Bază de date cartografică pe platforma G.I.S.

Autodesk MAP 3D 2016

Obiective:
Realizarea unei aplicații de tip Sistem Informatic Cartografic pe arealul unui pllan la
scara 1: 2000.
Datele aplicației
1. Planul la scara 1: 2000 scanat și vectorizat.
2. Atlasul de semne convenționale la scările 1:500-1:2000.
Platforma de lucru
Platforma software G.I.S Autodesk Autocad Map 3D 2016.
Rezultatele
1.O aplicație de tip Sistem Informatic Cartografic pe arealul planului vectorizat care sa
permită generarea trapezelor la scări mai mici decât scara, planului de bază.
2. Cartografierea planului la scara 1 : 2000 folosind aplicația Sistemului Informatic
Cartografic.
Pașii de lucru
1. Determiarea coordonatelor φ și λ ale colțurilor trapezelor la scara 1 : 2000.
2. Calculul coordonatelor rectangulare X și Y ale colțurilor trapezelor.
3. Georeferențierea planului.
4. Inventarierea informației grafice din afara cadrului geografic.
5. Inventarierea informației grafice din interiorul cadrului geografic.
6. Vectorizarea informației grafice.
7. Proiectarea tabelului baza de date Object Data.
8. Atașsarea datelor Object Data obiectelor grafice.
9. Crearea simbolurilor pentru entitățile liniare.
10. Crearea simbolurilor pentru entitățile punctuale.
11. Crearea simbolurilor pentru entitățile poligonale.
12. Crearea hașurilor.
13. Generarea unui plan la scara 1 : 2000.
 Etapa 1

Determiarea coordonatelor φ și λ ale colțurilor

trapezelor la scara 1 : 2000
 Determinarea bazei cartografice a trapezului

În vederea utilizării hărţilor şi planurilor topografice în lucrările de cadastru general şi

de specialitate se cere cunoaşterea elementelor bazei cartografice a hărţilor şi planurilor:

 sistemul de proiecţie cartografică;

 scara de reprezentare;
 cadrul hărţii şi a planului;
 nomenclatura şi modul de imparţire în foi de hartă şi de plan.

Planul topografic este reprezentarea grafică convenţională a unei suprafeţe de teren

mai restrânse, care se întocmeşte la scări mai mari sau egale cu 1:10.000, unde proiectarea
punctelor de pe suprafaţa terestră se face ortogonal, iar efectul de curbură al Pământului se
neglijează. Pe planurile topografice întocmite la scările: 1:500; 1:1.000; 1:2.000; 1:5.000
şi 1:10.000 se reprezintă în mod fidel forma geometrică şi dimensiunile elementelor de
planimetrie, precum şi relieful terenului prin formele sale.

PROIECTIA AZIMUTALA PERSPECTIVA STEREOGRAFICA OBLICA

CONFORMA PE PLAN SECANT UNIC-1970

Proiecţia stereografică oblică conformă pe plan secant a fost folosită în ţara

noastră,într-o primă perioadă între anii 1933 şi 1951, fiind denumită “proiecţia
stereografică pe planul secant unic Braşov-1930”, după care a fost reluată şi adoptată cu
alţi parametric începând cu anul 1973 şi până în present ,sub denumirea de “proiecţia
stereografică pe plan secant unic- 1970”.

Proiecţia azimutală perspectivă stereografică oblică conformă,cu planul de

proiecţie secant unic 1970 ,utilizată în mod frecvent prin denumirea de “Proiecţia
STEREO-70” a fost folosită începând cu anul 1973 la întocmirea planurilor topografice
de bază la scările 1:2 000; 1:5 000 şi 1:10 000, precum şi a hărţii cadastrale la scara
1:50 000. Acest sistem de proiecţie s-a adoptat,având la bază elementele elipsoidului
Krasovski-1940 şi planul de referinţă pentru cote MAREA NEAGRĂ.

Pentru definirea principiilor care au stat la baza adoptării proiecţiei stereografice

1970, se consideră o secţiune prin sfera terestră de rază medie 𝐑𝟎(fig.1.1), în care sunt
redate următoarele elemente geometrice ale reprezentării:
 Fig. 1.1 Elementele geometrice ale reprezentării proiecţiei stereografice pe planul
tangent şi pe planul secant unic – 1970

Punctul central al proiecţiei,Q 0 ,situate la nord de oraşul Făgăraş definit de

următoarele coordonate geografice:

 Punctul de vedere, V, diametral opus punctului Q 0 definit anterior.

