You are on page 1of 90

CAIET DE SARCINI

TERASAMENTE

DOMENIU DE APLICARE
Prezentul capitol se aplica la executarea terasamentelor.
Cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la executarea sapaturilor, rambleelor,
transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

PREVEDERI GENERALE
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare, in
masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare, fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor caietului de sarcini.

I. MATERIALE FOLOSITE
PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate (taluzurile rambleelor) se
foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale, cele mai propice vegetatiei.
PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88, si care se folosesc la
executarea terasamentelor, sunt date in tabelele 1.a si 1.b. din STAS 2914/84, prezentate in anexa 1.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la
oricare inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice
si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie avansata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre, in cazul cand conditiile hidrologice locale
sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea conditilor prevazute in STAS 1709/2-90
privind prevenirea degradarilor provocate de inghet-dezghet.
Pentru pamanturile argiloase simbol 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime
de minim 15cm.
Pentru realizarea terasamentelor in rambleu, la care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si
4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea
solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamantate cu probe de laborator
pe considerente tehnico-economice.
APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii umpluturilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii
organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul dirigintelui, dar nu si la terasamentele din spatele lucrarilor
de arta .
Adaugirea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu
aprobarea beneficiarului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.

-1-
PAMANTURI PENTRU SAPATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa
aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile
aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100mm.
VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul 2.
TABELUL 2

Caracteristicile care se verifica Metode de verificare


Frecvente minime
conf. STAS
1. Granulozitatea In functie de eterogenitatea 1913/5-86
2. Limita de plasticitate pamantului utilizat, insa nu va fi 1913/4-86
mai mica de o incercare la
5000m3
3. Coeficientul de 1243-88
neuniformitate
4. Caracteristicile de Pentru pamanturi folosite la 1913/13-83
compactare rambleurile din spatele culeelor si 1913/12-88
5. Umflarea libera pamanturile folosite la protectia 1709/1-90
6. Sensibilitatea la rambleurilor o incercare la fiecare
inghet-dezghet 1000m3
7.Umiditate Zilnic sau la fiecare 500m3 1913/1-82

Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.


II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
PICHETAREA LUCRARILOR
Pichetajul este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante
ale traseului si platformelor prin picheti cu martori iar varfurile de unghi prin borne legate de reperi
amplasati in afara zonei platformelor si drumurilor. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment
stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului sau platformelor, cel putin cate doi reperi
pentru fiecare platforma sau drum.
In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu
este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza
planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul trece la restabilirea si completarea
pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung in
aceeasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita
zonei aprobate: defrisari; curatirea terenului de crengi, frunze, iarba si buruieni; decaparea si depozitarea
pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea
constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor si arbustilor si sa scoata
radacinile si buturugile.
Doborarea arborilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala
antreprenorului, dupa indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face in mod obligatoriu .

-2-
Curatirea terenului de crengi frunze, iarba, buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a
amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului, platformelor si a
gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv. Pamantul
vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari.
MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profilele cu
umplutura ale proiectului.
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleu care sunt improprii realizarii de ramblee in
sensul prevederilor din art. 4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie
inlocuit in sensul art. 4. vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.
Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, trebuie sa
fie supusa aprobarii dirigintelui.
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
Alegerea gropilor de imprumut si a depozitelor este lasata la latitudinea antreprenorului sub rezerva
aprobarii dirigintelui. Acest acord trebuie sa fie solicitat cu minimum 8 zile inainte de inceperea exploatarii
gropilor de imprumut sau a depozitelor.
EXECUTIA RAMBLEELOR
Prescriptii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de
sarcini sa fie verificate si acceptate de dirigintele de santier. Aceasta acceptare trebuie in mod obligatoriu sa
fie consemnata in caietul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul in care calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini, sau prin caietul de sarcini speciale pot fi compromise de intemperii. Executia nu
poate fi reluata decat dupa un timp fixat de dirigintele de santier sau reprezentantul sau, la propunerea
antreprenorului.
Compactarea umpluturilor
Toate umpluturile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal
prevazut de STAS 2924-84 conform tabelului 3.

TABELUL 3.
Zonele din terasamente la care prescrie gradul de Pamanturi
compactare
Necoezive Coezive
a) Primii 30 cm ai terenului natural sub o
umplutura h de : 100 97
h < 2,00m 95 92
h > 2,00m
b) In corpul rambleurilor adancimea “h” sub patul
drumului: 100 100
h < 0,5m 100 97
0,5 < h < 2,00m 95 92
h >2,00m
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului dirigintelui de santier, cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, pentru a obtine
dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 3 cu utilajele folosite pe santier. In acest scop,

-3-
inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de minim 30m lungime pentru fiecare
tip de pamant (pentru aceasta lucrare se recomanda folosirea unui singur tip de pamant).
Controlul compactarii
Starea umpluturii este controlata prin supravegherea beneficiarului pe masura executiei in
urmatoarele conditii :
* controlul se va face strat cu strat;
Laboratorul antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind
incercarea PROCTOR, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare
corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu
mentionata in registrul de santier.

PROFILE SI TALUZURI
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa natura incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie
realizate cu tolerantele admisibile. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in
caietul de sarcini speciale, prin metoda rambleului excedentar. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu
scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensionarea blocurilor constituente ale
rambleului.
PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA APA
Cand la realizarea umpluturilor sunt folosite pamanturile sensibile la apa si nu sunt masuri speciale
in caietul de sarcini, dirigintele lucrarii va putea prescrie antreprenorului:
* punerea in opera si compactarea imediata a pamanturilor din gropile de imprumut la locul de
folosire cu un grad de umiditate convenabil.
* asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare.
* tratarea pamantului pentru reducerea umiditatii.
* practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii pamanturilor al caror continut
excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente, si reluarea ulterioara a
compactarii.
Pentru aceste pamanturi dirigintele de santier va putea impune antreprenorului prescriptii speciale in
ce priveste evacuarea apelor.
PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN SPATELE ZIDARIILOR
Sunt considerate ca ramblee in spatele zidariilor rambleele puse de o parte si de alta a lucrarilor de
arta pe toata inaltimea acestora.
Aceste ramblee vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma.
Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor respectand integritatea lucrarilor, permitand obtinerea
gradului de compactare conform valorilor din tabelul 3.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii dirigintelui de santier sau reprezentantului acestuia, care vor
preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.
EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota
fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralele cu piciorul taluzului.
La sfarsitul lucrarilor si inaintea receptiei finale, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de
bulgari si blocuri ebulate.
FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si completat, respectand cotele in profil
longitudinal si transversal, declivitatile si latimea prevazuta in proiect.
Gradul de compactare este dat in tabelul 3.

-4-
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie, abaterile limita sunt:
* la latimea platformei
+0,05 m, fata de ax;
+0,10 m, la latimea intreaga;
* la cotele proiectului
+0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului.
ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu
caroiaje din brazde, nuiele, prefabricate, etc., destinate fixarii lui. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi
umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegatal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte
de raspandire.
Dupa raspandire, pamantul vegatal este tratat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este, in principiu, suspendata pe ploaie.
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul executiei lucrarilor de terasamente consta in :
* verificarea trasarii axului si amprizei drumului si platformelor;
* verificarea pregatirii terenului de fundare;
* verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;
* controlul grosimii straturilor asternute;
* controlul compactarii terasamentelor;
* controlul caracteristicilor platformelor si drumurilor.
* controlul capacitatii portante.
Verificarea pregatirii terenului de fundare
Inainte de inceperea executiei umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul vegetal
si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse, specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
Numarul minim de probe pentru determinarea gradului de compactare, conform STAS 2914-84, este
de 3 incercari pentru fiecare 2000m2.
Deformabilitatea umpluturilor se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform
Instructiunilor tehnice departamentale - indicativ CD 39-77- publicate in Buletinul constructiilor nr.7/1977.

CAIET DE SARCINI

EXECUTAREA REȚELEI DE ALIMENTARE CU APĂ FOLOSIND


CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEHD)

1.GENERALITATI
Conductele reţelei exterioare de alimentare cu apã din PEHD, se vor realiza în conformitate cu
planurile privind reţelele exterioare de alimentare cu apã şi cu prescripţiile din prezentul caiet de
sarcini.
Lucrările vor începe prin identificarea în teren a conductelor şi cablurilor subterane
existente pe traseul conductelor proiectate, însemnându-se pe planurile din proiect şi marcându-se pe
teren prin reperi, punctele de intersectare cu alte conducte sau cabluri. Operaţiile de mai sus se vor
efectua în prezenţa delegatului beneficiarului care va fi o persoană cunoscătoare a zonei. De

-5-
asemenea, se vor avea în vedere avizele deţinătorilor de reţele de cabluri şi conducte pe traseu.
Conductele se vor executa din ţevi de polietilenă de înaltă densitate (PEHD), astfel: PE 80;
SDR 17.6 ; pn.6.

2. AMPLASARE-TRASARE
Predarea amplasamentului lucrarilor catre antreprenor se va face de catre beneficiar in
prezenta proiectantului, in conformitate cu planurile de situatie si de amplasament.
Trasarea se va face cu aparatul topografic folosind jaloane si repere pentru materializarea
axului conductelor si a punctelor de schimbare a directiei.

3.TERASAMENTE
Conductele se vor monta in pãmânt, adâncimea medie a sãpãturii fiind de 1,00 m de la suprafata
terenului, pânã la generatoarea superioarã a conductei.
3.1.Sãpãtura
3.1.1.Lãţimea şanţului sãpãturii trebuie sa fie aleasa încât sã ramânã cel putin 10 cm de fiecare
parte a tevii pânã la peretele şanţului.
3.1.2.Fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip de 15cm.
3.1.3.In cazul in care terenul natural are granulatia sub 0,1 cm se va pune nisip, iar fundul santului
va fi plat.

COMPLETARI
3.2.Umplutura
3.2.1.Dupã ce conducta se aşeazã in şanţ, pe patul de nisip realizat conform punctului anterior,
deasupra se asterne un strat de nisip cu grosimea minima de 15 cm, masurat de la generatoarea
superioara a conductei, peste care se adauga materialul rezultat din sapatura.
3.2.2.Compactarea stratului de nisip se va realiza manual, iar restul umpluturii va putea fi
executata si mecanic in straturi de maxim 20 cm.
3.2.3.Tinând cont cã teava din polietilena ca urmare a coeficientului sãu de dilatare,
acumuleazã tensiuni daca este blocata la extremitati inainte de astupare, pentru realizarea umpluturii se
va proceda astfel :
- umplerea pentru cel putin primii 50 cm deasupra conductei se va executa pentru toata conducta
in aceleasi conditii de temperatura si in perioada cea mai rãcoroasa a zilei;
- se lucreaza pe zone de circa 20-30 m, avansand intr-o singura directie pe 3 zone consecutive,
executandu-se in acelasi timp umplerea (pana la 50 cm deasupra conductei) in prima zona, acoperirea
(pana la 15-20 cm) in zona a 2-a si acoperirea conductei cu nisip in zona a 3-a.
3.2.4.Umplerea se poate executa pe portiuni mai mari numai in conditii de temperatura
constanta pe o perioada de cel putin 8 ore inainte de astuparea santului.

4. MONTAREA CONDUCTELOR IN SANTURI


In vederea montarii conductelor se va urmari reducerea la minim a sudurilor la fata locului.
Sudarea se poate executa fie dupa introducerea tevilor in sant (fiind necesara) saparea unor
gropi la locurile de imbinare a tevilor, functie de diametrul conductei si tipul utilajului), fie lângã şanţ.
Daca nu este posibila realizarea gropii, teava se va aseza si rezema pe dispozitive cu role langa
sant, astfel incat in zonele de imbinat sa nu apara tensiuni de incovoiere.
Conducta se va introduce in sant dupa racirea completa a imbinarilor sudate. Dimensiunile
santurilor vor fi: Hmin=0,90m si Lmin=0,80 m.

5. INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE DE SUDARE-MONTARE A CONDUCTELOR DIN


PEHD

-6-
5.1.Materiale
In vederea realizarii conductelor din tevi PEHD se vor utiliza numai tevi si fitinguri
corespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Nu se admite utilizarea tevilor si fitingurilor care nu sunt insotite de certificate de calitate si
care nu sunt marcate corespunzator, furnizorul fiind obligat sa posede avizul Ministerului Sanatatii
si agrementul tehnic al MLPAT. Toate țevile și fitingurile folosite vor fi realizate din același tip de
material (același PE) cu același SDR și pentru aceiași presiune.
De asemenea, nu se vor utiliza tevile si fitingurile care prezinta defecte cum ar fi: zgarieturi,
deformatii, schimbare de culoare, neuniformitate la suprafata.
5.2.Manevrarea, transportul si depozitarea tevilor din PEHD
Tevile din PEHD se manevreaza cu grija nefiind admise rostogolirea, aruncarea si incovoierea
fortata a acestora.
Nu se admite manevrarea acestor tevi la temperaturi mai mici de -5ºC.
Mijlocul de transport al tevilor trebuie sa permita sprijinirea tevilor pe toata lungimea
acestora, lungimea tevilor nesprijinite nu are voie sa depaseasca 1 m, acestea legându-se in vederea
rigidizarii.
Tevile din PEHD se depoziteaza pe suprafete plane, luându-se masuri impotriva rostogolirii
acestora.
Depozitarea se face grupat pe tipuri de tevi avand aceleasi dimensiuni si aceeasi categorie de
presiune. Inaltimea stivei nu poate depasi 1,5 m.
Depozitarea se face astfel incat sa fie permis accesul la tevile mai vechi.
La depozitarea tevilor in aer liber acestea pot fi expuse la soare maxim 1000 ore (6 luni). Daca se
depaseste aceasta perioada este necesar sa se procedeze la acoperirea lor cu folii opace, astfel incat sa se
asigure aerisirea acestora. Tevile depozitate se protejeaza impotriva caldurii si prafului.
Fitingurile din PEHD se pastreaza in spatii acoperite si inchise ferite de caldura, praf si lovituri.
Organizarea depozitului se face astfel incat piesele cu aceleasi dimensiuni sa fie depozitate in
acelasi loc. Fitingurile mai vechi vor fi utilizate in primul rand.
5.3.Instructiuni
Sudarea, montarea, repararea si intretinerea conductelor din PEHD se poate realiza numai cu
personal calificat.
Sudorul este obligat sa poansoneze imbinarea sudata realizata, iar conducatorul lucrarii si CTC-
ul trebuie sa instruiasca sudorii si sã îi verifice. Sudarea se executa numai cu aparate si scule verificate in
baza unei revizii tehnice periodice.
5.3.1. Sudarea tevilor din PEHD
Tevile din PEHD (polietilena de inalta densitate), functie de diametru (D) se pot suda cap la
cap, cu manson sau cu element rezistiv.
In vederea realizarii in bune conditiuni a imbinarilor sudate a tevilor din polietilena de
inalta densitate este necesara asigurarea urmatoarelor conditii:
-Incalzirea si mentinerea pieselor in zona de sudare la o anumita temperatura de sudare T;
-Realizarea unui contact cat mai bun al suprafetelor pieselor de sudat in zona de imbinare;
-Asigurarea unui timp optim de desfasurare a procesului de sudare.
5.3.1.a.Sudarea cap la cap cu element incalzitor
La sudarea cap la cap cu element incalzitor a tevilor din PEHD se impune ca suprafetele ce
vin in contact, constituind axa imbinãrii sudate, sa fie plane si paralele.
Se recomanda ca sudarea cap la cap a tevilor din PEHD sa se faca pentru diameter D>110mm.
Echipamentele si sculelel folosite vor trebui sa asigure realizarea tehnologiei prescrisa de
furnizorul tevilor.
Se vor verifica modalitatile in care echipamentele de sudare cap la cap respecta următoarele:
-capacitatea de mentinere a presiunii de catre instalatia hidraulica (cãdere de presiune în

-7-
instalatie, corespunzatoare presiunii de sudare sa fie mai mica decat 5 bar/min.);
-rectilinitatea si paralelismul cailor de ghidare;
-coaxialitatea bacurilor de prindere;
-prinderea tevilor in bancuri fara alunecare;
-asigurarea temperaturii prescrise a elementului incalzitor cu o abatere de max. ±5ºC.
5.3.1.b. Sudarea tip manson
In cazul sudarii cu manson imbinarea sudata se realizeaza intre suprafata exterioara a tevii
si cea interioara a mansonului.
Sudarea in acest caz se face cu ajutorul unei perechi de profile montate pe elementul
incalzitor, incalzite si termostatate.
Suprafetele acestor profile sunt teflonate, dimensiunile profilelor fiind functie de diametrul
tevilor utilizate.
Pentru calibrarea si curatirea mecanica a capetelor tevilor se folosesc freze pentru capete de tevi,
specifice procedeului.
In ambele metode de sudare, se vor curata pe o lungime de minim 0,5 m la capatul ce urmeaza a
fi sudat, iar mansoanele se vor curata la interior, pentru aceste operatii folosindu-se cârpe care nu lasa
scame si alcool tehnic.
5.3.2.Conditii de lucru
Procesul de sudare se va desfasura fara masuri de protectie suplimentare in conditii atmosferice
bune (lipsa curentilor de aer, precipitatii atmosferice) când temperatura mediului ambiant este de
minim +5ºC. In cazul in care conditiile atmosferice sunt neprielnice (vant, lapovita, ploaie, ninsoare),
locul de sudare va fi protejat si incalzit.
5.3.3.Asigurarea calitatii
La incheierea lucrarilor este necesar ca executantul sa prezinte beneficiarului “cartea tehnica”
a lucrarii care sã cuprinda urmatoarele:
-calitatea si dimensiunile tevilor si fitingurilor utilizate;
-numele si poansonul sudorilor ;
-documente atestând toate controalele de calitate efectuate.
5.3.4.Masuri de protectie
Tevile din PEHD se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice si solicitarilor dinamice, in
felul urmator:
-pozarea pe pat de nisip sau pamant cernut ;
-pozarea in tub de protectie din otel, beton, material plastic.
5.3.5.Control
In vederea asigurarii calitatii imbinarilor sudate se vor executa urmatoarele controale:
-controlul calitatii tevilor si mansoanelor ;
-controlul suprafetelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare.
-controlul parametrilor de sudare ;
-controlul vizual al imbinarilor sudate ;
-controlul dimensional al imbinarilor sudate ;
-control Rx,US,etc.

6.POZAREA CONDUCTELOR
6.1.Coborarea conductelor
Inainte de inceperea pozarii conductelor persoana responsabila se va asigura cã şanţul prezinta
sigurantã atat din punct de vedere al conditiilor geometrice cat si din punct de vedere al traseului.
Inaintea coborarii conductelor din PEHD in sant se va verifica sa nu prezinte taieturi,
zgarieturi sau alte deteriorari, iar imbinarile prin fuziune sa fie suficient racite.
La coborarea conductei in sant se va evita zgarierea conductei folosindu-se parghii si scanduri (se

-8-
interzice folosirea cablurilor, sarmei sau lanturilor).
In timpul coborarii este interzisa stationarea sub conducta suspendata.

6.2.Pozarea
Se va acorda o atentie deosebita pentru reducerea la minimum a eforturilor ce pot apare in
fitinguri (mai ales la cele sudate).
In timpul operatiunilor de pozare a conductelor imbinate prin fuziune, se va tine seama de
deplasarile ce pot sa apara datorita dilatarii sau contractiei termice a materialului (cu efect mai
evident la imbinarile finale cu puncte fixe si la bransamente).
In timpul verii, in cazul existentei a doua puncte fixe consecutive, este necesara o mica adaugire
la lungimea conductei, pentru a compensa contractia conductei de pe fundul racoros al santului.
La instalare, in timpul iernii se va folosi lungimea exacta a conductei.
La nivelarea fundului santului trebuie avut grija sa se asigure un sprijin uniform al conductei.
Curbarea tevilor din PEHD este admisa fara a se recurge la utilizarea curbelor speciale, cu
conditia ca teava sa nu fie curbata cu o raza mai mica de 30 x dext .
Instalarea fitingurilor cu flanse impun de regulã folosirea flanselor scurte din polietilena
echipate cu inele de sprijin si cu garnituri. La toate punctele de instalare a fitingurilor grele se vor
prevedea suporti din beton atat pentru sustinerea greutatii cat si pentru preluarea momentului de torsiune
la manevrarea robinetilor.
6.3.Verificarea inainte si in timpul instalarii
Se va verifica la locul livrarii marcajul conductelor pentru a se asigura ca acesta corespunde
specificatiei din comanda.
Pe timpul instalarii se vor face urmatoarele examinari:
a.Verificarea existentei unor defecte serioase de suprafata;
b.Verificarea imbinarilor;
c.Verificarea tuturor reparatiilor si a inlocuirilor efectuate inainte de a fi acoperite;
d.Verificarea fundului santului de existenta unor obiecte ce pot deteriora conducte (pietre, obiecte
metalice, etc.) si indepartarea acestora;
e.Verificarea in timpul coborarii conductei in sant cã pozitia acesteia este corecta si nu au aparut
deteriorari ;
f.Verificarea umplerii corecte a santului.
6.4.Proba de presiune
6.4.1.Proba de rezistenta
Dupa ce conducta a fost pozata si s-au facut cuplarile intre tronsoanele ce urmeaza a se proba se
procedeaza la acoperirea conductei si inchiderea extremitatilor.
Proba de presiune se executa cu apa la 1,5 Pr (presiunea de serviciu maxim admisibila).
In timpul incercarilor nu se admit pierderi de presiune.
6.4.2.Proba de etanseitate
Proba de etanseitate se face numai cu aer la presiunea maxima admisibila de functionare a
conductei.
La incercarea de etanseitate diferenta dintre presiunile absolute (presiunea cititã la manometru +
presiunea barometrica cititã la barometru) la inceputul si sfarsitul incercarii dupa aplicarea
corectiei de temperatura, trebuie sa fie inferioara erorii maximale datorita impreciziei aparatelor
de masurã, care se va considera egala cu 13 mbar.
Conditiile generale si rezultatele obtinute se vor consemna intr-un proces verbal de receptie.
Incercarile se vor face de regula cu manometre inregistratoare, iar in lipsa acestora cu manometre
indicatoare cu element clasic, avand clasa de precizie corespunzatoare, verificate si marcate conform
normelor metrologice.
Valoarea maxima a scarii manometrelor utilizate la incercarile de etanseitate va corespunde cu

-9-
nivelul presiunii de incercare, cu o toleranta de maxim 5%.
Este interzisa remedierea defectiunilor in timp ce conductele se gasesc sub presiune.
La probele de presiune efectuate cu aer se va proceda in mod obligatoriu la curatirea aerului
de eventuale urme de ulei, inainte de introducerea acestuia in conducte.
Dupa terminarea incercarilor, evacuarea fluidului cu care s-a efectuat proba se va face pe la
capatul opus celui de umplere.
La efectuarea probelor de presiune trebuie sa se tina seama de eventualitatea propagarii
rapide a fisurii.
Nu se va efectua proba de presiune cu robinetele pe traseu, inchise.
Probele de presiune se efectueaza la temperatura ambianta, iar presiunea aplicata trebuie sa fie
stabilizata inainte de a incepe proba de presiune.
Aparatura de masura trebuie sa fie instalata la adapost de soare, vânt sau orice alta intemperie
pentru evitarea influentei acestora asupra masuratorilor.

7. ARMATURI
Imbinarea armaturilor se va face cu filete - Teava PEHD, pn.6, SDR 17,6; ·Robinet cu sferã, Pn 6;

8. SPALAREA, DEZINFECTAREA
Inainte de a fi date in exploatare toate traseele conductelor se vor dezinfecta cu apa continand
20….30mg/l clor activ, folosind in acest scop o solutie de hipoclorit de sodiu.
Dupa ce apa cu doza prescrisa va ramane in conducte 24 ore, aceasta va fi evacuata si se
va efectua spalarea cu apa curata timp de 2 ore a intregii retele.

