Contents

1. Județul Covasna .......................................................................................................................... 3

1.1 Aşezarea geografică .................................................................................................................. 3
1.2 Structura geologică ................................................................................................................... 3
1.3 Elementele climaterice .............................................................................................................. 4
1.4 reţeaua hidrografică .................................................................................................................. 4
1.5 Economia județului ................................................................................................................... 5
2. Turismul în județul Covasna ....................................................................................................... 8
2.1.Potentialul turistic ............................................................................................................ 10
2.1.1 Resurse naturale ............................................................................................................ 10
2.1.2 Resurse antropice .......................................................................................................... 12
2.1.3 Tinutul conacelor .......................................................................................................... 13
2.1.4 Tărâmul apelor minerale ............................................................................................... 14
2.1.5 Bucătăria tradițională .................................................................................................... 15
2.1.6 Biserici fortificate ......................................................................................................... 16
3. Covasna – tărâmul apelor minerale........................................................................................... 18
4. Sfântu Gheorghe……………………………………………………………………..….……18
4.1 Amenajarea Parcului Elisabeta- Sfântu Gheorghe…………………………….…….18
4.2 Problemele existente şi obiectivele pentru realizarea proiectului……………………20
4.3 Planul de realizare al proiectului..................................................................................24
4.4 Alocarea resurselor pentru activităţi……………………….………………………..26
5. Bugetul pentru activităţi şi pe proiect.......................................................................................35
6.Bibliografie................................................................................................................................38

1
2
 1. JUDEȚUL COVASNA

1.1 Aşezarea geografică

Din punct de vedere geografic judeţul Covasna se află aproape în centrul României, în
partea interioară a arcului Carpaţilor Orientali. Judeţele vecine sunt: Bacău, Vrancea, Buzău,
Braşov şi Harghita.[1]

Suprafaţa totală a judeţului este de 3710 km2, cuprinsă între altitudinile de 468 m lângă
Augustin, respectiv 1777 m pe vârful Lăcăuţi, în Munţii Vrancei.[1]

Relieful

Mişcările tectonice care au afectat arcul carpatic, intense în această arie, au avut ca efect
o compartimentare geomorfologică inegală.[1]

Teritoriul judeţului cuprinde trei compartimente: unul extern, înalt, cu altitudini de peste
1500 m în Munţii Harghita, Nemirei, Vrancei şi Buzăului, al doilea central alcătuit din
depresiunile Sfîntu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi Baraolt – prelungirile nordice ale depresiunii
Braşovului, şi al treilea, intern, cu rare vârfuri peste 1100 m altitudine (în Munţii Perşani, Baraolt
şi Bodoc).[1]

Unitatea de relief cu cea mai mare pondere din judeţul Covasna este depresiunea Braşov,
ceea ce ocupă 107. 000 ha, adică 29% din suprafaţa totală a judeţului.[1]

1.2 Structura geologică

Teritoriul judeţului Covasna reprezintă un segment al Carpaţilor Orientali, la constituţia

căruia iau parte depozite aparţinând Jurasicului, Cretacicului, Paleogenului, Neogenului şi
Cuaternarului. Ele sunt reprezentate atât prin roci sedimentare, cât şi prin roci magmatice,
intrusive şi efuzive.[1]

Din punct de vedere tectonic-structural, teritoriul judeţului Covasna aparţine următoarelor

unităţi: zona cristalino-mezozoică, zona flişului cretacic-paleogen şi zona vulcanitelor
neogene.[1]

3
1.3 Elementele climaterice

Poziţia geografică a judeţului şi particularităţile suprafeţei subiacente creează premisele

unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu nuanţe excesive, caracterizat prin

frecvente şi intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte scăzute şi o circulaţie a aerului
diminuată. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între 7,1 şi 7,6 oC.[1]

Caracteristice, îndeosebi pentru sezonul rece, sunt frecvenţa şi intensitatea mare a

inversiunilor termice. Prezenţa lor poate explica de ce temperatura medie din luna ianuarie este
egală sau chiar mai scăzută pe fundul depresiunii, decât pe înălţimile de peste 1000 m din jur.[1]

În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, se poate afirma, că în judeţul Covasna

cantitatea precipitaţiilor, raportată la altitudinea medie, este scăzută. În medie cad anual 500–580
mm pe fundul depresiunii şi 700–800 mm pe piemonturile înalte. Cele mai reduse cantităţi de
precipitaţii se produc iarna, sub 30 mm în partea joasă şi peste 130 mm pe piemont, minimul
fiind în luna februarie (20 mm). În intervalul mai-august cad cele mai abundente precipitaţii
(peste 80–100 mm), luna cea mai ploioasă fiind iunie. În ansamblul depresiunii, cantitatea de
precipitaţii prezintă o diminuare de la vest spre est, în Depresiunea Târgu Secuiesc căzând anual
cu 50–75 mm mai puţin decât în Depresiunea Baraoltului.[1]

Particularităţile geomorfologice locale ale judeţului influenţează mult şi circulaţia aerului.

Astfel, în jumătatea sa estică sunt dominante direcţiile nord şi nord-est, iar în vest cele nord-vest
. Vânturile dominante bat şi cu cea mai mare viteză. La Tîrgu Secuiesc vântul de nord-est, numit
local Nemira, are viteza medie anuală de 5, 1 m/s (18, 36 km/h). În general, vitezele medii
depăşesc 2 m/s pe toate direcţiile. [1]

1.4 Reţeaua hidrografică

Varietatea formaţiunilor geologice care intră în alcătuirea teritoriului judeţului permite

acumularea unor cantităţi importante de ape subterane. Stratele acvifere din depozitele pliocene
sau cuaternare de pe câmpurile Oltului, Râului Negru şi afluenţilor acestora, precum şi cele de la
baza deluviilor, cu dezvoltare mare în prispa piemontană, sunt calitativ corespunzătoare,
constituind o resursă importantă pentru alimentarea cu apă a regiunii. Apele subterane cantonate
în stratele acvifere au debite până la 5–6 l/s[1]

4
 Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. Concentrarea cea mai
semnificativă a acestora se află în jurul oraşului Covasna (izvoare cu ape predominant
carbogazoase, bicarbonatate, sodice). La contactul munţilor cu depresiunea, pe Valea Oltului şi
în bazinul Râului Negru, izvoarele minerale au o compoziţie carbogazoasă, clorosodică, calcică.