 Raza medie de curbură a sferei terestre pentru punctul central al proiecţiei:
𝐑𝟎=6 378 965,681 m
 Adâncimea planului secant unic, H, faţă de planul tangent în punctual central al
planului
de proiecţie.
H=-3189,478 m
 Raza cercului de deformaţie nulă care rezultă din intersecţia planului secant cu
sfera terestră:
𝐫𝟎=201,718 km
 Transformarea coordonatelor ϕ și λ în coordonate plane X,Y prin
metoda coeficienților constanți pe baza nomenclaturii foii de plan
L-35-118-C-d-3-I la scara 1: 5000

 Încadrarea trapezului pe foile de harta (1:1 000 000-1:5 000)

Reprezentarea grafică a unei porțiuni din suprafața terestră se face în mod obișnuit pe
mai multe foi de hartă sau de plan, în funcție de scara, de mărimea teritoriului și de proiecția
folosită. Pentru identificarea foilor de hartă și de plan editate în proiecția stereografică 1970
s-a folosit un sistem de numerotare format din litere și cifre ce poartă denumirea de
nomenclatură.
Din punctul de vedere al utilizării, nomeclatura sau titlul hărții este propriu fiecărei scări
și fiecărei proiecții cartografice. Se menționează ca nomenclatura foilor de hartă sau planurilor
topografice întocmite anterior în proiectia Gauss s-a folosit și în actuala proiecție stereografică
1970, cu excepția foilor de plan la scara 1:2 000, la care au fost modificate dimensiunile
trapezului.
Nomenclatura foilor hărții internaționale la scara 1:1 000 000 s-a stabilit în funcție de
împărțirea convențională a întregii suprafețe a globului terestru în zone și fuse geografice.
Astfel, prin trasarea de paralele la ecuator din 40 în 40 pe latitudine, s-a realizat împărțirea
globului în zone geografice, care s-au numerotat cu literele A, B, ….V, începând de la ecuator
până la paralelul de +880 la Nord și, respectiv,-880 la Sud. În mod asemanător, prin trasarea de
meridiane din 60 în 60 pe longitudine s-au obținut 60 fuse geografice, care s-au numerotat de
la 1 la 60 începand de la meridianul de 1800,(opusul meridianului Greenwich) în sensul de la
Vest către Est. Deci, fiecare foaie de hartă la scara 1:1 000 000 corespunde unui trapez ale
cărui dimensiuni sunt de 40 pe latitudine și de 60 pe longitudine. Prin această împărțire în zone
și fuse s-au obținut câte 1320 trapeze la scara 1 000 000 pentru fiecare emisferă de Nord și de
Sud.
 L-35
Scara 1:1 000 000
48
O

L-35-A
1:500 000
A B
L-35-32
1:100 000

46
O

L-35-XXII
C D 1:200 000

44
O

27
O
24 30
O O

Fig.1.2. Nomenclatura foilor de hartă la scara 1: 500 000, la scara 1: 250 000 și la
scara 1: 100 000
Pentru determinarea nomenclaturii foilor de hartă la scara 1: 50 000, se consideră trapezul
la scara 1: 100 000, cu dimensiunile 20' pe latitudine și de 30' pe longitudine, care se împarte
în 4 părți (2 x 2) la scara 1:50 000 cu dimensiunile de 10' pe latitudine și de 15' pe longitudine,
ce se notează cu literele A, B, C, D.
Nomenclatura unei foi de hartă la scara 1:50 000 se compune din nomenclatura foii la
scara 1:100 000 și din litera corespunzătoare zonei: L-35-118-C .
Prin împărțirea foii de hartă la scara 1: 50 000 în 4 părți (2 x 2) se obțin trapezele la scara
1:25 000, cu dimensiunile de 5' pe latitudine 7'30" pe longitudine, ce se notează cu literele a,
b, c,d.
Pentru planul la scara 1:10 000 se împarte foaia de hartă la scara 1:25 000 în 4 părți (2 x
2) cu dimensiunile de 2'30" pe latitudine și 3'45" pe longitudine, care se notează cu cifrele arabe
1, 2, 3, 4.
Nomenclatura foilor la scara 1:10 000 se compune din nomenclatura hărții la scara 1:25
000 și cifra arabă corespunzătoare zonei: L-35-118-C-d-3-I.
Pentru planul la scara 1:5 000 se împarte foaia de la scara 1:10 000 în 4 părți (2 x 2) cu
dimensiunile de 1'15" pe latitudine și de 1'52",5 pe longitudine, iar fiecare trapez se notează cu
cifrele romane I, II, III, IV.
Nomenclatura planurilor la scara 1:5 000, se compune din nomenclatura planului la scara
1:10 000 și cifra romană corespunzătoare zonei: L-35-118-C-d-3-I.
 L-35-118-C-d-3-I
(Com. Baia, Jud. Tulcea
44°50`00``
I II 44°49`22.50``
II I II
I II I
2 44°48`45``
1 2 1
IV 44°48`7.50``
L-35-118-C-a III IV III IV III IV III
44°47`30``
Scara 1: 20 000 a b
I II 44°46`52.50``
II I II
I II I
44°46`30``
4 3 4
3 III IV 44°45`37.50``
IV III IV
IV III
L-35-118-C-a-3
C
III 44°45`00``

