlad.
fia (Lebenslauf) scrisă de mînă în 1911 şi comunicat " Imul în filozofie al Universităţii din Erlangen a con-
nouă de rectorul Universităţii din Erlangen 1 5 : „în.toaixj 11
' il să predea limba germană în liceul la care el însuşi
na anului 1907, am venit în Germania şi am studiat <i i ; e . într-o completă izolare de viaţa intelectuală a
semestre filozofia la Berlin. In anul 1908—09, datori i, lucra la Evanghelia Naturii, al cărui prim volum
stagiului militar, am fost nevoit să întrerup studiile | . i •••> ! publice în 1915 la Iaşi, în Tipografia N.V. Şte-
străinătate: în această perioadă mi-am dat de asemen i - n i . manuscrisul volumului al doilea dispărînd în bom-
examenul de stat pentru titlul de profesor de liceu ' i míentele ultimului război. Desăvîrşeşte volumul de
drept urmare, am fost numit în toamna anului 1909 pr" i II n i " Clipe de reverie, gata din 1911, din care va pu-
fesor la liceul din Bîrlad. îndată după numirea mea, ţ i o parte sub titlul Nirvana, gînduri despre lume şi
s-a acordat concediu pentru continuarea studiilor în str I'.ucureşti, Editura revistei „Pagini agrare şi so-
inătate şi, în.felul acesta, am studiat semestrul de v a | i i • i:)28, 77 p. Nu ia parte la efervescenţa scriito-
1909—10 la Sorbona, din Paris, în semestrul de vară 1 9 | i .'el din Bîrlad, ordonată în jurul lui Alexandru Vla-
la Universitatea dhi Leipzig, în semestrul de iar al Societăţii literare Academia Bîrlădeană, în-
18
Arhiva Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Erla
gen, (Sermania, Dosar Ştefan Motăş. l./.-m..
Notă biograîică 13
12 Notă biografică
Neoliberalismul continuă cu necesitate Burghezia ro care Ştefan Zeletin e numit, începînd de la 15 iulie 1Ş27,
mână. Prin neoliberalism Ştefan Zeletin înţelege inter- profesor titular la catedra amintită. în crearea acestui
venţionismul de stat în libertatea individuală şi în pro post şi în dirijarea lui Ştefan Zeletin spre el, un rol im
prietatea particulară, ca o necesitate legică a dezvoltării portant 1-a avut ministrul instrucţiunii, filozoful Ion P e
societăţii româneşti, consfinţită prin Constituţia din 1923. trovici, prieten al lui Ştefan Zeletin şi tecucean de ori
Neoliberalismul contravine liberalismului clasic de jpînă gine. Astfel, la 19 octombrie 1927 noul profesor semnează
la primul război mondial, doctrină a libertăţii totale, a jurămîntul, se mută la Iaşi (strada Oastei 9), iar la 20
iniţiativei şi a proprietăţii private. noiembrie 1927 îşi ţine prelegerea inaugurală Forme de
Activitatea editorială^a lui Ştefan Zeletin, restrânsă 2
gindire şi forme de societate ®. încă de acum încep tris
cum a fost, rămîne legată în bună parte de numele prie teţile acestei de a doua perioade ieşene: pe spatele unei
tenului şi consăteanului său, C. Filipescu ( 1 8 7 9 — 1 9 4 7 ) , invitaţii la cursul inaugural, profesorul de filozofie a
inginer agronom specializat în economia agrară şi scriitor, scris: „ A u luat parte vreo 50 persoane cu studenţi cu
director proprietar al editurii .şi revistei „Pagini agrare tot !" Cezar Papacostea notează,
21
referindu-se la pe
şi sociale". El a avut marele merit de a fi înfrînt rezerva rioada ieşeană a prietenului său: „ î n acest răstimp, Z e
iui Ştefan Zeletin, tipărindu-i în editura sa următoarele letin si-a făcut trieniul universitar ce proiectase (anii
cărţi: Retragerea, 1926, Neoliberalismul, 1927 şi Nirvana,', 1927—28, 1 9 2 8 — 2 9 şi 1 9 2 9 — 3 0 ) ; iar după un concediu
1928, iar în revistă, numeroase articole şi .studii care de un an pentru boală, a reluat cu o mai mare amploare
n-au mai apucat să fie adunate în volum. ciclul, atingând de data aceasta toate curentele de gîn-
1927—1934: profesor la Universitatea din Iaşi. La 6 dire, hu numai din lumea veche şi veacul de mijloc, cît
octombrie 1927 Ştefan Motăş Zeletin renunţă la ezitarea îl obliga titulatura catedrei, dar şi pe acelea din timpu
onomastică, schimbîndu-şi oficial numele din Ştefan Mo-1 rile ce an urmat acestor două evuri. Zeletin concepuse
tăş în Ştefan Zeletin. Impus în gîndirea românească mai temeliile unei istorii sociale, pe care dorea s-o trateze în
ales prin Burghezia română şi prin Neoliberalismul, strînsă legătură cu dezvoltarea problemelor de această na
Ştefan Zeletin fusese chemat şi nu mit, în ziua de 17 iu-; tură. Legătura îl preocupa din ce în ce mai mult în vremea
nie 1927, la Universitatea din Iaşi, pe baza articolului 81 din urmă şi aştepta cu nerăbdare răgazul şi sănătatea ne
din Legea învăţămîntului superior, ca profesor titular cesară pentru a-şi coordona notele strînse în vederea
al Catedrei de Introducere în Eilozofie şi Istoria filozo unei scrieri ce s-ar fi intitulat probabil Forme de gîndire
fiei vechi şi medievale, în apeeaş] şedinţă a Senatului' şi forme de societate şi care n-ar fi fost în realitate decît
universitar în'care a fost numit şi lorgu Iordan, profesor o expunere a concepţiei lui despre istoria socială, cu re-
universitar la Catedra de limbi şi literaturi romanice, percusii asupra curentelor de gîndire".
în numele profesorilor titulari ai Facultăţii de litere şi Dar universitatea nu i-a adus izvorul de plăcere şi
filozofie a Universităţii din laşi, raportul a fost prezentat bucurie pe care i 1-a oferit şcoala secundară, mai ales că
de preşedintele comisiei, profesorul Petre Andrei, care debutul activităţii universitare a coincis cu agravarea b o
a făcut o prezentare elogioasă fiecărei lucrări în parte. lii ce avea să-1 răpună în curînd. Suferea încă din adoles
Printre cei 14 semnatari ai raportului, îi menţionăm p e : cenţă de reumatism cardioarticular cu determinări r e
A. Philippide, I. Simionescu, V. Buţureanu, I. Minea, nale: a fost toată viaţa un mare suferind. Presimţindu-şi
P. Andrei, I. Petrovici, M. Ralea, G. Ibrăileanu, P. Bogdan
sfîrşitul, in 1933 îşi alcătuieşte următoarea listă a o-
(rector). La 30 iunie 1927, comisia specială a Ministerului
erei, subliniind titlul cărţilor terminate:
Instrucţiunii, formată din profesorii de filozofie P.P. N e -
gulescu (Bucureşti), FI. Ştefănesou Goangă (Cluj) şi Petre
Publicată' p o s t u m în „Revista de filozofie", X X , 3, 1935,
Andrei (Iaşi), validează propunerea Universităţii din Iaşi,
In memoriara Stephani Zeletin, p. 273—293.
astfel că la 3 august 1927 este emis decretul regal prin
Cezar Papacostea, op. cit, p. 13.
16 Notă* biografică Notă biografică 17
I. Un om (conţinut literar; circa 1 0 0 pagini) mai ales în sociologie; în sensul acesta, i-a premers V a -
II. De unde ne vine lumina (conţinut literar, circă bile Conta şi i-a urmat Lucian Blaga. Mari figuri ale cul
3 0 0 p.) turii româneşti l-au preţuit ca gînditor şi ca om: C. R ă -
III. Clipe de meditare (aforisme; circa 100 pagini). dulescu-Motru, P.P. Negulescu, G. Ibrăileanu. E. Lovi-
IV. Evanghelia naturii (conţinut filozofic: circa nescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, Ion Petroviei etc. O-
300 p.) jjerei şi vieţii sale i s-au consacrat monografii, teze de
V. Esenţa firii (conţinut filozofic; circa 160 pagini). doctorat, studii. Istoria României în date, Editura Enci
V I . Filozofia ritmului (conţinut filozofic; circa 3 5 0 p.) clopedică, 1972, consideră ca pe un eveniment de însem
V I I . Retragerea (conţinut literar; circa 150 pagini). nătate naţională apariţia cărţilor sale Burghezia română
VIII. Burghezia română (conţinut sociologic; circa' (1925) şi Neoliberalismul (1927).
300 p.) A dus viaţa unui suferind izolat în universul ideilor.
I X . Neoliberalismul (conţinut sociologic, circa ICmihent profesor de filozofie, a trăit — ca filozof — în
300 p.) reveria fraternităţii a tot ce e viaţă pe pămînt; acesta e
X. Naţionalizarea Şcoalei (conţinut pedagogic; circa şl miezul Evangheliei Naturii. Ca artist, a scris sub im
300 p.) pulsul avansului pe care moralistul 1-a avut asupra es
X I . Istoria socială (conţinut social-filozofic; circa tetului. Ca sociolog, a trăit dureros parodoxul dintre spi
3 0 0 p.) ritul ce pătrunde cu ingeniozitate mecanismele formării
X I I . Un program (conţinut social-politic; circa 120 Hi existenţei societăţii burgheze şi repulsia pe care su
pagini) fletul său o resimţea faţă de lumea politicii şi a pertrac
tării mercantiîo-finaneiare presupusă de liberalismul
l i s t a nu cuprinde volumul în manuscris Metafizica do burghez. încă din timpul vieţii, mulţi îl credeau — ca
sului, circa 240 pagini, redactat în 1915, în care urma s" exeget al burgheziei — om politic liberal, ceea ce el nu
fie inserat Din Ţara Măgarilor, volumul tipărit în 1916, a fost niciodată... Ca dialectician, nu a putut vedea, prin
în al cărui Cuvînt înainte autorul scrie că îşi dă manu «upralicitarea , opticii deterministe, germenii hazardului
scrisul la lumină „ c u încredinţarea că ele (paginile, n. n.) (•o aşteaptă potenţial în factorul politic şi care pot schim
răspund în acest timp unei adînci trebuinţe morale. Ştiu ba mersul l u m i i . . . Excelent cunoscător al filozofiei
-că în ţară Ia noi asemenea -«nebunie»- poate avea urmări Ilene pînă la nivelul pătrunderii subtilităţilor' filologice
cam neplăcute. Din fericire însă morala noastră obştească a l e textului, cugetarea lui a avut claritatea atică pe care
nu m-a molipsit într-atît, ca întrezărirea altor trepte pe; u n i i dintre strămoşii lui îndepărtaţi au deprins-o în ţi
scara socială să-mi înăbuşe vocea lăuntrică". nuturile calcinate ale Eladei, unde lumina e net separată
în 1933 Ştefan Zeletin cade la pat, în jur cu triste-' i l e umbră, iar scrierile lui, stilul replicii fără drept de a-
ţea manuscriselor netipărite ori neterminate. Un dest-i M l , coborit din periodurile tragediei greceşti. Francheţea
nefast avea să le urmărească şi aşa: s-ati pierdut, tîrîte, i fermitatea lui, care au intrat repede în consonanţă cu
prin tribunale ori arse î n bombardamente . . . S e stinge Bgorile universitare din Germania, s-au răsfrînt şi asu
din viaţă în ziua d e - 2 0 iulie 1934, la numai 52 de a n i . pra caracterului său, ale cărui muchii limpezi au sînge-
i. 11. în atingere cu deşertăciunea, meschinăria şi lipsa de
Spirit de o rară elevaţie cărturărească, de cutezanţă
Idoalitate a lumii.
şi originalitate a ideilor, dăruit cu harul de a intra lesne
în miezuţ situaţiilor analizate şi de o indiferenţă socra C. D. Z E L E T I N
tică la tentaţiile materialităţii, Ştefan Zeletin rămîne
una. din cele mai pure figuri ale culturii româneşti. R e s -
pingînd eclectismul care domina, filozofia şi sociologia ani
lor cînd a trăit, el a fost un creator în aceste discipline,
PREFAŢA
zdruncinaseră încrederea în viitor, am simţit nevoia u\ logice care să aducă sinteza definitivă a evoluţiei sociale
nei cunoaşteri amănunţite a originilor societăţii române'
a României moderne: pentru aceasta lipseşte în unele ţi
de astăzi, spre a căpăta putinţa unei orientări clare în]
nuturi şi cel mai neapărat material. Pînă atunci, lucrarea
haosul vieţii noastre sociale şi politice. Trebuia să aflăm!
de fată se prezintă ca un început, pentru care va fi des
prin cercetare proprie şi adîncită, de unde a venit Roma-]
nia modernă şi încotro merge. Gînăul nostru era, fireştej, tulă cinste, dacă se va dovedi că a nimerit drumul cel
de a scrie o istorie tot critică a evoluţiei noastre socialei drept1.
către forma de viaţă modernă. Dar în cele din urmă, îm
cercetări urmate neîntrerupt de la 1918 înainte, am iz-A
butit a trece peste punctul de vedere critic şi a ne înălţat
la cel ştiinţific: la explicarea cauzală a procesului de n a ş a
tere a României moderne. Cititorul va avea înainte, într-uM
număr de studii condensate după putinţă, două serii,
de fenomene: întîi, seria evoluţiei economiei moderne
1
(cap.I—III), în care va afla cauzele istorice ce au dat naşţ Capitolele I, II, IV, şi V au apărut mai întîi în „Arhiva pen
tere aşezămintelor noastre de astăzi; apoi seria prefim tru ştiinţă şi reformă socială". !n lucrarea de faţă ele au suferit
unele schimbări. Două alte lucrări, de un cuprins mai redus,
cerilor vechii lumi rurale (cap. IV—V), în care va cu vor veni mai tîrziu să întregească cercetările din acest volum.
noaşte nevoile sociale, din care şi-a luat naştere criticism A doua lucrare, «Neoliberalismul», va trage concluziile politice,
mul însuşi. iar a treia, -«Naţionalizarea Şcoalei», va înfăţişă încheierile didac
tice din modul nostru de a privi dezvoltarea României moderne.
Istoricul englez J. R. Seely începe cercetările sale In ultimul timp polemicile împotriva lucrării de faţă — în
asupra dezvoltării Angliei moderne cu aceste cuvinte: «e| măsura în care ea a apărut anterior sub formă de studii în
o maximă la care ţin mult, că istoria, păstrîndu-şi metoda „Arhiva" — s-au înmulţit peste aşteptări, toate cu aceeaşi ten
ei ştiinţifică, ar trebui să'urmărească un scop practic».^ dinţă, de a salva de năruire vechile prejudecăţi asupra formării
burgheziei române. Afară de polemicile în scris, două din pre
Dacă cititorul ar înclina să tragă o încheiere practică din legerile ţinute pînă acum (aprilie 1925) în ciclul din anul acesta
cercetările de faţă, socotim că aceasta nu ar putea fi decît al Institutului Social Român au fost consacrate combaterii cerce
următoarea: îndrumarea spiritului român, în toate formele tărilor noastre. Am avea deci dreptul să sperăm că atît de în
sale de activitate, de la vechea sa atitudine leneşă, ne tinse discuţii vor împrăştia deplină lumină asupra problemelor
gativă, la o atitudine de muncă pozitivă: de la criticism plămădirii României moderne, dacă din întîmplare ele nu s-ar
abate de la unele obligaţii ştiinţifice elementare, ca de pildă:
la creaţie. a) aceea de a pune în lumina lor rp.ală ideile combătute, şi b)
Sîntem la o cotitură istorică cînd criticismul, care a aceea de a aduce în combaterea lor cel puţin tot atîta material
documentar şi tot atîta deprindere în mînuirea cercetării sociale,
intrat azi în mentalitatea obştească, e pe cale de a deveni pe cit a adus autorul în sprijin. Se înţelege că nimeni sub soare
o primejdie naţională. Această pornire bolnăvicioasă, de iiu poate fi scutit de greşeală. Dar pentru a duce adevărul un
a privi cu neîncredere tot ceea ce s-a făcut şi se face în pas mai departe, trebuie ca discuţiile să fifi îndrumate în alt
societatea noastră modernă, împiedică unirea tuturor spirit de cum au fost pînă în prezent.
spiritelor intr-o aspiraţie naţională pozitivă. Cînd însâM
ştiinţa socială românească va izbuti să răspîndească con
vingerea că ceea ce s-a făcut în România modernă a iz-
vorît din cauze determinate şi a avut un rol istoric şi o
funcţie socială determinată, vor putea înţelege şi româ
nii că, în loc de a-şi pune mîndria să critice ceea ce au
creat alţii, e mai bine să cerce a crea fiecare în sfera sa
proprie de viaţă. Stim că nu a venit timpul operei socio-
INTRODUCERE
1
Acest termen derivă de la numele întăriturilor militare
(burgus, bourg, Burg) pe care nobilimea fu silită să le ridice
prin veacul X, spre a se împotrivi năvălirii duşmanilor. Din pri
cina siguranţei pe care o ofereau aceste locuri întărite, ele de
venită centrele în jurul cărora se strînseră negustorii şi mese
riaşii, şi prin aceasta alcătuiră nucleul din care s-au dezvoltat
multe din oraşele moderne, tocuitorii strînşi în jurul acestor
puncte militare luară numele de burgenses (forma de obîrşie
a eiivîntulni burghezie), spre deosebire de locuitorii satelor, care
vedeau de munca pămîntului.
Cuvîntul «burghezie» (bourgeoisie) a apărut întîi în Franţa,
apoi în veacul XI în Ţările de Jos, de unde a trecut în © e r m a -
nia (Henri Pirenne, \ Les anciennes démocraties des Pays-Bas,
Paris 1910, p. 48 şi passim. De asemenea, K a r l Bûcher, Die Ents-
tehung der Volkswirtschaft, Tùbingen, 1898, p. 88).
2
-«Cel întîi p a s al sociologului trebuie să fie de a defini lu
crurile cu care se ocupă, pentru ca să se ' ştie, şi să se ştie bine,
despre ce este vorba». Les règles de la méthode sociologique,
ad. III, p. 44.
Şt. Zeletin Introducere 27
26
Privită de aproape, burghezia cuprinde o trinitate» gului», a existat şi în Europa la începuturile burghe
socială alcătuită din cei ce produc mărfurile, sau indus ziei 1 .
triaşi; din cei ce le p u n în circulaţie, sau negustori; şi Se înţelege de aici ce adîncă şi revoluţionară înrîu-
din cei ce ajută cu mijloace băneşti atît circulaţia, cît rme trebuia să aibă clasa burgheză în evoluţia socială.
şi producţia, adică bancheri sau financiari. C u m t o a t w Pentru a pregăti schimbului un teren de nestinjenită
aceste trei categorii sociale, prin însăşi funcţia lor, a j u n g i dezvoltare, ea a fost silită să refacă întreaga organizare
stăpînitoate de capitaluri, clasa burgheză poartă totoda socială: să desfiinţeze privilegiile şi să declare pe toţi
tă şi numele de clasă capitalistă1. Totuşi-, vom arataf oamenii drept persoane libere şi egale. Astfel şi-au luat
m a i jos că în dezvoltarea ei istorică burghezia începe? fiinţă societăţile- burgheze, a căror caracteristică este
cu. o fază necapitalistă: atunci ea e alcătuită din mînui- libertatea în toate formele de manifestare ale vieţii ob
tori de marfă, oare nu lucrează pentru a strînge capi şteşti. De aceea partidele burgheze, organele de luptă
taluri. Aceştia sînt -«micii burghezi», care au avut odi politică ale clasei mînuitoare de marfă, şi-au luat nu
nioară un mare rol social. mele de partide liberale, iar ideologia burgheză este cu
Dezvoltarea istorică nu cunoaşte numai o clasă bur noscută îndeobşte sub n u m e l e de liberalism.
gheză, ci şi o societate burgheză, creată de- această .paji Caracteristica burgheziei este deci, din punct de v e
tură socială după nevoile ei proprii. Burghezia e o clasă ; dere economic, schimbul; din punct de vedere social-po-
ce mînuieşte valori de schimb. Dar pentru ca relaţiile! litlc, libertatea. Burghezia e ca o plantă, ale cărei rădă
de schimb să se poată lărgi în toate straturile s o c i a l e s cini pornesc din relaţiile de schimb şi ale cărei ramuri
întreaga orinduire socială trebuie reîntocmită după ce-4 se resfiră într-o atmosferă socială liberă.
- -
m i c e l e schimbului. Care sînt aceste cerinţe?
2. Imboldul pentru dezvoltarea burgheziei europene
Schimbul, prin însăşi natura sa, e o învoială liberă, i
a venit din Orient: ea şi^a luat fiinţă din relaţiile c o
o tocmeală şi un contract, de aceea, el nu se poate în^j
merciale care s-au stabilit între Europa şi Asia cu pri
deplini decît în ipoteza că persoanele ce-1 fac sînt li-J
lejul cruciadelor. Bătrînul Orient era pe-atunci — şi
bere. Astfel, oriunde apare burghezia şi cu ea schimbul,
încă mult timp în urmă — mai înaintat în civilizaţie
apare în m o d neînlăturat şi corolarul acestuia: libertatea.; i
decît Europa. De aceea mărfurile sale erau plătite în
Relaţiile de schimb sînt pretutindeni creatoare de ra
ţările europene cu bani sau cu metale preţioase, căci
porturi libere între oameni. Herodot povesteşte că pînă
locuitorii continentului nostru nu produceau încă des
şi la sciţi existau pieţe care se bucurau de o pace spe
tule mărfuri cu care să poată plăti produsele felurite
cială: oamenii umblau în ele neînarmaţi, fără ca cinevjjl
2 ce soseau din Asia 2 . Dar treptat s-au pus şi europenii
să-i supere în îndeletnicirile lor comerciale . Un aseJI
m e n e a privilegiu^ cunoscut sub numele de «pacea tîr-J 1
<K. Bûcher, op. cit., p. 90; Henri Pirenne, op. cit., p ; 2 2 ;
J
E,. Brentano, op. cit., p. 99.
Cuvîntul «capital» se crede a veni de la obiceiul primitiv 2 Portughezii, ca şi mai înainte veneţienii plăteau în nume
de a da cu împrumut vite, sau mai bine: capete de vită. rar cea mai mare parte din mărfurile orientale pe care le adu
Forma de obîrşie a averii mişcătoare au fost vitele; stăpîni- ceau în Europa. De aceea corăbiile lor, care plecau spre Orient,
torii lor le împrumutau în schimbul unui anumit procent, con- aveau grijă să ia cu ele mari cantităţi de monedă (W. Heyd,
stînd din daruri în natură, iar mai ürziu primeau înapoi ace Histoire du commerce du Levant au moyen âge, vol. II, cap. XJ.
laşi număr de capete de vită, pe care-1 dăduseră cu împrumut. Tot astfel era şi în antichitate: Imperiul roman plătea în
S~a născut astfel o aristocraţie agrară pastorală, alcătuită din numerar mărfurile orientale, care constau îndeosebi din obiecte
acest soi de capitalişti: împrumutători de vite (Lujo Brentano, de lux, mai ales mătase (M. Reinaud, Relations politiques et
Die Anfänge des modernen Kapitalismus, München, 1916, p. 17)J commerciales de l'empire romain avec l'Asie orientale, p. 2 0 8 —
2 Vezi Franz Oppenheimer, Der Staat (volum din colecţia |J0. Vezi, de asemenea, G. Salvioli, Le capitalisme dans le monde
de monografii sociologice «Die ©esellschaft», edit. de Martin antique, Paris, 1906). S-a întîmplat atunci că Orientul, absorbind
Buber}, Frankfurt a. M., 1907, p. 85. tn acest chip tot numerarul din Europa, a cauzat ruina puterii
28 Şt. Zeletin Introducere 29
Ia muncă, au început să producă pentru schimb şi ast inului. De atunci atît principiul producţiei, cît şi orga
fel a luat naştere burghezia europeană. nizarea socială, apucă alte căi. Micul burghez, la fel cu.
Aceasta a avut la început forme foarte modeste : ea ţăranul, muncea numai pentru acoperirea nevoilor* sale;
se alcătuia din meseriaşi, organizaţi în bresle la orăşel dar noul mînuitor de marfă, capitalistul, pierde din ve
Statul burghez însuşi în această fază de dezvoltare esta dere nevoile proprii: el munceşte pentru mărirea la in
identic cu oraşul, întocmai ca în vechime : el nu depă-j finit a unei sume de bani, a capitalului. A c e l M o l o h
şeşte zidurile orăşăneşti spre a se contopi cu naţiunea] al omenirii moderne, în acelaşi timp însă şi piedestal'
c u m s-a întîmplat mai tîrziu. Burghezia în această for-|
al civilizaţiei şi gloriei europene — capitalismul — îşi
mă, « m i c a burghezie», care înfloreşte în oraşe liberei
face revoluţionara apariţie, şi cu aceasta mica burghezie
se caracterizează prin aceea că nu produce pentru c a l
dă locul burgheziei propriu-zise, clasei capitaliste 1 .
pitalizare, adică pentru creşterea nemărginită a u n e i
s u m e de bani. Ea produce de regulă atîta marfă; c î t i Totodată, se petrece şi o adîncă schimbare geografi
trebuie spre a-şi acoperi din vînzarea acesteia nevoile? că. Leagănul micii burghezii a fost sud-vestul latin aî
proprii. O zicătoare din acele vremuri spune că mese-*] Europei, — Italia, Spania, Portugalia — şi sudul G e r
ria trebuie să «hrănească» omul. Mica burghezie se dez-l maniei; leagănul capitalismului este nord-vestul germa
voltă de prin veacul XI pînă în veacul X V ; ea a apărut, nic al Europei; el se naşte în Glanda, de unde radiază
m a i întîi, şi în formă tipică în Italia, unde oraşele libe-1 spre Franţa şi Anglia, iar din aceasta din urmă spre
re, alcătuind state neatîrnate, au dat naştere unei c i l Germania şi 'America. Astfel, nordul barbar intră în
vilizaţii neperitoare; apoi s-a dezvoltat în Ţarile-de-Josl rolul istoric pe care-1 jucase pînă atunci sudul latin,,
în sudul Germaniei, unde Nürnberg şi Augsburg ţ i ţ i moştenitorul nemijlocit şi reînvietorul civilizaţiei antice.
locul de frunte 1 . Franţa şi Anglia au avut de asemenea* Din toate ţinuturile nordice cariera cea mai strălucită
p mică burghezie, care însă în aceste ţări nu a jucate în era capitalistă o are Anglia, regina mărilor şi « d e s
acelaşi rol social. potul p i e l i i universale». Expansiunea engleză predomi
între veacul X V — X V I se îndeplineşte cea mai m a r e nă întreaga istorie economică modernă; ea dă naştere
revoluţie în dezvoltarea burgheziei: naşterea capitalis-
1
W. Sombart, Der moderne Kapitalismus, II, 2, p. 10. —
de stat atît în Imperiul roman de Apus, cît şi în cel de Răsărit Weber socoate (WirtscKaftsgeschichte, 1923, p. 303) că dorinţa
(Lujo Brentano Die byzantinische Wirtschaft, în „Schmoller* do cîştig nemărginit nu este o însuşire specifică erei capitalistei
Jahrbuch" 41. Jahrgang, II. Heft). usemenea idee i se pare naivă. Privită în sine, această dorinţă
Acelaşi pericol ameninţă Europa şi spre sfîrşitul Evului M e este universală. Şi el aminteşte aici, între altele, de Cortez şi
diu, după çe cruciadele veniră să reînvie comerţul cu Orientuli l'izarro, jefuitorii spanioli ai Americii.
metalele preţioase porneau în aşa cantităţi spre Orient, încît' Dar se pare mai curînd că este la mijloc o neînţelegere. în
principii alarmaţi luau tot felul de măsuri prohibitive, toatej mod singuratec, se înţelege că pofta de cîştig a existat în orice
însă fără efect. Se părea că bătrîna A s i e va prăbuşi încă o dată li mp; dar ca însuşire generală a întregii organizaţii sociale, deci
Europa în ruină şi barbarie, cînd descoperirea drumului spre ca fenomen social, ea nu se găseşte decît de la naşterea capita
India şi America dădu europenilor putinţa de a jefui în stil lismului. Tendinţa de capitalizare infinită, şi în genere tendinţa
mare aceste continente şi a aduce metale preţioase din belşug. spre infinit, eterna goană spre un ţel ce nu se mai realizează:
Aceasta- salvă Europa de ruină şi aruncă temeliile unei noi for« niciodată, fiindcă odată realizat, face să apară la orizont un.
me de viaţă — aceea a capitalismului industrial — la care nu nitul m a i mare — acesta este un fenomen specific modern eu
s-a putut ridica nici unul din popoarele Orientului. (în această, ropean şi apare de la Renaştere, adică de la înfiriparea capi
privinţă vezi opera monumentală a lui W. Sombart, Der moderne talismului. Asemenea alergare spre infinit, împotriva căreia se
Kapitalismus, 1919, 4 vol.). revoltă în accente lirice sufletul lui Rathenau, dă pecetea pro
1
Asupra micii burghezii italiene v. Julien Luchaire, Les prie civilizaţiei noastre europene: ea alcătuieşte deopotrivă glo
démocraties italiennes, Paris, 1915; asupra celei din Ţările de ria şi mizeria acestei civilizaţii, punînd-o în izbitor contrast
Jos, admirabila lucrare, citată mai sus, a lui Henri Pir'enne: Les cu civilizaţia orientală, care e altoită pe bază agrară şi de aceea
anciennes démocraties des Pays-Bas, Paris, 1910. nre ca însuşire specifică odihna, contemplaţia.
30 Şt. Z e l e t i n Introducere 31
şi statului român modern, pe temelie burgheză, cum; la actuala organizare modernă. Despre aceasta însă mai
v o m arăta aici pe larg. mult la locul cuvenit.
Pricinile acestei stranii schimbări geografice rămîn In cercetarea de faţă nu ne ocupăm cu mica burghezie
încă în întuneric. S-au dat m u l t e ipoteze, între oare română, ci numai cu dezvoltarea clasei noastre capita
aceea a înrâuririi descoperirilor geografice asupra vieţii liste. Mica burghezie face parte din vechiul regim; sco
economice e cea m a i cunoscută. A m i n t i m însă a i c i ipo--j pul nostru este însă de a urmări procesul de naştere a
teza lui Sombart, care la întîia vedere pare paradoxală, României moderne şi acesta se înfăptuieşte sub înrâu
dar pe care autorul ei se sileşte să o dovedească în mod rirea exclusivă a capitalismului.
amănunţit 1 . *
3. Paralel cu înaintarea burgheziei de la faza bres
D u p ă acest autor, strămutarea vieţii economice a r l B
lelor, care lucrează pentru trebuinţele personale, la faza
drept pricină peregrinarea evreilor din sudul spre nor-i|
producerii pentru capitalizare, se înfăptuieşte şi o evo
dul Europei. în adevăr, se ştie că prin veacul XV şi
luţie a ideii de libertate.
JXVI, adică tocmai în epoca de naştere a capitalismului,
S c h i m b u l creează raporturi libere oriunde pătrunde;
oraşele mici burgheze au alungat din sînul lor pe ne
dar se înţelege că tocmai din această pricină sfera li
credincioşi. A ş a au făcut deopotrivă Spania, Portuga
bertăţii nu depăşeşte raza de influenţă a schimbului.
lia, oraşele italiene şi germane. Singură Spania a alun
Astfel, în epoca de dezvoltare a micii burghezii, liber
gat vreo nouă sute m i i de evrei şi c a m tot atîţiâ mauri,
tatea rămîne ţărmurită între zidurile oraşelor: ea e în-'
toţi făcînd parte din clasa burgheză. Plecînd din aceste
ţeleasă atunci ca un privilegiu, anume ca un privilegiu
locuri, împreună cu însemnatele lor averi, evreii au dus
de grup. Asemenea grupare privilegiată este, înainte de
prosperitatea economică din sudul spre nordul european,
toate, atotputernica breaslă, apoi întreaga comunitate
în această lumină, evreii apar ca întemeietorii erei e a - l
unde se află breslele: oraşul. Mica burghezie nu s-a
pitaliste şi pionierii civilizaţiei moderne. Plin de admi-j
putut ridica pînă la ideea libertăţii individuale, ca b u n
raţie, Sombart exclamă: «ca soarele trece Israel peste obştesc şi drept natural al oricărei făpturi umane. De
Europa: unde .el ajunge, acolo ţîşneşte viaţă nouă; de aceea, în această fază a burgheziei ţărănimea duce înainte
u n d e el pleacă, acolo putrezeşte tot ceea ce înflorise jugul robiei, iar în imensa masă rurală iobagă, ora
pînă atunci» 2 . şele alcătuiesc mici oaze libere, ca nişte insule ale
Această ipoteză are însemnătate şi pentru noi. Ori fericiţilor. « A e r u l de oraş dă libertate», zice proverbul
ginile burgheziei române sînt strâns legate de activitatea medieval 1 .
economică a evreilor: cămătăria evreiască este a c e e a Abia cu naşterea capitalismului leapădă libertatea
cate a desfiinţat vechea noastră boierime şi o dată cu caracterul de privilegiu, devine un drept al omenirii în
ea vechea orânduire socială, pregătind astfel trecerea tregi şi aruncă temelia democraţiei moderne. Era şi fi
resc. Căci influenţa capitalismului trece zidurile oraşelor,
1
în opera: Die Juden und das Wirtschaftsleben, Leipzig .se revarsă în întreg cuprinsul naţiunii şi de aici pe m~
1911.
2
treaga faţă a globului. Şi în orice colţ al pămîntului,.
Die Juden., p. 15. In această privinţă W e b e r pare mai aproa
pe de adevăr, cînd atribuie evreilor o îndemînare specială nu
capitalismul duce cu sine aceeaşi evanghelie a libertăţii
mai în mînuirea formelor inferioare şi destructive ale capita şi umanităţii, născută din nevoile schimbului.
lismului. Intre creatorii capitalismului constructiv, raţional, arată' La aceasta se adaugă' de astă dată şi nevoile noului
Weber, nu se găseşte nici un evreu. Aceasta lămureşte şi î n t î m - mod. de producere. M i c u l burghez^era proprietarul m i j -
pinarea cea mai serioasă pe care o face acestei teorii Brentano
(Die Anfänge des modernen Kapitalismus, p. 165—66) cum. cä 1
R u s i a şi Polonia, c a r e au o atîţ de bogată p o p u l a ţ i e evreiască, Henri Pirenne, op. cit., p. 34 şi passim. Lucien Luchaire,
n-au j u c a t totuşi n i c i un r o l în dezvoltarea capitalismului. op. cit., p. 182 şi urm.
32 Şt. Zeietin Introducere 33
loacelor de producţie: el lucra singur, cu uneltele sale trecut dincolo de hotarele Angliei. Abia revoluţia bur
şi cu materialul propriu; de aceea îşi putea îngădui să gheziei franceze din anul 1789 veni să zguduie lumea,
nesocotească libertatea altora. Dar capitalistul lucrează dînd priveliştea unei încercări de a sfărma orice urmă
cu muncitori liberi, cu «proletari», ce-şi vînd puterea a trecutului iobag, spre a clădi pe ruinele sale o lume
de muncă 1 . Aici munca şi capitalul se despărţesc — « d i cu totul nouă. A urmat, apoi cariera strălucită a marelui
vorţează» — şi apar ca doi factori deosebiţi, dacă nu fiu al revoluţiei. Napoleon, căruia i-a fost dat să poar
chiar ca duşmani. Astfel capitalistul, dacă vrea să aibă te în întreaga Europă evanghelia libertăţilor burgheze.
muncitori liberi, trebuie să desfiinţeze iobăgia şi să creeze Prin zgomotoasa ei mişcare, burghezia franceză, deşi
raporturi libere. Ceea ce şi face. mai întârziată ca sora ei engleză, deşi vestea lumii o
Mijlocul consfinţit de istorie, prin care burghezia evanghelie pe, care, o învăţase ea însăşi dincolo de Ca
înfăptuieşte libertatea, este lupta sîngeroasă împotriva nal, s-a impus totuşi ca avangarda întregii burghezii eu
forţelor ce o sugrumă: revoluţia. Situaţia micii burghe ropene. Parisul deveni centrul revoluţionar de unde Eu
zii era mult mai uşoară, căci ea nu cerea libertate decît ropa subjugată se deprinse a aştepta semnalul mişcării
pentru ea însăşi. De aceea, pe lîngă vărsarea de sînge de libertate. Şi în adevăr, după o întreagă serie de con-
ea avea şi un mijloc mai comod de a atinge acest scop: vulsiuni, care umplu întîia jumătate a veacului X I X ' ,
anume, oraşele mici burgheze cumpărau de la regi un
Oraşul-lumînă scapără din nou în anul 1848 s.cînteia
document — o «charta» — care le garanta privilegiul
oare aprinde toată Europa, pînă la hotarele Rusiei.
libertăţii. îndeosebi oraşele engleze s-au slujit de acest
mijloc paşnic, pe cînd cele franceze au susţinut sînge- Cu anul 1848 intrăm şi în Principatele Române, unde
roase lupte împotriva principilor, spre a-şi asigura li sîntem martori la cea dintîi manifestare a principiilor
bertăţile. Oraşele italiene, care s-au dezvoltat înainte umanitare burgheze. Tineri români, care-şi făcuseră stu
de întărirea nobilimii feudale, şi-au impus privilegiile diile la Paris, unde învăţaseră Codul Napoleon, veniră
fără luptă şi fără bani. să predice şi în România «respect pentru persoane, res
De la naşterea capitalismului situaţia se schimbă cu pect pentru proprietate» şi celelalte articole de credin
desăvîrşire: de astă dată burghezia hu nîai cerea libertate ţă ale catehismului burghez. Nu e deci de' mirare că
pentru ea singură, ci pentru toată lumea; ea nu m a i cercetătorii noştri au crezut a descoperi originea bur
lupta în numele ei propriu, ci în acela al omenirii în- gheziei române în influenţa ideilor liberale din Apus.
genunchiate, pe care o chema la viaţă liberă. Astfel în Decît, am arătat că aceste idei au un anumit substrat
cepe era revoluţiilor burgheze, o eră de idealism u m a economic, anume relaţiile de schimb: unde acest teren
nitar, de optimism social şi idealism fără margini. Pă lipseşte, eie nu pot prinde' rădăcini. De aceea id sile liberale
rea că mai înainte omenirea vegetase şi abia atunci revoluţionare din Franţa nu ar fi avut vreun răsunet la
începea sâ se redeştepte la viaţă. Nu mai era vorba noi, dacá terenul pentru sădirea lor nu ar fi fost pre
atunci de a restringe autoritatea principilor, dobîndind gătit mai dinainte printr-o revoluţie ăe fapt: trecerea
privilegii liberale pentru cîteva oraşe, ci de a sfărma economiei noastre naţionale în faza schimbului, sub in
orice privilegii, întronînd regimul libertăţii universale, fluenţa capitalismului străin*. Dar această revoluţie eco
începutul acestei ere revoluţionare 1-a făcut burghezia nomică, premergătoarea revoluţiei politice, nu a fost
engleză in anul 1688, dar răsunetul acestei mişcări n-a pricinuită de^ Franţa, a cărei expansiune spre Gurile
1
Dunării a fost destul de modestă, ci de înaintaşa ei pe
« I n organizarea capitalistă producţia se caracterizează prin
aceea că nu produce decît marfă; acest caracter decurge... din piaţa.lumii: Anglia. Naşterea burgheziei române se da-
f a p t u l că aici munca însăşi apare ca o marfă, muncitorul vîn- toreşte expansiunii capitalismului englez, şi în această
zîndu-şi munca sa». K . M a r x , L e Capital (trad. J. Borchardt et direcţie vom îndruma cercetările de faţă.
H. Vanderrvdt), 1900, voi. II, p. 180.
Şt. Zeletin
M Introducere 35
1
5. De la p r e d o m i n a r e a comerţului evoluţia burgheziei
V o r b i m aici n u m a i d e f o r m e l e d e s e a m ă a l e c a p i t a l i s m u l u i ,
înaintează către faza de p r e d o m i n a r e a industriei, şi cu
c a r e i z b u t e s c să-şi c r e e z e ş i f o r m e c o r e s p u n z ă t o a r e d e o r g a n i
z a r e s o c i a l ă . E v o l u ţ i a d e f a p t a c a p i t a l i s m u l u i este î n s ă c e v a aceasta pătura burgheză a industriaşilor capătă rolul
m a i b o g a t ă ; aici, p a r a l e l c u c o m e r ţ u l , î n f l o r e ş t e c a m ă t ă ; d i n hotărâtor i n v i a ţ a s o c i a l ă , p e c a r e o ş i r e f a c c o n f o r m c u
lupta cu aceasta din u r m ă iau naştere băncile, apoi se dezvoltă
i n d u s t r i a . T î r z i u , a b i a p e l a sfîrşitul v e a c u l u i X I X , i z b u t e ş t e 1
« O r i c e istorie a î n c e p u t u r i l o r c a p i t a l i s m u l u i este t o t o d a t ă
c a p i t a l u l d e b a n c ă să-şi s u b o r d o n e z e atît i n d u s t r i a c î t ş i c o o i s t o r i e a f o r m ă r i i s t a t e l o r » . W. S o m b a r t , Der moderne Kapita-
m e r ţ u l , d e v e n i n d astfel c e e a ce n u m i m capital financiar. A c e a s llsmus, v o i . II, 2, p . 910. A s u p r a m e r c a n t i l i s m u l u i p o l i t i c , a c e e a ş i
t a s e v a v e d e a p e larg î n c o r p u l l u c r ă r i i . p p e r ă , v o i . I, 1; a s u p r a m e r c a n t i l i s m u l u i ca t e o r i e , v o i . II, 2.
itntroducere 37
36 Şt. Z e l e t i n
a n u l 1846, p r i n d e s f i i n ţ a r e a t a x e l o r p e i m p o r t u l g r i u
trebuinţele lor proprii: ei rup cu tradiţia mercantilistă şi
lui (corn-laws) şi acordarea libertăţii c o m e r ţ u l u i 1 ; apoi,
inaugurează pe r u i n e l e ei o n o u ă eră: aceea) a l i b e r a l i s
după pilda Angliei,_în Franţa (1860), în Prusia (1862)
mului.
ş i î n c e l e l a l t e state g e r m a n e 2 . D a r p e c î n d l i b e r a l i s m u l
Care e caracteristica acestei ere n o i ? Ea trebuie î n e n g l e z a înfruntat p î n ă în prezent toate furtunile, cel
ţeleasă c a a n t i p o d u l m e r c a n t i l i s m u l u i . P e c î n d î n f a z a d e p e c o n t i n e n t şi-a d a t o b ş t e s c u l sfîrşit.
mercantilistă burghezia încă minoră cerea ocrotirea p u
Alături de caracterul său c o s m o p o l i t , asupra căruia
t e r i i d e stat, a c u m , d u p ă c e i n d u s t r i a a j u n g e l a d e p l i n ă
maturitate, clasa burgheză respinge cu hotărîre a m e s a s t ă r u i t List, c e e a ce i z b e ş t e m a i m u l t la l i b e r a l i s m e
t e c u l statului î n t r e b u r i l e e c o n o m i c e , î i i m p u n e s ă l a s e a n a r h i s m u l d e stat. E a i c i m a i m u l t n e v o i a d e a r e a c
d e p l i n a l i b e r t a t e i n d u s t r i e i ş i c o m e r ţ u l u i şi^să n u s e î n - . ţiona împotriva tiraniei puterii centrale, care caracte
grijească d e c î t d e administraţie. î n vreme1" c e m e r c a n t i r i z e a z ă f a z a m e r c a n t i l i s t ă . D e a c e e a l i b e r a l i s m u l stră
lismul aşteaptă • prosperitatea e c o n o m i c ă de la energia m u t ă a x a vieţii de stat de la centru la periferie: el ia
şi iniţiativa puterii centrale, liberalismul o aşteaptă de suveranitatea din mîinile puterii centrale şi o a c o r d ă
la i n i ţ i a t i v a şi s t ă r u i n ţ a i n d i v i z i l o r ; c e l dintâi n u ; ştiai i n d i v i z i l o r , p o p o r u l u i . D e m o c r a ţ i a m o d e r n ă s-a n ă s c u t
n i m i c despre libertatea individuală, şi se călăuzea în m ă ca expresie politică a liberalismului e c o n o m i c . în v r e m u
s u r i l e sale d e u n s i n g u r l u c r u : i n t e r e s e l e n a ţ i u n i i c a rile noastre însă, viaţa e c o n o m i c ă a luat o f o r m ă dia
t o t ; c e l d i n u r m ă , î n s c h i m b , n u r e c u n o a ş t e n i c i stat,, metral opusă liberalismului şi înrudită ' mai m u l t cu
nici raţiune şi în g e n e r e nici o realitate care a r sta mercantilismul: anume, f o r m a de organizare socială sub
d e a s u p r a realităţii i n d i v i d u l u i , t i n z î n d să-i î n g r ă d e a s c ă î n r î u r i r e a u n e i p u t e r i c e n t r a l e . S ă v e d e m ş i această n o u a
libertatea: liberalismul şterge deosebirile naţionale, n e a f o r m ă de dezvoltare a burgheziei.
g ă p u t e r e a d e stat ş i p u l v e r i z e a z ă î n t r e a g a o m e n i r e î n
i n d i v i z i , s i n g u r e l e realităţi p e c a r e l e c u n o a ş t e ş i d e I a 6. Capitalismul, zice Tonnies, a fost descoperit p e n
a c ă r o r iniţiativă aşteaptă propăşirea socială. I d e o l o g i a t r u ştiinţă d e M a r x . D e c î t , . a c e s t g î n d i t o r î n t e m e i a z ă
l i b e r a l ă e i n d i v i d u a l i s t ă , u m a n i t a r i s t ă şi c o s m o p o l i t ă ; ea c e r c e t ă r i l e sale p e f a z a l i b e r a l ă a c a p i t a l i s m u l u i , aşa
ridică «individul împotriva statului» " ca antiteze, n e î m c u m o a v e a î n faţa s a î n A n g l i a . D e a c e e a d o c t r i n a l u i
p ă c a t e , • c e r e c e l u i d i n u r m ă să, s e m ă r g i n e a s c ă l a r o l u l
(Marx r e s p i r ă a c e l a ş i a n a r h i s m d e stat, a c e e a ş i n e î n c r e
şters d e « p o l i ţ i s t » s a u « s o m n a m b u l » ş i s ă l a s e toată, l i
d e r e în puterea centrală, ca şi în g e n e r e i d e o l o g i a li-
bertatea celui dintîi1.
Liberalismul, ca şi c o n c e p ţ i a libertăţii i n d i v i d u a l e pe potent, indivizii nu cîntăresc nimic. «Este o ciudată eroare, între
care el o întemeiază, e de natură c u r a t m o d e r n ă : anti erorile omeneşti, de a fi crezut că în cetăţile v e c h i o m u l se bu
c h i t a t e a n u s-a p u t u t r i d i c a d e c î t p î n ă l a c a p i t a l i s m u l c u r ă d e libertate. E l n u a v e a n i c i c h i a r i d e e a d e l i b e r t a t e . E l
n u c r e d e a c ă a r p u t e a s ă e x i s t e d r e p t f a ţ ă d e c e t a t e ş i zeii e i » .
c o m e r c i a l , d e a c e e a n-a t r e c u t p e s t e c o n c e p ţ i a m e r c a n t i
F u s t e i de C o u l a n g e s , La cité antique, 1900, p. 269. De a s e m e n e a ,
listă a v i e ţ i i de stat 2 . El s-a i m p u s î n t î i în A n g l i a în R. v. P ô h i m a n n , Geschichte der sozialen Frage und des Sozialis-
mus in der antiken Welt, e d , I I , v. I, p. 146 şi u r m .
