Вы находитесь на странице: 1из 9

Notă informativă

Cu privire la numărul revizuit al populației Republicii Moldova


inclusiv datele despre migrația internațională
În document este prezentată informația cu privire la numărul populației revizuit de către Biroului Național de
Statistică pentru perioada 2014-2019 (2019 – provizoriu), cu aplicarea definiției internaționale de “reședință
obișnuită”, și indicatorii demografici recalculați pentru perioada 2014-2018 (2018 – provizoriu).
Aspecte metodologice
Estimarea numărului populației pentru anii 2014-2019 (2019 – date provizorii) are la bază populația cu reședință
obișnuită corectată de la Recensământul populației și al Locuințelor din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile,
s-au scăzut decesele și s-a inclus sporul migrator(migrația netă) conform ecuației:

P1 = P0 + N – D + MN
Unde:
P0 – Populația la începutul anului
P1 – Populația la sfârșitul anului
N – Numărul nașterilor pentru perioada de un an
D – Numărul deceselor pentru perioada de un an
MN – Migrația netă pentru perioada de un an (diferența dintre numărul imigranților și numărul
emigranților).
O ecuație similară se aplică la nivelul fiecărei grupe de vârste și pe sexe.
Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de
absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical,
pelerinajelor religioase etc.). Pentru implementarea definiției ”preponderent în ultimele 12 luni” a fost transpusă
în ”cel puțin 9 luni” în ultimul an, respectiv:
Nașterile și decesele au fost recalculate în baza datei evenimentului (și nu în baza datei de înregistrare).
Suplimentar nașterile conțin acum și actele de naștere transcrise, (oferite de Agenția Servicii Publice), a
nou-născuților pe teritoriul Republicii Moldova, raportate de femeile care locuiesc în Republica Moldova, dar care
au perfectat mai întâi un certificat de naștere într-o ambasadă străină.
Numărul migranților a fost estimat în baza traversărilor frontierei de stat de către persoanele fizice, la nivel
individual, utilizând următoarele definiții:
Imigrant – persoana care a intrat în RM și a locuit în țară cel puțin 9 luni cumulativ în următoarele 12 luni
după ce a locuit în străinătate cel puțin 9 luni în precedentele 12 luni.
Emigrant – persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate cel puțin 9 luni cumulativ în următoarele
12 luni, trăind în RM cel puțin 9 luni în precedentele 12 luni.
Aceste definiții se bazează pe timpul aflat în țară sau peste hotarele țării ale persoanei și sunt în conformitate cu
definiția internațională a reședinței obișnuite. Conform acestei definiții statutul de imigrant/emigrant pentru anul
de referință poate fi determinat doar peste un an de la încheierea anului de referință. (Ex: numărul de imigranți și
emigranți pentru anul 2018 poate fi estimat după încheierea anului 2019).

1
Information note
about the revised number of population of the Republic of Moldova
and data on international migration
This Note contains information on revised population estimates size for the Republic of Moldova calculated
according to “place of usual residence” internationally recommended definition for the period 2014-2019 (2019
provisional data), together with key demographic indicators recalculated for the period of 2014-2018 (2018
preliminary data).
Methodological aspect

Population estimates for 2014-2019 (2019 – provisional data) start with the corrected estimates from the Population and
Housing Census conducted in 2014 to which there are added the births, subtracted the deaths, and added the migratory
balance, according to the population balancing equation:

P1 = P0 + B – D + NM
Where:

P0 – Population at the beginning of the year

P1 – Population at the end of the year

B – Number of births during one year

D – Number of deaths during one year

NM – Net migration during one year (the difference between the numbers of immigrants and emigrants

A similar equation is applied to each age and sex group.

Place of usual residence is defined as "the place at which the person has lived continuously for most of the last 12 months, not
including temporary absences for holidays or work assignments". In the implementation of the definition "most of the last 12
months" was translated into "at least 9 months" during the last year

Births and deaths were recalculated based on the date of occurrence (and not on the basis of the registration date as
previously done). In addition the births count includes now transcripted birth certificates (supplied by the Public Services
Agency) of births that took place on the territory of the Republic of Moldova, reported by women living in Republic of Moldova
who issued the original certificate of birth in a foreign embassy.