Scara 1: 10 000 I II 44°44`22.50``

II I II
I II I
2 44°43`45``
L-35-118-C-a-3-III 1 2 2
1
1 2 1
III IV 44°43`7.50``
IV III IV
IV III
Scara 1: 5 000 III 3 4 3 4
L-35-118-C-d-3-I-2

d 44°42`30``
C
L-35-118-C-d-3-I-1

1 2
1 2
II I II 44°41`52.50``
I
L-35-118-C-d-3-I-4

II
L-35-118-C-d-3-I-3

SCARA

I
1 : 2000
SCARA
1 : 2000

I II 4
L-35-118-C-d-3-I-3 3 4 3
4 44°41`15``
3 4 2 1
SCARA
1 : 2000

2
SCARA
1 : 2000

3
1
IV 44°40`37.50``
Scara 1: 2 000 III IV III IV III IV III
3 4 3 4
44°40`00``

28°45`00``
28°44`04.35``
28°42`11.25``
28°40`16.15``

28°43`07.5``
28°39`22.5``
28°38`26.25``
28°30`00``

28°41`15``
28°36`47.5``
28°35`38.5``

28°37`30``
28°36`33``
28°31`4.15``

28°34`15``
28°33`10``
28°32`07``
Scara 1 : 50 000

Fig.1.3. Nomenclatura foilor de hartă la scara 1: 50 000, la scara 1: 25 000, la scara

1: 10 000 și 1:5 000

Astfel, prin calculul valorilor colțurilor trapezelor rezultă coordonatele geografice ϕ,λ ale
trapezului L-35-118--dC-3-I la scara 1:50 000.

Tabelul 1.1
Coordonate geografice
Nr. Poz.
 
pct. pct.
(o ‘ “) (o ‘ “)
1 NV 44o 50’ 00’’ 28o 30’ 00’’
2 NE 44o 50’ 00’’ 28o 45’ 00’’
3 SV 44o 40’ 00’ 28o 30’ 00’’
4 SE 44o 40’ 00’’ 28o 45’ 00’’
 Fig.1.4. Nomenclatura foilor de hartă la scara 1:5 000
 Calculul coordonatelor rectangulare STEREO-70 pe plan tangent (XTG,YTG ) , din coordonate
geografice (φ,λ) ale colturilor trapezelor de pe elipsoidul de referinta Krasovski.
Pe baza coordonatelor geografice ale colţurilor trapezelor de pe elipsoidul de referinţă
Krasovski se efectuează calculul coordonatelor rectangulare Stereo – 70 pe plan tangent
(XTG,YTG ) cu formulele cu coeficienţii constanţi de forma:

XTG = ( a00 + a10f + a20f2 + a30f3 + a40f4 + a50f5 +a60f6 ) 1.000 +

( a02 + a12f + a22f2 + a32f3 + a42f4 )l2 +
( a40 + a14f + a24f2 ) l4 +
( a06 ) l6 +………
YTG = ( b01 + b11f + b21f2 + b31f3 + b41f4 + b51f5 ) 1,000 +
( b03 + b13f + b23f2 + b33f3 ) l3 +
( b05 + b15f ) l5 + ……….