La nivelul judeţului sunt peste 600 izvoare de apă minerală, din care câteva îmbuteliate,
cele mai cunoscute fiind: Biborţeni, Bodoc, Vâlcele.[1]

Excesul de umiditate din lunca Oltului şi Râului Negru creează condiţii optime dezvoltării
mlaştinilor eutrofe. Printre cele mai reprezentative sunt mlaştinile de la Reci şi Chichiş.[1]

1.5 Economia Județului

Viaţa economică a judeţului Covasna este determinată şi caracterizată de com-

portamentul competiţional al protagoniştilor – personae fizice autorizate, asociaţii familiale,
intreprinderile de stat, diverse societăţi comerciale, Intreprinderi Mici şi Mijlocii precum şi
firmele multinaţionale - care îşi desfăşoară activităţile în con-diţiile legităţilor economiei de piaţă
de tip capitalist, adică funcţie de manifestarea spontană şi liberă a cererii şi ofertei. În aceste
condiţii ale economiei deschise agenţii economici din regiune activează în ramuri de activitate
cum sunt: industria preluc-rătoare, producţie, servicii către populaţie, comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul, agricultura, transportul intern şi internaţional, turism, minerit etc.[2]

Se poate aprecia că entităţile economice din judeţul Covasna practic acoperă întreaga
paletă de activităţi existentă la nivelul economiei naţionale şi în condiţiile respectării exigenţelor
pieţei libere cu concursul specialiştilor, experţi în diferite domenii şi în elaborarea strategiilor de
dezvoltare, urmăresc îmbinarea şi exploatarea eficientă a factorilor de producţie, satisfacerea
nevoilor consumatorilor la un nivel tehnic şi calitativ superior – ţinând cont şi de puterea lor de
cumpărare – la nişte preţuri accesibile. În pofida faptului că activitatea industrială
postdecembristă a regiunii a suferit importante pierderi totuşi trebuie recunoscută semnificaţia
apariţiei investitorilor străini, care au investit capital de risc în dezvoltarea unor afaceri
profitabile mai cu seamă în industria uşoară, confecţii şi textile. Dintre acestea au avut succes
fabricile de pantaloni care au angajat un număr mare de persoane datorită pregătirii lor
profesionale corespunzătoare şi a forţei de muncă ieftine.[2]

5
 Un alt motiv pentru lansarea investiţiilor a fost sistemul de impozitare precum şi preţul
avantajos al utilităţilor. Investitorii străini au şi înfiinţat mai multe fabrici de pantaloni. Pe aceste
considerente am putea da judeţului denumirea de regiunea fabricilor de pantaloni. Există însă
rezultate bune şi în alte segmente ale industriei prelucrătoare. Industrializarea şi prelucrarea
lemnului, industria mobilei, tipografiile, industria de ambalaje, producţia de alimente şi altele.
Industria textilă, de altfel, este identificată ca ramura de succes a economiei Ţinutului Secuiesc.
Pe lîngă acestea rezultate bune se înregistrează şi în ramurile de extracţie, în gospodăriile
particulare şi în derularea afacerilor întreprinzătorilor, dar au o însemnătate la fel de importantă
eforturile composesoratelor reînfiinţate, gospodărirea pădurilor şi a păşunilor, firme şi activităţi
economice care asigură perspectivele avuţiei forestiere a judeţului Covasna. Nu trebuie uitată
nici evoluţia agriculturii, care prin exploatarea celor două subramuri producţia vegetală şi
zootehnia este garantul producţiei alimentelor de bază.

Dacă din punctul de vedere al eficienţei producţiei de grâu regiunea Ţinutului Secuiesc
este sub media pe ţară, totuşi în această privinţă zona municipiului Sf. Gheorghe este o excepţie
iar la producţia de secară zona orasului Tg. Secuiesc are rezultate foarte bune.[2]

De asemenea o ectivitate demnă de amintit desfăşoară şi comercianţii judeţului Covasna.

Nici nu este de mirare atâta timp cât comerţull este considerat ca cea mai dinamică ramură
economică în România. Dar nici reprezentanţii serviciilor financiar-bancare nu se află mai
prejos. Pe teritoriul Judeţului Covasna funcţionează un număr mare de instituţii bancare şi
societăţi de asigurare. Analizând ponderea economisirilor şi al depunerilor bancare, mărimea
valorică a creditelor acordate şi existenţa cardurilor bancare pe locuitor se poate deduce că şi din
acest punct de vedere judeţul Covasna se regăseşte la nivel mediu pe ţară. În ceea ce priveşte
transportul în comun şi telecomunicaţiile, stuaţia este deasemenea bună, deoarece judeţul
dispune de reţele moderne în ambele ramuri de activitate şi ca factor multiplicator apare şi faptul
că nu demult Municipiul Sf. Gheorghe a devenit oraş universitar. Se poate aprecia, fără riscul de
a greşi, că dezvoltarea culturii organizaţionale şi a resurselor umane în judeţ se află pe drumul
cel bun. S-a extins şi are rezultate concrete întregul sistem educaţional, inclusiv învăţământul
superior care are deja un campus universitar modern, in cadrul căruia s-au lansat activităţi de
cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare. Ocrotirea sănătăţii locuitorilor şi a
prevenirii înbolnăvirilor acestora, sistemul de sănătate publică, prin specialiştii îşi desfășoară

6
programele în mod corespunzător, aflându-se în acelaşi timp sub efectele benefice ale
modernizării continue.[2]

Activitate susţinută se desfăşoară şi în ramurile mineritului. Carierele de nisip şi de piatră

din microregiunile Olteni, Malnaş, Micfalău şi Bixad asigură locuri de muncă pentru un număr
semnificativ de cetăţeni. Din păcate efectele negative ale crizei financiare şi economice
internaţionale şi-au lăsat amprentele în toate ramurile economiei şi în judeţul Covasna. A scăzut
simţitor numărul locurilor de muncă, rata şomajului ajungând în unele cazuri chiar la nivelul
mediei ratei şomajului la nivel european, care a atins 9,5 - 10%. Specialiştii judeţului –
economişti, ingineri, jurişti, reprezentanţii întreprinzătorilor – întreaga intelectualitate şi
comisiile de specialitate din sistemul administraţiei locale au format un front comun pentru
implementarea în practică a strategiilor de ameliorare a efectelor crizei şi caută mereu alternative
de relansare economico-socială a regiunii. Ramura de speranţă privind recâştigarea echilibrului
macroeconomic la nivelul regiunii şi chiar la nivelul economiei naţionale este turismul.[2]

7
 2. TURISMUL ÎN JUDEȚUL COVASNA

Ca urmare a condiţiilor naturale, precum şi a organizării spaţiului, judeţul Covasna are numeroase
puncte şi zone de atracţie pentru turişti.[5]

Oraşul Covasna, situat la 35 km est de Sf. Gheorghe, supranumit şi oraşul celor 1000 de izvoare
minerale, este o staţiune balneo-climaterică de rang internaţional, în special pentru tratarea afecţiunilor cardio-
vasculare. În centrul oraşului se află renumita Balta Dracului, o emanaţie de gaz carbonic şi noroi, iar în
apropiere, în Valea Zânelor, se află Planul Înclinat, o relicvă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, din păcate
distrus la vijelia din noiembrie 1995.[5]

Staţiunea Bálványos, situată în masivul Puciosul, la 31 km de Tg. Secuiesc, este renumită pentru apele
minerale, climatul plăcut şi două fenomene postvulcanice: Peştera de Sulf şi Cimitirul Păsărilor.

8
 La limita judeţului Covasna, cu judeţul Harghita, se află lacul în crater vulcanic, Sf.
Ana, de o rară frumuseţe şi Tinovul Mohoş, un crater înmlăştinit care deţine rarităţi floristice,
precum roua cerului- o plantă carnivoră, sau mesteacănul pitic, specii specifice tundrei.

În Munţii Baraolt, sau la

poalele acestora se găsesc staţiuni
balneo-climaterice de interes local,
cu ape minerale carbo-gazoase şi
magneziene de mare valoare,
precum: Ozunca-băi,lângă Baţanii
Mici, Malnaş-băi, la 19 km nord de
Sf. Gheorghe, Şugaş-băi, la 9 km de
Sf. Gheorghe şi Vâlcele, la 10 km
vest de oraş.[5]

În mijlocul depresiunii, la 12 km de Sf. Gheorghe, pe malul stâng al Râului Negru, se află

rezervaţia naturală Mestecănişul de la Reci, unde sunt ocrotite elemente de floră şi faună rare:
roua cerului, nufărul, mesteacănul, raţa sălbatică, cerbul lopătar, broasca de nisip.

