You are on page 1of 21

Curs I.M.O.

– Familiarizare Tancuri Petroliere 1

FAMILIARIZARE TANCURI PETROLIERE

1. CERINTE PENTRU CRESTEREA SECURITATII, PRNTRU PREVENIREA


SINISTRELOR NAVALE SI MINIMIZAREA EFECTELOR ACESTORA

1.1. Factorul uman: actiuni si reglementari diverse pentru


dezvoltarea simtului de raspundere in efectuarea serviciului la bord
precum si in scopul reducerii cazurilor de indiscipline, neglijenta,
consumului de alcool si droguri etc.

1.2. Constructiv:

a) Protocolul din 78 la conventia MARPOL 73 si SOLAS 74 – cuprinde


o serie de cerinte, in special pentru tancurile petroliere printre care:
- standarde ridicate pentru masina carmei;
- mijloace radar de evitare a coliziunii;
- tancuri laterale de balast segregat, dublu fund sau tancuri de
balast segregat la dublu fund;
- sistem de gaz inert.

b) Conferinta MARPOL 73-78, Anx.1, Reg.13 – spatiile destinate


pentru balastul segregat trebuie astfel calculate incat sa fie indeplinite
conditiile:
- capacitatea balastului segregat sa reprezinte (16-25)% din
capacitatea navei;
- pescajul la centru sa respecte conditia: Tc = 2 + 0,02 L;
- elicea navei sa fie complet imersata in conditiile pescajului la
centru.

c) Rezolutia I.M.O. nr.5:


- cresterea securitatii pe timpul manipularii produselor petroliere;
- reducerea riscului de deversare a petrolului din navele avariate
prin asigurarea unor posibile mijloace de pompare, pentru
scoaterea petrolului din tk-le avariate;
- reducerea urmarilor poluarii prin dezvoltarea unor echipamente,
a unor produsi chimici capabili sa inlature efectul poluant al
petrolului.

2. CONSTRUCTIA TANCURILOR PETROLIERE

Def: NAVA PETROLIERA – nava construita sau adaptata in vederea


transportului de hidrocarburi lichide in vrac in spatiile sale de marfa,
notiunea include si navele transportatoare de produse chimice atunci
cand acestea transporta un cargo total sau partial de produse
petroliere lichide in vrac.
Def: PETRLOIER NOU – conform MARPOL 73-78, Anx.1, Reg.1, este acel
petrolier:
- al carui contract de constructie a fost incheiat dupa 01.06.79;
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 2

- in lipsa contractului de constructie, acela a carui chila a carui


chila a fost pusa sau s-a aflat intr-un stadiu echivalent de
constructie dupa 01.01.80;
- a carui livrare a avut loc dupa 01.06.82;
- care a suferit o transformare importanta:
i) contractul privind transformarea importanta a fost incheiat
dupa 01.06.79;
ii) in lipsa contractului de transformare acela la care lucrarile
au inceput dupa 01.01.80;
iii) acela la care lucrarea de transformare importanta a fost
terminata dupa 01.06.82.
Def: PETROLIER EXISTENT – petrolier care nu este nou;
Def: TRANSPORTOARE COMBINATE (combination carrier) – tipuri de nave
care in lipsa marfii lichide in vrac pot transporta minereu sau alte
marfuri solide in vrac, reducand astfel la minim perioada de marş in
balast. Reprezentative sunt urmatoarele tipuri:
- petrolier-mineralier (oil-ore carrier): poate transporta minereu in
magaziile centrale si produse petroliere lichide in tancurile laterale;
- OBO (oil-bulk-ore carrier): in aceleasi spatii de marfa poate fi
transportat petrol, minereu sau alta marfa solida in vrac.

2.1. REPARTITIA ZONELOR PE O NAVA PETROLIERA MODERNA

a) Sectiunea prova: este destinata asigurarii unor servicii necesare


navei si navigatiei, cuprinde:
- tancul de coliziune prova, inchis spre pupa cu un perete
transversal etans de constructie si rezistenta speciala; inapoia
acestui perete se gasesc tancuri de bunker si apoi un coferdam pe
toata latimea navei de la chila la puntea principala;
- sub puntea teuga se gasesc: spatii de depozitare, casa
pompelor de transfer bunker si puturile lanturilor, iar deasupra
vinciurile de manevra si de ancorare.
- vinciuri: i) cu autorecuperare (self stowing mooring winch) – vinci
de acostare prevazut cu un tambur pe care se infasoara o sarma sau
o parama care este recuperata permanent;
ii) de tensiune (tension winch) – vinci cu auto recuperare
prevazut cu un dispozitiv ce poate fi reglat sa ajusteze permanent
tensiunea intro sarma sau parama de acostare.

b) Sectiunea centru: este destinata tancurilor de marfa si are


dimensiunile cele mai mari, in functie de destinatia navei spatiul este
impartit in tancuri de marfa si de tancuri de balast, printre care:
- tancuri centrale: tancuri situate in interiorul unor inchideri
longitudinale;
- tancuri laterale: tancuri adiacente la bordajul navei.
In zona pupa a acestei sectiuni se gaseste sala pompelor de marfa
(cargo pumps room), compartiment din structura navei adiacent salii
masinilor, in care sunt amplasate pompele de marfa, strip, balast etc.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 3

- tancuri de reziduuri (slop tanks): tancuri destinate colectarii


reziduurilor de marfa sau de spalare in care are loc separarea
prin decantare a apei de petrol si din care apa este indepartata;
de regula tancurile de slop sunt amplasate in imediata vecinatate
a salii pompelor de marfa;
- fund de apa (water bottom): inalatimea apei rezulata prin
decantare intr-un tanc slop;
Pentru prevenirea poluarii mediului marin la debalastarea tancurilor
de balast curat, la eliminarea apei din tancurile de slop sau a apei din
santina comparimentului masini si camera pompelor, instalatia de
separare filtrare este prevazuta cu un monitor de petrol deversat (oil
discharge monitor), acesta este un instrument folosit pentru masurarea si
inregistrarea concentratiilor de hidrocarburi in apa refulata peste bord
(masurarea se face in ppm, la ora actuala maximul admis este 15 ppm).
- spillage: scurgere accentuata de petrol ce provine de la bordul
navei atunci cand aceasta ajunge in apa pe suprafata adiacenta
corpului navei;