9. MASURI NTS SI PSI


La elaborarea proiectului s-au avut in vedere urmatoarele normative:
-Legea protectiei muncii nr.90/1996;
- “Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii” aprobat de MLPAT cu Ord.
nr.9/N/15.III.1993;
- Ordin nr.387/1995 al MMPS pentru aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru
alimentari cu apa a localitatilor ;
- HG nr.51/1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a
incendiilor ;
- “Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor” aprobate prin Decret nr. 290/1977 ;
- “Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor” aprobate de M.I. cu Ord. 381/1993 si
MLPAT cu Ord. 7/N/1993.
- C300-94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora.
Normele de mai sus se vor insusi de catre executantul lucrarilor si vor fi respectate pe toata durata
realizarii obiectivului.
Pentru sudarea tevilor din PEHD se vor respecta urmatoarele masuri de protectia muncii :
- Operatorului sudor i se va asigura libertatea de miscare, cablurile de legatura ferindu-se din
zonele circulate, pentru a nu-l incomoda si a nu se deteriora.
- Inainte de inceperea lucrului operatorul sudor trebuie sa controleze starea echipamentului,
convingându-se ca punerea lui in functiune nu prezinta pericol.
- Se interzice operatorului sudor sa execute operatii de depanare, acestea urmand sa fie executate
de personal calificat.
- Nu se va suda daca stratul de teflon este deteriorat.
- Atingerea zonei active a elementului incalzitor cu mana este strict interzisa.

- 10 -
- Elementul incalzitor trebuie ferit de deteriorari mecanice.
- Substantele usor inflamabile vor fi indepartate din zona de lucru.
- Cablurile electrice de legatura trebuie sa fie protejate de atingerile intamplatoare si de eventualele
deteriorari.
- Daca se vor observa neregului de functionare a echipamentului in timpul procesului de
sudare, se intrerupe imediat functionarea acestuia.
Sapatura pentru conducte se va realiza cu excavatorul sau manual si pamantul se va depozita la
minim 50 cm de marginea șanțului.
Diametru conducta Spatiu de la conducta la Latime minima totala
marginea sapaturii
D< 200 70
200<D<350 25
350<D<700 30
Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pana la:
- 0,75 m - in cazul terenerilor necoezive
- 1,25 m - cu coeziune mijlocie
- m - cu coeziune mare
Gradul mediu la compactarea umpluturii este 92%, iar minim 90%. Se admite compactarea mecanica
cu echipamente usoare de la adancimea de 1 m. La temperatura de 20 o C rezistenta la presiune
interioara a conductelor PE 80 >14/12 Mpa, rezistenta la tractiune si alungirea la rupere τ > 1,5 Mpa
Corespondenta dintre PE , SDR si PN
Dext De 90 110
PN6/10 SDR 17,6/11 17,6/11
PE 80 80
o
Temperatura de protectie: 5-30 C.
STANDARDE DE REFERINŢĂ
- Ţeavă PEHD, SDR 17,6, pn 6
- STAS 2550 -90 – Robinet cu sferã
- STAS 920 –87 – Şuruburi metrice cu cap hexagonal ;
- STAS 922 – 89 – Piuliţe hexagonale ;10%
- STAS 1733 –83 – Garnituri plane de etanşare pentru flanşe ;
- STAS 10898 – Alimentări cu apă şi canalizare. Terminologie;
- SR 4163-1 - Alimentări cu apă – Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul de proiectare;
- SR 4163-2 - Alimentări cu apă – Idem
- SR 4163-3- Alimentări cu apă - Prescripţii de execuţie şi exploatare;
- STAS 1343 - Alimentări cu apă – Determinarea cantităţii de apă ;
- SR 6819/C1 - Alimentări cu apă. Aducţiuni ;
- P 66/2000 – Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a
localităţilor din mediul rural ;
- SR 8591 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare .

CAIET DE SARCINI

- 11 -
Executarea conductelor de canalizare
din tuburi PVC cu mufa

Prezentul caiet de sarcini cuprinde instructiunile tehnice pentru montarea subterana a conductelor din
PVC cu mufa, pentru canalizare cu diametre între Dn 200 mm si Dn 500 mm.
NOTE IMPORTANTE
a) Prezentul caiet de sarcini se va citi împreuna cu instruc 717b12h tiunile date de furnizorul
conductelor pentru :
- Transportul conductelor si pieselor de legatura din PVC
- Stocarea si manipularea lor, la locul de punere în opera
- Pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor de cauciuc pentru montare
- Lansarea în sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc.
- Proba de etanseitate
- Instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de fundatie, de pante accentuate,
etc.)
b) Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie
la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare.

CAP. 1 GENERALITĂŢI
La fabricarea produselor PVC se prepara un amestec corespunzator, care pe lînga pulberea PVC,
contine diferiti aditivi si materiale auxiliare necesare unei prelucrari optime (fiind cunoscut faptul ca, felul si
cantitatea aditivilor influenteaza proprietatile produsului).
Din amestecul PVC descris se produc prin extrudare tevi, iar prin turnare sub presiune toata gama de
fitinguri.
1.1. PROPRIETĂŢILE MATERIALULUI PVC DUR
Densitatea 1,38 - 1,53 g/cm3
Rezistenta la rupere 45 - 55 N/mm2
Alungirea la rupere 10 - 60 %
Rezistenta la încovoiere 90 - 100 N/mm2
Modulul de elasticitate 3000 N/mm2
Coeficientul de transmitere a caldurii 0,15 W/mK
Coeficient de dilatare liniara 0,08 mm/m C
Propritatile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.
La viteza mica de deformare (încarcare treptata) , PVC-ul se comporta plastic, iar la viteza mare de
deformare (încarcare cu socuri) ca un material cu comportare elastica. În privinta termodependentei PVC-
ului se poate afirma ca acesta are o comportare plastica la temperaturi înalte si elastica la temperaturi joase.
Duritatea de suprafata la PVC dur - dupa metoda Brinell - 120 N/mm2.
Limita inferioara a temperaturii de utilizare este +10C (sub aceasta temperatura, PVC-ul dur este
casant, devenind sensibil la solicitari sub forma de lovituri).
Limita superioara de temperatura este de 60 C. Între 40 C si 60 C caracteristicile mecanice scad.
Peste 60 C se poate solicita 2 - 3 min, iar peste 80 C PVC-ul dur devine moale.
Rezistenta la intemperii: câteva luni se pot depozita în aer liber, într-un loc ferit de razele solare.
PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozatoare. Este rezistent fata
de saruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale), rezistenta la agentii
chimici depinzând de temperatura si încarcarea mecanica.
1.2. CARACTERISTICILE CONDUCTELOR sI PIESELOR DE LEGĂTURĂ PENTRU
CANALIZAREA DIN PVC
Durata de viata.

- 12 -
În cazul unei utilizari optime durata de viata este de 50 de ani.
Greutate mica.
Fiind de 20 de ori mai usor decât betonul, se poate transporta si manevra mai usor.
Montare rapida.
Datorita greutatii mici si simplitatii îmbinarii, se pot executa în timp scurt, retele de canalizare fara
sa fie necesara o calificare superioara.
Lungimi mari de montare.
Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5-6m lungime.
Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etansa la apa si la patrunderea
radacinilor.
Radacinile nu pot patrunde prin conducte sau prin îmbinari, neavînd loc nici infiltratii si nici
exfiltratii.
Proprietati de rezistenta.
Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.
Rezistenta la coroziune.
Conductele de canalizare împreuna cu garniturile de etansare rezista bine la actiunea substantelor
aflate în apele uzate, menajere si freatice.
Rezistenta la uzura.
Substantele solide în apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PVC decît asupra
conductelor de beton si azbociment.
Perete interior neted.
Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este mai
mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.

CAP. 2 CONDUCTE sI PIESE DE LEGĂTURĂ, PENTRU CANALIZARE DIN PVC


MOD DE PREZENTARE sI DOMENIU DE UTILIZARE

Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC rigid si au rolul de a colecta si evacua
apele uzate menajere si meteorice.
Gama de diametre pentru realizarea unei retele exterioare de canalizare (gravitational - presiune de
utilizare max. 4 bar):
Dn 200 mm - 200 x 4,5 mm
Dn 300 mm - 315 x 7,7 mm
Dn 400 mm - 400 x 9,8 mm
Dn 500 mm - 500 x 12,2 mm
Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1, 2, 3, 5 si 6 m. Sunt
realizate cu mufa la un capat, iar etansarea lor se executa cu inele de cauciuc (inele de etansare profilate
pentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn > 200 mm).
Conductele de canalizare din PVC împreuna cu garniturile de etansare au o rezistenta buna la
actiunea substantelor aflate în apele meteorice si menajere si la actiunea coroziva a solului.

CAP. 3 PRELUCRAREA CONDUCTELOR DIN PVC DUR


La montarea conductelor din PVC dur, de cele mai multe ori este necesesara prelucrarea acestora:
3.1. prelucrarea prin aschiere
3.1.1. pilire, rectificare.
Ţevile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule atît manual cît si mecanic. La prelucrarea manuala
cu bune rezultate se va folosi pila, în timpul operatiei de pilire impunîndu-se ca din cînd în cînd sa se curete
de pilitura suprafata acesteia.

- 13 -
Operatiile de pilire si rectificare, se pot executa cu masina de rectificat cu diametrul pietrei de 250
mm, cu turatie de circa 300 - 400 rot/min, în conditii asemanatoare prelucrarii metalelor usoare.
Trebuie evitata apasarea puternica a tevii pe piatra, deoarece din cauza încalzirii rapide, PVC-ul se
întinde pe piatra. Operatia trebuie executata cu întreruperi repetate astfel ca temperatura materialului sa nu
depaseasca 60C.
3.1.2. debitare cu fierastraul
Ţevile din PVC dur se pot debita atît manual - cînd se foloseste fierastraul în coada de vulpe - cît si
mecanic, cînd se foloseste fierastraul din industria lemnului. În cazul debitarii cu fierastraul, se vor îndeparta
periodic aschiile formate.
3.2. deformare la cald
Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PVC-ului care, în urma
solicitarilor mecanice la o temperatura mai mare decît cea de vitrificare, se deformeaza plastic, ireversibil.
Cu eceasta metoda se realizeaza largirea capetelor tevilor si curbarea tevilor drepte.
Temperatura optima pentru deformare la cald este între 130 - 140 C. Daca temperatura de
deformare este sub aceasta valoare sau neomogena, iau nastere tensiuni în sectiunea tevii, care deterioreaza
teava în aceste portiuni.
Se recomanda ca aceste operatii sa fie executate de firma producatoare sau sa se preia tehnologia de
executie cu prescriptiile corespunzatoare.
3.3. lipirea
Cea mai buna metoda de îmbinare nedemontabila a tevilor dure este lipirea. La montare, tevile PVC
cu piesele de legatura se asambleaza fara lipire si se marcheaza între ele, iar pe o axa paralela cu axa
conductei se vor marca lungimile de intrare. În acest fel se controleaza lungimea de intrare a capatului tevii
si zona de ungere cu solutia de lipit.
Înainte de asamblare, capatul tevii se va taia la un unghi drept, se va elibera de resturi, iar muchiile se
tesesc la 45 C. Se vor îndeparta impuritatiile de pe suprafata exterioara a capatului tevii de îmbinat, dupa
care se degreseaza cu vata îmbibata în spirt tehnic, diclormetan, etc.
Aceasta vata se foloseste numai o singura data dupa care se arunca. Dupa evaporarea solutiei de
degresat se va unge cu solutia de lipit (VINILFIX sau TANGIT) atît interiorul piesei de legatura cu un strat
subtire cât si capatul tevii, cu un strat mai gros, ungerea facîndu-se cu pensula în directia axei , eliminindu-
se astfel pericolul de formare a unor noduri.
ATENŢIE! La ungerea cu solutie de lipit se va folosi numai pensula de par si coada de lemn.
Pensula se îmbiba bine cu solutie de lipit.
Suprafetele unse cu solutie de lipit trebuie asamblate repede pentru a nu se evapora solventul din
solutie.
Dupa ungere cu solutia de lipit, cele doua piese se monteaza dupa semne fara sa fie rotite, capatul
tevii introducîndu-se în mufa piesei de legatura pîna cînd atinge umarul. În aceasta pozitie nemiscata trebuie
tinuta cîteva secunde. De pe exteriorul tevii, cu vata speciala, se sterge solutia de lipit care a curs în afara.
Daca solutia de lipit în timpul lucrului capata o culoare alb-laptoasa, lucrarea trebuie oprita, deoarece
va fi necorespunzatoare, cauza fiind producerea condensului, datorat umiditatii mari a aerului si evaporarii
solutiei de lipit, urmare a efectului de racire.
Acest fenomen poate sa pericliteze rezistenta de legatura a pieselor îmbinate.
Piesele îmbinate se pot scoate din încapere doar dupa minimum 30 minute de la lipire, putînd fi
expuse la solicitari mici de tractiune si minimum 45 de minute, daca sînt folosite la temperaturi joase.
Încercarea la presiune dupa lipire ( punerea sub presiune) a conductelor, la temperatura de 20 C se poate
face dupa un numar de ore egal cu valoarea presiunii de încercare.
Pensula folosita se sterge de solutia de lipit cu sugativa uscata sau vata speciala.
Conditii de lipit:

- 14 -
Lipirea conductelor din PVC la o temperatura mai mica de 5 C este interzisa. Operatia de lipire
trebuie executata în atmosfera cu umiditate normala. În solutia de lipit nu este voie sa ajunga apa deoarece
se depreciaza. Se interzice reducerea timpului de lipire prin încalzire.
Materialele de lipit PVC-ul sînt materiale inflamabile, de aceea în timpul montarii trebuie respectate
instructiunile si normele de prevenire a incendiilor. Se interzice ca interiorul piesei de legatura sa fie uns cu
un strat gros din solutia de lipit, deoarece dupa îmbinare si uscare, surplusul de material care iese din mufa
la capatul tevii produce sectiunide curgere a apei si conduce la sedimentarea
suspensiilor.
Depozitarea solutiei de lipit se va face într-un loc uscat si racoros, pentru a mentine densitatea si
capacitatea de ungere.
Cutiile cu solutia de lipit se pot deschide si se tin deschise atîta timp cît se lucreaza cu ea. Dupa
folosire trebuie imediat închisa, evitînd astfel evaporarea solventului si îngrosarea solutiei de lipit.
Materiale folosite la lipire:
Adezivul VINILFIX este un adeziv cu solvent pe baza de PVC, care datorita proprietatii de
solvabilitate si a cantitatii mari a materialului uscat se poate folosi la lipirea pieselor, prin umplerea golului
dintre ele. Numai atunci se poate asigura o buna lipire , daca grosimea stratului de adeziv uns pe suprafete
umple golul de o anumita dimensiune bine precizata.
Daca adezivul devine mai vîscos, acesta se solidifica datorita evaporarii solventului. Se interzice
diluarea si folosirea lui în continuare.
Cutiile cu adezivul Vinilfix trebuie sa fie însotite de certificatul de calitate al adezivului si conditiile
de pastrare si utilizare a acestuia.
În locul adezivului Vinilfix se poate utiliza si adezivul Tangit.
Adezivul trebuie pastrat în loc racoros.
Adezivul Vinilfix este inflamabil, în cazul depozitarii trebuind respectate normele de tehnica
securitatii, referitoare la prevenirea incendiului.
La depozitare ca si la utilizare, trebuie asigurata o ventilatie corespunzatoare stiind ca vaporii
adezivului sînt toxici si mai grei ca aerul.
Solutia de lipit în contact cu pielea produce eczeme, de aceea la lipire se vor folosi manusi de cauciuc.

CAP . 4 TRANSPORT SI DEPOZITARE


-in timpul transportului tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor. Se interzice încarcarea lor folosind
piese cu muchii ascutite.
-in cazul depozitarilor tevilor si fitingurilor în aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3 luni, acestea se vor
proteja contra razelor solare, prin acoperire. La depozitarea în vrac, înaltimea de asezare în stiva nu va
depasi 1,5 m.
La depozitarea tevilor trebuie asigurata asezarea acestora pe toata lungimea lor.
Garniturile de etansare din cauciuc se depoziteaza în locuri uscate si ferite de lumina soarelui si se
protejeaza sa nu vina în contact cu substante chimice, uleiuri, combustibili.
Produsele din PVC sunt livrate în ambalaj special de protectie recomandându-se depozitarea lor pe
suprafete plane si rigide.

CAP. 5 TEHNICA MONTĂRII ÎN SANŢURI


Antreprenorul trebuie sa deschida front de lucru pe o lungime care sa permita, ca pâna la sfârsitul
zilei de lucru sa poata umple santul deasupra conductei montate cu pamânt compactat, pâna la nivelul
fundatiei sistemului rutier.
Tehnica montarii în santuri deschise a conductelor din PVC comporta urmatoarele faze si operatiuni:
a) Faze premergatoare:
a.1. Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului,
pentru aprovizionarea si manipularea materialelor)

- 15 -
a.2. Marcarea traseului si fixarea de reperi în afara amprizei lucrarilor, în vederea executiei lucrarilor.
a.3. Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia lucrarilor.
b) Faza de executie:
b.1. Saparea transeelor manual, sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect.
b.2. Pregatirea patului de pozare a tuburilor.
b.3. Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si fitingurilor, etc. necesare.
b.4. Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatiilor furnizorilor de tuburi.
b.5. Îmbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc.
b.6. Umplerea partiala a transeei cu pamânt (lasând mufele sau zonele de lipitura descoperite).
b.7. Executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.
c) Faza de probe si punere în functiune
c.1. Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta
proiectata, înainte de executia finala a umpluturilor se executa încercarea de etanseitate a canalelor, închise
pe portiuni.
c.2. Prevederea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate.
c.3. Efectuarea probei de etanseitate, executata în conformitate cu normativele în vigoare.
c.4. Înlaturarea defectiunilor (în caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei.
c.5. Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a îmbracamintii rutiere (conform destinatiei
initiale).
c.6. Punerea în functiune.
c.7. Receptia generala a canalului.

CAP. 6 INSTRUCŢIUNI DE MONTAJ


6.1. Trasarea si nivelmentul
Având în vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importanta deosebita în
asigurarea functionalitatii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de
referinta.Operatia de trasare se executa în urmatoarea ordine:
1) - se picheteaza axul canalului;
2) - se executa un nivelment de precizie în raport cu reperele topografice permanente
(capace, camine, constructii, etc).
3) - se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului.
4) - se monteaza o scândura asezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecarui camin.
Scândura numita si rigla se fixeaza pe doi stâlpi de lemn, fixati în pamânt, prin nivelment de precizie
si se verifica din timp în timp, si în special înainte de turnarea fundatiei canalului.
Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut.
În cazul în care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa terminarea
lucrarilor cu utilaje, dar înaintea începerii finisajului sapaturii, care se face manual.
Tot în cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor canalului ce se
executa cu alte retele existente în zona.
Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje în prezenta
delegatilor detinatorilor de retele, conform avizelor.
În timpul executiei canalului se vor respecta întocmai de catre antreprenor conditiile prevazute în
avizele detinatorilor de retele edilitare din zona lucrarilor pentru a se evita deteriorarea sau producerea de
accidente.
6.2. Desfacerea si refacerea pavajelor:
Starea, natura si caracteristicile pavajului se stabilesc de catre constructor împreuna cu dirigintele si
reprezentantul ADP sector, de asemenea se stabilesc masurile care trebuie luate pentru a fi refacut.
Refacerea pavajului se va face conform proiectului de specialitate.
6.3. Executia sapaturilor:

- 16 -
Sapaturile se executa în transee deschise, taluzarile verticale se vor sprijini. Sapatura se va executa la
cote corespunzatoare, astfel încât sa se asigure adâncimile pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului
respective santurile sapaturilor vor fi împrejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din loc în loc se
vor prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz).
6.4. Executia canalului
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si
radacini, se realizeaza patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1... 7 mm, compactat cu mijloace
manuale sau mecanice (grad compactitate 90%). PROCTOR
Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioara a tubului de PVC.
Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 cm grosime.
Astuparea transeei si compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m
deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC.
Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran, precum si deformatia este influentata
de felul in care sunt ingropate, se recomanda ca unghiul de ingropare sa fie intre 90º si 180º.

Cantitatea de nisip necesara realizarii patului de pozare este prevazuta pentru un unghi de ingropare
de 120º. Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in
contra sensului de curgere a apei. Conductele se pot asambla si pe marginea santului.
Coborarea conductelor in sant sa va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli
pe pamant sau obiecte dure. Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare.
Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 15º.
La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul
tuburilor. Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura
de cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza asezarea in canelura. Se unge
cu un strat subtire de sapun capatul tubului ( nu se vor folosi produse derivate titeiului).

Capatul tubului pregatit se introduce pana la semn in mufa cu garnitura ( tuburile trebuie sa fie coaxiale).
Pentru diametre ale tubului de 200-500 mm se foloseste dispozitivul de imbinare ( cricul cu parghie)
prezentat in figura de mai jos.

- 17 -
Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448 la schimbarea pantei,
diametrului sau directiei sau la o distanta de max. 60 m.
Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese
speciale din PVC care asigura o etanseitate corespunzatoare.
Suprafata exterioara a "piesei de acces la camin"(sablata exterior) face priza cu betonul, iar între
suprafetele interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc.
Aceasta piesa asigura si o deviatie de 30 de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie
în acelasi plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.
Racordurile gurilor de scurgere se vor executa din PVC.
Racordarea imobilelor la canalizarea publica din tuburi PVC se realizeaza prin intermediul
racordurilor tip ramificatie din PVC .
6.5 Executia gurilor de scurgere
Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701/82 (concomitent cu
executia retelei de canalizare).
Sunt de tipul cu sifon si depozit si sunt alcatuite din:
- gratar din fonta tip A carosabil STAS 3272/80
-corpul gurii de scurgere (piese pentru guri de scurgere)
- beton simplu B100, beton de egalizare B50.
Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere în parte si consta în:
- verificarea etanseitatii care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv racordul au fost umplute cu apa si
mentinute astfel timp de cel putin 24 h. Dupa aceea, gura de scurgere, inclusiv racordul se umplu din nou cu
apa, pâna la nivelul fetei inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu
trebuie sa scada cu mai mult de 4 cm.
- verificarea legarii racordului la canalizare se face turnând apa în gura de scurgere si urmarind scurgerea
apei la canal.

6.6.Executia caminelor de vizitare


Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de
regula din aval spre amonte.
Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:
- turnarea partiala a fundatiei caminului; respectiv pâna la cotele de montare a tuburilor, ce vor
fi înglobate partial în fundatie prin intermediul "piesei de acces la camin";
- cuneta caminului sa va executa folosind tubul de PVC in care se va face un decupaj;
- pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu având Dn 100 cm. si a cosului de acces
din tuburi de beton simplu (cu mufa) având Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va
face cu mastic tip MAXPLUG, inclusiv a placii între camera de lucru si cosul de acces (poz. 7
STAS 2448).
- montarea placii suport din beton armat Bc. 20 (vezi anexele A.3 sau A.4 din STAS 2448-82) si
monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos acces) cu mastic tip
MAX PLUG
- pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu balama
antifurt, carosabile si monolitizarea ramei cu mastic tip MAX PLUG;
- montarea scarilor de acces în camin, executate din otel beton  20 mm, prima treapta urmând
a fi fixata la max. 50 cm. distanta de capac, iar ultima la max. 30 cm. distanta fata de bancheta de
lucru;
- curatirea rigolei din camin, de eventualele materiale cazute în timpul executiei caminului si
sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu
verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinând cont de conditiile de exploatare a acestora.