Cheile Vârghişului, situate la nord de oraşul Baraolt, prezintă un relief spectaculos, săpat
în calcare de Pârâul Vârghiş, cu numeroase grote şi peşteri, elemente de floră rară: laleaua
pestriţă şi narcisele sălbatice. [5]

9
 2.1.Potentialul turistic
2.1.1 Resurse naturale
Covasna este cunoscută din timpuri îndepărtate, renumele fiindu-i dat de "Balta Dracului",
o baltă din care iese la suprafață, uneori izbucnind cu putere, ataă apă carbogazoasă alcalină cât și
un namol de culoare cenușie. În perimetrul orașului, pe Dealul Zânelor, s-a descoperit o fortificație
dacică, prevazută cu ziduri de piatră și cu turnuri, care reprezintă primele dovezi ale existenței
localității. Covasna a fost atestată documentar în secolul al-XVI-lea.[6]

Relieful zonei se încadrează în subunitatea depresionară Târgu Secuiesc - parte integrantă

a Depresiunii Brașovului și terminațiile montane ale Munților Întorsurii, Penteleu, Brețcu și
Vrancei. Altitudinea medie a zonei depresionare este de circa 600 m, iar unitățile montane de relief
ce o înconjoară domină prin Vârful Poienii, Munții Întorsurii, vârfurile Brusturus, Dosul Frumos,
Piscul Hergheliei, Munții Penteleu, vârfurile Manisca Mare și Lăcăut, Munții Vrancei și vârfurile
Chiuzul-Papauți, Barta, Piatra Soimului și Zarna din Munții Bretcu.

Rețeaua hidrografică aparține de două bazine și anume: Râul Negru, afluent de stanga al
Oltului și Basca Mare. Pâraiele mai importante care străbat zona sunt: Zăbala, Covasna, Zagon, cu
direcție de curgere spre vest, afluenți ai Râului Negru și Poplița.[6]

Condițiile microclimatice și formele de relief creeaza condițiile dezvoltarii unor variate

tipuri de vegetație. Pădurile compacte ocupă suprafața cea mai mare, rășinoasele (circa 70 %),
predominand prin molid și brad, iar foioasele (circa 30 %), prin stejar. Covorul verde al pajiștilor
este înfrumusetat în lunile de vară cu specii ierboase cu flori multicolore, de opaița, sangele
voinicului, margarete, cicoare, păpădie.

Fauna forestieră a zonei include specii cu valoare cinegetică, cum ar fi mistretul, ursul brun,
capriorul, cerbul comun, râsul, vulpea, iepurele și specii cu statut de monumente ale naturii:
cocoșul de munte și râsul.[6]

Covasna are un climat de depresiune intramontană, cu veri răcoroase și ierni reci .

Temperatura medie anuală este de 7°C ( media lunii iulie cca.17°C, iar a lunii ianuarie(cca. -
5°C). Precipitațiile medii anuale ating 600 mm, cele mai reduse înregistrandu-se în luna februarie,
iar cele mai abundente în lunile mai-iunie.

10
 În Covasna se găsesc izvoare cu ape minerale carbogazoase,bicarbonatate, clorurosodice,
iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau usor sulfuroase, cu o mineralizare totală de 3,2- 22,4
g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate în acid carbonic de origine vulcanică: cca.
2,5 g/l. Pe lângă utilizarea apelor minerale în tratarea bolilor ,ele sunt și în scopul de a oferi odihnă
și agrement având ca exemplu următoarele:

• Rezervația geologică "Balta Dracului" - un izvor cu apă minerală carbogazoasă, amestecată

cu namol, un fenomen geologic ce constituie o atracție turistică deosebită.
• Valea Zânelor este o zonă de un pitoresc aparte, situată pe cursul superior al pârâului
Covasna, la ieșirea din Voinești (în prezent cartier al orașului Covasna). Aici se
organizează anual renumita Nedeie mocăneasca, un prilej de aducere aminte și păstrare a
obiceiurilor și tradițiilor locale. În apropiere se află Dealul Zânelor, pe care s-au descoperit
vestigiile unei cetăți dacice.[6]

Resurse turistice naturale din aria limitrofă:

• cadrul natural atractiv, format de zona montana;

• defileu Oltului, 20 km lungime, între Bixad și Malnaș și o parte din cel de la Racoș;
• izvoarele minerale de la Bodoc, Biborțeni, Malnaț, Balvanyos, Sugaș, Vâlcele,
Ozunca;
• Lacul Sf. Ana, de origine vulcanică, lacurile naturale de la Reci (23 ha), Belin (8
ha) și Surcea (6 ha) cu functțe recreativă;
• rezervația complexă de importanță național, geologică, botanică, peisagistică,
“Mestecanișul de la Reci”- zona de dune nisipoase (10 km2), cu bălți pe care cresc
nuferi albi;
• rezervația naturală paleontologică de la Batani - punct fosilifer (fauna de moluște
fosile de vârsta Pliocen superior - 2 ha);
• rezervația naturală "Muntele Puciosu - Turia"- (în masivul montan există o serie de
peșteri, cea mai mare având circa 14 m lungime și prezintă un strat constant de
CO2 rezultat al emanațiilor post vulcanice. În apropierea peșterii se află "Cimitirul

11
 păsărilor" și "Peștera de piatra acră"). Masivul adapostește și o interesantă floră
ceea ce a dus la ocrotirea unei suprafete de 150 ha;
• rezervația forestieră de la Moacșa - plantație de castani;
• fondul cinegetic și piscicol.[6]

2.1.2 Resurse antropice

Județul Covasna prezintă un potențial foarte mare în ceea ce reprezinată relieful antropic .
Găsind o varitate mare de obiective cum ar fi muzee, biserici, cetati, obiceiuri populare și tradiții.

Cetăți: Cetatea Ilieni (construcție din piatră, conservată până astazi înca din secolul al XV-
lea), Cetatea Zânelor (ruine dacice din secolul I i.Hr, având trei incinte de piatră), Cetatea
Păgânilor( lângă Balvanyos, ruine dacice datând din secolul I i.Hr) ,Castrul roman de lângă Bodoc
datează din secolul al II-lea, Cetatea Herencz (de lângă Bodoc, datează din secolul al XIII-
lea), Cetatea Miko (este localizată lângă Olteni), Castelul Kalnosky de la Miclosa (a fost înălțat în
secolul al XVI-lea și este construit în stil renascentist).[6]

Biserici: Biserica romano-catoliă de la Ghelința (dateaă încă din 1245 și prezintă un stil
romanic târziu, picturile murale originale păstrându-se parțial din 1330), Biserica-cetate de la
Ghidfalău (este construită în stil romanic secolul XII) Biserica fortificată de la Biborțeni (secolul
al XV-lea pictată în stilul Renașteerii Italiene, cu fragmente de fresca originală), Biserica
fortificată de la Olteni (secolul XV) și cea de la Bara, Biserica de la Anita Mare a fost zidita între
anii 1520-1541, Biserica ortodoxa cu hramul 'Sfantul Nicolae' prezintă picturi murale originale
datând de la 1800. [6]

Zona Covasnei este un teritoriu cu rădăcini adânci înfipte în istoria obiceiurilor tradiționale
(șezatoarea, claca), a bogăției folclorului (hora) și a varietății elementelor de port popular.