c) Sectiunea pupa: este separata de sectiunea centru printr-un perete


transversal etans si este destinata compartimentului masini, deasupra se
afla castelul, iar in pupa tancul de coliziune pupa destinat balastului sau
rezervei de apa tehnica:
- sistem de marfa: proiectarea si dispunerea acestui sistem tine
cont de destinatia navei, iar cerintele minime pentru o instalatie
satisfacatoare sunt stabilite si impuse de catre societatile de
clasificare. Modul si gradul de separare a tancurilor de marfa este
determinat de numarul de sorturi de marfa ce se intentioneaza a
fi transportate simultan, iar acestea determina numarul de
pompe de marfa necesar a fi instalate;
- manifold: zona de pe puntea navei in ambele borduri unde se
face conectarea intre flansele transversale ale tubulaturii cu liniile
terminalului in vederea operatiunilor de incarcare-descarcare
marfa;
- magistrale de tubulaturi:conducte de pe puntea principala prin
care se manipuleaza marfa;
- valvule: armaturi de inchidere deschidere montate pe tubulaturi
pentru a dirija circulatia fluidelor sau pentru reglarea parametrilor
de functionare a instalatiei (elementul de inchidere este sertar
sau ventil, actionarea facandu-se manual sau mecanic, hidraulic
sau pneumatic);
- sorburi: elemente prevazute cu site, montate in tancurile de
marfa la capatul tubulaturilor de aspiratie a marfii;
- filtre: armaturi montate pe tubulatura de aspiratie a pompelor
pentru retinerea corpurilor straine si prevenirea avarierii
pompelor;
- pompa de marfa: pompa centrifuga destinata descarcarii
principalei cantitati de marfa din tancurile de marfa, nu este
utilizata pentru descarcarea resturilor de marfa deoarece se
dezamorseaza;
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 4

- sistemul de strip: funduri (deeps) – resturi de marfa ramase in


tancurile de marfa in partea finala a descarcarii atunci cand
sonda acestor resturi este mai mica de 1m;
- pompa de strip: pompa destinata descarcarii ultimelor cantitati
de marfa, golirii si uscarii tancurilor (pompe cu piston care nu se
dezamorseaza usor atunci cand aspira aer prin sorburi sau pe la
neetanseitati);
- spalare cu titei (COW): spalarea tancurilor de marfa in timpul
descarcari prin retinerea unei cantitati de titei la masinile fixe de
spalare din tancuri sub forma de jeturi de spalare pentru
fluidizare si decarcare impreuna cu marfa a suspensiilor si a
rezervelor de marfa;
- suspensii: paricule solide aflate in suspensie in masa petrolului
care pe timpul transportului se depoziteaza pe suprafetele
orizontale sau inclinate din tancuri contribuind la formarea
sedimentelor in acestea;
- reziduuri de marfa (cargo residues): resturi de nisip, parafina, ,
gudroane etc ramase in tancurile de marfa dupa descarcarea
petrolului;
- masina fixa de spalare (tank washer): masina de spalare montata
in tancurile de marfa in pozitie fixa inca de la constructia navei;
pot fi superioare si inferioare, cele superioare asigura spalarea
zonelor superioare, peretilor si cerului tancului, cele inferioare
asigura spalarea zonelor oarbe pentru masinile superioare si a
fundului tancului;
- deschidere de spalare (butterworth opening): deschidere de
marime standard, proiectata in puntea principala a tancului prin
care se manevreaza masina de spalare mobila de tip
„butterworth”;
- masina portabila de spalare (portable tank washer): dispozitiv cu
jet rotativ folosite pentru spalarea tancurilor de marfa cu apa;
este suspendata in tanc la capatul furtunului de aductiune a apei
de spalare;
- apa de spalare a tancurilor (tank washing water): este apa de
mare incalzita la diverse temperaturi, trimisa sub forma de jeturi
de spalare pentru indepartarea depunerilor de pe suprafetele
interioare ale tancului in vederea amabarcarii de balast curat, a
unui nou produs sau in vederea degazarii tancurilor. Temperatura
de apei de spalare de regula nu depaseste 60°C;
- reziduuri de spalare (tank washing residues): sunt amestecuri de
apa si reziduuri ce se pompeaza dintr-un tanc de marfa in timpul
spalarii cu apa;
- clatire cu apa (water rinise): spalare rapida efectuata cu apa,
dupa spalarea cu titei in vederea ambarcarii de balast curat;
- balast curat (clean balast): apa de mare introdusa in tancurile de
marfa dupa descarcarea marfii si spalarea acestora impreuna cu
pompele si tubulaturile aferente;
- tanc de balast curat (clean balast tank): tanc de marfa folosit
pentru balast curat in timpul voiajelor cu nava in balast;
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 5

- tanc de balast segregat (segregated balast tank): tanc in care nu


se introduce niciodata marfa, nu are nici un punct de legatura cu
instalatia de marfa fiind deservit de o instalatie proprie.
Pentru balastare pompa de balast poate aspira din orice priza de apa
de mare si poate refula in orice tank de balast segregat. Pentru cazuri
exceptionale, cand comandantul considera ca este necesar tubulatura de
balast poate fi pusa in legatura cu instalatia de marfa printr-un tronson de
teava prevazut cu flansa „trece-nu trece”. In acelasi timp toate pompele
de marfa pot aspira apa de mare de la prize si pot balasta oricare tanc de
marfa.
- ejector (eductor): dispozitiv pompa ce functioneaza pe principiul
tubului Venturi care mentine o aspiratie constanta si continua la
golirea tancurilor. Pentru stripuire agentul de actionare este
marfa, iar in cazul altor spatii agentul de actionare este apa de
mare livrata de o pompa de balast sau incendiu.

3. PETROLUL

Def: Petrol (petroleum): notiune generica ce include titeiul si oricare alt


produs petrolier lichid de hidrocarburi derivat din titei.
- petrol brut (crude oil): petrol nerafinat, asa cum se afla el in
momentul extragerii dintr-un put petrolier;
- produs alb (white oil): produs petrolier foarte rafinat, practic
fara culoare daca nu i se incorporeaza colorant;
- produs negru (black oil): produs petrolier care contine un
procent ridicat de impuritati negre;
- petrol nepersistent (nonpersistent oil): produs petrolier
rafinat care deversat se evapora rapid la suprafata apei;
- petrol persistent (persistent oil): produs petrolier care nu se
evapora usor cand este deversat;
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 6