- 18 -
MAXPLUG este un ciment hidraulic cu intarire rapida ( timpul de intarire este de 3-5 min pentru
temperaturi de 18-20ºC), care opreste instantaneu apa care curge prin crapaturi, gauri sau alte deschizaturi
din beton si zidarie. Dupa intarire devine parte a suprafetei pa care este aplicat. Se livreaza sub forma de
pudra, adaugandu-se doar apa - la 1 kg de MAXPLUG este nevoie de 230 cmc de apa.
6.7. Executia umpluturilor
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului, executia
umpluturilor se va efectua în doua etape dupa cum urmeaza:
- etapa (1): umpluturi partiale în straturi de 15-20 cm. grosime compactate (modul de compactare si
gradul de compactare au fost prezentate la 6.4.) pentru a nu produce deplasari ale corpului canalului, pâna la
o înaltime de 50 cm. deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor
deîmbinare, în vederea efectuarii probei de etanseitate.
- etapa (2): dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeei, în straturi de
20 - 30 cm. grosime bine compactate pâna la nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier initial al strazii.
Umpluturile transeei se vor face cu pamânt maruntit neadmitându-se bulgari de pamânt sau bolovani.
6.8. Încercarea de etanseitate
Se va realiza pe tronsoane, între 2 camine conform detaliului de mai jos.
În vederea încercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare:
- umpluturi de pamânt partiale, lasând îmbinarile libere
- închiderea etansa a tuturor orificiilor
- blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare în timpul probei
Încercarea la presiune interna se face cu apa (conform furnizor tuburi PVC).
Tronsoanele de conducte, se umplu cu apa între doua capete si se mentin cel putin 2 ore la o presiune
medie de 2 m coloana de apa. Se marcheaza nivelul pâna la care a fost umplut tronsonul .
Dupa 2 ore nivelul apei în punctul de observatie nu are voie sa coboare mai mult de 5 cm.
În cazul când rezultatele încercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de
remediere, dupa care se reface proba.
6.9. Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor pentru canalul colector de serviciu se va face în conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele înscrise în "Regulamentul de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii" aprobat prin H.G. nr. 273/14.06.1994 si publicat în Monitorul Oficial nr. 193 partea
I/28.07.1994.
6.10.Masuri de protectia muncii
Au fost prezentate în memoriu tehnic.
Standarde de referinta
Cele mai importante standarde a caror prevederi ghideaza atât proiectarea, cât si executia lucrarilor
de retele de canalizare sunt urmatoarele:
- STAS 816-80 - Tuburi si piese de canalizare din beton simplu;
- STAS 1846-90 - Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de
canalizare
- STAS 2308-81 - Capace si rame pentru camine de vizitare
- STAS 2448-82 - Canalizari. Camine de vizitare
- STAS 3051-91 - Canale ale retelelor exterioare de canalizare
Prescriptii de proiectare.
- STAS 3272-80 - Canalizari. Gratare cu rama din fonta pentru guri de
scurgere.
- STAS 6701-82 - Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si depozit.
- SR 8591-97 - Amplasarea în localitati a retelelor edilitare subterane executate
în sapatura.
Documentatii tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC .

- 19 -
CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE MONTARE A COFRAJELOR SI DECOFRARE

Prevederile din acest capitol se referã la lucrãrile de montare a cofrajelor pentru turnarea betonului
simplu si armat.

STANDARDE DE REFERINTÃ
1) C11-74 Instructiuni tehnice privind alcãtuirea si folosirea în constructii
a panourilor din placa pentru cofraje.
2) STAS 1949-86 Cherestea de rãsinoase.
3) STAS 7004-89 Placaj pentru cofraje.
4) COD NE 012/2010 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
5) IPC nr. 7161/1-78 Proiect tip privind popi extensibili, dispozitive de sustinere
metalice.

1. Principii de alcatuire
Cofrajele si sustinerile ptr.acestea vor fi alcatuite respectand:
 Sa asigure obtinerea formei si dimensiunile prevazute in proiect ptr.elementele ce vor fi executate
 Sa fie rezistente si stabile sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul tehnologic
 Sa permita un grad de refolosire financiar rentabil
 Sa poata fi prevazute cu piese de inventar
 Sa permita la decofrare preluarea treptata a incarcarilor de catre elementele executate.
La alcatuire si montarea cofrajelor,sustinerilor si reazemelor acestora se va lua in considerare
deformatiile probabile care vor fi compensate prin suprainaltari sau contrasageti
Popii de sustinere a cofrajelor vor fi axati vertical
Elementele de sustinere a cofrajelor vor fi contravantuite atat in plan orizontal, cat si in plan
orizontal.
La constructii cu forme,inaltimi sau deschideri deosebite, se vor prevedea in proiecte detalii
ptr.cofraje si sustineri,precum si tehnologia de cofrare si de decofrare.
Materialele din care vor fi confectionate cofrajele :
 panouri refolosibile din placaj
 panouri de cofraj cu asterealã din scânduri de rãsinoase
 scânduri de rãsinoase
 dulapi de rãsinoase
 metal
 beton armat
 produse pe baza de polimeri
 material auxiliar mãrunt: tiranti, buloane, cleme, bolturi
 emulsie parafinoasã.
Se va reduce aderenta cofrag-beton prin ungereea fetelor cofrajelor ce intra in contact cu betonul,
inainte de fiecare folosire,cu agenti de decofrare.

- 20 -
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea sau degradarea acestora (se
interzice depozitarea direct pe pamant sau depozitarea de diverse materiale pe stiva de cofraje).

2. Dimensionarea cofrajelor si a sustinerilor


Dimensionarea se va face conform prescriptiilor din normativul NE 012-2010 functie de incarcarile
la care sunt solicitate:
a). greutatea proprie a cofrajului si a elementelor de sustinere
In cazul utilizarii materialelor lemnoase, greutatile tehnice (inclusiv piesele marunte de prindere:
cuie, suruburi, etc.) se vor considera cu urmatoarele valori:
 pentru cherestea in cofraje 750 kg/mc
 pentru cherestea in elemente de sustinere 600 kg/mc
 pentru placaje 850 kg/mc
b). greutatea betonului proaspat
 beton greu - simplu 2.400 kg/mc
- armat 2.500 kg/mc
 beton usor de granulit 1.900 kg/mc
c). incarcarea uniform distribuita din cai circulatie si oameni
 pentru cofraje 250 kg/mp
 pentru elemente orizontale de sustinere a cofrajelor 150 kg/mp
 pentru elemente verticale de sustinere (popi, stalpi etc.) 100 kg/mp
d). incarcare concetrata din muncitori sau mijloace de transport incarcate
 pentru cofraje 250 kg/mp
 pentru elemente orizontale de sustinere a cofrajelor 150 kg/mp
 pentru elemente verticale de sustinere (popi, stalpi etc.) 100 kg/mp
e). incarcarea datorita vibrarii betonului 120 kg
f). incarcare orizontala statica din impingere laterala a betonului turnat si apoi compactat prin
vibrare, stabilindu-se conform cu diagrama:
Partea superioara a diagramei respective se determina cu formula: p=γ·H
Legenda:
p = presiunea laterala a betonului, la adancimea H
γ = densitatea aparenta a betonului proaspat
H = inaltimea
Hp = inaltimea limita de proportionalitate, avand cel mult valoarea de 1,50m
Hp = 2,50 m in cazul betonului pompat
La adancimi mai mari decat Hp incarcarea data de presiunea laterala a betonului se considera
consistenta si egala cu γ·H.
Valoarea limita pana la care cresterea presiunii este proportionala cu cresterea inaltimii coloanei de
beton din cofraj, denumita inaltimea limita de proportionalitate si notata mai sus cu Hp, se determina de la
caz la caz, in functie de conditiile locale de lucru, ea fiind cel mult egala cu 1,50m. Aceasta valoare maxima
de 1,50m se va lua in considerare in situatiile cand viteza de turnare a betonului in cofraj (v) este mai mare
de 0,75m/ora sau se folosesc cimenturi ale caror inceput de priza (t) depaseste 2 ore, astfel ca in final
produsul v·t > 1,50m. La viteza de turnare sau timpi de priza mai mici decat valorile mentionate mai sus,
astfel ca produsul v·t < 1,50m, inaltimea limita de proportionalitate Hp se va calcula cu formula: Hp = v·t
Observatie: Orientativ pentru betoanele obisnuite preparate cu agregate grele, se pot lua in calcul:
ρ = 2.400 kg/mc.
g). incarcare orizontala dinamica pe peretii cofrajului provenita din socuri la descarcare beton :
 pentru o capacitate a mijlocului de transport de:
<0,2mc 200 kg/mc

- 21 -
0,2 - 0,7mc 400 kg/mc
>0,7mc 600 kg/mc
 pentru turnearea cu jgheaburi si palnii 200 kg/mc
 pentru turnarea cu pompa 600 kg/mc
La receptia panourilor de cofraj se va verifica dimensiunea panourilor.
Transportul se va face în pachete, de cel mult 500 kg, cuprinzând 10-15 panouri de acelasi tip
asamblate prin balastare.
Manipularea pachetelor se va face cu macara de capacitate corespunzãtoare.
Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor.
Depozitarea panourilor se va face pe tipuri de serie, pe suporti de 15-20 cm înãltime pentru a se evita
deformarea si degradarea lor.
Dacã se depoziteazã un timp îndelungat se vor acoperi cu o prelatã sau cu o folie de polietilenã.
3. Executia lucrãrilor

TRASAREA POZITIEI COFRAJELOR

TRANSPORTIL SI ASEZAREA PANOURILOR DE


COFRAJ LA POZITIE

ASAMBLAREA SI SUSTINEREA PROVIZORIE A


PANOURILOR

INCHEIEREA, LEGAREA SI SPRIJINIREA


DEFINITIVA A COFRAJELOR CU AJUTORUL
ELEMENTELOR SPECIALE: caloti, juguri, tiranti,
zavoare, distantieri, spraituri, contravantuiri, etc.

CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARII

DEMONTAREA (dupa turnarea si intarirea betonului)

PREGATIREA PENTRU UN NOU CICLU

3.1 Operatiuni pregãtitoare


Înainte de începerea operatiilor de montare a panourilor de cofraj se va face:
 curãtirea si nivelarea locului de montaj
 trasarea pozitiei cofrajului
 transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar în apropierea
locului de montaj
 curãtirea si ungerea panourilor.
3.2 Montarea cofrajelor
Dupã încheierea operatiunilor pregãtitoare se va trece la montarea propriu-zisã a cofrajelor în
urmãtoarea ordine:
 asamblarea si sustinerea acestora
 verificarea pozitiei cofrajelor pentru fiecare element de constructie, atât în plan cât si pe verticalã
si fixarea lor în pozitie corectã.
 încheierea, legarea si sprijinirea definitivã a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de
montare juguri, tiranti, distantieri, contravântuiri, proptele.

- 22 -
 etansarea rosturilor
 fixarea cutiilor pentru goluri.
3.3 Decofrarea
Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale la grinzi, stalpi, pereti, fundatii.
Tipul cimentului folosit Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura
la beton mediului C:
+5 +10 +15
F. 25 4 3 2
M. 30, Hz. 35, SRA. 35 3 2 1
Pa. 35 2 2 1
P. 40 2 1 1

Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor interioare ale cofrajelor, cu mentinerea
popilor de siguranta
Conditii tehnologice Termenul (in zile) de la turnare
Tipul de ciment M. 30 H. 35 Pa. 35 Pa. 40
Temperatura +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +1 +1
mediului C 0 5
Plansee, grinzi cu 10 8 6 6 5 4 5 5 3
deschidere de max. 6
m
Grinzi cu deschidere 14 12 8 10 8 6 6 5 4
de 6 m

Termenele minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranta


Conditii tehnologice Termenele (in zile) de la turnare
Tipul de ciment M. 30, Hz. 35 Pa. 35 P. 40
Temperatura +5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15
mediului C
Plansee, grinzi cu 24 18 12 12 18 14 9 10 8
deschidere de max.
6m
Grinzi ce deschidere 32 24 16 14 18 12 14 11 7
de 6........12m
Grinzi cu deschidere 42 32 21 36 28 18 2 2 4
>12m

CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE MONTARE A ARMATURILOR

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrãrile de montare a armãturilor.

STANDARDE DE REFERINTA
1) STAS 438/1,3-89 Otel beton laminat la cald

- 23 -
2) STAS 438/2-91 Sârmã trasã pentru beton armat
3) STAS 889-89
4) NE 012-99 Cod de practicã pentru executarea lucrãrilor din beton si beton armat
5) C 56-89 Normativ pentru verificarea calitãtii si receptia lucrãrilor de
constructii
6) C 28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armãturilor de otel beton

MATERIALE SI PRODUSE
 Otel beton OB 37 - STAS 438/1-89
 Otel beton PC 52 - STAS 438/1-89
 Sârmã moale - STAS 889-89

1. Livrare, depozitare, manipulare


Livrarea otelului-beton se face numai cu certificate de calitate care vor cuprinde:
 valorile proprietatilor mecanice rezultate din încercãri
 rezultatele îndoirii la rece
 rezultatele analizei chimice.
Livrarea otelului-beton se face în legãturi de bare sau colaci, masa minimã a unui colac este de 40
kg, iar masa maximã este de 600 kg.
 colacii vor fi legati strâns în trei sau mai multe locuri
 marcarea se va face prin vopsire

2. Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane


2.1 Distantieri (suporti)
Asigura pozitia armaturii la cotele din proiect si sigura realizarea stratului de acoperire cu beton.
Acestia trebuie sa reziste la greutatea armaturii, betonului turnat si vibrat, precum si la alte solicitari
prevazute in tehnologia de lucru, fara a se produce deformatii sau schimbari de pozitie a armaturilor.
Distantierii pot fi executati din diverse materiale, precum: metal, masa plastica sau mortar de ciment.
Dupa modul de dispunere si forma pot fi: simpli sau circulari.
2.2 Materiale de imbinare
Se utilizeaza la solidarizarea intersectiilor de bare si pentru innadirea acestora.
Sarma de legat (sarma arsa) este o sarma neagra moale cu diametrul curent utilizat de 1-1,5 mm.
Electrozii de sudura sunt vergele din metal cu un invelis protector. Tipurile recomandate in functie
de calitatea otelului sudat sunt:
 E.38.T. (folositi ptr. OB37),
 SUPERTIT si SUPERBAZ (folositi ptr. PC52)
 SUPERBAZ (ptr. PC60)

3. Conditii de calitate si verificare a otelului beton


3.1 Verificarea aspectului:
 pe suprafata barei se admite un strat subtire de oxizi (rugina) cu conditia ca dupa indepartare sa
nu se reduca sectiunea barei cu mai mult de 0,3-0,8 mm functie de diametrul nominal.
 la otelul de tip PC nu se admit ruperi de nervuri, dar se admit denivelari, zgarieturi sau asperitati
cu conditia ca adancimea maxima sa nu depaseasca abaterea limita de 0,3-0,8 mm functie de
diametrul nominal.
 sarma de beton precomprimat trebuie sa aibe un aspect uniform, fara fisura, aschii, adancituri sau
rugina.
3.2 Verificarea dimensionala :

- 24 -
 stabilirea marimii bavurii la sudarea cap la cap; D>sau=1,4d ;h/b>sau=d/5
 masurarea deplasarii barelor sudate cap la cap; h<sau=0,15d sau 4mm
 masurarea inclinarii barelor sudate cap la cap; S<sau=0,20d sau 3mm.
 masurarea neregularitatii suprafetei cusaturii ;hn<sau=2mm.
Verificarea se face la 10% din innadirile lotului dar la minim 5 innadiri.
Daca controlul vizual si dimensional nu este concludent, se vor efectua verificari de laborator in toate
situatiile, indiferent de importanta lucrarilor de constructii.

4. Lucrari ce se executa si se receptioneaza anterior lucrarilor de armare


Inaintea ansamblarii si montarii armaturilor va trebui asigurata receptia calitativa a lucrarilor
executate anterior, respectand:
 fasonarea corecta a barelor
 cofrarea corespunzatoare a elementelor
 betonarea elementelor de constructie ce trebuie executate anterior cu realizarea corecta a
rosturilor de turnare
 pozitia corecta a mustatilor lasate din elementele deja turnate
Lucrarile specificate anterior vor fi executate in stricta concordanta cu prescriptiile tehnice si
cu prevederile proiectului de executie.
5. Realizarea lucrarilor de armaturi
Lucrarile de armaturi se executa in doua etape:
5.1 Etapa de pregatire cu fazele :
a). Indreptarea otelului beton cu respectarea interdictiei de a nu depasi alungirea de 2mm/ml ca
sa nu se introduca eforturi peste limita de elasticitate.
b). Trasarea
c). Debitarea
d). Fasonarea conform detaliilor de executie si a fisei de debitare
 se executa manual sau mecanic cu chei sau masina de debitat
 se executa la rece pentru bare cu diametre pana la 25mm si la cald pentru bare cu diametre
peste 25mm.
 inaintea fasonarii se va:
- indeparta rugina aderenta prin frecarea cu peria de sarma (in zonele ce urmeaza a se
innadi prin sudare)
- curatii de pete de ulei, vopsea sau alte impuritati
 fasonarea se face fara socuri si se interzice lucrul la temperaturi negative peste –10C
Dupa fasonare se vor aplica etichete pe pachetele de bare de aceasi marca.
5.2 Etapa de montare a armaturilor
Este specifica pentru barele flotante, carcase, plase, elemente glisate si elemente pretensionate si
consta in montarea direct in cofrag a barelor de armatura avandu-se grija ca sa nu se introduca in cofrag alte
materiale sau materii ce ar putea afecta negativ calitatea betonului ce se va turna.
Armarea fundatiilor
Pe stratul de beton de egalizare de pe fundul sapaturii se aseaza barele fasonate in conformitate cu
documentatia de executie, legandu-se intre ele barele si montandu-se distantierii. De asemenea se introduc
acum mustatile pentru stalpi, samburi sau pereti si se fixeaza de armatura fundatiei.
Armarea radierelor
Se realizeaza prin introducerea intai a barelor plasei inferioare pe locurile insemnate anterior, peste
ele se aseaza barele pe directia perpendiculara si se leaga.

- 25 -
Se aseaza caprele pentru rezemarea plasei superioare, se fixeaza si se introduc barele plasei
superioare, mai intai pe o directie si apoi pe cealalta directie, legandu-se la intersectii in conformitate cu
prescriptiile tehnice.
Se introduc distantierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.
Armarea stalpilor
Consta in:
- introducerea barelor verticale si legarea acestora de mustatile prevazute anterior
- ridicarea etrierilor si legarea lor la distantele prevazute de proiect
- verificarea verticalitatii carcasei si ancorarea acesteia pana la realizarea cofragului
Armarea grinzilor
Se executa dupa executia tronsoanelor corespunzatoare ale stalpilor sau structurii inferioare
respectandu-se urmatoarele operatii:
- se inseamna pe marginea cofragului pozitia etrierilor
- se introduc etrierii in cofrag cu partea deschisa intr-o pozitie (de obicei in sus) care sa permita
inchiderea acestora
- se introduc barele drepte de la partea inferioara si legarea acestora
- se aseaza si leaga restului barelor, cele ridicate si cele drepte de la partea superioara
- se inchid etrierii si se leaga
Armarea peretilor
Armatura se monteaza de obicei dupa ce cofragul unei fete a peretelui este realizat, executandu-se
operatiile:
- se insemneaza pe cofrag pozitia barelor
- se executa prima retea de bare orizontale si verticale
- se fixeaza de cofrag cu carlige
- se realizeaza a doua retea si se leaga toate barele
- se monteaza al doilea panou al cofragului
Armarea placilor
Armatura se realizeaza conform operatiilor:
- se inseamna pe cofrag pozitia barelor
- se aseaza barele drepte si se leaga cu sarma de barele grinzilor sau centurilor
- se monteaza barele ridicate
- se aseaza deasupra armatura de repartitie si se leaga cu sarma.
In cazul placilor armate pe doua directii care nu au bare de repartitie, se monteaza intai barele
drepte si ridicate din randul de jos pe directia indicata in proiect, iar peste acestea se executa cel de al doilea
rand si se leaga cu sarma
- se monteaza barele de montaj si calaretii.
Distanta fata de cofrag se mentine prin montarea distantierilor la primul rand si a caprelor pentru al
doi lea rand de bare.
- se interzice circulatia direct pe barele astfel montate.
- se va realiza o podina pentru circulatie cu scopul armarii sau betonarii placii.
- se vor dispune min.3 distantieri/mp la placi sau pereti
- se va prevedea minim 1 distantier/ml la fiecare fata a grinzii sau stalpului
- se va prevedea minim 1 distantier intre randurile de armaturi la fiecare 2m de grinda in zonele
cu armatura pe doua randuri
- se vor prevedea capre pentru armatura dela partea superioara la max.1m intre ele (1buc./mp),
iar la placile in consola se vor prevedea minim 4 buc/mp adica la 50cm intre ele.
- se vor fixa praznurile de armatura prin sudura sau legare cu sarma, asigurandu-se pozitia fixa
pe intreaga durata a turnarii betonului.
Montarea carcaselor

- 26 -
Montarea armaturilor sub forma de carcase se face de obicei mecanizat cu mijloace specifice de
ridicat, care vor fi prevazute cu dispozitivele adecvate ce permit montarea carcaselor fara a fi deformate sau
deteriorate.
Se iau o serie de masuri ca:
- partea constructiei in care se face montarea se degajeaza de alte elemente sau materiale de
constructii
- elementul de cofrag, pe unde se monteaza carcasa se asigura sa fie deschis
- se curata cofrajul de murdarii sau alte materiale si elemente improprii
- se verifica dimensiunile geometrice ale cofrajului pentru a corespunde cu prevederile
proiectului
Asezarea in cofraj a carcaselor se face cu grija ptr. a nu se deforma sau a nu afecta cofrajul.
5.3 Pozitionarea si fixarea armaturilor
Se face prin asezarea in elementul constructiei, la locul indicat prin proiect.
Pentru pastrarea pozitiei corecte a armaturii, se va fixa astfel incat sa fie impiedicata deplasarea in
cofraj sau deformarea prin cadere libera sau lovire.
Se asigura conditiile de fixare a distantierilor.
5.4 Inadirea armaturilor
Se face in situatii ca:
 inchiderea armaturii transversale
 imbinarea prefabricatelor
 valorificarea capetelor rezultate din debitare
Se realizeaza prin:
 suprapunere
 sudare
 mijloae mecanice
Se recomanda ca barele cu diametrul peste 25 mm sa se innadeasca prin sudare (obligatoriu cele
peste 32mm diam). Nu se innadesc prin sudura barele cu diametrul sub 10mm.
Lungimile de suprapunere se determina functie de clasa betonului, tipul solicitarilor si calitatea
otelului din care sunt alcatuite barele.
Nu se admite innadirea prin suprapunere fara sudura in cazul tirantilor.
Innadirea plaselor sudate, pe directia armaturilor de rezistenta, se face prin suprapunere pe 2
ochiuri, plus 5cm.
Inadirea prin sudare se realizeaza prin mai multe procedee:
 sudare termo-electrica cap la cap
 sudare cu arc electric; prin suprapunere sau eclise
 sudare manuala cap la cap cu arc electric prin:
- sudarea in cochilie
- sudarea in semimanson de cupru
Se recomanda: intre doua sectiuni invecinate avand innadiri sudate sa fie o distanta de minim 50 d.
Indoirea barelor sudate este admisa la o distanta de min. 5d dela capetele sudurii.
Sectiunea transversala a eclisei trebuie sa asigure cel putin 1,2 din rezistenta barei mai mici.
In cazul sudurilor verticale, la pozitie, sudarea se va face de jos in sus pentru a asigura suport
solzilor de sudura.
5.5 Controlul si receptia lucrarilor.
La terminarea montarii armaturilor in fiecare element de constructie, inainte de turnarea betonului,
se va efectua o verificare privind calitatea lucrarilor, deoarece devin ascunse.
Verificarile vor fi efectuate de catre beneficiar si executant si se vor referi la toate aspectele lucrarii
numarul, diametrul si pozitia barelor,distanta dintre etrieri, diametrul lor si modul de fixare, lungimea
portiunilor de bare ce depasesc reazemele sau a celor ce urmeaza a se ingloba in elementul ce se toarna

- 27 -
ulterior (mustati), lungimea de petrecere a innadirii, numarul si calitatea legaturilor dintre bare, dispozitivele
de mentinerea pozitiei armaturilor in timpul betonarii (capre, distantieri), modul de asigurare a stratului de
acoperire cu beton a armaturii, pozitia, modul de fixare si dimensiunea piese lor inglobate.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie fara a fi intocmit si semnat procesul verbal privind
calitatea lucrarilor acestea (ele devenind ascunse).