Sărbatorile specifice acestei zone sunt: „Festivalul folcloric ciobanesc-Ciobanașul” de la

Întorsura Buzăului, „Festivalul Nedeea mocanească” de la Covasna; Manifestările etno-folclorice
de la Batanii Mici și Balvanyos („Festivalul cântecului și portului popular”). [6]

12
2.1.3 Ținutul conacelor
Pe lângă denumirea istorică de Trei-Scaune, judeţul Covasna mai este
cunoscut şi drept Ţinutul Conacelor. Datorită circumstanțelor social-istorice specifice acestei
zone, mica nobilime a construit aici cele mai multe conace din toată Secuimea. Județul
găzduiește 160 de conace și
câteva castele mici,
modeste, care au aparținut
unor familii de nobili. Satul
Bicfalău este localitatea cu
cele mai multe conace din
județ. Are în total 36 de
conace, majoritatea din
secolul al XVII-lea, fiecare
păstrând elemente
architecturale valoroase demne de conservare și apreciere.
Deşi în secolul XX multe dintre ele au dispărut definitiv, judeţul Covasna rămâne Ţinutul
conacelor datorită patrimoniului său arhitectural extrem de valoros.
Unele conace au fost restaurate și transformate în unități de cazare, cum ar fi Castelul
Daniel din Tălișoara sau Conacul Benke din Moacșa, altele funcționează ca muzeu, cum ar fi
Castelul Kálnoky din Micloșoara, care găzduiește Muzeul vieții transilvănene.[9]

13
2.1.4 Tărâmul apelor minerale
Datorită activităților post-vulcanice de-a lungul lanțului estic al Carpaților Răsăriteni, în
județul Covasna izvoresc sute
de izvoare de apă minerală.
Acestea pot fi folosite atât
pentru cură internă, cât și pentru
cură externă, sau pot fi băute ca
simplu apă de masă. În funcție
de conținutul lor chimic
deosebim diferite tipuri de ape minerale, printre care feruginoase, sulfuroase, bicarbonatate, etc.,
iar din aceste motive pot avea culori diferite (gălbenui, maronii, albicioase), miros diferit
(feruginoase, ouă stricate), gust diferit (sărat, acru, sulfuros).

Găsiți ape minerale izvorând de-a lungul drumului, sau în stațiunile Covasna, Balvanyoș;
ape medicinale îmbuteliate (Malnaș - Aqua Telluris, Regina - Benkő, Vâlcele); captate în bazine
mici din lemn, numite "băi tradiționale secuiești în care vă puteți răcori în timpul verii (Băile
Apor, Băile Csiszár la Băile Balvanyoș, Baia lui Moș Martin la Bățanii Mici, Baia Sütei din
Olteni, Baia Fortyogó din Peteni, Baia Csókás din Cernat, Baia Bugyogó din Valea Zălanului,
baia Puturosu (Büdös) din Belin, sau la Ozunca Băi; sau folosite la Centrele Drumul Apelor
Minerale (Belin, Olteni, Malnaș-Băi, Vâlcele, Șugaș), și în stațiunea Covasna, folosite în
balneoterapie.[10]

14
 2.1.5 Bucătăria tradițională
Preparatele tradiționale sunt simple
și gustoase și obligatoriu pregătite în
casă.
Este greu să rezistați gustului pâinii cu
cartofi, proaspăt scoasă din cuptor! Cea
mai bună combinație este cu slănină și
ceapă roșie. Pâinea de casă preparată cu
ingrediente bune și după rețeta originală
se poate păstra mai multe zile, deci este o alegere perfectă de suvenir din Covasna.

Kürtőskalácsul este cel mai cunoscut desert din zonă. La bază este un produs de patiserie
cu rude chiar și în Suedia sau Germania. Prima rețetă cunoscută ce leagă colacii secuiești de
meleagurile din Covasna a fost publicată în cartea de bucate din 1784 a contesei Mikes Mária.

Capitala turtei dulci este orașul Târgu Secuiesc. Tradițional, turta dulce se pregătește
pentru târguri, sărbători, dar este oferită și drept cadou între îndrăgostiți.

Pentru iubitorii de ciocolată, propunem ciocolata de casă, sau alte delicatese "moderne"
ce se găsesc în magazinul special de dulciuri.[11]

15
 2.1.6 Biserici fortificate

Biserica fortificată reformată din Sfântu Gheorghe

Prima biserică a fost construită în secolul al XIII-lea. Urmele acesteia se mai regăsesc în
zidul nordic al navei de astăzi. Săpăturile
au adus la iveală şi bazele fostului sanctuar
romanic. Sanctuarul gotic a fost construit
în secolul al XV-lea, fiind extins de către
Paulus Daczó în 1547. Biserica a fost
împrejmuită de trei ziduri de cetate încă în
secolul al XV-lea. Zidul interior a fost
întărit printr-un bastion, care slujea drept
poartă. Ulterior, acest bastion a fost înălţat
şi reconstruit în stil baroc în anul 1829,
devenind turnul bisericii. Pe una dintre consolele sanctuarului se află o stemă sculptată iniţial în
piatră, ulterior văruită. Pe un scut se află un singur element heraldic, scos în relief: o semilună
descrescătoare (Fig. 2). Este foarte interesant faptul, că ele - mentul este aşezat în partea senestră
a scutului, iar o jumătate de scut este liber. În partea dextră se văd nişte urme, ceea ce ne duce cu
gândul la eventualitatea Semnatar articol 3 Orbán Balázs, A Székelyföld leírása, Pesta, 1869, Vol.
III, p. 42–46 că stema a fost martelată. Din monumentala lucrare a lui Orbán Balázs, Descrierea
Ținutului Secuiesc, la prezentarea bisericii-cetate din Sf. Gheorghe se descrie respectiva consolă,
care prezenta în scut un soare şi o semilună, cu precizarea că este vorba de stema secuiască. [12]

16
 Biserica reformată din Bodoc

Bodoc: biserica reformată Biserica reformată vizibilă în prezent a fost construită în

secolul al XV-lea, fiind modificată de
mai multe ori. Cea mai importată
reconstrucţie a avut loc în 1651, prin
generozitatea domnului Nicolaus Mikó,
după cum rezultă din placa
comemorativă aflată aici. Zidul de
fortificaţie s-a construit o dată cu
biserica, în secolul al XV-lea, ulterior
înălţimea lui fiind diminuată. Parterul
turnului de astăzi datează tot din acelaşi
secol, etajele construindu-se mai târziu.
În partea interioară a navei, deasupra intrării sudice se află o placă de piatră, prezentând stema
familiei Mikó, însoţită de anul 1868 şi de un verset din Biblie. Este cea nobiliară a familiei, deşi
însemnul a fost augmentat prin ridicarea la rang de conte a urmaşilor. [12]