Migration estimates are based on border crossing data at the individual level, using the following definitions:

Immigrant - a person who entered in Republic of Moldova and stayed in the country for at least 9 months during the
upcoming year after living abroad for at least 9 months in the previous year.

Emigrant - a person who exited the country and lived abroad for at least 9 months during the previous year, living in
Republic of Moldova for at least 9 months the year after.

These definitions are solidly based on the time spent abroad or in the country according to the international agreed definition
of place of usual residence. According to the definition the personal status of immigrant/emigrant in a given year can be
determined only a year after the end of the given year. (Ex: the number of immigrants and emigrants for the 2018 year could
be estimated only after 2019 ends).

2
Figura 1. Populația cu reședința obișnuită la 1 ianuarie, 2014-2019 (2019 date provizorii)
Figure 1. Usual resident population at the 1st of January, 2014-2019 (2019 provisional data)

Numărul populației, estimat la începutul


anului 2019, a constituit 2,68 milioane
persoane, ceea ce reprezintă o descreștere a
populației cu aproape 190 mii persoane din
2014. În ultimii ani, rata de creștere anuală a
fost negativă constituind circa - 1,8 % anual.
The population size at the beginning of 2019
is estimated at 2.68 million inhabitants,
representing a reduction of about 190
thousand inhabitants since 2014. In the last
years population growth rate was negative,
arriving to - 1.8% per year in 2018.

Figura 2. Componentele creșterii populației 2014-2018 (2018 – date provizorii)


Figure 2. Population growth components, 2014-2018 (2018 – provisional data)

Motivul principal al descreșterii populației este migrația netă negativă care a crescut de la -24,6 mii persoane în
anul 2014 la - 48,6 mii persoane în 2018.
Sporul natural a fost pozitiv până în 2016,
devenind negativ către anul 2018, însă
contribuția acestui indicator la descreșterea
populației este nesemnificativă.

A negative migratory balance that increased


from -24.6 thousand people in 2014 to -48.6
thousand people in 2018 was the main
responsible of population decrease. Natural
growth was positive until 2016 and became
slightly negative in 2018, but its contribution
was negligible.

3
Figura 3. Populația cu reședință obișnuită la 01.01.2019 (date provizorii)
Figure 3. Usual resident population at the 1.01.2019 (provisional data)

Piramida populației pentru 2019 arată clar un


model de micșorare a populației la vârstele de
30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al
ratelor migrației nete negative pentru adulții
tineri din ultimele decenii.
Micșorarea numărului de copii de asemenea
poate fi explicată prin emigrarea cohortelor
părinților lor: unii copii au emigrat cu părinții
săi, alții nici nu s-au născut în Republica
Moldova (RM), din cauza emigrării adulților
tineri în vârstă fertilă.
Cohortele mari de după cel de-al doilea război
mondial, în ultimii ani, au intrat în grupa de
vârstă de 65 ani și peste, astfel mărind
proporția persoanelor în vârstă semnificativ.
(vezi despre îmbătrânire în ultimele grafice).
The pyramid of the population for 2019 shows
a clear pattern of population shrinking at the
ages 30-54, reflecting the cumulative effect of
high rates of negative migratory balances of
young adults over the last decades.
The shrinking in the number of children may be also explained in the context of negative migration of the cohorts
of their parents: some children emigrated with their parents, others have not been born in the Republic of
Moldova because the emigration of young adults (who are at their main fertility ages).
Large cohorts of post WWII baby boomers have been entering in the last years into retirement ages rapidly
increasing the proportion at old ages (see about ageing in last graphs).

4
Figura 4.Rata totală de fertilitate (RTF), 2014-2018 (2018 – date provizorii)
Figure 4. Total fertility rate (TFR), 2014-2018 (2018 – provisional data)

Rata totală de fertilitate a fost destul de


stabilă în ultimii 5 ani - în jur de 1,84 nașteri
per femeie. Ușoara descreștere în ultimii 2 ani
ar putea reprezenta începutul unui declin sau
ar putea fi vorba de o fluctuație minoră de-a
lungul anilor.
The Total fertility rate seems to have been
relatively stable over the last five years -
around 1.84 births per woman. The slight
decrease in the last couple of years may be
indicative of a declining trend or it could
mean just a minor fluctuation over the years.