1
L i b e r a l i s m u l î n a m b e l e sale f o r m e d e s e a m ă , e c o n o m i c ă 1
Justin M c . C a r t h y , A history oj our own Urnes, I, p. 244.
şi s o c i o l o g i c ă , e de o b î r ş i e e n g l e z ă ; r e p r e z e n t a n ţ i i săi c l a s i c i , în Agitaţia pentru libertatea comerţului a avut centrul în oraşul
e c o n o m i a politică A d a m Smith, în sociologie Herbert Spencer, Manchester; de aceea liberalismul e c o n o m i c poartă şi numele
sînt e n g l e z i . Astăzi el aparţine istoriei. B u r g h e z i i l e î n a i n t a t e au d e « m a n c h e s t e r i a n i s m » . M a n c h e s t e r este p e n t r u l i b e r a l i s m « c e e a
ieşit d i n a c e a s t ă fază, iar c e l e î n t î r z i a t e sar p e s t e d î n s a . ce e Ierusalim pentru creştinism şi M e c a pentru mahomedanism...
2 L u m e a v e c h e n u a c u n o s c u t l i b e r t a t e a î n î n ţ e l e s modern-: M a x S c h i p p e l , Grundzuge der Handelspolitik, B e r l i n 1902, p. 41".
ea n-a p u t u t c o n c e p e o m ă r g i n i r e a autorităţii statului în f o l o s u l
2 M a x S c h i p p e l , o p . cit., p . 170—74. V o r b i m aici d e î n c e p u
i n d i v i z i l o r . C e t a t e a a n t i c ă —- statul de a t u n c i — p l e a c ă de la
turile liberalismului ca politică e c o n o m i c ă ; liberalismul ca d o c
vederea că puterea centrală. poate şi are dreptul să m o d e l e z e
t r i n ă este însă m u l t m a i v e c h i .
v i a ţ a s o c i a l ă aşa c u m c r e d e d e c u v i i n ţ ă . Statul t r e c e c a p m n i -
Introducere 39
,1,1 Şt. Z e l e t i n
tul e p e n t r u M a r x , ca şi p e n t r u a c e i l i b e r a l i , o « i n s t i t u ţ i e de
silnicie», « c a r e dăunează libertatea». Heinrich Cunow, Die C e r c e t ă r i l e lui H i l f e r d i n g a d u c o c o n s t a t a r e p r e ţ i o a
Marxistische Geschichts-, Gesellschafts- und Staatstheorie, Berlin să pentru înţelegerea propriei noastre burghezii. Acest
1920, v o i . I, p . 309:
2 s c r i i t o r arată că e în n a t u r a b u r g h e z i i l o r î n t î r z i a t e de
I n o p e r a Das F.inanzkapital ( v o i . I I I d i n c o l e c ţ i a Marx-Stu-
dien, e d i t a t ă d e M a x A d l e r şi R u d o l f H i l f e r d i n g ) , W i e n 1910. a sări p e s t e faza l i b e r a l ă şi a î n a i n t a d e - a d r e p t u l de ia
O p e r a l u i H i l f e r d i n g este, d e l a î n t î i u l v o l u m a l o p e r e i f u n d a m e r c a n t i l i s m l a i m p e r i a l i s m . A ş a ă u f ă c u t atît A m e r i c a , ,
m e n t a l e a liii M a r x , s i n g u r a c r e a ţ i e r e a l ă p e c a r e a p r o d u s - o
cît şi G e r m a n i a : aici plămădirea producţiei â mers m î n ă
literatura, s o c i a l i s t ă . S o s i s e ş i t i m p u l . C ă c i d e l a î n c e p u t u l e r e i
i m p e r i a l i s t e , o p e r a lui M a r x , ieşită d i n a t m o s f e r a l i b e r a l i s m u l u i ,
1
trebuia să fie simţită din ce în ce mai m u l t ca un p r o d u s a l , O p . cit., p . 260 şi u r m .
u n e i p e r i o a d e i s t o r i c e a p u s e ş i î n n e p o t r i v i r e tot m a i v ă d i t ă ' z O p . cit., c a p . X X I I .
c u faza i s t o r i c ă d e d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i î n c a r e n e a f l ă m 3
O p . c i t , p. 4 2 6 — 2 9 : o a d m i r a b i l ă e x p u n e r e a i d e o l o g i e i i m
astăzi. A n a l i z a a c e s t e i a din u r m ă e t o c m a i c e e a c e î n t r e p r i n d e
perialiste.
Hilferding în celebra sa operă. 4
O p . cit., p. 3 8 0 — 8 1 ; de a s e m e n e a , p. 231, notă.
, * R. H i l f e r d i n g , o p . cit., p. 283.
40 Şt. Zeletin
Introducere 41
î n m î n ă c u o r g a n i z a r e a ei. N e v o m o c u p a c u a c e s t f e
n o m e n în legătură cu cercetarea clasei .noastre burgheze, aşteptînd a fi îndreptaţi, la orice pas de către puterea
c a r e prezintă acelaşi fel de dezvoltare. d e stat.
7 . C e l e trei f a z e d e e v o l u ţ i e a c a p i t a l i s m u l u i a u î n A m p u t e a l u n g i a c e a s t ă listă d e c u r i o z i t ă ţ i s o c i o l o
suşirile l o r p r o p r i i , d e a c e e a n u s e p o a t e î n ţ e l e g e d e z gice; dar cele zise ajung spre a da o ideé în ce măsură
voltarea uneia, d u p ă n o r m e l e dezvoltării alteia: fiecare a c e a s t ă m e t o d ă n e i s t o r i c ă , c a r e d e l a Junimea î n a i n t e
trebuie cercetată în sine şi lămurită după caracterul ei a d e v e n i t m o d ă , a d e s f i g u r a t p î n ă la c a r i c a t u r ă s o c i e t a t e a
deosebit. D a r t o c m a i aceasta e greşeala, c a r e se face de r o m â n ă m o d e r n ă . Certaţi cu simţul istoric, nedestoinici
obicei î n s t u d i u l b u r g h e z i e i şi s-a f ă c u t totdeauna î n a se coborî pînă la începuturile burgheziei în genere,
s t u d i u l b u r g h e z i e i r o m â n e . C e e a c e s-a p e t r e c u t p î n ă aceşti oameni au prefăcut lipsurile neînlăturate a l e în
în prezent cu istoria burgheziei noastre sfidează î n c h i c e p u t u r i l o r b u r g h e z i e i n o a s t r e î n t o t atîtea p ă c a t e n a
p u i r e a . S-a î n c e r c a t a s e î n ţ e l e g e naşterea s o c i e t ă ţ i i r o ţ i o n a l e ale p o p o r u l u i r o m â n ş i p r e t i n s e d o v e z i d e i n f e
m â n e m o d e r n e , care în c h i p firesc are un caracter m e r r i o r i t a t e faţă d e p o p o a r e l e a p u s e n e . A ş a a l u a t n a ş t e r e
cantilist, î n a n a l o g i e c u starea actuală a b u r g h e z i e i e u acea mentalitate b o l n a v ă de a găsi b u n tot c e e a ce au
r o p e n e , c a r e a t r e c u t d e m u l t l a f a z a liberală, p e a l o c u r i f ă c u t străinii ş i a d e s c o n s i d e r a r o d u l m u n c i i n o a s t r e
la cea .imoerialistă. Şi încheierile sunt de tot interesante. proprii. S ursitul firesc al u n e i a s e m e n e a atitudini tre
D ă m câteva p i l d e . b u i a s ă fie z d r u n c i n a r e a î n c r e d e r i i g e n e r a ţ i i l o r n o a s t r e
O r i c e b u r g h e z i e şi-a î n c e p u t d e z v o l t a r e a c u a j u t o r u l tinere în puterea de-viaţă a p o p o r u l u i r o m â n .
s t r ă i n i l o r , d e c a r e s-a p u t u t l i p s i n u m a i c u t i m p u l , d u p ă Cea mai mare victorie va sărbători-o cultura r o m â n ă
c e î n d e c u r s d e v e a c u r i şi-a f ă c u t e d u c a ţ i a e c o n o m i c ă l a J > i a a t u n c i c î n d îşi v a î n s u ş i d e s t u l s i m ţ i s t o r i c , s p r e
ş c o a l a l o r . S e î n ţ e l e g e c ă ş i ţara n o a s t r ă a î n c e p u t d e z a nu mai p u n e în seama poporului nostru lipsuri pe care
v o l t a r e a b u r g h e z ă l a fel. D e aici s-a d e d u s însă c ă r o e l n u l e are, c i a e x p l i c a a s e m e n e a l i p s u r i d r e p t c e e a
m â n i i sînt u n p o p o r n e d e s t o i n i c d e v i a ţ ă e c o n o m i c ă m o c e s î n t : n e a j u n s u r i fireşti ale î n c e p u t u r i l o r o r i c ă r e i b u r
dernă, b u n n u m a i pentru birocraţie, şi că încercarea g h e z i i , d e c a r e a a v u t s ă s u f e r e o r i c e n e a m c î n d s e afla
l o r d e a-şi m o d e r n i z a v i a ţ a s o c i a l ă n u a a v u t a l t sfîrşit- î n faza n o a s t r ă d e d e z v o l t a r e .
d e c î t a c e l a d e a-i p u n e î n r o b i a s t r ă i n i l o r !
O r i c e p o p o r a î n c e p u t să-şi c l ă d e a s c ă edificiul: s o
c) Naşterea societăţilor burgheze
c i a l b u r g h e z c u c a p i t a l străin; a l c ă t u i r e a u n u i c a p i t a 8. P r o c e s u l de dezvoltare a burgheziei seamănă u n u i
l i s m p r o p r i u â f o s t o f a p t ă t r e p t a t ă , t î r z i e şi a n e v o i o a cerc, care se lărgeşte mereu, euprinzînd înăuntru ţinu
să. R o m â n i i -au f ă c u t a c e l a ş i l u c r u : e i a u r e c u r s c u turi d i n c e î n c e m a i î n t i n s e . L a î n c e p u t , c a m i c ă b u r
prisosinţă în perioada de regenerare naţională la c r e g h e z i e , sfera e i d e a c t i v i t a t e era ţ ă r m u r i t ă î n m a r g i n i
d i t u l străinătăţii. D e aici s-a î n c h e i a t însă c ă e u n p ă c a t ' le oraşelor,-care în acest c h i p deveniră centre de libertate
naţional al poporului nostru de a cheltui mai m u l t decît s'i c i v i l i z a ţ i e în m i j l o c u l b a r b a r i e i r u r a l e m e d i e v a l e . E
p r o d u c e şi a trăi pe d a t o r i e ! cunoscută, îndeosebi, însemnătatea culturală a oraşelor
O r i c e b u r g h e z i e intră în viaţă printr-o e n e r g i c ă tu italiene şi flamande, care au fost leagănul c e l e i m a i
t e l ă a p u t e r i i d e stat; aceasta, c u m a m z i s , u r m ă r e ş t e v e c h i m i c i b u r g h e z i i . C u n a ş t e r e a c a p i t a l i s m u l u i sfera
s c o p u l de a face educaţia e c o n o m i c ă a naţiunii, î n d e o de i n f l u e n ţ ă a b u r g h e z i e i se lărgeşte,- d i n t r e z i d u r i l e
sebi a ţărănimii, pătura socială care de regulă t r e b u i e vechi, ce o despărţeau de restul lumii, ea se revarsă ia
deprinsă cu forţa la m u n c ă u n i f o r m ă şi disciplinată. R o sate, l e l i b e r e a z ă d e i o b ă g i e , l e o r g a n i z e a z ă l a f e l c u o r a
m â n i i , î n c h i p firesc, a u f ă c u t a c e l a ş i l u c r u : e i s e află şele, d i s t r u g e o r i c e p r o v i n c i a l i s m , a r u n e î n d astfel t e
Î n c ă s u b tutela p u t e r i i c e n t r a l e . D i n aceasta s-a d e d u s meliile statelor m o d e r n e . Oraşele m e d i e v a l e au fost opera
însă c ă n o i s î n t e m u n p o p o r n e d e s t o i n i c d e i n i ţ i a t i v ă , micii burghezii, statele naţionale m o d e r n e sînt opera
b u r g h e z i e i î n faza d e t i n e r e ţ e a c a p i t a l i s m u l u i . L u p t e i . :
Introducere 43
Şt. Z e l e t i n
42
l i n g ă c e l e v e c h i , c a u n n o u s t a t b u r g h e z d e s i n e stătă
de unitate naţională înfăţişează e x p a n s i u n e a b u r g h e z i e i
tor. A ş a s-a n ă s c u t o r i c e b u r g h e z i e ; p i l d a c e a m a i n o u ă
d e l a o r a ş e î n î n t r e g c u p r i n s u l , u n d e l o c u i e s c fraţi d e
o dă R o m â n i a şi J a p o n i a . P î r g h i a c a r e aduce" în t v i a ţ ă
acelaşi n e a m .
burgheziile tinere este expansiunea burgheziilor înain
Dar se înţelege că expansiunea burgheziei nu putea
tate s p r e t o a t e c o l ţ u r i l e l u m i i , c u d e o s e b i r e s p r e r e g i u
să facă p o p a s la marginile naţiunii, c u m odinioară nu
nile agricole. în dezvoltarea burgheziei r o m â n e v o m des
p u t u s e p o p o s i n i c i l a z i d u r i l e -oraşelor. N e s f î r ş i t e rîuri
c o p e r i , c a l a o r i c a r e altă b u r g h e z i e , u n p r i m p r o c e s d e
de marfă, ce nu mai găseau cumpărători pe pieţele i n
i n v a d a r e a ţării n o a s t r e d e c ă t r e b u r g h e z i a străină, s u b
terne, începură să se reverse d i n c o l o de hotarele naţio
a cărei influenţă se revoluţionează viaţa noastră e c o n o
nale, i n v a d î n d ţările a g r i c o l e î n a p o i a t e ş i s t r ă b ă t î n d î n
m i c ă ş i s e m o d e r n i z e a z ă o r g a n i z a r e a socială. A c e a s t a
c o l ţ u r i l e c e l e m a i î n d e p ă r t a t e ale p ă m î n t u l u i . P e n t r u
este era de educaţie e c o n o m i c ă a n e a m u l u i nostru da
burghezie JIU au existat şi nu există ziduri chinezeşti;
c ă t r e s o l i i c a p i t a l i s m u l u i străin. A p o i urmează un al
în imperiul fiilor soarelui, cu civilizaţia lor milenară,
d o i l e a p r o c e s , î n c a r e n e a m u l n o s t r u , s i m ţ i n d c ă anii d e
a o u m apar z o r i l e e r e i capitaliste. P r e t u t i n d e n i b u r g h e
e d u c a ţ i e m e r g s p r e sfîrşit, c e a r c ă s ă s e e m a n c i p e z e d e
zia, o dată cu- m ă r f u r i l e ei, d u c e şi u r m ă r i l e n e î n l ă t u -
s u b t u t e l ă străină, s p r e a . t r ă i p r i n p r o p î i l e sale p u t e r i .
rase ale s c h i m b u l u i : i d e i l e d e l i b e r t a t e , e g a l i t a t e ş i u m a
Istoria b u r g h e z i e i r o m â n e este r e p e t a r e a istoriei ori
nitate, c a r e a j u t ă p o p o a r e l e s ă iasă d i n v e c h i l e r a p o r t u r i ,
cărei burghezii.
de iobăgie şi să se ridice la viaţă m o d e r n ă . Se înţelege
c ă n i c i ţara n o a s t r ă n u s e p u t e a f e r i d e a c e a s t ă î n r î u r i r e
9. Cercetătorul burgheziei r o m â n e este izbit de un
a b u r g h e z i e i s t r ă i n e : ea a t r e b u i t să s u f e r e pe t e r i t o r i u l
f a p t u n i c , m ă r e ţ în sine, d a r g r e u în u r m ă r i l e cef le-a
ei invazia mărfurilor străine şi să v a d ă n ă s c î n d u - s e
a v u t : t o t c e e a c e s-a s c r i s l a n o i d e s p r e d e z v o l t a r e a b u r
urmările ei juridice, politice, culturale. Astfel a p o r n i t
g h e z i e i n o a s t r e stă s u b i n f l u e n ţ a u n u i s i n g u r s p i r i t : a
p r o c e s u l de d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i r o m â n e şi a s t a t u
lui T . M a i o r e s c u . A t î t d e c o v î r ş i t o a r e a f o s t c r i t i c a a c e s
l u i r o m â n m o d e r n , p e care-1 v o m c e r c e t a î n l u c r a r e a
tei s t r ă l u c i t e p e r s o n a l i t ă ţ i , î n c î t a c u c e r i t toate, s p i r i t e l e ,
de faţă.
i z b u t i n d a s f ă r î m a p î n ă şi .cultura m a r x i s t ă a « m a r x i ş
în expansiunea ei burghezia străbate de regulă d o u ă
tilor» r o m â n i ş i f ă c î n d u - i a v o r b i î n l i m b i n e c u n o s c u t e
faze. C î n d i n v a d e a z ă u n ţ i n u t n o u , î n c ă n e a t i n s d e v î r -
î n ş c o a l a i o r : d e s p r e f o r m e s o c i a l e fără f o n d , d e s p r e
t e j u l v i e ţ i i m o d e r n e , ea-1 s m u l g e d i n r e p a u s u l său s e
evoluţie de la f o r m e spre fond, despre, « l e g i » speciale
c u l a r , silindu-1 a intra în relaţii de comerţ, t o t m a i l a r g i ,
p e n t r u s o c i e t ă ţ i l e î n a p o i a t e . T o a t e a c e s t e a s-au î n t î m -
î n acelaşi t i m p ea-i d ă r u i e ş t e i n s t i t u ţ i i l e m o d e r n e , f ă r ă
plat; d e s i g u r , s p r e m a r e a c i n s t e a maestrului român,
o a r e nu e cu putinţă o înflorire a c o m e r ţ u l u i . D a c ă p o
d a r s p r e m a r e a d a u n ă - a t i n e r e i n o a s t r e ştiinţe, s o c i a l e .
porul, care suferă această r e v o l u ţ i e socială, nu e î n z e s
trat cu destulă p u t e r e de adaptare, el p o a t e să s u c o m b e D u p ă T. M a i o r e s c u naşterea b u r g h e z i e i r o m â n e se
s u b această z g u d u i r e : o dată c u v e c h i l e sale f o r m e d e datoreşte unui, p r o c e s de imitaţie. Tinerii noştri, e d u -
viaţă, a p u n e ş i e l însuşi. D a c ă însă n a ţ i u n e a i n v a d a t ă saţi în străinătate, o r b i ţ i de s t r ă l u c i r e a e x t e r n ă a f o r
d e c a p i t a l i s m a r e d e s t u l ă tărie, a t u n c i e a îşi î n s u ş e ş t e m e l o r civilizaţiei apusene, incapabili a pătrunde pînă
f o r m e l e d e viaţă b u r g h e z ă , îşi f a c e u n t i m p e d u c a ţ i a la c a u z e l e a d i n e i a l e a c e s t o r f o r m e , l e - a r fi i n t r o d u s şi
e c o n o m i c ă s u b i n f l u e n ţ a c o t r o p i t o r i l o r străini ş i c î n d la n o i , fără a--şi da s e a m a că, în ţara n o a s t r ă nu e x i s t ă
ajunge să stăpînească îndeajuns meşteşugul c o m e r ţ u l u i fondul corespunzător. Astfel Maiorescu constată textual:
şi al industriei, î n c e p e lupta î m p o t r i v a străinilor, cu n ă « î n a p a r e n ţ ă , d u p ă statistica f o r m e l o r d i n afară, r o m â n i i
z u i n ţ a de a trăi p r i n ea însăşi. A c e a s t a e a d o u a f a z ă : p o s e d astăzi a p r o a p e întreaga civilizaţie occidentală.
d e astă dată v e c h i c o t r o p i t o r i ş i e d u c a t o r i s î n t î n l ă t u r a ţ i A v e m p o l i t i c ă ş i ştiinţă, a v e m j u r n a l e ş i a c a d e m i i , a v e m
cu foarte p u ţ i n ă reverenţă şi tînăra naţiune se alătură ş c o l i ş i literatură* a v e m m u z e e ş i c o n s e r v a t o r i i , avem
44 Şt. Z e l e t i n
Introducere 45
enţa culturii imperialiste germane asupra socialiştilor nom şi revoluţionar, care dizolvă treptat vechiul .mod
germani, Tot astfel socialiştii români: trăind în atmos de producere agrară p î n ă c e a d u c e î n f i i n ţ ă p r o d u c e r e a
fera unei culturi rurale reacţionare, care vibrează în capitalistă. Aceasta atît după Marx,--cât şi după oricare
toate fibrele d e u r ă faţă de burghezia noastră încă proas alt gînditor, care nu s-a certat pe de-a-ntregul cu fap
1
pătă , ei au fost înrîuriţi în aşa măsură de acest spirit tele .
1
Pricinile revoluţiei burgheze în România trebuie
retrograd, încît au ajuns să răstoarne însăşi metoda lor căutate deci în naşterea procesului de circulaţie c a p i tar
de cercetare şi să tăgăduiască necesitatea istorică a. s o listă s u b î n r î u r i r e a b u r g h e z i e i s t r ă i n e .
cietăţii noastre, privind-o ca o « f o r m ă - deşartă». Din
acest punct de vedere, nu se p o a t e găsi nimic maii in Dar- teoreticianul nostru s o c i a l i s t , - părăsind', a c e a s t ă
teresant decît felul cum C. Dobrogeanu-Gherea socoate cale, ajunge t o t atît de reacţionar ca şi J u n i m e a : el în
că aplică
1
metoda , s o c i a l i s t ă la cercetarea societăţii, n o a s cearcă să lămurească instituţiile noastre burgheze
tre. El se încumetă să explice edificiul nostru social dintr-o producţie capitalistă, însă negăsînd-o în socie
d i n modul de producţie, î r i c h i p u i n d u - ş i , d e b u n ă s e a m ă , tatea noastră, declară c.ă aceste instituţii plutesc în aer,
că după Marx acesta este adevăratul fond economie, sînt «forme deşarte şi'mincinoase», iar edificiul nostru
oricând şl oriunde .
2
Dar oricine s-a familiarizat mai social e «grotesc», fiindcă s-ar alcătui dintr-o formă
de'.aproape cu spiritul m a r x i s m u l u i "îşi poate da lesne/
seama cit de nenorocită era această idee şi la' ce non Să se vadă de asemenea cap. X X I I I , 6, din voi. I: « G e n e z a ca
pitaliştilor i n d u s t r i a l i » , p . 714 în'.'ed. I V g e r m a n ă . C i t ă m c î t e v a
sensuri trebuia să ducă pe autorul ei. Nicăieri nu. sus
pasaje: « S e înţelege lesne că' capitalul a funcţionat în c o m e r ţ cu
ţine, Marx — şi nu, p o a t e susţine nici un cercetător se
mult înainte ca el să intre în p r o d u c ţ i e şi chiar că cel c o
r i o s — ..-că în societăţile agrare, intrate în proces de re-4 m e r c i a l a t r e b u i t s ă cîştige o a r e c a r e i m p o r t a n ţ ă , p e n t r u c a p r o
voluiie, factorul economic hotărîtor ar fi raporturile de d u c ţ i a capitalistă să se p o a t ă n a ş t e » ( v o i . I I I , part. I, p. 359).
producţie. Dimpotrivă, Marx arată că în asemenea fază'' Astfel «capitalul comercial este forma sub care capitalul există
la început ca factor, neatîrnat, şi el e acela care joacă rolul pre
de dezvoltare elementul economic predominant e co
dominant în transformarea producţiei feudale» (op. cit, p. 371).
merţul3. Cu alte cuvinte, în societăţile agrare capita «înainte de producţia capitalistă, comerţul e acela caré predomină
lismul comercial alcătuieşte factorul economic auto- industria; în s o c i e t a t e a m o d e r n ă ni se p r e z i n t ă c a z u l c o n t r a r »
( o p . cit., p. 3fi3). « L a o r i g i n e , c o m e r ţ u l e a c e l a c a r e a t r a n s f o r m a t
1
V e z i c a p . V al l u c r ă r i i de faţă. a g r i c u l t u r a f e u d a l ă î n p r o d u c ţ i e c a p i t a l i s t ă » ( o p . ' cit., p . 371).
- V e z i e x p u n e r e a , c o n c e p ţ i e i sale asupra.' m e t o d e i socialiste;;' N u reiese d e c i d e n i c ă i e r i că, d u p ă M a r x , într-o s o c i e t a t e
de c e r c e t a r e , în Neoiobăgia, e d . I I , p. 6. G h e r e a d e z v o l t ă a i c i — a g r a r ă î n p r o c e s d e r e v o l u ţ i e baza, care-i h o t ă r ă ş t e d e z v o l t a r e a ,
în o b i ş n u i t u l său stil p r o l i x •— i d e e a c u m că « f e l u l de p r o d u c ţ i e a r f i m o d u l d e p r o d u c ţ i e : această b a z ă este, d i m p o t r i v ă , p r o c e
ş i r a p o r t u r i l e d e p r o d u c ţ i e izvorîte. d i n e a » a r f i ' a l c ă t u i n d « b a z a . sul d e c i r c u l a ţ i e î n d r u m a t d e c a p i t a l u l d e - c o m e r ţ . O r i g i n i l e a -
u n e i societăţi, b a z ă c a r e h o t ă r ă ş t e d e z v o l t a r e a e i ş i c a r a c t e r u l cestuia din u r m ă sînt a c e l e a c a r e i n d i c ă o r i g i n i l e ca. ş i b a z a e c o
acestei d e z v o l t ă r i » . El arată că g e n e r a ţ i a n o a s t r ă de la 1848 n-a n o m i c ă a r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în o r i c e ţară.
ştiut « a c e s t a d e v ă r .atît de m a r e şi de a d î n c . . . şi n i c i nu a v e a 1
C o m p . d e p i l d ă K a u t s k y : « C a p i t a l u l d e c o m e r ţ este f o r ţ a
de Unde să-1 ştie».. "' ••.•-' •
'' ' ' economică revoluţionară a veacurilor X I V , XV şi X V I . Cu el vine
T r e c e m paste c r e d i n ţ a stranie că o r e v o l u ţ i e s-ar f a c e d u p ă n o u ă v i a ţ ă în s o c i e t a t e şi se n a s c idei n o i » . (Thomas More und
t e o r i i şi că o g e n e r a ţ i e r e v o l u ţ i o n a r ă ar fi fost m a i la î n ă l ţ i m e a seine'Utopic, Stuttgart 1920, p a g . 13).
s a r c i n i i -saic d a c ă . a r f î c u n o s c u t a n u m i t e abstracţii. D a r a d e v ă C e a mai strălucită descriere a revoluţionarii unei societăţi
r u l «atît de m a r e şi de a d î n c » , c u m că la începuturile dezvoltării agrare sub înrîurirea capitalismului c o m e r c i a l , care ne e c u n o s
burgheziei, m o d u l d e p r o d u c e r e a r f i a l c ă t u i n d b a z a c a r e h o t ă c u t ă d i n î n t r e a g a literatură specială, ne-a dat-o un c e r c e t ă t o r
răşte' d e z v o l t a r e a u n e i societăţi, nu 1-a .cunoscut n i c i ' M a r x . L-a fără n i c i o a t i n g e r e c u ş c o a l a m a r x i s t ă : E d . M e y e r . C u n e a s e
d e s c o p e r i t a b i a e l e v u l său r o m â n , s p r e m a r e a d a u n ă a c e r c e t ă
m u i t ă b o g ă ţ i e d e f a p t e ş i p ă t r u n d e r e e c o n o m i c o - s o c i o l o g i c ă , ara
r i l o r sale s o c i o l o g i c e .
3
tă m a r e l e i s t o r i c în a sa m o n u m e n t a l ă istorie a antichităţii c u m
Această c o n c e p ţ i e e dezvoltată, îndeosebi, în cap. XX din v o i . comerţul cu Orientul revoluţionează e c o n o m i a ca şi întregul
1,11 part. I, p, 355 în e d i ţ i a f r a n c e z ă , s u b t i t l u l : « I s t o r i a c a p i t a l u l u i e d i f i c i u a l instituţiilor greceşti, î n d r u m î n d u - l e p e b a z ă b u r g h e z ă
comercial». - , capitalistă ( c o m p . studiul n o s t r u : « î n c e p u t u r i l e i n d i v i d u a l i s m u l u i :
Şt. Zeletin 1.
48
ÎNCEPUTURILE REVOLUŢIEI BURGHEZE
1
modernă suprapusă pe un fond agrar primitiv . în acest
IN ROMÂNIA
chip, neputînd să lămurească în chip ştiinţific societa
tea noastră burgheză, Gherea o persiflează şi o osân
deşte. Şi această atitudine ni se dă drept rezultatul unei «ERA N O U A » : D E Z V O L T A R E A S O C I A L A A R O M Â N I E I
aplicări consecvente a metodei socialiste de cercetare DE LA 1829 P l N Â LA 1866 ŞI N A Ş T E R E A ,
sociologică! Pe cît ştim însă, metoda de care e l e g a t n u OLIGARHIEI R O M Â N E
mele lui M a r x nu are rostul de a persifla fenomenele
sociale ca « f o r m e deşarte», ci de a le explica ca n e c e
sităţi istorice. C l n d un popor a nimicit în sînul său no
Se vede bine că toţi cei ce au scris la noi asupra dez bilimea, el păşeşte către centralizare ca
de la sine însuşi.
voltării burgheziei noastre, în treacăt sau m a i de aproa
A. DE TOCQUEVILLE*
pe, jtu stat sub înrîurirea covîrşitoare a criticii Junimii,
deci au privit • burghezia din punctul de vedere al re-
acţiunii.' De aceea ei au o atitudine critică, neştiinţifică:
Revoluţia economică: 1. Felul cum se priveşte ^ începutul
ei nu constată, ci apreciază; nu explică, ci j u d e c ă şi
revoluţiei burgheze în România. — 2. Consideraţii asupra m o
osîndesc aşezămintele noastre burgheze.
mentului cînd începe era burgheză în orice ţară în genere şi-
Lucrarea de faţă părăseşte această direcţie, apucînd
în ţara noastră îndeosebi. — 3. Scurtă privire asupra vieţii
calea cercetării obiective a faptelor. economice a Principatelor române în faza precapitalistă şi a
cauzelor ce au întîrziat revoluţia burgheză în România. —
4. Capitalismul apusean, silit de nevoia de pieţe noi, pătrunde
după tratatul de la Adrianopol (1829) şi războiul Crimeei şi
în Principatele române. — 5. «Era nouă» burgheză în R o m â
nia începe sub imboldul capitalismului anglo-francez. — 6. Bur
ghezia engleză cucereşte pieţele noastre în dauna celei, austriece.
- 7. Invazia capitalismului străin în Principate schimbă eco-
M o m i a lor naturală în economie bănească. — 8. Caracterizarea
economiei naţionale a unei ţări ce a intrat în perioada revo
luţiei burgheze
a) Revoluţia economică,
1. Era revoluţionară î n c e p e în R o m â n i a , d u p ă p ă
r e r e a o b i ş n u i t ă , a b i a c u m i ş c a r e a d e . l a 1848. A c e a s t ă
c o n v i n g e r e e d e o p o t r i v ă de î n r ă d ă c i n a t ă atlt î n sinul
b u r g h e z i e i r o m â n e însăşi, c î t ş i a l r e a c ţ i u n i i . A s t f e l , a u
t o r u l i n t r o d u c e r i i l a c e l e şase t o m u r i d e a c t e ş i d o c u
m e n t e p r i v i t o a r e l a r e v o l u ţ i a d i n 1848 c r e d e c u b u n
ternei a e x p r i m a p ă r e r e a o b ş t e a s c ă , a t u n c i c î n d î n c e p e
s t u d i u l său c u u r m ă t o a r e a d e c l a r a ţ i e :
« M i ş c a r e a d i n 1848 este, fără. î n d o i a l ă , germenele
. d i n c a r e s-a d e z v o l t a t v i a ţ a de stat m o d e r n a R o m â n i e i .
Ea constituie punctul d e - trecere de la trecut la p r e
zent;» 1 . ' ' ." , r '
D a r însuşi s u f l e t u l m i ş c ă r i i d e r e a c ţ i u n e î m p o t r i v a
b u r g h e z i e i n o a s t r e , T i t u IVI liorescu, n u e ' d e altă p ă r e r e ,
deşi j u d e c a t a s a a s u p r a m a r e l u i a c t i s t o r i c a r e a l t c a
racter: "
« C u m e d u l d e judecată istorică c e p r e d o m i n ă între
noi, m a i m u l t e n g l e z e ş t e e v o l u t i o n ä r , d e c î t f r a n ţ u z e ş t e
r e v o l u ţ i o n a r , aşa n u m i t a r e g e n e r a r e d e l a 1848 n u ne
p ă r e a s ă aibă g r a d u l d e i m p o r t a n ţ ă c e i-1 a t r i b u i a u l i
beralii din M u n t e n i a » 2 .
P r i v i t ă î n această l u m i n ă , r e v o l u ţ i a burgheză din
R o m â n i a t r e b u i a , s ă a p a r ă î n . c h i p f i r e s c c a c e v a artifi
cial: opera unui m ă n u n c h i de oameni care au lucrat
1
Anul 1848 în Principatele române,. Bucureşti 1910, tom.
V I , I n t r o d u c e r e . -; • •" , •
2
Discursuri, B u c u r e ş t i , 1897, v o l . I, p. 45.
52 Şt. Zeletin
I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m n â i a 53
5G Şt. Zeletiri
vasele de comerţ viaţă şi mişcare în Marea Mediterană.. orice atingere cu Gurile Dunării 1 . A c e s t fluviu fu pus
Tratatul de la Adrianopol, acordînd Principatelor ro sub supravegherea unei comisii europene, iar Princi
mâne libertatea comerţului, dădu acestor vase putinţa patele trecură sub tutela marilor Puteri care găsiră cu
de a străbate prin Marea Neagră pînă la porturile noas Cale să trimită o comisie însărcinată a le afla dorinţele.
Aceasta dădu naştere, cum se ştie, Divan urilor ad-hoc.
tre de pe Dunăre, Galaţi şi Brăila. Şi astfel locuitorii
noştri avură putinţa să facă cunoştinţă cu aceşti soli Cu alte cuvinte, în urma războiului Crimeii intra
serăm de-a "binelea în «sfera de interese» a capitalis
ai capitalismului îndepărtat, care le trimiteau mărfuri
mului apusean, care se îngrijise să înlăture -pe vechii
atît de ieftine şi în schimb se ofereau să cumpere produ
noştri «protectori» spre a-şi asigura intrarea nestînje-
sele pămîntului cu preţuri încă nemaiauzite.
nită pe pieţele noastre. Cu aceasta «era nouă», ce î n c e
Dar prevederile tratatului de la Adrianopol nu erau. puse de la tratatul din Adrianopol, se deschidea tot mai
de natură a contribui la statornicirea unor întinse re largă, mai sigură.
laţii comerciale între Principate şi burghezia apuseană.
în adevăr, Principatele române intraseră într-o eră.
Rusia, stăpînă pe Gurile Dunării — afară de braţul Si'. nouă: au constatat-o înşişi domnitorii ce au venit la tron
Gheorghe, fără însemnătate comercială — nu se grăbea după Regulamentul Organic 2 ; o constată şi cercetătorii
să le facă navigabile pentru vase mari 1 . Astfel, mărfurile de specialitate, c u m văzurăm.
engleze nu puteau- ajunge ia noi decît pe vasele uşoare Şi această eră nouă nu era rezultatul vreunei poli
din coloniile ioniene 2 . Un timp englezii se gîndiră să tici inteligente, ci urmarea necesară a dezvoltării eco
sape un canal de la Constanţa pînă la Dunăre, pe locul nomiei mondiale. A. D. X e n o p o l învederează în chip
unde se crede că odinioară s-a revărsat un braţ al Istru- fericit acest fapt, cînd zice, în legătură cu evenimentele
lui spre m a r e 3 . Dar specialiştii găsiră că e mai nimerit de care ne ocupăm, că propăşirea noastră s-a făcut fără
concursul guvernelor, numai « p e calea fatală a n e
a construi o cale ferată, care şi fu pusă în lucru, şi des
cesităţii» 3 .
chisă circulaţiei în anul 1860. Pînă atunci însă diplo
maţia engleză socoti că e mai bine să oprească cu forţa . Rămîne să urmărim acum prefacerile pe care le-a
adus în societatea noastră această eră.
armelor expansiunea rusă spre Orient şi dezlănţui răz
boiul Crimeii (1854).
5. Trebuie să stabilim de la început faptul istoric
Ieşirea acestui război fu hotărîtoare pentru soarta •— care nu a rămas fără urmări politice la începutul
noastră. Pacea de la Paris, care pecetlui victoria bur vieţii noastre moderne — că burghezia engleză e aceea
gheziei apusene, îndepărtă Rusia din Principate şi ne care a sfărâmat zidurile dintre Principatele române şi
utraliza Marea Neagră; în interesul unei desăvîrşiie Apusul european. Anglia avea nevoie de cerealele noas
libertăţi a navigaţiei Dunării, imperiul rus fu silit să tre, căci grîul american şi australian nu avea în întîia j u
mătate a veacului X I X însemnătatea pe care a cîştigat-o
facă o rectificare de graniţă în Basarabia, retrocedând
mai tîrziu.. De pe la 1820 comerţul englez pătrunde în
districtele de la sud către Moldova, spre a pierde astfel
m o d viguros spre Orient, anume către Odesa, iar de
1
1 Karl Grünberg, op. cit, p. 50—51. Rusia se temea ca p o r Justin Mc Carthy, A history of our own times, Tauchnitz
edition, vol. II, p. 260. Asupra regimului Dunării creat prin tra
turile noastre, atrăgînd vasele comerciale străine, sa nu iaca
tatul din Paris, vezi D. Guşti, Die Donaufrage, Berlin, 1904 (Son-
concurenţă Odesei. ' - • ' ' „ , , „ , ,„„,„• derabdruck aus den Preussischen Jahrbüchern, Band 118, Heft
2
I G Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei,
II-te Auflage/Breslau 1854, p. 233; K. Grünberg. op. cit., p. 52. 2
M. Edouard Thouvenel, La Hongrie et la Valachie, Paris,.
3
Colson. De l'état présent et de l'avenir des Principautés 1840, p. 342 367.
3
de Moldavie et de Valachie, Paris 1839, p..223. A. D. Xenopol, Studii economice, p. 120
I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a 6.3
Şt. Z e l e t i n
€2
r ă t u r i l a V i e n a ş i a p o i l a B r a ş o v 1 , e i aduce.au î n d e o s e b i
a i c i a g e n ţ i i săi s e r ă s p î n d e s c î n t o a t e ţ i n u t u r i l e î n v e c i
articole de î m b r ă c ă m i n t e şi de fierărie. Puţinele mărfuri
n a t e . P e l a 1830 ş i 1840 e x p e r ţ i i e n g l e z i s î n t t r i m i ş i î n franceze şi engleze pe care le p r i m e a u pînă atunci Prin
r e g i u n e a d i n t r e D u n ă r e ş i M a r e a N e a g r ă , s p r e a-i c e r c e t a cipatele v e n e a u tot p e această cale, a n u m e p r i n m i j l o
capacitatea d e producţie,1. Rapoartele l o r sînt entu cirea oraşului Lipsea2. De aceea ajungeau la noi cu p r e
ziaste2. S e n a ş t e astfel o întreagă literatură despre ţuri f o a r t e u r c a t e .
•«Black S e a a n d D a n u b i a n P r o v i n c e s » , a r ă t î n d m i n u n a t a
D u p ă t r a t a t u l d e .la A d r i a n o p o l , d e s c h i z î n d u - s e p o r
fertilitate a acestor ţinuturi. Guvernul englez începe
turile noastre c o m e r ţ u l u i burgheziei apusene, ' importul
atunci tratative d i p l o m a t i c e la Constantinopol, s p r e . a
englez începe a face o concurenţă din ce în ce mai h o -
p r i m i autorizarea de a săpa un canal dq la Cernavodă,
t ă r î t o a r e c e l u i a u s t r i a c . L a 1840 s o s e s c î n a p e l e p o r t u l u i
la C o n s t a n ţ a , în u r m ă de a î n t e m e i a o c a l e ferată. D a r
G a l a ţ i z e c e v a s e e n g l e z e , l a 1847 n u m ă r u l l o r s e r i d i c ă
războiul Crimeii veni să înlăture scurt Rusia de la G u la 2 1 9 : . î n acest an vasele britanice ajung a fi c e l e m a i
r i l e D u n ă r i i , d e s c h i z î n d c a l e a p e apă, m a i e f i c a c e d e c î t numeroase. «E fapt că comerţul portului nostru cu
c e a p e uscat3. A n g l i a a luat o întindere p r o g r e s i v ă foarte pronunţată.
Astfel Anglia, în u r m a victoriei, asigură libertatea B u m b a c u l , fierul şi manufacturile engleze fac o c o n c u
n a v i g a ţ i e i D u n ă r i i , ş i c u a c e a s t a v a s e l e m a r i e n g l e z e îşi renţă : însemnată mărfurilor din Austria şi Lipsea. De
deschiseră calea pînă la porturile r o m â n e revărsînd p r o - ; a i c i a r e z u l t a t în p r e ţ u r i l e a c e s t o r a d i n u r m ă o s c ă d e r e
dusele industriei britanice pe pieţele noastre. De la d e 2 0 % - M u l ţ i n e g u s t o r i stabiliţi î n M o l d o v a f a c c o
tratatul d i n P a r i s ( 1 8 5 6 ) ş i p î n ă l a î n c h e i e r e a c o n v e n ţ i e i menzi directe la Manchester»3.
v a m a l e c u Austro-Ungaria (1875), i m p o r t u l e n g l e z creşte
în portul Brăila se petrece acelaşi lucru. Şi acestea
n e î n c e t a t , aşa c ă A n g l i a a j u n g e ^ s ă s t ă p î n e a s c ă î n m o d
a u l o c î n p e r i o a d a d i n a i n t e d e tratatul d e l a P a r i s ; î n
hotărît comerţul nostru extern.
perioada următoare importul român se schimbă mereu
La începutul erei' noastre burgheze, comerţul exte
în favoarea Angliei şi în defavoarea Austriei. D i n t o
rior r o m â n se făcea mai cu seamă cu ţinuturile ger
najul t o t a l a l c o r ă b i i l o r c e s o s e c î n a n u l 1865 p e b r a ţ u l
m a n e din E u r o p a centrală şi cu T u r c i a 4 , deşi relaţiile
Sulina în porturile noastre, 1 4 , 5 % revine Angliei, iar
cu aceasta d i n u r m ă aveau la bază forţa. R a n g u l întîi A u s t r i e i 12,5%; î n a n u l 1875 p r o p o r ţ i a v a s e l o r e n g l e z e
în comerţul nostru îl a v e a însă pînă atunci Austro- (l 4
s e u r c ă l a 49,8o/ 0 , i a r a l c e l o r a u s t r i e c e s c a d e la] 9,5 /o -
U n g a r i a . N e g u s t o r i i n o ş t r i , c a r e s e d u c e a u l a Lipsea, l a Astfel, înaintea perioadei 1875—1885, în care c o n v e n ţ i a
c e l e b r e l e i a r m a r o a c e , î n d r u m s p r e casă f ă c e a u c u m p ă - c o m e r c i a l ă c u A u s t r o - U n g a r i a veni să d e s c h i d ă d i n n o u
acestei m o n a r h i i hotarele noastre, ea c e d a s e capitalis
1
C. I. Bäicoianu, Handelspolitische Bestrebungen Englands mului englez întîietatea pe pieţele noastre.
zur Erschliessung der unteren Donau, M ü n c h e n , B e r l i n u n d L e i p z i g
A l d o i l e a stat a p u s e a n , c a r e î n c e a r c ă a l ă t u r i d e A n
1913, p . 3—4.
2 « B o g ă ţ i i l e naturale şi d e o s e b i t e l e resurse ale M u n t e n i e glia s ă c u c e r e a s c ă p i e ţ e l e r o m â n e , e F r a n ţ a . S o r a n o a s
şi M o l d o v e i sînţ de aşa fel, că d a c ă aceste ţări ar p u t e a să se tră latină s-a b u c u r a t î n e r a b u r g h e z ă r o m â n ă d e c e l e
b u c u r e d e f o l o a s e l e unui g u v e r n r e g u l a t . . . , d a c ă e x p o r t u l a r f i m a i m a r i s i m p a t i i î n ţara n o a s t r ă . M e m o r i i l e c ă l ă t o r i l o r
d e s c h i s , d a c ă legăturile c o m e r c i a l e cu n a ţ i u n i l e străine s-ar sta
b i l i într-un c h i p c o n v e n a b i l . . . , e l e a r d e v e n i î n scurt t i m p p r o
V e z i I. G. N e i g e b a u r , o p . cit., p. 252 si u r m .
v i n c i i l e c e l e mai p o p u l a t e ş i m a i înfloritoare d i n E u r o p a . P o r t u l
G a l a ţ i a r r i v a l i z a î n scurt t i m p c u toate p o r t u r i l e d e l a M a r e a Gheron Netta, Die Handelsbeziehungen zwischen Leipzia
und Ostund Sudosteuropa bis zum Verfall der Warenmessen,
N e a g r ă , fără a e x c e p t a O d e s a » . W. W i l k i n s o n , Tableau historique Z u r i c h , 1920, p. 52.
geoqraphiquc et politique de la Moldavie :et de la Valachie (tra
d u i t d e l'angiais p a r M r . ) , P a r i s 1821, p . 77. , „ . A 3 . N i ° o l a s S o u t z o , Notions statistiques sur la Moldavie, i « S s y
1840, p . 147.
. 3 C. I. B ă i c o i a n u , o p . bit:, p. 10 şi u r m . 4
K. G r ü n b e r g , o p . cit., p. 52.
4
M. E d o u a r d T h o u v e n e l , o p . cit., p.' 257.
€4 Şt. Zeletin 1. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â r u a
francezi, ca şi rapoartele consulilor Franţei în Princi urmă el ruinează concurenţii de mai înainte, precum şi
pate, învederează în chip unanim această atmosferă propria industrie casnică a ţăranului. în acest chip ţă
prielnică şi îndeamnă pe negustorii din patrie să-şi tri ranul este smuls din raporturile sale patriarhale şi silit
mită mărfurile în aceste locuri, u n d e au atîţia prieteni. a lucra după trebuinţele capitalismului.
Dar răspunsul oamenilor de afaceri n-a fost niciodată A m b e l e fenomene s-au produs în chip firesc şi în
din cale-afară de energic. Ce-i drept, importul francez ţările române. Despre urcarea treptată a preţurilor ne
creşte alături de cel englez, ajunge chiar să ocupe în pot da o idee următoarele cifre: sub vechiul regim, în
această perioadă locul întîi în ce priveşte zahărul 1 , dar anul 1777, o chilă de grîu costă 16 piaştri (un piastru-=
nu s-a putut apropia de importanţa comerţului englez 1/3 leu); în era nouă o chilă de grîu costa la Iaşi 45
în Principatele dunărene. piaştri în anul 1838, iar în anul 1847 se urcase, la 111
Spre a înţelege condiţiile îh care s-a îndeplinit pro piaştri şî 26 parale 1 . Şi celelalte produse naţionale cresc
cesul revoluţiei burgheze în România, trebuie deci să la fel. Deputaţii ţărani au dreptate să spună boierilor în
învederăm: că la începutul erei burgheze Principatele Divanul ad-hoc că a trebuit să vină englezii pe aceste lo
române se aflau în «sfera de interese» a capitalismului curi şi să plătească preţuri nemaipomenite pe chila de
apusean anglo-francez; că însuşi imboldul ce a dat grîu spre a se revărsa prosperitatea şi în patria noastră.
fiinţă acestei ere pleacă de la burghezia anglo-franceză; în vreme ce capitalismul scumpea produsele pămîn
că spre a-si asigura interesele comerciale în ţările noas tului nostru, îndemnînd astfel pe ţăran să muncească
tre, capitalismul apusean a trebuit să deplaseze succe cît mai mult, el ieftinea produsele industriale şi alunga
siv: pe Turcia şi Rusia pe teren politic, pe Austria pe concurentul austriac de pe piaţă. Despre greutăţile pe
teren economic şi în chip implicit şi pe cel politic. care le făcea prin coborîrea preţurilor industria engle
Şi acum, să vedem capitalismul la lucru în patria ză celei austriece putem să ne facem o idee din următoa-.
noastră şi să urmărim efectele sociale ale operei sale. rea comunicare a consulului prusian de pe atunci în
Principate.