Ghelinţa: biserica romano

catolică veche, de hramul Sf. Emeric

Este vorba de cea mai veche

biserică din Trei Scaune. Construită în
secolul al XIII-lea, nava s-a păstrat în
forma iniţială. Sanctuarul romanic a
fost reconstruit în secolul al XVI-lea.
Frescele peretelui nordic al navei
datează din secolul al XIV-lea8 iar zidul de fortificaţie şi turnul de intrare. datează din secolul al
XV-lea [12]

17
 3. Covasna – tărâmul apelor minerale

Despre Covasna se spune că este un judeţ sărac, pentru că aşa indică PIB-ul, însă acesta deţine
una dintre cele mai mari, mai bogate şi valoroase zăcăminte de apă minerală din Europa. În
Covasna sunt mii de izvoare de apă minerală – unele devenite branduri, altele cunoscute doar de
localnici care le folosesc ca leacuri pentru diverse boli. În unele localităţi aproape că nu găseşti
fântâni cu apă dulce, doar apă minerală pe care o scoţi cu ciutura. Fiecare cu alt conţinut, cu alt
gust şi cu alte proprietăţi curative.[13]

În staţiunea Vâlcele, de lângă Sfântu Gheorghe, cândva mai celebră decât Karlovy Vary, există
un izvor de apă minerală cu un conţinut extrem de mare de magneziu, 335 de miligrame la litru,
prin urmare este un excelent remediu pentru una dintre bolile secolului – stresul. E bună şi pentru
gastrite, ulcer, osteoporoză, reumatism şi multe alte boli care se tratează cu bani mulţi şi pumni
de medicamente. Oameni importanţi au venit de-a lungul timpului la Vâlcele pentru a face cură
cu apă minerală şi băi „clocotitoare”. Chiar şi capete încoronate, printre care Carol I şi regele
Ferdinand al României.

La Şugaş Băi, o mică şi cochetă staţiune de vacanţă aflată în apropierea municipiului

Sfântu Gheorghe, se găseşte izvorul Elisabeta, folosit de sute de ani ca remediu împotriva bolilor
hepatice şi a gastritelor.[13]

În nordul judeţului, la Balvanyos, se află „izvorul de ochi”, care tratează conjunctivitele. Copacii
din jurul izvorului sunt acoperiţi cu o puzderie de batiste folosite de cei ce şi-au spălat ochii cu
apa miraculoasă şi care cred spusele bătrânilor că astfel vor scăpa de boli.

Printre miile de izvoare de apă minerală din judeţul Covasna există unul care poate „prezice” cu
exactitate vremea cu 24 de ore înainte. Este vorba despre izvorul „Putya” din localitatea
Micfalău, denumit de localnici „izvorul meteorolog”. Dacă apa e tulbure înseamnă că va ploua,
iar dacă e limpede atunci va fi soare.

În oraşul Baraolt a fost reabilitat ştrandul, la Bodoc a fost construită o nouă mofetă, au
fost amenajate două izvoare cu apă minerală şi a fost construită o nouă clădire pentru băi. La
Malnaş au fost reamenajate pavilioanele a două izvoare şi parcul, iar la Şugaş şi Vâlcele s-au

18
construit centre SPA, cu bazine, băi turceşti, saune finlandeze, săli de fitness şi alte spaţii de
agrement.[13]

4. Sfântu Gheorghe

Municipiul Sfântu Gheorghe este situat în depresiunea Brașovului, pe ambele maluri

ale Oltului, la o altitudine de 550 m. Se află la intersecția câtorva drumuri, cel mai important
fiind DN12 ce leagă municipiul Brașov de municipiul Miercurea Ciuc. Condițiile de relief și climă
au oferit un cadru favorabil dezvoltării acestei localități.

Municipiul Sfântu Gheorghe are în administrare stațiunea balneoclimatică Șugaș Băi,

cunoscută pentru apele minerale carbogazoase și pentru gazele mofetice indicate în bolile
cardiace și cele ale aparatului circulator. Aflată la o distanță de 8 km de municipiu,
stațiunea Șugaș este considerată o atracție turistică tot anul. Dispune de o pârtie de schi de
dificultate medie și de instalație de transport pe cablu (teleschi). Cazarea turiștilor este asigurată
în hoteluri, vile și pensiuni.
La inițiativa societății civile, în fiecare an de Sf. Gheorghe (23 aprilie), autoritățile locale
organizează Zilele Sfântu Gheorghe. La 8 septembrie are loc o festivitate comemorativă a
veteranilor români, combatanți în al doilea război mondial.

19
4.1 Amenajarea Parcului Elisabeta – Sfântu Gheorghe

Modernizarea parcului favorizează şi îmbunătăţirea aspectelor legate de siguranţa

vizitatorilor, precum şi confortul acestora.

Zona propusă reamenajării prezintă următoarele oportunităţi:

- parcul reprezintă o oază de linişte şi odihnă în zonele urbane aglomerate;

- spaţiile verzi pot constitui un mijloc eficient de combatere a poluării;

- terenul poate deveni unul din centrele secundare ale oraşului şi o zonă de maxim
interes pentru comunitate.

20
 Starea tehnică, din punctul de vedere al asigurării cerinţelor esenţiale de calitate în
construcţii

Zona parcului este în prezent slab amenajată. Situaţia actuală a spaţiilor verzi
aferente parcului, este evidenţiată de starea tehnică a dotărilor specifice. Acestea sunt
reprezentate de următoarele elemente:

• băncile sunt în cea mai mare parte vechi şi deteriorate, cu elemente lipsă şi
vopseaua corojită;
• coşurile de gunoi urmează acelaşi trend al insuficienţei;
• aleile existente sunt construite din beton. Situaţia acestora este precară,
ceea ce poate fi exemplificat cu gropile şi fisurile existente, cu gropile
refăcute şi cu aspect inestetic, cu materialul folosit pentru construirea
aleilor, material ce creează o notă discordantă puternică cu peisajul
general al parcului.
• fântănile având perioade în care funcționează
• sistemul de iluminat este într-o stare destul de precară din punct de vedere
al stâlpilor de iluminat, care prezintă fisuri în partea inferioară, ceea ce
afectează atât rezistenţa acestora, cât şi integritatea reţelei de iluminat.
Corpurile de iluminat sunt într-o stare relativ bună, însă funcţionează
parţial, iar din punct de vedere al armoniei peisagistice nu pun în valoare
spaţiul înconjurător. Un alt neajuns este reprezentat de insufienţa numerică
a acestora, şi incapacitatea de a furniza destulă lumină pentru toată
suprafaţa parcului. Acest aspect defavorizează siguranţa persoanelor pe
timpul nopţii.