CAIET DE SARCINI

FUNDATII DIN BETON ARMAT

GENERALITATI
OBIECTUL SPECIFICATIEI
Fundatiile izolate vor fi realizate din beton Bc 20 (C16/20) avind blocul de fundare din beton simplu
Bc20 (C16/20).

STANDARDE DE REFERINTA
STANDARDE ROMANEsTI DE EXECUŢIE
- STAS 3300/1; 2-85. Teren de fundare. Principii generale.
- STAS 11100/1-77. Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului.
- STAS 10101/20-90. Incarcari date de vînt.
- STAS 10107/0-76. Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si precomprimat.
- STAS 9824/0-74. Trasarea constructiilor. Prescriptii generale.
- STAS 9824/1-87. Trasarea constructiilor.
NORMATIVE ROMANEsTI DE EXECUŢIE
C. 16-79. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C.140-86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
C. 56-85. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
ALTE PRESCRIPTII ROMANESTI
P.100-92. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industriale.
Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu
ordinele 34/1975 si 60/1975 si si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977.
Normele Generale de protectie împotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977.
Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul
1233/d/1980.
MATERIALE SI PRODUSE
PRODUSE
Clasa de beton pentru radier si fundatii va fi Bc20 (C16/20), dar acest beton trebuie sa îndeplineasca
urmatoarele conditii suplimentare de calitate:
Calitatea betoanelor va fi garantata de fabricantul acestora prin procedurile legale (certificat de
calitate si probe luate în statia de betoane). Avînd în vedere ca distanta fata de statia de betoane este mai
mare de 2 km. este obligatorie luarea de probe de betoane în momentul premergator turnarii. Probele vor fi
transferate unui laborator atestat de MLPAT.
ACCESORII

- 28 -
Armaturile pentru radier si fundatii vor fi executate conform specificatiilor din capitolul 4
"ARMATURI PENTRU BETOANE ARMATE".
Cofrajele pentru radier si fundatii vor fi executate conform specificatiilor din capitolul 5 "COFRAJE
PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETON ARMAT"
TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
Livrarea, transportul, manipularea, depozitarea materialelor, produselor si accesoriilor se face
conform specificatiilor din "TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE", din capitolul lucrari pentru
betoane.
EXECUTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
Obtinerea acordului scris al beneficiarului care precizeaza ca terenul este liber de retele subterane.
Trasarea fundatiilor izolate se face prin predarea de catre proiectantul general a axelor de referinta
ale constructiilor.
Se vor respecta masurile de protectie anticoroziva prin utilizarea cimenturilor, a betoanelor si a
straturilor de acoperire indicate în proiect si în specificatii.
Fundatiile (grinzi de fundare) se vor turna fara întrerupere. Daca din diverse cauze aceasta conditie
nu poate fi respectata se vor executa rosturi verticale, amplasate cu avizul proiectantului sau Consultantului.
Turnarea betonului sub apa nu este admisa.

OPERATIUNI PREGATITOARE
Inainte de începerea lucrarilor de executie a fundatiilor se vor face verificarile si receptionarea
lucrarilor de terasamente necesare pentru realizarea fundatiilor.
Avînd în vedere ca o buna parte a fundatiilor se toarna în cofraj de pamînt, este necesar ca anterior
turnarii sa fie verificata vizual stabilitatea taluzelor verticale, iar Consultantul va decide daca aceasta este
suficienta sau sunt necesare masuri suplimentare de siguranta.

EXECUTIA LUCRARILOR
Operatiunile tehnologice de executie a fundatiilor se vor desfasura pe baza precizarilor din capitolele
aferente lucrarilor necesare pentru realizarea fundatiilor:
- turnarea stratului de beton de egalizare (min. 10 cm);
- montarea cofrajelor;
- asezarea armaturilor (la fundatiile din beton armat) si a distantierilor pentru obtinerea
stratului de acoperire si a distantelor dintre plasele de armare;
- dispunerea si verificarea pozitiei carcasei de buloane de ancoraj;
- turnarea betonului;
- decofrarea fundatiilor;
- verificarea tolerantelor de executie a fundatiei.
CURATIREA, PROTECTIA LUCRARILOR
Inaintea turnarii betoanelor se face verificarea eliminarii tururor corpurilor straine strecurate în
cofraj.
Dupa terminare turnarii si a prizei betonului se va acoperi suprafata cu materiale care sa împiedice
evaporarea rapida si care sa permita udarea periodica a betonului si protectia contra înghetului. Durata si
intervalul de udare se aleg din prescriptii functie de clasa betonului si conditiile meteo.
CONDITII DE PROTECTIA MUNCII
La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele
prescriptii:
- Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu
ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977;

- 29 -
- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977;
-Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C. Ind. cu ordinul
1233/D/1980.

RECEPTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
In vederea asigurarii unei executii corecte a fundatiilor se vor verifica:
- executia lucrarilor de terasamente;
- probele de laborator si certificatele de calitate a betoanelor turnate;
- corespondenta amplasamentului si geometriei fundatiilor cu prevederile proiectului.
TOLERANTE ADMISIBILE
Abaterile limita admisibile pentru radierul din beton armat sunt urmatoarele:
- lungimea si latimea radierului ± 20 mm;
- înaltimea radierului ± 20 mm;
- înclinarea suprafetei fata de: verticala ± 16 mm;
orizontala ± 20 mm.
Abaterile limita admisibile pentru lucrarile de fundatii din beton si beton armat sunt urmatoarele:
- lungimea si latimea fundatiei (L, l): ±20 mm
- inaltimea fundatiei (H): ±20 mm (H>2,0m)
±30 mm (H>2,0m)
- inclinarea suprafetei fata de: verticala ±16 mm
orizontala ± 20 mm

VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI


La receptie se vor efectua verificari ale proceselor verbale de lucrari ascunse si ale eventualelor
remedieri executate la receptia lucrarilor de terasamente.
Se va face verificarea existentei si continutului proceselor verbale de receptie si ale eventualelor
remedieri la lucrarile de cofraje si armare ale fundatiilor.
Se vor verifica probele de laborator sau certificatele de calitate a betoanelor turnate.
Se va verifica daca s-au respectat: amplasamentul, cotele de nivel, dimensiunile fundatiilor si cotele
prevazute pentru asigurarea legaturii fundatiilor cu elementele de constructii care reazema pe fundatii.
REMEDIERI
Consultantul va decide, în cazul neîndeplinirii prevederilor din proiect si a prezentelor specificatii,
care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare întindere, în functie de natura si amploarea
deficientelor constatate. Costul lucrarilor de remediere va fi integral suportat de Contractor.
DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE
Inaintea betonarii se încheie un proces verbal de FAZA DETERMINANTA care confirma
corectitudinea asezarii armaturii în radier, fundatii izolate si grinzi de fundare si a mustatilor pentru pereti si
stîlpi, precum si a buloanelor de ancoraj necesare stilpilor metalici.
La terminarea lucrarilor de fundatii se face receptia lucrarilor, în conformitate cu "programul de
control" aprobat de ISCLPUAT dar si de o comisie din care fac parte reprezentantul beneficiarului
(Consultantul), Contractorul si Proiectantul (daca acesta este alta firma decît Consultantul) si se încheie un
proces verbal care se înscrie în Registrul de Procese Verbale.
Eventualele remedieri efectuate se consemneaza într-un alt proces verbal încheiat între aceiasi
participant.

- 30 -
CAIET DE SARCINI

BETOANE SIMPLE SI ARMATE

Se prezinta pe marci si elemente de constructii, conditiile de preparare si punere in opera a


betonului.

STANDARDE DE REFERINTA:
1) SR 388-95 Ciment pentru constructii
2) STAS 1667-76 Agregate neturale pentru mortare cu lianti minerali.
3) STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane
4) COD NE 012/99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat.
5) C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
conditii tehnice privind betonul.
6) SR 227-5/96 Controlul calitatii cimentului.

1. Materiale si produse
1.1 Betonul marfa
 betonul livrat de statiile de betoane trebuie, obligatoriu, sa fie insotit de fisa de calitate.
Sortimentele de beton ce se livreaza trebuie sa respecte, pentru fiecare marca, urmatoarele
caracteristici prevazute de norme:
 consistenta
 marimea maxima a agregatelor
 tipul de ciment utilizat
 depozit minim de ciment garantat
 tipul de aditiv
1.2 Ciment
Stabilirea cimentului s-a facut tinand seama de urmatoarele criterii:
 marca betonului (clasa betonului)
 conditii de executie
 conditii de exploatare
La alegerea tipului de ciment pentru fundatii s-a tinut seama si de agresivitatea apei subterane.

1.3 Agregate
Pentru prepararea betoanelor, avand densitatea aparenta intre 2201 si 2500 kg/m3, se folosesc
agregate grele, provenind din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile de aer, apa sau inghet. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice.
1.4 Apa
Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie limpede si fara miros sa aiba reactie neutra, slab acida sau slab alcalina (ptr.max=10 si ptr.min=4) sa
nu contina deseuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloza, zahar, glucoza, acid sulfuric, vopsele,
cocserii, ateliere de galvanizare.
1.5 Livrarea, depozitarea, manipularea
Cimentul poate fi depozitat in saci sau in vrac.

- 31 -
Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise, fara umezeala, bine
aerisite.
Pastraea cimentului in vrac se face in depozite tip siloz pe sorturi.
Durata de depozitare nu va depasi trei luni dela data fabricarii pentru cimenturile cu intarire normala
si respectiv o luna in cazul cimenturilor cu intarire rapida (*RIM).
Cimentul depozitat un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton
armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor
fi declasate si utilizate numai in domeniul corespunzator noii marci.
Inainte de folosirea cimentului se va face controlul calitatii cimentului, efectuindu-se urmatoarele
verificari:
- constatarea existentei certificatului de calitate
- examinarea starii de conservare
- determinarea inceputului si sfarsitului prizei
- verificarea constantei de volum
Aceste verificari se efectueaza si respecta lunar, precum si in cazul evenimentelor accidentale cu
umezire, amestecare cu corpuri straine.
Depozitarea agregatelor se face separat pe sorturi.

2. Betonul
Betonul poate fi preparat in instalatii centralizate sau pe santier.
Daca se prepara in instalatii centralizate, transportul se va efectua in minimum de timp si evitandu-se
caile de acces denivelate, transportul facandu-se cu mijloace de transport alese functie de distanta la care
urmeaza sa se transporte.
Inainte de inceperea turnarii betonului, se va verifica:
 daca terenul de fundatie pe care urmeaza sa se toarne betonul corespunde ca natura prevederilor
din proiect.
 de asemenea, se verifica dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor, in comparatie cu
cele prevazute in proiect.
Compactarea betonului pus in opera se poate face prin batere cu maiul de mana sau mecanic sau prin
vibrare.
Daca se compacteaza cu maiul, stratul de beton ce se compacteaza nu trebuie sa depaseasca 20 cm
grosime, iar operatia se continua pana la aparitia laptelui de ciment.
2.1 Betonul monolit C*6/7,5 (Bc 7,5)
- turnat in elevatii
- turnat in pardoseli slab armate
- Cimentul utilizat va fi F 25
- Dozajul minim va fi de 200 kg/m3 de ciment
- Balast cu granulatie pana la 31 mm
- Prepararea se poate face fie in instalatii centralizate, fie pe santier.
- Inainte de inceperea turnarii betonului se va verifica gradul de compactare a umpluturii pe
care urmeaza a se realiza pardoseala.
2.2 Betonul monolit C8/10 (Bc 10)
 turnat monolit in cuzineti,centuri,elevatii
 beton preparat cu ciment M30
 dozajul minim de ciment 302 kg/m3 de beton.
 agregate naturale cu granulatie de 0...16 mm
 betonul poate fi preparat in instalatii centralizate sau pe santier.

- 32 -
Inainte de turnarea betonului se va verifica corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan cat si ca
nivel cu cele din proiect.
Orizontalitatea si planeitatea cofrajelor atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect.
Existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor.
Inainte de a se incepe betonarea, cofrajele se vor curata de eventualele corpuri straine ramase dela
turnarea precedenta.
In urma verificarilor de mai sus se va proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces verbal
de lucrari ascunse.
 turnarea betonului se va face cu pompa de beton.
 turnarea betonului se va face dela o inaltime mai mica de 3m.
 betonul trebuie se fie raspandit uniform, in grosime de 30-50 cm in functie de modul de
compactare.
 compactarea betonului se va face prin vibrare.
2.3 Beton C 12/15 ( Bc 15) monolit
 turnat monolit in stalpi, grinzi, plansee
 betonul se va realiza cu ciment M30, dozajul de ciment va fi de min.317 kg ciment/m3 de beton.
 agregatele utilizate vor avea granulatia de 7-31 mm.
2.4 Beton monolit C12/15 (Bc15) si C16/20(Bc20)
 turnat in monolitizari, stalpi, grinzi, grinzi-panouri
 betonul se va realiza cu ciment P 40, cu dozaj minim de 360 kg/m3 de beton.
 nisipul utilizat ca agregat va avea granulatia de 0-7 mm
Inainte de turnarea betonului se va verifica corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan cat si ca
nivel cu cele din proiect.
Orizontalitatea si planeitatea cofrajelor atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect.
Existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor.
Dispunerea corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si a numarului barelor cu cele
existente in proiect, solidarizarea corecta prin legare cu sarma si existenta in numarul necesar a
distantierilor.
Inainte de a se incepe betonarea ,cofrajele si armaturile se vor curata de eventualele corpuri straine.
In urma verificarilor de mai sus se va proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces verbal
de lucrari ascunse.
 turnarea betonului se va face cu pompa de beton.
 turnarea betonului se va face dela o inaltime mai mica de 3m.
 betonul trebuie se fie raspandit uniform, in grosime de 30-50 cm in functie de modul de
compactare.
 compactarea betonului se va face prin vibrare.
- betonarea stalpilor se va face cu respectarea urmatoarelor reguli:
 inaltimea dela care se toarna betonul va fi mai mica de 3 m
 betonarea se va face fara intrerupere
 turnarea stalpilor se face pe portiuni de 1 m inaltime
 compactarea betonului se face prin vibrare
 inainte de turnarea betonului in monolitizari se va verifica orizontaneitatea-verticalitatea
cofrajelor, dispunerea corecta, diametrele si numarul corect a barelor armaturii, adica
corespondenta cu proiectul
 in timpul executarii monolitizarilor se va verifica continuu ca elementele sa nu se deplaseze de la
pozitia in care au fost montate.
2.5 Abateri admise
 diferenta de nivel mediu fata de nivelul din proiect

- 33 -
 la fata superioara a fundatiilor +- 10 mm.
 inclinarea fata de verticala a suprafetelor si muchiilor la stalpi.
 pentru 1 m inaltime +- 3mm, dar nu mai mult de 15mm.
2.6 Verificari in vederea receptionarii
Se va verifica:
 respectarea stricta a prevederilor proiectului si a indicatiilor date de proiectant
 respectarea stricta a prevederilor si prescriptiilor tehnice
 se va verifica existenta certificatelor de calitate ptr. materiale
 existenta proceselor verbale de lucrari ascunse se va controla vizual:
- planeitatea suprafetelor
- integritatea si rectiliniaritatea muchiilor si gradul de omogenitatea structurii betonului.
- existenta eventualelor fisuri vizibile cu ochiul liber.
Fazele procesului se executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate lucrari ce
devin ascunse astfel incat verificarea acestora trebuie consemnata in procese verbale de receptie calitativa,
incheiate intre delegatii beneficiarului si ai constructorului.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie fara a se fi incheiat procesul verbal de lucrari
ascunse pentru faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina lucrare ascunsa.
In aceste procese verbale se vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si
acordarea sau neacordarea acceptului de trecere la faza urmatoare.
2.7 Masuratoare si decontare
Lucrarile de beton si beton armat se deconteaza la m3 de beton pus in opera.

CAIET DE SARCINI

ZIDARII DE CARAMIDA

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice necesare pentru lucrarile de executare a lucrarilor de
zidarie precum si specificatiile pentru mortarele de zidarie.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA


C 17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie.
STAS 10109-82 - Lucrari de zidarie calcul si alcatuire a elementelor.
STAS 101104/83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale.
SR EN 771-1:2003- Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 1: Elemente pentru zidărie de
argilă arsă
STAS 1030-85 - Mortare obisnuite de ciment, var, clasificare si conditii tehnice.
STAS 2634-80 - Verificarea calitatii mortarelor în stare proaspata si intarita.
STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere pentru constructii.
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.
STAS 388-95 - Ciment Portland.
STAS 790-84 - Apa pentru constructie.

3. MATERIALE UTILIZATE
3.1. Caramizi presate cu dimensiuni 240 x 115 x 63.

- 34 -
Caramizile utilizate vor fi numai de calitate si vor corespunde prevederilor SR EN 771-1:2003.
3.2. Caramizile ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 290 x 140 x 88 vor fi calitatea I marca
100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771-1:2003.
3.3. Armaturile din OB 37 si PC 52. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1-89.
3.4. Armaturile din STNB 5.6 corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2-91.
3.5. Mortare si betoane conform marcilor din proiect.

4. LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE


4.1. Caramizile se vor aproviziona în containere cu paleti, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit
caramizi rupte sau fisurate, sau care nu corespund conditiilor impuse prin stasuri si normative in vigoare. Se
vor asigura depozitarea lor sub soproane, în cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu executiei.
4.2. Cimentul va fi livrat în saci de 50 kg transportat si depozitat fara posibilitatea umezirii sau
inghetului.
4.3. Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala.
4.4. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special
amenajate.
4.5. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel
apreciata incat punerea în opera a materialele sa se faca în maximum 10 ore de la preparare.

5. EXECUTIA PERETILOR DE ZIDARIE


5.1. Zidaria de umplutura
5.1.1. La excutia lucrarilor de pereti portanti de zidarie se vor folosi numai caramizi calitatea I marca
100, dimensiuni 240 x 115 x 63 pentru caramizi pline si 290 x 140 x 88 pentru caramizile ceramice cu goluri
verticale.
5.1.2. Grosimea minima a peretilor va fi de minim o caramida pentru peretii portanti exteriori
folosindu-se caramizi ceramice cu goluri verticale pentru asigurarea conditiilor de izolatii termice.
5.1.3. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortare, caramizile se vor uda
bine cu apa inainte de punerea lor în lucrare.
5.1.4. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea
zidului, lasindu-se neumplute numai pe o adancime de 1 cm de la fata exterioara a zidului.
5.1.5. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din doua randuri succesive pe înaltime,
atat la nod cat si la intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida in lungul zidului si 1/2
caramida pe grosimea lui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand, grosimea rosturilor orizontale va fi
de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile în grosimea rosturilor sunt cele
aratate în STAS 10110/1-75.
5.1.6. Orizontalitatea randurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri)
gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei.
Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei.
5.1.7. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea în strepi.
5.1.8. Legatura dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume :primul
rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de al doilea in dreptul
intersectiei. Rindul al doilea de la cel de al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la
intersectii s.a.m.d. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate în
P.2-85 “Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie”.
5.1.9. Taierea caramizilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se
face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv.
5.1.10. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face fie cu ajutorul mustatilor de OB
8 mm la 60 cm, l= 50 cm fie cu agrafe 8 mm, l= 50 cm fixate cu bolturi impuscate în beton la cca. 60
cm.

- 35 -
5.1.11. Portiunile de zidarie situate in stanga sau dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea
peste 1m se vor ancora ca zidaria plina, cele cu lungimea =sau< de 1m se vor ancora conform. Normativului
P 2-85.
5.1.12. Ancorarea de structura a zidariei intre elementele de b.a. pe suprafata respectiva se aplica un
sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu
mortar M100-Z.
5.1.13. Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor în mortar minim
marca M 50- Z.
5.1.14. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza, se va prevedea la colturile si
ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti, stalpisori din beton, armatura orizontala OB 37
26 la 60 cm de 100cm lungime.
5.1.15. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate trei gheremele de o parte si de alta a golului si cel
putin 2 gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau
cufundate 2 -3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.
5.1.16. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor si rezultatele
verificarilor se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.
5.2. Pereti despartitori din zidarie
5.2.1. Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi, mortare si armaturi ca în cazul peretilor de umplutura.
5.2.2. Peretii despartitori se rigidizeaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor
cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de OB 37 8 mm la 100 cm in rosturile orizontale.
5.2.3. Sporirea rigiditatilor se obtine si prin armarea lor cu bare din OB 37 8 mm plasate in
rosturile orizontale la distanta de 4 asize.
5.2.4. Intreruperea executiei zidariei se va face în trepte, fiind interzisa întreruperea în strepi.
5.2.5. Peretii despartitori de 7.5 cm grosime se vor executa cu mortar de ciment marca M 50-Z si vor
fi armati conform. Normativului P2-85. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale ca si
peretii de zidarie de umplutura, plini sau cu goluri de tamplarie.
5.2.6. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor si rezultatele
verificarilor se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.

6. SPECIFICATII PENTRU MORTARE


6.1. Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 50-Z si M 100-Z. Pentru
aceste mortare se foloseste cimentul Portland.
6.2. Mortarele vor corespunde Normativului C 17-82.
6.3. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii :
- dozarea exacta a componentelor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizarea si
obtinerea unei cat mai bune durabilitati.
6.4. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor în conformitate
cu STAS 2631-82 “Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita”.

7. EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS


La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile Normativului C 16-84.

8. ABATERI ADMISIBILE
8.1. Devieri de la cotele continute in planuri, in planul orizontal, sunt admise pana la ± 5cm.
8.2. Diferentele de planeitate masurate fata de un dreptar de 3 m lungime sunt admise pina la ± 5
mm.

9. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR

- 36 -
9.1. Verificarea calitatii lucrarilor se face atat la terminarea unei etape, cit si la receptia lucrarilor
prin verificarea :
- verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.)
la elementele realizate;
- aspectul general si starea fiecarui element in parte;
- inventarierea tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse;
- corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.).
9.2. Cind datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul
(dirigintele lucrarii) va decide refacerea elemetelor de zidarie necorespunzatoare executate fata de proiect si
caietul de sarcini.

10. MASURATORI SI DECONTARI


10.1. Lucrarile de zidarie din caramidã plina sau eficienta se vor masura si deconta astfel :
- se masoara la mc real executat; la grosimi luindu-se in calcul dimensiunile modulate din proiect;
- se vor scade toate golurile si locasurile elementelor de constructii inglobate in zidarie cu o sectiune > 0.4
mp.
10.2. Pretul de decontare al zidariei cuprinde montarea si demontarea schelei usoare pe capre pentru
lucrari pina la inaltimea de 5m.

