POLOVRAGI

Localitatea Polovragi se află în judeţul Gorj la 50 km de Târgu-Jiu şi la 60 de Râmnicu-

Vâlcea. Aici se găsesc monumente ale naturii cum ar fi: cheile Olteţului, peştera Polovragi dar tot
aici se află şi mănăstirea Polovragi.

Aşezată într-un cadru pitoresc la poalele muntelui Piatra Polovragilor, în vecinătatea cheilor
Olteţului într-o livadă cu pomi fructiferi şi castani comestibili, mănăstirea Polovragi a fost ctitorită
de Radu şi Pătru fii lui Danciul Zamona în anul 1505. Mai târziu, în 1645, logofătul Danciul
Pârâianul a zidit pe platoul Polovragilor un lăcaş de cult pe temeliile celui mai vechi. Închinată
Sfântului Mormânt, de cel de-al doilea ctitor de-al său, mănăstirea a fost răscumpărată de Sfântul
domnitor Constantin Brâncoveanu în anul 1693 şi a devenit metoc al mănăstirii Hurez. De remarcat
este catapeteasma executată în lemn de tei – o adevărată capodoperă a vechii sculpturi româneşti cu
o bogată ornamenţaie de împletituri florale.

Valea Olteţului, săpate calcare jurasice adăposteşte Cheile Olteţului şi renumita peşteră de la
Polovragi. Cheile Olteţului au pereţii la o distanţă de 3-4 metri în partea inferioară şi la 10-20 metri
în partea superioară. Pot fi observate numeroase guri de peşteră în cea mai mare parte însă
inaccesibile. Zona cheilor Olteţului prezintă un deosebit interes şi din punct de vedere floristic şi
peisagistic. Aici există peste 300 de specii de plante caracteristice terenurilor calcaroase. Mai există
o pădure seculară de castani comestibili şi Poaia cu Narcise – cam la 4 km de Cheile Olteţului.

Cea mai mare şi cea mai interesantă dintre peşterile de aici este cea a lui Pahomie de la
Polovragi – un vechi meandru subteran al Olteţului săpat la 200 de metri de la intrarea în chei. Este
o peşteră lungă de mai bine de 9000 metri. Din galeria principală se desprind mai multe culoare
laterale în parte blocate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting 3 sectoare: primul începe cu două
culoare laterale mici mai impoaratnt fiind cel din dreapta numit „Culoarul Liliecilor”. Galeria
electrificată are 2 până la 8 metri înălţime şi în jur de 10 metri lăţime. Sunt frecvente prăbuşirile,
scurgerile din tavan, aici de deschid culoare secundare mici şi ar mai fi de reţinut faptul că peştera
Polovragi este caldă, umedă, lipstiră de curenţi de aer. Biospeologic este puţin interesantă, are o
faună săracă însă prezintă un deosebit intres din punct de vedere geomorfologic şi peisagistic.
 La finalul călătoriei vă mai spun că în comuna submontană Polovragi, în fiecare an la
începutul lunii iunie se sărbătoreşte „Ziua Căpşunului”. Cultivarea căpşunilor este aici o tradiţie ce
datează de zeci de ani. Localnicii cultivă căpşuni, aceasta fiind comuna în care trei sferturi din
populaţie câştigă de pe urma acestor fructe.

Călătoria se incheie aici cu promisiunea că şi în întâlnirile noatre viitoare vom descoperi

locuri frumoase din ţara noastră.