6. Cînd o ţară capitalistă înaintată pătrunde într-o «Concurenţa engleză în ţările dunărene se afirmă .
ţară agricolă primitivă, ea se vede pusă în faţa acestei abia din ultimii patru ani; dauna ce a pricinuit desfa
probleme: să determine â produce pentru schimb, deci cerii mărfurilor din Lipsea şi Viena se cifrează în medie
.a munci în chip intensiv, pe nişte ţărani, ce pînă atunci anuală la o reducere de 6«/0 a vânzării, totuşi numai în
erau obişnuiţi a produce numai pentru nevoile lor pro fabricatele ordinare, căci cele mai fine nu sînt primej
prii şi eventual ale stăpînilor pămîntului pe care erau duite prin acea concurenţă. în urma ei scăderea preţu
aşezaţi. Acesta e chipul în care capitalismul ruinează rilor e foarte simţitoare. Mai înainte costa un centner
vechea economie a ţării respective — economia natu de bumbac saxon ordinar 1 3 0 — 1 3 5 taleri; acum preţul
rală — şi o revoluţionează în sensul său: o schimbă îa este 104—108 taleri. . . Un pfund de muselin englez pre
economie bănească, în producţie pentru schimb. . sat se vinde cu 3—3 l / 2 piaştri, in vreme ce numai ma
teria primă costă 5 piaştri: de acest contrast se sfarmă
Spre a atinge acest scop, capitalismul are două mij
orice meşteşug de calcul al industriei germane şi în
loace: el cumpără produsele naturale ale indigenilor cu
orice caz el se lămureşte numai prin falsificarea m a t e
preţuri urcate şi vinde propriile sale fabricate cu pre
riei prime cu resturi sau surogate fără valoare» 2 .
ţuri ieftine. Prin întâiul mijloc industria capitalistă îm-~
boldeşte pe ţăran să producă pentru schimb, deci mai 1
Nicolas Soutzo, o p . cit., p. 100, 131. Opera aduce numeroase
m u l t decît cer propriile sale nevoi, pentru a căror sin date asupra creşterii p r e ţ u l u i tuturor produselor noastre, de la
g u r ă satisfacere el lucra mai înainte; prin mijlocul din începutul erei b u r g h e z e pînă la izbucnirea revoluţiei (1848).
2
I. F. N e i g e b a u r o p . cit., p. 253.
1
O p . cit., p. 56. A c o l o şi date statistice.
66 Şt. Zeletin
I. începuturile revoluţiei burgheze în România 67
, Se pare deci că englezii nu s-ar fi împiedicat de mul
-«în 1831 nu se găsea în Ţara românească nici mă
te scrupule cînd era vorba să-şi distrugă pe piaţa noas
car cantitatea de grîu de a putea încărca două vase,
tră concurentul austro-german. De altfel, acesta era lu
cînd — în 1837 — se aflau în portul Brăila peste 300
cru firesc, c ă c i ' în ţările primitive, unde locuitorii nu
de vase şi în al Galaţilor peste 4 0 0 pentru încărcarea de'
cunosc valoarea obiectelor manufacturate şi în general
cereale şi alte producte. Sfărîmîndu-se cătuşele cu care
nu au noţiunea limpede a valorii de schimb, comerţul
monopolul menţionat strivise viaţa ambelor porturi ro
e mai mult un fel de jaf. Oricum, scriitorul german
mâne, ele au mers prosperînd din ce în ce» 1 .
este silit să facă următoarea melancolică constatare: J
Creşterea necurmată a relaţiilor noastre de schimb
-«Comerţul englez inundează toate pieţele maritime
trebuia să aducă în chip necesar o creştere necontenită
ce-i sînt deschise cu produsele fabricilor sale mínate
în întinderea culturii — curînd suprafaţa cultivată se
de puterea aburului şi şi~a supus în timpul din urmă
mări de cinci ori — şi ca o consecinţă firească, creşte
de preferinţă piaţa Levantului. Şi în ţările dunărene f
rea valorii pămîntului. Acesta e în sinul vechiului regim
pătruns acest atît de periculos duşman al industriei ger
germenul unei viitoare revoluţii. Din moment ce pă-
mane şi ameninţă să distrugă acolo din temelie mersul
mîntul capătă valoare de schimb — ceea ce nu era cu
de pînă acum al comerţului de import. Cu toată marea
putinţă în vechiul regim al economiei naturale —• stă-
depărtare între Galaţi şi Manchester, faţă de iuţeala
pînul vrea să-1 aibă pentru el singur, să dispună de el
de necrezut cu care lucrează fabricile engleze, nu trece
ca de orice marfă, cu alte cuvinte, să-1 prefacă în pro
între comanda şi sosirea mărfii decît scurtul intervali
prietate privată individuală. Această tendinţă, de a croi
d e 3 — Í luni» 1 ;
proprietatea pămîntului în felul oricărei mărfi, pentru
Prezicerea autorului, care scrie înainte de tratatul
a o adapta la noile nevoi ale schimbului, alcătuieşte pîr-
din Paris,, s-a îndeplinit .după această dată întocmai:
ghia adîncă ce distruge vechiul regim cu proprietatea
capitalismul englez a ruinat din temelie cursul anterior
sa rurală uzufructuară, mai mult sau mai puţin comu
al importului nostru. întîi a înlăturat prin concurenţa
nistă, spre a clădi în locu-i regimul burghez al proprie
sa — cinstită ori necinstită — mărfurile textile de p r o
tăţii private şi al libertăţii persoanelor care o deţin,.
venienţă austro-germană; apoi. construirea liniilor noas
Acest act revoluţionar s-a îndeplinit la noi în anul 1864.
tre ferate a dat industriei engleze un minunat prilej
de a inunda pieţele române cu maşinile şi în getoere Cu un minunat simţ al realităţii, boierii români arată
cu articole]e ei de fier, nimicind şi în această ramură încă în dezbaterile Divanului ad-hoc că-şi dădeau sea
preponderenţa industriei austriece. La aceasta a contri ma de procesul revoluţionar care se îndeplinea în eco
buit în chip hotărîtor'şi-împrejurarea că liniile noastre nomia noastră naţională sub influenţa capitalismului
ferate nu aveau la început legătură cu cele austriece, străin. în adevăr, la plîngerea deputaţilor ţărani, că R e
aşa că ele slujeau mai mult ca o prelungire pe uscat gulamentul Organic a înrăutăţit starea ţărănimii, ei răs
a căilor maritime şi dădeau putinţa mărfurilor engleze pund că înainte de Regulament, «cînd comerţul cu grîne
de a pătrunde şi a se răspîndi tot mai mult în ţară .
2 era nul, boierii încuviinţaseră cu plăcere exploatarea
întinselor lor moşii oricui, cu îndatorirea a da măcar
7. Rezultatul acestei invazii treptate a capitalismu dijma din productele culese de el; astăzi însă,cînd în
lui englez în Principatele române fu o mare activare a
schimbului nostru exterior, care se resimţi de îndată 1
I. Brezoianu, Vechile Instituiiuni ale României, p. 185. De
după încetarea ocupaţiei ruseşti (1834) şi cu oarecare asemenea M. Ed. Thouvenel, op. cit., p. 257. Date statistice amă
nunţite se găsesc, pentru perioada pînă la 1848, în lucrarea de
oscilări vremelnice continuă să crească neîntrerupt.
o valoare deosebită a lui Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur
1
la Moldavie; pentru timpurile mai recente a se vedea docu
Op. cit., ibidem. mentata operă a d-l-ui C. Băicoianu asupra politicii noastre va
¿
K. Grünberg, op. cit., p. 55. male.
68 Şt. Z e l e t i n I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â n i a 69
urraa r e p e d e i d e z v o l t ă r i a c o m e r ţ u l u i a g r i c u l t u r a a l u a t p e e a ş i a-şi î n c h e i a o p e r a r e v o l u ţ i o n a r ă . In A n g l i a
o î n t i n d e r e atît d e m a r e , î n c î t p u ţ i n e m o ş i i d e c î m p această eră d e r a d i c a l e p r e f a c e r i î n c e p e î n v e a c u l a l
m a i a u î n c ă l o c u r i p e n t r u c r e ş t e r e a v i t e l o r ; astăzi, c î n d X H - l e a şi se î n c h e i e în a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i al
p r e ţ u l p ă m î n t u l u i s-a suit l a u n g r a d p r o p o r ţ i o n a t c u X V I I - l e a ; în Franţa, u n d e ea î n c e p e ceva mai înainte,
a c e a d e z v o l t a r e , c î n d , p e d e altă p a r t e , p r e ţ u l l u c r u l u i durează v r e o şapte veacuri, p î n ă pe pragul veacului al
— d i n c a u z a î n m u l ţ i r i i b r a ţ e l o r şi a î n l o c u i r i i l o r p r i n KlX-lea.
m u l t e m a ş i n i — n-a p u t u t c r e ş t e î n t r u a c e e a ş i p r o p o r La noi procesul revoluţiei b u r g h e z e a înaintat într-un
ţie, R e g u l a m e n t u l O r g a n i c a t r e b u i t să p u n ă şi a p u s m o d c u a d e v ă r a t v e r t i g i n o s , î n salturi î n d r ă z n e ţ e , c e a u
în proporţie mai potrivită anuala valoare a pămîntului suprapus elementele noi burgheze peste vechile elemen
ce proprietarul dă ţăranului, cu lucrul ce acesta dă celui te feudale într-un c h i p care a dezlănţuit sarcasmele
1
dinţii» . a m a r e ale r e a c ţ i u n i i . F r a n z O p p e n h e i m e r arată c ă î n
A r g u m e n t a r e a boierilor e slabă: nu se p o a t e înţele c o n d i ţ i i l e a c t u a l e s o c i e t ă ţ i l e p a r a-şi s c u r t a e v o l u ţ i a ;
g e c u m R e g u l a m e n t u l O r g a n i c s-ar f i m o d e l a t d u p ă n i ş t e şi el dă ca pildă Japonia. D a r acelaşi lucru se p o a t e
r a p o r t u r i e c o n o m i c e , c a r e s-au n ă s c u t a b i a î n u r m a sa. s p u n e şi despre R o m â n i a : intrată în era burgheză re
R e ţ i n e m însă d i n r ă s p u n s u r i l e l o r c o n s t a t ă r i l e d e o p o t r i v ă v o l u ţ i o n a r ă abia la 1829, ca o r u d ă s ă r a c ă şi î n a p o i a t ă
d e d r e p t e ş i i n t e r e s a n t e : c ă u n i i b o i e r i , atraşi p r i n d e z î n m a r e a f a m i l i e b u r g h e z ă m o n d i a l ă , e a a străbătut î n
v o l t a r e a c o m e r ţ u l u i d e d o r u l d e cîştig, î n c e p u r ă să-şi mai puţin de nouă decenii calea pe care burgheziile
l u c r e z e m o ş i i l e c u m u n c ă plătită ş i c h i a r c u m a ş i n i ; că, a p u s e n e a u l î n c e z i t atâtea v e a c u r i . C u r e f o r m e l e d i n
î n u r m a a c e s t u i fapt, r a p o r t u r i l e î n t r e b o i e r i m e ş i ţ ă a n u l 1918, c a r e î n l ă t u r ă u l t i m e l e r ă m ă ş i ţ e a l e v e c h i u
rănimea iobagă nu se mai s o c o t e a u după v e c h i l e dati lui n o s t r u r e g i m a g r a r feudal, r e v o l u ţ i a b u r g h e z ă r o
ni,' c i î n s p i r i t u l n o u b u r g h e z a l egalităţii v a l o r i l o r d e mână poate fi privită ca păşind spre încheiere.
s c h i m b : boierii chibzuiau ca valoarea pămîntului ce pri O b i e c t u l s t u d i u l u i n o s t r u e de a u r m ă r i p r o c e s u l
m e a u ţăranii s p r e c u l t i v a r e s ă n u î n t r e a c ă v a l o a r e a m u n acestei revoluţii în toate fazele ei s u c c e s i v e . S p r e acest
cii p e c a r e e i o p r i m e a u î n s c h i m b d e l a ţărani. D a r s c o p trebuie să î n v e d e r ă m în c h i p limpede că în e c o n o
acestea nu m a i erau raporturi feudale curate, ci r a p o r m i a n a ţ i o n a l ă a u n e i ţări c e a i n t r a t î n e r a r e v o l u ţ i o
turi b u r g h e z e î n faza e m b r i o n a r ă . F ă r ă să-şi d e a s e a m a , nară coexistă două elemente contradictorii: vechea pro
boierii arătau n i m i c mai p u ţ i n decît că influenţa c a ducţie agrară feudală şi noul mod de circulaţie burghez,
pitalismului şi dezvoltarea comerţului, ce acesta p r o - schimbul. A c e a s t ă c o e x i s t e n ţ ă d e e l e m e n t e e c o n o m i c e
• vocase, începuse a revoluţiona e c o n o m i a noastră naţio c o n t r a d i c t o r i i n a ş t e şi o c o e x i s t e n ţ ă de r a p o r t u r i s o c i a
nală/ s c h i m b î n d raporturile ei v e c h i feudale, bazate pe le contradictorii, întrucît relaţiile sociale i z v o r ă s c din
autoritate şi supunere, în raporturi burgheze, bazate pe c e l e e c o n o m i c e : p e c î n d «în r a p o r t u l f e u d a l e x i s t ă o
egalitatea v a l o r i l o r de s c h i m b şi egalitatea şi libertatea s u b o r d o n a r e d e l a ş e r b l a stăpîn, î n r a p o r t u l d e s c h i m b
persoanelor' ce îndeplinesc schimbul. Opera capitalismu există o relaţie d e persoane c u d r e p t u r i e g a l e » 1 . D e u n d e
lui dăduse deci şi la n o i obişnuitele ei roade. u r m e a z ă că, c u c î t s e l ă r g e ş t e s c h i m b u l , c u atît e l r u i
nează temelia v e c h i l o r raporturi sociale iobage şi c r e
8. Procesul revoluţiei burgheze durează într-o socie ează temelia u n o r raporturi libere.
tate a g r a r ă d i n m o m e n t u l c î n d a c e a s t a intră s u b i n f l u e n Cu un c u v î n t : în faza revoluţionară a economiei unei
ţa procesului de circulaţie a mărfurilor pînă în m o m e n ţări, constatăm un proces înaintat de circulaţie a măr
tul c î n d acest factor e c o n o m i c n o u izbuteşte a distruge furilor, care se altoieşte pe o producţie agrară primi-
v e c h e a p r o d u c ţ i e agrară c u t o a t e a ş e z ă m i n t e l e p l a n t a t e
1
Franz Staudinger, Kulturgrundlagea der POlitik, Jena, 1911.
1
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 367. voi. I, p. 160.
7fl Şt. Zeletin I. începuturile revoluţiei burgheze în România 71
iivă, ruhvnd-o treptat. în asemenea condiţii schimbul o deţine; cei din urmă gravitează spre principiile liberale
e un factor economic autonom şi revoluţionar, care dis loşite din nevoile burgheziei. Pe o îndoită cale adînceş-
truge trecutul şi plămădeşte viitorul: aici întîlnim un tu capitalismul prăpastia între aceste două fracţiuni ale
adevărat -«primat al comerţului»-, cum se exprimă S o m - ivechii clase stăpînitoare. Mai întîi, sub primele sale
bart 1 . iialturi, capitalismul ruinează aproape brusc pe marii
Revoluţia economică: dizolvarea vechii producţii agra proprietari, atacînd însăşi baza existenţei lor, marea pro
re prin influenţa schimbului aduce deci după sine şi prietate, cum v o m vedea spre sfîrşitul acestui capitol;
o revoluţie politică: înlăturarea vechilor aşezăminte so npoi treptat el întăreşte pe agrarienii mici, contagiaţi
ciale altoite pe producţia agrară şi înlocuirea lor cu de spiritul negoţului, plămădind pas cu pas o nouă bază
instituţii liberale, aşa cum cere caracterul schimbului de forţă socială: capitalul. De aceea, pe măsură ce ca
de contract liber. Dar, pe cînd revoluţia economică se pitalismul lărgeşte relaţiile de schimb, conflictul între
îndeplineşte încet, tăcut şi treptat, cea politică izbuc cele două tabere ale vechii nobilimi agrare devine de
neşte în m o d brusc şi zgomotos. Anume, sciziunea eco neînlăturat şi după cele zise nu e greu a prezice a cui
nomiei naţionale în doi factori contradictorii provoacă va fi izbînda.
sciziunea clasei de sus în două tabere duşmane, una] Această desfacere a nobilimii într-o tabără conser
conservatoare reacţionară şi alta liberală revoluţionară. vatoare şi una liberală e un fenomen general, nu pro
La un moment al evoluţiei sociale aceste fracţiuni intră priu clasei stăpînitoare române. între forţele revoluţio
în luptă făţişă şi victoria revoluţionarilor înseamnă nare ale Prusiei în ajunul revoluţiei din 1848, M a r x
triumful noilor instituţii asupra celor vechi. enumera şi «o parte a nobilimii funciare, transformată
în producătoare de marfă într-un grad destul de înain
tat pentru a avea aceleaşi interese cu burghezia şi a
face cauză comună cu dînsa» 1 . Iar în altă parte, vor
b) Revoluţia politică
bind de întinderea spiritului revoluţionar, el arată că
acesta cuprinsese şi « p e mulţi nobili care, valorificîndu-şi
9. Prefacerea economiei naturale a unei ţări în eco
pămîntul prin comerţ cu grîu, lînă, spirtoase şi in, aveau
nomie bănească, prin întinderea comerţului, aduce cele
nevoie de aceleaşi garanţii (ca şi burghezia) împotriva
dintîi atingeri însăşi clasei stăpînitoare: ea o slăbeşte 2
absolutismului, a birocraţiei şi a restaurării feudale» .
treptat, pînă cînd o distruge în cele "din urmă cu totul.
Acelaşi lucru, arată Marx, se petrece şi în revoluţia
Oriunde pătrunde comerţul, el contagiază pe pro
burgheză din Austria. Decît, e de însemnat că în ţările
prietarii' rurali, aprinde în ei dorul de cîştig şi-i îmbol
cu evoluţie înceată a burgheziei, unde lupta de răsturna
deşte să producă tot mai mult, spre a face din pămînt
re a vechiului regim e întreprinsă de clasa capitalistă,
un izvor de bani. Dar pe cînd proprietarii mari, legaţi
micul grup al nobililor comercializaţi alcătuieşte o sim
de întinsele lor latifundii, rămîn prinşi în tradiţiile, în
plă aripă de importanţă secundară a armatei revoluţio
mentalitatea şi în interesele agrare, 'proprietarii mici,
nare^ La noi însă, unde dezvoltarea burgheziei a luat
cu legături agrare mai şubrede, sînt lesne cîştigaţi de
un tempo de repeziciune unică, această tabără puţin
spiritul şi interesele capitalismului; cei dintîi se fac —
numeroasă de agrarieni pătrunşi de spiritul negoţului
chiar şi în cadrul noii economii băneşti — apărătorii
a alcătuit singura forţă revoluţionară, căreia datorăm
marii proprietăţi de pămînt şi ai privilegiilor clasei ce
clădirea edificiului nostru social modern pe ruinele celui
1
«Capitalism înseamnă, după esenţa sa, nimic altceva decfi| vechi. în decursul erei burgheze române întîlnim aceas-
dizolvarea procesului economic în ambele sale elemente — teh
1
nica şi comerţul — cu primatul comerţului asupra tehnicii»-. W. Révolution et Contre-Révolution en Allemagne, Paris 1900,
Ş-jrtf&art, Die Judan und das Wirtschajtsleben, Leipzig, 1911, p. 47.
2
Op. cit.. p. 32.
72 Şt. Zeletin T. începuturile revoluţiei burgheze în România 73
tă pătură de agrarieni în următoarele ipostaze succesive: rin economică a burgheziei; cu alte cuvinte, elementele
în întîia jumătate şi pe la mijlocul veacului al X l X - l e a , Ideologiei burgheze au pătruns în Principatele române
ea apare ca fracţiune politică apărătoare a principiilor înaintea elementelor economiei burgheze. Ceea ce în
liberale revoluţionare; în a doua jumătate a acestui < vuluţia istorică e efect — şi un efect atît de tîtfziu —
veac, ea devine oligarhie politică şi apoi faaneocraţie, la noi s-a ivit înaintea cauzei.
deţinătoare a marii finanţe; spre sfîrşitul veacului al Astfel se face că atîtea spirite eminente au văzut în
!
X l X - l e a şi începutul celui actual, ea intră în faza din dezvoltarea burgheziei române un simplu efect al influ-
urmă: începe a se lărgi într-o adevărată pătură socială rnţei ideilor liberale aduse la noi din Apus, un caz tipic
burgheză, financiară şi industrială. Astfel clasa burghe de evoluţie anormală, de sus în jos, de la idee spre acea
ză română nu e decît forma ultimă pe care a luat-o realitate economică ce în A p u s a dat fiinţă acestor idei.
micul grup al boierilor comercializaţi în procesul lor Şl comparaţia burgheziei române cu aceea din Occident
de necurmată prefacere de-a lungul veacului al X l X - l e a . părea de o zdrobitoare putere de convingere. Se ştie,
în adevăr, că în Apus au trecut veacuri de cînd naşterea
10. Ceea ce a contribuit în ţările române a da aces raporturilor de schimb a putut da naştere şi impune
tui grup de mici agrarieni un rol social atît de strălucit 1
principiile liberale corespunzătoare . La noi însă aceste
este — în afară de repeziciunea puţin obişnuită a dez principii au pătruns în lipsa oricărei urme de economie
voltării noastre burgheze — şi împrejurarea, propria burgheză. încheierea părea a se impune de la sine.
societăţii române, că clasa noastră stăpînitoare se des Faţă de aceasta trebuie să p u n e m în l u m i n ă faptul
părţise în, două tabere cu m u l t înainte de începutul erei istoric, asupra căruia se alunecă prea uşor, că ideile li
burgheze; revoluţia economică a venit apoi să accentu berale nu au avut-un caracter democratic modern. în
eze această sciziune, dîndu-i totodată caracterul ei spe faza precapitalistă: ele au luat caracterul liberal revolu
cial, sub care apare în perioada revoluţionară. ţionar numai după ce influenţa capitalismului a început
încă de prin veacul al X V I I - l e a boierimea română a dizolva vechea noastră economie agrară, înlocuind-o
începe a se desface în două fracţiuni 1 : una,'alcătuită din cu o economie bănească, adică atunci cînd li s-au creat
boierii mari, acapara cu timpul toată puterea politică; condiţiile economice.
cealaltă — boierii mici sau boiernaşii — fu înlăturată Acest fenomen în aparenţă atît de straniu: pătrun
de la dregătoriile publice. Depărtarea între aceste două derea principiilor burgheziei apusene de egalitate şi li
tabere boiereşti crescu mereu, iar după ce pătrunse in bertate în plin Ev Mediu român, cînd nici nu poate fi
fluenţa burgheziei străine în economia noastră, ea luă vorbă de condiţiile sociale ale înfăptuirii lor, se lămu
aşa proporţii, încît cele două fracţiuni se prefăcură în reşte în realitate prin sciziunea clasei noastre stăpîni
două clase aparte, duşmane de moarte; una conservatoare toare. Boierii mici, excluşi de confraţii lor mai mari de
reacţionară, alta liberală revoluţionară. Din lupta între la viaţa politică, au găsit în ideile egalitare ale burgheziei
aceste doua forţe se plămădeşte viaţa socială a R o m â apusene un mijloc de a-şi valorifica interesele lor pro
niei moderne. . prii de clasă şi a-şi cuceri- egalitatea oa boierimea
E interesant a vedea care e atitudinea acestor două mare. Ei au elaborat chiar, sub influenţa acestor idei, un
tabere boiereşti, una faţă de alta, înainte de începutul
e r e i noastre burgheze. Căci e încă unul din amănuntele 1
«Republicile comerciale italiene din secolul X V , Augsburg
proprii ale dezvoltării burgheziei române: ideile liberale din secolul X V I , Franţa şi Anglia din secolul X V I I se aflau de
ale burgheziei apusene au început să pătrundă la noi mult pe oalea capitalismului modern, cînd nu se ştia nimic des
pre postulatele libertăţii individuale şi axiomele individualis
încă de la revoluţia franceză, deci mai înainte de inva-
mului economic; trecură veacuri de evoluţie modernă, cînd Gro-
1 tius, Gassendi, Hobbes, Pufendorf, Locke începură să clădească
V e z i R a d u Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, B u c u r e ş t i ,
dreptul natural individual din sfărîmăturile filosofiei vechi*.
1907, p . 12 şi Urm.
W. Sombart. Der mod. Kapitalismus, vol. II, p. 5.
T. începuturile revoluţiei burgheze în România ' 75
74 • Şt. Zeletin
1
naţionale . Chiar şi în proiectul a n o n i m de constituţie, cu acestea întreaga clasă cu care altădată vroia să sa
î n m î n a t d o m n i t o r u l u i î n B u c u r e ş t i , s e află d e z i d e r a t u l înfrăţească.
2
u n e i b ă n c i naţionale'' . P i l d a t i p i c ă a a c e s t u i s p i r i t c o m e r
cial, c a r e s t ă p î n e a p e b o i e r i i n o ş t r i r e v o l u ţ i o n a r i , o d ă 12. A m arătat c ă e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă î n e r a
însă s u f l e t u l î n s u ş i a l m i ş c ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e : I . C . B r ă - burgheză se alcătuieşte — ca pretutindeni în aceeaşi
t i a n u . S c r i e r i l e s a l e răsuflă p e s t e tot i n t e r e s u l s ă u c o fază — d i n d o u ă e l e m e n t e c o n t r a d i c t o r i i : e a , p r e z i n t ă u n
vârşitor p e n t r u m i j l o a c e l e d e î n l e s n i r e a c o m e r ţ u l u i , proces de circulaţie m o d e r n ă a mărfurilor, aşezat pe o
a n u m e căi d e c o m u n i c a ţ i e ş i i n s t i t u t e d e c r e d i t . E l î n a l ţ ă producţie agrară primitivă. A c u m s e v e d e c ă această
n e g o ţ u l u i un d i t i r a m b de o v i g o a r e rară şi o e x t r a o r d i c o n t r a z i c e r e e c o n o m i c ă s e răsfrînge, ş i î n sfera s o c i a l -
n a r ă p u t e r e d e i n t u i ţ i e a realităţii, î n c h e i n d c u v o r b e l e p o l i t i c ă . P e e a s e înalţă d o u ă c l a s e d u ş m a n e , c u i n t e r e s e
e l o c v e n t e : « D a r ce zic, o m u l civilizat este un rezultat al o p u s e : clasa c o n s e r v a t o a r e r e a c ţ i o n a r ă e a l t o i t ă p e p r o
s c h i m b u l u i , a l c o m e r ţ u l u i ; e l ( s c h i m b u l ) î n sfîrşit t r a n s ducţia v e c h e agrară; pătura liberală revoluţionară se al-
formă pămîntul într-un paradis şi pe om în î n g e r » .
3 toieşte pe procesul de circulaţie burgheză; cea dintîi a-
1 pără raporturile de subordonare ce d o m n e s c în p r o d u c
Se v e d e b i n e că agrarienii noştri revoluţionari învă-
ţia agrară; c e a d i n u r m ă v r e a s ă c o n s f i n ţ e a s c ă ş i p e c a l e .
luiau măsurile lor e c o n o m i c e în aceeaşi atmosferă de
de drept raporturile libere, pe care le creează din ce în
i d e a l i s m ş i u m a n i t a r i s m î n c a r e e i î n v ă l u i a u p e c e l e POţII
c e m a i larg p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e . ,
litice.
î n acest s t a d i u e c o n o m i c o - s o c i a l a j u n s e s e r ă P r i n c i
D i n cele zise reiese că A. D. X e n o p o l are d e p l i n ă ! p a t e l e r o m â n e î n a n u l 1848, c î n d g r a n d i o a s a m i ş c a r e d e
d r e p t a t e c î n d arată c ă o r i g i n i l e m i ş c ă r i i n o a s t r e b u r g h e z e e m a n c i p a r e a burgheziei e u r o p e n e aprinse seînteia r e
l i b e r a l e t r e b u i ei c ă u t a t e « t o t în s î n u l b o i e r i m i i şi s-a \ voluţiei şi în grupul agrarienilor noştri comercializaţi,
a l c ă t u i t d i n a c e i b o i e r i c a i e a v e a u a l t e i d e i şi alte inte a l m i c i i b o i e r i m i ajunsă d e astădată d e m o c r a t i c ă l i b e
rese d e c i t p a r t i d u l b o i e r i l o r c o n s e r v a t o r i » 4 . rală în înţelesul m o d e r n . Era însă un gest prematur,
A c e s t e interese deosebite de clasă ale boierilor r e o s î n d i t m a i d i n a i n t e a da g r e ş .
v o l u ţ i o n a r i sînt a c e l e a c e s-au n ă s c u t î n l e g ă t u r ă c u j Nu-i vorbă, entuziasmul nu a lipsit nici la noi. întreg
relaţiile internaţionale de s c h i m b , p r o v o c a t e de influenţa r e p e r t o r i u l l i b e r a l , u m a n i t a r i s t şi g e n e r o s , pe c a r e 1-a
capitalismului apusean asupra producţiei noastre naţio c r e a t b u r g h e z i a a p u s e a n ă î n faza d e t r e c e r e d e l a v e
n a l e d e l a tratatul d i n A d r i a n o p o l î n a i n t e . C e e a c e n u p u - 1 c h i u l s p r e n o u l r e g i m , a fost î n t r e b u i n ţ a t ş i d e a g r a r i -
lusera face mai înainte ideile liberale, a făcut n o u a e c o n o - I enii noştri revoluţionari. La noi, ca pretutindeni, liber
m i e b ă n e a s c ă : e a a p r e f ă c u t b o i e r i m e a m i c ă î n forţă b u r g h e - | tatea ş i egalitatea n u m a i a p ă r e a u c a p r o z a i c e c e r i n ţ e
z ă r e v o l u ţ i o n a r ă . Mai- î n a i n t e b o i e r n a ş i i f ă c e a u o s i m ale schimbului, ca mijloace de a desfiinţa piedicile c e i
p l ă opoziţia .politică, c e r î n d să se î m p ă r t ă ş e a s c ă şi eijl se ridicau în cale, s u b forma v e c h i l o r privilegii; ele se
din privilegiile celor mari. Cu începerea erei b u r g h e z e t r a n s f i g u r a u î n m i n ţ i l e a p r i n s e ale r e v o l u ţ i o n a r i l o r î n
a e c o n o m i e i n o a s t r e , spiritul lor de opoziţie se p r e f a c e m i j l o a c e de a d e s f i i n ţ a c l a s e l e în g e n e r e şi del a î n t e
î n spirit revoluţionar; b o i e r i m e a m i c ă n u m a i a s p i r ă l a J m e i a frăţia t u t u r o r 1 . D e aici e n t u z i a s m , l a c r i m i d e d u
p r i v i l e g i i , ci v r e a să d i s t r u g ă o r i c e p r i v i l e g i i , şi o d a t ă ioşie, delir şi declamaţie umanitaristă. D a r acel s p o r n i c
ferment, sîngele vărsat în lupta c o r p la c o r p a claselor
1 s o c i a l e , d i n c a r e s-a p l ă m ă d i t î n alţe părţi b u r g h e z i a
Vezi articolele 13, 14, 16, 17, 18, 24 din cererile boierilor şi.
notabililor din Moldova. Op. cit, I, 178, 471. 1
2 Op. cit., I, 378. «Astăzi fu ziua în care toate clasele societăţii se înfrăţiră.
3
Din scrierile si cuvintările lui I.. C. Brătianu, Bucureşti De astăzi ţara nu mai este împărţită în clase vrăşmaşe şi cu in
1903, voi. I, p. 149. terese împotrivite. Astăzi toţi locuitorii ţării sînt români, sint,
* A. D. Xenopol, op. cit., p. 101. deopotrivă, sînt fraţi». Anul 1848. Acte, I, 616.
1
Şt. Zeletin
78 I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â a i a 79
modernă, la noi a lipsit. Pregătirile tainice pentru revo sale ţeluri revoluţionare. Şi de atunci s-a încheiat ca
luţie armată, strîngerea de arme ca planuri sîngeroase, riera revoluţionară a burgheziei franceze.
au rămas fără urmare, iar comanda sonoră: « L a arme,
Dar în Principatele române nu exista la 1848 o pro
la armele mântuirii»! care încheie proclamaţia munteană, ducţie capitalistă, deci nici o armată proletară revolu
nu a găsit răsunet. Revoluţionarii au fost împrăştiaţi ţionară; de aceea comanda « l a arme!» a revoluţionarilor
fără greutate, iar comunicatul din Moldova asupra în- români .5-a împrăştiat fără ecou. în lipsa unei .asemenea
năbuşirii mişcării revoluţionare crede, că-i poate califica armate, grupul revoluţionarilor români s-a adresat ţă
de «netrebnici cu cugetări turburate», care abuzînd de rănimii. Apostolii ideilor revoluţionare porniră la sate,
blândeţea autorităţilor «s-au obrăznicit din ce în ce mai dindu-şi silinţa să lămurească ţăranilor acea evanghe
mult» 1 . Ei s-au răspîndit apoi în Europa, implorînd a- lie a oricărei clase sociale obijduite: dreptul natural al
jutorul burgheziei apusene pentru planurile lor révolu- 1 omului de a fi egal cu orice exemplar al speciei sale —
ţionare. Acest ajutor li s-a acordat şi pricina se va vedea şi a-i aţîţa prin aceasta la lupta împotriva clasei boie
în curînd. reşti privilegiate.
Am zis că mişcarea de la 1848 în România era un gest Era un demers înţelept şi firesc. Experienţa arată
prematur. în adevăr, o revoluţie burgheză nu e cu pu că nici o revoluţie nu e încununată pînă la sfîrşit de
tinţă decît atunci cînd procesul de circulaţie capitalistă succes dacă nu se bucură de sprijinul ţărănimii. Aceasta
ajunge în ultima fază: dizolvă vechea producţie s p r e a o învederează ca un fapt de deosebită însemnătate şi
face să răsară pe ruinele ei producţia capitalistă. oamenii cei mai bogaţi astăzi în experienţe revoluţio
Abia atunci apare armata revoluţionară care plămădeş nare: comuniştii ruşi 1 . Decît, ţăranii sînt o masă haotică
te războaiele civile moderne : proletariatul orăşenesc, m i - \ şi au nevoie în mişcarea lor revoluţionară de o forţă
nunat organizat şi disciplinat prin înseşi condiţiile mun centrală, care să-i conducă şi să le slujească de avan
cii în fabrică. Pe continent, ţara care a realizat mai întîi gardă în tot decursul luptei. Această avangardă a ţără
aceste condiţii ale revoluţiei moderne e Franţa. Şi de nimii revoluţionare o alcătuieşte tocmai masa muncitori
aceea în tot decursul epocii revoluţionare burghezia fran lor orăşeni, care centralizează, coordonează şi diriguieşte
ceză a alcătuit avangarda burgheziei europene 2 . Parisul mişcările războinice ale ţărănimii. Lipsa acestei forţe
e întîiul oraş european care a ajuns să centralizeze o orăşeneşti centrale lămureşte îndestul de ce ajutorul
mare masă de muncitori proletari, ceea ce şi lămureş ţărănimii, care era gata să sprijine la 1848 mişcarea
te că aici a izbucnit întîia mare revoluţie burgheză (1789), revoluţionarilor noştri, a rămas fără efect.
modelul oricărei revoluţii, înrîurind chiar şi burghezia
engleză mai înaintată. De la 1789 şi pînă la 1848, mun- . 13. Astfel s-a făcut că revoluţionarii români, văzîn-
citorimea din Paris a luptat în toate revoluţiile atît d e j du-se fără o oştire care să-şi verse sîngele pentru inte
3
neastâmpăratei burghezii franceze , pînă ce în Iunie 1848 resele lor, au fost nevoiţi să se adreseze burgheziei apu
i-a venit în minte că ar putea lupta şi pentru propriile sene, încereînd a • realiza pe calea politicii externe acea
operă pe care n-o putuseră îndeplini cu propriile lor
1
Op. cit., p. 180. forţe. Dar înainte de a-i urmări în acest nou stadiu al
2
K. Marx, Révolution et Contre-Révolution en Allemagne, năzuinţelor lor revoluţionare, trebuie să scoatem la lu-
p. 107.
3
K. Marx, La Commune as Paris, 1901, p. X X X I I (Intro 1
«Niciodată acest asalt . (revoluţia proletară) nu va izbuti
ducerea de Fr. Engels). — în altă parte M a r x observă: «Burghe dacă satele nu iau parte la lupta de clasă, dacă masa ţărănimii
zia nu îngăduie proletariatului d e c î t o singură uzurpare: ea-i muncitoare nu se uneşte cu partidul comunist proletar de la
îngăduie să-i uzurpe locul în luptă». La lutte • des classes en oraşe şi dacă, în fine, acesta nu o instruieşte». Thèses, conditions
France, Paris, 1900, p. 11. Asupra rolului revoluţionar al Parisu et . statuts de l'Internationale communiste, în Le Phare, II-ème
lui, vezi K Kautsky, Terrorismus und Kommunismus. année, no. 15, p. 196.
80 Ş l Zeletin î. începuturile revoluţiei burghez* In România 81
mină amănuntul interesant că toţi aceşti oameni au con Faţă de aceasta trebuie să relevăm faptul că în cursul
ştiinţa de a fi un fel de post înaintat al burgheziei fran evoluţiei istorice oamenii nu pot avea conştiinţa limpe
ceze în România şi-şi lămuresc mişcarea lor revoluţionară de a resorturilor , adinei care-i pun în mişcare: n-au
ca un simplu act de imitare a societăţii franceze. In scrie avut-o nici revoluţionarii apuseni şi nu puteau s-o aibă
rile lor se găsesc expresiuni caracteristice ale acestei nici ai noştri. M a r x arată, în celebra prefaţă a operei,
stări sufleteşti, iată, de pildă, un pasaj din scrisoarea sale: Zur Kritik der politischen Oekonomie, că o perioa
lui I. C. Brătianu şi C. A. Rosetti către Edgar Quinet: dă revoluţionară se poate judeca tot atît 'de puţin după
« O r i c e român are două patrii: mai întîi pământul propria ei conştiinţă pe cît • se poate judeca un individ
în care s-a născut şi apoi Franţa. • '. după conştiinţa ce are despre el însuşi. A. D. X e n o p o l
*, Franţa ne-a crescut, ne-a învăţat carte. Scânteia care exprimă acelaşi adevăr într-o formă deosebită: « I n toate
încălzeşte patria noastră am luat-o de la căminul Fran aceste curente, mersul este neconştiut. Deodată lumea
ţei. . ' y se deşteaptă în altă regiune a cugetării sau a faptelor
M a i aminteşte-i încă Franţei că sîntem fiii ei, că aevea, fără ca să-şi poată da seamă c u m a ajuns în ea,
ne-am luptat pentru dânsa pe baricade. Adaugă că ceea şi trebuie ca cercetarea, adică conştiinţa posterioară să
ce am făcut, după pilda ei am făcut» 1 . şi le însuşească pentru a pricepe prefacerea îndeplinită..
Despre revoluţia care s-a produs în economia noas Ceea ce caracterizează însă aceste curente este că mer
tră naţională prin influenţa capitalismului apusean, re sul e neoprit şi că, chiar dacă conştiinţa, deşteptîn-
voluţionarii români au o conştiinţă surprinzător de lim du-se mai de timpuriu, ar vroi să le stăpânească, lucrul
pede, după cum reiese atît din scrierile, cit şi din progra se arată că este peste putinţă şi orice lucrare îndrepta
m e l e lor de activitate. D a r ei n-au izbutit încă să întrevadă tă împotriva lor se întoarce spre ele» 1 . - .
legătura între acţiunea lor revoluţionară politică şi re
înregistrăm deci conştiinţa revoluţionarilor români
voluţia economică. în loc de a deduce nevoia unei revo
despre opera lor politică ca simplu fapt, fără a ne ţine
luţii politice din revoluţia înfăptuită în economia noastră,
îndatoraţi să lămurim revoluţia noastră burgheză în ace
ei o deduc din nevoia ideală de a imita Franţa şi a trans
laşi chip în care şi-o lămureau revoluţionarii înşişi.
planta în societatea noastră binefacerile civilizaţiei apu
sene. Cu un cuvînt: ei sînt covârşiţi numai de influenţa
superficială a principiilor liberale burgheze, nu însă şi 14. După mişcarea de la 1848 soarta luptelor noas
de legătura acestora cu influenţa adîncă a capitalismu tre de clasă atîrnă m a i mult de evenimentele e x t e r n e
lui apusean, singura care era menită să facă cu putinţă decît de prefaceri interne. Privită în cadrul economiei
asimilarea ideilor liberale corespunzătoare. Istoriografia mondiale, dezvoltarea burgheziei române alcătuieşte un
română a luat ca un adevăr de la sine înţeles această modest episod în expansiunea burgheziei engleze: capi
conştiinţă a revoluţionarilor români despre pricinile ac talismul român s-a născut, şi în cele din u r m ă şi-a în-
ţiunii lor politice şi s-a stabilit astfel modul tradiţional
de a trata dezvoltarea burgheziei în România ca un r e 1
Neconştiutul in istorie, Analele Academiei Române, Seria.
zultat al influentei ideilor liberale din Apus. Acestui II, Tom. X X I X , Bucureşti, 1907, p. 19/551. Xenopol relevă în au
tobiografia sa, ca un merit deosebit, faptul că el a recunoscut
punct de vedere îi datorăm convingerea azi înrădăcinată
importanţa fenomenelor economice pentru cercetarea istorică.
şi obştească că dezvoltarea burgheziei române e o a n o (Vezi fragmentul din «Istoria ideilor mele», publicat în A r h i v a
malie, o imitare de forme străine, al căror cuprins lipsea pentru ştiinţă şi reformă socială, anul III, no. 1). Dar n i c i inte
în structura societăţii române de atunci. resul său pentru evoluţia economică, nici vederea sa atît de justă
asupra inconştientului în istorie nu l-au împiedicat de a trata
1
Din scrierile şi cuvîntările lui I. C. Brătianu, î, p. 13. Pa dezvoltarea liberalismului român în felul cum îl înfăţişează re
saje similare în Memoriul asupra românilor dat împăratului Na prezentanţii săi: ca o mişcare «altruistă» şi «generoasă», născută
poleon III, op. cit., p. 39. sub Influenţa ideilor liberale din Apus.
I. începuturile revoluţiei burgheze în România 83
82 Şt. Z e l e t i n
cît şi a statului român în genere. Victoria capitalismu privilegiilor' de clasă şi cer reforme grabnice pentru
lui apusean alcătuieşte temelia pe care s-a consolidat «îmbunătăţirea soartei ţăranilor». Acesta fu primul pas
atît clasa revoluţionară română cît şi existenţa noastră spre revoluţia politică — de atunci aceasta continuă
naţională. Abia acum se vede toată însemnătatea isto într-un tempo vertiginos: la 1859 are loc unirea Prin
rică a legăturilor noastre comerciale cu Apusul, despre cipatelor, l a . 1864 vechiul regim primeşte lovitura ho-
care — spre cinstea revoluţionarilor noştri — putem spu tărîtoare prin împroprietărirea ţăranilor, iar cu Consti
ne că ei aveau deplină conştiinţă 1 . tuţia de la 1866 seria prefacerilor politice ajunge la o
Dar capitalismul nu are numai această influenţă na încheiere provizorie. Vechea clasă reacţionară cade în
ţională în "evoluţia Principatelor române, ci şi una s o vinsă, victoria politică a grupului revoluţionar e deplină.
cială. Preocuparea burgheziei, din m o m e n t ce ţinuturile
dunărene intraseră în «sfera ei de interese», era ca să
facă aici bune afaceri. Dar, cum arată cu bun temei un c) Ruina vechii boierimi şi naşterea oligarhiei
scriitor cu aşa pronunţat simţ pentru interesele comer
ţului ca Nejgebaur, în această privinţă capitalismul străin 16. Căderea atît de repede şi de jalnică a vechii noas
nu se putea aştepta la mare lucru în ţările române. Ţ ă tre clase boiereşti nu poate fi însă lămurită numai prin
rănimea noastră de atunci, redusă la ultima treaptă a presiunea din afară. Aceasta ar fi putut să o slăbească
mizeriei, nici nu exista ca consumatoare. « M a r i i boieri pe teren politic, nu însă să o desfiinţeze ca forţă eco
cumpără solitaires pentru 6 0 0 ducaţi şi dau 100 ducaţi: nomică şi să o şteargă din cartea vieţii. Trebuie să ne
pe o braţaletă, care după cîteva luni i e s e din modă şi îndreptăm privirea în altă parte, spre a căpăta lămuriri
a cărei valoare reală face abia un sfert al acestei sume; asupra dispariţiei marilor boieri şi a consecinţelor poli
dar miile de braţe care muncesc pentru ea nu cumpăra tice pe care le aduce cu sine această mare spărtură în
împreună într-un an întreg nici a zecea parte a valorii vechea orînduire socială.
unui asemenea nimic, cumpărat de 20 pînă la 30 mari Cauza reală a decăderii vechii clase stăpînitoare tre
boieri» 2 . buie căutată în influenţa directă a capitalismului. Schim
Desig ur Cei statele burgheze apusene înţeleseseră deo barea producţiei noastre în economie bănească alcătui
potrivă de bine că atîta vreme cît nu se sfarmă vechiul terenul firesc pe care trebuiau să se dezvolte formele
regim român şi nu se ridică starea materială a ţărani primitive ale capitalismului, şi acestea sînt: capitalul
lor, puterea acestora dej cumpărare şi consumare va r a l de camătă şi capitalul comercial 1 . Oriunde apare schim
mînea nulă şi comerţul apusean în Principate va pre bul ou agentul său, negustorul, începe a simţi nevoia
zenta puţină importanţă. De aceea vedem că după răz de bani, iar din aceasta îşi ia fiinţă cămătarul. « T i m
boiul Crimeii guvernele acestor state, nerăbdătoare de purile de cămătărie în formă acută sînt de obicei acelea
a lăsa ca fermentul aruncat în economia noastră să dea cînd o economie organizată pînă'atunci pentru trebuin
singur roadele salé politice, intervin de-a dreptul în ţele proprii este silită prin m o t i v e externe să se pre
2
afacerile lăuntrice ale Principatelor, pe care le, iau s u b facă în economie bănească» .
tutelă ca pe orice colonie agricolă a capitalismului, şi Astfel s-a întîmplat în Europa în veacurile, X I I —
prin convenţia de la Paris (1858) ele impun desfiinţarea X I I I , în timpul de înflorire a comerţului cu Orien
tul. Biserica deschise atunci o aprigă luptă împotriva
1
Cu un uimitor simţ al realităţii, I. C. Brătianu, stăruind
cametei, pe care juriştii sub influenţa dreptului roman
asupra nevoii de a intensifica legăturile noastre comerciale ea
străinătatea, arată că aceste legături ar «crea» drepturile noastre o încuviinţau. « D a r biserica îşi îndoi energia: Conciliul
la viata naţională «chiar dacă nu le-am avea!» Din scrierile
etc., I, 153. 1
K. Marx, Le Capital, III, part. II, p. 182.
a
2 Beschreibung der Moldau und Walachei, p. 244. W. Sombart, Die Juden und das Wirtschaftsleben, p. 375.
I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â n i a 89
88 Şt. Z e i e t ï n
17. Capitalismul nostru de camătă a avut soarta unei atît de însemnate -«acumulări primitive» de capita
stranie de a se naşte, a înflori, a-şi îndeplini rolul în 1 luri, pe cît era de aşteptat.
chip conştiincios şi a-şi da apoi obştescul sfîrşit, fără i în ceea ce priveşte relaţiile cămătarilor cu boierimea
ca economiştii noştri să bage de seamă că el' a existat. română, se pare că ei elaboraseră un adevărat p l a n de
Lipseşte asupra acestei forme iniţiale a capitalismului luptă, care i-a dus la rezultate strălucite.
român orice urmă d e studiu economic şi cu aceasta ori «Evreii se pricepură să exploateze în chip minunat
ginile capitalismului nostru dispar în negura misterului, i viciile şi slăbiciunile lor (ale boierilor). Pe lîngă fiecare
Nu e deci de mirare că chiar economiştii « m a r x i ş t i » îşi boier de oarecare vază se alipi un evreu, uneori doi sau
închipuie că dezvoltarea capitalismului român începe trei, care sub cuvînt de a fi oamenii săi, gata să-1 slu
abia cu capitalul industrial şi e rezultatul unei politici i jească la fiece prilej cu mijloacele priceperii şi ale e x
economice •— deci tot o evoluţie de la formă spre fond» perienţei sale, urmăreau viciile, poftele, trebuinţele sale,
D e s p r e necesitatea istorică din care şi-a luat fiinţă ca pe care se pricepeau să le provoace cînd era nevoie.
pitalismul român; despre fazele succesive prin care el Ei făceau cu îndemînare ca tovarăşul lor secret, c ă
a trecut spre a ajunge la forma sa ultimă de capital in mătarul, să se arate tocmai în clipa cînd trebuinţa era
dustrial — despre toate acestea nu se pomeneşte încă mai apăsătoare, cînd dorinţa era m a i vie. Boierul era
în cercetările noastre economice. Şi astfel ceea ce în pe încetul încurcat în mecanismul datoriilor, cu tot felul
' evoluţia de fapt e forma ultimă a capitalismului nostru, de măsuri prevăzătoare, pe un drum presărat cu roze:
în cercetările economice apare drept forma sa primă. numai cînd el apucase de-a binelea pe această cale, con
In lipsă de studii, sîntem reduşi la mărturisirile, ver diţiile deveneau mai aspre şi vorba evreilor mai puţin
b a l e sau scrise, ale rămăşiţelor vechii noastre clas., dulce.
stăpmitoare. Desluşirile pe care ele ni le dau sînt des
Boierimea se arătă aproape nedestoinică de luptă, în
tul de vorbitoare şi ajung a stabili desăvârşita analogi
treizeci de ani ruina era sfîrşită; nu mai rămîneau, în
între începuturile capitalismului nostru şi acelea ale
1866, decit fărîme din puterea ei, care în urmă au dis
capitalismului modern în genere. înainte de toate, forma părut de asemenea cu desăvîrşire» 1 .
de obîrşie a capitalului român, camătă, avea ca pretutin
deni un caracter curat evreu. Astfel a făcut capitalismul, sub forma sa iniţială de
camătă, cea dintîi mare spărtură în vechiul nostru or-
« î n Moldova, Banca este în întregime în mîinil
evreilor: aici nu se află bancheri creştini. Ar fi însă 1
Verax, op cit., p. 266. De asemenea: Pentru ce s-au răscu
mare greşeală dacă s-ar lua cuvîntul bancher în M o l lat ţăranii, p. 432.
dova în acelaşi înţeles ca în Apus. Speculatorii ce-şi da~ In monografia sa asupra originii şi prefacerilor Clasei noas
această însuşire sînt, cu puţine abateri, oameni care f a ' tre stăpînitoare (Analele Academiei Române, Seria II, Tom. X X I X ,
p. 67/211) d-1 Radu Rosetti împărtăşeşte şi părerea curentă că
o mulţime de afaceri mai m u l t sau mai puţin curate,
boierimea română s-a ruinat prin petreceri în străinătate şi j o c
căror temelie şi esenţă e camătă. .. •>*. de cărţi. După cum pentru A. D. X e n o p o l boierii români erau
2
Aceşti cămătari sînt de provenienţă poloneză şi «barbari» în cheltuielile lor (Studii economice, p. 70), d-lui R a d u
îngăduit aici să exprimăm părerea că ei nu aveau capita Rosetti ei apar ca nişte «orientali», care în lipsă de orice creştere
— se ştie că creşterea copiilor de boieri era încredinţată robilor
lurile lor proprii, ci-şi procurau bani prin legăturile Io ţigani — nu şi-au putut stăpîni pornirile spre risipă în faţa nu
de credit internaţional, după cum ştim că făceau şi' î meroaselor ispite ale vieţii străine. De aici ruina lor.