unde:

 aij , bij - coeficienţi constanţi cu valori pozitive şi negative calculate în funcţie de coordonatele
geografice ale punctului central al proiecţiei Stereo – 70 şi de parametri geometrici ai
elipsoidului de referinţă Krasoski.
 f, f2,…,f6 - diferenţele dintre latiutdinile punctelor considerate de pe elipsoid 1, 2,…,n şi

latitudinea punctului central  0 = 460 .

 f=10-4∙∆φ''=10-4(φ-φo)

 l, l2,…,l6 - diferenţele dintre longitudinile punctelor considerate de pe elipsoid 1, 2,…,n şi

longitudinea punctului central  0 = 250 .

l=10-4∙∆λ''=10-4(λ-λo)

Pentru calculul coeficienţilor constanţi aij , bij s-au folosit următoarele expresii :

a00 = 0.000000
1
104
a10 = N0 (1- η20 + 4η40 - 6η60 ) ( ρ" ) = 308 758.957 9813

2
3 104
a20 = 2 N0t0η20 (1-2η20 ) ( ρ" ) = 75.358 4967

3
1 104
a30 = 12 N0 (1+ 4η20 - 6t 20 - 9η40 + 42t 20 η40 ) ( ρ" ) = 60.216 273 300

Cu ajutorul formulelor cu coeficienţi constanţi calculaţi pentru  0 = 460 unde s-au

menţinut şi termenii de ordinul VI se poate efectua transformarea coordonatelor geografice în
coordonate rectangulare plane Stereo – 70 pentru orice punct situat între latitudinile extreme
de N şi S ale României ce sunt cuprinse în intervalul de 500-420 latitudine nordică.

 Operaţiile de transformare a coordonatelor (φ, λ) in coordonate STEREO-70 pe plan

tangent (XTG, YTG), se rezolvă, în următoarea succesiune, înscriindu-se mai întâi :
 Numărul punctului: 1,2,3,4;
 Nomenclatura trapezului: L-35-118-C;
 Scara de reprezentare;
 Coordonatele geografice (φ,λ) ale punctului.
 Se calculează diferenţele pe latitudine (Δφ) şi pe longitudine (Δλ) dintre coordonatele
geografice ale colţurilor trapezului şi ale punctului central , cu ajutorul relațiilor:
    0
 in care: 𝑖 = ̅̅̅̅
1,4
     0
 Fig. 1.5. Coordonatele geografice (ϕ,λ) ale colţurilor trapezului geodezic cu
nomenclatura L-35-118-C-d-3-I la scara 1:5 000
 Se transformă diferenţele pe latitudine (Δφ) şi pe longitudine (Δλ) din grade, în
secunde, după care , se exprimă sub forma:

f  "10 4 şi l  "10 4

 În coloana 1, se calculează şi se înscriu valorile: f,f2,f3,f4,f5,si f6, pentru rezolvarea

abscisei XGT şi valorile f, f2, f3, f4,si f5 pentru rezolvarea ordonatei YGT , cu un număr de nouă
zecimale;
 În coloana 6 se calculează şi se înscriu valorile l2,l4si l6, pentru rezolvarea abscisei XTG
şi valorile l,l3,si l5, pentru rezolvarea ordonatei YTG, cu un număr de nouă zecimale;
 În coloanele 2-5, pe liniile 1, f, f2,..., f6 pentru XTG şi pe liniile 1,f,f2,...,f5 pentru
YTG,sunt înscrise valorile coeficienţilor constanţi aij , bij cu un număr de nouă zecimale;
 Pentru rezolvarea formulelor cu coeficienţi constanţi, se notează expresiile din
parantezele membrului 2 al ecuaţiilor (XTG,YTG ) cu S0, S2, S4, S6, ce se calculează ca
subtotaluri in coloanele 2,3,4,5 şi respectiv, S1, S3, S5 ce se calculează în mod similar, în
coloanele 2,3,4 din tabelul 3.1, conform relaţiilor de mai jos:

S0=(a00+a10f+a20f2+a30f3+a40f4+a50f5+a60f6)

S2=(a02+a12f+a22f2+a32f3+a42f4)
 S4=(a04+a14f+a24f2)

S6=(a06)

S1=(b01+ b10f+b21f2+b31f3+b41f4+b51f5)

S3=(b03+b13f+b23f2+b33f3)

S5=(b05+b15f)