- petrol nevolatil (nonvolatile oil): produs petrolier care are


punctul de aprindere la o temperatura mai mare sau egala cu
60°C (140°F);
- petrol volatil (volatile oil): produs petrolier cu punctul de
aprindere la o temperatura mai mica sau egala cu 60°C
(140°F).
In stare naturala petrolul este un lichid de culoare cafeniu-verzui
spre negru si are o densitate la 15°C cuprinsa intre 0,80÷ 0,95. Un titei tipic
contine 85%C, 13%H2, restul de 2% fiind format din combinatii ale O2, N si
S cu C si H precum si diverse metale printre care Vn, Ni, Na, K.
Practic titeiul este un compus format din mai multe fractiuni ale
caror puncte de fierbere au o crestere gradata si continua, separarea
acestora realizandu-se prin procese de distilare, distilare ce se bazeaza pe
volatilitate, adica pe proprietatea produselor petroliere de a produce
vapori. Aceasta caracteristica este invers proportionala cu marimea
moleculelor si cu temperatura de fierbere. Tipurile de distilare folosite
sunt:
- simpla;
- fractionata (cea mai utilizata);
- in coloana;
- in vid;
- la presiune atmosferica;
In timpul operatiei de separare nu se produc modificari in structura
moleculara a titeiului si nu se formeaza compusi noi procesul avand loc in
functie de marimea si tipul moleculelor.
Ex: in prima treapta de distilare prin preincalzire la o presiune de 3,5
bar se extrag fractiunile usoare: metan, etan, distilate usoare din care
ulterior se obtine propan si butan precum si benzena usoara, stabilizata cu
punctul de fierbere intre (30÷ 80)°C.
Hidrocarburile reprezinta intreaga familie de produse petroliere care
au molecula formata doar din atomi de C si H2. Atomii de C se pot unii
intre ei in diferite moduri:
- lant liniar (compus normal);
- catena ramificata (compus iso);
- lant inelar (compus ciclo).
In functie de numarul si dispunerea atomilor de C in molecula
hidrocarburile pot fi:
- gaze (1÷ 4 atomi de C in molecula);
- lichide (5÷ 20 atomi de C in molecula);
- solide (peste 20 atomi de C in molecula).
Principalele grupe de hidrocarburi sunt:
1) alcanii (parafinele): hidrocarburi saturate, au terminatia in
„an”, atomii de C formeaza lanturi liniare:
- metan (CH4);
- etan (C2H6);
- propan (C3H8);
- butan (C4H10);
- pentan (C5H12).
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 7

1.1)alchili: radicali hidrocarbonati proveniti din eliminarea


unui atom de hidrogen din molecula unui alcan, au
terminatia in „il”:
- metil (CH3);
- etil (C2H5);
- propil (C3H7);
- butil (C4H9);
- propil (C5H11).
2) hidrocarburile nafta (naftenele):
- ciclopentanul (C5H10): atomii de carbon formeaza un inel;
- ciclohexanul (C6h12).
3) hidrocarburile aromate: atomii de C formeaza lanturi inelare
- benzen (C6H6);
- toluen (C6H5 – CH3);
- xilen (C6H4 – (CH3)2).
Numerotand pozitia atomilor de C in molecula , in functie de locurile
ocupate de radicalul CH3 obtinem cele trei feluri de xilen:
- ortoxilen: CH3 in pozitia 1 si 2;
- metaxilen: CH3 in pozitia 1 si 3;
- paraxilen:CH3 in pozita 1 si 4.

3.1. BULETINUL DE ANALIZA AL UNUI PRODUS PETROLIER

Buletinul de analiza la unui produs petrolier contine peste 30 de


caracteristici si se determina prin analize de laborator a probelor de
produs respectiv.
1) temperatura de inflamabilitate (flash point): este temperatura
cea mai joasa ,la presiune atmosferica la care vaporii degajati din
masa produsului respectiv in amestec cu aerul din atmosfera „se
aprind pentru prima data” in contact cu o flacara deschisa.
Cunoasterea acestei caracteristici prezinta importanta pentru
prevenirea incendiilor pe timpul operarii, depozitarii, transportului
sau utilizarii unui produs petrolier. Pentru motorine FP (55÷ 65)°C;
2) temperatura de ardere (fire point): este temperatura cea mai
joasa la care gazele degajate in contact cu o flacara deschisa se
aprind si continua „sa arda pentru prima data”, este cu (5÷ 6)°C
mai mare decat temperatura de aprindere;
3) presiunea reala de vapori (true vapour pressure): este presiunea
absoluta exercitata de gazele produse prin evaporare din masa
lichidului la atingerea starii de echilibru intre faza lichida si faza
gazoasa a produsului respectiv. La o anumita stare un produs
petrolier creeaza si elibereaza gaze, la o alta stare apare tendinta
ca o parte din vapori sa se redizolve in masa lichidului de
provenienta. Pentru un produs pur TVP depinde numai de
temperatura acestuia, pentru un amestec de doua sau mai multe
produse TVP depinde atat de temperatura cat si de volumul
spatiului in care se produce vaporizarea;
4) presiunea de vapori Reid (Reid vapour pressure): este o
caracteristica stabilita in maniera standard cu aparatul ce poarta
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 8

acelasi nume. Aparatul se compune din doi recipienti care se pot


asambla etans si ale caror volume sunt in raport 1 la 4.
Recipientul superior este in legatura cu un manometru. In
recipientul inferior se introduce proba de produs petrolier. Dupa
asamblare, cei doi recipienti se introduc intr-un vas care contine
apa cu temperatura constanta de 100°F (37,8°C) si se tine 20 min.
Presiunea citita la manometru reprezinta RVP;
5) densitatea: serveste la determinarea cantitatii de produs petrolier
lichid, este direct conditionata de compozitia chimica a produsului
si creste de la alcani la aromate odata cu crestera numarului de
atomi de C din molecula. In tara noastra determinarea se face la
15°C, iar tarile anglo-saxone la 60°F, respectiv 15,56°C;
6) densitatea relativa: este data de raportul dintre masa unui produs
petrolier si masa unui volum egal de apa;
7) vascozitatea: proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la
curgere ca rezultat al interactiunii mecanice dintre particulele
constituente. In practica se utilizeaza vascozitatea cinematica,
care in sistemul CGS are unitatea de masura „stokes”; mai exista
si alte scari de conversie a vascozitatii cum ar fi: „gradul Engler”,
„secunda Redwood I” si „secunda Redwood II”, „secunda
Saybolt”;
8) temperatura de congelare: este temperatura la care lichidul
inceteaza sa mai curga;
9) temperatura de fierbere: temperatura la care lichidul se
transforma in gaz;
10) temperatura de tulburare: temperatura la care incep sa se
separeu sau sa se cristalizeze unii produsii din masa petrolului;
11) culoarea: criteriu de apreciere comercial, depinde de
gradul de rafinare, de impurificarea cu alt produs sau se adauga
pentru a marca un anumit grad de toxicitate;
12) continutul de apa: produsele petroliere contin apa in
cantitati variabile, fie dizolvata fie in suspensie sau sub forma de
emulsii mai mult sau mai putin stabile, determinarea se poate
face prin metode fizico-chimice calitative sau cantitative;
13) continutul de impuritati mecanice: se gasesc in cantitati
mici si provin din materialele folosite in procesul de fabricare
insuficient filtrate, din adaosurile unor compusi cu continut ridicat
de impuritati, din impuritatile existente in tancurile de depozitare
(nisip, rugina) sau chiar din praful atmosferic. Determinarea se
face prin centrifugare.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 9