NORME DE PROTECTIA MUNCII - LUCRARI DE ZIDARIE


Executarea lucrarilor de zidarie la inaltime trebuie sa se faca de pe schele tipizate sau executate
reglementar si ingradite cu parapeti, conform punctului 2.4 din volumul 1 si cu scinduri de bordura.
Se interzice circulatia pe ziduri. Pentru circulatie vor fi folosite numai schele.
Aducerea mortarelor si caramizilor pe cladirile in curs de executie se va face in dispozitive speciale
tipizate asigurate pentru evitarea caderii materialelor.
Se interzice executarea zidariei pe o inaltime mai mare de 2 etaje, fara legarea zidurilor prin plansee
sau fara a se monta pe grinzile planseelor o podina provizorie.
Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidarie se va face astfel incat sa se lase un
spatiu de minim 0.50 m intre zidul ce se executa si materiale, de-a lungul intregului front de lucru unde se
lucreazã.
Podina de lucru va fi cel pu]in cu 15 cm mai jos decit nivelul zidariei. Inaltimea zidariei nu va depasi
1.20 m deasupra podinei de lucru. Pentru inaltimi mai mari se vor monta podine auxiliare.
La zidirea peretilor exteriori de pe schele interioare se va monta - obligatoriu- viziere de protectie pe
perimetrul exterior al constructiei pentru oprirea caderii obiectelor de sus.
In cazul in care inaltimea zidariei nu depaseste 8 m, nu este obligatorie montarea vizierelor de
protectie. Daca nu e posibil a executa viziere de protectie, se va ingradi locul de lucru unde se executa
zidaria, distanta minima de la suprafata zidului ce se executa pana la ingradire fiind de 1.50 m.
Vizierele de protectie vor avea latimea de minim 1.50 m si inclinarea de 20% fata de orizontala; vor
fi rezistente avand consolele de preferinta din metal, iar copertina din scindura de 2.50 cm grosime, batute
una linga alta. Primul rind de viziere- cel care va ramine pina la terminarea zidariei- va fi montat la distanta
maxima de 6.00 m de la pamint, iar al doilea rind de viziere, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat
inferior celui la care se lucreaza.
Personalul muncitor care monteazã sau demonteazã vizierele de protectie va fi asigurat contra caderii
prin centuri de siguranta legate de puncte fixe ale cladirii.
Se interzice circulatia si depozitarea marfurilor pe viziere de protectie.
Golurile de usi din zidurile exterioare trebuiesc inchise, pentru a opri trecerea personalului muncitor
prin ele.
Se interzice lasarea pe ziduri a materialelor de zidarie neintroduse în opera, a molozului sau sculelor,
la intreruperea lucrului.

- 37 -
La executarea placajului peretilor, concomitent cu zidaria se vor lua aceleasi masuri de tehnica
securitatii muncii ca la lucrarile la inaltimi si la cele de invelitori.
Umplutura dintre placaj si zidarie se va executa concomitent cu placajul si va depasi obligatoriu
nivelul superior al placii.
Zidaria corniselor de caramida ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe
schele exterioare. In cazul in care se folosesc schele in consola acestea vor fi astfel montate incit distanta
dintre marginea exterioara a cornisei si balustrada podinei de lemn sa fie de minim 60 cm.
La executarea corniselor din zidarie se vor prevedea dispozitive pentru ancorarea lor provizorie si
care vor fi demontate dupa executarea tencuielilor si a invelitorii.
In timpul executarii zidariei, pina la executarea planseelor, se interzice rezemarea scarilor sau a altor
obiecte pe ziduri. Se vor utiliza scari duble.
La terminarea executiei stilpilor de zidarie dintre golurile de usi si ferestre, se vor monta buiandrugi
peste care se va aseza cel putin un rind de blocuri; in cazul executarii buiandrugilor din beton armat monolit,
rigidizarea stilpilor se ve face prin acestia. Se interzice lasarea stilpilor la partea superioara, existind pericol
de darimare.
In timpul executiei este interzis a se crea diferente de inaltimi de peste 1.50 m.
Se va acorda o atentie speciala pentru asigurarea stabilitatii corniselor prin ancorare, proptire, etc.
In cazul utilizarii - pentru ridicarea materialelor- a unor dispozitive si mecanisme de mica
mecanizare, personalul muncitor ce le manevreaza va respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul
de pe schele si la inaltime si va fi dotat cu echipamentul de protectie corespunzator.
Dispozitivele de ridicat vor fi prevazute cu sigurante, cu cabluri etc. respectindu-se - obligatoriu -
toate normele P.I.S.C.I.R.
Personalul muncitor ce le manevreaza va trebui sa fie autorizat.
Primirea materialelor de zidarie se va face pe podine special amenajate si dimensionate
corespunzator sau pe plansee, in locuri special indicate de conducatorul locului de munca.
Toate golurile periculoase vor fi inchise sau ingradite cu parapeti de protectie.
Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncarea din constructie.
Evacuarea se va face conform normelor generale comune de protectie a muncii privind evacuarea
deseurilor.
La lucrarile ce se executa in mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectati inainte de
inceperea lucrului.
Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau in forma de ciuperca, cu muchiile din tabaã
zfrentuitã si ascutite, a unor roabe si tomberoane care nu sunt în perfecta stare de functionare.
Sculele de mina folosite la zidarie vor fi bine fixate pe miner.
In cazul in care este necesar a se taia sau sparge unele zidarii, personalul muncitor va fi dotat cu
ochelari de protectie.
Minuirea unor mecanisme actionate electric sau mecanic de alt personal muncitor decit cel de
specialitate, se va putea face numai dupa ce acestui personal i se va face - de compartimentul de mecanizare-
un instructaj special confirmat printr-o atestare.
Conducatorul punctului de lucru este obligat in permanenta a controla ca mecanismele si
dispozitivele actionate electric utilizate la lucrarile de zidarie sa fie legate la pamint.

- 38 -
CAIET DE SARCINI

INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE

1. GENERALITĂŢI
Obiectul prezentului caiet de sarcini îl constituie condiţiile tehnice pentru execuţia instalaţiilor sanitare
interioare.
2. INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE
Lucrarea constă din următoarele:
- Instalaţii de distribuţie pentru alimentarea cu apă rece potabilă, apă caldă menajeră;
- Obiecte sanitare cu legături la distribuţia de apă rece, caldă şi respectiv la canalizare;
- Armături de închidere, reglare şi golire;
- Suporţi şi brăţări pentru conductele montate aparent;

Lista prescripţiilor tehnice de bază pentru instalaţiile sanitare


- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I9
- Instrucţiuni tehnice pentru protecţia construcţiilor metalice din profile subţiri C139
- Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor îngropate I14
- Instrucţiuni tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii C142
- Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii C56
- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului
P118
- STAS 1478 – alimentare cu apă la construcţiile civile şi industriale.
- STAS 1795 – canalizări interioare

Materiale și produse
Ţevi şi accesorii
- Ţevi cupru pentru instalaţii
- Fitinguri
- Tuburi şi piese de legătură din polipropilena pentru canalizare
Obiecte sanitare şi accesorii
- Lavoare din porţelan, piedestal pentru lavoar
- Vas pentru closet din porţelan sanitar cu rezervor din mase plastice montat la semiînălţime.
- Cuier din porţelan sanitar NI 546
- Spălător inox pentru vase
- Baterie monocomandă pentru lavoare şi spălător Dn1/2”
- Accesorii: portprosop sau uscător electric de mâini, oglinzi din semicristal, porthârtie din
porţelan sanitar
Armături
- Baterie amestecătoare stativă pentru lavoar şi spălător monocomandă 1/2”
- Robinet simplu de serviciu cromat
- Robineţi de închidere sferici
- Robineţi de trecere cu descărcare pentru golire
LIVRAREA, DEPOZITAREA ŞI MANIPULAREA MATERIALELOR
Materialele asupra cărora condiţiile atmosferice nu au influenţă nefavorabilă pe durata depozitării se
vor depozita în aer liber pe platforme special amenajate.

- 39 -
Materialele care pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directă a soarelui (materiale pentru
izolaţii, obiecte sanitare, etc) se vor păstra în şopron.
Materialele ca: armături, obiecte sanitare ceramice, aparate de măsură şi control etc. se păstrează în
magazii închise.
La manipulare materialele vor fi ferite de lovituri.
EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Operaţii pregătitoare
- Examinarea proiectului
- Verificarea existenţei golurilor sau executarea lor
- Trasarea instalaţiilor şi corelarea cu celelalte instalaţii (încălzire, electrice, climatizare)
În analizele privind economicitatea unei soluţii, inclusiv oportunitatea unei modernizări sau
transformări, se vor lua în considerare toate aspectele legate de costul investiţiei şi al exploatării.
Operaţii de confecţionare şi montare
- Prefabricarea tronsoanelor de conducte
- Montarea provizorie a suporţiilor
- Montarea conductelor
- Definitivarea fixării conductelor şi a suporţilor
- Proba de etanşeitate la presiune la rece a conductelor de apă rece şi caldă ce urmează a fi
mascate
- Izolarea termică a conductelor mascate
- Definitivarea instalaţiilor de apă rece, caldă şi canalizare (inclusiv conducte de legătură)
- Proba generală de încercare de etanşeitate la rece a tuturor conductelor de apă rece şi caldă
- Proba de etanşeitate la cald a conductelor de apă caldă menajeră
- Montarea obiectelor sanitare după realizarea primei faze de finisaj a construcţiei (glet,
faianţă)
- Realizarea legăturilor la obiecte sanitare
- Încercarea de etanşeitate la conductele de canalizare
- Izolarea conductelor şi protejarea izolaţiilor termice
Operaţii de protejare a lucrărilor
Pe parcursul lucrărilor se vor lua măsuri de preîntâmpinare a pătrunderii murdăriei în
conducte, armături şi obiecte sanitare, precum şi pentru preîntâmpinarea deteriorării instalaţiilor.

Verificarea lucrărilor
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparataje ce corespund tehnic şi calitativ
prevederilor proiectului.
Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatajele se vor supune unui control cu ochiul liber.
Defecţiunile se vor remedia sau se vor înlocui materialele. La aparatele de masură şi control se va verifica
existenţa sigilului şi a buletinului de verificare emis de metrologic.

Montarea tuburilor din polipropilenă


Îmbinarea tuburilor din polipropilenă se va realiza cu mufe şi fără mufe (cu racord special mufă bi-
îmbinare).
Pentru realizarea îmbinărilor între tuburi se vor executa următoarele operaţii:
- Curăţirea mufei şi a garniturii, controlul stării garniturii.
- Curăţirea extremităţii tubului sau a racordului de îmbinare.
- Aplicarea lubrifiantului VALSIR pe extremitatea tubului de îmbinat şi pe garnitură (nu se
vor utiliza alţi lubrifianţi).
- Se va introduce tubul până în capătul mufei.
- Se extrage tubul circa 10mm (acest spaţiu va compensa dilatările); în cazul îmbinarii tuburilor

- 40 -
cu racorduri această operaţie nu este obligatorie.
Pentru îmbinarea tuburilor fără mufe – cu racord special se vor executa următoarele operaţii:
- Curăţirea extremităţii tubului fără sanfrenarea îmbinării.
- Controlul stării mufei şi eventuala curăţire a celor două extremităţi.
- Montarea manşonului de îmbinare pe tubul de îmbinare.
- Aplicarea lubrifiantului VALSIR în interiorul mufei bi-îmbinare.
- Aplicarea unei cantităţi mici de lubrifiant pe manşonul de îmbinare.
- Se introduce mufa bi-îmbinare pe manşon până la capăt şi controlul bunei introduceri a
manşonului însuşi.
- Aplicarea lubrifiantului VALSIR pe garnitură.
- Introducerea până la capăt a tubului sau a racordului.
- Ancorarea tuburilor se va realiza prin brăţări de oţel îmbrăcate în cauciuc antivibrant.
- Tuburile montate în şapă se vor acoperi cu carton greu sau carton ondulat, dacă prin tuburi se
vor transporta lichide cu temperaturi ridicate, astfel încât să permită dilatarea tubului.
- Indicaţii privind pozarea instalaţiilor verticale şi orizontale:
- Tuburile orizontale vor fi ancorate, adoptând o distanţă între brăţări egală cu de 10 ori
diametrul. Pentru conductele verticale distanţa între brăţări va fi de la 1m la 2m, în funcţie de diametrul
tubului de pozat.
- Brăţările vor fi fixate în pereţii clădirii.
- În cazul tuburilor verticale care traversează mai multe planuri se va monta o brăţară de ghidaj
lângă mufa de îmbinare şi o a doua la distanţa recomandată mai sus. În acest caz, fixarea la planşeu constituie
ea însăşi o ancorare la punct fix.
- Trecerea tuburilor prin fundaţii, tavane etc. se va realiza etanş împotriva umidităţii şi a
zgomotului şi va fi făcută cu ajutorul izolaţiilor sau a materialelor fonoizolante.

Executarea izolaţiilor
Izolarea conductelor se va executa numai după efectuarea probelor de presiune, după curăţirea şi
protejarea suprafeţelor cu straturi anticorozive.
Izolaţiile vor fi întrerupte în dreptul organelor de închidere şi manevrare, a elementelor de
susţinere şi la îmbinările cu flanşe, precum şi la treceri prin ziduri.
La executarea lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din „Instrucţiuni tehnice pentru
executarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii”.

Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor


- Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de construcţii se va face prin
şuruburi sau pe console.
- În scopul de a evita deteriorarea obiectelor sanitare, până la terminarea lucrărilor de
finisaje la construcţie, ele vor fi protejate.
Echiparea şi dotarea instalaţiilor de alimentare cu apă şi de canalizare se va face în funcţie de
destinaţia şi caracteristicile clădirilor sau a spaţiilor ce urmează a fi dotate, de caracteristicile reţelelor
exterioare de apă şi canalizare, de nivelul de confort la care trebuie să răspundă clădirile respective, precum şi
de cerinţele investitorilor.
Dotarea minimă cu obiecte sanitare şi accesorii a clădirilor se va face ţinând seama de prevederile
cuprinse în STAS 1478 „Instalaţii sanitare. Alimentare cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii
fundamentale de proiectare”, de prevederile reglementărilor tehnice în vigoare în care se precizează dotările
necesare pentru diferite categorii de clădiri şi încăperi şi de prevederile temei de proiectare.

Montarea armăturilor de închidere


Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.

- 41 -
Condiţii de montare pentru conducte de apă
- Panta minimă a conductelor de apă va fi de 1 0/00 şi se vor realiza următoarele distanţe:
- Conducte – pereţi finiţi +3cm,
- Între izolaţiile conductelor vecine ≈ 4cm,
- Între flanşe şi conducte apropiate ≈ 3cm,
- Între conducte de apă, canalizare şi instalaţii electrice – conform normativ I7.
- La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele se montează în tuburi de protecţie
(manşoane). Partea superioară a manşoanelor montate în pardoseala încăperilor – dotate cu instalaţii sanitare
(băi, oficii etc.) va depăşi nivelul pardoselii finite cu 2-3cm.
- În porţiunile în care conductele traversează elementele de construcţii, nu se admit îmbinări.

Condiţii de montare pentru obiecte sanitare


Distanţele de amplasare precum şi cotele de montaj ale obiectelor vor fi conform STAS 1504.

Abateri admise
Conform normativ I9-96 şi C56/86.

VERIFICAREA ÎN VEDEREA RECEPŢIEI


Pe parcursul executării lucrărilor se vor efectua următoarele verificări:
- Verificarea caracteristicilor şi calităţii materialelor utilizate
- Verificarea traseelor conductelor şi amplasamentul aparatelor, obiectelor sanitare,
armăturilor etc.
- Verificarea calităţii şi corespondenţei cu proiectul a prefabricatelor de instalaţii sanitare.
Toate materialele şi aparatele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform prevederilor
din proiect, au fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul manipulării nu au suferit
deteriorări.
Categoriile de lucrări la care probele pot fi făcute independent, în prezenţa investitorului prin întocmire
de procese verbale:
- Conducte interioare de apă rece, caldă, combaterea incendiilor şi de canalizare menajeră,
- Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor,
- Lucrări de izolaţii şi vopsitorii,
- Verificări de efectuat pe faze de lucrări.
a) Conducte interioare de apă caldă, rece şi combaterea incendiilor:
- Distanţele între conducte şi elementele de construcţii şi conductele altor instalaţii
- Modul de fixare a conductelor
- Corecta amplasare şi executare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare şi a manşoanelor de
protecţie
b) Lucrări de verificare a etanşeităţii şi rezistenţei:
- Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi de funcţionare la conductele de apă rece
- Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi la cald, de rezistenţă şi de funcţionare la apă
caldă de consum.
Aceste probe se vor efectua înaintea montării armăturilor de serviciu şi a aparatelor, poziţiile
acestora fiind busonate.
Presiunea pentru încercare la etanşeitate la rece şi la cald va fi egală cu 1,5x presiunea de regim,
dar nu mai mică de 6 bar. Instalaţiile se vor ţine sub această presiune 20 minute, timp în care nu se admite nici
o scădere a presiunii.
Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa în punctul cel mai jos a
instalaţiilor.

- 42 -
Proba la cald se va face menţinându-se în funcţiune instalaţia de apă caldă timp de 6 ore, temperatura în
instalaţie având 60 0C.
Încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va efectua verificându-se dacă toate punctele de consum
asigură debitul prevăzut în proiect şi dacă temperatura apei corespunde celui prevăzut.
c) Conductele de canalizare interioare se vor verifica distanţele lor de elementele de construcţii,
pantele prevăzute şi fixarea lor. Se va verifica corecta amplasare a pieselor de curăţire şi etanşeitatea lor.
Etanşeitatea conductelor de canalizare menajeră se va verifica umplând instalaţia până la nivelul de refulare a
obiectelor sanitare. Încercarea de funcţionare se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare.
d) Obiecte sanitare (C56-86)
- Se va verifica dacă nu sunt fisurate, lovite etc. şi corespund ca număr, mărime, model, calitate şi
poziţie de montaj, ca cele prevăzute în proiect.
- Să fie solid fixate pe console şi consolele să fie prinse rigid în perete.
- Sifoanele obiectelor să asigure scurgere normală.
- Bateriile să asigure un jet continuu de apă, închidere perfectă şi manevrare uşoară.
- Robinetele de închidere să fie uşor accesibile.
- La hidranţii interiori de incendiu, deschiderea robinetului trebuie să se facă cu uşurinţă şi
furtunul să fie astfel înfăşurat încât desfăşurarea lui să se facă în spirală.
- Verificarea etanşării sifoanelor de pardoseală se va face circulând prin ele apă timp de 24 ore,
după care timp de 3 zile se vor urmări eventualele infiltraţii.

Verificări de efectuat la recepţia preliminară


Verificările de calitate la recepţia preliminară vor fi efectuate de către comisia de recepţie numită în
acest scop. Se va lucra în conformitate cu „Regulamentul de efectuare a recepţiei obiectelor de investiţii”. Se
vor efectua următoarele verificări:
- Calitatea aparatelor, obiectelor sanitare şi a materialelor utilizate
- Corespondenţa lucrărilor cu prevederile din proiect, standarde şi alte prescripţii oficiale
- Aspectul şi calitatea lucrărilor
- Condiţiile de rezistenţă, etanşeitate şi de funcţionare a instalaţiilor.
Aceste verificări se vor efectua scriptic şi direct; se va verifica de asemenea existenţa proceselor
verbale de verificare a lucrărilor pe faze. Toate probele enumerate în procesele verbale vor rămâne la
beneficiar pentru cartea constructorului.

MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE
Unităţile de măsură pentru decontarea lucrărilor sunt cele indicate în listele de lucrari.

CAIET DE SARCINI

LUCRĂRI DE INSTALAŢII ELECTRICE

1. GENERALITĂŢI
Caietul de sarcini se referă la:
- lucrările de execuţie a instalaţiilor electrice de joasă tensiune;
- echipamentele şi materiale principale;
- montajul şi execuţia instalaţiilor electrice pe şantier;
- probe şi verificări pentru punerea în funcţiune.
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice de execuţie, verificare şi recepţie a instalaţiei
electrice. Are caracter de obligativitate deoarece respectă:

- 43 -
- prevederile Legii protecţiei muncii 90/1996;
- cerinţele de calitate în construcţii ale Legii 10/1995;
- prevederile normativului NP-I7/2011 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice
cu tensiuni până la 1000 V ca 1500cc;
- prevederile ghidului GP 052-2000;
- prevederile normativului NTE 007/2008 pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri
electrice;
- prescripţiile STAS 12604/4 -1989 pentru alegerea, realizarea şi dimensionarea sistemelor
de protecţie împotriva şocurilor electrice;
- prescripţiile STAS 12604/5-1989 pentru proiectarea, execuţia şi verificarea sistemelor de
protecţie împotriva şocurilor electrice.
Caietul de sarcini are drept scop ca, prin respectarea condiţiilor tehnice, instalaţia electrică executată,
verificată şi recepţionată, să îndeplinească cerinţele de calitate cu privire la:
- rezistenţă şi stabilitate;
- siguranţă în exploatare;
- siguranţă la foc;
- igiena şi sănătatea oamenilor;
- refacerea şi protecţia mediului;
- izolaţia termică şi hidrofugă;
- economia de energie;
- protecţia împotriva zgomotului.
În conformitate cu normativul NP-I7–2011 este interzisă începerea execuţiei lucrărilor de instalaţii
electrice de către constructor dacă până la atacarea lucrărilor beneficiarul (investitorul) nu a asigurat:
- verificarea proiectului de verificatori de proiecte atestaţi, (art. 3.1.1. şi 3.1.3.);
- obţinerea avizului tehnic de racordare la reţelele electrice de alimentare, obținerea
autorizației de construcție.
ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA EXECUŢIEI SE VA CONSULTA ÎN MOD OBLIGATORIU
PROIECTANTUL ÎN VEDEREA ASIGURĂRII ULTIMELOR CORELĂRI ALE PROIECTULUI
CU SITUAŢIA DE PE TEREN.
Beneficiarul va confirma ultimele cerinţe în echiparea cu instalaţii funcţionale urmând ca
proiectantul să ateste aceste solicitări, dacă răspund normelor tehnice în vigoare.

2. PREVEDERI GENERALE
La executarea lucrărilor prevăzute în prezentul caiet de sarcini se vor respecta prevederile
normativelor şi standardelor în vigoare.
- Contractantul general este obligat să asigure prin forţe proprii şi prin colaborarea cu entităţi
specializate efectuarea tuturor încercărilor, verificărilor, probelor rezultate din respectarea
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
- În cazuri deosebite se pot accepta şi aproba derogări de la prevederile prezentului caiet de
sarcini numai cu acordul scris al proiectantului şi beneficiarului.
- Contractantul general are obligaţia să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie a
lucrărilor precum şi rezultatele obţinute în urmă încercărilor şi verificărilor.
- Atunci când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul are obligaţia
să dispună întreruperea lucrărilor.
- Contractantul general este răspunzător de pagubele produse prin aceste întreruperi şi de
refacerea lucrărilor necorespunzătoare.
Proiectantul are obligaţia să oprească lucrările în următoarele cazuri:
- Constatarea utilizării unor materiale necorespunzătoare (cabluri, aparataj electric altul decât
cel prevăzut în documentaţii, etc.);

- 44 -
- Abateri fată de Caietul de sarcini, PT sau DDE, lucrările putându-se relua imediat ce se
remediază de către constructor a abaterilor constatate.
- Proiectantul are obligaţia să aducă la cunoştinţa beneficiarului şi executantului orice
schimbare de soluţie apărută ca urmare a modificării proiectului la apariţia unor situaţii noi,
pe parcursul execuţiei.
Beneficiarul are următoarele obligaţii:
- Să anunţe proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a unor neconcordanţe
între proiect şi situaţia din teren sau a lipsei unor detalii ce împiedică desfăşurarea
lucrărilor;
- Să oprească lucrările în situaţiile prevăzute la obiecţiile proiectantului;
- Să verifice permanent îndeplinirea condiţiilor prevăzute în proiect şi caietul de sarcini.