 Se efectuează produsele dintre sumele S 0, S2, S4, S6 şi valorile l2, l4 şi l6 din

coloana 6, care se înscriu cu un număr de nouă zecimale în coloana R, ca rezultate parţiale: r0,
r2, r4, şi r6.
 Se efectuează produsele dintre sumele , S1, S3, S5 şi valorile l, l3,si l5 , din coloana
6, ce se înscriu cu acelaşi număr de nouă zecimale în coloana R, ca rezultate parţiale: r1,
r3,si r5.
 Se însumează rezultatele parţiale din coloana R, pe baza cărora, se obţin valorile
coordonatelor stereografice din planul tangent, cu ajutorul relaţiilor:
X TG  r0  r2  r4  r6

X TG  r0  r1  r3  r5

Coordonatele geografice (ϕ,λ) ale colturilor trapezelor la scara 1 : 2 000 se înscriu în

următoroarele tabele sub forma:

Nr. Nr. Poz. Coordonate geografice Nomenclatura

trapez pct. pct.   Trapezelor la
(o ‘ “) (o ‘ “) scara 1: 2 000
1 NV 44o 42’ 30’’ 28o 37’ 30’’
1
2 NE 44o 42’ 30’’ 28o 38’ 26.25’’
3 SV 44o 41’ 52,50’’ 28o 37’ 30’’
4 SE 44o 41’ 52,50’’ 28o 38’ 26.25’’
 Nr. Nr. Poz. Coordonate geografice Nomenclatura
trapez pct. pct.   Trapezelor la
(o ‘ “) (o ‘ “) scara 1: 2 000
1 NV 44o 42’ 30’’ 28o 38’ 26,25’’
2
2 NE 44o 42’ 30’’ 28o 39’ 22.50’’
3 SV 44o 41’ 52,50’’ 28o 38’ 26,25’’
4 SE 44o 41’ 52,50’’ 28o 39’ 22.50’’

Nr. Nr. Poz. Coordonate geografice Nomenclatura

trapez pct. pct.   Trapezelor la
(o ‘ “) (o ‘ “) scara 1: 2 000
1 NV 44o 41’ 52,50’’ 28o 37’ 30’’
3
2 NE 44o 41’ 52,50’’ 28o 39’ 22.50’’
3 SV 44o 41’ 15’’ 28o 37’ 30’’
4 SE 44o 41’ 15’’ 28o 39’ 22.50’’

Nr. Nr. Poz. Coordonate geografice Nomenclatura

trapez pct. pct.   Trapezelor la
(o ‘ “) (o ‘ “) scara 1: 2 000
1 NV 44o 41’ 52,50’’ 28o 38’ 26,25’’
4
2 NE 44o 41’ 52,50’’ 28o 39’ 22.50’’
3 SV 44o 41’ 15’’ 28o 38’ 26,25’’
4 SE 44o 41’ 15’’ 28o 39’ 22.50’’
 Etapa 2

Calculul coordonatelor rectangulare X și Y ale

colțurilor trapezelor
2.1. CALCULUL COORDONATELOR RECTANGULARE STEREO-70 PE PLAN
TANGENT (XTG,YTG ) , DIN COORDONATE GEOGRAFICE (φ,λ) ALE COLTURILOR
TRAPEZELOR DE PE ELIPSOIDUL DE REFERINTA KRASOVSKI.

Pe baza coordonatelor geografice ale colţurilor trapezelor de pe elipsoidul de

referinţă Krasovski se efectuează calculul coordonatelor rectangulare Stereo – 70 pe plan
tangent (XTG,YTG ) cu formulele cu coeficienţii constanţi de forma:

XTG = ( a00 + a10f + a20f2 + a30f3 + a40f4 + a50f5 +a60f6 ) 1.000 +

( a02 + a12f + a22f2 + a32f3 + a42f4 )l2 +
( a04 + a14f + a24f2 ) l4 +
( a06 ) l6 +………
YTG = ( b01 + b11f + b21f2 + b31f3 + b41f4 + b51f5 ) l +
( b03 + b13f + b23f2 + b33f3 ) l3 +
( b05 + b15f ) l5 + ……….

unde:

 aij , bij - coeficienţi constanţi (cu valori pozitive şi negative) calculaţi în funcţie
de coordonatele geografice ale punctului central al proiecţiei Stereo – 70 şi de parametri
geometrici ai elipsoidului de referinţă Krasoski.
 f, f2,…,f6 - diferenţele dintre latitudinile punctelor considerate de pe elipsoid 1,
0
2,…,n şi latitudinea punctului central = 460 .
f=10-4∙∆φ''=10-4(φ-φo)

 l, l2,…,l6 - diferenţele dintre longitudinile punctelor considerate de pe elipsoid