Figura 5. Rata totală de fertilitate în Europa și America de Nord, 2015-2020, UN World Population
Prospects 2019
Figure 5. Total Fertility Rate in Europe and North America, 2015-2020, UN World Population Prospects 2019

Ratele de fertilitate în Moldova 1 nu sunt


înalte (totuși, sunt sub nivelul de înlocuire
de 2,1 – necesar pentru a menține pe
termen lung un spor natural nul), dar este
printre cele mai înalte în comparație cu
țările din Europa și America de Nord.
Doar câteva țări din Europa au nivelul de
fertilitate peste 1,8 nașteri per femeie,
cum este cel din Republica Moldova.
Fertility rates in Moldova 1 are not high
(still under replacement level of 2.1 that is
required to maintain a zero natural
increase in the long term) but are among
the highest compared to the estimated
rates in the European and North
American region.
Only a few countries in Europe had
fertility levels over 1.8 births per woman
like the Republic of Moldova.

1
Pentru Moldova RTF a fost calculată ca media dintre RTF pentru perioada 2014-2017.
For Republic of Moldova the TFR was calculated as the average of revised TFR levels 2014-2017

5
Figura 6. Speranța de viață la naștere pe sexe, 2014-2018 (2018 – date provizorii)
Figure 6. Life expectancy at birth by sex, 2014-2018 (2018 provisional data)

Speranța de viață în Republica


Moldova este relativ mică în
comparație cu alte țări, în special
cele din Europa. Totuși, speranța de
viață înregistrează îmbunătățiri
semnificative în ultimii cinci ani:
atât pentru femei cât și pentru
bărbați. Speranța de viață la
naștere a crescut cu mai mult de un
an (o creștere de 1,1 ani pentru
bărbați și, respectiv, 1,4 ani pentru
femei).
Expectancy of life in the Republic of
Moldova is relatively low when
compared to other countries, in
particular countries in Europe.
However, expectancy of life shows
significant improvements over the last five years: expectancy of life at birth for both women and men has
increased by more than a full year (1.1 years increase for men, 1.4 years increase for women).

Figura 7. Migrația internațională pe sexe, 2014-2017


Figure 7. International migration by sex, 2014-2017

Migrația este un fenomen foarte intens în


Republica Moldova. Un număr impresionant
de imigranți (majoritatea fiind migranți
reîntorși) și emigranți a fost înregistrat în
ultimii cinci ani. În 2017 (ultimul an pentru
care datele pe migrație pot fi estimate la
moment), aproape 110 mii imigranți au
(re)venit în Moldova și aproape 160 mii
emigranți au părăsit țara, formând o migrație
netă negativă de aproximativ 50 mii persoane
în anul respectiv.
Atât bărbații, cât și femeile, sunt implicați în
procesul migrației, însă în ultimii 2 ani au fost
înregistrați mai mulți bărbați decât femei.
Migration is an intense demographic
phenomenon in the Republic of Moldova.
Impressive numbers of both immigrants (mainly return migrants) and emigrants have been registered during the
last five years. In 2017 (the last year for which migration estimates can be calculated), about 110 thousand
immigrants arrived to Moldova and about 160 thousand left the country leaving a net migration negative balance
of almost 50 thousand persons in the respective year.
Both women and men are involved in migration; in the last two years more men than women.

6
Figura 8. Imigranți, emigranți și migrația netă masculină, 2017 (rate la 1000 bărbați)
Figure 8. Immigrants, emigrants and net male migration, 2017 (rates per 1000 males)

În 2017, ratele migrației arată


nivele impresionante în special
pentru tineri adulți de 20-24 ani,
când mai mult de 50 bărbați la
1000 au imigrat în Republica
Moldova și mai mult de 100
bărbați la 1000 au emigrat,
rezultând un spor migrator
negativ de circa 60 la 1000
bărbați. Copiii, de asemenea, au
ratele migrației destul de înalte,
aceasta însemnând că familiile
întregi sunt implicate în procesul
migrației.
Migration rates show impressive
levels in 2017, in particular for
young adults, picking at ages 20-
24 when more than 50 men per thousand immigrated to the Republic of Moldova and more than 100 men per
thousand emigrated leaving a negative migratory balance of about 60 per thousand. Also, children have relatively
high migration rates meaning that also whole families may be involved in migration.
Figura 9. Imigranți, emigranți și migrația netă feminină, 2017 (rate la 1000 femei)
Figure 9. Immigrants, emigrants and net female migration, 2017 (rates per 1000 females)