3
Polonia . Aceasta lămureşte de ce repedea distruger Autorul e desigur unul din puţinii noştri cercetători sociolo
a vechii noastre proprietăţi funciare nu a dat naşter gici al cărui spirit de investigare sobră şi adincă impune ca
încheierile sale să fie privite cu o deosebită luare aminte. Faţă
1 de părerea de mai sus se ridică însă întrebarea: de ce exodul
Verax, op. cit., p. 266.
2
boierilor români în străinătate, risipa şi ruina lor ca clasă începe
Id., ibidem. abia după 1830? Căci desigur că ei erau tot atît de barbari şi
» K. Marx, op. cit., p. 187.
I. începuturile r e v o l u ţ i e i burgheze în România 93"
Şt. Z e l e t m
92
o d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , c a o s u p r e m ă c o n d i ţ i e d e viaţă.
1
Atunci, prin însăşi forţa elementară a instinctului de ală d e b u r g h e z i a o r ă ş e n e a s c ă . C î n d a b s o l u t i s m u l d e s ă
conservare, societatea noastră a trebuit să-şi creeze în vârşeşte această faptă, a d i c ă : a t u n c i c î n d p r o c e s u l d e
mod spontan şi în afară de cadrul constituţiei un organ p r o d u c ţ i e s e d e z v o l t ă î n aşa m ă s u r ă , î n c î t a j u n g e să-şi
central; absolutismul răpit monarhului de către consti s u b o r d o n e z e p r o c e s u l de c i r c u l a ţ i e şi să • a l c ă t u i a s c ă o
tuţie reapăru astfel în oligarhie; a l u n g a t d i n sfera stării p u t e r n i c ă clasă capitalistă, a t u n c i a c e a s t a î n c e p e l u p t a
d e ' d r e p t , e l s e i m p u s e c a s t a r e d e fapt. E x i s t ă d e c i o , de zdrobire a puterii centrale, după care p r o c e d e a z ă la
deplină analogie între oligarhia noastră şi absolutismul opera d e , democratizare a vieţii publice. îndeplinindu-şi
i-olul istoric, c e n t r a l i z a r e a d i s p a r e . A c e s t a e r o s t u l m a
din A p u s în perioada amintită. R o l u l istoric al absolu
orilor, r e v o l u ţ i i b u r g h e z e c o n t i n e n t a l e , a c ă r o r eră î n c e p e
tismului e u r o p e a n din aceste v r e m u r i e de a servi de
c u r e v o l u ţ i a f r a n c e z ă d i n 1789 ş i s e î n c h e i e î n m o d p r o
t u t o r e b u r g h e z i e i m i n o r e ş i a-i a d m i n i s t r a , a v e r e a ' s o c i
v i z o r i u c u r e v o l u ţ i i l e c o n t i n e n t a l e d e l a 1848. î n a c e s t
ală p î n ă c e e a d e v i n e î n stare s ă şi-o i a î n stăpînire. D e
c h i p s e l ă m u r e ş t e faptul, î n a p a r e n ţ ă c i u d a t , p e care-1
a c e e a a c e s t a b s o l u t i s m n u m a i s e a m ă n ă c u f o r m e l e sale
î n v e d e r e a z ă K . B u c h e r , că. î n e v o l u ţ i a e c o n o m i e i b u r
v e c h i ; e l este l i b e r a l î n ţ e l u r i l e sale, p o a r t ă c u m î n d r i e 2
gheze, d e m o c r a ţ i a c o n t i n u ă o p e r a a b s o l u t i s m u l u i .
titlul' deosebit de «absolutism luminat» şi dă acest ca
racter întregii ere în care el înfloreşte: veacului al X V I I I - Oligarhia r o m â n ă , izvorîtă din aceeaşi n e v o i e socială
lea. S p i r i t u l f i l o z o f i c a l « l u m i n ă r i i » , c e c o n t a g i a s e a t u n c i c a ş i a b s o l u t i s m u l l u m i n a t , î n d e p l i n e ş t e acelaşi r o l s o
pe autocraţii naţiunilor mari europene, decurge din î m cial. E a s e a l t o i e ş t e t o t p e p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e a m ă r
p r e j u r a r e a c ă e i z d r o b i s e r ă a u t o r i t ă ţ i l e r e g i o n a l e c u aju f u r i l o r ş i î n d e p l i n e ş t e aceeaşi f u n c ţ i e d e u n i f o r m i z a r e
torul burgheziei de la oraşe, de unde-şi trăgeau şi în s o c i a l ă . L a fel c u a b s o l u t i s m u l l u m i n a t , o l i g a r h i a j o a c ă
semnatele venituri, spre a întreţine vastul aparat b i r o rolul de tutore al burgheziei noastre în proces de d e z
c r a t i c militarist. De aceea ei erau n e v o i ţ i să v e g h e z e v o l t a r e ş i v o m a v e a p r i l e j u l s ă d o v e d i m c ă e a si-a î n d e
p l i n i t acest r o l î n c h i p m a i f e r i c i t d e c î t - a b s o l u t i s m u l . D i n
a s u p r a i n t e r e s e l o r b u r g h e z i e i , s ă g u v e r n e z e î n s p i r i t lu
c e r c e t ă r i l e n o a s t r e v a reieşi c ă n u m a i d a t o r i t ă r e g i m u
minat l i b e r a l , a n u m e : să s p r i j i n e p r o d u c ţ i a şi c o m e r ţ u l ,
lui o l i g a r h i c R o m â n i a este scutită d e g r o z a v e l e c o n v u l -
s ă d e z v o l t e învăţământul, p e care-1 r e c l a m a î n c h i p i m
s i u n i s o c i a l e p e c a r e l e - a u suferit t o a t e s o c i e t ă ţ i l e b u r g h e z e
perios dezvoltarea industriei, şi să a c o r d e libertatea de
î n faza d e t r e c e r e d e l a p r e d o m i n a r e a c i r c u l a ţ i e i l a a c e e a
mişcare şi gîndire în măsura în care o cerea dezvoltarea
a p r o d u c ţ i e i . 'Se î n ţ e l e g e că a c e a s t ă tutelă s o c i a l ă si-a
C o m e r ţ u l u i şi a î n v ă ţ ă m â n t u l u i . T i p u l u n u i a s e m e n e a
î n d e p l i n i t - o o l i g a r h i a r o m â n ă în a c e l a ş i spirit - l u m i n a t
d e s p o t l u m i n a t , c a r e a ştiut să-şi î n d e p l i n e a s c ă î n m o d
ca si absolutismul în împrejurări asemănătoare. Mai
e x e m p l a r rolul său de tutore al burgheziei sale naţionale,
m u l t , o l i g a r h i a n o a s t r ă a a v u t c h i a r i l u z i a că g u v e r n e a z ă
e F r e d e r i c al II r e g e l e P r u s i e i 1 .
p e b a z a u n e i c o n s t i t u ţ i i d e m o c r a t i c e . D a r această c o n s
Din punct de vedere economic, absolutismul centra tituţie, c a r e s e c ă l ă u z e ş t e d e p r i n c i p i u l b u r g h e z i e i a p u
lizator corespunde stadiului de început al dezvoltării bur s e n e , . că t o a t e p u t e r i l e e m a n ă ele la n a ţ i u n e , a ştiut să
gheziei, cînd procesul de circulaţie predomină procesul e x c l u d ă prin sistemul colegiilor imensa majoritate a naţi
de producţie; a t u n c i e n e v o i e de a d i s t r u g e t o a t e b a r i e r e l e unii de la exerciţiul acestei puteri, să prefacă libertatea
i n t e r i o a r e , t o a t e a u t o r i t ă ţ i l e r e g i o n a l e şi a n i v e l a , a u n i politică tot într-un privilegiu ca şi. în v e c h i u l r e g i m şi
formiza întregul organism social. Această o p e r ă socială s ă î n d r e p t e î n r e a l i t a t e î n t r e a g a putere, d e sus î n j o s . Ş i
o . î n d e p l i n e ş t e , cu o r a r ă v r e d n i c i e , t o c m a i f o r ţ a c e n t r a l ă , uşa d e m o c r a ţ i a r o m â n ă s-a d e z v ă l u i t d r e p t o o l i g a r h i e
c a r e e sprijinită în întreaga ei acţiune de n i v e l a r e s o c i -
1
Asupra acestui proces vezi Karl Bücher, Die Entstehung
1
C o m p . N. I o r g a , Negoţul şi meseriile, p. 182. der Volkswirtschaft, Tübingen, 1898, p. 108 şi arm.
2 Öp. cit, p. 113. -
Şt. Z e l e t i n I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e "în R o m â n i a 99
98
r e a l ă , p o t r i v i t c u i n t e r e s e l e c i r c u l a ţ i e i , c e - i stau l a b a z ă . t e m d e d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , p e care-1 i m p u n e p r e t u t i n d e n i
C ă c i acestea i m p u n u n r e g i m d e d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , c a r e * naşterea procesului de circulaţie capitalistă şi care are
să distrugă orice regionalism şi să creeze temelia o m o m e n i r e a d e a f a c e tranziţia p o l i t i c ă d e l a r e g i o n a l i s m u l
genă a dezvoltării ulterioare a capitalismului1. vechiului r e g i m la societatea unitară şi o m o g e n ă a r e
g i m u l u i n o u b u r g h e z . R e g i m u l d e l a 1866 n u î n s e a m n ă
21. C e r c e t ă r i l e de m a i sus sînt de n a t u r ă a arăta c i t i n t r a r e a î n era b u r g h e z ă , c i n u m a i , p r e g ă t i r e a a c e s t e i
d e n e î n t e m e i a t ă e i l u z i a c ă seria r e f o r m e l o r p o l i t i c e î n e r e . S e r i a r e f o r m e l o r d e l a 1857 p î n ă l a 1866 r e p r e z i n t ă
c h e i a t e c u a n u l 1866 a r înfăţişa o r u p e r e b r u s c ă c u t r e - | aceeaşi n ă z u i n ţ ă , de a î n t e m e i a o a u t o r i t a t e c e n t r a l ă pe
c u t u l — c u m şi-au p u t u t î n c h i p u i r e p r e z e n t a n ţ i i r e a c ţ i u - ruinele regionalismului pe care o găsim în evoluţia bur
n i i şi alte spirite e m i n e n t e 2 — şi că de aici ar fi i z v o r î t gheziei e u r o p e n e prin secolele X V — X V I I s u b f o r m a '
haosul în care ne zbatem de atunci încoace. în realitate luptei m o n a r h i l o r î m p o t r i v a nobililor. Această luptă a
r e g i m u l p o l i t i c i n a u g u r a t l a 1866 înfăţişează a c e l a ş i sis- izvorît din aceleaşi n e v o i e c o n o m i c e ca şi lupta g r u p u
lui n o s t r u r e v o l u ţ i o n a r î m p o t r i v a b o i e r i m i i r e a c ţ i o n a r e
1
R e v i s t a „ V i a ţ a S o c i a l i s t ă " a p u b l i c a t un s t u d i u i n e d i t a s u p r a a a dus la acelaşi r e z u l t a t p o l i t i c : î n t e m e i e r e a u n u i r e
r e g i m u l u i n o s t r u o l i g a r h i c , d a t o r a t t e o r e t i c i a n u l u i socialist C . D o - g i m centralist, b i r o c r a t i c ş i m i l i t a r i s t . R e g i m u l p o l i t i c î n
b r o g e a n u - G h e r e a . A u t o r u l a t i n g e această c h e s t i u n e c u aceeaşi
c a r e t r ă i e ş t e s o c i e t a t e a r o m â n ă de la 1866 î n a i n t e e
lipsă de cercetări speciale cu care, el vorbeşte în genere d e s p r e
b u r g h e z i a r o m â n ă . I n l o c d e o c e r c e t a r e ştiinţifică, G h e r e a face analog cu acela în care trăieşte societatea franceză de
c r i t i c ă î n t o c m a i ca şi în c h e s t i u n e a a g r a r ă : el c i t e a z ă pe 1 Carp l a m i j l o c u l s e c o l u l u i X V I I p î n ă l a sfîrşitul s e c o l u l u i
şi C a r a g i a l e — a l e c ă r o r s e n t i m e n t e faţă de b u r g h e z i e sînt biae X V I I I ; e i r e p r e z i n t ă a c e e a ş i fază t u l b u r e ' ş i h a o t i c ă d e
cunoscute — învinovăţeşte' regimul oligarhic că înăbuşă forţele d i z o l v a r e a l u m i i v e c h i şi p l ă m ă d i r e a c e l e i n o i .
e c o n o m i c e şi î n t r e c e în p e s i m i s m u l său c h i a r şi r e a c ţ i u n e a , c î n d
declară: «Dezvoltarea acestora (a societăţilor oligarhice) nu nu în asemănare cu burghezia europeană, ar trebui, să
m a i c ă numeşte ajutată d e o r g a n i s m u l p o l i t i c c o n d u c ă t o r , c i d i m mai aşteptăm încă o revoluţie română, prin c a r e bur
p o t r i v ă , e stînjenită pe cît e cu p u t i n ţ ă . C î n d a c e a s t ă s t î n j e n i r e g h e z i a n o a s t r ă ar a v e a sa s f a r m e p u t e r e a c e n t r a l ă şi să
si dezorganizare trece peste o anumită măsură, î n c e p e d e c a d e n ţ a » .
realizeze opera democratică de descentralizare. C e r c e
,',Viaţa S o c i a l i s t ă " , n o . 2, d e c e m b r i e 1920, p. 13.) C î n d un m a r x i s t
se lasă înrîurit în aşa m ă s u r ă de c r i t i c a r e a c ţ i u n i i — c a r e avea* t a r e a p e r i o a d e i d e l a 1866 p î n ă î n p r e z e n t v a î n v e d e r a
t o t t e m e i u l să nu fie m u l ţ u m i t ă cu o l i g a r h i a ^— î n c î t p r e f a c e un* însă c ă s o c i e t a t e a r o m â n ă n u v a t r e c e p r i n t r - o a s e m e n e a
r e g i m p o l i t i c d i n e x p r e s i e ' a f o r ţ e l o r e c o n o m i c e într-o p i e d i c ă a z g u d u i r e d e v r e m e c e aici b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă n u s e
lor, e l ajunge înaintea următoarei enigme s o c i o l o g i c e : c u m J 9 n a ş t e alături d e p u t e r e a c e n t r a l ă , c i s e d e z v o l t ă d i n c h i a r
face că un regim politic care contrazice dezvoltarea e c o n o m i c ă
sînul acesteia: din oligarhie.
a p u t u t să se n a s c ă şi să t r ă i a s c ă atîta v r e m e ?
* . D i n c e l e b r a s c r i s o a r e a d o m n i t o r u l u i C a r o l , p u b l i c a t ă în
„ A u g s b u r g e r A l l g e m e i n e ZeitUng." ( I a n u a r 1871).
« P r i n numeroasele mele călătorii în toate regiunile celor două
P r i n c i p a t e şi p r i n f e l u r i t e a t i n g e r i cu t o a t e p ă t u r i l e societăţii, am
d o b î n d i t î n c r e d i n ţ a r e a c ă v i n a n u este n i c i a m e a , n i c i a p o p o
r u l u i în î n t r e g i m e a lui, ci m a i ales a c e l o r ce şi-au însuşit d r e p
tul de a c o n d u c e tara în c a r e s-au n ă s c u t . A c e ş t i o a m e n i , c a r e
şi-au f ă c u t e d u c a ţ i a l o r p o l i t i c ă ş i s o c i a l ă m a i m u l t î n străină
tate, u i t î n d c u desăvîrşire î m p r e j u r ă r i l e p a t r i e i lor, n u c a u t ă ;
a l t c e v a d e c î t a a p l i c a aici i d e i l e d e c a r e s-au a d ă p a t a c o l o , . î m -
b r ă c î n d u - l e î n nişte f o r m e u t o p i c e , fără a c e r c e t a d a c ă s e p o
t r i v e s c sau nu. Astfel, n e f e r i c i t a ţară, ' c a r e a fost t o t d e a u n a î n -
g e n u n c h i a t ă sub j u g u l c e l m a i aspru, a t r e c u t d e o d a t ă şi fără
m i j l o c i r e d e l a u n r e g i m d e s p o t i c l a "t:ea m a i l i b e r ă constituţie,
p r e c u m n u o are n i c i . u n p o p o r d i n E u r o p a » . T . M â i o r e s c u , D i s
c u r s u r i , B u c u r e ş t i , '1897, 1, 28.
II.
DEZVOLTAREA 80CIALĂ A ROMÂNIEI
DE LA .1866 PÎNÂ ÎN PREZENT:
ERA MERCANTILISMULUI ROMÂN
FRIEDRICH LIST 1
1
Das nationale System der politischen Oekonomie, VII. Au
flage Stuttgart, 1883, p. 156.
102
1. In p r o c e s u l de naştere a R o m â n i e i m o d e r n e tre
buie să se deosebească două mari curente: unul z g o m q -
tos dar s u p e r f i c i a l , a n u m e a l i d e i l o r l i b e r a l e c a r e p l e a c ă
d e l a P a r i s s p r e B u c u r e ş t i ş i Iaşi; altul t ă c u t d a r a d î n c ,
c a r e p l e a c ă de, l a L o n d r a s p r e C o n s t a n ţ a , Galaţi, B r ă i l a :
e curentul e c o n o m i e i capitaliste engleze. Istoriografia r o
m â n ă s-a î n c u m e t a t s ă e x p l i c e p î n ă a c u m n a ş t e r e a s o c i e
tăţii b u r g h e z e r o m â n e n u m a i p r i n î n t î i u l c u r e n t , i g n o r î n d
cu totul existenţa celui din u r m ă sau nepreţuindu-1 după
v a l o a r e a sa reală. A c e a s t ă n e f e r i c i t ă m e t o d ă a d u s la
nonsensul sociologic bine cunoscut, că edificiul nostru
b u r g h e z s-ar r e d u c e l a f o r m e fără b a z ă .
C e r c e t a r e a d e faţă s e m i ş c ă p e c a l e a d i a m e t r a l o p u
să: e a d e d u c e p l ă m ă d i r e a R o m â n i e i m o d e r n e , d i n i n f l u
enţa e c o n o m i e i c a p i t a l i s t e e n g l e z e . S-a arătat p e l a r g
revoluţia e c o n o m i c ă socială înfăptuită sub această în-
rîurire, î n u r m a c ă r e i a ţ a r a n o a s t r ă s-a ales c u o c î r m u i -
r e o l i g a r h i c ă , deşi n i c i o l e g e n a ţ i o n a l ă n u c o n s f i n ţ e ş t e
e x i s t e n ţ a oligarhiei c a instituţie..
D e altfel, a c e s t a nu, e u n a m ă n u n t c a r a c t e r i s t i c a l
s o c i e t ă ţ i i r o m â n e . P r e t u t i n d e n i , î n faza d e d e z v o l t a r e a
b u r g h e z i e i , p u t e r e a p o l i t i c ă reală a stat î n m î i n i l e u n e i
o l i g a r h i i f i n a n c i a r e c a r e d i c t a m o n a r h u l u i zis a b s o l u t
măsurile cerute de interesele ei proprii1. D e o s e b i r e a e
n u m a i că îrt această fază i s t o r i c ă • de e v o l u ţ i e p u t e r e a
1
W. S o m b a r t , Der moderne Kapitalismus, ed. III, voi II,
2, p, 1100—1101.
Şt. Z e l e t i n II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1 0 5
1U4
c a p i t a l i ş t i l o r străini, c ă r o r a l i s-a î n c r e d i n ţ a t c r e a r e a
c î n d s-a d a t î n e x p l o a t a r e î n t î i a n o a s t r ă c a l e ferată 1 »
a c e s t u i a ş e z ă m î n t . L i n i a R o m a n - I ţ c a n i a fost c o n c e d a t ă
p î n ă î n a n u l j u b i l a i 1906, d e c i î n c u r s d e 3 7 a n i , s-a
c o m p a n i e i O f e n h e i m iar linia R o m a n - V î r c i o r o v a c o m
c r e a t o r e ţ e a d e c ă i f e r a t e î n « l u n g i m e d e 3,178 k m ,
paniei Strussberg1. M a i tîrziu fu c o n c e d a t ă şi linia P l o -
a d i c ă 2,4 k m l i n i e f e r a t ă l a 100 k m p ă t r a ţ i d e s u p r a
eşti-Predeal lui C r a w l e y 2 . Cînd personalul nostru căpă
f a ţ ă t e r i t o r i a l ă » 2 . O î n t i n s ă r e ţ e a t e l e f o n i c ă şi t e l e g r a
tă destulă experienţă pentru c o n d u c e r e a noului servi
fică v e n i să c o m p l e t e z e acest aparat de circulaţie.
c i u , statul r ă s c u m p ă r ă l i n i i l e , l u î n d u - l e p e s e a m a sa.
Este î n d e o b ş t e c u n o s c u t că dintre toate creaţiunile
E r a o p r o c e d a r e î n ţ e l e a p t ă , c a r e şi-a arătat î n d e a j u n s
burgheziei rcniâne, acelea impuse de nevoile circulaţiei
roadele.
s î n t s i n g u r e l e c a r e p o t sta l a î n ă l ţ i m e a a ş e z ă m i n t e l o r
burgheze din A p u s . De aceea şi reacţiunea c a r e a su
5 . D a r o r e ţ e a d e căi d e c o m u n i c a ţ i e n u a j u n g e î n c ă
p u s unei critici atît de aspre acea rupere cu trecutul
s p r e a da s c h i m b u l u i cu s t r ă i n ă t a t e a a c e l a v î n t -de c a r e '
săvîrşită d e burghezia română în toate manifestările
a t î r n ă situaţia, u n e i ţări a g r i c o l e . P e n t r u a c e a s t a m a i e
vieţii p u b l i c e a cruţat cu critica sa aparatul nostru, de
n e v o i e d e u n l u c r u esenţial, a n u m e d e i n s t i t u t e d e c r e
circulaţie. A b i a războiul a aruncat pentru un t i m p d e
d i t care să întreţină circulaţia mărfurilor. De aceea î n
zordinea în acest m i n u n a t organism.
fiinţarea aşezămintelor de credit e prevăzută, c u m am
Dacă ne întrebăm care este pricina că în ţinutul c i r
arătat, î n c ă în m a n i f e s t e l e de la 1848 şi a l c ă t u i e ş t e o
culaţiei activitatea burgheziei a fost î n c u n u n a t ă de un
p r e o c u p a r e t o t atît d e î n s e m n a t ă a r e v o l u ţ i o n a r i l o r n o ş
s u c c e s p e c a r e n u 1-a a v u t î n alte ţ i n u t u r i , r ă s p u n s u l
tri ca şi aceea p e n t r u î n t e m e i e r e a căilor ferate. S i l i n
n u e g r e u d e găsit. S-a arătat c ă p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e
ţele lor au fost încununate şi în această direcţie de un
e u r m a r e a invaziei mărfurilor străine la n o i ; el r e p r e
deplin succes.
z i n t ă d e fapt p r e l u n g i r e a c a p i t a l i s m u l u i străin î n R o
m â n i a , c a î n o r i c e altă c o l o n i e a g r i c o l ă . D e c i f u n c ţ i o n a L a n o i , c a ş i î n alte părţi, n a ş t e r e a b ă n c i l o r a r e u n
rea acestui a p a r a t interesa t o t atît de m u l t c a p i t a l i s m u l caracter de reacţiune împotriva pustiirilor pricinuite de
e u r o p e a n , c a r e îşi v ă r s a p r i n e l m ă r f u r i l e p e p i e ţ e l e " n o a s c ă t r e c a p i t a l i s m u l d a c a m ă t ă 3 . D a r iarăşi, e l e n u p u t e a u
tre, cît ş i ţara n o a s t r ă a l e c ă r e i v e n i t u r i s e r e a z e m ă în. să-şi" i a n a ş t e r e d e c î t d u p ă c e c a p i t a l u l c o m e r c i a l ş i d e
b u n ă măsură pe taxele p e r c e p u t e din circulaţia m ă r f u c a m ă t ă au ajuns la o relativă dezvoltare, acumulând
rilor. O r i c e tulburare în acest o r g a n i s m ar fi putut să s u m e îndestulătoare spre a p u n e bazele capitalului b a n
primejduiască finanţele p u b l i c e şi totodată să ne c r e e z e c a r . D e z v o l t a r e a acestuia, m a i a l e s î n u r m a r ă z b o i u l u i
r e a l e n e p l ă c e r i î n străinătate, u n d e c a p i t a l i ş t i i a r f i d e î n t r e g i r e a n e a m u l u i , a f o s t v e r t i g i n o a s ă , astfel c ă
simţit în c h i p penibil greutăţile desfacerii p r o d u s e l o r rolul său social d e v i n e hotărîtor.
l o r p e p i e ţ e l e n o a s t r e . D e altfel r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i î ş i Lupta î m p o t r i v a cameţei e întreprinsă în două di
dădeau bine seama de acest l u c r u . A c e a s t a . era o între recţii: una, spre a ocroti pe particulari de exploatarea
prindere la care nu se mai putea cîrpoci, ci trebuia să c ă m ă t a r u l u i , şi alta, s p r e a p u n e la a d ă p o s t s t a t u l î n
s e l u c r e z e s e r i o s , ş i s-a l u c r a t . N u s-a m a i n u m i t o c o - suşi d e a c e e a ş i p r i m e j d i e . L a n o i , p r i m a n e v o i e a f o s t
m i s i u n e d e s p e c i a l i ş t i r o m â n i c a r e s ă s e d u c ă î n străi f o a r t e v i u s i m ţ i t ă ş i s-a v e n i t d e s t u l d e t î r z i u c u m i j -
n ă t a t e s p r e a s t u d i a starea de f a p t la faţa l o c u l u i şi a
aplica în u r m ă la n o i ceea ce au învăţat ori n-au învă 1
T. M a i o r e s c u , Discursuri, I, 247.
ţ a t p e s t e h o t a r e . Ş-a r e c u r s d e - a d r e p t u l l a e x p e r i e n ţ a 2
OD. Cit., I I , 3. TT TMT
a A s u p r a nevoii din c a r e a luat fiinţa creditul, vezi K. M a r x ,
' D r . L. C o l e s u u , Progresele economice ale României (în r o Xe Capital, v o i . I I I . part. I I , . p. 174 şi u r m . O b u n ă m o n o g r a f i e
m â n e ş t e şi franţuzeşte), B u c u r e ş t i , 1907,- p. 14. P r i m a noastră a s u p r a a ş e z ă m i n t e l o r n o a s t r e de c r e d i t dă disertaţia D r . A l e x a n
l i n i e ferată a fost B u c u r e ş t i - G i u r g i u . d r u G u ţ u l e s c u : Die Geld- und Kreditinstitute in Rumamen, B e r
2
O p . cit., p . 6 8 . lin, 1 9 1 4 .
Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1 8 6 6 pînă în prezent 113'
112
c h e i a t e î n c o n d i ţ i i d e z a s t r u o a s e 1 . D a r d e l a a c e a s t ă dată
v o i a - d e a c u r m a asemenea neajunsuri a fost i m b o l d u l ,
c r e d i t u l străin, î n d e o s e b i c e l g e r m a n , a r ă s p u n s c u p r i
c a r e a a d u s î n fiinţă B a n c a N a ţ i o n a l ă . R o l u l i s t o r i c a l
s o s i n ţ ă n e v o i l o r d e b a n i a l e statului n o s t r u . A s t f e l b a n c a
a c e s t e i a e de a fi f o s t r e g u l a t o r u l v i e ţ i i e c o n o m i c e : ea
n o a s t r ă d e stat n u şi-a l u a t n a ş t e r e , l a f e l c u b ă n c i l e a fost pîrghia care a dat e c o n o m i e i r o m â n e înfăţişarea
d e stat d i n alte ţări, d i n n e v o i a d e c r e d i t p u b l i c , d e ş i e ei modernă, ereînd p r i n aceasta condiţiile de naştere a l e
firesc că d u p ă î n t e m e i e r e a ei trebuia să ajungă a î m p l i n i unui capitalism b a n c a r naţional.
ş i a c e s t e t r e b u i n ţ e . D a r a u f o s t alte n e a j u n s u r i , m a i a p ă
s ă t o a r e p e a t u n c i , c a r e a u dat i m b o l d u l n e m i j l o c i t p e n
tru • înfiinţarea unei Bănci Naţionale cu privilegiu de 6. Naşterea capitalismului r o m â n de bancă poate fi
privită din întreitul p u n c t de v e d e r e : e c o n o m i c , naţional
e m i s i u n e . A s t ă z i , d e p r i n ş i c u v i a ţ a n o a s t r ă î n salturi,
şi social. D i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c , capitalul de
cu greu ne-am putea închipui că pînă la întemeierea
bancă î n s e a m n ă desfiinţarea cămătăriei şi cu aceasta
B ă n c i i N a ţ i o n a l e ( 1 8 8 0 ) R o m â n i a n u şi-a p u t u t stabili
s c o a t e r e a vieţii e c o n o m i c e d i n f a z a i n f e r i o a r ă a c a p i
o unitate monetară. Invazia capitalismului străin adu
talismului şi î n d r u m a r e a ei pe o cale n o r m a l ă . R o l u l
s e s e î n P r i n c i p a t e l e r o m â n e ş i o i n v a z i e d e m o n e d e străi
bancherului cămătar de a întreţine circulaţia şi a u ş u
n e : a u s t r i e c e , ruseşti, o l a n d e z e ş i m a i a p o i f r a n c e z e 2 .
ra c o n s u m a r e a îl ia de a c u m înainte banca, însă îl î n
V e c h i u l n o s t r u l e u n u s e m a i b ă t u s e d e p e l a 1714; el',
deplineşte într-un m o d raţional, ce urmăreşte înlesni
.încetase de a m a i exista şi slujea n u m a i ca unitate idea
rea, n u d i s t r u g e r e a e c o n o m i c ă a î m p r u m u t ă t o r u l u i .
l ă d e m ă s u r ă . S p r e a c u r m a acest h a o s m o n e t a r , c a r
î n g r e u n a c o m e r ţ u l ş i lăsa c î m p l i b e r c ă m ă t ă r i e i , s e făct D i n p u n c t d e v e d e r e naţional, înfiinţarea b ă n c i l o r
l a 1867, d u p ă v e n i r e a P r i n c i p e l u i C a r b i , întîia î n c e r c a î n s e a m n ă întâiul p a s î n p r o c e s u l d e n a ţ i o n a l i z a r e a c a
re de întemeiere a unei m o n e d e naţionale. D a r ea s p i t a l u l u i r o m â n . S-a arătat c ă l a î n c e p u t c a p i t a l i s m u l ;
d o v e d i neîndestulătoare şi m a i presus sosirea armatelor nostru, s u b f o r m a p r i m i t i v ă a c o m e r ţ u l u i s a u c a m e t e i , .
ruseşti la noi, cu prilejul războiului p e n t r u neatîrnare, s e află a p r o a p e e x c l u s i v î n m î i n i l e străinilor, c u d e o
f ă c u să se admită şi rubla c a ' m i j l o c de plată. Spirite s e b i r e ale e v r e i l o r , a c ă r o r situaţie în! stat e î n c ă ş u b r e
clare înţelegeau că asemenea neajunsuri nu pot f dă. 'El a r e d e c i u n c a r a c t e r e x o t i c . C u î n f i i n ţ a r e a b ă n c i
-curmate d e c î t p r i n î n t e m e i e r e a u n e i b ă n c i c u p r i v i l e lor î n c e p şi r o m â n i i să ia p a r t e a c t i v ă la d e z v o l t a r e a .
g i u d e e m i s i u n e . M a i ales, c i r c u l a ţ i a f ă c î n d u - s e n u m a i c a p i t a l i s m u l u i . M a i m u l t î n c ă , d e astă dată statul i n t e r
în numerar, lipsa de bani se simţea greu şi împiedica v i n e e l î n s u ş i î n d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i , fie p a r t i
comerţul în asemenea împrejurări, dezvoltarea unei or cipând d i r e c t c u c a p i t a l , fie c ă u t â n d s ă î m b o l d e a s c ă " p e
calea l e g i s l a ţ i e i î n t i n d e r e a c î t m a i l a r g ă a s i s t e m u l u i
ganizări de credit r o m â n e s c era peste putinţă. « C r e d i
bancar. D e a c u m î n a i n t e d e v i n e ş i statul n o s t r u î n t r e
t u l f u n c i a r » , c a r e i n t r a s e î n v i a ţ ă c u ş a p t e ani î n a i n t e
p r i n z ă t o r capitalist, c e e a c e s e î n t î m p l ă p e s t e t o t l a î n
Băncii Naţionale, funcţiona cu mare greutate: el dade 1
c e p u t u r i l e c a p i t a l i s m u l u i d e b a n c ă . P r i n aceasta c a p i
•scrisori d e g a j , c a r e t r e b u i a u s c h i m b a t e î n n u m e r a r 1
talismul r o m â n d e z b r a c ă h a i n a s a e x o t i c ă , l u â n d u n
. b a n c h e r i i - evrei. D a r aceştia b o i c o t a u ' scrisorile Credi
caracter n a ţ i o n a l ş i o f i c i a l : e l c a p ă t ă d r e p t d e c e t ă ţ e
tului, făcmdu-le să sufere o reducere de 2 0 — 2 7 % . Ne
nie.
1
Gh. M. D o b r o v i c i , Istoricul datoriei publice a Românie
M u l t 'mai î n s e m n a t e sânt î n s ă u r m ă r i l e s o c i a l - p o l i -
B u c u r e ş t i , 1913, p. 449. î m p r u m u t u l d i n a n u l 1866, Î n c h e i a t p*
p i a ţ a P a r i s u l u i , s-a f ă c u t p e c u r s u l d e 6 5 s u t a !
tice a l e n a ş t e r i i c a p i t a l i s m u l u i d e b a n c ă . P î n ă a t u n c i
' A. C e r c e l , Die Nationalbank von Rumänien, E r l a n g e n , 190, oligarhia r o m â n ă n u avea d e c î t u n c a r a c t e r p o l i t i c ; e a
( I n a u g u r a l - D i s s e r t a t i o n ) , p . 14. A m ă n u n t e l e p r i v i t o a r e l a î n t e m e r i trăgea p u t e r e a p o l i t i c ă n u d i n situaţia e i e c o n o m i c ă ,
i e r e a B ă n c i i N a ţ i o n a l e l e d a t o r ă m a c e s t e i disertaţii. D a t e e o :
p l e t e c u p r i v i r e l a î n c e p u t u r i l e B ă n c i i N a ţ i o n a l e d ă Istori 1 W Sornbar
I - <;. Der moderne Kapitalismus, ed. III, vol. I, 2»
Băncii Naţionale a României de V i c t o r Slăve'scu, B u c u r e ş t i , 192 8 4 y
Şt. Z e l e t i n II. Dezvoltarea socială a Rimâniei de la 1365 p î n ă în p r e z e n t 117
116
1
P r i r m operaţie făcută de B a n c a Naţională — încă înainte 1
O p . cit., p. 27.
d e î n c e p e r e a f u n c ţ i o n ă r i i ! — • este a c o r d a r e a u n u i c r e d i t d e p a t r u 2
R. H i t f e r d i n g , o p . cit., p. 405. — S c r i i t o r u l e n g l e z W i l k i n s o n
m i l i o a n e statului ( V . S l ă v e s c u , Istoricul Băncii Naţionale, p. 40). e n u m e r a o serie d e c o n d i ţ i i s u b care- s o c o a t e c ă P r i n c i p a t e l e
A s t ă z i , d u p ă u l t i m e l e d a t e , ( N o i e m b r i e 1924) d a t o r i a statului 1 r o m â n e ar putea Să devină provinciile cele mai înfloritoare din
B a n c a N a ţ i o n a l ă s e u r c ă , î n c i f r ă r o t u n d ă , l a 1 0 m i l i a r d e o p t sute;' E u r o p a ; între a c e s t e a ' s e află ş i c e r i n ţ a c a -«relaţiile c o m e r c i a l e
de mii. C o n c l u z i i l e politice le p o a t e trage fiecare. cu n a ţ i u n i l e străine să fie stabilite într-un c h i p c o n v e n a b i l »
2
Aceasta era ideea pionierilor capitalismului naţional-libe- (Tableau historique, 1821, p. 76). C e e a ce c e r e s c r i i t o r u l e n g l e z
ral. V. Slăvescu, Probleme de politică de bancă, Bucureşti,'1919, nu e altceva decît modernizarea raporturilor juridice, fără care
nu e cu p u t i n ţ ă o l e g ă t u r ă c o m e r c i a l ă strînsă cu b u r g h e z i a strai-
p . 23.
II. Dezvoltarea socială a României d e - l a 1866 pînă'în p r e z e n t 1 1 9
118
E d r e p t , e u r o p e n i z a r e a , a t î t de r e p e d e a R o m â n i e i - a 1
H. O. Meredith, Outlines of the economie history of En
creat o d i s a r m o n i e între asezămintele noastre şi menta gland, p. 150, 204.
2
l i t a t e a a r h a i c ă a g r a r ă a p o p o r u l u i . D a r c h i a r î n ţările Din scrierile .. . etc. I, p. 480.
I I . Dezvoltarea socială-a României de la 1866 p î n ă î n p r e z e n t 1 2 3
Şt. Z e l e t i n
122
triacă reprezintă o « p r i m e j d i e de m o a r t e » pentru noL. numai unui simplu act politic c u m e convenţia c o m e r
d a c ă n u n e v o m trezi d e c u v r e m e 1 . C i n c i ani d u p ă cială, deşi a f ă c u t şi a c e a s t a t o t ce s-a p u t u t în a c e s t
î n c h e i e r e a c o n v e n ţ i e i , p r o m o t o r u l e i însuşi, î n p r o i e c t u l s e n s . E a are, o p r i c i n ă m u l t m a i a d î n c ă , d e n a t u r ă e c o
d e r ă s p u n s l a m e s a j a l m i n o r i t ă ţ i i , e silit s ă f a c ă c o n n o m i c ă : a n u m e concurenţa griului american, care des
statarea u r m ă t o a r e : « I n o r g a n i s m u l n o s t r u s o c i a l s-a chide o epocă nouă în economia lumii.
p r o d u s o ş t i r b i r e c a r e t r e b u i e r e p a r a t ă fără î n t î r z i e r e : S e ştie e ă n a ş t e r e a R o m â n i e i m o d e r n e p e t e m e l i e
meseriaşul r o m â n a dispărut în m u l t e locuri şi e pe c a l e burgheză se datoreşte expansiunii capitalismului e n g l e z
a dispărea în mai t o a t e » 2 . spre Orient şi că ceea ce aducea burghezia engleză în
E d e p r i s o s a î n m u l ţ i c o n s t a t ă r i l e d e a c e s t fel. A j u n g e Marea Neagră şi la G u r i l e Dunării era n e v o i a de grîu.
a r e l e v a f a p t u l i s t o r i c că d e s f i i n ţ a r e a i n d u s t r i e i " n a ţ i o î n c ă p î n ă la a n u l 1780 A n g l i a e o ţară - e x p o r t a t o a r e de
nale înseamnă prăbuşirea desăvîrşită a v e c h i u l u i r e g i m grîu1, dar « r e v o l u ţ i a industrială» îndeplinită treptat î n t r e
şi e u n a din curiozităţile istoriei • noastre e c o n o m i c e că 1760—1830 prin introducerea maşinismului schimbă v e
această revoluţie a fost îndeplinită de e l e m e n t e l e r e a c c h e a situaţie ş i i m p u n e i m p o r t u l d e g r î u s t r ă i n p e n t r u
ţionare, cate voiau tocmai să întărească vechiul r e g i m ! pătura industrială.
A g r a r i e n i i noştri conservatori, sprijiniţi pe l i b e r a l i s m u l A c e s t grîu soseşte Angliei, în p r i m a jumătate a v e a
e c o n o m i c a t u n c i en vogue, d e c l a r a u c u p e r f e c t ă î n c r e c u l u i a l X I X - l e a , d i n răsăritul E u r o p e i ; ţara care. i-I
d e r e c ă n u v ă d n e a j u n s u l u n e i r o b i r i a ţării n o a s t r e ^ p r o c u r ă în m a r i c a n t i t ă ţ i e R u s i a 2 . D u p ă 1830 M a r e a
faţă d e i n d u s t r i a a u s t r i a c ă ; c ă c i p r i n a c e a s t a v o m v i n d e 'Britanie deschide drumul spre provinciile dunărene, pe
cereale s c u m p şi v o m cumpăra fabricate ieftine: « v i n c a r e l e p u n e astfel î n c o n t a c t c u E u r o p a a p u s e a n ă , l e
d e m " g r î u s c u m p ş i c u m p ă r ă m făină i e f t i n ă » — f ă i n ă scoate de sub v e c h e a dependenţă şi le cheamă, la viaţa
măcinată de m o r i l e austriece! Decît, industria austria modernă. Pînă la 1875 ea ajunge stăpînă pe pieţele
c ă - l e - a t r i m i s , o dată c u făina c e a ieftină, ş i l o v i t u r a noastre..
de graţie. V o m v e d e a cu ce mijloace v o i a u ei să r e î n v i e D a r î n acest t i m p u n alt i z v o r d e g r î u s e d e s c h i d e
v e c h e a o r d i n e socială, după ce o dărîmaseră singuri. pentru Anglia, a n u m e în l u m e a nouă, şi slăbeşte i n t e
3
resul e i p e n t r u r ă s ă r i t u l E u r o p e i . S t a t e l e U n i t e î n c e p
15. î n u r m a c o n v e n ţ i e i c o m e r c i a l e d e T a 1875, : A u s s ă e x p o r t e î n m o d a c t i v g r î u a b i a d u p ă 1860, î n u r m a
4
tria a j u n s e s ă c î ş t i g e iarăşi v e c h i u l r o l p e p i e ţ e l e n o a s t r e , î n c e t ă r i i t u l b u r ă r i l o r r ă z b o i u l u i c i v i l . E l e satisfac, î n a i n -
î n l ă t u r î n d c a p i t a l i s m u l a n g l o - f r a n c e z d i n situaţia p r e 1
S o m h a r t , Der moderne Kapitalismus, II, 2, p. 1035.