1, 2,…,n şi longitudinea punctului central

 0 = 250 .

l=10-4∙∆λ''=10-4(λ-λo)

Pentru calculul coeficienţilor constanţi aij , bij s-au folosit următoarele expresii :

a00 = 0.000000
1
104
a10 = N0 (1- η20 + 4η40 - 6η60 ) ( ρ" ) = 308 758.957 9813

2
3 104
a20 = 2 N0t0η20 (1-2η20 ) ( ρ" ) = 75.358 4967

3
1 104
a30 = 12 N0 (1+ 4η20 - 6t 20 - 9η40 + 42t 20 η40 ) ( ρ" ) = 60.216 273 300
 4
1 104
a40= 8 N0t0 η20 ( ρ" ) = 0.014 857 100

.................................................................................................
1
104
b01= N0 cosφ0( ρ" ) = 215 179.420 837 700

2
104
b11= -N0 t0 cosφ(1- η20 + 4η40 ) ( ) = -10 767.838 628 900
ρ"

3
1 104
b21 =- 4 N0 cosφ (1- η20 + 6t 20 η20 + η40 - 12t 20 η40 ) ( ρ" ) = -128.660 028 700

4
1 104
b31 =- 12 N0 t0 cosφ (1+ 5η20 - 6t 20 η20 ) ( ρ" ) = -2. 106 091 200

...............................................................................................................

Cu ajutorul formulelor cu coeficienţi constanţi calculaţi pentru

 0 = 460 unde s-au

menţinut şi termenii de ordinul VI se poate efectua transformarea coordonatelor geografice în

coordonate rectangulare plane Stereo – 70 pentru orice punct situat între latitudinile extreme
de N şi S ale României ce sunt cuprinse în intervalul de 500-420 latitudine nordică.

 Rezolvarea formulelor de calcul cu coeficienţi constanţi se prezintă în tabelul 3.1.

pentru foaia de hartă
 L-35-118-C (Com. Baia-Jud. Tulcea) la scara 1:50 000 pe baza cărora se determină
coordonatele rectangulare plane stereografice ale punctelor 1,2,3 şi 4.
 Succesiunea operaţiilor de rezolvare cuprinde toate fazele de calcul din coloanele 1, 2,
3, ...6 şi liniile 1, f, f2,... f6 ale tabelului 3.1, după cum urmează:
 Se ȋnscriu datele necesare transformării coordonatelor geografice (φ, λ) în
coordonate rectangulare plane STEREO-70:
 Numărul punctului: 1,2,3,4;
 Nomenclatura trapezului: L-35-44-C;
 Scara de reprezentare;
 Coordonatele geografice (φ,λ) ale punctului.
 Se calculează diferenţele pe latitudine (Δφ) şi pe longitudine (Δλ) dintre
coordonatele geografice ale colţurilor trapezului 1, 2, 3, 4 şi ale punctului central , cu
ajutorul relatiilor:
    0

     0 in care: 𝑖 =
  Se transformă diferenţele pe latitudine (Δφ) şi pe longitudine (Δλ) din grade, în
secunde, după care , se exprimă sub forma:
f  "10 4 şi l  "10 4