4.2 PROBLEMELE EXISTENTE ŞI OBIECTIVELE PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI

1. Probleme identificate :
P1. Insuficienta implicare a comunităţilor locale
P2. Slaba cooperare dintre autorităţile publice locale şi investitori
P3. Insuficienţa spaţiilor de recreere (foişor, bănci)

21
P4. Lipsa aleilor pietonale
P5. Lipsa coşurilor de gunoi
P6. Insuficienţa spaţiilor de joacă pentru copii
P7. Insuficienta corpurilor de ilumina
P8. Insuficienta îngrijire a spaţiului verde
P9. Inexistenţa florilorP10. Lipsa toaletelor publice
P11. Lipsa fântânilor de băut apă pentru spaţii publice
P12.Inexistenţa unei zone de agrement in aer liber
I Amenajarea insuficientă a spaţiului verde: P4, P5, P7, P8, P9, P10, P11 ;
II Insuficienţa spaţiilor de recreere: P3, P6;
III Insuficienta implicare a comunităţilor: P1, P2;
IV Inexistenţa unei zone de agrement : P12,

Lipsa aleilor pietonale

Lipsa coşurilor de gunoi

Insuficienta corpurilor de iluminat

Insuficienta îngrijire a spaţiului verde

Amenajarea insuficientă a
spaţiului verde
Inexistenţa florilor

Lipsa toaletelor publice

Lipsa fântânilor de băut apă pentru spaţii

publice

Insuficienţa spaţiilor de recreere

Insuficienţa spaţiilor (foişor, bănci)
de recreere
Insuficienţa spaţiilor de joacă pentru
22 copii
Lipsa unui spaţiu de
Insuficienta implicare a comunităţilor
agrement
locale
Insuficienta
implicare a
comunităţilor Slaba cooperare dintre autorităţile
publice locale şi investitori

Amplasarea necorespunzătoare a
spaţiului pentru grătar
Inexistenţa unei zone
de agrement
Inexistenţa unei zone de agrement

Arborele problemelor existente în Parcul Elisabeta

Obiectivele proiectului:
OI. Amenajarea spaţiului verde: A4, A5, A7, A9, A10, A11, A12, A13;

OII. Amenajarea spaţiilor de recreere: A2, A3, A6, A8;

OIII. Implicarea comunităţilor publice locale: A1;

OIV. Amenajare zonă de agrement: A14, A15.

A1. Cooperarea eficientă între autorităţi şi investitori;

A2. Amplasarea de bănci;

A3. Amplasarea unor foişoare;

A4. Amplasarea coşurilor de gunoi;

A5. Amenajarea aleilor pietonale

A6. Amenajarea scenei pentru spectacole în aer liber;

A7. Instalarea corpurilor de iluminat;

A8. Amenajarea unui spaţiu pentru copii;

A9. Curăţarea zonei, a spaţiului verde;

A10. Plantarea florilor;

A11. Plantarea puieţilor;

A12. Amplasare fântână de apă potabilă;

23
A13. Amplasare de toalete publice ecologice;

A14. Amplasarea corespunzătoare a zonei pentru grătar;

A15. Amplasarea zonei de agrement (tiroliană, skatepark, echitaţie)

Amenajarea aleilor pietonale

Amplasarea coşurilor de gunoi

Instalarea corpurilor de iluminat

Curăţarea zonei, a spaţiului verde

Plantarea florilor
Amenajarea
spaţiului verde
Plantarea puieţilor

Amplasare fântână de apă potabilă

Amplasare de toalete publice ecologice

Amplasarea de bănci

Amenajarea Amplasarea unor foişoare

Amenajarea spaţiilor de
zonei de recreere
Amenajarea scenei pentru spectacole în
agrement aer liber

Implicarea Amenajarea unui spaţiu pentru copii

comunităţilor
publice locale
Cooperarea eficientă între autorităţi şi
investitori

Amplasarea corespunzătoare a zonei

Amenajarea unei pentru grătar
zone de agrement
24
 Amplasarea zonei de agrement
(tiroliană, echitaţie)

Arborele obiectivelor propuse şi a activităţilor rezultate din acestea

4.3 PLANUL DE REALIZARE AL PROIECTULUI

Necesitatea acestui proiect este justificată de carateristicile zonei, a situaţiei infrastructurii
publice, a nevoilor grupurilor ţintă, a îndeplinirii obiectivelor strategice, şi nu în ultimul rând a
rezolvării problemelor de mediu.

Activităţi
În prezentul proiect s-au determinat următoarele obiective generale şi specifice.
Obiectiv general: amenajarea unui parc de agrement în zona Parcului Sportiv Brașov prin
amenajarea spaţiului verde existent, prin crearea unor locuri de recreere şi a unor spaţii de joacă
pentru copii.
Din obiectivul general au rezultat următoarele obiective specifice:
amenajarea spaţiului verde;
amenajarea spaţiilor de recreere;
amenajare zonă de agrement;
Iimplicarea autorităţilor publice.

Activitatea 1. Stabilirea şi elaborarea instrumentelor necesare unui management eficient al

proiectelor:
Organizarea echipei manageriale şi de implicare a proiectului;
stabilirea şi reglementarea raporturilor juridice de muncă;
întocmirea contractelor de muncă/prestări servicii, convenţii civile;
întocmirea fişelor de post care să cuprindă toate atribuţiile necesare pentru implementarea
proiectului;
stabilirea strategiilor şi modalităţilor de acţiune, raportare, monitorizare, evaluare internă.

25
Perioada: 2 săptămâni.
Activitatea 2. Activitatea de achiziţie :
pregătirea dosarelor de achiziţii în conformitate cu reglementările în vigoare;
derularea procedurii de achiziţie;
semnarea contractelor de achiziţie;
recepţia serviciilor şi bunurilor.
Perioada : 2 săptămâni.
Activitatea 3. Desfăşurarea lucrărilor de curaţare a zonei înconjurătoare parcului de agrement.
Curăţarea zonei: - adunarea deşeurilor – cu ajutorul copiilor din clasele I-IV de la şcolile din
localitate;
- se va realiza tunderea ierbii cu trei motocositoare proprii – 2 persoane voluntare din localitate;
Perioada : 1 săptămână.

Activitatea 4. Amenajarea propriu-zisă a locului

amplasarea a 10 băncuţe a câte 1,2 m – angajaţi – 4 persoane;
amplasarea a 10 pubele - 20 litri – angajaţi – 2 persoane;
amplasarea a 7 de corpuri de iluminat – firmă specializată;
amplasarea a 2 toalete publice ecologice – angajaţi – 2 persoane;
amplasarea fântânii de băut apă – angajaţi – 2 persoane;
plantarea florilor perene: brumărele, săpunariţe, florii grase roşii şi galbene, a puieţilor – pe o
lăţime de 0.4 m lângă alei – plantarea se face cu ajutorul elevilor clasei V-VIII ale şcolilor
primare din localitate;
amplasarea unui pavilion (foişor de lemn) – angajați – 4 persoane;
amenajarea scenei pentru spectacole în aer liber şi a spaţiului pentru grătar – firmă specializată;
amenajarea spaţiului de joacă pentru copii – tobogan, căţărătoare, groapă de nisip, balansoar şi
leagăn – 14 angajați, şi a zonei pentru agrement – tiroliană şi skatepark – firmă specializată.
Perioada : 3săptămâni.

26
 4.4 ALOCAREA RESURSELOR PENTRU ACTIVITĂŢI

Acest proiect își propune să respecte cât mai mult omul și problemele sale, să respecte
natura și să contribuie la îmbunătățirea calităţii mediului, își propune să contribuie la creșterea
suprafețelor de spații verzi amenajate la standarde cât mai înalte, standarde considerate normale la
nivel european.

Suprafaţa construită va fi reprezentată prin zone de recreere şi spaţii de joacă, zona de

agrement.

Instalaţiile vor respecta principiul eficientei energetice și a consumului, fiind reprezentate

de sisteme automatizate.

Reţeaua de apă potabilă este reprezentată prin cişmele. Acestea vor fi acţionate din
lateral, înlesnind folosirea şi a celor mai mici sau a celor cu probleme locomotorii.