3. DOCUMENTE CE SE CER EXECUTANTULUI


La începerea şi pe timpul execuţiei lucrărilor de instalaţii electrice interioare si exterioare,
executantul va pune la dispoziţia organelor de control şi/sau beneficiarului următoarele documente:
- capacitatea şi atestatele personalului calificat pentru execuţia, testarea lucrărilor de instalaţii
electrice;
- lista cu dotările tehnice pentru executarea lucrărilor, testarea lucrărilor executate şi
echipamentele necesare pentru protecţia muncii, necesare pe timpul execuţiei;
- certificate de calitate pentru materiale şi buletine de încercări şi analize, daca este cazul;
- specificaţiile tehnice ale aparatelor şi echipamentelor electrice utilizate;
- procese verbale pentru lucrări ascunse (coloane şi racorduri exterioare, prize de protecţie
împotriva electrocutărilor şi trăsnetului, etc.);
- procesele verbale şi instructajele pe care executantul le-a întocmit, pentru respectarea
măsurilor de protecţia muncii şi focului, în special cele aferente instalaţiilor electrice.
- procesele verbale şi instructajele pe care executantul le-a întocmit, pentru respectarea
măsurilor de protecţia a mediului.
La terminarea lucrărilor executantul va preda beneficiarului:
- proiectul de execuţie, cu modificările intervenite în cursul execuţiei, necesar pentru
întocmirea de către acesta a cărţii tehnice a construcţiei;
- buletinele de încercare şi verificare a instalaţiilor şi în special a celor de protecţie împotriva
electrocutărilor şi trăsnetului, inclusiv a circuitelor;
- rezultatul probei de 72 ore, pentru ansamblul instalaţiei;
- observaţii şi constatări pe parcursul lucrărilor de execuţie, care pot constitui repere în
activitatea de exploatare a beneficiarului;
- documentaţiile tehnice (planuri, scheme, specificaţii, etc. ale aparatelor, echipamentelor,
tablourilor electrice, certificate de calitate, etc.), care au fost montate, inclusiv instrucţiunile
de montaj şi utilizare, care au fost primite de furnizorii acestora;
- certificate de garanţie ale materialelor şi echipamentelor introduse în instalaţiile executate.
- documentele de garantie a tuturor aparatajelor, cablurilor, si obiectelor folosite in proiect.
- procese verbale cu privire la curatenia in terenul de lucru si la local de munca.

4. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE.


4.1. Condiţii generale comune pentru materiale şi echipamente
Toate materialele şi echipamentele utilizate trebuie să fie agrementate tehnic conform Legii 10/1995
şi certificate conform Legii protecţiei muncii 90/1996.
Toate materialele şi echipamentele trebuie să corespundă prescripţiilor tehnice ale producătorului
(intern sau extern).
Ele vor fi însoţite de:

- 45 -
- certificatul de calitate al producătorului;
- cartea sau fişa tehnică care trebuie să conţină caracteristicile tehnice, durata de viaţă în
exploatare, desenul de ansamblu cu cotele de gabarit şi de montaj, schema electrică,
instrucţiuni de montare, verificare, întreţinere şi exploatare;
- certificatul de garanţie;
- certificatul de atestare a performanţelor (agrementare tehnică) pentru materialele şi
aparatele utilizate;
- certificatul de atestare şi sigiliul Biroului Român de Metrologie Legală, pentru
echipamentele care trebuie omologate de acesta.
Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare
(plăci, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie să fie incombustibile, clasa
CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) şi CA2b (C2).
Toate documentele mentionate mai sus, certifícate, schite de montaj, etc, vor fi scanate si predate atat
pe suport hartie cat si pe suport digital. Salvarea se va face ordonat, dupa un principiu usor de urmarit, ex.
denumirea fazei de proiect, denumirea instalatiei, zonei, etc.
La alegerea materialelor şi echipamentelor se va ţine seama de:
- parametrii de funcţionare:
- tensiune: tensiunile nominale ale materialelor şi echipamentelor, respectiv nivelul lor de
izolaţie trebuie să corespundă tensiunii maxime din instalaţia respectivă;
- curent: materialele şi echipamentele se vor alege în funcţie de natura curentului (alternativ
sau continuu) şi de valoarea maximă admisibiliă a intensităţii acestuia care poate apărea în
regim anormal de funcţionare;
- alte caracterisitici: puterea, factorul de putere etc., vor fi în conformitate cu indicaţiile
producătorilor;
- categoria în care se încadrează încăperile din punct de vedere al:
- mediului – conform normativului NP-I7-2011;
- pericolului de incendiu – conform normativului P118-99;
- pericolului de electrocutare – conform STAS 2612-87; 12604-87; 12604/4-89 şi 12604/5-
90;
- destinaţia construcţiei şi condiţiile specifice de utilizare şi montare – conform NP-I7-2011
şi I20-2000;
- caracterul specific instalaţiei electrice - conform normativului NP-I7-2011.
Furnizorii produselor îşi vor asuma toată responsabilitatea pentru respectarea caracteristicilor tehnice
şi funcţionale pentru acestea, pentru execuţia acestora în regim de asigurare a calităţii şi pentru documentaţia
tehnică livrată odată cu produsul.
Caracteristicile materialelor şi echipamentelor electrice montate, trebuie să nu provoace efecte
dăunătoare asupra altor echipamente electrice sau să dăuneze funcţionării sursei de alimentare.
Aparatele şi echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protecţie împotriva şocurilor
electrice în funcţie de mijloacele de protecţie aplicate.
Toate produsele/echipamentele/elementele componente care fac obiectul proiectului vor fi
agrementate în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
4.2. Condiţii de amplasare şi execuţie
Cablurile electrice tip ACYAbY, CYAbY sunt cabluri armate cu manta şi izolatie din PVC.
La proiectarea şi execuţia instalaţiei electrice de utilizare se ţine cont de următoarele:
- Alegerea materialelor (conducte, tuburi, cabluri) şi a sistemului de montare se va face
ţinându-se seama de categoriile în care se încadrează încăperea sau zona respectivă din
punct de vedere al caracteristicilor mediului, a pericolului de electrocutare sau a pericolului
de incendiu;

- 46 -
- În cazul în care un loc sau o zonă dintr-o clădire pot fi încadrate în mai multe categorii, se
vor respecta prevederile pentru categoria cu acoperire globală a condiţiilor;
- Se vor evita zonele în care este periclitată integritatea instalaţiilor;
- Se va asigura posibilitatea unui acces uşor la instalaţia electrică;
- Se vor alege traseele cele mai scurte;
- Se interzice spargerea de şanţuri, de goluri în elementele de beton în care acestea nu au fost
prevăzute la proiectarea construcţiei în vederea amplasării instalaţiei electrice (daca este
cazul).
- Se interzice traversarea coşurilor şi canalelor de fum cu conducte, cabluri şi bare electrice,
tuburi de protecţie sau cu alte elemente ale instalaţiilor electrice(daca este cazul);
- Se interzice amplasarea instalaţiei electrice în interiorul canalelor de ventilaţie;
- Se interzice instalarea conductelor electrice în tuburi sau ţevi pozate în pământ, altele decat
cele specificate in proiect.
- Nu se admite amplasarea instalaţiei electrice sub conductele sau utilajele pe care poate să
apară condens (cu excepţia celor în execuţie închisă – grad minim de protecţie IP33
realizate din materiale rezistente la condiţiile respective).
- Distanţele minime obligatorii.
4.3. Distanţe minime
Instalaţia electrică realizată cu conductoare trase prin tuburi de protecţie se va amplasa faţă de alte
instalaţii respectându-se distanţele minime prevăzute în normativul NP I 7/2002.
Instalaţia electrică realizată cu cabluri electrice pozate aparent se va amplasa faţă de alte instalaţii
respectându-se distanţele minime prevăzute PE 107/1995.
Instalaţia electrică, (în tub sau cablu), dacă se realizează pe trasee comune cu alte instalaţii, se va
monta astfel:
- la 5 cm deasupra instalaţiilor de apă şi canalizare (3 cm la intersecţii);
- la 10 cm deasupra conductelor cu gaze petrolifere lichefiate (5 cm la intersecţii) la 25 cm
deasupra instalaţiilor de telecomunicaţii la 100 cm sub instalaţia de gaze naturale şi sub
instalaţia de energie termică cu temperatura de peste +40° C (50 cm la intersecţii).
Pe porţiunile de traseu unde nu pot fi respectate distanţele minime, se iau măsuri constructive de
protecţie prin separări, izolaţii termice, ţevi metalice ce vor depăşi cu cel puţin 50 cm de o parte şi de alta
porţiunea de traseu protejată.
Instalaţia electrică realizată cu cabluri electrice rezistente la foc (conform PE107) cu tuburi metalice
sau materiale electroizolante greu combustibile de clasă CI (CA2a) şi C2 (CA2b), cu aparate şi echipamente
electrice cu grad de protecţie minim IP 54, poate fi montată în contact direct cu materialele combustibile.
Instalaţia electrică realizată cu cabluri electrice fără întârziere la propagarea flăcării, cu tuburi din
material plastic şi echipamentele care au grad de protecţie inferior lui IP 54, poate fi montată pe materialele
combustibile, dacă între acestea se interpun materiale incombustibile sau elemente de distanţare şi anume:
- straturi de tencuială de minim 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante
incombustibile cu grosime de minim 0,5 cm şi cu o lăţime care depăşeşte cel puţin 3 cm pe
toate laturile, elementul de instalaţie electrică;
- elemente de susţinere din materiale incombustibile (console metalice) care distanţează
elementele de instalaţie electrică cu cel puţin 3 cm faţă de elementele combustibile.
Aceste măsuri se vor aplica atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată a elementelor de
instalaţie electrică.
La montarea aparentă a cablurilor electrice, se vor respecta distanţele maxime de rezemare şi fixare
conform normativului NTE 007/2008 şi anume:
- pentru cabluri electrice nearmate:
 50 cm pentru montaj orizontal;
 100 cm pentru montaj vertical;

- 47 -
- pentru cabluri electrice armate:
 80 cm pentru montaj orizontal;
 150 cm pentru montaj vertical.
Pe traseele verticale se recomandă o distanţă de 30 cm între circuitele de forţă şi cele de curenţi slabi,
iar pe traseele orizontale se recomandă o distanţă de minimum 5 cm.
Pentru a evita perturbaţiile cauzate de aparate care produc câmpuri electromagnetice (de ex. balasturi
pentru lămpile fluorescente) se recomandă o distanţă de minim 30 cm între aceste aparate şi traseul
circuitelor de curenţi slabi.
Traseele orizontale ale instalaţiei electrice realizată cu conductoare protejate în tuburi de protecţie, se
vor monta la 0,3 m de la plafon.
4.4. Tehnologia de execuţie a lucrărilor
Instructiunile tehnice privind execuţia instalaţiilor electrice cuprinde 2 categorii:
Categoria I – lucrări pregătitoare
Înainte de începerea lucrărilor executantul trebuie să parcurgă următoarele etape:
- Verificarea documentatiei tehnice;
- Verificarea calităţii materialelor aprovizionate (buletine de încercări, certificat de garanţie
şi declaraţii de conformitate);
- Efecuarea instructajului de protecţia muncii, PSI şi reîmprospătarea cunoştinţelor tehnice
necesare.
- Înainte de montaj se va verifica:
- Continuitatea electrică a conductoarelor;
- Verificarea calităţii tuburilor;
- Verificarea aparatajului electric. Materialele gasite cu defecţiuni vor fi înlăturate şi izolate
astfel încât să nu fie posibilă utilizarea neintenţionată a acestora.
Categoria a II-a – executarea lucrărilor
Ordinea de executare a lucrărilor va fi următoarea:
Instalaţii interioare
- fixarea poziţiei tablourilor electrice;
- trasarea circuitelor;
- fixarea pozitiei tuburilor de protecţie şi a dozelor de tragere şi derivaţie;
- montarea dozelor de aparate (daca este cazul);
- trasarea poziţiei paturilor de cabluri, inclusiv verificarea şi adaptarea acestora la numărul de
circuite pentru care este dimensionat;
- montarea conductelor electrice (conductoare şi cabluri);
- trasarea instalaţiei interioare de protecţie împotriva electrocutărilor;
- fixarea corpurilor de iluminat pe poziţia finală;
- montarea aparatelor locale (întrerupătoare, prize, etc.);
- racordarea aparatelor, inclusiv corpurilor de iluminat la circuite;
- montarea tablourilor electrice pe amplasament;
- racordarea circuitelor electrice la tablouri cu verificarea fazelor;
- racordarea restului receptoarelor cu verificarea fazelor;
- verificarea continuităţii circuitelor şi rezistenţei de izolaţie;
- punerea parţială şi eşalonat sub tensiune a circuitelor pentru efectuarea de probe fără
sarcină;
- efectuarea de probe şi măsurători la instalaţiile de legare la pământ şi a continuităţii
electrice a ansamblului instalaţiei, până la piesele de separaţie amplasate în exteriorul
clădirii;
- efectuarea de probe în sarcina, pentru fiecare circuit în parte, progresiv, până la încărcarea
maximă a circuitelor şi tablourilor.

- 48 -
Instalaţiile exterioare şi de protecţie împotriva trăsnetului
- determinarea traseului si pozarea instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului (conducte
de captare şi de coborâre);
- amplasarea pieselor de separaţie pentru măsurători;
- realizarea săpăturilor pentru priza exterioară de legare la pământ şi pozarea cablurilor,
inclusiv decopertări de drumuri, alei, trotuare;
- realizarea lucrărilor de protecţie şi amplasarea elementelor necesare de protecţie a
instalaţiilor exterioare, în cazul subtraversărilor;
- montarea instalaţiilor (conducte de protecţie, electrozi, cabluri, etc.);
- acoperirea şanţurilor şi repararea trotuarelor, drumurilor şi aleilor;
- racordarea instalaţiilor exterioare la circuite interioare şi tablouri;
- verificarea continuităţii circuitelor racordate;
- punerea sub tensiune, fără sarcină;
- verificarea rezistenţei de dispersie a prizei exterioare de legare la pământ;
- punerea sub tensiune in sarcina a instalaţiilor;
Lucrări finale
- punerea sub tensiune şi predarea lucrărilor către beneficiar.

4.4.1. Trasarea topografica a circuitelor


Se vor marca pe suprafetele de montaj circuitele electrice şi poziţionarea aparatajului (tuburi,
întrerupătoare, prize, doze, corpuri de iluminat, convertoare,tablouri electrice de protectie) conform
planşelor. Se marchează de asemenea poziţiile unde se vor executa traversari, străpungerile în ziduri şi se va
verifica dacă au fost lăsate goluri în elementele de structură ale construcţiei.
Trasare topografica: Ansamblu de metode topografice prin care se realizeaza transpunerea in teren a
elementelor geometrice de legatura (distante,unghiuri, coordonate) stabilita prin proiectul de executie fata
de:
- puncte ale retelelor geodezice sau topografice din zona;
- puncte sau aliniamente ale constructiilor invecinate;
- detalii invecinate cu caracter natural.
Proiectul de executie trebuie sa cuprinda obligatoriu documentatia topografica de baza folosita la
intocmirea retelelor topografice cit si scheme de sprijin pentru trasare sau bazele de trasare, masuratorile pe
teren ale bazei de trasare, bornarea si semnalizarea punctelor.
In cazul in care proiectul de executie nu contine toate elementele geometrice necesare trasarii sau
daca solutiile din proiect nu se pot aplica pe teren se ia legatura cu proiectantul pentru stabilirea solutiilor de
proiectare.
Lucrarile de trasare incep dupa faza de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper la
care participa si beneficiarul si proiectantul. Din partea santierului executant participa seful de santier sau
reprezentantul acestuia impreuna cu topograful santierului.
Faza se incheie cu completarea procesului verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor
de reper.
Trasarea efectiva pe teren a constructiilor se executa de topograful santierului si consta in
transpunerea pe teren a elementelor geometrice din proiect.
Aplicarea pe teren a retelei de trasare se face prin metode care asigura precizia necesara folosind
punctele retelei topografice existente. Punctele retelei de trasare se materializeaza pe teren prin marci si
repere conform prevederilor STAS 9824/1-87.
Conservarea marcilor si reperelor de trasare revine beneficiarului si executantului pe timpul
lucrarilor. Materializarea pe teren a punctelor si a axelor de trasare sau a punctelor ajutatoare se face prin

- 49 -
stilpi, picheti sau marcaje pe elemente ale constructiilor invecinate conform instructiunilor date de
proiectant.
Lucrarile de trasare se verifica daca se incadreaza in tolerantele inscrise in proiect.
La verificare participa beneficiarul cu proiectantul si se incheie proces verbal de trasare.
Lucrarile de trasare se fac cu instrumente si aparate topografice verificate si etalonate.
Trasarea: operatiile de trasare si de materializare a axelor constructiei reprezinta prima etapa a
lucrarilor pregatitoare pentru executarea fundatiilor. Trasarea pe teren a lucrărilor se face după executarea
curăţirii şi a nivelării terenului. Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamente
proiectate şi marcarea fiecărei construcţii, conform proiectului de execuţie.
Toate lucrările de trasare se vor executa de către constructor prin topometrul şantierului, pe baza
reperelor de trasare, conform planului de trasare întocmit de proiectant. Reperii de trasare se predau pe teren
constructorului de cãtre reprezentanţa proiectantului în prezenţa clientului, pe baza unui proces verbal.
Recepţia lucrărilor de trasare se face de către client, în prezenţa constructorului şi proiectantului.
Metoda de trasare folosita trebuie astfel aleasa incat sa corespunda gradului de precizie cerut
constructiei respective.

4.4.2. Pozarea tuburilor şi dozelor


Tuburile se vor monta îngropat în sol.
Se interzice montarea îngropată în beton a tuburilor defecte (fisuri, crăpături, pereţi subţiri).
Tuburile din PVC se vor monta pe trasee orizontale oblice sau verticale. Tuburile din PVC montate
in zonele cu pericol mecanic, trebuiesc protejate împotriva deteriorarii mecanice prin acoperire cu un strat de
mortar de ciment cu grosimea minimă de 1 cm.
Tuburile se vor fixa cu copci de ipsos sau beton, acolo unde aceasta este necesar pentru ca imbinarile
si asezarea acestora sa se poata faca cu usurinta. In partea de capat trebuiesc fixate obligatoriu, cat si in
apropierea interconectarii dintre ele, unde exista curbe, faţă de dozele de derivaţie.
Se interzice montarea tuburilor şi ţevilor în lungul monitorizarilor, dar se pot face traversări pe
drumul cel mai scurt.
Se interzice îmbinarea tuburilor la treceri prin elemente de construcţie.
Curbarea tuburilor se execută cu raza interioară egală cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al
tubului la montaj aparent şi egală cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montaj îngropat.
După montarea tuburilor se vor lăsa în acestea sârme de tragere pentru tragerea conductelor electrice.
Doze, cutii de derivatie
Legături sau derivaţii la conductele electrice montate în tuburi trebuie să se facă în doze sau cutii de
derivaţii.
Doze de tragere a conductelor electrice în tuburi, se prevăd pe traseele drepte, la distanţă de maxim
35 m şi pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distanţe de cel mult 15 m.
Dozele de derivaţie instalate îngropate în beton, sau pamant se montează în aşa fel încât capacul lor
să se găsească la nivelul suprafeţei finite a elementului de construcţie respectiv. Ramificarea din traseul
principal al unui tub se va face prevăzându-se o doză în punctul de ramificaţie.
Accesoriile plintelor, inclusiv capacele dozelor, cu excepţia elementelor de adaptare pentru aparate,
se montează după tragerea sau pozarea conductelor electrice şi verificare circuitelor.

4.4.3. Montarea conductelor electrice şi a cablurilor


Conductoarele electrice se instalează în tuburi de protecţie cu diametre ales corespunzător tipului
secţiunii şi numărului de conductoare.
Tragerea conductoarelor electrice în tuburi de protecţie se va executa după montarea tuburilor şi
după uscarea tencuielii, dacă acestea au fost montate îngropat.
Montarea conductelor electrice în tuburi se va face folosindu-se sârmele de tragere lăsate în tuburi la
capătul cărora se ataşează mănunchiul conductei electrice. Tragerea se va face cu atenţie evitându-se
mişcările bruşte pentru a nu afecta integritatea precum şi răsucirea acestora. În doze se va lăsa lungimea

- 50 -
necesară executării legăturilor electrice care se execută astfel încât să se asigure realizarea unor contacte
electrice cu rezistenţa de trecere comparabilă cu rezistenţa ohmică a conductoarelor îmbinate, sigure în timp
şi uşor de verificat.
Conductele electrice se marchează prin culori pentru identificarea funcţiunii pe care o îndeplinesc în
circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolaţiei şi se vor folosi următoarele culori de marcare:
- verde/galben, pentru conducte de protecţie (PE);
- albastru deschis, pentru conducte neutre (N);
- verde/galben pe toată lungimea şi în plus marcate albastru deschis la capete, pentru PEN
dacă sunt izolate;
- alte culori decât cele de mai sus (de ex. roşu, albastru, maro) pentru conductoare de fază sau
pol (L1, L2, L3 sau R, S, T).
Se interzice folosirea conductoarelor cu izolaţie de culoare verde sau galbenă în circuite de conducte
PE sau PEN.
Întreaga instalaţie electrică trebuie să menţină aceeaşi culoare de marcare pentru conductele electrice
ce aparţin aceleeaşi faze.
Pozarea cablurilor electrice pe construcţiile metalice se va face numai după ce acestea sunt montate
şi vopsite anticoroziv şi sunt legate la instalaţia de legare la pământ. Amplasarea cablurilor se va face astfel
încât să fie posibilă intervenţia pentru întreţinere şi verificare.
Caracteristicile principale ale cablurile electrice care urmează a fi respectate la instalare:
- tensiunea de lucru: 1000V;
- temperatura de lucru: -25oC ... +70oC;
- flexibilitate tolerabilă (raza de curbura 10D);
- rezistenţă la umiditate;
- rezistenţă la şocurile mecanice;
- rezistenţă la agenţi chimici;
- rezistenţă la foc;
- rezistenta la radiatiile ultraviolete, acolo unde este cazul
Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se vor face numai în doze.
Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor.
Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune.
După executarea legăturilor, între conductoarele electrice, acestea se vor izola cu material
electroizolant (tub izolant, bandă izolantă, etc.) care trebuie să asigure legăturilor acelaşi nivel de izolaţie ca
al conductoarelor, pentru legaturile ce se vor efectua pentru exterior sau in pamant, se vor efectua conform
normelor in vigoare.
Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele de cupru se vor face prin răsucire şi
matisare şi trebuie să aibă minim 10 spire, o lungime a legăturii egală cu de 10 ori diametrul conductorului,
cel puţin 2 cm, şi se cositoresc.
Legăturile conductoarelor electrice din aluminiu, între ele, se execută: prin cleme speciale (cu
suprafeţe de strângere striate şi elemente elastice) prin presare cu scule adecvate şi elemente de racord
speciale, prin metalizare asociată cu lipire sau prin sudură. În toate cazurile, capetele conductoarelor se
curăţă de oxizi.
Se interzice executarea legăturilor electrice numai prin simplă răsucire. Se interzice executarea
legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor din
elementele de construcţie şi trecerilor prin elemente de construcţie.
4.4.4. Montarea aparatelor de comutaţie pentru instalaţii electrice
Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, receptoare, elemente metalice se face prin strângere
mecanică cu şuruburi, acoperite galvanic, în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu 10 mm²
şi prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, acoperite galvanic, în cazul conductoarelor cu secţiuni

- 51 -
egale sau mai mari de 16 mm². La conductoarele care se leagă la elemente mobile, legăturile se prevăd cu
elemente elastice cu suprafeţe striate, acoperite galvanic.
La legăturile executate prin strângere mecanică, suprafeţele de contact ale conductoarelor se curăţă
până la luciu metalic. La conductoarele din aluminiu curăţirea se face sub vaselină neutră. La conductoarele
multifîlare din cupru, suprafeţele se protejează prin cositorire.
Pentru asigurarea împotriva deşurubărilor, legăturile conductoarelor de protecţie se execută conform
STAS 12604/4 şi STAS 12604/5, prin sudare sau prin îmbinări cu contrapiuliţe şi şaibe elastice acoperite
galvanic.
Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecţie în zonele cu pardoseală conductoare
electric (mozaic, ciment, gresie, etc.) şi în zonele în care se utilizează aparatură de calcul.
Prizele dintr-o instalaţie electrică, utilizate pentru tensiuni diferite, trebuie să fie distincte ca formă
sau culoare şi se marchează deosebit cele cu tensiune redusă. Se va inscripţiona pe perete sau in dreptul
prizei, tensiunea de lucru sau destinaţia prizei (de exemplu: 220V c.a., 380V c.a. sau calculator).
Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea
fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură, aburi sau şocuri mecanice, dacă această amplasare
poate fi evitată prin montare la distanţă.
4.4.5. Montarea corpurilor de iluminat
Alegerea corpurilor de iluminat şi a surselor de lumină se face în funcţie de:
- influenţele externe (NP - I 7 2011),
- cerinţele luminotehnice;
- regimul de funcţionare;
- criterii economice.
Secţiunile vor fi în conformitate cu prevederile proiectului, cu respectarea condiţiilor de verificare la
căderea de tensiune şi încărcarea termică (pentru iluminat secţiunea minimă va fi de 1,5 mm², iar pentru
prize 2,5 mm²).
Conductorul NEUTRU, va avea aceiaşi secţiune cu cel de fază, în circuitele monofazate şi în
circuitele trifazate cu secţiuni ale celor de fază până la 16 mm² cupru şi 25 mm² aluminiu.
Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare numai prin cleme de legătură.
Corpurile de iluminat cu elemente metalice se vor lega la conductorul de nul de protecţie sau la
instalaţia de legare la pământ din imediata apropiere.
Se interzice montarea corpurilor de iluminat pe materiale combustibile, dacă nu sunt agrementate
pentru aceasta.
Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct, prin conductoarele de alimentare.
4.4.6. Montarea tablourilor electrice
Tablourile electrice prevăzute in cadrul documentaţiei vor îndeplini condiţiile minimale generale de
exigenţă, necesare exploatarii in exterior.
- tensiunea nominală -1 kV;
- protecţie climatică externa;
- protecţie mecanică;
- ambient local (-25°C...+60°C);
- montaj aparent sau încastrat, conform specificaţiei din proiect;
- acces frontal.
Tablourile vor fi realizate în construcţii închise (tip cutie metalică) şi realizate din materiale
incombustibile din clasa CA 1 (C0) şi nehigroscopice, în conformitate cu prevederile standardului SREN –
60.439.1 numai de către firme atestate.
Se interzice utilizarea în tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale
combustibile clasa CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4).