Femeile, de asemenea au ratele


migrației înalte, chiar dacă în 2017
(la fel ca în 2016) sunt mai joase
față de cele ale bărbaților - ratele
migrației atingând valori maxime
pentru vârstele de 20-29 ani.
Also, women have high migration
rates, even though in 2017 (and
so in 2016) at lower levels than
men - immigration rates for
women pick also at ages 20-29.

7
Figura 8. Coeficientul îmbătrânirii populației de 65 ani și peste, 2014-2019 (2019 – date provizorii)
Figure 10. Aging coefficient for population aged 65 and over, 2014-2019 (2019 provisional data)

Populația Republicii Moldova îmbătrânește


foarte repede. Proporția femeilor vârstnice a
crescut în perioada scurtă de 5 ani de la
13,2% la 16,3% și cea a bărbaților de la 8,4%
la 11,0%. Această îmbătrânire în ultimii ani se
datorează, în special, atingerii graduale a
vârstei de pensionare pentru cohortele mari
născute în perioada baby-boom-ului de după
cel de-al doilea război mondial, un proces
care se va încheia în câțiva ani de acum încolo
când cea mai mare cohortă a baby-boom-
erilor va intra în grupa de vârstă de 65+ și va fi
înlocuită din acel moment în continuare de
cohorte mult mai mici (vezi piramida din
figura 2).
The population in the Republic of Moldova is
rapidly ageing. The proportion of elderly
women increased over the short period of five years from 13.2% to 16.3% and of men from 8.4% to 11.0%. This
rapid ageing pattern in the last years is mainly the result of the gradual arriving to retirement age of the large
cohorts born during the post WWII baby-boom, a process that will end in a few years from now when the last
large cohort of baby-boomers will enter the 65+ age group and be replaced from then on by much smaller and
shrinking cohorts (see pyramid above from figure 2).

Figura 9. Schimbările în structura populației de 65 ani și peste, 2014 și 2019 (2019 - provizoriu)
Figure 11. 65+ compositional changes, 2014 and 2019 (2019 – provisional data)

Din cauza caracteristicilor menționate mai sus a


procesului de îmbătrânire, persoanele vârstnice
din Republica Moldova trec printr-un model de
”întinerire” - printre populația de peste 65 ani,
în ultimii cinci ani, a fost înregistrată o creștere
semnificativă pentru grupa de vârstă 65-69 ani,
în timp ce valorile absolute pentru vârstele mai
mari s-au micșorat.
Aceasta însemnând că creșterea la grupa de
vârstă de 65 ani și peste reprezintă, de fapt,
creșterea persoanelor ”tinere” în vârstă.
Aceasta ar putea avea un impact asupra
politicilor în domeniul populației, orientate să
sprijine acest grup vulnerabil, deoarece
necesitățile persoanelor de 65-69 de ani sunt
diferite față de necesitățile persoanelor mai în
vârstă. Procesul accelerat de îmbătrânire se va
încheia când cohortele mice de după baby-boom vor ajunge în grupa de vârstă de 65 ani și peste, dar persoanelor
”tinere” în vârstă vor trece în grupa de vârstă de 75 ani și peste.
Because the above mentioned characteristics of the ageing process, old persons in the Republic of Moldova show a
kind of “rejuvenation” trend - among those over the age of 65 the main increase in the last five years has been
8
registered for people aged 65-69, when the older age groups decreased in number. That means the increase at the
65 ages and over group was, in practice, an increase in “young” elderly persons. This may have an impact on
population policies intended to support this vulnerable group since the needs of persons 65-69 years old are
different from the needs of older persons. It should be expected that the accelerated ageing process will end when
smaller post-baby-boom cohorts will get to the age group 65 age and above, but then the rejuvenation will change
when the baby boom cohorts will enter the eldest age groups (75 and over).

Вам также может понравиться