Apa se va scurge printr-un sistem derenant montat sub nivelul cişmelei, în pământ.

Cişmea de băut apă – material: aluminiu turnat.

Dimensiuni:

- Înălţime: 800 mm;

- Diametru bază: 280 mm;

- Diametru cuvă scurgere: 390 mm;

- Greutate: 15 kg.

PREŢ: 245 lei.

Sistemul de iluminat automatizat, în concordanţă cu principiile eficienţei energetice, una

din temele orizontale agreate la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene, favorizează

27
minimizarea consumului prin senzori de închidere automată. Iluminatul aleilor pe timp de noapte
este realizat prin stâlpi de 4m cu corp ornamental cu panouri fotovoltaice, asigurând o protectie
împotriva orbirii, cât şi un nivel de iluminare sub coronamentul arborilor. Amplasamentul
corpurilor de iluminat este optim pentru o zonă cu vegetaţie abundentă creând o ambianţă plăcută.

Stâlp de iluminat cu panou fotovoltaic

Conţine:

• panou solar monocristalin 95W;

• regulator de încărcare 12/24v 10Ah;
• acumulator solar 12v33A;
• lampă cu LED-uri 12v30W;
• stâlp galvanizat de 4 metri cu flantă şi structură de prindere
pentru panou solar;
• cutie de conexiuni cu încuietoare.

PREŢ: 3.250 lei

Suprastructura urbană este reprezentată de suprafeţele construite de pe suprafaţa

parcului (spaţii de recreere, scena pentru concerte în aer liber, foişoare, locuri de joacă, etc) şi de
mobilierul specific pentru parc (bănci, coşuri de gunoi, toalete ecologice).

Pavilion (foişor) – material: lemn.

Dimensiuni:

Înălţime: 2,95 m;

Lungime: 2,90 m.

PREŢ: 2.600 lei.

Spaţiile de recreere implică creșterea diversității și eliminarea rutinei și a monotoniei

specifice spațiului urban limitat ca posibilități de relaxare și deconectare de la tumultul cotidian.
Din acest motiv au fost proiectate spații cu destinații diverse, ce vor spori atractivitatea parcului în

28
special și a cartierului sau a orasului în general. Dintre acestea unele sunt destinate adolescenţilor
şi adulţilor (zone odihnă şi recreere adulţi, şi zonă pentru concert).

În cadrul zonelor de joacă pentru copii pe categorii de vârstă se utilizează materiale

ecologice, lemn, piatră, nisip. Zonele sunt împărţite pentru diferite categorii de vârstă, rezultând
astfel 3 locuri de joacă (loc de joacă pentru copii cu vârste cuprinse între 1-3 ani, între 3-6 ani şi
între 6-12 ani).

Elementele de mobilier sunt reprezentate prin elemente complexe de joacă, leagăne,

vârtelniţe, căsuţe de căţărare, tobogan, în funcţie de categoria de vârstă.

Aceste componente ludice respectă normele de protecție și siguranță. Șuruburile de

îmbinare sunt mascate cu suprafețe de protecție, pentru a evita orice pericol. Suprafața de actiune
(solul) va fi acoperită cu un nisip, asigurând o probabilitate de accidentare a copiilor foarte mică.

Locuri de joacă pentru copii

Tiroliană

Conţine:
• Piesa oţel galvanizat prindere şi tensionare cablu oţel
(pentru lemn cu profil rotund cu diametrul de 150 mm.);
• Cablu de oţel – 20 m.;
• Arc frânare din oţel inoxidabil, lungime 1410 mm.,
• Cărucior tiroliană oţel inoxidabil.
PREŢ: 10.800 lei.

Căţărătoare Mont Blanc cu patru rame - material: oţel

tubular galvanizat.
• Dimensiune echipament: 3,10 m;
• Înălţime: 170 cm.

29
 • PREŢ: 13.500 lei.

Balansoar

• Dimensiuni: 2.44 x 0.38 x 1.11 m (L x l x H).

PREŢ: 1.020 lei.

Tobogan copii – material: plastic.

• Recomandat copiilor având vârsta între 2 şi 6 ani;

• Lungimea alunecuşului este de 150 cm.
• Dimensiuni: 158 x 70 x 102 cm. (L x l x H)

PREŢ: 325 lei.

Leagăn pentru copii

Conţine:

• structură din lemn cu elemente de asamblare;

• 2 leagăne;
• 1 scară din frânghie;
• Vârsta recomandată: 3-12 ani.

30
 • Dimensiuni: 3 x 2,05 x 2,35
m. (L x l x H).

PREŢ: 899 lei.

Groapă de nisip din bârne lemn

dreptunghiulare cu protecţii

• Dimensiuni: 2.50x2.50x0.28m. (LxlxH).

PREŢ: 1.550 lei.

În proiect se va realiza un centru de echitaţie pentru copii, care are în vedere recreerea
copiilor, având un număr de 4 ponei. Având un preţ de 2000 lei/buc.

Mobilierul specific pentru parc va ține cont într-un grad cât mai mare posibil de cei care
îl vor folosi. Astfel, acesta trebuie să-i ia în calcul atât pe copii, cât și pe bătrâni, și persoanele cu
dizabilități.

Este cazul băncilor din lemn tratat, cu bipicior, fără brațe laterale, fără spătar, care spre
deosebire de modelele clasice (prezentate la prima variantă), permit acostarea căruciorului cât mai
aproape, şi nu prevăd obstacole de tipul braţelor menţionate. Aceasta este mai robustă, nu poate fi
vandalizată sau furată şi favorizează persoanele cu dizabilităţi. Un alt avantaj al acestor bănci este
aspectul pro-ecologic, lemnul nefiind vopsit ci tratat, astfel încat poluarea prin desprinderea
vopselei de pe lemn este evitată.

Bancă

• Elemente componente:
• 2 suporti din platbandă;
• 5 elemente din lemn de fag;
• 20 seturi organe asamblare (şurub torbant, piuliţă,
şaibă)

31
 • Dimensiune: 1,5 m x 1,2 m (L x l).

PREŢ: 429 lei.

Coşurile de gunoi cu finisaj în

lemn cu ecosortare, vor avea o
particularitate ce va fi in concordanta cu
protectia si imbunatatirea mediului
inconjurator, deoarece vor fi
compartimentate in 4, pentru o colectare
diferenţiată a deşeurilor, respectiv sticlă,
plastic, hârtie şi biodegradabil.

Elemente componente:

• recipient cilindric;
• cadru metalic 3 picioare;
• 18 elemente decorative din lemn răţinos.
• Dimensiune: Ø = 40,5 cm; H = 63,0 cm.

PREŢ: 255 lei.

Toaletele ecologice vor inlesni accesul persoanelor cu dizabilitati. Independentă de

reţelele de apă curentă şi canalizare. Cabina este uşor de deplasat şi montat – practic – doi
oameni pot amplasa toaleta în orice locaţie, fără ajutorul unor mijloace de ridicat speciale.
Toalete vor fi ridicate la 2-3 zile, pentru a se mentine o igiena corespunzatoare.

Gabarit: 1,21 x 1,11 x 2,23 m. (L x l x H) ;

Greutate: 105 kg.
PREŢ: 3.500 lei

32
Amenajarea spaţiilor verzi şi a plantaţiilor

Suprafaţa plantată urmează aceleaşi principii şi este alcătuită din straturi de flori care vor
fi plantate ţinându-se cont de perioada de înflorire, pentru a asigura o prezenţă florală pe toată
perioada vegetativă.