- 52 -
Construcţia tablourilor va permite racordarea cablurilor şi tuburilor de protecţie în zonele de acces
(panoul superior şi/sau inferior), prin asigurarea de presetupe corespunzătoare şi spaţiu suficient în interior
pentru desfăşurarea conductoarelor.
Conductoarele interioare nu trebuie să fie supuse la solicitări în exploatare (deschidere uşi acces,
desfacere panouri protecţie).
Tablourile electrice trebuie să fie astfel construite încât sa respecte schema electrică şi gradul de
protecţie al instalaţiei.
Tablourile vor fi prevăzute cu uşă frontală, asigurată cu sistem special de încuiere, care să permită
numai accesul personalului specializat.
Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate de cupru.
Borna de racordare a conductorului NEUTRU trebuie să fie montată lângă bornele fazelor asociate
ale circuitului respectiv şi marcată prin semnul de protecţie.
Tablourile electrice vor fi prevăzute cu întrerupătoare generale a căror poziţie de conectare -
deconectare va fi vizibilă.
Echipamentul electric introdus în tablouri trebuie să fie de tipul cu legături faţă. În interiorul
tabloului, aparatele cu funcţiuni sau tensiuni diferite, se vor grupa vizibil şi marca în consecinţă.
Aparatele, conectorii şi conductoarele din interiorul tablourilor vor fi astfel instalate şi etichetate
încât să fie uşor accesibile şi de identificat, pentru manevre, verificări şi intervenţii.
Tablourile electrice vor fi însoţite în mod obligatoriu de:
- dispozitive auxiliare de manevră;
- elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transportă separat, pentru a fi
montate la faţa locului.;
- piese de rezervă a căror frecvenţă de înlocuire reclamă acest lucru;
- date tehnice despre aparatajul de măsură, comandă şi automatizare din componenţa
tabloului, inclusiv certificatele de calitate de la furnizorii acestora;
- cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice monofilare şi desfăşurate,
buletinele de încercare, certificatele de calitate şi elementele de identificare a tabloului
(denumire, furnizor, data fabricaţiei, etc.).
Tablourile electrice se vor monta într-o ghenă zidită aparent astfel încât înălţimea laturii de sus a
tablourilor faţă de sol să nu depăşească 2,3 m şi lateral minim 1,4 m de orice conductă metalică. Fac
excepţie tablourile din locuinţele pentru care se admite o înălţime de cel mult 2,5 m.
Tablourile de distribuţie trebuiesc montate vertical şi fixate sigur pentru evitarea vibraţiilor.
Tabloul electric va avea grad de protecţie minim pentru exploatarea acestora in exterior.
Carcasele tablourilor electrice şi elementele lor de susţinere se protejează împotriva coroziunii şi se
vor racorda în mod obligatoriu la priza de pământ.
Nulul de protecţie se vor lega la priza de pământ respectiv centura de împământare printr-o piesă de
separare şi cu o conexiune de Cu.
Aparatele de protecţie, de comandă, de separare, elementele de conectare etc., cât şi circuitele de
intrare şi de ieşire din tablourile de distribuţie, se etichetează clar şi vizibil astfel încât să fie uşor de
identificat pentru manevre, reparaţii şi verificări. Pe etichetele siguranţelor fuzibile se menţionează şi
curenţii nominali ai acestora.
4.4.7. Instalaţia de legare la pământ
Instalaţia de legare la pământ este compusă din:
- priza exterioară (naturală/artificială);
- conductoarele principale de legare la pământ;
- conductoarele de ramificaţie;
- priza artificială va fi constituită din:

- 53 -
- ţevi de oţel zincate cu diametrul 2 ½”, lungimea 1,5 m şi grosimea materialului de minim
3,5 mm. Ţevile se vor planta vertical în pământ cu partea superioară la minim - 0,5 m, la o
distanță de 3 m între ele;
- elementele de legătură între electrozi şi între celelalte elemente de priză artificială,
constituite din Cu 35mm.
Conductoarele de ramificaţie de la priza exterioară la echipamente sau alte părţi metalice ce pot fi
puse accidental sub tensiune prin defect de izolaţie se va face cu conductoare Cu 35mm sau conductor de
cupru cu secţiunea de 16 mm².
Protecţia împotriva trăsnetului se va asigura printr-o instalaţie cuprinzând elemente de captare tip
plasă, tije de captare, elemente de coborâre şi priza de pământ.
La executarea prizei se trasează conturul pe care se vor dispune electrozii, contur care trebuie să fie
la minimum 1 m distanţă de orice latură a clădirii la care se monteaza priza. Şanţul trebuie sa aibă
adâncimea de minimum 0,6 m şi o lăţime de 0,4-0,5 m. După execuţia şanţului se trece la baterea
electrozilor verticali. Pentru protecţia capului ţevilor se va utiliza un capac metalic de protecţie. Legătura
dintre electrozii verticali şi cei orizontali se va face prin sudură.

4.5. Protecţia instalaţiilor electrice


Se vor monta dispozitive de protecţie cu caracteristicile tehnice prevăzute în proiect. Utilizarea altor
dispozitive de protecţie decât cele prevăzute în proiect, se va face numai cu avizul proiectantului.

4.5.1 Protecţia împotriva şocurilor electrice


La execuţia instalaţiilor electrice interioare se vor aplica măsuri pentru protecţia utilizatorilor
(persoane şi animale) împotriva şocurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte.
Toate materialele şi echipamentele electrice, vor avea asigurată protecţia împotriva atingerii directe a
părţilor active.
Protecţia împotriva atingerii directe se realizează prin una din următoarele măsuri:
- izolarea părţilor active (protecţie completă);
- prevederea de bariere sau carcase în interiorul cărora să se găsească părţile active (protecţie
completă);
- instalarea unor obstacole care să împiedice atingerile întâmplătoare cu părţile active
(protecţie parţială);
- instalarea părţilor active în afara zonei de accesibilitate (protecţie parţială).
Toate masele instalaţiei electrice interioare trebuie să fie prevăzute cu cel puţin o măsură de protecţie
împotriva atingerilor indirecte.
Protecţia împotriva atingerilor indirecte se poate realiza prin măsuri de protecţie "fară întreruperea
alimentării" şi se poate face cu următoarele mijloace:
- folosirea materialelor şi echipamentelor de clasă II, conform SR CEI-60536;
- izolarea amplasamentelor, conform SR CEI-60364-4-41;
- separarea de protecţie;
- amplasarea la distanţă sau intercalarea de obstacole;
- executarea legăturilor de echipotenţializare, nelegate de pământ;
- legarea la pământ a carcaselor care accidental pot fi puse sub tensiune.
Protecţia contra atingerilor indirecte se realizează şi cu măsuri de protecţie prin "întreruperea
automată a alimentării" şi cu dispozitive de protecţie alese în coordonare cu schemele de legare le pământ.
4.5.2 Protecţia mecanică si etanşări
Protecţia mecanică
Cablurile electrice şi conductoarele montate în tuburi aparente, (din PVC), se vor proteja cu ţevi din
oţel, profile din oţel laminat, jgheaburi metalice, în următoarele locuri:
- în interiorul construcţiei, pe înălţimea de minim 1,5 m de la pardoseală;

- 54 -
- în exteriorul construcţiei, pe înălţimea de minim 1,5 m de la sol şi până la 0,3 sub nivelul
solului.
Protejarea cablurilor se va face prin tuburi de PVC, pe tot parcursul traseului subteran.
Etanşări
La trecerea prin elementele de construcţie sau ingropari sub sol, cablurile electrice se vor proteja în
tuburi din PVC sau în ţevi metalice, după care sa va etanşa atât spaţiul între elementele dintre construcţie şi
tub, respectiv ţeava, cu ipsos şi ciment, cât şi spaţiul între tub, respectiv ţeava şi cablu, cu mastic siliconic
5". La utilajele şi aparatele unde există presetupe de etanşare se va corela diametrul acestora cu diametrul
cablului de alimentare.
Conectarea tuburilor ingropate se vor etansa in asa fel incat corpurile straine sau apa sa nu poata
patrunde, deasemenea se vor lua masuri speciale in protejarea tuburilor atunci cand se vor ingropa, prin
indepartarea din sol a corpurilor ce pot distruge integritatea tuburilor de PVC.

5. CONDIŢII DE LIVRARE, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE


Transportul şi depozitarea materialelor se va efectua în condiţii care sa asigure integritatea şi
funcţionalitatea lor, luându-se măsuri pentru a nu se deteriora şi a pătrunde apa în ambalaje.
Echipamentele şi tablourile electrice trebuie sa fie prevăzute cu o plăcuţă indicatoare pe care se
marchează vizibil cel puţin următoarele date:
- marca de fabrica a întreprinderii producătoare;
- modul de identificare al tabloului (tip, denumire);
- seria şi data fabricaţiei;
- tensiunea, frecvenţa, curentul nominal;
Ambalarea se face individual în folie de polietilenă.
Ambalajele trebuie să fie prevăzute cu etichete care să conţină următoarele date:
- marca de fabrica a întreprinderii furnizoare;
- date de identificare (tip, denumire);
- semnul avertizor pentru produse fragile.
Manipularea se face cu grijă, evitându-se loviturile şi zdruncinăturile.
Depozitarea echipamentelor, aparatelor si tablourilor electrice se va face în locuri lipsite de agenţi
corozivi, respectând instrucţiunile de utilizare. Astfel depozitarea se va face în încăperi cu atmosferă neutră,
la o temperatură cuprinsă între 0 şi +40 oC şi umiditate relativă a aerului de max. 80% la +20°C.
Cablurile electrice se vor livra pe tamburi, închişi la exterior, cu lungimea pe cât posibil apropiate
celor necesare la instalare. La transport şi manipulare se va evita deteriorarea cablurilor pe tamburi.

6. VERIFICAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE


6.1 Domeniul de aplicare
Instalaţiile electrice se dau în exploatare numai după ce s-au executat lucrările principale de
organizare şi exploatare şi anume:
- încadrarea cu personal tehnic corespunzător, instruit asupra atribuţiilor ce-i revin şi dotat cu
echipamentul şi aparatura necesară exploatării;
- întocmirea şi distribuirea sau afişarea instrucţiunilor de exploatare la locurile de muncă în
care complexitatea operaţiilor de executat le pretind;
- asigurarea documentaţiei tehnice a instalaţiilor (schemele electrice de principiu şi de
montaj, jurnalele de cabluri) care să conţină realitatea execuţiei;
- asigurarea unui stoc de rezervă minimal de aparataj corespunzător specificului şi
importanţei instalaţiilor respective. Punerea în funcţiune şi darea in exploatare a
instalaţiilor se face în conformitate cu precizările din regulamentul de exploatare tehnică a
instalaţiilor electrice din întreprinderi industriale si similare.

- 55 -
Verificarea instalaţiei electrice se va efectua de către executant şi anume:
- în timpul execuţiei se va face o verificare preliminară;
- după execuţia instalaţiei se va face o verificare definitivă.
Înainte de începerea fiecărei probe se vor verifica condiţiile tehnice şi organizatorice, astfel încât să
fie exclusă posibilitatea defectării instalaţiilor sau accidentării personalului de deservire .
6.2 Verificare preliminară
Se verifică calitatea tuburilor ce se montează în cofraje înainte de montaj, se verifică continuitatea
electrică a conductoarelor şi cablurilor electrice.
După montaj şi înaintea acoperirii cu tencuială a tuburilor, se verifică continuitatea electrică a
fiecărui circuit aferent instalaţiei.
Se verifică aparatele electrice.
6.3 Verificare definitivă
Cuprinde:
- verificarea prin examinare vizuală,
- verificarea prin încercări.
6.3.1.Verificarea definitivă prin examinarea vizuală
Se verifică dacă:
- au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere directă
(ex. distanţele prescrise, etc.) prevăzute în proiect;
- au fost executate etanşări contra propagării focului;
- montarea dispozitivelor de protecţie s-a executat conform proiectului;
- dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate la locurile indicate de
proiectant;
- materialele, aparatele, echipamentele sunt agrementate tehnic şi dacă au fost amplasate în
conformitate cu condiţiile impuse de influenţele externe;
- culorile de marcare a conductoarelor şi cablurilor electrice sunt cele impuse de caietul de
sarcini;
- materialele, aparatele, echipamentele au fost amplasate astfel încât să fie accesibile pentru
verificări, reparaţii şi dacă este asigurată funcţionarea fără pericole pentru persoane şi alte
instalaţii.
6.3.2 Verificarea definitivă prin încercări
În măsura în care sunt aplicabile se vor efectua în următoarea ordine:
- încercarea continuităţii conductoarelor de protecţie şi a legăturilor de egalizare a
potenţialelor cu o sursă de tensiune de 4 - 24 V (în gol), în curent continuu sau alternativ şi
un curent de minimum 0,2 A;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie, cu instalaţia deconectată de la alimentare, în curent
continuu cu tensiunea de încercare de 500 V şi un curent de 1 mA.
Valoarea rezistenţei de izolaţie trebuie să fie cel puţin egală cu 0,5 MΏ, între:
- conductoarele active luate două câte două;
- fiecare conductor activ şi pământ;
- verificarea protectiei prin intreruperea automata a alimentarii se va face:
 verificându-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulări de
defecte;
 verificându-se continuitatea electrică a legăturii de protecţie;
 verificându-se valoarea rezisţentei de dispersie a prizei de pământ.

- 56 -
Verificarea rezistenţei de dispersie se face conform STAS 12604/5. Valorile măsurate trebuie să fie
de cel mult:
- 1Ω, dacă priza de pământ este comună atât pentru instalaţia de legare la pământ cât şi
pentru instalaţia de paratrăsnet;
- 4 Ω, dacă priza de pământ este numai pentru instalaţia de legare la pământ;
- 10 Ω, dacă priza de pământ este numai pentru instalaţia de paratrăsnet.
La verificarea instalaţiilor electrice ale construcţiei se vor respecta şi prevederile din “Normativ
pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C56 şi “Ghidul
criteriilor de performanţă pentru instalaţiile electrice”. La verificarea sistemelor de protecţie împotriva
şocurilor electrice, trebuie respectate şi prevederile din STAS 12604/4 şi 5 şi din normativul PE 116.
Punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice la consumator se va face numai după verificarea ei de
către furnizorul de energie electrică, conform prevederilor din regulamentul PE 932.
Verificarea lucrarilor ascunse se realizează pe parcursul executării acestora prin: verificări prin
examinare vizuală şi verificări prin încercări şi se întocmesc procese verbale care se ataşează la procesele
verbale de recepţie.

6.4. Verificarea instalaţiei de legare la pământ


Înainte de darea în exploatare a instalaţiei de legare la pământ, se va executa verificarea acesteia pe
baza documentaţiei de proiectare şi a procesului verbal de lucrări ascunse.
Operaţiile ce se execută cu acest prilej sunt următoarele:
- verificarea locală prin dezgroparea prizei în zone caracteristice (îmbinari, suduri, coborâri)
din pământ;
- verificarea stării legăturilor între elementele instalaţiei de legare la pământ (a continuităţii
legăturii electrice de la tabloul de distribuţie la priză);
- măsurarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare la pământ.
Dezgroparea prizei în zonele ei caracteristice nu este obligatorie dacă există proces verbal de lucrări
ascunse între executantul lucrării şi proiectant privind executarea prizei.
Rezultatele obţinute la măsurători precum şi constatările făcute referitor la conectarea tuturor
aparatelor la pământ, se vor trece în buletine de verificare ce se intocmesc cu ocazia măsurătorilor prizei de
pământ.
Dacă măsurătoarea este efectuată de executantul lucrării, beneficiarul este obligat sa facă verificări
prin sondaj ale datelor cuprinse în buletin.
Recepţia instalaţiei electrice se va face în prezenţa investitorului şi se efectuează în conformitate cu:
- normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente - C56-02
- regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora, nr.
273/1994.
La recepţie se verifică dacă s-au respectat condiţiile tehnice impuse de legile, normativele şi
standardele în vigoare, dacă s-a respectat proiectul, precum şi prescripţiile din memoriul tehnic şi din
prezentul caiet de sarcini. După efectuarea verificării definitive prin examinare vizuală se va întocmi
procesul verbal de recepţie în prezenţa investitorului, dacă instalaţia corespunde în totalitate proiectului.
La execuţia şi exploatarea instalaţiilor se vor respecta prevederile: NP-I7-2011; GP 052-2000; SREN
60079-14/2002; SREN 50014/1995, 1D17-1986, Norme Generale de Protecţia Muncii - 2002.

6.5. Verificări, încercări şi probe în perioada de garanţie


Probele de garanţie constau din buna funcţionare a instalaţiei pe toată perioada de garanţie.
Dacă apar defecţiuni şi neîncadrări în parametri în perioada de garanţie beneficiarul are dreptul să
ceară remedierea defecţiunilor, daune de la furnizor sau respingerea furniturii.

- 57 -
Dacă perioada de garanţie se termină fără probleme, se efectuează recepţia contractuală a instalaţiei,
încheindu-se un proces verbal prin care se confirmă că furnizorii şi executanţii şi-au îndeplinit cantitativ şi
calitativ obligaţiile contractuale.

7. REGLEMENTĂRI PRIVIND CONDIŢIILE TEHNICE, TEHNOLOGICE ŞI DE


VERIFICARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE
7.1. Reglementări cu caracter republican:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
- Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei
lucrărilor şi a construcţiilor aprobat prin HG 925/95;
- Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în
construcţii aprobat prin HG 392/94;
- Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora aprobat cu
HG 273/94;
- Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat cu
HG nr. 261/94;
- Ordonanţă de urgenţă privind energia electrică şi termică aprobată cu HG 63/98;
- Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat
cu HG nr. 964/98.

7.2. Standarde
- STAS 3009- 90 - Lămpi electrice cu incandescentă de format normal. Tensiuni şi puteri
nominale;
- STAS 6824-86 - Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Condiţii tehnice de
calitate;
- STAS R / 9321-93 - Prefabricate electrice de joasă tensiune;
- STAS 2612-87 - Protecţia împotriva electrocutării. Limite admise;
- STAS 3184/3;4-88 - Prize, fişe şi cuple pentru instalaţii electrice până la 380 V.c.a. şi 250
V şi până la 25 A. Condiţii tehnice generale de calitate;
- STAS EN 60598-1, 2-94; 98 - Corpuri de iluminat. Prescripţii generale şi speciale;
- SR CEI 600509(826) + AI-1995 - Vocabular electrotehnic internaţional. Instalaţii electrice
în construcţii;
- SR CEI 60189 1- 7/93-99 - Cabluri şi conducte pentru joasă frecvenţă izolate în PVC şi
manta de PVC;
- SR CEI 60227 / 1-7 - Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune
nominală până la 450/750 V, inclusiv;
- SR EN 60529-95 - Grade de protecţie asigurate prin carcase (cod IP);
- SR CEI 60255-3; 7-9; 11-15; 21-23/94-99 - Relee electrice;
- SR CEI 60757-93 - Cod pentru notarea culorilor;
- SR CEI 60898+AI-95 - Întrerupătoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru
instalaţii casnice şi similare;
- SR CEI 60947-2; 3; 4 - Aparataj de joasă tensiune. Întrerupătoare, contactoare;
- STAS 8114-4-9 - Aparate (corpuri) de iluminat. Condiţii tehnice generale;
- STAS 9436/1-73 - Cabluri şi conducte electrice. Clasificare şi simbolizare;
- STAS 6990-90 - Tuburi pentru instalaţii electrice, din PVC neplastifiate;
- STAS 551-80 - Piese de fixare a tuburilor pentru instalaţiile electrice. Bride metalice.
Condiţii generale;
- STAS 11360-89 - Tuburi pentru instalaţii electrice. Clasificări tehnologice. Condiţii tehnice
generale;

- 58 -
- STAS 298-80 - Cabluri şi indicatoare de securitate;
- STAS 10.955-77 - Cabluri electrice. Calculul curentului admisibil în cabluri, în regim
permanent. Prescripţii;
- STAS 6865-89 - Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe;
- STAS 12220/1-6 - Cabluri şi cordoane cu izolaţie din cauciuc pentru instalaţii mobile.
Condiţii tehnice;
- STAS 12604/4-1989 şi STAS 12604/5-1990. Protecţia împotriva electrocutărilor,
prescripţii de proiectare şi execuţie;
- STAS 2612-1987. Protecţia împotriva electrocutării – limite admisibile;
- STAS 8275 -1987. Protecţia împotriva electrocutării – terminologie;
- STAS 11054 -1978. Aparate electrice. Clase de protecţie contra electrocutării;
- STAS 8778/1,2 -1985. Cabluri de energie cu izolaţie şi manta din PVC;
- CEI 947/1 - Aparataj de joasă tensiune;
- EN 60529 - Grade normale de protecţie asigurate prin carcasare;
- SR 6646/1,2,3 - Iluminat artificial;
- CEI 598-2-22 şi STAS 8114/2-1 - Corpuri de iluminat;
- STAS 6990 - Tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice;
- STAS 6855 - Conductoare cu izolaţie din PVC, pentru instalaţii electrice fixe;
- STAS 7290 - Lămpi electrice cu descărcări în gaze;
- CEI 446 - Identificarea conductoarelor prin culori sau repere numerice.
7.3. Norme si normative
- NP I7 - 2011 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni
până la 1000 V c.a. şi 1500 c.c.;
- NP 015/1997 - Normativ privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a
instalaţiilor;
- NTE 007-2008 - Normativ de proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice;
- P118-1999 - Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor;
- MMSS-2002 - Norme specifice de securitatea muncii pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice (N-65);
- GP 052-2000 -Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 c.a. şi 1500 V.c.c.;
- I20-2000 - Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului;
- NP-061-2002 - Normativ de proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din
clădiri;
- PE 116/94 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamentele si instalaţiile electrice;
- C56/2002 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente;
- C300 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe perioada execuţiei lucrărilor;
- Legea 10/1995, privind calitatea în construcţii;
- HG 925/1995, privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de
calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor de construcţii;
- HG 261/1994, privind aprobarea:

* Regulamentului privind conducerea si asigurarea calităţii construcţiilor;


* Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor;
* Regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţii în timp şi postutilizarea
construcţiilor.