2
p o n d e r e n t ă p e c a r e o c î ş t i g a s e c u atîta t r u d ă e c o n o m i c ă Georges Bry, Histoire industrielle et économique de l'An-
şi d i p l o m a t i c ă 3 . Din acest moment începe procesul de (lletere, p. 627. De altfel, ţ ă r m u r i l e M ă r i i N e g r e .au fost de la
î n c e p u t u r i l e t i m p u r i l o r istorice grînarul n a ţ i u n i l o r înaintate, c e e a
înstrăinare a României de capitalismul apusean, care ce a făcut în antichitate pe un g e o g r a f i o n i a n să n u m e a s c ă a c e a s
dăduse naştere societăţii noastre burgheze moderne .şi ta r e g i u n e « p î n t e c e l e G r e c i e i » . G. G l o t z : Le travail dans la Grèce
apropierea de capitalismul Europei centrale. A c e s t p r o ancienne, Paris, 1920, p. 151.
c e s a d u r a t p î n ă I a 1916, c î n d a fost r u p t b r u s c d e b u r
3
K a r l Griinberg, o p . cit., p. 63—64.
g h e z i a n o a s t r ă , î n c e r c î n d a s e î n t o a r c e iarăşi c ă t r e b ă - * C l i v e Day, A history of commerce, L o n d o n , B o m b a y a n d
Calcutta, 1912. p. 525. C e e a ce, î n d e o s e b i , a p u s în m ă s u r ă ' S t a
trînii ei p ă r i n ţ i . . ,•. tele U n i t e să intervină v i g u r o s pe piaţa e u r o p e a n ă de c e r e a l e
D a r o s c h i m b a r e atît d e î n s e m n a t ă ş i d e î n d e l u n g ă a fost v a l u l din ce în ce m a i m a r e de e m i g r a n ţ i care_a r i d i c a t
în dezvoltarea burgheziei noastre nu se putea datorai în m o d v e r t i g i n o s n u m ă r u l m u n c i t o r i l o r a m e r i c a n i : n u m a i între
I8G0—1870 e m i g r a n ţ i i e u r o p e n i în A m e r i c a se r i d i c ă la 6 m i l i
1
I n f l u e n ţ a austriacă, în Scrieri politice şi -literare, e d . M i - o a n e . La aceasta s-a a d ă u g a t şi d e z v o l t a r e a c ă i l o r ferate, c a r e
n e r v a , v o i . I, p. 102. i • ;m legat p o r t u r i l e de la p e r i f e r i e eu r e g i u n i l e a g r i c o l e din i n t e
2
P. C a r p , Discursuri, p. 271. o rior. V e z i / . c h i l i e V i a l l a t e : Economic imperialism and internatio
nal relations during the last fifty years, N e w - Y o r k , 1923, p. 10.
' K a r l Griinberg, o p . cit., p. 59.
Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 3 5
134
1
1
Clive Day, A history oj commerce, p. 496. Op. cit., p. 12.
2
2
Vezi Karl Grünberg, Die handelspolitischen Beziehungen. Op; cit., p. 88. — Neugebauer constată că s-au făcut de tim
etc., p. 101 şi urm. puriu încercări de a se întemeia fabrici româneşti, dar acestea
uu trebuit să se închidă din lipsa protecţiei faţă de concurenţa
C. T. Băicoianu, Istoria politicii noastre vamale, p. 2.
3
i e f t i n i r e a vieţii, î m p ă r a t u l a p u s î n c u m p ă n ă i n f l u e n ţ a I o n G h i c a 1 , P . S . A u r e l i a n 2 , A . D . X e n o p o l 3 . T o ţ i aceşti
sa pentru aplicarea principiilor liberale la politica v a - . scriitori încearcă să dovedească publicului r o m â n c e e a
c e Fr. List d o v e d i s e p u b l i c u l u i g e r m a n : c ă naţiunile
mală a Franţei1. S u b presiunea puternicului i m p e r i u
înaintate a u î m b r ă ţ i ş a t l i b e r a l i s m u l e c o n o m i c f i i n d c ă l i
f r a n c e z u r m a r ă ş i alte state aceeaşi direcţie; Belgia;
berul s c h i m b c o n v i n e intereselor lor actuale; dar că Ta
P r u s i a în 186:2, se v ă z u r ă n e v o i t e a a d e r a Ia p r i n c i p i i l e
î n c e p u t , c î n d e l e s e aflau î n a c e e a ş i stare d e î n a p o i e r e
liberului schimb2. Astfel triumfă liberalismul, după
ca şi n o i , e l e au a c o r d a t i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e o p u t e r n i c ă ,
p i l d a A n g l i e i , atît î n F r a n ţ a c î t ş i î n G e r m a n i a , u n d e
ocrotire. Ei vroiau deci să răspîndească în cultura noas
însă triumful îi fu de scurtă durată.
tră t o c m a i c e e a c e - i l i p s e a a t u n c i şi-i l i p s e ş t e î n c ă : sim
A c e a s t ă s i t u a ţ i e n u p u t e a s ă r ă m î n ă fără î n r î u r i r e ţul istoric; d e a c e e a a r ă t a u c ă a t i t u d i n e a s t a t e l o r f a ţ ă '
asupra, o a m e n i l o r n o ş t r i p o l i t i c i . S p i r i t e l i p s i t e d e s i m ţ d e e c o n o m i a lor naţională variază p o t r i v i t c u condiţiile-
istoric, ei nu-şi p u t e a u da s e a m a că p o l i t i c a e c o n o m i c ă istorice respective. A r g u m e n t e l e lor culminau în î n c h e
a u n e i ţâri atîrnă d e starea e i s o c i a l ă , c i c o n s i d e r a u ierea p r e ţ i o a s ă ş i astăzi, c ă o a m e n i i n o ş t r i d e stat p r o
principiile acestei politici ca adevăruri abstracte, uni c e d e a z ă g r e ş i t c î n d s e i n s p i r ă d e l a t e o r i i s t r ă i n e , fără.
v e r s a l e ş i a b s o l u t e , b u n e d e a p l i c a t î n o r i c e ţară; d e a cerceta substratul de interese c o n c r e t e al u n o r ase
aceea nu e de m i r a r e că au cercat să le a p l i c e şi la noi. menea formule.
în această atmosferă liberală a fost încheiată c o n v e n ţ i a « T r e b u i e s ă r e c u n o a ş t e m c ă d e o a r e c e n e - a m făcut,
c o m e r c i a l ă c u Austria,- i n s p i r a t ă d e c r e d i n ţ a c ă î n d o cultura mai m u l t în Franţa, n e - a m deprins să l u ă m ca
meniul e c o n o m i c principiile liberului schimb « a u fost e v a n g h e l i e t o t c e n i s-a p r e d i c a t d e p r o f e s o r i i n o ş t r i
recunoscute de majoritatea oamenilor competenţi ai ştiin d e e c o n o m i e p o l i t i c ă . N i c i o d a t ă n - a m ţ i n u t s o c o t e a l ă de-
ţei c a c e l m a i n i m e r i t m i j l o c p e n t r u î n c u r a j a r e a c o m e r istoria d e z v o l t ă r i i e c o n o m i c e a p o p o r u l u i f r a n c e z , de-
ţ u l u i ş i i n d u s t r i e i , cît ş i p e n t r u î n f l o r i r e a a v u ţ i e i p u b l i c e legislaţia s a e c o n o m i c ă d i n t r e c u t ş i p r e z e n t , c i n e - a m :
mărginit să ne ţ i n e m orbeşte de teoriile dascălilor n o ş
a unui stat»3.
tri. A j u n ş i î n s i t u a ţ i u n i înalte, î n l o o s ă c e r c e t ă m c a r e
A c e ş t i o a m e n i ar fi p u t u t afla - fără m u l t ă g r e u t a t e , a fost m e r s u l a l t o r n a ţ i u n i în, d e z v o l t a r e a l o r e c o n o m i c ă , ,
d a c ă n u d i n c e r c e t ă r i proprii", c e l p u ţ i n d i n s c r i e r i l e l u i i n l o c s ă c e r c e t ă m s u b C e r e g i m s-au d e z v o l t a t a g r i c u l
F r . List, c ă î n r e a l i t a t e l i b e r u l s c h i m b e c e l m a i . n i m e tură, i n d u s t r i a ş i c o m e r ţ u l ţ ă r i l o r străine, n e - a m m u l
rit m i j l o c d e a d i s t r u g e o b u r g h e z i e î n p r o c e s d e n a ş - ţ u m i t să a p l i c ă m tale quale c e e a c e a m î n v ă ţ a t î n ş c o a l ă ,
tere.. P e a c e e a ş i c a l e a p u c a s e ş i R o m â n i a ş i l a e x p i r a adică faimoasa teorie a liberului s c h i m b » .
4
c i s o c i a l e . D e a c e e a a m arătat p e l a r g n e c e s i t a t e a i s t o
fără răsunet asupra publicului nostru, aşa că la 1886,
r i c ă d i n c a r e e a şi-a l u a t fiinţă, î n v e d e r â n d c ă l a n o i ,
c î n d politica noastră a intrat în m o d efectiv pe această
i n t o c m a i ca în a l t e ţări, d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i e o t r e a p t ă
c a l e , spiritele, e r a u p r e g ă t i t e 1 . necesară de e v o l u ţ i e a burgheziei şi nu rezultatul c a
2 1 . C u a n u l 1886 s e d e s c h i d e o p e r i o a d ă n o u ă î n priciului u n u i sau u n o r indivizi, c u m s o c o t încă c e i ce.
dezvoltarea burgheziei române, de aceeaşi însemnătate . n u şi-au d a t silinţa s ă c e r c e t e z e e v o l u ţ i a c a p i t a l i s m u l u i
pe c a r e o a r e şi î n t e m e i e r e a c a p i t a l i s m u l u i b a n c a r : e român.
data cînd î n c e p e în m o d sistematic tendinţa de indus E d r e p t că nu o r i c e . n a ţ i u n e e în stare a f a c e p a s u l
t r i a l i z a r e a ţării, d e c i d e a î n t e m e i a u n c a p i t a l i s m i n hotărîtor de la capitalismul c o m e r c i a l la acel industrial.
dustrial. A b i a prin aceasta d e v i n e burghezia un factor A c e a s t ă t r a n z i ţ i e atîrnă atît d e c o n d i ţ i i l e i s t o r i c e , c î t
esenţial în organismul social, abia de atunci soarta unei ş i d e p r o p r i a p u t e r e d e viaţă, a u n e i n a ţ i u n i . I s t o r i a e c o
naţiuni se identifică cu soarta b u r g h e z i e i sale în aşa n o m i c ă arată î n s ă c ă ţările c e n u p o t d e p ă ş i c a d r u l
fel, că puterea naţiunii î n s e a m n ă în realitate p u t e r e a capitalismului c o m e r c i a l se dezorganizează şi dispar din
b u r g h e z i e i , iar r u i n a b u r g h e z i e i - a d u c e r u i n a n a ţ i u n i i cartea v i e ţ i i .
î n c ă î n a i n t e d e a c e a s t ă dată, d i n î m p r e j u r ă r i l e e x p u s e
m a i sus, b u r g h e z i a n o a s t r ă f u s e s e silită s ă s e g î n d e a s c ă R ă z b o i u l v a m a l a a d u s p a g u b e atît R o m â n i e i , cît şi
în c h i p serios la întemeierea unei industrii proprii şi Austriei, i n s ă m u l t m a i m a r i a c e s t e i d i n u r m ă d e c î t
făcuse încercări izolate în această direcţie. C î n d î n c e celei dintîi: în R o m â n i a el a d a t u l t i m a lovitură c r e ş
p u r ă t r a t a t i v e l e c u A u s t r i a p e n t r u r e î n n o i r e a eonven-,* terii v i t e l o r , d a r A u s t r i a a p i e r d u t d e a t u n c i r o l u l e i
ţiei, R o m â n i a le duse din noul ei punct de vedere, al predomnitor pe pieţele noastre, şi a n u m e în folosul G e r
înfiripării u n e i industrii proprii. C u m însă Austria r e m a n i e i . D e l a 1870, î n u n n a î n t e m e i e r i i i m p e r i u l u i , c a
c u z ă să primească cererile R o m â n i e i , tratativele dădură pitalismul g e r m a n luase un avînt f o r m i d a b i l şi î n c e r
g r e ş , ş i astfel s e n ă s c u î n t r e a m b e l e ţări u n « r ă z b o i case î n c i i i p f i r e s c s ă c u c e r e a s c ă ş i p i e ţ e l e r o m â n e . R ă z
v a m a l » 2 . în t i m p u l acesta R o m â n i a păşi la realizarea b o i u l v a m a l îi^ d ă d u u n f e r i c i t p r i l e j d e a r ă p u n e c o n
p l a n u l u i ei de a-şi î n t e m e i a o i n d u s t r i e p r o p r i e , şi în c u r e n ţ a a u s t r i a c ă şi a oîştiga a i c i î n t î i e t a t e a 1 . In a c e s t
a c e s t s c o p îşi e l a b o r a o l e g i s l a ţ i e s p e c i a l ă . A s t f e l l u ă chip schimbarea ce intervenise în evoluţia e c o n o m i e i
f i i n ţ ă l e g e a d e l a 1 2 M a i 1887, c o n ţ i n î n d « m ă s u r i g e r » m â n e d e l a 1875 l u ă o f o r m ă desăvârşită: c a p i t a l i s m u l
nerale spre a v e n i în ajutorul industriei naţionale» .
3
Europei' centrale înlocui pe pieţele noastre capitalismul
N u n e v o m o c u p a c u c a r a c t e r u l . a c e s t e i legislaţii. apusean.
C e e a ce ne interesează pe noi sînt pricinile şi u r m ă r i l e
Burghezia r o m â n ă văzuse l u m i n a zilei sub influenţa
1
«Publiciştii de toate, gradele au contribuit a lumina tara rapitalismuJui a n g l o ^ f r a n c e z , c u p r e d o m i n a r e a c e l u i e n
şi a determina acel cureat puternic ce există astăzi în România g l e z ; d u p ă c u c e r i r e a i n d e p e n d e n ţ e i , e a îşi c o n t i n u ă d e z
cu privire la creaţia şi încurajarea industriei naţionale». Loc. cit. voltarea s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i a u s t r o - g e r m a n , c u
2
Karl Griinberg, Die handelspolitischen Beziehunren etc.,: predominarea celui german. Imperiul g e r m a n moşteneşte
p. 68 şi urm. nstfel r o l u l d e m e t r o p o l ă c a p i t a l i s t ă a R o m â n i e i , p e care-1
3
Asupra caracterului legislaţiei noastre pentru dezvoltarea deţinuse în p e r i o a d a «renaşterii n a ţ i o n a l e » M a r e a B r i
industriei naţionale informează cel mai bine autorul ei principal. tanic.
Să se consulte deci B. Costinescu, Tariful vamal din 1904; ace
laşi, Încurajarea industriei naţionale, 1912. O scurtă privire asu Germania ajunse repede izvorul nostru de bani şi
pra acestei legislaţii dă M. I. Paiano, La grande industrie en d e m a r f ă , b a n c a ş i u z i n a R o m â n i e i ; d e p e l a 1880 ş i
Roumanie, 1906; expunerea amănunţită a începuturilor legisla
p m ă l a 1804, e a v a r s ă a p r o a p e î n f i e c a r e a n s u m e d e
ţiei noastr» protecţioniste se găseşte în una din puţinele lucrări
documentate ce posedă literatura noastră specială: I. C. Băicoia- 1
nu, Istoria politicii noastre vamale şi comerciale de la regula Karl Griinberg, op. cit., p. 84.
mentul organic pini in prezent.
148 Şt. Zeletin II Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă înprezent H-9
ta*. ...
164 Şt. Zeletin III. Involuţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 1 5 5
«1. 11. i de mai sus, c a p i t a l i s m u l s t r ă i n a forţat P r i n c i p a t e l e '
m i s i u n e a s o c i a l ă a f o r m e l o r i n f e r i o a r e ale c a p i t a l i s m u l u i :
• .i Intre în l e g ă t u r i c o m e r c i a l e cu el.
e l e distrug, n u creează;, d e a c e e a s i n g u r c a p i t a l u l d e c a
m ă t ă ş i d e c o m e r ţ n u era î n stare s ă d e a n a ş t e r e u n e i D o u ă sînt p r i c i n i l e c a r e a u d a t d e z v o l t ă r i i b i r o c r a ţ i e i
c l a s e c a p i t a l i s t e n a ţ i o n a l e , c a r e s ă fie î n m ă s u r ă a c o n i u m a n e un t e m p o v e r t i g i n o s : u n a e d e z v o l t a r e a î n s ă ş i
d u c e ţara. C u atît m a i m u l t , c u cît aeeste f o r m e ale c a n e c o n o m i e i n o a s t r e b ă n e ş t i , c a r e a l u a t u n m e r s atît d e
p i t a l u l u i s e aflau p e a t u n c i î n m î i n i l e u n o r străini f ă r ă i ' S " ' d e ; aha, şi cea mai de seamă, e distrugerea v e c h i i
drepturi politice. : noastre i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e p r i n c o n c u r e n ţ a capitalistă»
. . n e a aruncat pe meseriaşii r o m â n i în sarcina bugetului.
Ş-a î n t â m p l a t a t u n c i l a n o i acelaşi l u c r u c a r e s e î n -
A l i l . d e d e p a r t e s-a a j u n s î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , î n c î t p r i n
tîmplă de regulă la începuturile b u r g h e z i e i : a inter
deceniul al optulea al veacului d i n u r m ă cine se năştea
v e n i t o stare de p r o v i z o r a t , în c a r e ţara a t r e b u i t să-şi
Mini/m ş i n u p u t e a s ă p o a r t e sapa, n u a v e a alt m i j l o c d e
c r e e z e un m i j l o c de a se c î r m u i fără o clasă c î r m u i t o a r e . . '
Klstenţă d e c î t a c e l a d e a-şi d e s c h i d e u n c o l ţ d i n b u g e t .
Şi acest m i j l o c s-a v ă z u t : el a fost î n t e m e i e r e a u n e i forţe- 1
'iei c a p i t a l i s m u l r u i n a s e o r i c e m i j l o c d e viaţă p r o d u c t i v ă
c e n t r a l e , r a r e s â ţină s u b t u t e l ă î n t r e a g a s o c i e t a t e î n c ă
ţii oraşe.
m i n o r ă . I n A p u s , c u e x c e p ţ i a Angliei, această forţă c e n
C e l dintâi' pas î n a l c ă t u i r e a b i r o c r a ţ i e i r o m â n e p a r e
trală a î m b r ă c a t f o r m a m o n a r h i e i « l u m i n a t e » , l a n o i e a
(i I 11 f ă c u t R e g u l a m e n t u l O r g a n i c . « î n c e p u t u r i l e de o r -
s-a c o n c e n t r a t î n t r - o o l i g a r h i e p o l i t i c ă . D a r atît o l i g a r
•inizaţie ( f ă c u t e d e R . O.) ale statului m o d e r n , p e l î n g ă
h i a r o m â n ă , c î t ş i m o n a r h i a a p u s e a n ă stau s u b i n f l u e n ţ a
I I scrie d e a l t e n e v o i , m a i c r e e a z ă ş i o clasă de funcţio-
i d e i l o r l i b e r a l e şi g u v e r n e a z ă în i n t e r e s u l b u r g h e z i e i , a
Mri necunoscută pînă atunci, c â r e a v e a să f i e a l i m e n t a t ă
cărei funcţie socială o îndeplinesc pînă ce aceasta d e
din v e n i t u r i l e ţării. P e n t r u t o a t e a c e s t e a s e c e r e a m i j -
v i n e m a t u r ă . M o d u l l o r d e g u v e r n ă m î n t îşi g ă s e ş t e e x
B n c e m a i din b e l ş u g c a p î n ă a t u n c i » 1 .
presia într-un sistem de măsuri pe care l-am desemnat
Se înţelege; şi aceste mijloace le dădea e c o n o m i a b â -
c a « m e r c a n t i l i s m » ş i l - a m u r m ă r i t d e r a p r o a p e î n capitolul,
f t î m s c ă , a n u m e t a x e l e strînşe d i n s c h i m b u l n o s t r u d e m ă r
din urmă.
furi c u străinătatea. P e m ă s u r ă c e s e a c t i v a s c h i m b u l e x -
C a r e sînt m i j l o a c e l e d e g u v e r n ă m î n t ale f o r ţ e i c e n
i' rn, c r e ş t e a u şi v e n i t u r i l e statului, p r i n aceasta se l ă r -
t r a l e ? C a p i t a l i s m u l , c a r e o a d u c e în fiinţă, a r e g r i j ă să-î
,i birocraţia, c r e î n d u - s e astfel t e m e l i i l e s o c i a l e a l e u n e i
c r e e z e ş i a c e s t e m i j l o a c e . E l e ' sînt î n n u m ă r d e d o u ă :
l'irţe p o l i t i c e c e n t r a l e si a t o t p u t e r n i c e .
a) birocraţia şi bj militarismul. Forţă centrală, b i r o c r a ţ i e ,
I )ar pe l î n g ă v e n i t u r i m a i t r e b u i a u şi o a m e n i p e n t r u
m i l i t a r i s m — a c e s t e trei e l e m e n t e d e g u v e r n ă m î n t d i n
BOul aşezământ c a r e găsise Ia n o i un m e d i u s o c i a l atît de
perioada de tranziţie de la v e c h i u l la n o u l r e g i m sînt
prielnic. D e u n d e e r a u r e c r u t a ţ i t i n e r i i n o ş t r i b i r o c r a ţ i ?
strîns l e g a t e î n t r - u n s i s t e m î n t r e g . A m u r m ă r i t p r o c e s u l ,
p n o p o l arată c ă d u p ă R e g u l a m e n t u l O r g a n i c s-a s t a
de n a ş t e r e a o l i g a r h i e i şi s i s t e m u l ei p o l i t i c ; rămînej să
ţi Iii, în ţările r o m â n e un c u r e n t de p ă r ă s i r e a m e s e r i i l o r
c e r c e t ă m ş i c e l e d o u ă m i j l o a c e p e c a r e s e b a z e a z ă . acest,
•>l de aspiraţie c ă t r e r a n g u r i l e b o i e r e ş t i 2 . A c e ş t i b o i e r i
sistem.
Bdicaţi d i n s t r a t u r i l e « p r o s t i m i i » e r a u e l e m e n t e l e d i n '
î n t o t u l m e n i r e a cîfcă v r e m e n u p r i m e ş t e î n t r e g i r e a e £ d e m o c r a t i c liberal, c e a r e c a p r i n c i p i u s u v e r a n i t a t e a n a
f i r e a s c ă : o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă d e s t o i n i c ă a-i s a t i s f a c e " ţiunii.
t o a t e n e v o i l e . S-ar f i p u t u t c o n c e p e , p e l a 1886, u n r ă z T r e b u i e s ă î n v e d e r ă m însă c ă î n e v o l u ţ i a n o a s t r ă e c o -
b o i a l R o m â n i e i î m p o t r i v a A u s t r i e i ? D a r p e a t u n c i ar nomico-socială nu e nici un semn că puterea centrală
mata noastră primea din Austria pînă şi beţele de cort. va împărtăşi aceeaşi soartă. Aceasta din p r i c i n a l i m p e d e
Iar la 1916, c î n d ţara n o a s t r ă s-a î n c u m e t a t să l u p t e c ă l a n o i clasa b u r g h e z ă n u s e z ă m i s l e ş t e alături d e p u
î m p o t r i v a n o i i sale m e t r o p o l e c a p i t a l i s t e , e a a f ă c u t p î n ă terea c e n t r a l ă , c i s e d e z v o l t ă d i n c h i a r s î n u l a c e s t e i a ;
la capăt experienţa dureroasă a unei c o l o n i i agricole, a l e b u r g h e z i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă nu e o clasă o s t i l ă p u t e r i i
cărei muniţii trebuiau să facă înconjurul Europei s p r e ; centrale, ci se c o n t o p e ş t e cu aceasta în u n u l şi acelaşi
a a j u n g e l a destinaţie. N i c i o d a t ă n u s-a p u t u t v e d e a m a i factor. în adevăr, de p r i n al şaptelea d e c e n i u a l ' v e a c u l u i
l i m p e d e la noi, şi de toată lumea, cît de iluzorie e nea- d i n u r m ă , , p u t e r e a n o a s t r ă c e n t r a l ă intră î n t r - u n p r o c e s
t î r n a r e a p o l i t i c ă a u n e i ţări c a r e nu a r e o i n d u s t r i e pro-v t r e p t a t de b u r g h e z i r e : o l i g a r h i a p o l i t i c ă d e v i n e astfel o-
prie; cît de redus e rolul unei armate naţionale cînd nu oligarhie financiară, c a r e stăpîneşte în p r e z e n t întreaga
e x i s t ă şi o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă c a r e să o a p r o v i z i o n e z e n o a s t r ă viaţă e c o n o m i c ă . D e a c e e a e v o l u ţ i a e c o n o m i c o - s o -
c u t o t m a t e r i a l u l t r e b u i t o r . A s t f e l a r m a t a n a ţ i o n a l ă îşi cială a R o m â n i e i n u r u i n e a z ă p u t e r e a c e n t r a l ă , c i o î n
găseşte întregirea firească în industria naţională: d e z v o l
tăreşte.
tarea celei dintîi stimulează d e z v o l t a r e a celei din u r m ă ,
S i n g u r ă b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă a r e de s u f e r i t o s e r i o a s ă
şi ambele împreună sînt temelia independenţei naţio
ş t i r b i r e î n u r m a d e z v o l t ă r i i n o a s t r e e c o n o m i c e . C ă c i pe-
nale.
m ă s u r ă c e s e d e z v o l t ă p r o d u c ţ i a industrială, o r a ş e l e r e i a u
rolul lor firesc în e c o n o m i a naţională, viaţa l o r parazi
7. F o r m a de g u v e r n a r e a statului n o s t r u m o d e r n e
tară d i s p a r e . şi astfel se d i s t r u g e r ă d ă c i n a însăşi d i n
a c e e a ş i p e c a r e şi-a c r e a t - o o r i c e ţară î n faza d e t r e c e r e
c a r e şi-a l u a t n a ş t e r e b i r o c r a ţ i a . U l t i m a statistică i n d u s
de la vechiul la n o u l r e g i m şi căre a înflorit în A p u s
trială n e dă, s o c o t i n d ş i i n d u s t r i i l e d e e x t r a c ţ i e , 235 934
prin veacurile X V I I — X V I I I . Ea a izvorît din nevoia de
p e r s o a n e î n t r e b u i n ţ a t e î n d e o s e b i t e calităţi î n i n d u s t r i a
a crea un aparat de c î r m u i r e c a r e să împlinească lipsa
noastră mare. Se înţelege că numărul nu e i m p u n ă t o r
u n e i clase stăpînitoare. A c e s t aparat s e rezumă, c u m
în comparaţie cu milioanele de muncitori agricoli. D a r
s-a v ă z u t , în t r i n i t a t e a : p u t e r e c e n t r a l ă — b i r o c r a ţ i e —
ce ar fi devenit aceste persoane dacă nu am avea nici
m i l i t a r i s m . A m u r m ă r i t p e r î n d e l e m e n t e l e a c e s t u i sis
tem centralizator de guvernămînt, încercînd a limpezi un început de industrie? Ele ar fi căzut în sarcina b u
n e v o i a d i n c a r e şi-a l u a t f i i n ţ ă f i e c a r e . S p r i j i n u l f i r e s c g e t u l u i statului, c a r e a t u n c i a r f i r ă m a s s i n g u r u l l o r
al u n u i a s e m e n e a s i s t e m este şi r ă m î n e militarismul,, m i j l o c d e e x i s t e n ţ ă . D e fapt, c u cît i n d u s t r i a s e dezvoltă,,
ceea ce si lămureşte jertfele făcute de cîrmuitorii n o ş c u atît b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă p i e r d e v e c h e a e i î n s e m n ă t a t e .
tri p e n t r u p u t e r e a a r m a t ă . S p i r i t e l e e n e r g i c e , p l i n e d e iniţiativă, t r e c î n î n t r e p r i n
S e ştie c u m s-a d ă r î m a t a c e s t s i s t e m d e g u v e r n a r e d e r i l e p a r t i c u l a r e , u n d e l i s e d e s c h i d p e r s p e c t i v e strălu
î n ţările î n a i n t a t e . I n u r m a d e z v o l t ă r i i t r e p t a t e a c a p i t a cite. A ş a s e l ă m u r e ş t e a c e s t f e n o m e n , c a r e î n c e p e s ă s e
l i s m u l u i , s-a f o r m a t o p u t e r n i c ă c l a s ă b u r g h e z ă , c a r e ai arate c h i a r ş i î n ţara n o a s t r ă c u m u l t d e f ă i m a t ă e i b i
început lupta de distrugere a puterii centrale. A c e s t e r o c r a ţ i e : criza d e f u n c ţ i o n a r i p u b l i c i . P e I a 1886 u n ase
m i ş c ă r i r e v o l u ţ i o n a r e a l e clasei b u r g h e z e , c a r e a u î n c e - ; m e n e a f e n o m e n n i c i n u s-ar f i p u t u t c o n c e p e .
p u t l a sfîrşitul v e a c u l u i . X V I I ş i a u a j u n s l a o î n c h e i e r e , D e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i r o m â n slăbeşte, d i n t r e c e i
p r o v i z o r i e c u seria d e r e v o l u ţ i i c o n t i n e n t a l e d e l a 1848, trei f a c t o r i a i g u v e r n ă r i i n o a s t r e c e n t r a l i z a t o a r e , p e u n u l
au pus capăt erei mercantiliste şi f o r m e i corespunzătoare s i n g u r : b i r o c r a ţ i a ; e a lasă î n fiinţă atît o l i g a r h i a f i n a n
de guvernămînt; ele au aruncat temeliile unui r e g i m ciară — ca p u t e r e c e n t r a l ă — c î t şi m i l i t a r i s m u l . A c e ş -
Şt. Zeletin
178
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 179
tia s î n t c e i d o i f a c t o r i c a r e a u c u v î n t u l h o t ă r î t o r a s u p r a
d e s t i n e l o r ţării n o a s t r e . în această întreagă perioadă, care se întinde de la
S ă n e o r i e n t ă m a s u p r a a l c ă t u i r i i c e l u i dinţii ş i m a i 1830 p î n â l a 1880, g r u p u l n o s t r u l i b e r a l r e v o l u ţ i o n a r
•de s e a m ă f a c t o r — o l i g a r h i a f i n a n c i a r ă — c a r e stă în - « r o ş i i » — v e g h e a z ă la i n t e r e s e l e b u r g h e z i e i , fără a
t i m p u l d e faţă l a v î r f u l p i r a m i d e i n o a s t r e s o c i a l e . fi el însuşi b u r g h e z i e . P r i c i n a a c e s t e i a t i t u d i n i s-a arătat
p e l a r g a l t ă d a t ă . D a r d e l a 1880 î n c e p e — alături d e
b) Noua clasă stăpînitoare şi baza ei p r o c e s u l de e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n — al d o i
economico, lea proces istoric: acela de naţionalizare a. capitalului,
de î n t e m e i e r e a unui capital r o m â n e s c alături de c a p i
8. N u m a i e azi n i m e n i c a r e s ă n u - ş i d e a l i m p e d e
talul străin. A c e s t n o u p r o c e s , c a r e t r e b u i a s ă c r e e z e o
s e a m a c ă s t ă p î n i t o r i i d e f a p t a i ţării n o a s t r e sînt d e ţ i
burghezie naţională, se îndeplineşte şi la noi, ca p e s t e
nătorii Marii Finanţe. De aceea e un simplu, e u f e m i s m
lot, c u a j u t o r u l f o r ţ e i d e stat; î n c e p u t u l î l f a c e B a n c a
cînd mai întrebuinţăm acum expresia consacrată de
« c l a s ă s t ă p î n i t o a r e » . î n r e a l i t a t e m a r i i n o ş t r i financiari,' Naţională ( 1 8 8 0 ) , c a r e d e v i n e a p o i i m b o l d u l ş i p u n c t u l
c a r e d i s p u n d e d e s t i n e l e ţării, a l c ă t u i e s c u n m ă n u n c h i de plecare a l . u n e i întinse reţele de bănci româneşti1. în
r e s t r î n s , c a r e a ş i fost b o t e z a t c u n u m e l e p u ţ i n s i m p a fruntea a c e s t o r a stă B a n c a R o m â n e a s c ă (1911), o r g a n u l
tic de « o l i g a r h i e » . Şi c u m baza e c o n o m i c ă a acesteia central a l b ă n c i l o r n a ţ i o n a l e 2 .
e s t e c a p i t a l u l d e b a n c ă , i s-a zis î n c ă m a i l i m p e d e « o b > * Cu aceste fondaţiuni bancare grupul liberal se p r e
garhie financiară». face î n b u r g h e z i e r o m â n ă n a ţ i o n a l ă , alături d e b u r g h e z i a
T o ţ i u r ă s c azi n o u a n o a s t r ă s t ă p î n i r e şi-i p u n î n s e a română de obîrşie exotică. V e c h e a prietenie între aceste
m ă n u m e r o a s e păcate, între care cele mai puţin v i n o d o u ă t a b e r e î n c e t e a z ă , d î n d n a ş t e r e u n u i r ă z b o i ale c ă r u i
v a t e p a r a fi c i n i s m u l şi lipsa de s c r u p u l e . N o i vom.:; strigăte de o r d i n e r ă s u n ă şi astăzi în p r e s a afiliată. .
d e z b r ă c a aici o r i c e s e n t i m e n t e ş i n e v o m d a silinţa s ă Sub presiunea băncilor române încep, şi băncile de
o î n ţ e l e g e m . A d e v ă r u l e că fără c u n o a ş t e r e a a m ă n u n ţ i t ă o b î r ş i e e x o t i c ă să se m o d e r n i z e z e şi să-şi n a ţ i o n a l i z e z e
a marii noastre finanţe e peste putinţă a înţelege c e v a
capitalul. l e c u i d e f r u n t e - î l o c u p ă aici B a n c a M a r m o -
d i n i ţ e l e v i e ţ i i n o a s t r e e c o n o m i c e şi. p o l i t i c e . N u e l o c u l
rosch B l a n k 3 : f o n d a t ă l a 1848 c u u n c a p i t a ţ d e 3 0 0 0 0
d e a î n t r e p r i n d e aici a s e m e n e a c e r c e t a r e ; v o m c ă u t a
lei, p a r e - s e d e o b î r ş i e u n g a r ă , t r a n s f o r m a t ă l a 1905 î n
î n s ă să d ă m o lămurire sumară a supremaţiei e c o n o m i c e
nctuala f o r m ă de S o c i e t a t e a n o n i m ă , ea a a j u n s astăzi
ş i p o l i t i c e cie c a r e s e b u c u r ă azi m a r i i f i n a n c i a r i .
- d u p ă i n f o r m a ţ i i l e pe c a r e le a v e m — să-şi r e d u c ă
C a p i t a l u l r o m â n d e b a n c ă s e d e z v o l t ă î n d o u ă serii
participările s t r ă i n e l a 1 1 % d i n c a p i t a l u l t o t a l . D e a c e e a
istorice deosebite, care împart încă burghezia română
această i n s t i t u ţ i e înfăţişează î n m o d t i p i c c u r s u l i s t o r i c
în două tabere duşmane. La î n c e p u t bancherii noştri
"sînt străini 1 . Ei i n v a d e a z ă ţara n o a s t r ă o dată cu invazia, al evoluţiei burgheziei, care î n c e p e în orice ţară s u b
m ă r f u r i l o r străine şi de o b i c e i pe l i n g ă î m p r u m u t u r i de formă ele e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n şi a p o i —-
c a m ă t ă m a i f a c ş i n e g o ţ d e c e r e a l e 2 . T o ţ i aceşti p r i m i printr-un p r o c e s d e n a ţ i o n a l i z a r e t r e p t a t ă — s e p r e f a c e
mînuitori de bani, în cea mai m a r e parte evrei, repre m c e l e d i n u r m ă î n instituţie n a ţ i o n a l ă .
z i n t ă e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i străin p e p ă m î n t u l n o s - ,
1
tru, alcătuind o a r e c u m tentaculele b u r g h e z i e i străine, «Aceasta (Banca Naţională) urmînd să fie punctul de ple
şi mînuiesc un capital adus de peste hotare. care al unei întregi epoci de organizare pe baze naţionale.« Victor
.Sl.ivescu: Istoricul Băncii Naţionale, p. 9. Vezi şi partea privi-
1
loare la întemeierea institutelor de credit, cap. II al lucrării de
Cîteva nume de asemenea bancheri dă A. Cercel: Die Naţio- fuţă.
nalbank von Rumănien, p. 34> 2
Banca Românească, monografie, 1921.
2
Op. cit., ibidem. 3
Vezi lucrarea Banca Marmorosh Blank, 1923, publicată
cu prilejul jubileului de 75 ani al acestei instituţii.
180 Şt. Zeletin III. Evoluţia capit. român si prefacerile clasei stăpîaitoare 131
I n t i m p u l d e faţă b ă n c i l e n o a s t r e m a r i s e g r u p e a z ă c e v a m a i m u l t , a n u m e c a a c e s t e a s ă aibă c a p i t a l r o m â n e s c
î n d o u ă c o n s t e l a ţ i i , d u p ă c u m g r a v i t e a z ă , c ă t r e u n a sau' şi c o n d u c e r e românească, în armonie cu interesele g e
c ă t r e alta d i n c e l e d o u ă m e t r o p o l e d e o b î r ş i e d e o s e b i t ă : n e r a l e ale ţării. L a a c e a s t ă m a r e o p e r ă l u c r e a z ă t o c m a i
B a n c a R o m â n e a s c ă , sau Banca M a r m o r o s c h Blank1. U l băncile noastre în prezent.
t i m a c o n s t e l a ţ i e este m e n i t ă a f i p r e d o m i n a t ă sau a b Dar î n v r e m e c e p o l i t i c a d e i n d u s t r i a l i z a r e i t ţârii
s o r b i t ă t r e p t a t d e c e a dinţii, aşa c ă î n c e l e d i n u r m ă poate fi urmărită energic, prin e x c l u d e r e a treptată a
v a rămâne o s i n g u r ă finanţa, n a ţ i o n a l ă : e s t e î n c h e i e r e a f a b r i c a t e l o r străine, n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i t a l u l u i e u n p r o
f i r e a s c ă a d e z v o l t ă r i i i s t o r i c e a o r i c ă r e i ' b u r g h e z i i . La ces m a i tîrziu, c a r e t r e b u i e î n t r e p r i n s c u m u l t ă p r e v e
n o i acest sfârşit e m u l t m a i a p r o a p e d e c î t p a r a-şi î n d e r e . Ü î n l ă t u r a r e p r e m a t u r a a c a p i t a l u l u i străin ar o s î n d i
c h i p u i unii n a ţ i o n a l i ş t i c u m a i m u l t ă î n g r i j o r a r e d e c î t e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă l a v e s t e j i r e : i-ar tăia însăşi
p r i c e p e r e p e n t r u cauza, n a ţ i o n a l ă . artera d e viaţă. N i c i o ţară n u s e p o a t e e m a n c i p a d e c a
p i t a l u l d i n afară î n a i n t e ca a c e s t a să-şi fi î n c h e i a t r o l u l
9. Astfel, din p u n c t de v e d e r e istoric, i m b o l d u l spre său i s t o r i c d e a d e z v o l t a ş i e d u c a f o r ţ e l e i n t e r n e d e
întemeierea d e - b ă n c i româneşti m o d e r n e , cu capital r o producere.
m â n e s c , a p o r n i t de la B a n c a N a ţ i o n a l ă şi a f o s t c o n t i n u a t
d e B a n c a R o m â n e a s c ă î m p r e u n ă c u b ă n c i l e afiliate. P o 10. P î n ă la 1903 se p ă r e a că i n d u s t r i a n o a s t r ă se va
l i t i c a de n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i t a l u l u i a fost d e c i i n a u g u r a t ă dezvolta în felul celei apusene, adică pe alăturea şi n e -
d e b ă n c i l e n a ţ i o n a l - l i b e r a l e ş i d ă a c e s t o r a p e c e t e a l o r is-| a t î r n a t d e c a p i t a l u l d e b a n c ă . A c e s t fel d e e v o l u ţ i e p u
t o r i c ă p r o p r i e î n o r g a n i s m u l n o s t r u s o c i a l . U n t i m p ex4 tea să d u c ă r e g i m u l n o s t r u p o l i t i c pe a l t e c ă i : el ar fi
presia «finanţa n a ţ i o n a l ă » era identică cu expresia « f i n ă s c u t şi la n o i d p u t e r n i c ă c l a s ă de industriaşi, c a r e m a i
n a n ţ a n a ţ i o n a l - l i b e r a l ă » ; astăzi î n c ă d-1' V. S l ă v e s c u pu-ij c u r î n d sau m a i tîrziu s-ar f i r i d i c a t î m p o t r i v a o l i g a r h i e i
ne la baza m u l t i p l e l o r sale lucrări clasificarea de «finanţa financiare, s f ă r î m î n d u - i s i s t e m u l c e n t r a l i z a t o r de- g u v e r
naţională» şi «finanţa internaţională»: în întîia grupă in n a r e .şi a d u e î n d u - n e î n l o c u l a c e s t u i a o eră d e d e s c e n
tră b ă n c i l e l i b e r a l e , î n ă d o u a a r u r m a s ă i n t r e tot res tralizare- şi d e m o c r a ţ i e reală. A ş a s-a î n t î m p l a t în A n g l i a
t u l b ă n c i l o r d e o b î r ş i e sau c a r a c t e r e x o t i c . " • la 1846, în F r a n ţ a la 1848. S o a r t a a î n d r u m a t î n s ă e v o
D a r tendinţa de naţionalizare a încetat a c u m de a luţia n o a s t r ă altfel; î n l o c c a I n d u s t r i a s ă s u b j u g e m a r e a
m a i fi însuşirea specifică a unui singur g r u p de funda- finanţa, s-a î n t î m p l a t i n v e r s : b ă n c i l e a u î n c e p u t s ă p ă
ţ i u n i b a n c a r e : e a s-a i m p u s t u t u r o r . A s t f e l c ă c e l e d o u ă trundă, în producţia industrială, cu tendinţa de a p r e
serii d e e v o l u ţ i e b a n c a r ă , deşi p l e a c ă d e l a p u n c t e e x face tot mai m u l t capitalul industrial în capital de bancă.
t r e m e , tind să se a p r o p i e d i n ce în ce m a i m u l t şi să se (Vstfel î n c e p e şi la n o i p r o c e s u l de n a ş t e r e a u l t i m e i
c o n t o p e a s c ă în aceeaşi aspiraţie c o m u n ă : naţionalizarea m r m e a c a p i t a l u l u i , a n u m e a capitalului financiar, c u m
capitalului şi în g e n e r e a întregii noastre vieţi e c o n o m i c e . am văzut că numeşte Hilferding capitalul de bancă, care
P o l i t i c a de naţionalizare a capitalului v i n e să între finanţează întreprinderile industriale.
gească politica de întemeiere a unei industrii indigenei A i c i ne aflăm la cea m a i hotărîtoare cotitură a e v o l u
a m b e l e se întrunesc în acelaşi p r o c e s întreg al emanei ţiei n o a s t r e e c o n o m i c o - s o c i a l e . C u c a p i t a l i s m u l f i n a n
parii noastre e c o n o m i c e . Căci nu e de ajuns ca pe pă ciar s o c i e t a t e a n o a s t r ă f a c e u n . salt d i r e c t d e lâ mer
m î n t u l n o s t r u s ă s e afle a ş e z ă m i n t e e c o n o m i c e ; t r e b u i cantilism l a imperialism, d e la dezvoltarea forţelor, d e
p r o d u c ţ i e n a ţ i o n a l ă la organizarea l o r s u b s u p r e m a ţ i a
1
Marea finanţa română, în ambele ei constelaţii, cuprinde
marii f i n a n ţ e . • U r m ă r i l e p o l i t i c e sînt i m e n s e ; î n a d e v ă r ,
21 bănci mari, opt vechi şi treisprezece mai noi, cu un capital
de' 1 365 000 000 lei (V. Slăvescu, Organizarea de credit a. Romanica a c e a s t a n u î n s e a m n ă d e c î t c ă : România nu mai trece
1922). Capitalul tuturor băncilor române, mari şi mici, se ridieft printr-o fază intermediară de liberalism, de descentra
după datele d-lui I. Teodorescu (1924) la 20 miliarde. lizare şi democraţie reală; cei ce visează încă zorile
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 183
c l a r i 1 . N u p u t e m însă p r e v e d e a c i t v a d u r a a c e a s t ă eră,,
d u p ă c u m iarăşi n u p u t e m p r e v e d e a d a c ă a n u m i t e s c h i m trebuit să se dea după c o r p u l social şi r e g i m u l parla
bări în cursul evoluţiei burgheziilor apusene nu v o r m e n t a r r o m â n s-a p r e f ă c u t î n t r - u n s i s t e m d e g u v e r
,\ veni să s c h i m b e şi cursul evoluţiei burgheziei noastre nare c e n t r a l i z a t o a r e — s i n g u r a cu p u t i n ţ ă î n t r - o a s e
proprii. m e n e a fază e v o l u t i v ă — • c a r e n u s e d e o s e b e ş t e m u l t d e
guvernarea absolutistă a unei puteri centrale.
D e aici s e î n ţ e l e g e lesne- d e c e v e d e r e a c a r e î n f ă ţ i
şează p a r t i d e l e p o l i t i c e c a o r g a n e d e clasă a î n t î m p i n a t
c) Adaptarea regimului politic parlamentar
ia noi o î m p o t r i v i r e unanimă. D i n n u m e r o a s e l e definiţii
la structura socială a României g e n e r a l e ale p a r t i d e l o r p e c a r e le-a c u l e s c u - m u l t ă r ă b
d a r e d-1 I. C ă v ă n e s c u d i n t r - o d i s c u ţ i e la m e s a j ( s e s i u
11. D a c ă e v o l u ţ i a c l a s e l o r s o c i a l e î n e p o c a d e t r a n n e a 1905), n i c i u n a n u p r i v e ş t e p a r t i d e l e p o l i t i c e c a c e e a
z i ţ i e e atît d e t u l b u r e , v i a ţ a n o a s t r ă p o l i t i c ă , a h o i t ă p e c e s î n t : g r u p ă r i d e i n t e r e s e d e clasă; t o a t e l e î n f ă ţ i ş e a z ă
un a s e m e n e a s u b s t r a t s o c i a l , nu é altfel. O v i a ţ ă r e a l ă c a grupări de principii1. D a r n u n u m a i o a m e n i i n o ş t r i
p a r l a m e n t a r ă p r e s u p v m e c l a s e s o c i a l e d e p l i n formate,, politici au căzut v i c t i m ă acestei iluzii; de la această p ă r e
c a r e să f i e în stare a-şi i m p u n e i n t e r e s e l e — p r i n .par re nu se abat nici scriitorii cei m a i de seamă. « P r i n c i
tidele politice respective — ca n o r m ă de politică gene piile c o n s e r v a t o a r e î n statul n o s t r u c o n s t i t u ţ i o n a l , aşa
r a l ă a ţării. D a r l a î n t e m e i e r e a p a r l a m e n t a r i s m u l u i r o s« e x p r i m ă Titu Maioreseu, nu au absolut n i m i c de-a
m â n n u s e afla î n s o c i e t a t e a n o a s t r ă n i c i o c l a s ă socială, Cace c u d e o s e b i r e a s o c i a l ă î n t r e b o i e r i ş i b u r g h e z i » 2 . Ş i
m a t u r ă ; aici e r a u , d e o p a r t e , s f ă r î m ă t u r i l e v e c h i l o r c l a s e m a i d e p a r t e acelaşi s c r i i t o r c o n t i n u ă : « I a r d a c ă e v o r b a
a g r a r e : b o i e r i ş i ţărani; d e c e a l a l t ă p a r t e , g e r m e n i i s p o d e o r i g i n ă s o c i a l ă , e p r o b a b i l c ă a m găsi î n p a r t i d u l n u
r a d i c i a i n o i i clase, m e n i t ă a . î n l o c u i v e c h e a b o i e r i m e : m i t n a ţ i o n a l - l i b e r a l t o t atîţia d e s c e n d e n ţ i d i n f a m i l i i l e
burghezia. Si totuşi pe această . structură socială, c a r e boiereşti şi m a i mulţi fanarioţi decît în partidul c o n s e r
n u poate admite decît u n sistem d e g u v e r n a r e centra vator, c a r e l a r î n d u l său c u p r i n d e î n a c e e a ş i p r o p o r ţ i e ,
l i z a t o a r e a b s o l u t i s t a , R o m â n i a s-a î n c u m e t a t a d e z v o l t a .elemente b u r g h e z e şi ţărăneşti»- .