Vegetaţia arborescentă va fi reprezentată de specii de arbori diferite, rezistente la condiţiile

climatice, specii autohtone precum tei (1,20 lei/fir), stejar (0,5 lei/fir) , carpen (8 lei/fir), castan (10
lei/fir), mesteacăn (7 lei/fir), platon (25 lei/fir). Proiectul propune plantarea de plante, flori cum ar
fi:

Săpunariţa (saponaria ocymoides) – este o plantă

acoperitoare perenă, nepretenţioasă, ce nu depaşeşte 20 cm
înălţime şi înfloreşte în perioada iunie-iulie.

PREŢ: 5 LEI.

Brumărelele sau Phloxul pitic - sunt plante perene, folosite

deseori în formarea covoarelor de flori din parcuri şi grădini;

PREŢ: 5 LEI.

Floarea grasă roşie (Sedum spurium) - este o plantă

suculentă, acoperitoare, veşnic verde, perenă. Folosită cel mai
des în trasarea aleilor, bordurilor şi delimitarea rondurilor
cu flori din grădini şi parcuri.

PREŢ: 6 LEI.

33
 Paralute. Flori bienale, produse din semințe și
răsaduri certificate internațional. Înfloresc primavara
devreme, în luna martie-aprilie. Flori din soiuri
deosebite de culoare alb, roz, rosu, cu înălțimea de 10 cm.
Flori deosebite cu înflorire abundentă .

PREȚ: 2 LEI

Salvia. Flori anuale cu înflorire continuă din luna mai

până la căderea brumei. Flori roșii, cu înălțimea de 15 cm. Este o
plantă puțin pretențioasă, suportă terenurile însorite, se pretează
în zona de câmpie.

PREȚ: 2 LEI

Ferfeni (crăițe). Plante mai puțin pretențioase,

comportându-se bine atât pe terenurile drenate,
permeabile și însorite, cât și pe cele mai sărace.

PREȚ: 1.5 LE

34
 Crizanteme. Această plantă de podoabă este
originară din China şi Japonia, unde este una din cele mai
simpatizate flori. Este perenă, cu tulpina de diferite
înălţimi. Frunzele sunt simple, cu marginea profund
incisă. Calatidiile mari, diferit colorate, au fie numai
florile marginale ligulate, fie toate florile ligulate.

PREȚ: 4 LEI

Trandafiri. este un gen de plante perene

ornamentale din familia Rosaceae, originar din regiunile
continentale și subtropicale ale emisferei nordice.

PREȚ: 8 LEI

Această îmbunătăţire va avea efecte pozitive pentru sănătatea cetăţenilor, iar zona va
deveni mult mai atractivă pentru cetăţenii oraşului care supraaglomerează zonele centrale.

Amenajarea aleilor pietonale

Se vor construi 3200 m2 de alei, din care 1800 m2 alei cu pavele ecologice si 1400 m2 alei dalate.

PREȚ: pavaj ecologic – 30 lei/m

dale – 40 lei/m2

35
 Pavaj ecologic Dale beton

5. BUGETUL PENTRU ACTIVITĂŢI ŞI PE PROIECT

Tabel nr. 1 Alocarea resurselor folosite în proiect şi preţul acestora

Nr. Denumire resursă Nr.(buc.) Preț Preț final
crt.
mp
1. Bancă 50 429 21.450
2. Foișor 5 2.600 13.000
3. Coș gunoi 80 255 20.400
4. Stâlpi iluminat 30 3.250 97.500
5. Cișmea de băut apă 5 245 1.225
6. Toalete ecologice 6 3.500 21.000
7. Flori:săpunarița 50 5
brumărele 50 5
floare grasă 50 6
paralute 175 2

36
 salvia 175 2 3.012,5
ferfen 235 1.5
crizantemă 60 4
trandafir 15 8
flori de piatră 500 1
Semințe flori piatră 100 3
8. Puieți: tei 100 1,2
stejar 100 0,5
carpen 50 8 1.680
castan 30 10
mesteacăn 80 7
platan 10 25
9. Alei:pavaj ecologic 1.800 30 110.000
dale 1.400 40
10. Cățărătoare 1 13.500 13.500
11. Balansoar 2 1.020 2.040
12. Groapă nisip 1 1.550 1.550
13. Tiroliană 1 10.800 10.800
14. Tobogan 3 325 975
16. Leagăn 4 899 3.596
17. Ponei 3 2.000 6.000

Resurse umane

În urma realizării proiectului s-au creat paisprezece locuri de muncă. Angajații vor fi plătiți
din bugetul local cu 16% din valoarea totală a resurselor achiziționate, deoarece salariul minim pe

37
economie este de 850 lei. Amenajarea propriu-zisă a locului fiind de 3 săptămâni din care 2
săptămâni se acordă pentru montarea resurselor de noii angajați, ramânând o săptămână pentru
firmele specializate. De unde rezultă ca fiecare angajat primește în această perioadă (2 săptămâni)
cel puțin suma de 425 lei. Fiind plătiți cu 16% din valoarea resurselor achiziționate, aceștia vor
primi suma de 428,64 lei. În prețul resurselor montate de către angajații firmelor specializate este
inclus montajul, aceștia fiind plătiți de firmă.

Tabel nr. 2 Bugetul pe activități

1. Resurse umane 6.000,96 lei
2. Alte tipuri de cheltuieli 322.056,5 lei
3. Cheltuieli generale de administrare 32.805,746 lei
4. TOTAL BUGET 360.863,206 lei

Cheltuieli generale de administrare = 10% * (resurse umane + alte tipuri de

cheltuieli)

Finantarea Programului se realizeaza de catre Administratia Fondului pentru Mediu Conform

Ordinului 141/2014 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului vizând educația și
constientizarea publicului privind protecția mediului, finantțarea se acordă în cuantum de
maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului și fără a se depăși suma maximă de
1.000.000 lei, care poate fi acordată unui beneficiar în cadrul sesiunii de finanțare.

38
 Bibliografie

[1]. *** http://www.covasna.info.ro/haromszek-foldrajza/

[2]. *** http://www.covasna.info.ro/haromszek-gazdasaga/
[3]. *** http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185751 Hotărâre nr. 24 din 12 ianuarie
2017privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului
[5]. *** http://www.covasna.info.ro/turizmus-haromszeken/
[6]. G.Maiorescu(coord. studiu)- studiu de oportunitate privind amenajarea turistică a stațiunii
balneoclimaterice Covasna și împrejurimi;
[9]. *** https://visitcovasna.com/ro/places/tinutul-conacelor-txgcu-jh38wunw
[10]. *** https://visitcovasna.com/ro/places/taramul-apelor-minerale-2pcjfwwyorej-g
[11].*** https://visitcovasna.com/ro/places/bucataria-traditionala-n2xz5fkw84g70q
[12] *** http://www.monumentul.ro/pdfs/steme%20covasna.pdf
[13] *** https://covasnamedia.ro/actualitate/covasna-taramul-apelor-minerale
[14]***http://www.mesterulturistic.ro/wp-content/uploads/2016/01/4-STRATEGIE-
COVASNA.pdf

39