3.2. INFLAMABILITATEA PRODUSELOR PETROLIERE

- explozia tancurilor: daca un amestec de gaze de hidrocarburi


si aer este aprins, flacara se va propaga rapid in amestec
avand loc o crestere rapida a expansiunii gazelor urmata de
cresterea presiunii. In spatii deschise aceasta presiune este
dispersata usor, in spatii inchise aceasta crestere a presiunii
poate sa depaseasca valoarea rezistentei la rupere a
elementelor constructive ale tancului, momentul numindu-se
explozia tancului;
- aprindere: fenomen chimic ce se produce atunci cand exista
concomitent cele trei elemente necesare arderii: gaze sau
vapori de material combustibil in proportie convenabila,
oxigenul atmosferic in proportie normala si o sursa de
aprindere;
- flacara deschisa: orice flacara neprotejata sau orice alta
sursa deschisa de aprindere;
- autoaprindere: aprinderea unui material combustil fara
ajutorul unei scantei sau flacarii ca urmare a unei reactii
chimice de oxidare sau atunci cand materialul atinge o
temperatura ridicata la care combustia apare spontan si
independent, in functie de natura se impart in trei grupe;
- inflamare: fenomen specific produselor petroliere lichide
aparut atunci cand vaporii degajati impreuna cu aerul
formeaza un amestec care se aprinde la contactul cu o
flacara sau scanteie;
- autoinflamabilitate: aprinderea vaporilor unui produs
petrolier lichid la o anumita temperatura fara ca acesta sa
vina in contact cu o sursa de aprindere fiind suficienta doar
prezenta oxigenului atmosferic;
- atmosfera exploziva: atmosfera creata intr-un cargotanc in
care se afla concomitent cele trei elemente ale riscului de
explozie;
- explozimetru: indicator de gaze combustibile care permite
stabilirea gradului de inflamabilitate a amestecurilor de gaze,
iar in unele cazuri dand posibilitatea de a determina
concentratia de vapori de substanta toxica;
- limita inferioara de inflamabilitate (lower flammable limit)
LFL: valoarea concentratiei gazelor de hidrocarburi in
amestec cu aerul sub care gazele se afla intr-o paricipare
insufucienta pentru a produce aprinderea sau explozia
amesecului, sub LFL amestecul este prea sarac;
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 10

- limita superioara de flamabilitate (upper flammable limit)


UFL: valoarea concentratiei gazelor de hidrocarburi in
amestec cu aerul peste care aprinderea, arderea sau
explozia nu mai sunt posibile din cauza participarii in exces a
gazelor in detrimentul O2, peste UFL amestecul este prea
bogat.

Pentru majoritatea produselor petroliere lichide LFL ≅ 1% si UFL ≅


10%, la o concentratie normala de O2 de 21%.
Intervalul dintre UFL si LFL se micsoreaza odata cu scaderea
concentratiei de O2 si devine 0 la o concentratie mai mica de 10% O2.

A – atmosfera necontrolata;
B – atmosfera săraca;
C – atmosfera inerta;
D – atmosfera bogata sau suprasaturata.

- atmosfera controlata: atmosfera incapabila de a sustine arderea sau


explozia prin reglarea cantitatii de O2 sau prin mentinerea deliberata a
unei concentratii de gaze sau LFL sau peste UFL;
- indicator de gaze combustibile: instrument pentru masurarea
compozitiei amestecurilor de gaze de hidrocarburi si aer, rezultatul este
exprimat in procente fata de LFL . Cand aparatul indica 100 % ne aflam
pe LFL.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 11

4. ZONE DE PERICOL SI DE RISC

- antiexplozie: echipamentul electric este definit si certificat ca fiind


antiexploziv atunci cand este inchis intr-o carcasa capabila sa suporte in
interiorul sau explozia unui amestec inflamabil atunci cand nu poate
aprinde un astfel de amestec in afara sa prin scanteie sau flama si nici
temperatura sa exterioara nu poate aprinde un amestec inflamabil;
- echipament aprobat: este acel echipament al unui proiect al carui
prototip a fost testat si aprobat de catre o autoritate cum ar fi un
departament guvernamental sau o societate de clasificare; autoritatea
trebuie sa certifice ca echipamentul este apt sa functioneze in conditii
de siguranta in prezenta unor amestecuri inflamabile;
- siguranta intrinseca: un circuit electric sau o parte a acestuia prezinta
siguranta intrinseca daca orice scanteie sau efect termic produse normal
sau accidental sunt incapabile de a aprinde un amestec inflamabil;
- zona de pericol: zona de pe o nava petroliera considerata periculoasa in
cazul folosirii focului deschis sau a echipamentului electric fara siguranta
intrinseca, in functie de pericol sunt gradate astfel:
a) zona de pericol 0: prezinta cel mai mare pericol si
cuprinde zona tancurilor de marfa, puntea principala si
compartimentul pompe marfa; in aceste zone amestecurile
inflamabile exista permanent sau pentru perioade mari de timp;
b) zona de pericol I: teuga, castelul pupa, in aceste locuri
amestecurile inflamabile pot patrunde daca nu se respecta masurile
de siguranta;
c) zona de pericol II: compartimentul masini, bucatarii,
ateliere, magazii piese, unde gazele inflamabile pot aparea cu totul
intamplator.
- zona de risc (hazardous area): o suprafata de la uscat din aria
terminalului privita ca riscanta in cazul folosirii focului deschis sau a
echipamentelor elecrice fara siguranta intrinseca; sunt considerate cu
risc deosebit in functie de probabilitatea prezentei gazelor inflamabile:
a) zona de risc 0: zona in care amestecurile inflamabile sunt
prezente permanent si acopera o suprafata din zona terminalului de-a
lungul magistralelor de conducte pana la rezervoarele de petrol
inclusiv suprafata pe care acestea sunt amplasate;
b) zona de risc I: zona in care este posibila aprinderea
amestecurilor inflamabile in conditii normale de lucru, acopera o
suprafata invecinata de jur imprejurul zonei de risc 0;
c) zona de risc II: zona in care amestecurile inflamabile pot fi
prezente o scurta perioada de timp si cu totul intamplator, este
suprafata de la zona de risc I pana la granitele terminalului.