3
ş i d e l i m p e d e pîn.ă a t u n c i , î n t r - u n a d e v ă r a t h a o s . S e
î n ţ e l e g e c a a c e a s t ă situaţie t u l b u r e v a d ă i n u i î n c ă , p î n ă N u n e p u t e m lăsa v i c t i m ă u n o r , a s e m e n e a i l u z i i ; ţ ă
ce politica r o m â n ă va nimeri calea creată de recentele r ă n i m e a n-a f o s t n i c i o d a t ă ş i n i c ă i e r i u n f a c t o r s o c i a l
prefaceri. sau p o l i t i c de-sine-stătător, c u atît m a i p u ţ i n u n f a c t o r
N o u a erâ d e e v o l u ţ i e p o l i t i c ă a ţării n o a s t r e e s t e revoluţionar. R o l u l ţărănimii a fost totdeauna s e c u n d a r
deschisă de c u n o s c u t e l e r e f o r m e : a) desfiinţarea marii în mişcările sociale şi neexistent în mişcările politice.
p r o p r i e t ă ţ i r u r a l e , p r i n a c t u l î m p r o p r i e t ă r i r i i - şi b) v o t u l L a n o i ţ ă r ă n i m e a s-ar p u t e a r i d i c a c u atît m a i p u ţ i n
o b ş t e s c ; c e a d i n t î i ş t e r g e din- c a r t e a v i e ţ i i v e c h i u l p a r î m p o t r i v a b u r g h e z i e i c u c î t i n t e r e s e l e e i sînt strîns l e
t i d c o n s e r v a t o r , organizaţia- p o l i t i c ă a m a r i i p r o p r i e t ă ţ i gate de p r o c e s u l de dezvoltare al capitalismului naţional,
de pămînt; c e a din u r m ă dă d r u m u l m a s e l o r ţărăneşti c u m v o m arăta p e larg î n c a p i t o l u l a s u p r a r e v o l u ţ i e i
l a v i a ţ a p o l i t i c ă , d i s t r u g î n d astfel r o l u l p o l i t i c a l b i r o n o a s t r e agrare. D a c ă p o a t e f i v o r b a d e v r e o p r i m e j d i e
c r a ţ i e i ; a c e a s t a d e altfel este r u i n a t ă ş i pe, c a l e e c o n o pentru dictatura politică a Marii Finanţe, desigur că
mică. aceasta n u v a v e n i d i n p a r t e a ţ ă r ă n i m i i . A d e v ă r u l e
A ş a d a r , p r e f a c e r i l e p e c a r e n i le-a a d u s a n u l r e f o r c ă s i n g u r u l f a c t o r p o l i t i c care. î n n o u a n o a s t r ă s i t u a ţ i e
m e l o r lasă î n fiinţă d i n v e c h i u l o r g a n i s m p o l i t i c n u m a i ar putea p r e c u m p ă n i influenţa burgheziei e proletaria
p a r t i d u l n a ţ i o n a l - l i b e r a l , o r g a n u l i n t e r e s e l o r m a r i i fi tul, ş i a c e s t a s e află a b i a î n g e r m e n e .
nanţe şi în g e n e r e al e c o n o m i e i noastre b u r g h e z e , iar
l a s p a t e l e sale m i l i t a r i s m u l . î n a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i , Cercetarea noastră d u c e la î n c h e i e r e a că e de p u ţ i n
o s e a m ă d e c u g e t ă t o r i p o l i t i c i şi-au î n c h i p u i t c ă r o l u l folos d e a d i s c u t a î n m o d a c a d e m i c d a c ă d i c t a t u r a p o
marilor proprietari de a p r e c u m p ă n i influenţa politicii litică a o l i g a r h i e i f i n a n c i a r e e b u n ă sau rea. A c e a s t ă
burgheze printr-o politică ponderatoare cade de a c u m d i c t a t u r ă stă d i n c o l o d e a s e m e n e a c a l i f i c a t i v e : e a e s t e .
în sarcina ţărănimii. Căci după a m u r g u l reprezentanţilor Supremaţia Marii Finanţe este rezultatul întregii noas
marii proprietăţi, ţărănimea a rămas clasa socială care tre evoluţii economico-istorice şi cînd îşi va. îndeplini
reprezintă tradiţiile rurale, ostile tendinţei de inovaţii, rolul ei istoric de a dezvolta şi organiza producţia naţio
b u r g h e z e . D e a c e e a î n n o u a situaţie c r e a t ă d e v o t u l o b ş nală va dispărea de la sine) a t u n c i va n a ş t e ea s i n g u r ă
tesc, misiunea politică a v e c h i u l u i partid conservator m o ş t e n i t o r i i c a r e s î n t c h e m a ţ i să-i i a l o c u l .
u r m e a z ă s ă fie c o n t i n u a t ă d e u n p a r t i d ai. ţ ă r ă n i m i i 1 . Acesta este p u n c t u l de v e d e r e ştiinţific, ce poate
Alţi teoreticieni politici au mers încă mai departe: alcătui b a z a u n e i p o l i t i c i s ă n ă t o a s e c a r e n u v r e a s ă r ă
s u b influenţa culturii socialiste, aceştia v o r b e s c chiar de t ă c e a s c ă i n afară d e sfera r e a l i t ă ţ i l o r .
« o l u p t ă d e c l a s ă » a ţ ă r ă n i m i i î m p o t r i v a o l i g a r h i e i fi De a c e e a e un z b u c i u m ' sterp, m a i m u l t , e o a t i t u d i n e
n a n c i a r e , s o c o t i n d că c e a dintîi ar a v e a m e n i r e a de a, r e a c ţ i o n a r ă c î n d u n e l e f r a c ţ i u n i p o l i t i c e i a u p o z i ţ i e ief
sfărîma pe cea din u r m ă şi a revoluţiona societatea noas tină d e c i o c l i a i o l i g a r h i e i . S u p r e m a ţ i a m a r i l o r f i n a n c i
tră, c r e î n d o o r î n d u i r e s o c i a l ă s p e c i f i c ţ ă r ă n e a s c ă 2 . ari n u p o a t e f i desfiinţată p r i n n i c i o a c t i v i t a t e p o l i t i c ă :
c a s e v a d e s f i i n ţ a singură, p r i n însăşi e v o l u ţ i a , d e f a p t
1
Vezi de pildă, C. R'ădulescu-Motru, Ţărănismul, un suflet a societăţii n o a s t r e , c î n d va sosi t i m p u l . D a c ă e a d e v ă r a t
şi o politică, Bucureşti, 1924. Acelaşi: Concepţia conservatoare că n i c i o f o r m ă de v i a ţ ă s o c i a l ă nu e e t e r n ă , a p o i nu e
şi progresul, n voi. Doctrinele Partidelor Politice, Ed. Institu m a i p u ţ i n a d e v ă r a t c ă n i c i o f o r m ă d e v i a ţ ă n u dispare-
tului Social Român.
2
Vezi îndeosebi lucrările respective ale d-lui V. Madgearu: î n a i n t e d e a-şi f i î n c h e i a t r o l u l i s t o r i c .
Ţărănismul, Bucureşti, Reforma socială (fără dată); Doctrina',
ţărănistă, în volumui citat; Revoluţia agrară şi prefacerile claseK
ţărăneşti, în «Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială», an. IV,'i
no. 3. Comp. studiul nostru critic asupra acestor lucrări, Ţară'
nism şi marxism, Arhiva, an. V; no. 1—2.
IV.
REVOLUŢIA AGRARĂ ŞI PREFACERILE
CLASEI ŢĂRĂNEŞTI
n-.şi asigura î n t i n s e p r i v i l e g i i . D i n t r - u n a s e m e n e a r a
cvjlminează î n t r - u n r o m a n t i s m s o c i a l - c u l t u r a l c a r e a c o
p o r t între* p r o p r i e t a r ş i m u n c i t o r s e n a s c : d i n p u n c t d e
p e r ă î n t r - u n v ă l s u m b r u , d e t r i s t e ţ e şi' a m ă r ă c i u n e , f a z a
v e d e r e e c o n o m i c , a t î r n a r e a • m u n c i t o r u l u i .de p r o p r i e t a r ;
de î n c e p u t a revoluţiei b u r g h e z e .
din p u n c t d e v e d e r e s o c i a l , d e s p ă r ţ i r e a p o p u l a ţ i e i î n t r - o
E v o r b a să u r m ă r i m a c u m a c e a s t ă t r a g e d i e r u r a l ă :
clasă d e a r i s t o c r a ţ i e f u n c i a r ă ş i o clasă d e i o b a g i c a r e
dizolvarea vechii noastre lumi agrare sub tăvălugul ca
m u n c e s c p ă m î n t u i ; din p u n c t de v e d e r e politic, acapararea^
pitalist. S p r e a c e s t s c o p t r e b u i e s ă a m i n t i m c ă p e r i o a d a
puterii d e stat d e c ă t r e n o b i l i m e a f u n c i a r ă , c a r e s e î n
t u l b u r e de p r ă b u ş i r e a v e c h i u l u i r e g i m • şi z ă m i s l i r e a
grădeşte in privilegii şi înlătură de la c o n d u c e r e a tre
c e l u i n o u îsi g ă s e ş t e e x p r e s i a p o l i t i c ă î n t r - u n r e g i m c e n
burilor p u b l i c e întreg restul populaţiei1. A c e a s t a este
tralizator şi interventionist. A c e e a ş i . tutelă a puterii c e n
constituţia feudală a vechiului r e g i m ; • o asemenea alcă
trate, p e c a r e a m d e s c o p e r i t - o "în e v o l u ţ i a i n d u s t r i e i ,
v o m afla-o s i î n d e z v o l t a r e a a g r i c u l t u r i i , c ă c i e a c a r a c tuire s o c i a l ă a u a v u t ş i P r i n c i p a t e l e r o m â n e î n a i n t e d e
t e r i z e a z ă faza m e r e a n t i l i s t ă î n t o a t e manifestările ei a intra s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i a p u s e a n , d e a c e e a
s o c i a l e . D u p ă c u m î n i n d u s t r i e p u t e r e a d e stat i n t e r v i n e putem v o r b i , în sens s o c i o l o g i c , de o societate feudală
î n c h i p e n e r g i c s p r e a d e z v o l t a p r o d u c ţ i a , t o t astfel v o m română2.
g ă s i - o l a lucru, ş i î n a g r i c u l t u r ă , f ă c î n d e r o i c e s f o r ţ ă r i 1
Vezi K. M a r x , Le Capital, v o i . I I I , partea II, p. 366—387:
de a grăbi trecerea de Ia v e c h i u l r e g i m agrar la n o u l 2
E s e m n i f i c a t i v că In v r e m e ce c e r c e t ă t o r i i noştri, c a r e ur
regim burghez. măresc vechea constituţie agrară română pe cale istorică, tăgă
duiesc fiinţa unui feudalism român — aşa de pildă d-nii N.
3. Î n a i n t e ca ţara n o a s t r ă să s u f e r e i n v a z i a c a p i t a lorga şi Radu Rosetti — cei ce privesc latura economico-so-
l i s m u l u i străin, e a trăia s u b u n r e g i m a g r a r a s e m ă n ă t o r clologică vorbesc de un regim feudal român ca de un lucru de
III sine înţeles. C. Dobrogeanu-Gherea, d-1 C. Garoflid, în tim
î n r a p o r t u r i l e sale c u a c e l a a l E u r o p e i m e d i e v a l e . Ţ a r a - , pul d i n urmă d-1 I.N. Anghelescu în cercetarea sa asupra evo
n i i e r a u aşezaţi p e m o ş i i l e b o i e r e ş t i ş i a v e a u î n d a t o r i r e a luţiei economice a ţărilor româneşti pleacă de la acest punct
ca în s c h i m b u l pămîntului primit pentru cultură să dea ilr vedere. ,
boierului o dare în natură — d i j m ă şi un n u m ă r de zile Această divergenţă provine din împrejurarea că istoricii în
ţeleg prin feudalism altceva decît economiştii şi sociologii. Som-
d e m u n c ă p e a n — c l a c ă . A c e l a ş i rajifrt î n t r e p r o p r i e
liart declară la începutul unei cercetări: « E u sînt dintre oamenii
t a r u l d e p ă m î n t ş i m u n c i t o r u l său d o m n e ş t e p e s t e tot i n , îe modă veche, care nu pot vorbi de un lucru decît atunci
v e c h i u l r e g i m al Statelor e u r o p e n e 1 . Istoria dă acestui rfind ştiu bine ce trebuie să înţeleagă printr-însul» (Op. c i t , I,
r e g i m n u m e l e s p e c i a l d e feudalism. |i 194)'. E e v i d e n t că c e l ce discută a s u p r a ' f e u d a l i s m u l u i r o m â n
h c b u i e să limpezească sensul în care întrebuinţează acest ter
D i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c , se înţelege prin felii
men d a c ă nu vrea să prilejuiaseă neînţelegeri. Cînd prin feuda
dalisrn r e g i m u l î n c a r e ' p r o p r i e t a r u l stăpâneşte p ă m â n t u l lism se înţelege regimul a g r a r în care monarhul are d r e p t u l de
i a r m u n c i t o r u l i n s t r u m e n t e l e d e p r o d u c e r e ; î n astfel d e •lapînire asupra întregului pămînt al ţării, trecînd dreptul de
împrejurări,, j p e n t r u c a m u n c i t o r u l s ă c a p e t e p ă m î n t d e folosinţă vremelnică asupra unor anumiţi indivizi, feudalii; sub
c u l t u r ă , e l t r e b u i e s ă c e d e z e p r o p r i e t a r u l u i o p a r t e din nnumite obligaţii, atunci se va tăgădui existenţa unui feuda
li,m român cu bun t e m e i ? D o m n i i P r i n c i p a t e l o r r o m â n e ml au
r e c o l t a sa a n u a l ă şi să m u n c e a s c ă eu u n e l t e l e s a l e şi pâ-j (ivut acest drept. (Vezi KT. Iorga, Constatări istorice cu privire
m î n t u l r ă m a s s p r e f o l o s i n ţ a d e o s e b i t ă a s t ă p î n u l u i . A% Ui viaţa agrară a românilor, Bucureşti, 1908, p. 45, notă). Dr. Gr.
c e a s t a situaţie a r u n c ă t o a t e s a r c i n i l e p e m u n c i t o r s i d ă Maior,' care. î n c l i n ă a c r e d e contrariul,- se înşeală d e s i g u r (Poli
toate foloasele proprietarului; m u n c i t o r u l e obligat d e o tica agrară lă români, p. 452).
Dar această chestiune e fără însemnătate pentru economist
p o t r i v ă să cultive pămîntui, p r e c u m şi să ţină vitele şi
mm sociolog: ceea ce privesc aceşti cercetători în regimul feudal
. u n e l t e l e t r e b u i t o a r e c u l t u r i i , p e când p e n t r u p r o p r i e t a r p structura sa economică, şi raporturile între clasele sociale al-
e d e - a j u n s d r e p t u l de s t ă p î n i r e a s u p r a p ă m î n t u l u i s p r e : ţ fn/te pe această structură. Acestea au ajuns însă, în cursul evo
luţiei, să ia acelaşi caracter la noi ca în Apus. Atît modul de
1
V e z i Gh. Pariu, Cercetări asupra stării ţăranilor, producţie al vechiului nostru r e c i m agrar cît şi raporturile îri-
1910, vol. I, I n t r o d u c e r e . \re proprietari şi munoitori au avut un caracter feudal.
200 Şt.Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 201
î m p o t r i v a n o b i l i m i i ş i şi-a î m p ă r ţ i t m o ş i i l e , d î n d astfel
t r e b u i e să-şi i n g r i j e a s c ă s i n g u r i d e s o a r t a l o r 1 . Ţ ă r a n i
o nouă ediţie a revoluţiei burgheziei franceze.
r ă m a s e r ă astfel s t ă p î n i n u m a i p e b r a ţ e l e l o r , l a d i s c r ' e »
ţia u z i n e l o r d e l a o r a ş e , s p r e c a r e f u r ă siliţi a-şi luai
drumul. 6. Invazia capitalismului străin în Principatele r o
mâne, t r e c e r e a a c e s t o r a l a p r o d u c ţ i a p e n t r u s c h i m b , c u
U n f a p t o p u s s-a p e t r e c u t î n . F r a n ţ a . A i c i a î n c e p u t ,
aceasta n a ş t e r e a c o m e r ţ u l u i c u s t r ă i n ă t a t e a ş i supra
încă de prin veacul XIII, un proces de parcelare şi de
punerea unei circulaţii capitaliste a mărfurilor peste
pulverizare a moşiilor, care prin ajunul mari revoluţii
vechea noastră p r o d u c ţ i e agrară, trebuia să d u c ă la a c e
luase o f o r m ă alarmantă2. A p o i , în t i m p u l revoluţiei,
laşi sfîr.şit n e î n l ă t u r a t ; d i s t r u g e r e a v e c h i u l u i r e g i m r o
ţ ă r a n i i s-au aliat c u b u r g h e z i a î m p o t r i v a n o b i l i l o r , p a
mân prin crearea proprietăţii funciare private şi e m a n
c a r e i-au i z g o n i t d e p e m o ş i i , r ă m î n î n d astfel e i s i n g u r i
ciparea ţăranilor.
stăpîni liberi pe vechile parcele.
D u p ă tratatul de la A d r i a n o p o l , zidurile ce ne des
C e l e l a l t e state n - a u a ş t e p t a t c i o c n i r e a v i o l e n t ă a ţă
părţeau d e b u r g h e z i a a p u s e a n ă f i i n d d ă r î m a t e , c o m e r ţ u l
rănimii cu n o b i l i m e a pentru ca felul emancipării ioba-;
e u g r î u a i P r i n c i p a t e l o r c u ţările c a p i t a l i s t e c r e s c u r e
g i l o r s ă iasă p e c a l e r e v o l u ţ i o n a r ă d i n r a p o r t u l d e f o r ţ a
p e d e d i n a n î n a n . P r e ţ u l g r i u l u i c r e s c u iarăşi î n c h i p
a l a c e s t o r d o u ă clase î n l u p t ă , î n d a t ă c e g u v e r n e l e s-au ;
c o r e s p u n z ă t o r cu- c ă u t a r e a s a d e c ă t r e străini, c e e a c e
v ă z u t s u b p r e s i u n e a m i ş c ă r i l o r ţărăneşti* e l e a u î n t r e p r i n s ,
a p r i n s e d o r u l d e cîştig î n a g r a r i e n i i n o ş t r i şi-i î m b o l d i
d e z l e g a r e a p e c a l e p a ş n i c ă a c h e s t i u n i i a g r a r e , ş i aceastaj
l a o c u l t u r ă d i n c e î n c e m a i î n t i n s ă . Ş i astfel u n « v i i t o r
au făcut-o printr-un c o m p r o m i s ' între cele d o u ă soluţii de prosperitate n e m a i a u z i t ă » 1 se deschise p e n t r u agri
extreme, date de evoluţia de fapt în A n g l i a şi în Franţa: cultura română.^
a n u m e , s-a d a t o p a r t e d i n p ă m î n t n o b i l i m i i şi o p a r t e Decît, de îndată ce boierii r o m â n i începură a p r o
ţ ă r ă n i m i i , m u l ţ u m i n d sau n e m u l ţ u m i n d î n a c e s t c h i p j duce pentru comerţ, ei făcură aceeaşi descoperire ca
ş i p e u n a ş i p e alta. A i c i s t a r e a d e d r e p t p ă r e a a m e r g e toţi fraţii l o r b u n i î n a c e e a ş i s i t u a ţ i e : a n u m e , c ă p ă m î n -
î n a i n t e a stării de fapt, n ă s c î n d astfel i l u z i a că m ă s u r i l e • tul a r e u n m a r e p r e ţ , c ă a c e s t preţ, c r e ş t e v ă z î n d c u
legale sînt adevărata cauză a n o i l o r raporturi sociale. ochii ş i c ă o b l i g a ţ i a d e a r u p e d i n e l c î t e u n p e t e c s p r e
In a c e l a ş i fel s-a făcut- şi la n o i t r e c e r e a de Ta p r o p r i e a-1 da ţ ă r a n i l o r e f o a r t e p ă g u b i t o a r e . De a c e e a , î n c ă
tatea feudală la p r o p r i e t a t e a privată b u r g h e z ă ; adică înainte d e a n u l 1864, b o i e r i m e a r o m â n ă d o r e a s ă s c u
t o t p e c a l e de, l e g e . Ş i e b i n e î n ţ e l e s c ă c e i c e n - a u v ă z u t t u r e a c e a s t ă s a r c i n ă d e p e m o ş i i l e ei, d a r d o r e a a c e s t
cauzele adinei ale a c e s t u i p r o c e s şi-au î n c h i p u i t , c ă l e lucru în felul aristocraţiei e n g l e z e şi în g e n e r e a o r i
g e a s i n g u r ă 1-a a d u s în fiinţă şi că t o a t e n e a j u n s u r i l e cărei aristocraţii funciare: boierii noştri înţelegeau
sociale ulterioare izvorăsc din nedesăvîrşirea «acestei să alunge pe ţărani de pe moşii, declarîndu-i o a m e n i
nefericite legi şi d i n n e p r i c e p e r e a o a m e n i l o r care au liberi. I n d e z b a t e r i l e u r m a t e î n D i v a n u l a h - h o c , e i e x
f ă c u t - o . O s i n g u r ă ţară a l i c h i d a t s u b o c h i i n o ş t r i răM primară această preţioasă părere, menită a face parte
măşiţele feudale în felul Franţei: aceasta e Rusia. Aicfî d r e a p t ă p e n t r u a m î n d o u ă c l a s e l e : « Ţ ă r a n i i s ă r ă m î n ă stă
ţ ă r ă n i m e a , m a i întîi î n u n i r e c u b u r g h e z i a ( m a r t i e 1917),a pîni p e braţele lor, iar propietarii p e m o ş i i l e l o r . . . c u
apoi eu m u n c i t o r i m e a ( o c t o m b r i e 1917), s-a răsculata alte c u v i n t e , s e desfiinţa c u t o t u l " d r e p t u l ţ ă r a n i l o r »
de a se h r ă n i p e ' p ă m î n t u l ţării, c a r e e r a d e c l a r a t de p ă ^ m a r e a d e s ă v î r ş i t ă a m a r i i p r o p r i e t ă ţ i şi a c l a s e i b o i e r e ş t i
mint boieresc.»1 reacţionare, altoită pe dînsa.
R e c u n o a ş t e r e a unei a s e m e n e a pretenţii ar fi fost o
a d e v ă r a t ă c a l a m i t a t e p e n t r u ţara n o a s t r ă , c a r e n u a v e a 7. I n c e p î n d lupta de e m a n c i p a r e , clasa noastră r e
o industrie dezvoltată spre a absorbi masele" de proletari v o l u ţ i o n a r a p o r n i s o l i l a s a t e c a s ă m i ş t e m a s e l e săteşti
ţărani alungaţi de pe p ă m î n t u r i l e boiereşti. Dar, înainte în n u m e l e libertăţii şi să le făgăduiască r a i u l pe p ă -
de toate, acest l u c r u era cu neputinţă în condiţiile noastre mînt dacă voi- p u n e umărul să ajute la răsturnarea cla
sociale. Aristocraţia engleză a putut ruina ţărănimea, sei b o i e r e ş t i 1 . C u m e i a t i n g e a u r ă n i atît d e v e c h i ş i d e
fiindcă ea a a v u t priceperea de a se înţelege cu bur a d î n c i , n u e d e m i r a r e c ă f u r ă ascultaţi c u î n s u f l e ţ i r e
g h e z i a . D a r a c e s t e v e n i m e n t n u s-a p e t r e c u t -la n o i , c u m de ţărani2. D a r c î n d fu v o r b a şă se p l ă m ă d e a s c ă d e s
n u s-a p e t r e c u t n i c i î n t r - u n alt stat c o n t i n e n t a l : î n t r e t i n e l e ţării î n D i v a n u l a d - h o c , î n t î l n i m p r i v e l i ş t e a , î n
boierimea noastră reacţionară şi clasa revoluţionară a p a r e n ţ ă c i u d a t ă , că r e v o l u ţ i o n a r i i p a r a fi u i t a t s u f e
d o m n e a o d u ş m ă n i e de m o a r t e . Şi astfel l u p t e l e de clasă r i n ţ e l e t o v a r ă ş i l o r ţărani, aşa c ă a c e ş t i a s î n t n e v o i ţ i s ă
d i n c a r e s-a p l ă m ă d i t R o m â n i a m o d e r n ă a u l u a t altă î n s e m i ş t e singuri, c a forţă neatîrnată, c e e a c e « s u r p r i n s e »
f ă ţ i ş a r e : r e v o l u ţ i o n a r i i r o m â n i a u căutat, ş i a u o b ţ i n u t , Divanul3. Politica burgheziei dădea roadele ei fireşti.
sprijinul ţărănimii, pe care apoi au năpustit-o îm D a r abia putură să constate revoluţionarii că sistemul
potriva boierilor. electoral acordat prin Convenţia de la Paris nu le dădea
p u t e r e a visată, ş i a t u n c i iarăşi îşi a d u s e r ă aminte cu
A c e a s t ă p o l i t i c ă b u r g h e z ă n u e.. n o u ă . L ă s î n d l a o
duioşie de n e v o i l e ţărănimii4, pentru ca iar să le u i t e
parte Anglia, In toate celelate state europene găsim
c î n d s e puse î n dezbatere r e f o r m a agrară. D a r nici n u
burghezia luptînd umăr la umăr cu ţărănimea îm~
m a i era d e n e v o i e : c i o c a n u l p u s d e e i î n m i ş c a r e î n
' p o t r i v a duşmanului c o m u n : aristocraţia funciară. « B u r
c e p u s ă f u n c ţ i o n e z e î n m o d a u t o m a t ş i l a .1862 a v e m d e
ghezia, observă Marx, nu p o a t e lupta pentru d o m n i a
înregistrat protestul său obişnuit: răscoale ţărăneşti.
e i p r o p r i e f ă r ă a-şi a t r a g e d e o c a m d a t ă î n t r e g u l p o p o r ' "
Frica cuprinse, factorii răspunzători5 şi " astfel, d u p ă
ca aliat.»2 Şi în repetate rînduri el priveşte ţărănimea
multe frămîntări, căzu acea « l o v i t u r ă de m ă c i u c ă » 6 p e s t e
c a a l i a t u l f i r e s c a l clasei b u r g h e z e 3 . A c e a s t ă t o v ă r ă ş i e
c a p u l m a r i l o r b o i e r i , a n u m e l o v i t u r a d e s t a t d e l a 1864
s-a î n c h e i a t ş i l a n o i ; ş i i a r ă ş i l a n o i c a p e s t e t o t , b u r
şi r e v o l u ţ i o n a r e a burgheză a raporturilor de p r o p r i e t a t e
g h e z i a şi-a p ă r ă s i t t o v a r ă ş u l d e î n d a t ă c e a i z b u t i t a-1
rurală. D e a c u m v e c h e a noastră proprietate d e p ă m î n t
pune în mişcare împotriva vechii oligarhii funciare.
Astfel s-a stabilit politica tradiţională a burgheziei 1
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 257—259.
noastre, de altfel ca a o r i c ă r e i b u r g h e z i i : de a l o v i în 2
A. D. Xenopol, ibidem.
boierime, făcînd concesii ţărănimii în dauna marii p r o 3
Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, p. 287.
p r i e t ă ţ i ; d e a aţîţa m a s e l e s ă t e ş t i î m p o t r i v a m a r i l o r p r o 4
«Agitaţia crescu mai cu seamă. spre toamnă, după publi-"
prietari, spre a c u l e g e la u r m ă r o a d e l e acestui conflict. carea Convenţiei. Oamenii noi se simţeau cumplit loviţi prin
P e n t r u b u r g h e z i e ţărănimea e un fel de c i o c a n cu care noua lege electorală, care îi înlătură cu totul din arena politică.
Ei se răzbunau căutînd să aţîţe pe ţăran împotriva proprietaru
e a l o v e ş t e î n b o i e r i m e . A c e a s t ă p o l i t i c ă a d u s l a sfărîfj
lui, care iar rămînea singur stăpîn pe drepturile politice.» Radu
Rosetti, op. cit., p. 327.
5
1 Din discursul lui M*. Kogălniceanu de - la 25 mai 1862:
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, Bucureşti 1910
p. 369 «Acolo unde proprietarii n-au avut destul patriotism şi îndes
2 tulă inteligenţă spre ă se pune singuri în capul reformei, spre a
Citat din. Neue Rheinische Zeitung, de Fr. Mehring în face ei singuri concesiunile cerute de folosul, de binele gene
opera sa; Karl Marx, sein Leben, Berlin, 1918, p. 164.
ral al ţării, ei au dat loo la grozave catastrofe a căror a u f o s t
De pildă, în opera Révolution, et Contre-Révolution en ei cele dintîi victime »
Allemagne, p. 77—78 şi passim. 6
A. D. Xenopol, op. cit., p. 544.
206 Şt. Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 207
era uşurată de sarcinile ei feudale şi prefăcută în pro după ce Regulamentul Organic declarase pe boieri drept
prietate privată burgheză, liberă şi absolută, iar ţăranii proprietari, deputaţii ţărani vorbesc încă de «boieri de
erau emancipaţi de vechile obligaţii şi prefăcuţi în moşie», privindu-i tot ca uzufructuari. Ei nu se putuseră
oameni liberi. Cu un cuvînt, vechiul regim încetase de
deci emancipa de vechea lor idee, că pămîntul. nu e al
a mai exista: producţia-marfă impusese un regim nou
nimănui, de vreme ce 1-a creat D u m n e z e u pentru fo
croit .după nevoile schimbului.
losul tuturor.
Aceasta nu înseamnă că ţărănimea română, dacă ar
8. în prefacerea vechiului nostru regim ţărănimea
fi fost mereu aţîţată şi lăsată a se dezlănţui ca orice
a fost o simplă masă pasivă; ea nu s-ar fi mişcat dacă
forţă naturală, nu s-ar fi -priceput să facă ceea ce la vre
producţia-marfă n-ar fi născut forţe noi care să o pună
mea lor au făcut ţăranii francezi şi cei ruşi: să-şi dis
în mişcare. Cea dinţii şi cea mai puternică pîrghie care
trugă duşmanul şi să pună stăpînire pe averea lui.
a ridicat masele ţărăneşti e însăşi clasa noastră revolu
Pentru aceasta nu e nevoie de o conştiinţă luminată, ci
ţionară. Pe cînd marii boieri voiau să alunge pe ţărani
ajunge singur instinctul de clasă. Dacă ţărănimea ro-
de pe pămînturile lor, revoluţionarii îi asmuţeau îm
• mână nu a ajuns la acest deznodămînt violent, pricina
potriva asupritorilor seculari; se născu astfel, între cele
e că alături de revoluţionarii noştri, care se coborau
două clase ale vechiului nostru regim — boieri şi săteni
între ţărani numai pentru a-i aţîţa împotriva boierilor,
— o ciocnire surdă, în care aveau să se ruineze amîndouă
erau şi alte forţe, care aveau un interes mai îndepărtat
şi din care tot folosul avea să-1 tragă acel tertius gau-
diens, care le, năpustise una împotriva alteia: burghezia 1 . de a interveni spre binele ţăranilor şi a înlătura o des-
în această ciocnire cu stăpînii ei străvechi, ţărănimea - fiinţare violentă a vechiului nostru regim.
română se înfăţişează ca orice forţă oarbă şi elementară U n a din aceste forţe, a cărei înrîurire nu trebuie
a naturii. Ea nu ştie ce vrea, nu pricepe limpede ce să nesocotită, e însăşi burghezia străină, care prin măr
ceară şi în ce chip să urmărească înfăptuirea vagilor ei furile ei aruncase sămînţa revoluţiei în Principatele
dorinţe. .Revoluţia noastră burgheză a fost atît de re române. Am arătat la locul cuvenit 1 că interesul bur
pede, smulgerea ţăranului român din vechea sa aşezare gheziei apusene era de a face la noi cît mai bune afaceri
socială s-a petrecut în m o d atît de violent, încît el nici; şi de aceea ea avea nevoie de o ţărănime română cu
nu avuse vreme să priceapă ce e libertatea sau pro stare, ca să-i fie o bună-clientă: adică să simtă trebuinţă
prietatea burgheză. De aceea comisarii de propagandă, de mărfurile ei şi să aibă cu ce le plăti. Şi după cum în
pe care revoluţionarii îi trimiseră la sate, aveau însăr propriile ei colonii burghezia se sileşte a lumina pe in
cinarea să lumineze pe ţărani asupra articolelor prin digeni şi a deştepta în ei trebuinţe noi ea să poată con
cipale de credinţă din catehismul burghez: anume, să suma cît mai multe fabricate, tot astfel, şi din aceleaşi
le explice că astăzi sînt liberi, să le lămurească -«acest temeiuri, ea a intervenit în Principatele române după
cuvînt foarte greu de înţeles» pentru ei; să le vestească pacea de la Paris, cerînd grabnice măsuri pentru îm
că ţăranul « v a fi proprietar, nu rob ca pînă acum» 2 . Dar» bunătăţirea soartei ţăranilor 2 . Desigur că conducătorii
desigur că mergea greu, întrucît mintea omului înapoiat noştri aveau bune_ temeiuri de a nu indispune capita
pricepe cu anevoie un lucru pe care nu 1-a văzut încă lismul apusean, atotputernicul nostru protector de pe
cu ochii săi proprii. Astfel se face că' în Divanul ad-hoc,
atunci, alungind ţărănimea română de pe moşiile b o -
iereşti, prăbuşind-o în mizerie şi îndobitocire şi nimicin- cială cu mai multă hotărîre şi greutate, ar fi putut să
du-i astfel orice putere de consumaţie. alunge ei înşişi pe boieri şi să pună stăpînire pe moşii,
Dar factorul care a luat în ohipul cel mai hotărîtor cum s-a petrecut în Franţa şi în Rusia în împrejurări
partea ţărănimii în conflictul ei cu vechea clasă stă- asemănătoare. Pretutindeni ţărănimea e o masă haotică
pînitoare e însăşi puterea de stat. Şi iarăşi din foarte care are nevoie de un conducător puternic, dacă e verba
bineouvîntate motive. In adevăr, cercetarea sociologică să obţină vreun folos din luptele sociale 1 . între aceste
arată Că din moment ce o ţară trece, de la economia două năzuinţe extreme: aceea a boierimii de a alunga
naturală ia economia bănească, capul statului intervine pe ţărani şi a rămîne singură stăpînă pe moşii, şi aceea
în chip sistematic în folosul ţăranilor şi împotriva v e a ţărănimii de a pune ea însăşi stăpînire pe vechile
chilor stăpîni 1 . E şi lucru firesc, căci atunci întreaga moşii, alungind pe stăpînii de odinioară, puterile în
maşină a statului se reazemă pe biruri şi cel mai de luptă au făcut un compromis: anume, s-a dat pămînt
seamă contribuabil e ţărănimea. E deci un înalt interes şi stăpînilor şi muncitorilor. Spre acest scop s-a sta
de stat ca ţărănimea să nu fie despuiată de nobilime, ci bilit un criteriu ad-hoc: s-a împărţit ţăranilor pămînt
să trăiască în bunăstare, spre a fi în măsură să suporte în raport cu putinţa de cultură, deci -după numărul de
dările impuse de nevoile publice. De aici trebuinţa im boi trăgători pe care-i avea în momentul împroprietăririi
perioasă care face puterea de' stat să intervină în chip fiecare clăcaş 2 .
energic în această fază tulbure de tranziţie în folosul Dar acest compromis a fost supus unei violente cri
ţărănimii şi împotriva boierimii. La noi, capul statului tici, în adevăr, nu cunoaştem un cercetător al chestiunii
de atunci, domnitorul A. Cuza, şi ministrul său M. K o - noastre agrare care să-şi fi putut păstra obiectivitatea
gălniceanu, şi-au îndeplinit în chip eroic această da ştiinţifică în faţa legii de la 1864 şi să n-o fi osîndit cu
torie faţă de ţara lor: istoria le recunoaşte cu prisosinţă mai multă sau mai puţină asprime, potrivit cu tempe
acest merit. ramentul fiecăruia. Peste "toţi se ridică C* Dobrogeanu-
. 9. Trecerea de la vechiul regim agrar la noul regim, Gherea, care uitînd postulatul maestrului său de a cer
burghez, aşa cum a fost înfăptuită la 1864, trebuie pri ceta evoluţia socială oa un proces natural, ajunge la
vită ca o rezultantă a forţelor sociale care se aflau «tare paroxism de indignare, încît califică reforma de
atunci în luptă. între aceste forţe, ţărănimea a jucat la 1864 drept «monstruoasă» 3 . Nu înţelegem după ce»
rolul cel mai şters.; Lupta s-a dat între marii boieri, pe criteriu s-ar putea da asemenea epitete unor fapte so
de o parte, şi între tutorii ţărănimii — burghezia in ciale existente, care aşteaptă de la cercetătorul socio
digenă şi străină şi puterea de stat ;— pe de altă parte. logic explicare, nu aprobare sau osîndire.
D i n această ciocnire ţăranii s-au ales la lichidarea v e Nu avem de gînd să unim vocea noastră cu acest cor
chiului r e g i m cu atît cît au putut să smulgă ocrotitorii tk critică socială. Aceasta din temeiul foarte simplu
lor de atunci de la vechii lor stăpîni. Dacă ei n-ar fi că în materie socială, ca în orice alt ţinut al cercetării
avut nici un sprijin străin, ar fi fost alungaţi în masă ştiinţifice, nu e vorba de a critica, ci de a înregistra fe
de pe vechile pămînturi, cum s-a întîmplat ţărănimii nomenele ca fapte existente şi a le da o explicare, des-
engleze, care n-a avut la spatele ei nici ajutorul bur
gheziei, nici al unei puteri centrale de Stat. Şi iarăşi, ' « E i (ţăranii) nu pot să se reprezinte ei singuri şi trebuie
»l\ fie reprezentaţi. Mai mult, reprezentantul lor trebuie să Te
dacă ţăranii români ar fi avut de partea lor o forţă so- iip.'ii'ă ca un stăpîn, o autoritate, o forţă în stare a-i ocroti tai-
pulWva celorlalte clase.» Karl Marx, La lutte des classes en
1
mance, p. 3.46.
Franz Oppenheimer, Der Staat, Frankfurt a. M., 1907. '* Pentru expunerea amănunţită a chestiunii, să se consulte
Panu constată de asemenea: « L u p t a monarhilor pentru mărgi "l» role citate: Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, şi
nirea obligaţiilor ţăranilor faţă de proprietari şi aducerea lor J)r. Gr. Maior, Politica agrară la români.
}sC o formă suportabilă a fost lungă şi vie«. Cercetări etc.„ p. L X I . ;l
Neoiobăgia, ed. II, p. 55.
Şt. Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 211
210
ţărani care nu pot să-şi î m p l i n e a s c ă nevoile cu pro pitalismului, întreaga revoluţie agrară se mărgineşte
dusul proprietăţii lor. la schimbarea felului de proprietate rurală: aceasta t r e c e
« A c e a s t a e s t e situaţia m a t e r i a l ă a tălpii ţării: p e s t e de la forma uzufructuară feudală ia cea burgheză de
c i n c i d i n şase părţi p u t r e z e ş t e ş i n u m a i a ş a s e a p a r t e proprietate privată. Să p r i v i m a m b e l e chestiuni.
îşi p o a t e î n t r e ţ i n e v i a ţ a ş i î n d e p l i n i o b l i g a ţ i u n i l e c e a r e M a i întîi, r e v o l u ţ i a a g r a r ă î n c e p e î n o r i c e ţară s u b
ca familist, c o n t r i b u a b i l şi c e t ă ţ e a n , din al său.»1 influenţa p r o c e s u l u i d e c i r c u l a ţ i e , a d i c ă a n e v o i l o r c o
A ş a d a r starea ţărănimii r o m â n e î n e p o c a ieşirii d i n m e r ţ u l u i p e oare-1 i m p u n e u n e i ţări agricole invazia
v e c h i u l regim nu e cu m u l t deosebită de aceea a ţără u n u i c a p i t a l i s m străin. N i m e n e a nti s e îngrijeşte, în
n i m i i statelor apusene, pe c î n d acestea străbăteau aceeaşi acest m o m e n t istoric, de ceea ce va deveni ţ ă r ă n i m e a
fază de p r e f a c e r e socială.
emancipată. E destul că n e v o i l e schimbului cer i m p e
C e reiese d i n aceste date? C ă mizeria rurală p e c a r e
rios prefacera pămîntului în marfă, şi masele ţărăneşti
o p r o v o a c ă revoluţia agrară nu e pricinuită de lipsurile
sînt a l u n g a t e fără m u l t ă ş o v ă i r e d e p e v e c h i l e m o ş i i ,
împroprietăririi. Căci această m i z e r i e domneşte pre
fie c u m î i n i l e g o a l e , f i e c u u n p e t e c d e p ă m î n t m a l m i c
tutindeni la începuturile capitalismului, oricare ar fi felul
sau mai m a r e . O pildă tipică în această privinţă pentru
e m a n c i p ă r i i ţăranilor în regiunea privitoare. Astfel, e
t i m p u r i l e m o d e r n e d ă A n g l i a . B u r g h e z i a e n g l e z ă şi-a
f i r e s c c ă o r i c î t p ă m î n t a r f i dat C u z a ş i K o g ă l n i c e a n u
început dezvoltarea: în veacul X I I sub. influenţa indus
ţ ă r a n u l u i r o m â n , m a i c u r î n d sau m a i t î r z i u c r i z e l e r u - >
r a l e a r f i t r e b u i t totuşi s ă s e p r o d u c ă . C ă c i n u s e p o a t e triei . f l a m a n d e : a c e a s t a i n v a d e a z ă A n g l i a c u p r o d u s e l e
Înlătura prin împărţirea pămîntului un rău social c a r e ei m a n u f a c t u r a t e , s i l i n d astfel ' a g r i c u l t u r a e n g l e z ă să.
n u s-a n ă s c u t d i n a c e a s t ă p r i c i n ă . Ş i iarăşi s e p o a t e î n p r o d u c ă p e n t r u s c h i m b 1 . în. a c e a s t ă e p o c ă M a r e a B r i
ţelege de m a i înainte că e o uriaşă iluzie c î n d se î n t a n i c e r a d e c i c e e a "ce este R o m â n i a - d e l a 1829 p î n ă î n
chipuie că d e . a c u m , prin parcelarea totală a moşiilor, prezent: o modestă colonie agricolă a unei regiuni in
s-ar f i l e c u i t p e n t r u t o t d e a u n a n e a j u n s u r i l e r u r a l e . N u dustriale înaintate; ea furniza Ţărilor-de-Jos materii
s c h i m b ă n i m i c î n situaţia ţ ă r ă n i m i i d a c ă p a r c e l a r e a m o prime în s c h i m b u l manufacturilor pe care le p r i m e a
ş i i l o r s-a f ă c u t a c u m , o r i d a c ă s-ar fi f ă c u t la 1864. Sfâr de Ia atelierele acestora. A b i a de prin secolul X V I i n
ş i t u l este, î n a m b e l e c a z u r i , a c e l a ş i : p r o l e t a r i z a r e a t r e p dustria e n g l e z ă s e s i m t e î n p u t e r e s ă c o n c u r e z e p e c e a
tată a ţ ă r ă n i m i i , m i z e r i a ş i f o a m e t e a . C ă c i p u t i n ţ a d e flamandă şi să scuture j u g u l robiei e c o n o m i c e a i n
î m p ă m â n t e n i r e a r e o m a r g i n e .hotărîtă, d a r î n m u l ţ i r e a dustriei de d i n c o l o de Canal.
populaţiei rurale nu are o limită fixă.
D a r nobilii englezi n u aşteptară c u nici u n c h i p a v î n -
tul i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e spre, a-şi h o t ă r î a t i t u d i n e a faţă
12. S ă n e î n d r e p t ă m d e c i p r i v i r i l e î n altă p a r t e , s p r e de clasa ţ ă r ă n e a s c ă : l a fel c u a g r a r i e n i i n o ş t r i , e i aii
a descoperi pricina crizelor rurale care caracterizează
1
p e s t e t o t î n c e p u t u r i l e c a p i t a l i s m u l u i ş i a , î n ţ e l e g e tot-:jj «In veacul X I I oraşele flamande au devenit oraşe produ- .
odată felul c u m ele dispar p r i n mersul firesc a l d e z BătoaPe de stofe. P r o d u c ţ i a a c e s t o r a î n t r e c e cu m u l t nevoile '
locale şi găseşte în străinătate p i e ţ e de desfacere din ce în ce
voltării burgheziei. Spre acest s c o p trebuie să ne f i x ă m mai întinse. In curînd lîna indigenă nu mai ajunge - să alimen
b i n e u n e l e r e z u l t a t e l a . c a r e . n e - a d u s c e r c e t a r e a noas-, teze meseriile: trebuie să se aducă lină din afară. Atunci ne-
. tră d e p î n ă a c u m a s u p r a r e v o l u ţ i e i a g r a r e , ş i a n u m e : r.iistorii se d u s e r ă să o caute în A n g l i a , alo cărei păşuni u m e d e
hrăneau o rasă de oi cu păr des şi mătăsos. Din „veacul X I I si
a) revoluţia agrară se dezlănţuie sub influenţa ca piuă la sfîrşitul e v u l u i m e d i u , F l ă n d r a fu c e l m a t bun client
pitalului de c o m e r ţ şi b) în acest stadiu iniţial, al ca- al regatului insular. Negustorii oraşelor se duceau să-şi vîndă
stofele de cealaltă parte a mării şi aduceau de acolo încărcă
1
G. D. Creangă, Proprietatea rurală în România, Bucureşti, turi pline de c o l e t e d e lînă,» Henri P i r e n e Le» anciemies de-
;
1907, p. C V I I — C I X | | tnocratieş des Pays-Bas, p. 87. .