În coloana 1, se calculează şi se înscriu valorile: f, f2, f3, f4, f5si f6, pentru rezolvarea
abscisei XTG şi valorile f, f2, f3, f4,si f5 pentru rezolvarea ordonatei YTG , cu un număr de
nouă zecimale;
În coloana 6 se calculează şi se înscriu valorile l2, l4si l6, pentru rezolvarea abscisei
XTG şi valorile l, l3,si l5, pentru rezolvarea ordonatei YTG, cu un număr de nouă zecimale;
În coloanele 2-5, pe liniile 1, f, f2,..., f6 pentru XTG şi pe liniile 1, f, f2,...,f5 pentru
YTG, sunt înscrise valorile coeficienţilor constanţi aij , bij cu un număr de nouă zecimale;
Pentru rezolvarea formulelor cu coeficienţi constanţi, se notează expresiile din
parantezele membrului 2 al ecuaţiilor (XTG,YTG ) cu S0, S2, S4, S6, ce se calculează ca
subtotaluri in coloanele 2, 3, 4, 5 şi respectiv, S1, S3, S5 ce se calculează în mod similar, în
coloanele 2, 3, 4 din tabelul 3.1, conform relaţiilor de mai jos:
S0=(a00+a10f+a20f2+a30f3+a40f4+a50f5+a60f6)
S2=(a02+a12f+a22f2+a32f3+a42f4)
S4=(a04+a14f+a24f2)
S6=(a06)
S1=(b01+ b10f+b21f2+b31f3+b41f4+b51f5)
S3=(b03+b13f+b23f2+b33f3)
S5=(b05+b15f)
Se efectuează produsele dintre sumele S0, S2, S4, S6 şi valorile l2, l4 şi l6 din
coloana 6, care se înscriu cu un număr de nouă zecimale în coloana R, ca rezultate parţiale: r0,
r2, r4, şi r6.
Se efectuează produsele dintre sumele S1, S3, S5 şi valorile l, l3,si l5 , din coloana
6, ce se înscriu cu acelaşi număr de nouă zecimale în coloana R, ca rezultate parţiale: r1,
r3 şi r5.
Se însumează rezultatele parţiale din coloana R, pe baza cărora, se obţin valorile
coordonatelor stereografice din planul tangent, cu ajutorul relaţiilor:

 X TG  r0  r2  r4  r6

 X TG  r1  r3  r5
2.2. CALCULUL COORDONATELOR RECTANGULARE PLANE STEREO – 70 DIN
PLANUL SECANT UNIC-1970 (𝑿𝑺𝑬𝑪 ,𝒀𝑺𝑬𝑪 )

Pentru trecerea coordonatelelor rectangulare plane Stereo–70 din plan tangent (XTG ,
YTG) în plan secant (XSEC,YSEC ) se face înmulţirea coordonatelor calculate în planul
tangent, cu coeficientul de reducere la scară sau factorul de scară (C).
XSEC= C*XTG=0.999 750 000*XTG
YSEC= C*TTG=0.999 750 000*YTG
Valorile numerice ale coordonatelelor rectangulare plane Stereo–70 din plan secant
(XSEC , YSEC ) se înscriu în coloana R (3 zecimale) după care se face trecerea coordonatelor
din sistemul de axe cu originea în polul proiecţiei Stereo–70 în sistemul de axe translat
folosind relaţiile:
𝑋<70> =𝑋0 + 𝑋𝑆𝐸𝐶
𝑌<70> =𝑌0 + 𝑌𝑆𝐸𝐶
unde X0= 500 000.000 m şi Y0= 500 000.000 m
Coordonatele rectangulare plane Stereo–70 obţinute pentru colţurile trapezului se vor
înscrie în coloana R (3 zecimale) a tabelului 3.1.
Coordonatele rectangulare plane ale colţurilor trapezelor în proiecţia Stereo–70 se obţin
prin transformarea coordonatelor geografice ale punctelor respective pe baza formulelor cu
coeficienţi constanţi cu o precizie de  0,01 m.
Aplicarea practică a formulelor cu coeficienţi constanţi se poate face atȃt pentru
colţurile trapezelor geodezice,cȃt şi pentru diferite puncte izolate de pe elipsoid.
Tabelele coordonatelor rectangulare ale colturilor trapezelor la scara 1 : 2000.

Nr. Nr. Poz. Coordonate rectangulare

trapez pct. pct. X Y
1 NV 362972.407 787301.090
1 2 NE 363028.269 788538.513
3 SV 361815.585 787353.197
4 SE 361871.452 788590.844

Nr. Nr. Poz. Coordonate rectangulare

trapez pct. pct. X Y
1 NV 363028.269 788538.513
2 2 NE 363084.371 789775.931
3 SV 361871.452 788590.844
4 SE 361927.559 789828.487
 Nr. Nr. Poz. Coordonate rectangulare
trapez pct. pct. X Y
1 NV 361815.585 787353.197
3 2 NE 361927.559 789828.487
3 SV 360658.763 787405.299
4 SE 360770.747 789881.039

Nr. Nr. Poz. Coordonate rectangulare

trapez pct. pct. X Y
1 NV 361871.452 788590.844
4 2 NE 361927.559 789828.487
3 SV 360714.535 788640.970
4 SE 360770.747 789881.039