5. ELECTRICITATEA STATICA

Electricitatea statica se produce asupra unor materiale diferite prin contact


fizic si separarea acestora.
- aditiv antistatic: substanta chimica adaugata unui produs petrolier in
scopul ridicarii conductivitatii electrice a acestuia peste valoarea de 100
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 12

pS/m (pico Siemens) pentru a preveni acumularea de electricitate


statica;
- petrol fara acumulare statica: in care s-a introdus aditiv antistatic;
- protectie catodica: prevenirea coroziunii prin tehnici electrochimice
aplicate atat la exteriorul corpului navei cat si in interiorul tancurilor, de
asemenea se aplica si in interiorul instalatiei de racire cu apa de mare;
se realizeaza cu anozi de sacrificiu confectionati din Zn, Al si Mg.
Electricitatea statica prezinta pericol de incendiu si explozie in timpul
desfasurarii diverselor operatii: inc/dec, sondare sau spalare a tancurilor
deoarece acumularea de sarcini electrostatice poate atinge un anumit nivel la
care pot fi provocate descarcari electrice (scantei) cu o energie suficienta pentru
aprinderea unui amestec inflamabil.
Pericolul electrostatic devine iminent atunci cand sunt indeplinite
urmatoarele trei conditii:
a) are loc separarea sarcinilor;
b) sarcinile se grupeaza si se acumuleaza;
c) are loc descarcarea electrostatica.

a) Separarea sarcinilor : apare de regula la nivelul de separatie dintre doua


solide, dintre un solid si un lichid sau intre doua lichide nemiscibile; la nivelul de
separatie dintre cele doua categorii de sarcini (ionii pozitivi si ionii negativi) se
vor grupa si se vor acumula in mod continuu. Acest fenomen apare intr-o serie de
procese cum ar fi:
- curgerea lichidelor prin conducte si prin filtre fine;
- la depunerea unui solid sau a unui lichid nemiscibil;
- la nivelul duzelor masinilor de spalat si ejectoarelor;
- la suprafata de impact a picaturilor de apa sau petrol cu peretii
tancurilor.

b) Acumularea sarcinilor : pe masura ce sarcinile se separa si se grupeaza


are loc o crestere a diferentei de potential electric, intre punctele de acumulare
existand astfel contnuu tendina de neutralizare a sarcinii de sens opus.
Daca materialul in care se acumuleaza o anumita sarcina este izolator
acesta va impiedica recombinarea sarcinilor. Perioda de timp in care este retinuta
sarcina se numeste timp de relaxare a materialului si este cu atat mai mare cu
cat conductivitatea sa este mai mica.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 13

c) Descarcarea electrostatica: are loc la atingerea unui anumit grad de


acumulare si unei anumite valori a diferentei de potential fiind favorizata de
existenta unor concentratii de sarcina.
In tancuri, orice varf ascutit sau muchie taioasa de pe elementele de
constructie (coaste, grinzi, traverse) poate fi un concentrator de sarcina si intre
acestea si orice impuritate din masa petrolului, corp strain etc. se poate produce
descarcarea electrostatica, reiese necesitatea creerii in tancul de marfa a unei
atmosfere inerte.

6. TOXICITATEA PETROLULUI

Def: Valoare limita de prag (threshold limit value) TLV: reprezinta valoarea
concentratiei max vapori sau gaze de substante toxice la care poate fi
expusa o persoana timp de 8 ore pe zi, pe o perioada nedeterminata fara
riscuri pentru viata sau sanatatea persoanei . Se exprima in ppm.

6.1. TOXICITATEA PETROLULUI SI A DERIVATELOR SALE

Actiunea directa a petrolului in stare lichida prezinta pericol pentru om atat


in urma ingurgitarii (de la stari de amorteala pana la moarte) cat si datorita
contactului prelungit cu derma (afectiuni incurabile).
- gaz de petrol (petroleum gas): gaz degajat sau derivat din petrol;
principalii constituenti sunt hidrocarburile iar cei secundari sun
hidrogenul sulfurat si alchilul de plumb;
- hidrogenul: gaz netoxic, foarte inflamabil, mult mai usor decat aerul, in
tancuri se va acumula la partea superioara contribuind la cresterea
inflamabilitatii atmosferei in momentul deschiderii capacelor.
Gazele provenite din petrol, prin inhalare au efect de narcoza, dau dureri la
cap, provoaca iritatia ochilor, stare de ameteala si manifestari de responsabilitate
scazuta. In concentratii mai mari poate produce paralizii sau chiar moartea
persoanei. TLV-ul in cazul acestor gaze este egal cu 250 ppm. Corpul uman poate
suporta o concentratie mai mare cu urmatoarele efecte:
1000 ppm timp de o ora – iritatia ochilor;
2000 ppm timp de 30 min – iritatie pronuntata a ochilor, nasului, gatului si
ameteli puternice.
Benzenul si alte hidrocarburi aromate: vapori acestora sunt mult mai toxici
TLV-ul fiind de numai 10 ppm.
Hidrogenul sulfurat: gaz inflamabil, deosebit de toxic, in concentratii mici
are miros de ou stricat iar in concentratii mari paralizeaza instantaneu simtul
olfactiv si nu mai poate fi detectat prin miros, TLV-ul este de 10 ppm, in
concentratii mai mari are urmatoarele efecte:
50÷ 100 ppm timp de 1 ora – iritatia ochilor si a aparatului respirator;
200÷ 300 ppm timp de o ora iritare pronutata a ochilor si ingreunarea
respiratiei;
500÷ 700 ppm timp de 15 min – ameteli, dureri de cap, greata;
timp de 30÷ 60 min – pierderea cunostintei si moartea
peste 700 ppm – moartea fulgeratoare.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 14

Benzinele etilate: sun toxice deoarece contin tetraetil de plumb care este
otravitor si benzen.

6.2. TOXICITATEA GAZULUI INERT

Prin gaze inerte se intelege gaze care nu intretin arderea cum ar fi: azotul,
bioxidul de carbon precum si gaze cu un continut scazut de oxigen provenite din
procesele de ardere din caldari sau motoare de ardere interna, acestea au
aproximativ urmatoarea compozitie:
O2 - 2÷ 4%, maxim admis 8%, in aerul atmosferic 21% O2;
CO2 - 12÷ 14%, in aerul atmosferic 0,33% CO2;
N - 79÷ 80%, in aerul atmosferic 78% N;
Locul oxigenului este luat de combinatii ale acestuia , oxizi de carbon, azot
si sulf.

Intr-o atmosfera cu mai putin de 21% O2 respiratia omului se accelereaza,


iar la o concentratie de 15÷ 16% O2 respiratia este rapida (tahipnee) si sistemul
locomotor paralizeaza.
Oxidul de azot:: gaz incolor, TLV-ul 25 ppm.
Bioxidul de azot:: mult mai toxic, TLV-ul 5 ppm.
Oxidul si bioxidul de azot reactioneaza cu apa rezultand oxizi nitrici care
sunt foarte otravitori.
Bioxidul de sulf apare in gazul inert in urma arderii unor combinatii cu
continut ridicat de sulf.
In scrubber unde are loc purificarea si racirea gazelor de ardere se face
spalarea de funingine si sulf, iar acesta reactioneaza cu apa rezultand acid
sulfuric si acid sulfic.
Bioxidul de carbon: este otravitor si produce axfisie mecanica.
Monoxidul de carbon: reactioneaza cu hemoglobina din sange, rezulta
carboxihemoglobina care-si pierde capacitatea de transporta oxigenul in
organism necesar arderilor in celule si se produce moartea prin axfisie chimica.