218 Şt. Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 219
v e n t a r u l ü i r u r a l s e află î n s t ă p î n i r e a ţ ă r ă n i m i i 1 . u n d e ţ ă r a n i i au f o s t p r o l e t a r i z a ţ i d e o d a t ă . B u r g h e z i i l e
C o n s t a t ă m d e c i a c e s t a d e v ă r , fără a p r i m i l ă m u r i continentale nu au putut aplica în totul acelaşi sistem
r e a încercată d e autor, căci această lămurire v i n e î n de e m a n c i p a r e a satelor. E l e au avut n e v o i e , în lupta
contrazicere, c u m v o m vedea, c u datele fundamentale lor de emancipare, de sprijinul ţărănimii, pe care a p o i
a l e cercetării e c o n o m i c e . D e fapt, r e v o l u ţ i a noastră agrară a u r ă s p l ă t i t - o î m p ă r ţ i n d u - i , î n t o t u l sau î n p a r t e , m o
a f o s t ş i este î n c ă s u p e r f i c i a l ă , f i i n d c ă c a p i t a l i s m u l r o şiile n o b i l i l o r . A i c i b u r g h e z i a a p u t u t s ă s e a r a t e g e
m â n m i a t r e c u t î n c ă p e s t e s t a d i u l d e circulaţie;- d a r n e r o a s ă ş i u m a n i t a r ă faţă d e c l a s a ţ ă r ă n e a s c ă , f i i n d c ă
nevoile comerţului p o t schimba c e l m u l t felul de p r o socotelile acestei generozităţi le plătea duşmanul ei n e
prietate, nu însă şi felul de p r o d u c ţ i e : p e n t r u aceasta împăcat: aristocraţia funciară.
trebuie să vină ceva mai mult, anume nevoile unei in D a r r e z u l t a t u l d i n u r m ă ' e ş i a i c i acelaşi, c a ş i î n
dustrii naţionale, şi n o i nu am avut-o încă; capitalis Anglia. Parcelarea şi cămătăria, poartă grijă ca p r o p r i e
m u l • n o s t r u abia a c u m f a c e sforţări de a s e r i d i c a l a tatea ţ ă r ă n e a s c ă s ă d e v i n ă o f a b r i c ă a u t o m a t ă d e p r o
acest stadiu. letari. V a n d e r v e l d e c o n s t a t ă : « C h i a r c î n d p r o p r i e t a t e a
Să c e r c e t ă m a c u m în ce fel se răsfrînge n o u a situaţie, ţărănească se m e n ţ i n e , ea se î m p a r t e în p a r c e l e p r e a
c r e a t ă d e r e v o l u ţ i a n o a s t r ă agrară, a s u p r a s o a r t e i ţă m i c i s p r e a a s i g u r a c u l t i v a t o r u l u i şi f a m i l i e i s a l e o
r ă n i m i i . V o m p u t e a d a astfel d e a d e v ă r a t e l e r ă d ă c i n i viaţă n e a t î r n a t ă » 1 . Ş i î n altă p a r t e e l d e c l a r ă d e - a d r e p
ale crizei noastre rurale2. tul: « î n l e g i u n i l e p u r a g r i c o l e , î m b u c ă t ă ţ i r e a p e s t e m ă
sură a p ă m î n t u l u i a j u n g e î n d e o b ş t e l a a c e l e a ş i u r m ă r i
13. D e c î n d ţ ă r a n u l d e v i n e p r o p r i e t a r l i b e r , d o u ă ca şi exproprierea completă»2.
s î n t p r i c i n i l e c a r e l u c r e a z ă s p r e a-i r u i n a p e t e c u l d e C u m c ă s i R o m â n i a a suferit,, ş i a s u f e r i t î n c h i p
p ă m î n t ş i a - b a d u c e î n s t a r e d e m u r i t o r d e f o a m e : fă- acut, d e urmările, p u s t i i t o a r e a l e p a r c e l ă r i i p r o p r i e t ă ţ i i
r î m i ţ a r e a m i c i i sale p r o p r i e t ă ţ i ş i c ă m ă t ă r i a d e l a s a t e . ţărăneşti, e î n d e o b ş t e c u n o s c u t . D e la" 1864 î n a i n t e o a
A m b e l e d u c l a a c e l a ş i sfîrşit: d e s p ă r ţ i r e a ţ ă r a n u l u i d e m e n i i d e stat s î n t î n m o d s t a t o r n i c o b s e d a ţ i d e f a n t o m a
p ă m î n t u l său ş i p r e f a c e r e a s a î n p r o l e t a r . S u b r e g i m u l proletarizării ţăranilor şi n i m e n e a mai m u l t d e c î t m i c a
proprietăţii private b u r g h e z e ţăranul de-sine-stătător'de-. grupare reacţionară c a r e se o c u p ă în c h i p sîrguitor cu
3
v i n e o rara, d a c a n u rarissima avis. născocirea de leacuri pentru înlăturarea acestui rău ,
Acest lucru nu poate surprinde. Capitalismul i m în adevăr, n o u ă ne-a lipsit în tot acest t i m p o i n d u s t r i e
p u n e a g r i c u l t u r i i acest m o d d e p r o p r i e t a t e n u p e n t r u naţională c a r e s ă a b s o a r b ă l a o r a ş e p r i s o s u l p o p u l a ţ i e i
a c r e a •proprietari, ci proletari, a d i c ă s p r e a-şi p r e g ă t i d e l a sate. î n a c e s t fel, t o t p r i s o s u l i e ş i t d i n c r e ş t e r e a
braţele libere de care are n e v o i e în cursul d e z v o l t ă r i i populaţiei rurale a rămas în sarcina v e c h i l o r p a r c e l e ; '
sale3. De aceea revoluţia agrară cea mai potrivită s p i | a născut atunci acel p r o c e s de fărîmiţare şi p u l v e r i
r i t u l u i ş i n e v o i l o r b u r g h e z e s-a î n d e p l i n i t î n Anglia,, zare a p r o p r i e t ă ţ i i m i c i r u r a l e , c a r e a r u i n a t b a z a m a
terială a ţ ă r ă n i m i i , f ă c î n d s p a i m a s t a t o r n i c ă a c e l o r c e
' 1 Din datele adunate de d-1 C. Garoflid, Chestia agrară în vedeau în ruina ţărănimii ruina întregii noastre so
România, 1920, p. 180: vitele existente sînt . 9 2 % ale ţăranilor cietăţi, s
şi 8% ale proprietarilor (statistica din 1899); din 517 463 piu-; î n faţa a c e s t o r d e z a s t r u o a s e u r m ă r i , o a m e n i i n o ş t r i
•guri de toate felurile, marii proprietari stăpînesc numai '7,4% y
d e stat a u î n t r e b u i n ţ a t m e r e u a c e l a ş i m i j l o c : i m p r o p r i e -
din 589 300 care marea cultură are numai 4,2% (statistica diji
1907). - ' " • ' -' • ' ' ; 1
2
Asupra pricinilor fiscale care viri să îngreuneze această L'exode rural et le retour aux champs, Paris, 1903, p. 47.
criză am stăruit în capitolul I I . 2
Op. cit, p. 52.
J
«Aceeaşi revoluţie, care produce pe de o parte nevoia da ;i
Vezi «Expunerea de motive» a proiectului junimist pen-
lucrători salariaţi, pe d e ' alta creează aceşti lucrători.» K. Ka* Iru inalienabilitatea şi indivizibilitatea proprietăţii ţărăneşti»,
, utsky, La question agraire, p. 16. l'. Carp, Discursuri, p . 209. , - • ' . '
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 223
222 Şt. Zeletin
oară î n s î n u l m a r i l o r p r o p r i e t a r i . K a u t s k y o b s e r v ă c ă
t ă r i r î l e ţărăneşti. E r a s i n g u r u l l e a c c u p u t i n ţ ă î n c o n
în sistemul de proprietate rurală burgheză creditul ajunge
d i ţ i i l e n o a s t r e s o c i a l e . T o t u ş i , o s i m p l ă r e f l e c ţ i e d e bun;
să facă ceea ce nu putuseră face mai înainte recoltele
s i m ţ e de natură să arate că pe această cale nu se poate;
rele, f o c u l ş i sabia; e l n u a d u c e ţ ă r a n u l u i u n r ă u v r e
desfiinţa r ă u l ; c e l m u l t s-a p u t u t - a m i n a d e z n o d ă m î n t u l
m e l n i c , c i p o a t e să-i i a î n s u ş i m i j l o c u l d e v i a ţ ă , p ă
final. Căci putinţa împroprietăririi nu p o a t e ţine pas
m î n t u l , ş i l a u r m ă să-1 e x p r o p r i e z e c u d e s ă v î r ş i r e , f ă - '
c u c r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i d e l a sate. Ş i c î n c h e e a d i n u r m ă
cînd din el un proletar1. I a r M a r x - o b s e r v ă de a s e m e n e a
v a d e p ă ş i p e c e a d i n t î i — u n sfîrşit d e c a r e a c u m n u
că parcela, colţul de p ă m î n t atît de idealizat de ţără
m a i s î n t e m d e p a r t e — c e s e v a f a c e c u a r m a t a d e tu
nime, în c a r e aceasta v e d e la î n c e p u t baza u n e i v i e ţ i
raţii p r o l e t a r i , c a r e î n c a d r u l b u r g h e z a l s t ă p î n i r i i p ă - | îmbelşugate şi neatîrnate, d e v i n e cu încetul pricina ser
mîntului. nu p o t găsi de l u c r u ? vitutii ş i s ă r ă c i e i ' s a l e : e a p u n e p e ţ ă r a n î n t r - o n o u ă
Se v e d e bine că m i j l o c u l de a înlătura, proletariza r o b i e , a c e e a a c ă m ă t a r u l u i , şi p r i n î m p ă r ţ i r e a ei c r e e a z ă
r e a ţăranilor n u stătea î n sînul agriculturii, c i î n c e v
0 s u p r a p o p u l a ţ i e fără l u c r u 2 .
î n a f a r ă d e ea, c a r e s ă o u ş u r e z e d e b a l a s t u l c e i-1 p u n
L a n o i , c ă m ă t ă r i a n u a a v u t l a sate u r m ă r i l e e i o b i ş
în spate înmulţirea populaţiei. în adevăr, rezultatul îm
nuite, ş i a c e a s t a d i n t e m e i u l f o a r t e s i m p l u c ă ţ ă r a n u l
p r o p r i e t ă r i r i l o r r e p e t a t e d e l a 1864 p î n ă l a 1906 n u
r o m â n î m p r o p r i e t ă r i t a f o s t o p r i t p r i n l e g e d e a-şi i p o
d e l o c înălţător, după c u m se v e d e din constatările p
teca p a r c e l a . C u a c e l s i m ţ a l realităţii c a r e d i s t i n g e p e
c a r e i e d ă m î n n o t ă 1 . S i t u a ţ i a ţ ă r a n i l o r s-a înrăutăţit
marii r e v o l u ţ i o n a r i , o a m e n i i n o ş t r i d e l a 1864 a u î n
m e r e u , a j u n g î n d l a p r o p o r ţ i a g r o z a v ă a m i n t i t ă m a i sus:'
ţeles c ă n o u l m o d d e p r o p r i e t a t e v r u r a l ă v a d e v e n i ş i
d i n t r - u n m i l i o n ş i j u m ă t a t e d e c a p i d e f a m i l i e , abia;
la n o i , ca p e s t e t o t u n d e a f o s t i n t r o d u s * o m a ş i n ă p r o
d o u ă s u t e d e m i i p u t e a u trăi d i n p ă m î n t u l l o r ! N u în-!
ducătoare de proletari. Şi spre a înlătura această p r i
c a p e nici o îndoială că aceeaşi soartă aşteaptă şi îm|i m e j d i e , e i a u c r e z u t c ă s e află î n s t ă p î n i r e a u n u i m i j
p r o p r i e t ă r i r i l e d e d u p ă 1918, d a c ă i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă loc l e s n i c i o s : a n u m e , să d e c l a r e p a r c e l a ca inalienabilă
n u . va lua în acest t i m p un avînt îndestulător spre a pentru un a n u m i t t i m p , c e e a ce a şi f ă c u t art. 7 al l e g i i
p u t e a p o m p a l a o r a ş e p r i s o s u l p o p u l a ţ i e i d e l a sate. rurale.
Era d e s i g u r , o m ă s u r ă r e a c ţ i o n a r ă . î n s o c i e t a t e a b u r -
14. A l t ă c a u z ă c a r e r u i n e a z ă p e ţ ă r a n u l p r o p r i e t a r
ghezâ, n u s e p o a t e l e g a p r o p r i e t a t e a d e g î t u l p r o p r i e t a
e cămătăria: aceasta pricinuieşte în r î n d u l ţărănimii,
rului, c a o p i a t r ă : e a r ă m î n e r e z u l t a t u l u n e i c o n c u r e n ţ e
a c e e a ş i p u s t i i r e p e c a r e a m v ă z u t c ă o s ă v î r ş i s e odini-?'
;llbere î n t r e i n d i v i z i , a u n e i l u p t e p e n t r u viaţă, î n c a r e
1 Cel a p t î n v i n g e , iar c e l s l a b s u c o m b ă . Ş i d e a c e e a p r e
«Constatînd numărul cel mare al împroprietăriţilor do
la 1864—1906 şi întinderea de pămînt ce li s-a acordat, c a r i v e d e r i l e a r t i c o l u l u i citat' % e r a u d e n a t u r ă r e a c ţ i o n a r ă 3 .
în medie este de 4,06 hectare pe cap de ţăran familist, şi adu* 1
cînd această constatare în legătură cu starea actuală econo«| K. K a u t s k y , La question agraire, Paris, 1900, p. 13.
2
mică a ţăranilor, cu totul nefavorabilă, putem afirma că acest* K. M a r x , Le XVIII Brumaire de Louis Napoleon Paris,
impropietăriri n-au avut cîtuşi de puţin rezultatul intenţiono 1 100, p . 350 şi u r m .
de legiuitor, că statul, în speciai, a împărţit de la 1864—1908 •* Cît de r e a c ţ i o n a r ă era această idee, se p o a t e v e d e a şi d i n
numai la ţărani cu mai puţin de 10 hectare 1 349 608 hectarsji RlUfleţirea cu c a r e a p r i m i t - o r e a c ţ i u n e a noastră, care, a d ă u -
fără ca în schimb să formeze din aceşti împroprietăriţi o cla 1,'lnd la ea şi p r i n c i p i u l indivizibilităţii, c r e z u că găseşte î n
să de ţărani bine situaţi, buni cetăţeni, vrednici soldaţi şi buni •tastă « g a r a n t a r e a proprietăţii m i c i - î n m î i n i l e ţ ă r a n u l u i » (P„
contribuabili. ferp, Discursuri, p. 211), leacul spre a v i n d e c a c r i z e l e rurale.
In multe ţinuturi ţăranii, sub influenţa celei mai severi ! P r o g r a m u l de r e f o r m ă socială a reacţiunii junimiste, c o n s t î n d
legi, sub influenţa nevoii, sînt tot atît de dependenţi de proprK n i privire l a industrie, î n reînfiinţarea b r e s l e l o r ; c u p r i v i r e l a
etari şi arendaşi ca şi înainte de 1864, pe cînd starea lor ecoţ •rtcultură, în i m o b i l i z a r e a p a r c e l e l o r , t i n d e în c h i p v ă d i t a
nomică e chiar mai rea decît aceea<»de la 1864.»- G. D. Creanfift, '.iilvii clasele v e c h i u l u i r e g i m de o s î n d a pieirii şi c o n t r a z i c e în
Proprietatea rurală in România, Bucureşti, 1907, p._ X X X V 111. Bftbele sale p u n p t e spiritul l i b e r a l al r e g i m u l u i m o d e r n . ( P e n -
224 Şt. Zeletin
TV". Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 225
K&tească n e o c u p a t ă , d i n l i p s ă d e p ă m î n t ( L u m p e n p r o l e -
m i j l o c e de n a t u r ă a d e s f i i n ţ a a c e s t n e a j u n s rural:
l.uier)1. A m b e l e aceste d o u ă clase ieşite din lichidarea
schimbarea m o d u l u i de p r o d u c e r e s u b influenţa unei'
v e c h i i s o c i e t ă ţ i sînt n e p r o d u c t i v e ; n e g u s t o r i i ş i m a r i i
industrii naţionale. A b i a cu aceasta apare pîrghia soci
financiari d e l a o r a ş e p u n î n c i r c u l a ţ i e j y a l o r i l e p r o d u s e
ală c a r e r e v o l u ţ i o n e a z ă p r o d u c ţ i a agrară, p r e f a c e p e ţă-,
d e a l ţ i i , fără a p r o d u c e e i înşişi v a l o r i n o i . A c e a s t ă c l a -
r a n î n salariat l i b e r ş i a t r a g e s p r e o r a ş e p r i s o s u l d e ţăfl
Hu socială orăşenească, la care se reduce într-un a s e
r a n i , c e n u m a i g ă s e s c d e l u c r u l a sate.
m e n e a m o m e n t de prefacere burghezia, are a n u m e rolul
Se ridică deci întrebarea: se va naşte şi la n o i o
e c o n o m i c d e a m i j l o c i s c h i m b u l î n t r e ţara e i p r o p r i e
industrie naţională aptă a î m p l i n i ' a c e s t rol istoric? Iată;
iijjricolă şi c a p i t a l i s m u l străin, c a r e a p r e f ă c u t - o î n t r - o
c e e a c e r ă m î n e . s ă r ă s p u n d ă f a p t e l e , deşi sînt m u l t e ,
i.implă c o l o n i e a sa. Ţ ă r ă n i m e a p r o l e t a r i z a t ă e iarăşi, în
împrejurări care par a i m p u n e un răspuns afirmativ.'
m o d firesc, o c l a s ă n e p r o d u c t i v ă , f i i n d c ă n u are p u t i n ţ a d e
S p r e a r ă m î n e a însă s t r i c t o b i e c t i v , n u p u t e m d e c î t s ă
ii produce. In asemenea împrejurări singura temelie e c o -
c e r c e t ă m c e e a c e a ş t e a p t ă tînăra n o a s t r ă s o c i e t a t e b u r - ,
iiomico-socială pe care se reazemă întreaga societate e
g h e z ă în a m b e l e i p o t e z e , acea că ea ar fi în stare să se]
E c ă t u i t ă din pătura restrînsă a ţărănimii i n d e p e n d e n t e 2 .
industrializeze, p r e c u m şi în ipoteza potrivnică, că ea
nu ar izbuti a atinge acest stadiu de dezvoltare. 1
In Imperiul Roman, care rămîne pilda tipică a unei soci-
Ităţi agrare dizolvată de capitalism, evoluţia economică pro
18. P r o c e s u l d e d e z v o l t a r e a v e c h i u l u i r e g i m s u b dusese «pe de o parte, o aristocraţie de capitalişti şi mari sta
influenţa capitalismului tinde a se încheia pretutindeni bilii lori de pămînt, pe de alta proletari fără nici o posesie». W.
l a a c e l a ş i sfîrşit: d e z l i p i r e a v e c h i l o r c l a s e r u r a l e , b o i e Ih'ig, Die soziale Frage im römischen Altertum, in Die neue
fc-it, 14 Oct. 1921, p. 61.
r i m e şi ţărănime, de pămîntul lor străvechi şi prefa Aceleaşi constatări la G. Salvioli (Le Capitalisme dans le
c e r e a acestuia î n c a p i t a l . L a î n c e p u t , c a p i t a l i s m u l d ă ' Bernde anlique, Paris 1906, p. 159). — In lumea greacă urmările
asalt, s u b f o r m a c ă m ă t ă r i e i , m a r i i p r o p r i e t ă ţ i r u r a l e ş i dizolvării regimului vechi agrar sub înrîurirea capitalismului sînt
c l a s e i b o i e r e ş t i c e s e s p r i j i n ă p e d î n s a . A c e s t asalt s-a "ţlpwrise de G. Glotz aproape în aceleaşi cuvinte. « D e o parte,
0 hogăţie de satrapi care caută obiecte de lux în lumea întreagă,
încheiat ia noi, în m o d vertiginos, cu o victorie deplină:
domenii şi capitaluri imense, care continuă să tragă la ele pă-
b o i e r i m e a v e c h e r o m â n ă a f o s t d e s f i i n ţ a t ă î n v r e o trei • iiilnlul şi banul. De altă parte, o masă fără mijloace de viaţă
d e c e n i i c a clasă, i a r m o ş i i l e e i s-au p r e f ă c u t î n c a p i t a l II foarte adesea fără lucru.» Le travail dans la Grece anciennc,
î n l a d a d e fier a b a n c h e r i l o r e v r e i 1 . D e z l i p i r e a ţ ă r ă n i r.u is, 1920, p. 416
m i i de p ă m î n t a d e v e n i t însă un p r o c e s m a i a n e v o i o s .Se înţelege de aici silinţa tuturor elementelor conserva-»
ItHire de a întări ţărănimea independentă, în a cărei ruină ele
ş i m a i î n d e l u n g . E a n-a p u t u t f i s c o a s ă d e o d a t ă d i n v e »ml ruina societăţii întregi. In oraşele Greciei antice, primul
t r e l e e i s t r ă m o ş e ş t i , r ă m î n î n d astfel c a p u l v e r i z a r e a î n Ii I .il mişcărilor reacţionare era «reîmpărţirea pămîntului» la
c e a t ă a o a r c e l e l o r r u r a l e s ă d u c ă l a a c e l a ş i sfîrşit: d e s Ui uni (R. v. Pöhlmann, op. cit., I, p. 201). La Roma, Grachii
părţirea tavanului de p ă m î n t , proletarizarea. M a i curînd încearcă aceeaşi operă, împărţind pămîntul la ţăranii proleta-
plmiţi; în imperiul bizantin împăraţii încearcă, în împrejurări
s a u m a i tîrziu, a c e s t l u c r u t r e b u i e s ă s e î n d e p l i n e a s c ă
(lltiloage, să ocrotească ţărănimea împotriva marilor posesori
o u s i g u r a n ţ a unui, f e n o m e n n a t u r a l , d a c ă n u i n t e r v i n I >nmînt (Lujo Brentano, Die byzantinische Wirtschaft, în
factorii noi, de care v o m vorbi mai jos. ». hiiiollers Jahrbuch, 41 Jahrgang, Heft II, p. 38 şi urrn.h La
H - i , ii'acţiunea e de asemenea coVîrşită de priveliştea prăbuşirii
P r i n dizolvarea vechii constituţii agrare şi desfiin
Ul'Aiiimiî române, în care ea crede a descoperi un fenomen cu
ţarea claselor ei sociale; capitalismul în f o r m e l e saléj
ni analoage ca în Imperiul Roman. «Citiţi pe M o m m s e n şi
p r i m i t i v e naşte d o u ă pături sociale noi, specifice acestor I. vedea cum o dată cu ţăranul roman au dispărut şi forţele
t i m p u r i t u l b u r i d e p r e f a c e r e : l a o r a ş e o clasă d e r e n - ' l Vlliilc ale republicii». (P. Carp. Discursuri, 1907, I, p. 263) în
1
t i e r i şi de m ă r i f i n a n c i a r i ; la ţară o î n t i n s ă p o p u l a ţ i e iiil, pentru orice societate agrară invadată şi aruncată în di-'
li de capitalism, proletarizarea ţărănimii e o problemă in
1 ii a, pînă cînd se naşte — dacă se poate naşte — industria.
Vezi cap. I al lucrării noastre.
234 Şt. Zeletin
I V . R e v o l u ţ i a agrară şi p r e f a c e r i l e clasei ţărăneşti 235
c â r e v o l u ţ i a a g r a r ă i a fiinţa s u b i n f l u e n ţ a ş i d i n n e v o i l e c o n s t r u c ţ i a l o r . N i c i u n u l d i n e i n u ne-a d a t o p r e c i z a r e
industriei, oricare ar fi în u r m ă gradul de adîncire a ştiinţifică a s e n s u l u i proletariatului agricol, a cărui lip
acestei revoluţii, p r e c u m şi m o d u l de dezvoltare pe care să li se p a r e a fi p r i c i n a t u t u r o r r e l e l o r şi de la a c ă r u i
ea o u r m e a z ă . naştere ei aşteaptă înlăturarea acestora. M e r e u se v o r r
A c e a s t a e însă t o c m a i c e e a ce au p i e r d u t din v e d e r e beşte în aceste cercetări de muncitorul salariat liber,
cercetătorii noştri. Astfel, « d e z l e g a r e a » p r o b l e m e i agrare fără a arăta la ce se r e d u c e a c e s t m u n c i t o r la sate.
p r o p u s ă d e d-1 G . G a r o f l i d ş i î n s u ş i t ă d e C . D o b r o g e a - D u p ă cercetările făcute în această direcţie, reiese că
n u - G h e r e a , s i n g u r a î n c e r c a r e d e a trata a c e a s t ă c h e s u n p r o l e t a r i a t a g r i c o l î n f e l u l c e l u i i n d u s t r i a l n u s-a
tiune pe temelii sociologice, pleacă tocmai de la p u n c
n ă s c u t ş i n u s e p o a t e n a ş t e l a ţară, d i n p r i c i n ă c ă m u n
tul de v e d e r e că agricultura noastră ar fi putut lua ca
c i l e a g r i c o i e , n e ţ i n î n d d e c î t v r e o c i n c i l u n i p e an, a r
racterul b u r g h e z de m u l t ă v r e m e , d a c ă n-ar fi î m p i e
u r m a c a p r o l e t a r u l rural, f ă r ă altă a v e r e d e c î t b r a ţ e l e
d i c a t - o « g r e ş i t e l e c o n c e p ţ i i » d u p ă c a r e s-a î n t o c m i t l e
sale, să m o a r ă de f o a m e în restul anului. Căci nu se
giuirile rurale1. Căci dacă legiuitorul nostru nu ar fi
p o a t e c a u n o m s ă c î ş t i g e î n c i n c i l u n i atît c î t î i t r e b u i e
f ă c u t totul s p r e a o p r i p r o l e t a r i z a r e a ţăranilor,, d e c l a -
cu să trăiască în c e l e d o u ă s p r e z e c e . De a c e e a ţăranul
r î n d l o t u r i l e de î m p r o p r i e t ă r i r e inalienabile, s-ar fi n ă s «
Cure a pierdut orice legătură cu pămîntul, pleacă d i n
c u t şi la noi m u n c i t o r u l salariat liber. Şi astfel p r o p r i
e t a r u l , g ă s i n d b r a ţ e l i b e r e p e piaţă, l e - a r f i t o c m i t c u satul- s ă u 1 . P e n t r u â r ă m î n e p e l o c , e l t r e b u i e s ă a i b ă
b a n i gata, l e - a r f i p u s l a d i s p o z i ţ i e v i t e l e ş i u n e l t e l e s a l e u n c o l ţ d e p ă m î n t s a u c e l p u ţ i n o c a s ă c a r e să-I ţ i n ă
ş i a r f i î n c e p u t să-şi m u n c e a s c ă p ă m â n t u l î n c h i p c a p i legat d e l o c u l său d e n a ş t e r e . A ş a s e f a c e c ă « m a r e a
talist, fără a m a i a ş t e p t a c a i m b o l d u l î n a c e a s t ă d i r e c - , n i m i c a e x p l o a t a r e n u s e e x c l u d î n a g r i c u l t u r ă : ele s e
ţie s ă v i n ă d e l a i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă , a t u n c i c î n d b u r p r e s u p u n u n a pe alta, î n t o c m a i ca proletarul şi capita
g h e z i a va fi în stare să se înalţe la acest stadiu. în c h i listul, d a r m i c u l c u l t i v a t o r i a a t u n c i d i n c e î n c e m a i
p u l a c e s t a m i z e r i a r u r a l ă a r f i d i s p ă r u t , c ă c i « t r a i u l ţă mult caracterul proletariatului»2. *
r a n i l o r p r o l e t a r i a r f i fost neasemuit mai bun decît D e a c e e a , î n ' p o l i t i c a ' a g r a r ă ' a statelor burgheze, p r o
al ţăranilor proprietari de azi»2.. " prietatea p i t i c ă s e b u c u r ă d e m a r e l u a r e a m i n t e . î n
De însemnat e că autorii, care au o m i s a p u n e aceas a d e v ă r , m i j l o c u l de a ţ i n e pe ţ ă r a n la ţară e de a-i l e g a
tă revoluţie a m u n c i i agrare în legătură cu c a u z a ei d e g î t u n p e t e c d e p ă m î n t , s p r e a-i d a i l u z i a d e p r o p r i e -
f i r e a s c ă , c a p i t a l i s m u l , n u şi-au d a t s i l i n ţ a s ă l i m p e z e a s •tar. « M a r e l e p r o p r i e t a r f u n c i a r c î ş t i g ă C e l e m a i m a r i
că cel puţin noţiunile fundamentale pe care se sprijină Beneficii b r u t e , c a şi c e l e m a i m a r i b e n e f i c i i n e t e , c î n d
c l are î n j u r u l s ă u u n m a r e n u m ă r d e p r o p r i e t a r i . m i c i
mai mare parte a muncii agricole — fabricarea uneltelor agri
cole, a preparatelor chimice etc. — se face la oraş în mod in-j 1
dustrial, micşorînd astfel munca «pur agricolă», care rămînji «Raţiunea cea mai de seamă a exodului stă în inter mi-
de făcut la ţară. Astfel, progresul producţiei apare, din pun.cS Mftţa muncilor agricole, împotriva căreia vor rămîne fără putere
de vedere tehnic, ca o lărgire a sferei muncii industriale în dau-ţ •Im.ir şi salariile mari.» E. Vahdervelde, L'exode rural et le retour
na muncii agricole; iar din punct de vedere social, ca o creştere! mu champs, p. 185. Cuvintele citate mai sus sînt concluzia unei
necontenită a proletariatului orăşenesc în dauna muncitorimii? un-In-te oficiale.
rurale neatîrnate. (Vezi expunerea punctului de vedere revizior •«Cauza principală a pornirii către emigraţie între muncito-
nist în Der moderne Spzialismus, de L. Quessel, p. 176 şi urm.). I I I rurali este lipsa aproape desăvîrşită a celor mai elementare
Discuţia privitoare la aceasta chestiune este reluată mai pe înmiiţii, de viaţă în localităţile de cîmpie: îndeosebi lipsa unui
larg în studiul nostru: «Ţărănism si marxism», în Arhiva aria i t t c c de pămînt al său propriu, pe care lucrătorul să poatî prin-
V, No. 1—2. .. • rădăcină...» A. Sohnrey, Der Zug vom Lande und die soziale
1
C. A. Garoflid, Problema agrară şi dezlegarea ei, Bucu : Mi tmlution, p. 1 3 6 . Citat de E. Vandervelde, op. cit, p. 41.
reşti, 1908, p. 22. K. Kautsky, La Question agraire, p. 249; vezi de asemenea
2
Op., cit., p. 83. aşi operă, p. 265.
\
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 239
238 Şt. Zeletin
trie naţională. Abia de atunci va putea începe o eră de Iul de muncă, şi astfel această ultimă rămăşiţă a v e
bunăstare şi pentru satele noastre, la a căror ridicare chiului regim a trebuit să fie cu totul desfiinţată. •
materială industria e chemată să contribuie pe o îndo Din punct de vedere istoric, parcelarea totală a m a
ită-cale: pe de o parte, uşurîndu-le de sarcinile fiscale, rii proprietăţi înseamnă forma cea mai radicală, şi t o
care în lipsa ei apasă numai pe clasele rurale; pe de todată ultimă, de lichidare a vechiului regim agrar. De
alta, uşurîndu-le de populaţia proletară, care altfel ar acum vechile raporturi de atîrnare a ţăranului de proprie
cădea tot in sarcina pămîntului, ale cărui produse ur tar trebuie să dispară, fiindcă li s-a surpat baza economică:
mează atunci a fi împărţite între mult mai numeroşi marea proprietate. La noi, ca peste tot unde influenţa
locuitori rurali 1 .
revoluţionară a capitalismului asupra agriculturii a fost
2 1 . Pînă în prezent industria noastră naţională, încă prea înceată, trecerea de la producţia feudală la pro
în faza embrionară, nu a fost în măsură să contribuie ducţia burgheză a trebuit să se facă în acest chip su
în vreunul din felurile arătate la ridicarea satelor din mar, distrugîndu-se temelia economică a celei dintîi pe
starea de frămîntare în care le aruncă peste tot începă Calea împărţirii marii proprietăţi feudale la ţăran 1 .
turile revoluţiei agrare. Cultura a rămas încă medievală
De obicei, acest mare eveniment istoric, ce| formează
sub haina burgheză a sistemului de proprietate, care
hotarul între două lumi, se înfăptuieşte prin mişcarea
ne-a ameninţat mereu cu spectrul proletarizării şi al
violentă a maselor ţărăneşti; aşa a fost în Rusia, ca şi
mizeriei. In lipsă de leacul firesc, politica agrară şi-a
odinioară în Franţa. E desigur o m a r e binecuvîntare
luat sarcina de a lecui aceste rele, în marginile putin
pentru ţara noastră că la noi această prefacere s-a pu
ţei, prin împărţirea treptată de pământ. Dar cum acest
tut îndeplini pe cale paşnică, scutindu-se astfel uriaşa
mijloc nu a putut împlini o menire socială, pe care nu
o are, teoreticienii noştri au apucat două căi deosebite: risipă de bunuri şi vieţi pe care o provoacă orice revo
unii au socotit că nu s-a împărţit pămînt îndestul; alţii, luţie.
că nici acesta nu a fost împărţit în chip înţelept. Ori Abia de acum vor începe să se abată cu adevărat
cum ar fi însă trecutul, un lucru e acum limpede: că Urile erei burgheze şi asupra satelor noastre, zori sum-
politica agrară a istovit leacul ei de vindecare a crizei l u e , de luptă aprigă şi dezrădăcinare de vetrele străbu
rurale; marea proprietate e în curs de parcelare totală. n e . Generaţia ţărănească actuală şi un număr egal cu
Pentru oricine urmăreşte procesul revoluţiei noas
tre agrare cu destul simţ istoric, e neîndoielnic că m a 1
Asupra sensului istoric al parcelării pămîntului: K. M a r x ,
rea noastră proprietate, şi o dată cu ea vechea clasă /,c Capital, vol. III, partea II, p. 404.
agrară în forma ei ultimă, a căzut victimă încetinelii cu Cînd/ H. ©eorge priveşte parcelarea pămîntului ca un re-
(Progres et Pauvreté, p. 308), celebrul economist ameri
care capitalismul nostru înaintează spre faza industri
c i u i se gîndeşte la proprietăţile exploatate în chip capitalist,
ală. Dacă am fi putut avea mai dinainte o industrie na N ţ i i i'um „sint cele din Statele Unite. Căci acestea alcătuiesc urs
ţională vrednică a-şi îndeplini funcţia socială arătată mai Iul organic, au chiar tendinţa spre concentrare (op. cit., p. 312),
sus, marea noastră proprietate ar fi trecut de-a dreptul Il aceea autorul e de părere că măsurile luate de politica a-
de la producţia feudală la cea burgheză, cum s-a întâm grîiru trebuie să meargă în sensul progresului firesc.
plat în alte ţări; crizele rurale ar fi dispărut şi parce Dar marea noastră proprietate nu a putut deveni un tot
"nuc, ci a rămas mereu la modul de producţie a vechiului
larea pînă la nimicire a vechilor moşii nu s-ar fi im
lin: stăpînii ei au continuat a o da în lucru ţăranilor, care
pus ca o imperioasă necesitate de fapt. S-a întîmplat
I miI li vă cu vitele şi uneltele lor. Aici parcelarea marii pro-
însă cu totul altfel: în lipsa unei industrii naţionale, i " i i(i nu e decît adaptarea firească a modului de proprie-
marea noastră proprietate nu şi-a putut moderniza fe- lllfe la modul de producţie. Departe de a distruge ceva, par-
fUlHi'ca corespunde în asemenea împrejurări unei situaţii da
Fr. List, Das nationale System der pol. Oekonomie, p. 138.
242 Şt. Zeletin
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 243
1 ;
cea din generaţiile viitoare, va găsi de bine de rău pu-
tinţa de viaţă pe vechile parcele. Dar prisosul, ieşit din de la sate, prefăcîndu-1 în proletariat, orăşenesc. A s t
creşterea treptată a populaţiei, va deveni o povară pen fel se petrece în statele cu o mişcare normală a popu
tru pămîntul nostru, şi după ce va fi învăţat îndeajuns laţiei, pe cît se poate vorbi de normal în cadrul Unei
Ia şcoala mizeriei, va trebui să caute scurgere în altă ocietăţi burgheze 2 . Dacă capitalismul nostru industrial
parte, căci putinţa împământenirii a ajuns la capăt. în u va fi în măsură să îndeplinească această funcţie
cotro se vor revărsa aceste valuri de ţărani, dacă in ocială, satele noastre nu vor fi scutite pe viitor de
dustria noastră naţională, care n-a fost în stare să re orize şi parcelarea marii proprietăţi se va dovedi a nu
voluţioneze modul de cultură, nu va fi în stare nici să fi făcut nimic pentru a le scoate din acest impas.
absoarbă suprapopulaţia rurală? După toate semnele
aceşti ţărani vor fi siliţi să apuce calea emigrării, cum 22. Din expunerea de mai sus reiese că revoluţia
fac în orice societate burgheză în care dezvoltarea in-f noastră agrară trebuie privită şi cercetată ca orice fe
dustriei nu poate ţine pas cu creşterea populaţiei 2 . Pen nomen natural: crizele agrare aU fost o urmare nece
tru ca satele noastre să iasă din perioada de zbucium sară a dezvoltării capitalismului sub formele sale in
şi frămîntare, trebuie ca populaţia rurală să rămînă: ferioare şi v o f dispărea iarăşi în chip necesar, prin
de acum staţionară; în statele industriale ea chiar dăj înaintarea capitalismului către stadiul superior al pro
îndărăt 1 . Spre acest sfîrşit trebuie-ca'industria noastră; ducţiei industriale. Politica noastră agrară nu are nici
să fie în' măsură a atrage şi absorbi prisosul populaţiei o parte de vină în dezlănţuirea acestor crize şi nu poa
te avea nici o parte de merit în vindecarea lor. Cei
1
E în afară de orice îndoială că starea populaţiei noastre oe-şi îndreaptă cercetările în această direcţie se mişcă
rurale nu e nici acum din cele mai fericite. împărţind supra "e alături de chestiunea reală. Căci pîrghia ce va ri-
faţa agricolă la numărul muncitorilor rurali, d-1 C. Garoflid lea ţărănimea din starea ei actuală nu e politica agrară,
găseşte că fiecărui lucrător îi revin cîte 2 hectarii 28 arii, - adirj
"ci gradul ei de înţelepciune şi bunăvoinţă faţă de pătu-
că mai puţin ca în ţările cu cultură intensivă (în Franţa 3
hect., 40 arii: în Germania 3 hect, 96 arii). Vezi Chestia zagra lle agricole; ea stă în altă parte, anume în industria naţio- .
ră în România, p. 131. fală. Aceasta are menirea de a plămădi viitorul din
Cum populaţia noastră creşte în fiecare an cu 100 000, d ruinele trecutului, la oraşe ca şi la sate.
suflete ce se va întîmpla peste cîteva decenii dacă industri Fără îndoială, dezvoltarea industriei naţionale im
naţională nu va putea atrage la oraşe prisosul populaţiei ru
pune ocrotirea ei faţă de concurenţa străină, printr-un
rale? E evident dar, că parcelarea pămîntului nu este şi n
lurif vamal urcat treptat pînă la prohibire 3 . Sarcinile
putea să fie o uşurare ,a acestei situaţii. Cum zice Kautsky,
după un scriitor rus: împărţirea egală a pămîntului este îm Bestei politici protecţioniste cad cu toată greutatea în
părţirea egală a sărăciei şi a mizeriei (Die Diktatur des Prole deosebi asupra claselor agricole, care altfel ar putea
tariats). «A cumpere articole industriale m a i bune şi mai ieftine
2
Cu excepţia Angliei «focarele cele mai de seamă ale emi ileeît acelea pe care i le procură industria indigenă la
grării europene se află în ţinuturile unde bîntuie criza rurală.j mlftpostul tarifarii. S-a crezut a se descoperi aici o
fără ca dezvoltarea industriei să fie atît de repede şi însem-tj
•ntradieţie de interese între ţărănime şi burghezie ea-,
nată pentru a da de lucru ţăranilor şi muncitorilor rurali ca
caută o îndeletnicire nouă. l'o ar îndreptăţi pe cea diritîi să se ridice împotriva
Astfel se petrece de pildă în Italia, Spania sau Austro-Un- celei din urmă.
garia.
1
• Tot astfel se petrecea în Germania înainte de marele avîntj Pentru date amănunţite: E. Vandervelde, Le Socialisme
al industriei din aceşti ultimi ani: de la 1880 pînă la 1890 emiJ niriculture
graţia anuală se învîrtea cam între o sută de mii şi două sutffl * Sombart caracterizează proletariatul german, care repre-
de mii de persoane; astăzi ea nu mai întrece douăzeci de mm »ini,\ 67,5% din populaţia totală, ca «adaosul de populaţie, pe
de indivizi (23 740 în anul 1899)». E. Vandervelde, L'exode ru3 IM veacul X I X 1-a adus Germaniei». Das Proletariat, p. 8.
ral, p. 118 1
Vezi cap. I I , al lucrării noastre.
Şt. Zeletin
244 V.
1
De Bonald, citat de W. Sombart, Sozialismus und soziale
Bewegung, Jena, 1905, ed. V, p. 47.
248 Şt. Zeletin Reacţiunea împotriva burgheziei române 249
n a r e a de a p o n e g r i p r e z e n t u l şi a i d e a l i z a t r e c u t u l , telor. s o c i a l e i . A s t f e l armele, t e o r i e i d e v e n i r ă î n d e l e t n i
romantismul reacţiunii. Dar cum trecutul împărtăşeşte cirea r e a c ţ i u n i i , i a r a c e a s t a l e î n t o a r s e d e a c u m î m
soarta t u l u r c r lucrurilor c a r e au fost, adică nu v r e a să p o t r i v a b u r g h e z i e i însăşi. S e n ă s c u astfel o v a s t ă m i ş
m a i î n v i e , r o m a n t i s m u l îşi g ă s e ş t e î n c h e i e r e a f i r e a s c ă care culturală potrivnică, ce sub deosebite curente
în pesimism. Reacţionarul e osîndit a î n c h i d e ochii p l i n stăpâneşte î n t r e a g a v i a ţ ă s p i r i t u a l ă a n a ţ i u n i l o r apu
d e d u r e r e , c u c o n v i n g e r e a s i n c e r ă c ă o dată c u n ă r u i r e a s e n e î n î n t î i a j u m ă t a t e a v e a c u l u i X I X 2 . D e l a 1848
v e c h i i o r d i n i s o c i a l e s-a î n g r o p a t ş i f e r i c i r e a o m e n i r i i . înainte b u r g h e z i a d e v i n e ea însăşi o clasă r e a c ţ i o n a r ă ,
O p o z i ţ i a t e o r e t i c ă a.( o a m e n i l o r t r e c u t u l u i e cu a t î t s e aliază c u o a m e n i i t r e c u t u l u i , aşa c ă n e v o i a i m p e
m a i f i r e a s c ă c u cît b u r g h e z i a însăşi s-a slujit l a v r e m e a rioasă a u n e i r e a c ţ i u n i î m p o t r i v a ei î n c e t e a z ă .
ei, p e c î n d e r a s i m p l ă c l a s ă d e z m o ş t e n i t ă , d e a c e s t m i j C a r e este i d e o l o g i a p e c a r e s p i r i t u l o m e n e s c o d a -
l o c . Cu m u l t î n a i n t e de a se c o b o r î în s t r a d ă şi a sfă- toreşte a c e s t o r a d v e r s a r i t e o r e t i c i a i clasei b u r g h e z e ?
f î m a v e c h i u l r e g i m î n s î n g e , clasa c a p i t a l i s t ă m o b i l i z a s e Ea s e c l ă d e ş t e p e i d e e a evoluţiei i s t o r i c e . C u g e t ă t o r i i
î n s p r i j i n u l e i î n t r e a g a m i ş c a r e a .spiritului în toate reacţiunii s e s i l e s c s ă d o v e d e a s c ă f a p t u l c ă p r o g r e s u l s o c i e
d e o s e b i t e l e ei r a m u r i , S-a p e t r e c u t a t u n c i — în v e a c u l tăţii o m e n e ş t i n u s e î n d e p l i n e ş t e p r i n salturi, p r i n r e
. X V I I I — un f e n o m e n grandios ce nu are încă s e a m ă n voluţii, p r i n r u p e r i c u t r e c u t u l — aşa c u m v o i a b u r
în evoluţia spiritului: burghezia, clasa revoluţionară ghezia revoluţionară —• ci printr-o prefacere înceată,
din acel timp, covîrşise cu ideologia ei întreaga l u m e o dezvoltare treptată a stărilor sociale. O o r d i n e socială
c u l t ă . C a u n v a l u r i a ş s-a r e v ă r s a t a c e a s t ă i d e o l o g i e d i n t e m e i n i c ă n u p o a t e f i n i c i n ă s c o c i r e a raţiunii, n i c i i n o
patria ei de origină, Anglia, a invadat Franţa, revărsîndu-se vaţia u n u i g r u p d e i n d i v i z i c u p r i n c i p i i r e v o l u ţ i o n a r e :
de aici în infinite c u r e n t e în întreaga o m e n i r e , î n c ă l z i n d e a este r e z u l t a t u l u l t i m a l u n u i î n d e l u n g p r o c e s d e t r a n s
toate inimile cu umanitarismul ei cosmopolit, de un opti f o r m a r e . A s t f e l , c e e a c e s e c h e a m ă spirit istoric: t e n
m i s m fără m a r g i n i . A s t f e l i z b u t i s e b u r g h e z i a a i n s u f l a dinţa d e a d e d u c e o r d i n e a s o c i a l ă , p r e z e n t ă n u d i n c r e
l u m i i acea credinţă pe oare încearcă să o răspândească ierul o m e n e s c — d i n r a ţ i u n e — ci d i n e v o l u ţ i a o r d i n i i
o r i c e clasă r e v o l u ţ i o n a r ă : a n u m e , c ă o r d i n e a s o c i a l ă s o c i a l e t r e c u t e , v ă z u l u m i n a . zilei ş i d e v e n i m e t o d ă d e
p r e z e n t ă e rătăcită, « n e n a t u r a l ă » , că ea — b u r g h e z i a . c e r c e t a r e s o c i o l o g i c ă d i n n e v o i l e r e a c ţ i u n i i 3 . N o u a ati
— a făurit în c r e i e r u l ei o o r d i n e s u p e r i o a r ă , -«naturală», tudine faţă de f a p t e l e s o c i a l e fu a p o i g e n e r a l i z a t ă şi la
p r i n care va ferici întreaga o m e n i r e fără d e o s e b i r e de celelalte c a t e g o r i i d e f e n o m e n e ale naturii, ş i astfel i d e e a
c l a s ă , r e l i g i e sau n a ţ i o n a l i t a t e . C ă c i a c e a s t ă o r d i n e îşi evoluţiei d e v e n i b a z a î n t r e g i i m i ş c ă r i a s p i r i t u l u i d i n
are sorgintea într-o realitate superioară oricărei c o n veacului XIX4. '-.
venţii sociale: în raţiune şi caracterul ei e libertatea în
t o a t e f o r m e l e vieţii, de la c o m e r ţ şi industrie p î n ă la 1
«De îndată ce o clasă, care concentrează în. mînile sale
1
s f e r e l e s e n i n e ale g î n d i r i i . Interesele revoluţionare ale societăţii, s-a ridicat, ea găseşte
In însăşi situaţia ei conţinutul, substanţa activităţii ei revolu
A doua zi după victorie burghezia se apucă de ceva
ţii mare... Ea nu se dedă la cercetări teoretice asupra sarcinii
m a i b u n : e a t r e c u l a faptă, l ă s î n d t e o r i a p e s e a m a celor M r e i se cuvine». K. Marx, La lutte des classes en France,
ce erau surghiuniţi din viaţa activă îh sferele vieţii con l'/iris 1900, p. 16.
templative. Aşa se întîmplă totdeauna în decursul lup-. înfăţişarea literară a acestor curente e cercetată cu mult
ipirlt de cri ticul danez G. Brandes, în opera sa asupra litera-
1 llliii veacului X I X : . Die Hauptstromungen der Literatur des
Ideologia burgheză propovăduia, în chip firesc, o ordine
\ i X ten Jahrhunderts, trad. de A. Strodtmann, 6 voi.
liberală, aşa cum o impuneau nevoile schimbului; dar ea nu
înfăţişa libertatea ca o cerinţă economică, ci ca un drept na ' «Noua filozofie socială fu întrebuinţată pentru apărarea
lOlliicii conservatoare sau reacţionare». W. Sombart, op. cit.,
tural al omului. Tocmai prin acest caracter, egalitar, cosmo
P, 50.
polit şi umanitar, a atras această ideologie toată pătura cultă; 1
.(C'urînd intrară în noua cale nu numai teoreticienii sta
'a vremii în jurul idealului ei social.
l u l u i şi ai istoriei, ci şi istoricii şi reprezentanţii ştiinţelor spe-
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 251
250 Şt. Zeletin
Cele două capitale au avut deci fiecare rolul ei s p e « J u n i m i s m u l este m a i m u l t o stare sufletească vagă,
cial în dezvoltarea României m o d e r n e : Bucureştii au un sentiment, decît o teorie bine definită»1. Această
i n t r o d u s a ş e z ă m i n t e l e b u r g h e z e , iar Iaşii a u introdus s t a r e s u f l e t e a s c ă şi-a g ă s i t e x p r e s i a î n t r - u n s i s t e m d e
f o r m u l e l e culturii noastre, spre a lupta cu e l e î m p o t r i v a gîndire, c o n s t r u i t ă p e c a l e a b s t r a c t ă , a d i c ă d e d u s d i n t r - u n
acestor aşezăminte. A ş a s-a f ă c u t c ă între societatea principiu general cu o logică ce nu e totdeauna fără
n o a s t r ă , m o d e r n ă ş i c u l t u r a n a ţ i o n a l ă p l ă m ă d i t ă î n si greş. E x p u n e r e a sistemului se găseşte în l u c r ă r i l e au
n u l ei d o m n e ş t e o' duşmănie de m o a r t e ; această cultură t o r i l o r săi n u m a i î n c h i p f r a g m e n t a r ' ş i e n e v o i e să-1 r e
şi-a l u a t n a ş t e r e d i n u r a î m p o t r i v a b u r g h e z i e i . c o n s t r u i m n o i d i n a c e s t e p i e s e i z o l a t e s p r e a-1 arăta c a
întreg.
C a r e e p r i n c i p i u l g e n e r a l c a r e stă l a t e m e l i a a c e s t e i
c o n s t r u c ţ i i a b s t r a c t e ? E l s-ar p u t e a numi: principiul
b) Curentele reacţiunii române continuităţii istorice, al evoluţiei treptate, şi ca în toate
a r g u m e n t ă r i l e l o g i c e , j u n i m i ş t i i nu-1 e x p r i m ă n i c i o d a t ă
3. Lupta î m p o t r i v a burgheziei române e deschisă s u b o f o r m ă p r e c i s ă , ci-1 p r e z i n t ă n u m a i ca o m o t i v a r e
d e s o c i e t a t e a i e ş e a n ă « J u n i m e a » , întîi p e c a l e c u l t u r a l ă , a a t i t u d i n i i l o r faţă d e s o c i e t a t e a noastră:- a c e a s t ă ati
în u r m ă pe cale politică. Istoria culturii noastre va p u tudine ni se dă ca d încheiere l o g i c ă dintr-un a d e v ă r
tea să constate odată, nu cu puţină n e d u m e r i r e , că deşi g e n e r a l , a d i c ă d i n p r i n c i p i u l ş t i i n ţ i f i c al" c o n t i n u i t ă ţ i i 2 .
o p u n e r e a a c e s t o r o a m e n i faţă d e a ş e z ă m i n t e l e -burgheze Am văzut că Maiorescu, nu fără oarecare pretenţie,
a avut darul de a c o n v i n g e întreaga noastră l u m e cultă prezintă a c e s t p r i n c i p i u c a u n « m o d d e a g î n d i » a l j u -
şi a da t o n u l în m i ş c a r e a n o a s t r ă c u l t u r a l ă , t o t u ş i ea nu n i m i ş i t i l o r şi-1 s o c o a ţ e d e o r i g i n e e n g l e z ă 3 . E î n g ă d u i t
se bazează, pe nici un. fel de cercetări de fapte. Socie însă a ne î n d o i şi de u n a şi de a l t a : i d e e a c o n t i n u i t ă ţ i i
tatea noastră m o d e r n ă se reduce, după « J u n i m e a » , la li-a intrat ' n i c i o d a t ă în mentalitatea «Junimii», c u m
a d o p t a r e a d i n A p u s a u n o r « f o r m e fără f o n d » : a c e a s t ne v o m încredinţa în ourînd, ci a r ă m a s o s i m p l ă f o r
vedere a l c ă t u i e ş t e _ astăzi u n e l e m e n t al mentalităţii mulă g o a l ă m e m o r i z a t ă de la s c r i i t o r i -străini, şi a c e ş t i a
obşteşti; ea se găseşte pretutindeni, în articolele c e l u i nu englezi4.
din u r m ă gazetar ca şi în o p e r e l e celui mai serios gîn-
1
d i t o r . Pe ce se sprijină însă această v e d e r e s o c i o l o g i c ă ? G. Ibrăileanu, Spiritul critic, p. 97.
2
Cercetaţi arsenalul de dovezi făurite spre susţinerea eij «In noua noastră organizare am comis • marea greşeală
de a nu înţelege adîncul adevăr că nici o reformă nu este ro-r
g l u m e , persiflări, a l u z i i l a a p a r e n ţ e s o c i a l e s a u i n o v a ţ i i
ditoare decît cînd este o continuare a trecutului, şi dacă noi.
i z o l a t e — iată c e e a ce a c o n v i n s o l u m e , s-a i m p u s In loc de a veni să introducem în ţara noastră toate reformele
d r e p t «ştiinţă» şi a croit bazele unei mişcări culturale. ce le găseam aiurea, fără să studiem, nici trecutul nostru nici
moravurile noastre, am fi căutat treptat să îmbunătăţim starea
Ot mai înainte, vă asigur că. nivelul civilizaţiei noastre ar; fi
l u a s e r ă î n c ă fiinţă. A u t o r u l însuşi constată, din p u n c t d e ve l a i sus.» P. Carp, Discursuri, voi. I, p. 297. «Din 'rădăcini pro
d e r e sociai, o d e o s e b i r e esenţială între critica « J u n i m i i » şi ce prii, din adîncimi proprii răsare civilizaţia adevărată a unui
a n t e r i o a r ă ( o p . c i t , p. 84—85) şi arată că lupta împotriva în- popor barbar; nu din maimuţărea obiceielor străine, a limbi
noirilor sociale este o n o u t a t e faţă de v e c h e a ş c o a l ă ( o p . cit lor străine, instituţiunilor străine.» Eminescu, Articole politice,
p. 99; d-1 B e n e d i c t K a n n e r e de p ă r e r e că şi c r i t i c a literar B, «Minerva», p. 48. Exemple de acest fel pot fi înmulţite
î n c e p e toi; cu -«Junimea», căci « R u s ş o , K o g ă l n i c e a n u şi C. N •leit.
gruzzi s-au m ă r g i n i t n u m a i a c e r e o critică s e v e r ă » . La sociét ;l
Discursuri, voi. I, p. 45.
littéraire Junimea, p. 41 n o t ă ) . 4
Ideea continuităţii o datoreşte „Junimea" în mod neîn
O r i c i n e ia în serioasă c o n s i d e r a r e . sensul s o c i o l o g i c al cui doielnic filozofiei idealiste germane, în care membrii acestei
toii române în a doua jumătate a veacului X I X nu va put* loclctăţi îşi făcuseră educaţia (vezi H. Sanielevici, Studii Cri-
t ă g ă d u i « J u n i m i i » r o l u l de a fi inaugurat acel spirit critic, ca | W . p- 238). în opera lui Buckle asupra civilizaţiei engleze, o
stâpîneşte î n c ă cultura noastră. lucrare mult discutată la «Junimea» (Maiorescu, Discursuri,!,
Şt. Zeletin
254
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 255
instituţii erau potrivite cu sufletul românesc, b) că între 5. Spre deosebire de vechea reacţiune junimistă, care
noile aşezăminte burgheze şi sufletul român domneşte stătea deasupra deosebirilor de naţionalitate, noua reac
o desăvîrşită contrazicere: sufletul nostru a păstrat ţiune în forma naţionalismului este streinofobă, îndeo
înainte trăsăturile sale rurale în noua haină burgheză, sebi antisemită. Atît de mult s-a accentuat în noul
curent această notă, încît s-a părut uneori că ea ar
care presupune metodă în muncă, calcul şi economie;
alcătui caracterul de seamă al naţionalismului, care în
c) în consecinţă, aşezămintele noastre moderne alcătu
fapt îşi datoreşte fiinţa altor nevoi, de natură socială.
iesc o simplă «schimbare de decor», un fenomen de « m i
Ura împotriva străinilor e un fenomen general la
metism social». Şi pentru ca aceste încheieri să capete
începutul oricărei burghezii 1 . Chiar şi Anglia, patria li
o deosebită savoare, autorul recurge la metoda c o m
beralismului, a cărei religie naţională a putut fi con
parativă şi arată că la japonezi, la chinezi şi la negrii
siderată ca o specie de iudaism, a tratat odată pe evrei
din Africa întănim în totul acelaşi fenomen ca în so
,1a fel cu Spania 2 . Decît, englezii şi-au schimbat mai
cietatea noastră: şi aceştia au îmbrăcat costumul vieţii, tîrziu sentimentele faţă de străini în m o d radical, şi
europene, dar au păstrat sub el instinctele lor neatinse., aceasta i-a ferit de a împărtăşi soarta sorei noastre la
Ca o subliniere a acestor vederi, răsună la tot pasul.; tine de peste Pirinei.
vechiul refren: cei ce au săvîrşit această schimbare de Această ură a ţărilor agricole împotriva străinilor e
decor sînt nişte politicieni străini de neam, care prin foarte firească. Peste tot, străinii sînt acei care creează
aceasta au urmărit interesul lor în dauna ţării. bazele burgheziei, şi prin aceasta ale constituţiei şi cul
Fără îndoială, lucrarea d-lui Motru e o analiză psi turii democratice 3 . Dar străinul care vine dintr-o ţară
hologică adîncă, şi cercetările sale asupra dizarmoniei industrială înaintată într-o ţară agricolă înapoiată aduce
între sufletul nostru rural şi aşezămintele noastre bur cu sine o formidabilă forţă de distrugere: capitalismul.
gheze fac parte dintre lucrurile care rămîn. Dar e vădit De îndată ce primeşte acest ferment, ţara agricolă intră
că cultura sa, cu deosebire psihologică, nu era de na în proces de dizolvare. Şi atunci furia tuturor o a m e -
tură a-i înlesni o interpretare istorică justă a acestei
stări sociale. Pentru aceasta era de trebuinţă o îndelet 1
« L a toate popoarele găsim străini ca primii negustori. D a r
nicire amănunţită cu evoluţia capitalismului modern. D la popoarele înapoiate străinul trece ca duşman.» L. Brentano,
Vie Anfănge des modernen Kapitalismus, p. 15.
aici d-sa ar fi putut să vadă că la începuturile burghe 2
In Anglia, ca peste tot, cei dintîi capitalişti au fost evreii
ziei sufletul rural rămîne peste tot în urma vremii ş (Cîibbins, The industrial history of England, p. 35). Alungaţi la
că statele respective sînt silite să recurgă la mijloac Început din pricina urii populare, reprimaţi sub Cromwell,
d n d s-a făcut prima încercare de naturalizare, întreaga popu
de constringere spre a-1 pune în armonie cu noile nevoi laţie a fost cuprinsă de spaimă. (Sombart, Die Juden, etc, p.
Fierul roşu, vinderea ca sclav, spînzurarea, au - avut, M8).
printre aite m u l t e mijloace de acelaşi fel, rolul lor îh :i
Sombart, Der moderne Kapitalismus, ed. III, voi. I, 2, p.
această operă de armonizare sufletească, nu în Africa, 821. Opera aduce cercetări amănunţite . asupra rolului stră
inilor în dezvoltarea burgheziei.
nici în Asia, c i ' î n ţările civilizate ale Apusului: în An-,
Nespus de instructive sînt cercetările lui Glotz asupra ro
glia, Franţa, Olanda. Nicăieri instituţiile burgheze nu au lului străinilor — a «metecilor» — în civilizaţia democratică
izvorît din nevoile sufleteşti ale popoarelor, ci din ne-1 îneacă, pe care o socotim de obicei cea mai pură creaţie a ge
mului elen. în epoca de înflorire a Greciei — sec. V şi IV
voile capitalismului; armonizarea deplină a acestor in
B,C. —' întreaga avere imobiliară: comerţul, industria, banca se
stituţii cu psihologia populară a fost o operă treptată afla în mîinile străinilor. Aceştia au creat puterea navală, şi
anevoioasă, cu mult mai anevoioasă la noi, unde "evo Hn aceasta democraţia cea mai înaintată pe care o cunoaşte
luţia vertiginoasă a capitalismului a lăsat evoluţia su Koria: cea ateniană. Avînd în mîinile lor toate industriile, ei
mu jucat de aici un rol covlrşitor în crearea monumentelor artei
f letească, totdeauna mai greoaie, cu mult în urmă. «•lene. Le travail dans la Srece ancienne, p. 223—229.
Ş'i. Zeletin V. Reacţiunea împotriva burgheziei române
262 263
nilor, care se v ă d scoşi din v e c h e a l o r aşezare socială, «ebirile naţionale nu au însemnătatea pe care o aveau
s e d e z l ă n ţ u i e î m p o t r i v a a u t o r i l o r străini a i a c e s t u i d e î n v e c h i u l r e g i m agrar.
zastru. N u ' a u f o s t a c u z a ţ i ş i l a n o i e v r e i i d e a n e d i s A d ă u g ă m că naţionalismul reacţiunii trebuie deose
t r u g e ţ a r a ? N a ţ i o n a l i s m u l a a v u t î n s ă i n s p i r a ţ i a de a bit c u grijă d e naţionalismul burgheziei, de naştere
e x t i n d e această ură şi asupra n o i l o r noştri stăpînitori, mult mai v e c h e . în adevăr, există două ideologii na
p e t e m e i u l c ă ş i a c e ş t i a sînt străini d e n e a m şi-i d i s t r u g ţ i o n a l i s t e : u n a ieşită d i n n e v o i l e c a p i t a l i s m u l u i , alta d i n
v e c h i u l m o d d e viaţă f i i n d c ă nu-1 p r i c e p . n e v o i l e r e a c ţ i u b i i î m p o t r i v a c a p i t a l i s m u l u i . A m arătat,
in cercetările noastre, fazele s u c c e s i v e ale naţionalis
E d r e p t , p ă t u r a n o a s t r ă s o c i a l ă de sus s-a î m p e s t r i
m u l u i ieşit d i n n e v o i l e c a p i t a l i s m u l u i n o s t r u ş i i m p u s
ţat c u e l e m e n t e s t r ă i n e ; e iarăşi d r e p t c ă a c e a s t ă p ă - '
de b u r g h e z i e ca aspiraţie o b ş t e a s c ă a ţării; a c e s t a a
t u r ă străină m î n u i e ş t e u n c a p i t a l i s m c a r e î n c ă p ă s t r e a z ă
fost r e a l i z a t î n p a r t e p r i n c e l e d i n . u r m ă d o u ă r ă z b o a i e .
caracterul destructiv: dar ce d o v e d e ş t e aceasta din p u n c t Naţionalismul burgheziei, concretizat mereu într-un
d e v e d e r e ştiinţific? P r e t u t i n d e n i b u r g h e z i a e străină « i d e a l n a ţ i o n a l » , c e r e u n stat m o d e r n , u n i t a r ş i n e a t î r -
ş i a r e l ă î n c e p u t u n r o l d e s t r u c t i v . M a i m u l t , sînt s o at, în l i m i t e l e n a ţ i u n i i şi t r ă i n d p r i n el însuşi; n a ţ i o -
c i o l o g i c a r e c r e d c ă o r i c e clasă s t ă p î n i t o a r e a f o s t ' d e alismul r e a c ţ i u n i i c e r e însă ca a c e s t stat să nu-şi î m
o r i g i n e străină, ş i î n a c e a s t ă s u b j u g a r e a u n e i r a s e d e p r u m u t e o r g a n i z a ţ i a d i n afară, c i s ă şi-o d e r i v e d i n
c ă t r e alta a r sta p r o c e s u l n a t u r a l a l e v o l u ţ i e i s o c i a l e 1 . sufletul p o p o r u l u i ş i r e s p e c t u l t r e c u t u l u i . S î n t a i c i î n
Situaţia R o m â n i e i nu e deci o excepţie, c u m se declara luptă d o u ă c o n c e p ţ i i o p u s e , c u d e o s e b i r e a c ă n a ţ i o n a
adesea. lismul b u r g h e z i e i a f o s t i m p u s d e c a p i t a l i s m c a a s p i
P r i c i n a a c e s t e i a n t i p a t i i faţă d e n o i i s t ă p î n i t o r i e , raţie n a ţ i o n a l ă ş i p r e f ă c u t î n f e r m e n t d e r ă z b o a i e s p r e
î n r e a l i t a t e , alta: n a ţ i o n a l i ş t i i v ă d a c t u a l a o r d i n e s o li. d e v e n i realitate, în v r e m e ce n a ţ i o n a l i s m u l r e a c ţ i u n i i
(i rămas c o n c e p ţ i a unui m ă n u n c h i de intelectuali care
c i a l ă p r i n p r i s m a v e c h i u l u i s u f l e t r u r a l . S e ştie că, d e
ar a c r e d e că el ar fi s i n g u r a f o r m ă a c e e a ce se î n -
o b i c e i , d a c ă v e c h i u l b o i e r e r a b u n r o m â n , e l trata m a i
elege p r i n riciţionalism.'
b i n e p e ţăranii săi d e c î t u n s t ă p î n i t o r d e o b î r ş i e străină.
T o t astfel s e s o c o a t e ş i a c u m , c ă d a c ă o l i g a r h i a n o a s t r ă
ar fi c o m p u s ă din r o m â n i neaoşi, î n - v i n e l e cărora ar 6. Ca şi « J u n i m e a » , n a ţ i o n a l i s m u l t ă g ă d u i e ş t e c-rice
c u r g e a c e l a ş i s î n g e c a ş i în' ţăran, e a a r a v e a m a i m u l t ă funcţie s o c i a l ă n o i i n o a s t r e c l a s e s t ă p î n i t o a r e , d i s t r u
î n ţ e l e g e r e ş i î n d u r a r e faţă d e n e v o i l e p o p o r u l u i . D a r gătoare fără e v l a v i e a t r e c u t u l u i r o m â n e s c c u r a t , a d ă u
a l c ă t u i n d u - s e d i n străini, fără n î c i o a t i n g e r e sufle-, gind în acelaşi t i m p şi învinovăţirea de înstrăinare de
neam. Tăgăduirea rolului istoric al burgheziei române"
tească cu masele, aceştia î n d r u m e a z ă p o p o r u l î m p o t r i v a
este p a r t e a c e a m a i g r a v ă ş i t o t o d a t ă c e a m a i p o p u l a r ă
firii şi n e v o i l o r sale:
Jn r e a c ţ i u n e a n o a s t r ă ; în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă se î n t î î n e s c
M a i e n e v o i e să arătăm pe ce adîncă neînţelegerei
lOate c u r e n t e l e r e a c ţ i o n a r e , fără d e o s e b i r e . D e a c e e a
se bazează această iluzie? N o u a noastră pătură c o n d u »
«slăzi o r i c e r o m â n c u l t e c o n v i n s c ă p ă t u r a n o a s t r ă
c ă t o a r e n u s e m a i a l c ă t u i e ş t e - d i n m o ş i e r i , c i d i n mînui-l
c o n d u c ă t o a r e n u a r e alt r o l s o c i a l d e c î t e x p l o a t a r e a b u
tori ai capitalului. D a r capitalismul nu are nici sufleţi nelului, c ă e g r e a d e t o a t e p ă c a t e l e m o r a l e d e p e l u m e ,
n i c i n a ţ i o n a l i t a t e , n i c i s i m p a t i i s p e c i a l e : el e o f o r ţ a ffiră a a v e a î n s c h i m b v r e o calitate. Faţă d e aceasta,
socială obiectivă, impersonală, cu legi neînfrînte de d e z l boierimea v e c h e apare într-o l u m i n ă de .hotărîtă s u p e
v o l t a r e , c a r e n u atîrnă d e n a ţ i o n a l i t a t e a c e l u i ce-1 c o i » rioritate m o r a l ă , socială, naţională.. .
d u c e . î n s o c i e t a t e a b u r g h e z ă n u sînt i n d i v i z i , c i forţii T r e b u i e s ă o b s e r v ă m , î n a i n t e d e toate, c ă e g r e u d e
s u p e r i o a r e c a r e r o b e s c p e i n d i v i z i . D e a c e e a aici d e o l înţeles c u m s-au p u t u t i m p u n e ş i m e n ţ i n e l a c î r m a ţării
1
L. ©umplowitz, Der Rassenkampf. in Ic o a m e n i care nu au nici o funcţie-socială; al d o i -
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române
Şt. Z e l e t i n 265
264
lea prin capitalism către f o r m a superioară de viaţă a ;Va ieşi din sfera sa de influenţă şi va urma evoluţia,
s o c i a l i s m u l u i , R u s i a V a sări d e - a d r e p t u l d e l a c o m u - , ei proprie: va trece de la comuna agrară de-a dreptul
n i s m u l a g r a r p r i m i t i v l a s o c i a l i s m , fără a d e z v o l t a î n la o fază mai înaltă. Se c u v i n e să reţinem deci că în
s î n u l e i o b u r g h e z i e n a ţ i o n a l ă , d e c i ocolind capitalismul. (jindul lui Marx şi Engels distrugerea capitalismului
Aşadar, ideea esenţială a p o p o r a n i s m u l u i rus e urmă-j apusean era condiţia neapărată, de care atîrna soarta
t o a r e a : comuna rusă, mirul, alcătuieşte germenele uneii poporanismului — şi această condiţie nu s-a împlinit1.
evoluţii speciale ruseşti către o formă de viaţă, supe De aceea Engels, d u p ă ce p r e v e d e r i l e sale asupra r e v o
rioară1. P r i n a c e a s t a p o p o r a n i s m u l a a j u n s să s e a p r o luţiei sociale s-au dovedit false, şi-a schimbat în mod
p i e şi să s e î n r u d e a s c ă c u panslavismul, c a r e s o c o a t e
firesc, şi părerea asupra soartei mirului: acesta — aşa
c ă Rusia ar avea misiunea deosebită d e a salva « o c c i
socoate el — va rămîne de a c u m o simplă amintire: un
d e n t u l p u t r e d » d e d e c a d e n ţ ă , l u m e a s l a v ă f i i n d , che-'i
"Krinnerungsbild an die Vergangenheit»2.
mată a da E u r o p e i o oivilizaţie sănătoasă2. D a r nu t r e i
b u i e să se c o n f u n d e p o p o r a n i s m u l d e - a d r e p t u l c u pan-J După răspândirea socialismului marxist în Rusia, o
s l a v i s m u l , c u m s-a f ă c u t u n e o r i l a n o i . vie polemică a izbucnit între marxişti şi poporanist!,
E de î n s e m n a t că" î n t e m e i e t o r i i s o c i a l i s m u l u i ş t i i n «•ei dintîi susţinînd că R u s i a t r e b u i e să t r e a c ă p r i n faza
ţific au împărtăşit d e a s e m e n e a i d e e a că Rusia ar putea capitalistă spre a ajunge la socialism, cei din urmă
să a i b ă o e v o l u ţ i e p r o p r i e d e o s e b i t ă de a c e e a a ţ ă r i l o r «ifirmînd teza cunoscută că ţara lor va ajunge această
a p u s e n e : a d i c ă , ea ar fi în m ă s u r ă să î n a i n t e z e spre., fază de evoluţie ocolind capitalismul. «Era îndeosebi,
s o c i a l i s m î n f e l u l c u m c r e d e p o p o r a n i s m u l - t r e c î n d dei vorba — în această polemică între poporanişti şi so-
la m i r peste capitalism de-a dreptul către o formă su cial-democraţi — dacă Rusia poate realiza societatea
perioară de viaţă socială. S p r e a înţelege c u m s e . face socialistă, cu toate că n-a străbătut toate stadiile evo
c ă a c e ş t i c e r c e t ă t o r i a u p u t u t î m p ă r t ă ş i a s e m e n e a ere-; luţiei, c a E u r o p a . S e d i s c u t a , î n s p e c i a l , d a c ă R u s i a t r e
d i n ţ a , t r e b u i e s ă a m i n t i m c ă e i a u trăit t o a t ă . v i a ţ a înj buie să. t r e a c ă prin capitalism, pentru ca să intre din
c o n v i n g e r e a unei apropiate revoluţii proletare, care tre capitalism în socialism, după legea marxistă a evolu
3
buia să aducă prăbuşirea capitalismului . Ei gîndeau ţiei.»3 în fruntea m a r x i ş t i l o r a stat teoreticianul G. Ple-
d e c i , c ă d i n m o m e n t c e c a p i t a l i s m u l v a f i distrus, R u s i a hanov, al c ă r u i r e n u m e e u r o p e a n n-a f o s t atins d e n i c i
unul d i n a d v e r s a r i i săi p o p o r a n i ş t i .
1
« P o p o r a n i ştii g ă s e s c î n m i r u l . . . rusesc c o m u n i s m u l pri
1
mitiv, dar ei cred că Rusia poate realiza f o r m a mai înaltă şi E n g e l s scrie în 1893: « F ă r ă î n d o i a l ă , . comuna conţinea ger
d e f i n i t i v ă a s o c i a l i s m u l u i şi c o m u n i s m u l u i fără să m a i s t r a i menii, c a r e în a n u m i t e c o n d i ţ i i ăr ii. putut să se dezvolte şi să
b a t ă stadiul c a p i t a l i s m u l u i . » T h . G . M a s a r y k : Z u r russíscfiém salveze Rusia de nevoia de a trece prin torturile regimului
Geschichts und Religionsphüosophie, v o i . II, J e n a 1913, p. 2 9 * | capitalist. E u s u b s c r i u p e d e p l i n s c r i s o a r e a a u t o r u l u i n o s t r u
«Herzen, Rakunin, Tzernytzevsky au declarat mirul drept ce (a lui M a r x ) . D a r în p ă r e r e a m e a ea şi a l u i c e a dintîi c o n d i ţ i e
l u l a s o c i a l ă a societăţii, ce u r m e a z ă a se î n f ă p t u i p r i n r e v o l u cerută p e n t r u a r e a l i z a acest l u c r u era imboldul din afară,
ţia s o c i a l ă ; a c e a s t ă p ă r e r e f u l ă r g i t ă într-o î n t r e a g ă t e o r i e s o schimbarea sistemului e c o n o m i c în Apusul Europei, distrugerea
c i a l ă şi e c o n o m i c ă : poporanismul. In acelaşi t i m p , L a v r o v şi sistemului capitalist în ţările u n d e s-a n ă s c u t » ( V e z i N i c o l a s - O n ,
M i c h a j l o v s k y î n c e a r c ă să d e a s o c i a l i s m u l u i o n o u ă t e m e l i e filo-! o p , ' cit., p. 495. C u r s i v e l e sînt ale a u t o r u l u i . S c r i s o a r e a la
z o f i c ă . » O p . cit., p. 279. — V a s t a o p e r ă a lui M a s a r y k , c a r e des-¡ care se referă Engels, c u p r i n z î n d p u n c t u l .de v e d e r e al lui Marx
t ă ş u r ă î n două. m a r i v o l u m e t a b l o u l m i ş c ă r i i spiritului r u s 1 dini !n această c h e s t i u n e , e p u b l i c a t ă de a u t o r î n t r e a n e x e l e o p e r e i
«.ultimul secol, în m u l t i p l e l e sale r a m i f i c a ţ i i , dă o orientara] Bale, p. 506. M a r x f a c e o strictă d e o s e b i r e î n t r e sforţările popo--
c o m p l e t ă a s u p r a p o p o r a n i s m u l u i , a r e p r e z e n t a n ţ i l o r săi, ca şţ l a n i ş t i l o r de a găsi p e n t r u p a t r i a l o r "o c a l e p r o p r i e de e v o
a l o c u l u i său în c u l t u r a rusă; studiul citat al lui D e l e v s k y poate] luţie —• sforţări pe c a r e le î n c u v i i n ţ e a z ă — şi p r e t e n ţ i a p a n -
fi f o l o s i t ca o p r e p o a s ă î n d r u m a r e . slaviştilor d e a r e g e n e r a p e această c a l e E u r o p a « p u t r e d ă » ) .
2
2
J. D e l e v s k y , Les idees des ngrodnihi, p. 435. M a s a r y k , o p . c i t , p . 295—296.
3
F r a n z M e r i n g : Karl Marx, sein Leben, 1919, p. 198. 3
O p . c i t , p . 290.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 269
268 Şt. Zeletin
viitoare? Şi reacţionarii noştri, în costumul exotic so dezvoltare de la forme spre fond; b) de aceea el n-a
cialist, s-au crezut în drept să adopte aceeaşi poză. putut concepe dezvoltarea societăţii noastre moderne ca
E bine stabilit că prima noastră mişcare socialistă u n proces natural; căci formele de sus cer indivizi care
a fost o manifestare reacţionară. D-l G. Ibrăileanu do să le introducă, iar aceştia creează, încalcă evoluţia,
vedeşte că ea avea aceeaşi atitudine faţă de societatea prefăcînd-o într-o alcătuire artificială; c) şi aşa Gherea
1
noastră burgheză ca şi «Junimea» , iar d-l H. Sanielevici n-a putut înţelege necesitatea istorică a aşezămintelor
o înfăţişează ca o mişcare romantică a intelectualilor noastre burgheze: acestea i se par ,a contrazice in chip
2
noştri, în care muncitorii aveau rolul de decor . Noi «monstruos» şi «grotesc» structura economică şi a fi o
credem că putem merge ceva mai departe şi dovedi că simplă «minciună», iar oligarhia, care le-a introdus şi
şi actuala mişcare socialistă, aşa cum şi-a găsit e x p r e le menţine, împiedică după el progresul social şi. duce
sia teoretică în scrierile sociologice ale lui C. D o b r o - ţara la «decadenţă». M a i hotărît şi mai drastic n-a vor
geanu-Gherea, e tot o manifestare reacţionară ascunsă bit nici un reacţionar în România.
în frazeologie marxistă. Socialismul lui Dobrogeanu-Gherea, întocmai ca şi
Care este, în adevăr, atitudinea socialismului ştiin cel al vechii mişcări, se reduce în realitate la o simplă
ţific faţă de societatea burgheză? Repetăm: a socialis frazeologie marxistă, ce acoperă o atitudine reacţionară:
mului ştiinţific, nu a broşurilor de propagandă socia incapabil să înţeleagă prezentul, el îl defăimează, îl
listă. Ca orice disciplină ştiinţifică, socialismul nu are «critică», ca să întrebuinţăm cuvîntul consfinţit pentru
vreun sentiment faţă de burghezie: el reprezintă sfor- . caracterizarea reacţiunii române. La Gherea schema so
tarea de a o înţelege. De aceea, a) doctrina socialismu ciologică stabilită de M a r x devine o realitate absolută,
lui ştiinţific priveşte burghezia ca o fază necesară de de la înălţimea căreia el, priveşte societatea română
evoluţie socială, avînd funcţia ei istorică definită; b| modernă; si fiindcă aceasta i se pare a nu corespunde
această atitudine specială decurge dintr-o atitudine ge schemei, el o covîrşeşte cu tot felul de epitete violente,
nerală faţă do evoluţia socială: aceasta e privită ca un din caic am dat vreo cîteva specimene mai sus. Ceea
proces natural, avînd legile sale proprii, ce nu atîrnă ce la M a r x era un mijloc de a cerceta şi a lămuri fap
de voinţa noastră, ci se impun acesteia; c) procesul na tele, la Gherea se preface în mijloc de a le judeca şi
tural al evoluţiei sociale este lămurit, ca orice alt f e osîndi — scurt, de a le «critica». Astfel marxismul său
nomen natural, prin spontaneitatea sa proprie, ca o dez rămîne un simplu formalisih, sub care stă neatins spi
voltare de la fond spre formă: de la structura economică ritul reacţionar. Lupta între formă şi fond, între fra
spre aşezămintele juridico-politice care se altoiesc pe zeologia lui M a r x şi spiritul «Junimii», se prelungeşte
această structură. de-a lungul întregii Neoiobăgii, dînd acestei opere nota
Comparaţi acum cu cele zise atitudinea pe care © ei proprie, pe alocuri destul de picantă 1 . Socialismul
ia Gherea in scrierile sale sociologice faţă de burghezia 1
O pildă. în ceeace priveşte întocmirile noastre burgheze
română şi veţi descoperi că aceasta atitudine este dia
voiţi să ascultaţi vocea «Junimii»? Iat-o: «Repet: nu erau în
metral opusă spiritului socialismului ştiinţific. Nu voim . ţară nici condiţiile obiective, nici cele subiective pentru întoc
să repetăm ceea ce am arătat la deosebite prilejuri în mirea politico-socială a capitalismului: nici forţele economice
cursul cercetărilor noastre. A m i n t i m însă în rezumat: care să necesite o asemenea transformare nici clasele producă
toare, numeroase şi importante, care s-o reclame». (Neoiobăgia,
a) că Gherea n-a fost în stare să aplice metoda - mar ed. II, p. 32). Aşadar mai limpede nici nu se poate: aşeză
xistă la evoluţia burgheziei române; pentru el, ca şi mintele noastre burgheze sînt forme fără fond.
pentru «Junimea», societatea română modernă este o Voiţi acum să auziţi frazeologia lui M a r x în aceeaşi m a
terie? întoarceţi foaia şi ea apare numaidecît: «Dacă vechii
1
Spiritul critic în cultura românească, p. 195 conservatori, şi mai ales junimiştii, care au "numărat printre
2 ei inteligenţe şi talente briliante, în loc de a se opri la suprafaţă
Studii critice, p. 245.
274 Şt. Eeletin V. Reacţiunea împotriva burgheziei române ' 275
c) Valoarea şi sensul culturii române reacţionare să forţeze evoluţia sufletească înainte, spre a stabili
acea armonie între realitatea internă şi formele externe
9. Reaeţiunea română, în deosebitele ei curente,, a pe care o visează şi în numele căreia luptă.
repurtat o desăvîrşită izbîndă. Nu există la noi un c u - j Nu mai încape deci nici o îndoială: burghezia r o m â
rent de idei burghez: spiritul public a căzut cu totul nă a suferit pe teren cultural o înfrîngere desăvîrşită.
s u b stăpînirea reacţiunii. Aceasta e ceea ce dă nota pre Dar poate nu e potrivit a vorbi nici de o înfrîngere. Căci
dominantă culturii române în era de prefacere burgheză. acest cuvînt lasă a se înţelege că burghezia noastră ar fi
Numească-se această perioadă culturală era spiritului încercat să lupte pentru cultură şi nu a izbutit. în rea
critic, ori mai bine era Junimii, care a dat culturii noas litate, nu numai că noua noastră pătură conducătoare
tre pecetea ei proprie; sub orice denumire s-ar adopta, nu s-a apropiat de cultura naţională, ci pînă în prezent
se ascunde acelaşi cuprins: predominarea spiritului .re-ş ea nici nu a dat semne că a priceput nevoia de a porni
;
acţionar în gîndirea românească. o luptă culturală. Burghezia română a fost absorbită
Evoluţia societăţii noastre moderne înfăţişează ur cu desăvîrşire de problemele vieţii practice, care erau
mătoarea privelişte caracteristică: jos, un substrat eco cele mai grabnice şi mai apăsătoare. Dar în vreme ce
nomic ce, a păşit vertiginos înainte; sus, un factor spi ea crea pe de o parte valori materiale, reaeţiunea crea
ritual care a rămas cu totul îndărăt; activitatea burghe de cealaltă parte valori sufleteşti. Şi aşa se face că so
ziei a forţat cel dintîi factor mereu spre viitor, îh vreme cietatea română-modernă se înfăţişează' ca o uriaşă m a
ce activitatea reacţiunii a ţinut cu tenacitate pe cel din şină moartă, fără suflet propriu şi' fără o cultură 'cores
urmă în Ioc. Şi aşa societatea noastră se alcătuieşte în punzătoare, izvorîtă din acest suflet. E marea lipsă care
prezent din două pături suprapuse, perfect duşmane: o se simte in toate aşezămintele burgheziei noastre 1 .
structură economică socială modernă şi un spirit public
medieval, concretizat într-o serie de curente culturale 10. Cu toată această victorie deplină pe care au r e
reacţionare. purtat-o curentele culturii noastre reacţionare, ele sînt
Am urmărit pe rînd, în cercetările noastre, aceste totuşi de aşa natură, că nu pot suferi nici proba celui
două serii de evoluţie; în primele trei studii am urmă mai uşor examen ştiinţific: toate se reduc Ia un forma
rit de aproape procesul de dezvoltare al capitalismului, lism de împrumut, care în ţările de origine are un Ou-
spre a cerceta în ultimele două substratul social al evo prins corespunzător, căruia însă reaeţiunea română a
luţiei culturale. A c u m putem confrunta cele două şerif fost nedestoinică să-i dea un sens. în adevăr, ce impută
de evoluţie, spre a trage încheierile. aceste curente reacţionare burgheziei române? Că aceas
Dacă adoptăm o denumire consfinţită printr-o veche ta a călcat continuitatea istorică, a nesocotit condiţiile
întrebuinţare, dar neexactă din punct de vedere ştiin noastre sociale reale, că tinde a ne duce ţara într-o di
ţific, putem vorbi de o adevărată . luptă între spirit şi recţie potrivnică nevoilor noastre proprii. Deci reaeţi
materie: între cultură şi orînduirea noastră economică- unea noastră, în toate deosebitele ei curente, protes
socială. Î n t r e a g a noastră mişcare culturală este o ma-r tează în numele spiritului istoric: aşa a făcut peste tot
şină de fabricat duşmani ai ordinii sociale existente, şi reaeţiunea împotriva burgheziei şi aşa era firesc să facă
această tragedie a luptei între vechiul spirit şi noul să şi a noastră Pretutindeni s-a imputat burgheziei că' pro
mediu social alcătuieşte Caracteristica actualei faze a cedarea ei este «neistorică», că ea şi-a clădit ordinea
evoluţiei noastre sociale. în această ciocnire a două lumi-' socială pe lipsa respectului faţă de trecut.
Spiritul, asupra căruia se revarsă o , aureolă străvech
Despre armata română observă cu bun temei d I N [orgi
1
de sfinţenie, apără o cauză pierdută: el nu e solia vii
că ceea ce ea a făcut atît în 1 8 7 7 , cît şi 1 9 1 6 - H»l/t. •.<• ,i i i n
torului, ci ecoul trecutului; scopul său este un non
reşte numai instinctului, nu pregătirii sufleteşti. tutorii
sens: el vrea să tîrască ordinea socială îndărăt, în lo matei româneşti, I I , 2 2 0 .
Şt. Zeletin
278 V. Reacţiunea împotriva burgheziei române
279
c e l de-al doilea, « i d e a l u r i l e sociale», la cel din u r m ă o b l i şi m o d e s t realitatea noastră socială, s-ar afla î n p r e z e n t
g a ţ i a d e a plăti n u ştiu c e « d a t o r i e » p e c a r e i n t e l e c t u a l i i îndrumat pe căi m a i ' b u n e .
a r f i c o n t r a c t a t - o faţă d e clasa ţ ă r ă n e a s c ă 1 . D a c ă o p e r a 1 2 . R e i e s e d i n c e l e d e m a i sus c ă r e a c ţ i u n e a r o m â n ă ,
d e artă n u c o r e s p u n d e a c e s t o r f o r m u l e , a t u n c i t e o r e d e ş i şi-a î n c e p u t a c t i v i t a t e a î n n u m e l e ştiinţei, n u a r e
t i c i a n u l p o a t e c e l m u l t s ă r e c u n o a s c ă c ă artistul a r e t a în fapt n i m i c c o m u n cu s c o p u r i l e acesteia. Ea e mai c u -
lent; dar acest talent i se pare nefolositor, creaţiile sale r î n d o s i m p l ă propagandă politică, î n t r e p r i n s ă c u a j u
p o t r i v n i c e intersului societăţii şi moralei. t o r u l u n e i serii d e f o r m u l e ştiinţifice. P e a c e a s t ă c a l e r e a c
A i c i t r e b u i e s ă r e s t r î n g e m î n c ă o dată c a d r u l c o n ţiunea r o m â n ă a căutat să încredinţeze publicul n o s
sideraţiilor noastre şi să î n v e d e r ă m că. n u m a i c e l e d o u ă tru cult că societatea r o m â n ă m o d e r n ă contrazice c o n d i
•din u r m ă c u r e n t e — s o c i a l i s m u l şi p o p o r a n i s m u l — au ţ i i l e n o a s t r e i s t o r i c e r e a l e şi că a u t o r i i ei s î n t s t ă p î n i t o r i
a v u t pretenţia de a î n t e m e i a o estetică «ştiinţifică». D a r f ă r ă d r e p t : c o n c l u z i i l e p o l i t i c e s e i m p u n d e l a sine.
a c e a s t ă e s t e t i c ă are t o t atît d e p u ţ i n d e î m p ă r ţ i t c u şti P î n ă ia i n t r o d u c e r e a votului obştesc, această acti
i n ţ a p e cit a u î n g e n e r e t o a t e f o r m u l e l e r e a c ţ i u n i i n o a s v i t a t e s e m ă r g i n e ş t e î n c h i p firesc n u m a i l a o r a ş e ş i a i c i
tre. Ştiinţa n u j u d e c ă , c i c o n s t a t ă ; n u a p r e c i a z ă , c i e x î n r î u r i r e a ei n-a î n t î l n i t n i c i o s t a v i l ă . In p r e z e n t , î n
p l i c ă ; n u stabileşte valori, ci cercetează cauze. Estetica t r e a g a noastră m i ş c a r e culturală, ca şi întreg î n v â ţ ă m î n -
cu adevărat ştiinţifică nu p o a t e să se d e g r a d e z e pre- tul p u b l i c , stă s u b i n f l u e n ţ a c o p l e ş i t o a r e a ideologiei
f ă c î n d u - s e într-o. u n e a l t ă d e l u p t ă s o c i a l ă ş i p o l i t i c ă , c i reacţionare. De c u m intră în şcoală şi pînă cînd iese în
t r e b u i e s ă r ă m î n ă , c a o r i c e d i s c i p l i n ă ştiinţifică, u n m i j s o c i e t a t e , tânărul r o m â n a u d e a c e l a ş i l u c r u d e l â p r o
l o c de a c u n o a ş t e , a c e r c e t a şi a l ă m u r i o p e r e l e de artă.. f e s o r i i , p o e ţ i i , criticii? literaţii, - g î n d i t o r i i p e c a r e - i . a s
Pe lîngă această a n o m a l i e în c o n c e p ţ i a generală, e s c u l t ă -sau / c i t e ş t e : că la n o i t o t u l e l u s t r u fără n i c i o
t e t i c a n o a s t r ă , c e s-a n u m i t p e e a însăşi ştiinţifică^ m a i b a z ă reala şi că c e i ce n e - a u d ă r u i t o a s e m e n e a f a l s ă
are şi pe aceea specială, de a se d e d a u n u i apostolat al c i v i l i z a ţ i e sînt n i ş t e străini' d e n e a m u l n o s t r u , a l c ă r u i
idealurilor în n u m e l e unei doctrine ce nu vrea să ştie g e n i u n - a u fost î n m ă s u r ă să-1 p r i c e a p ă . Ş i aşa r o m â n u l
n i m i c d e i d e a l 2 ş i d e a l u a faţă d e f e n o m e n e o a t i t u d i n e i e s e din m a ş i n a e d u c a ţ i e i o f i c i a l e c a d u ş m a n h o t ă r î t a l
s e n t i m e n t a l ă finalistă p e b a z a u n e i t e o r i i s o c i a l e c e e x b u r " h e z j e i sale naţionale. Şi dacă burghezia ar fi în a d e
c l u d e ideea oricărui s c o p în_cercetarea faptelor. D e alt v ă r > m i n ă d e o a m e n i fără n i c i o l e g ă t u r ă c u ţara n o a s
tră» a c e s i f a p t n-ar a v e a n i c i o însemnătate. Dar am
f e l , e î n g ă d u i t a n e e x p r i m a aici p ă r e r e a c ă d a c ă s o c i a
arătat p e larg ş i o r i c e s o c i o l o g î n ţ e l e g e l e s n e a c e s t l u
l i s m u l r o m â n n u s-ar f i p r e a r ă t ă c i t î n ţ i n u t u l n e b u l o s
c r u , c ă l a n o i c a î n o r i c a r e altă s o c i e t a t e m o d e r n ă , soarta
al i d e a l u r i l o r , ci" şi-ar fi dat silinţa de a c e r c e t a s o b r u
ţării s e i d e n t i f i c ă c u soarta b u r g h e z i e i e i n a ţ i o n a l e : d e z
v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i î n s e a m n ă c r e ş t e r e a forţei ş i a v u
. • Pentru concepţia socialistă a artei, vezi. C. Dobrogean u-
Gherea, Studii critice, îndeosebi articolele Personalitatea şi mo ţiei n a ţ i o n a l e , î n n ă b u ş i r e a c a p i t a l i s m u l u i a r î n s e n i n a î n
rala ' în artă (voi. II) şi Tendenţionismul şi tezismul . în artă drumarea către mizerie si barbarie. Reacţiunea r o m â n ă ,
(voi. I). Pentru concepţia poporanistă, vezi îndeosebi G. Ibrăi- ' î n t r e b u i n ţ î n d c o p l e ş i t o a r e a ei i n f l u e n ţ ă c u l t u r a l ă s p r e a
leanu, Poporanismul „Curentul Nou", anul I, no. 3) şi Morala î n d r e p t a generaţiile tinere împotriva burgheziei, lucorază
în artă („Viaţa Românească" 1906, voi. I, p. 306). Ideea obliga
ţiei intelectualilor faţă de ţărănime, pe care o aduce popora î m p o t r i v a v i i t o r u l u i ţării, p e c a r e e d e b u n ă c r e d i n ţ ă c ă
nismul din Rusia, exprimă o atitudine de agrarian faţă de o serveşte
societatea burgheză; numai în vechiul regim raporturile so
ciale se bazau pe obligaţii; în societatea burgheză ele se,bazează De la introducerea votului obştesc ideologia reac
de schimb, care exclud ideea oricărei obligaţii. ţ i o n a r ă , c a r e a c u c e r i t o r a ş e l e , t i n d e să i n v a d e z e şi s a
2
«Ei (proletarii) nu au de realizat vreun ideal, ci numai
t e l e . Ţ ă r ă n i m e a a r e - î n sfîrşit p r i l e j u l s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă
de desprins elementele societăţii noi, pe care vechea societate
le poartă ea însăşi în sîn». K. Marx, La commune de Paris, din binefacerile culturii noastre: ea descoperă de la s o -
284 Şt. Zeletin V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 285
N O T Ă BIOGRAFICĂ 5
PREFAŢĂ . 19
INTRODUCERE
a) Ce se înţelege prin burghezie . . . . . . 25
b) Fazele istorice ale evoluţiei burgheziei . . 34
c ) Naşterea societăţilor burgheze . 4 1
289
IV. REVOLUŢIA A G R A R Ă SI PREFACERI
LE CLASEI Ţ Ă R Ă N E Ş T I :
a) P r o c e s u l de d i s t r u g e r e a v e c h i u l u i r e g i m
agrar sub influenţa capitalismului . . . . . 195
b) U r m ă r i l e p r ă b u ş i r i i v e c h i u l u i r e g i m asupra-
stării ţ ă r ă n i m i i . , 213
c ) Clădirea r e g i m u l u i n o u m o d e r n d i n sfărîmă-
turile c e l u i v e c h i . . . . . . . . . . . . '. 231
«
/
„Studiile noastre asupra evoluţiei României
moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle
tească din care au luat fiinţă cercetările tui
Taine asupra originilor Franţei contempora-,
ne. Covîrşit de evenimentele de la 1916, care
ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sim
ţit nedoia unei cunoaşteri amănunţite a o
ginilor societăţii române de astăzi, spre a
păta putinţa unei orietitări clare în haosul
ţii noastre sociale şi politice."
t-ej
„Studiile noastre asupra evoluţiei României
moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle
tească din care au luat fiinţă cercetările lui
Taine asupra originilor Franţei contempora-i
ne. Covîrşit de evenimentele de la 1916, car:
ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sini
tit nevoia unei cunoaşteri amănunţite a c
ginilor societăţii române de astăzi,spre a
păta putinţa unei orietştări clare în haosul
ţii noastre sociale şl politice."
Lei
<'00.
„Studiile noastre asupra evoluţiei României
moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle
tească din care au luat fiinţă cercetările lui
Taine asupra originilor Franţei cohtempora-t
ne. Covîrşit de evenimentele de la. 1916, car:
ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sirm
1
ţit nedoia unei cunoaşteri amănunţite a oi
ginilor societăţii române de astăzi, spre a
păta putinţa unei orietitări clare în haosul
ţii noastre sociale şi politice/'
„Studiile noastre asupra evoluţiei României
moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle
tească din care au luat fiinţă cercetările lui
Taine asupra originilor Franţei contempora
ne. Covîrsit de evenimentele de la 1916, care
ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sirm
tit nevoia unei cunoaşteri amănunţite a c~
ginitor societăţii române de astăzi, spre a
păta putinţa unei orietţtări clare în haosul
ţii noastre sociale şi politice."
lei
2 Oo.