7. INTRAREA SI LUCRUL IN SPATII INCHISE

La intrarea in spatii inchise pericolele pentru om pot fi:

a) prezenta gazelor de hidrocarburi: sunt proprii oricarui spatiu in care au


fost depozitate sau transefrate produse petroliere sau in care aceste
gaze au patruns accidental (coferdam, spatii adiacente tancurilor de
marfa); pentru siguranta activitatii omului in aceste spatii este necesar
un control prealabil si mentinerea unei concentratii de gaze sub 1%;
b) lipsa, insuficienta de O2: este un real pericol pentru om si se constata
intr-un compartiment etansat multa vreme, in special cand in acesta a
existat apa sau a fost supus conditiilor de umiditate; inainte de intrarea
in astfel de spatii este testata concentratia de O2, in caz de urgenta se
intra numai cu aparatul de respirat pana cand se asigura, prin ventilatie
o concentratie de 21% O2;
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 15

c) prezenta benzenului si a hidrogenului sulfurat: aceste gaze pot exista in


tancurile in care au fost depozitate anumite produse petroliere, in astfel
de spatii intrarea este permisa numai cu aparatul de respirat;
d) efectele iluminatului defectuos: intrand la intuneric se pot produce
traumatisme prin alunecare, cadere, lovire, in timpul accesului/lucrului in
tancuri/ compartimente insuficient luminate.
Def: analizator de oxigen - aparat fix sau portabil a carui functionare se bazeaza
pe principiul campului magnetic, desinat sa masoare concentratia de O 2
dintr-un amestec de gaze.
Def: gas free (liber de gaze) – un tanc est e liber de gaze atunci cand in acesta a
fost introdusa o cantitate suficient de mare de aer proaspat in scopul
reduceri nivelului de inflamabilitate sau toxicitate. Operatiunea de gas free
se executa in vederea vizite i sau inspectiei tancului, compartimentului,
containerului sau pentru efectuarea lucrului la rece sau la cald.
Def: certificat „gas free” - document eliberat de o persoana autorizata care
atesta ca in momentul inspectarii unui tanc, compartiment sau container
acesta a fost gasit fara amestec de gaze inflamabile, fara toxicitate si fara
gaz inert.
Def: permis de lucru (work permit) - document eliberat de o persoana autorizata
care permite efectuarea unei anumite lucrari intr-o anumita de timp si intr-o
zona exact delimitata.
La bordul navei persoanele autorizate sunt: comandantul, secundul, seful
mecanic.
Def: lucrul la cald (hot work) – lucrare ce implica sursa de aprindere sau
temperaturi suficient de ridicate pentru a produce aprinderea unui amestec
inflamabil (sudura, ardere, lipire, echipament de actionare a sculelor
mecanice, echipament electric fara siguranta intrinseca etc.).
Def: permis de lucru la cald (hot work permit) – document eliberat de o persoana
autorizata sub acoperirea unui certificat de „gas free” prin care este permisa
efectuarea unei lucrari specifice lucrului la cald intr-o anumita perioada de
timp si intr-o zona exact delimitata. Permisul se intocmeste in trei
exemplare: unul la lucrator, unul la biroul navei, unul la companie (safety
dept.).

7.1. MASURI DE SIGURANTA CE TREBUIE LUATE SI RESPECTATE LA


INTRAREA IN SPATII INCHISE

Intrarea oricarei persoane intr-un spatiu inchis se va face numai cu


permisiunea unui ofiter responsabil care inainte de a da aprobarea s-a convins ca
atmosfera din acel spatiu este adecvata.
Def: ofiter responsabil - comandantul sau oricare al ofiter de la bord caruia
comandantul ii poate incredinta responsabilitatea pentru o indatorire sau
responsabilitate la bordul navei.
Inainte de inceperea activitatii se controleaza zona de lucru astfel incat sa
nu existe reziduuri care sa degajeze gaze toxice sau inflamabile. Activitatea celor
care lucreaza in spatii inchise va fi supravegheata permanent de catre un
membru din echipaj aflat la gura de intrare in spatiul respectiv.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 16

Este recomandat sa intre doi oameni in echipa, acestia vor purta centura
de salvare de care va fi legata o saula al carei capat ramane in exterior la cel
care suprvegheaza.
Materialele de protectie si echipamentul cu care se lucreaza vor fi
corespunzatoare si in buna stare de utilizare.
Aparatul de respirat si eventual un echipament de reanimare trebuie sa fie
amplasate intr-o pozitie usor accesibila.
Pe tot timpul lucrarii in spatiul inchis se va mentine o ventilatie suficienta
pentru a asigura o concentratie normala de O2.
Coborarea uneltelor pentru lucru se va face in saci sau caldari si in nici un
caz nu vor fi aruncate la intamplare.
Inaintea folosirii sculelor de impact ofiterul responsabil se va asigura ca nu
exista posibilitatea aparitiei gazelor de produs petrolier.
Daca lucrarea este de durata atmosfera se testeaza periodic si procentul de
gaze de hidrocarburi trebuie mentinut tot timpul sub 1%.
Iluminatul trebuie sa fie corespunzator, sa prezinte siguranta intrinseca.
Echipamentul de stingere a incendiilor trebuie sa fie pregatit pentru a pute
fi folosit imediat daca situatia impune acest lucru.
La bordul unei nave trebuie sa existe o grupa de interventie care sa asigure
reanimarea, grupa formata din membrii de echipaj care au o pregatire speciala in
acest sens.

8. OPERATIA DE BUNKERARE

Ambarcarea combustibilului greu si usor necesar agregatelor si instalatiilor


navei pentru urmatoarea calatorie.

8.1. MASURI DE SIGURANTA IN FAZA PREGATITOARE

- stabilirea cantitatii existente la bord si a necesarului;


- disponibilizarea unor capacitati prin transferuri;
- se stabileste ofiterul responsabil si echipa care va efectua bunkerarea;
acestia trebuie sa cunoasca perfect instalatia de ambarcare, depozitare
si transfer combustibil a navei;
- se pregateste un panou pe care se trec membri echipei de bunkerare,
atributiile fiecaruia si schema completa a instalatiei, acest panou se
realizeaza in trei exemplare si se afiseaza la: gura de bunkerare a navei,
la intrarea in castel si in compartimentul masini;
- echipa isi face un plan de actiune care va cuprinde ordinea sorturilor,
ordinea de umplere a tancurilor, manevrele ce trebuie executate,
supravegherea permanenta a operatiunilor, presiunea de
ambarcare/pompare si etanseitatea instalatiei, controlul permanent al
ratei de incarcare;
- se verifica gurile de ambarcare din ambele borduri, valvulele,
manometrele, termometrele si robinetii pentru prelevarea de probe;
- se i-au toate masurile de siguranta pentru prevenirea si stingerea
incendiilor, se verifica si se pregatesc instalatiile de stingere (1-2
stingatoare in zona gurii de ambarcare, manica cuplata la un hidrant
convenabil, om in masina gata de a porni pompa de incendiu etc.);
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 17

- se i-au toate masurile de siguranta pentru prevenirea si combaterea


poluarii (tavi, dopuri la scurgerile de pe punte, material absorbant,
carpe, caldari, lopeti etc.);
- anuntarea tertilor ca nava se afla sub operatiuni de manipulare produse
petroliere (ziua pavilionul „B” la catarg, noaptea o lumina rosie la
catarg);
- se i-a legatura cu furnizorul, acesta prezinta navei notele de comanda,
sorturile ce vor fi ambarcate precum si buletinele de analiza ale
acestora, impreuna se stabileste presiunea maxima si debitul maxim de
pompare;
- se stabileste modalitatea de efectuare a stocului de urgenta daca este
necesar;
- pe timpul pomparii se verifica permanent presiunea si rata de pompare
care nu trebuie depasite;
- calculul ratei se poate face prin sondari repetate la tancul care se
bunkereaza sau prin citirea contuarului debitmetrului;
- pe timpul bunkerarii, impreuna cu reprezentantul furnizoruli se
preleveaza probe de la robinetul aflat la gura de ambarcare, dupa
umplere recipientele sunt sigilate de catre furnizor (1 la bord, 1 la
furnizor);
- dupa terminarea bunkerarii se inchide valvula de la gura de ambarcare a
navei.

8.2. DETERMINAREA CANTITATII AMBARCATE

- se fac sonde la toate tancurile in care s-a ambarcat combustibil;


- se stabileste asieta navei, Ppp, Ppv;
- se intra in tablele de sonde tinand cont de asieta si se stabileste
cantitatea ambarcata in m3;
- in functie de temperatura combustibilului ambarcat se face corectia de
densitate, pentru aceasta se pot folosi tablele API sau se foloseste
relatia:

d = d15 – k ( t – 15 )

d15 – densitatea din buletinul de analiza;


k – 0,0007, constanta;
t – temperatura combustibilului din tanc.
- cantitatea ambarcata in tone se obtine prin inmultirea volumului cu
densitatea.

9. MANIPULAREA MARFII

Def: terminal – locul unde sunt acostate petrolierele pentru operatiunile de


manipulare marfa.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 18

Def: reprezentantul terminalului – persoana desemnata de conducatorii


terminalului sa aiba responsabilitatrea unei operatiuni sau a unui serviciu in
cadrul acesteia.
Def: ulaj – distanta masurata pe verticala de la suprafata lichidului la centrul
tancului.

Pe timpul operatiunilor de manipulare a marfii se impun a fi luate toate


masurile de precautie, iar un ofiter responsabil se va afla in permanenta la bord
impreuna cu un numar suficient de oameni pentru a asigura securitatea
operatiunilor.

Un membru din aceasta echipa se va afla in permanenta pe punte si va


supraveghea atent zona de pompare, tubulatura si zona manifoldului,
etanseitatea instalatiilor pentru depistarea oricarei scurgeri de marfa.
Din partea terminalului un reprezentant al acestuia va asigura un serviciu
permanent de asistenta pe toata durata operatiunilor. Pe dana, un alt om al
terminalului supravegheaza si el atent si permanent conexiunea nava terminala
si presiunea de pompare.
Sistemul de comunicare dintre nava si terminala trebuie sa fie intr-un limbaj
comun, in special pentru stopul de urgenta.
Ofiterul responsabil trebuie sa se asigure ca incarcarea sau descarcarea
marfii se face cu rata prestabilita si ca nu exista pierderi.
Atunci cand se i-au probe sau se efectueaza masurarea ulajelor trebuie
evitata inhalarea de hidrocarburi. Cel care efectueaza astfel de operatiuni trebuie
sa se pozitioneze pe o directie perpendiculara pe directia vantului. Daca
masuratoarea se efectueaza la o marfa cu continut ridicat de hidrogen sulfurat
sau benzen operatiunile trebuie sa se faca rapid, capacele sa stea deschise cat
mai putin iar persoana sa aiba masca pe figura.
Def: unda de presiune – crestere rapida a presiunii in masa unui lichid care circula
prin aparitia unei temperaturi produse de o reducere brusca a vitezei de
curgere a lichidului, apare intr-o retea hidraulica in urmatoarele situatii:
- la inchiderea brusca a unei valvule actionate automat;
- la inchiderea prea rapida a unei valvule actionate hidraulic sau
pneumatic;
- la inchiderea brusca a unei valvule cap conducata, in cazul conductelor
lungi;
- la intrarea in rezonanta a pulsatiilor debitului pompei cu piston cu
pulsatiile furtunului;
- in cazul valvulelor, la inchiderea brusca a acestora apare o presiune
tranzitorie suplimentara care se suprapune peste valoarea presiunii in
masa fluidului care circula aval ca efect o transformare brusca a energiei
cinetice a lichidului in energie potentiala. Daca valoarea presiunii
generate intr-o astfel de situatie depaseste valoarea rezistentei la rupere
a unui element din constructia sistemului hidraulic acesta va ceda si va
urma deversare, poluare sau chiar incendiu.
Pentru preintampinarea aparitiei undei de preiune tebuie stabilit un timp
minim necesar pentru inchiderea eficienta a valvulelor. Acest timp trebuie sa fie
mai mare de 30 sec., manevrarea valvulelor facandu-se treptat si uniform .
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 19

Regula generala impune ca valvulele din aval sa fie inchise impotriva


curgerii fluidului numai in caz de urgenta si numai de catre terminal;
Atunci cand se folosesc pompele navei pentru descarcarea marfii toate
valvulele vor fi deschise, pe linia dorita, de la tancul de marfa la manifold cu
exceptia valvulelor de la refularea pompei;
NB: Pompele centrifuge vor fi pornite numai cu refularea inchisa.

9.1. INCARCAREA PRODUSELOR PETROLIERE

Def: cadere libera (free fall) – curgere nerestrictionata a fluidului intr-un tanc de
marfa.
Def: completare tanc (top off) – terminarea umplerii unui tanc de marfa partial
incarcat.
Def: incarcare totala (loading over all) – incarcarea marfii sau a balastului prin
partea superioara a tancului printr-o tubulatura cu capatul in tanc avand ca
rezultat caderea libera a lichidului.
Def: incarcare pe deasupra (load on top) LOT – incarcarea titeiului sau a altui
produs similar retinut in tancul de slop dintr-o partida anterioara.
Def: retinere la bord (retention on board) ROB – retinerea petrolului in tancul de
slop dupa separarea prin decantare a reziduurilor de spalare si indepartarea
apei decantate.
Inceperea incarcarii trebuie precedata de manevrarea tuturor valvulelor de
la manifold pana in tancul de marfa. Incarcarea incepe cu un debit redus, care,
apoi poate fi crescut pana la debitul normal daca totul decurge normal.
Inainte de terminare nava solicita reducerea debitului pana la o valoare
care sa permita un control eficient la umplerii fiecarui tanc de marfa in parte,
urmeaza o noua verificare a ulajelor pentru a ne asigura ca s-a incarcat
cantitatea solicitata conform cargo planului.
In partea finala a incarcarii pompele terminalului functioneaza cu un debit
si o presiune scazuta ceea ce permite ca valvula de control de la dana sa poata fi
inchisa in orice moment fara probleme.
Acolo unde este posibil incarcarea finala se face prin cadere libera.
Dupa terminarea incarcarii, intodeauna se inchid valvulele de la dana si
apoi cele de la nava.

9.1.1.. INCARCAREA MARFURILOR VOLATILE

Def: densitatea gazului (gas density): gazele provenite din petrol sunt mai grele
decat aerul, iar posibilitatea acestora de a se stratifica are o importanta
deosebita pe timpul operatiunilor de manipulare a produselor petroliere.

Densitatea gazelor nediluate provenite din benzine este de doua ori mai
mare decat a aerului, iar a celor din titei de 1,5 ori mai mare.
Diferenta de densitate se micsoareaza la diluarea cu aer.
La incarcarea unor produse volatile cum ar fi benzina sau titeiul evaporarea
incepe odata cu patrunderea lichidului in tanc, iar vaporii vor fi difuzati in spatiul
de ulaj, dar fiind mai grei decat aerul se vor concentra spre partea inferioara, se
vor concentra in spatii diferite , astfel:
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 20

Pe masura incarcarii cargo tancului gazele vor iesi in urmatoarea ordine:


- oxigen;
- amestecul prea sarac, care prin diluare cu aerul atmosferic devine si mai
sarac, deci nepericulos;
- amestecul inflamabil, periculos la gura tancului, dar ulterior prin diluare
devine prea sarac;
- amestecul prea bogat, prin diluare devine inflamabil.
In timpul incarcarii marfurilor volatile sa i-au urmatoarele masuri de
siguranta:
- incarcarea initiala cu rata redusa;
- reducerea timpului total de incarcare;
- evitarea aparitiei vidului pe liniile de incarcare pentru a nu aparea
vapori;
- evitarea ventilatiei si a pierderilor de gaze la nivelul deschiderilor in
punte;
- evitarea incarcarii unor produse volatile care au stat expuse la Soare la
uscat si daca acest lucru nu este posibil asigurarea unei bune ventilatii a
tancurilor cu iesirea dirijata a gazelor deasupra suprastructurii.

9.2. DESCARCAREA PRODUSELOR PETROLIERE

Def: decarcare marfa (cargo discharging) – operatiune de golire a marfii continute


in tancurile de marfa ale navei cu ajutorul pompelor sau ejectoarelor.

Crearea presiunii pozitive in tancurile de marfa – are ca scop asigurarea


performantelor de pompare; pe masura descarcarii unui tanc de marfa este
necesara compensarea scaderii presiunii de aspiratie a pompei prin crearea unei
presiuni suplimentare in tancul de marfa

Def: gravitare – deplasarea lichidelor in interiorul sau exteriorul tancurilor prin


simpla folosire a diferentei de inaltime hidrostatica.
Def: sistemul de curgere libera (free flowing sistem) – sistem ce asigura
descarcarea marfii prin porti alunecatoare practicate in peretii transversali
etansi dintre tancuri, este inlocuit sistemul clasic de descarcare a marfii si se
preteaza la navele care transporta un singur sort de marfa.

Descarcarea produselor petroliere lichide incepe la o rata redusa si numai


dupa ce terminalul isi da acordul; daca in linia terminalului exista o oarecare
presiune, valvula de la manifoldul navei va fi deschisa numai dupa egalizarea
presiunii intre cele doua parti. In continuare se ridica gradat presiunea de
pompare pana la presiunea prestabilita.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 21

Pe toata durata operatiunii se efectueaza un control permanent al ratei de


descarcare pentru ca aceasta sa fie in conformitate cu cea preconizata.
Daca se timpul descarcarii se utilizeaza un tanc pentru colectarea resturilor
stripuite, nivelul in acest tanc va fi supravegheat cu atentie pentru a nu da pe
afara.
Daca in paralel cu descarcare a incepe balastarea tancurilor de balast
segregat se impun a fi luate masurile de precautie pentru evitarea patrunderii
gazelor de hidrocarburi in tancurile ce se balasteaza.
Dupa terminarea descarcarii trebuie efectuata curatarea conductelor si a
pompelor de marfa.
Inainte de deconectarea tubulaturilor se deschid robinetii de drenare de la
manifold, atat pentru colectarea resturilor de produs cat si pentru egalizarea
presiunii din instalatie cu presiunea atmosferica.

10. MANIPULAREA BALASTULUI

Operatiunea de balastare poate sa inceapa numai dupa o discutie


prealabila cu reprezentantii terminalului si cu acordul acestora privind momentul
inceperii operatiunii si durata ei.
Daca balastarea se efectueaza in tancuri care nu sunt libere de gaze de
hidrocarburi se recomanda respectarea acelorasi masuri de siguranta ca in cazul
incarcarii produselor volatile deoarece in timpul balastarii vor fi eliminate din tanc
gaze care in amestec cu aerul pot forma amestecuri periculoase.
In tancurile de marfa nedegazate sau neinertate balastul va fi introdus la o
rata redusa si cu o viteza mai mica de 1 m /s pana cand inalatimea balastului in
tanc ajunge la 1,5 m, aceasta pentru elimiarea efectului de gheizer care provoaca
o acumulare electrostatica considerabila.
Daca balastarea tancurilor de marfa se face cu pompa de marfa valvulele
trebuie manevrate cu mare atentie pentru a evita scaparile de produs petrolier pe
la prizele de apa de mare.
Pentru manipularea balastului segregat in paralel cu descarcarea marfii nu
este necesar acordul terminalului.