- 59 -
CAIET DE SARCINI

TENCUIELI INTERIOARE

1. GENERALITATI
Acest capitol se refera la conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor cu tencuieli
obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente) aplicate manual pe suprafete de beton, de zidarie de
caramida, de BCA pe plasa de rabit la cladiri social-culturale.

2. STANDARDE, NORMATIVE SI MATERIALE


NE001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri.
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
NP 60-89 Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala cu plastifianti.
C 16-79 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.
STAS 388-80 Ciment Portland
STAS 790-84 Apa
STAS 1667-76 Nisip
Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortar preparat in statii de preparare a mortarului,
conform “Instructiunilor tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala”, indicativ C.17/82 si C 18/83 “Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.

3. MATERIALE
3.1. Materialele prevazute vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor in
vigoare.
Ciment Portland STAS 388-80
Ipsos STAS 545/1 - 80
Var pasta - STAS 146 - 80
Apa - STAS 790 - 84
Apa stop - STAS 8573 - 78
Nisip 0-1 mm - STAS 1667 - 76
Nisip 0-3 mm - STAS 1667 - 76
Nisip 0-7 mm - STAS 1667 – 76

4. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
4.1. Tencuieli interioare pe suprafete de caramida se executa in 2 straturi grund si tinci - strat vizibil.
4.2. Tencuielile interioare la pereti din BCA si la stilpi de beton se executa din sprit, grund si strat
vizibil. La tavanele de beton tencuielile se aplica in 2 straturi sprit si strat vizibil.
4.3. Tencuielile pe rabit se executa in 2 straturi: grund si strat vizibil.
4.4. Tencuielile speciale de protectie se executa pe suprafete orizontale in 4 straturi si pe suprafete
verticale in 5 straturi.
4.5. Tencuielile interioare sunt driscuite. Mortarul pentru stratul vizibil este preparat cu nisip fin.
Acesta se aplica manual pe pereti si tavane si se netezeste cu drisca.
5. CONDITIILE TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARELE DE TENCUIALA
5.1. Marca mortarului si dozajul se va stabili in functie de structura peretilor pe care se aplica, in
conformitate cu prevederile din Instructiunile tehnice C 17-92. La tencuirea peretilor si stilpilor se foloseste

- 60 -
mortar de var - ciment M10 - T, iar la tencuirea tavanelor se foloseste mortar de var ciment M 25 - T. La
tencuielile pe rabit se foloseste mortar de ipsos - var M 10 - T.
5.2. Perioada maxima de utilizare a mortarelor de ciment si var - ciment este de pina la 10 ore.
5.3.Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se aplica si
sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon:
- pentru sprit 9 cm
- pentru smir 5-7 cm
- pentru grund 7-8 cm
- pentru stratul vizibil, executat din mortar cu ipsos 9-12 cm
- pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos 7-8 cm

6. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA TENCUIELILOR


Controlul si pregatirea stratului suport
6.1. Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua, in prealabil, un control al
suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; mortarul din rosturi al zidariei de caramida a peretilor trebuie lasat sa
se intareasca. Suprafetele de beton trebuie sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior
aderenta tencuielilor.
6.2. La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie
simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
6.3. Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de
grasime etc.; suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legata cu mustati din
sirma zincata de elemente pe care se aplica.
Tencuielile nu se vor aplica decit dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.
6.4. Pentru a se obtine o bun aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport, acestea trebuie
pregatite in vederea tencuirii (cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri
de la verticalitate si planeitate mai mari decit cele indicate in prescriptii tehnice in vigoare.
Abaterile mai mari decit cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea
intrindurilor mari peste 40 mm cu o plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile zidariei, peste care se va executa
tencuiala).
6.5. Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adincime de
3-5 mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
6.6. Suprafetele de lemn sau metal existente pe suprafetele din zidarie de caramida sau BCA
(ghermele, grinzi, burandrugi etc.) se vor acoperi cu plasa de rabit. La suprafetele de lemn sub plasa de rabit
se va aplica fie carton asfaltan, fie alta solutie hidrofuga pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct
cu tencuiala.
6.7. Pe suprafetele peretilor din cladire care au in mod permanent umiditati relative interioare peste
60% se vor lua masuri de verificare prin calcul termotehnic, pentru impiedicarea acumularii progresive a
umiditatii provenite din condensarea vaporilor, in interiorul elementelor de constructie.
Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
6.8. Trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite se face prin diferite metode:
- cu repere de mortar (stilpisori)
- cu scoabe metalice lungi
- cu sipci de lemn
- cu repere metalice de inventar.
La efectuarea trasarii se va verifica modul de fixare a reperelor, asa incit sa se obtina un strat de
mortar cu grosimea stabilita.
6.9. Daca se utilizeaza stilpisorii de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar ca si prundul si
vor avea o latime de 8-12 cm.

- 61 -
Executarea amorsarii
6.10. Suprafetele de beton se vor stropi cu apa si apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit
(lapte de ciment) in grosime de 3 mm.
6.11. Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si vor fi amorsate prin
stropirea cu mortar fluid in grosime de max.3 mm cu aceeasi compozitie ca si mortarul pentru stratul de
grund pe suprafata de b.c.a.spritul se va executa cu mortar ciment, var, ipsos, nisip. Compozitie 1:0.25:3.
6.12. Pe suprafetele din plasa de sirma se va aplica smirul care are aceeasi compozitie ca si mortarul
de grund.
6.13. In timpul executarii armosarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cit mai uniform,
fara discontinuitati prea mari.
6.14. Amorsarea suprafetelor se va face cit mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri
pronuntate avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
Executarea grundului
6.15. Inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient intarit si daca suprafata
amorsata este suficient de rugoasa si aspra.
6.16. Grundul in grosime de 5-20 mm se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului pe
suprafetele de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida.
Daca suprafata spritului este prea uscata se stropeste cu apa inainte de aplicarea grundului.
6.17. Grosimea stratului de grund este de maxim 15 mm.
6.18. Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pina
la 3 m, se executa de pe pardoselile respective sau capre mobile.
6.19. Pe suprafetele de b.c.a., stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime si se va executa
dupa zvintarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
6.20. In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unor suprafete plane, care sa ascunda si sa
rectifice defectele stratului suport. Suprafata grundului nu trebuie sa prezinte asperitati pronuntate, zgirieturi,
ciupituri, neregularitati etc.
Executarea stratului vizibil
6.21. Se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat.
6.22. Stratul vizibil se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” care are aceeasi compozitie cu
stratul de grund.
6.23. Tencuielile gletuite se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (cca 2 mm, de
pasta de ipsos) (glet de ipsos), netezita fin.
6.24. Gletul de ipsos se va aplica pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate, in cantitati
strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
6.25. Grosimea stratului vizibil este de 2-3 cm.
6.26. Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip cu aracet, trebuie sã fie plane, netede,
fara desprinderi sau fisuri : varul folosit trebuie sã aiba o vechime de cel pu]in 14 zile.
6.27. Toate fisurile, neregularitatile etc., se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu
pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate,se
prepara din doua parti ipsos si o parte apa (în volume). Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului in apa,
dupa care se omogenizeazã prin amestecare rapida (in intervalul de maxim 1 minut de la presarare ).Pasta se
va prepara in cantitati care sa poata fi folosita inainte de sfarsitul prizei ipsosului (circa 6 min. )
Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos - var, in proportie de 1 parte
ipsos si 1 parte lapte de var (in volume). Compozitia se va prepara în cantitati care sa poata fi folosita in cel
mult 20 minute de la preparare.
6.28. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit (in cazul peretilor
incepind de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele
curate si uscate.

- 62 -
6.29. In cazul cind pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte
vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fie de max. 8.
6.30. Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite,
de urmatoarele actiuni:
- umiditate mare, care intirzie intarirea mortarului si-l altereaza;
- uscarea fortata, care provoaca prinderea brusca a apei din mortar.
6.31. Tencuieli interioare pe peretii de b.c.a. se vor executa dupa trecerea a cel pu]in 15 zile de la
executarea zidariei.
6.32. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5 0 se vor lua
masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-79.
6.33. Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire, inainte ca suportul pentru
fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fi fost verificat si receptionat conform instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse si conform normativului C 18-83.
6.34.Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de exemplu: invelitori, plansee etc.) sau a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, timplarie etc.), precum si daca au fost
montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, conductori electrici etc.).
6.35. Mortarele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce s-a verificat de catre conducatorul tehnic al
lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor
respective.
6.36. Pe timpul executarii lucrarilor, se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea
timpului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor successive in grosimile
prescrise.
6.37. Receptia pe faze de lucrari se va face pe baza urmatoarelor verificari:
- rezistenta mortarului;
- numarul de straturi aplicat si grosimile respective;sondaj la 200mp
- aderenta la suport si intre straturi;sondaj la 200mp
- planitatea suporturilor si linearitatea muchiilor.
Rezultatele se inscriu in registrele de procese-verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.
Abaterile admisibile sunt cele date in anexa 4 din Normativul C 18-83.
Verificarea aspectului general al tencuielilor
6.38. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscturi
provocate de granule de var nestins etc.
6.39. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor trebuie sa
fie drepte, verticale sau orizontale.
6.40. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu timplaria, in spatele radiatoarelor etc.
6.41. Verificarea planitatii suprafetelor se face cu un dreptar, iar abaterile care pot fi admise sunt date
in NE 001-96.
6.42. Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a muchiilor se va face cu dreptarul,
bolobocul si cu firul cu plumb. Abaterile nu pot depasi limitele admise prevazute in anexa4 din Normativul
C 18-83.

- 63 -
CAIET DE SARCINI

PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICA

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a pardoselilor din mozaic turnat.
Specificatiile pentru sapa (strat de poza) din mortar de ciment este cuprinsa in capitolul “Sape pentru
pardoseli”.

2.STANDARDE DE REFERINTA
Standarde romanesti:
1. STAS 1134-71 - Piatra;
2. STAS 451-86 si N.T.R. 9622-80 - Plite si scafe din beton mozaicat;
3. STAS 1500-78 - Ciment MA 30, Pa 35 si F 25;
4. STAS 7055-87 - Ciment portland alb si colorat;
5. STAS 1667-76 - Agregate naturale (nisip, pietris, piatra sparta, balast);
6. STAS 339-80 - Acid clorhidric tehnic;
7. STAS 601-1-84 - Corpuri abrazive;
8. STAS 790-84 - Apa pentru mortare;
9. STAS 223-86 - Instructiuni pentru executarea placajelor;
10. C 35-82 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor de piatra artificiala;
11. STAS 5939-80 - Placi gresie ceramica.

3.NORME SI TESTARI:
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia consultantului
spre aprobare din fiecare material (ciment, mozaic, agregate etc.), mostre.

4.MOSTRE
1. Ciment Portland;
2. Agregate
3. Ciment M 30, Pa 35 sau F 25;
4. Placi gresie ceramica conform STAS 5939-80;
5. Colorant pe baza de oxizi metalici;
6. Nisip cu granulatie 0-1 mm.;
7. Apa;
8. Sapa (sau strat de poza) de mortar de ciment - vezi specificatii: “Sape pentru pardoseli”;
9. Acid clorhidric tehnic.

5.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE:


1. Piatra de mozaic se livreaza in saci vrac sau la conventie intre parti sau ambalata in saci de hirtie
continind 50 kg. piatra, asigurindu-se impotriva impurificarii si amestecarii diferitelor forme, sorturi
si culori.
2. Transportul pe distante mari pe timp de ploaie sau ninsoare se va face cu mijloace de transport
acoperite.
3. Conditiile de livrare, transport si manipulare la ciment si agregate naturale sunt cele conform
specificatiei “Sape pentru pardoseli”.
4. Colorantii se livreaza in bidoane. Manipularea si depozitarea se va face conform prescriptiilor
producatorului.

- 64 -
5. Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton (max. 40 kg/buc).Depozitarea
se face in spatii acoperite.

6.EXECUTIA LUCRARILOR:
Operatiuni pregatitoare
Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli:
- instalatii electrice;
- instalatii sanitare;
- efectuare probelor prescrise pentru instalatii;
- rectificarea planseelor prefabricate;
- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti;
- montarea tocurilor timplariei;
- executarea tencuielilor;
- suprafata planseului se va curta si spala cu apa de eventualele impuritati, praf sau resturi de
tencuiala.
- inainte de a se intinde stratul de pozare din mortar de ciment, suprafata suport se va uda cu apa;
- se traseaza nivelul pardoselii finite si axele.

6.2.Executarea Pardoselilor din Gresie Ceramica


6.2.1. Imbracamintile din placi de gresie ceramica se vor executa pe un suport rigid din beton sau pe
un planseu de beton armat.
6.2.2. Placile de gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid de beton sau pe planseul de
beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment pe poza, avind dozajul de 300-350 kg ciment la
mc in grosime de 30-50 mm.
6.2.3. Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie
ceramica se vor mentine in apa timp de 2-3 ore.
6.2.4. Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate intre ansamblul de pardoseala -
imbracamintea din placi ceramice si mortare de ciment de poza cu restul structurii stratul suport rigid din
beton sau planseul de beton armat si conturul peretilor, stilpilor, se vor lua masuri care sa permita
deformarea acestora independent.
6.2.5. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de poza direct pe planseul
de beton din elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile, sau pe plansee turnate monolit, la care
montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la terminare, imbracamintea din placi de gresie ceramica
se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton.
6.2.6.In cazul in care se aplica pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton, intre
acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei-hirtie, folie de polietilena, etc.
6.2.7. La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu intarire normala de tipul Pa
35 si nisip 0-3 mm (la care partea fina sub 0.2 mm sa nu depaseasca 1/3 in amestec cu 1 parte ciment la 3.5-
4 parti nisip). Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida.
6.2.8. Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata
locului,in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic virtoasa, factorul apa-ciment fiind de max.
0.5.
6.2.9. A}ezarea placilor se va face montindu-se placile ca reper la inceput. Placile se vor monta in
patul de mortar astfel pregatit in rinduri regulate cu rosturi de 1-2 mm. Dupa asezarea placilor pe o suprafata
corespunzatoare razei de actiune a masinii muncitorului (cca.60 cm latime) la placile la care se constata
denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a
planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelulportiunii
de pardoseala executata anterior indesindu-se atent placile in mortarul de poza, prin batere usoara cu

- 65 -
ciocanul peste dreptar, astfel incit striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se
asigure planeitatea suprafetei.
6.2.10. Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi
intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in rosturi,
hidratind mortarul de poza.
6.2.11. Umplerea rosturilor se va face la 3-5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in
intervalul de la montare si pina la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire
cu apa cel putin o data la 24 ore.
6.2.12. Curatirea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face
prin asternerea de rumegus de lemn uscat, dupa 2 ore de la inundare cu lapte de ciment si prin maturarea
rumegusului.
6.2.13. Imbracamintea din placi de gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea
de rumegus de lemn se va sterge cu cirpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
6.2.14. Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, in
conformitate cu desenele din proiect.
6.2.15. La intersectia pardoselii cu elemente verticale-subplinte - se vor realiza interspatii de 5-10
mm care se vor umple cu material elastic.
6.2.16. In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare ce delimiteaza
suprafete de circa 30 mp sau la intervale de 6 m functie de modularea structurii.

7.VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI


9.1. In timpul executarii imbracamintii din ciment turnat monolit (sclivisit sau mozaicat) se vor face
urmatoarele verificari:
- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera pina la
terminarea punerii betonului in opera) acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros
si o ora si 1/2 pe vreme racoroasa;
- se va verifica lucrabilitatea betonului determinata prin metoda tasarii trunchiului de con avind
inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-88;
- se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat pentru verificarea marcii acestuia;
- se vor respecta conditiile tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-83 si STAS 2560/2-75 prin
metodele de verificare prevazute de STAS 2560/3-84.
Se vor face verificari la:
- aspectul si starea generala;
- elemente geometrice (planeitate, pante etc.);
- rosturi;
- corespondenta cu proiectul.
Acolo unde prescrip]iile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul pardoselii nu
este corespunzator (fisuri, rosturi stirbite) consultantul poate decide inlocuirea locala sau pe suprafete mai
mari a pardoselii si refacerea in conditii prescrise in specificatii.

8.MASURATOARE SI DECONTARE
Pardoselile se vor plati la mp de pardoseala conform planselor in proiect inclusiv stratul de poza din
mortar de ciment.
Plintele prefabricate sau turnate pe loc se deconteaza separat, unitatea de lungime fiind m liniar. La
fel si scafele.
Ceruirea si lustruirea pardoselii se deconteaza separat la mp de pardoseala.

- 66 -
CAIET DE SARCINI

PLACAJE INTERIOARE CU PLACI DE FAIANTA

Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice privind placajele de faianta executate pe peretidin
zidarie caramida, BCA, sau beton.

1. GENERALITATI
1.1. Pentru realizarea placajelor de faianta se va tine seama de normativele de executare a placajelor
C 6/86, C233-86, normativele de executie a structurilor suport pe care se aplica placajul si normativul de
verificare a calitatii lucrarilor.
1.2. Placile de faianta se livreaza in dimensiunile, calitatile si caracteristicile prevazute in STAS 233-
86; transportul se face in cutii de ambalaj cu mijloace de transport curate, uscate, acoperite, luindu-se
masurile necesare de stivuire care sa impiedice deplasarea si imprastierea placilor.
Depozitarea pe santier se face tot in cutii in incaperi curate si uscate, in stiva de maximum 1,5 m
inaltime, pe platforme cu suprafata plana.
1.3. Materialele necesare pentru aplicarea faiantei sunt:
- placi faianta STAS 233-86;
- ciment M 30 STAS 1500-78;
- ciment alb PA 300 STAS 7055-87;
- nisip 0-3 mm STAS 146-80;
- apa STAS 790-84.

2. PRESCRIPTII EXECUTIVE
2.1. Peretii portanti din zidarie vor fi finisati dupa 30 de zile de la executarea zidariei, dupa
incarcarea cu greutatea permanenta, pentru a elimina fisurarea finisajelor. Peretii de zidarie trebuie sa fie
curati, suprafata sa nu prezinte abateri de la planeitate, orizontalitate si verticalitate.
Abaterile admise nu vor depasi cele admise in anexa nr.4 din Normativul C 56/75.
Verticalitatea zidariei se face cu ajutorul firului cu plumb si a dreptarului.
Suprafata de beton nu trebuie sa prezinte abateri de la orizontalitate, verticalitate si planeitate.
Abaterile se constata prin masuratori cu firul cu plumb si dreptarul.
2.2. Toate lucrarile de instalatii trebuie executate si efectuate probele de functionare, probele
conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu apa, probele de incalzire.
Vor fi montate diblurile si dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanitare.
2.3. Placajele de faianta se aplica dupa executarea stratului finit al pardoselii reci.
Placajele de faianta se monteaza de la pardoseala finita si atunci se controleaza orizontalitatea
perimetrului incaperii fata de linia de vagriz si in cazul corectiei executiei a pardoselii, perimetrul poate fi
elementul de baza (orizontal si de nivel) al viitorului placaj.
Scafele turnate monolit se executa dupa montarea placajului.
2.4. Placajele se incep dupa montarea si verificarea functionalitatii timplariei interioare si exterioare.
2.5. Placarea se executa dupa trasarea suprafetelor ce trebuiesc placate si dupa executarea
tencuielilor sau tratamentelor la pereti si tavane.
2.6. Aplicarea placilor de faianta se face pe suprafete uscate si in prealabil pregatite. Pe tot parcursul
lucrarii si in urmatoarele 14 zile dupa terminarea lucrului, temperatura minima in camere sa fie de +5°C.

3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
3.1. Inainte de inceperea placarii se inlatura de pe suprafete resturile de mortar, pete grasime etc.

- 67 -
3.2. La peretii de caramida se curata rosturile pe o adincime de 1 cm. pentru o buna aderare a
placajului.
Se aplica un sprit de mortar de ciment-nisip, avind urmatorul dozaj volumetric:
- ciment 1 parte
- nisip (0-3 mm) 2 parti
- apa pina la consistenta de 10-12 cm pe conul etalon.
3.3. Spritul se aplica cu mistria sau canciogul intr-un strat de 3-5 mm si nu se netezeste.
Placile de faianta se tin in apa cel putin o ora inainte de montare, se pun in opera dupa ce se scurg
citeva minute.
3.4. Pe 2/3 din suprafata placilor, pe dos, se aplica mortar si apoi placa se lipeste pe suprafata
spritului. Se bate usor cu coada mistriei, pina ce mortarul iese la partea superioara si dreapata placii de
faianta.
Coada mistriei este bine sa fie imbracata in manton de cauciuc.
3.5. Asezarea placilor se face de la colturile incaperii si de la plinta (pardoseala) de jos in sus si de la
stinga la dreapta.
Partea de sus a placajului va fi facuta cu placaj rotunjit.
Controlul racordarii la partea superioara se face cu sablonul.
Eventualele goluri in mortar se completeaza cu mortar la completarea fiecarui rind.
3.6. Suprafetele de beton se curata de praf, se stropesc cu apa si apoi se aplica pe ele o pasta subtire,
avind 3 mm grosime si urmatoarea compozitie:
- nisip 0-1 mm 1 parte
- var pasta 1 parte
- ciment M 400 2 parti
- aracet 0,3 parti
- apa - pina la consistenta de lucru 12-13 cm. masurata cu conul etalon.
Placile de faianta se tin in apa cel putin o ora inainte de montare si se pun in opera dupa ce se scurg
citeva minute.
Pe dosul placii, pe 2/3 din suprafata, se aplica pasta cu aracet si se lipeste de perete. Se bate usor cu
coada mistriei pina ce pasta iese la partea superioara si dreapta a placii de faianta.
3.7. Asezarea placilor se face la fel ca si la peretii de zidarie.

4. RECEPTIA LUCRARILOR
4.1. La receptia lucrarilor de placaje interioare se va controla aspectul general al placajului in ceea ce
priveste uniformitatea culorii si corespondenta acestuia cu proiectul, planeitatea si verticalitatea suprafetelor
placate, executia ingrijita rosturilor si fixarea placilor pe pereti.
Verificarea orizontalitatii sau verticalitatii rosturilor sau a suprafetelor se va executa cu ajutorul
firului cu plumb, al nivelei cu bula de aer si al unui dreptar.
4.2. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturile intrinde sau iesinde
trebuie sa fie verticale si rectilinii.
4.3. Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinta sau scafa, trebuie sa fie rectilinii, fara
ondulari in plan vertical sau orizontal, iar restul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment.
4.4. La racordarea suprafetelor placajului cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din
grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical sau orizontal. Nu
se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar ciment sau pasta de ipsos nici ca nivelul
suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.
4.5. In jurul strapungerilor prin suprafata placata (tevile de instalatii, doze electrice etc.) gaurile din
placaj trebuie sa fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele intrerupatoarelor, prizelor etc.

- 68 -
5. MASURATORI SI DECONTARE
5.1. Placajul de faianata la pereti si stilpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata, scazandu-
se golurile mai mari de 250 cmp.
5.2. Rostuirea placajului de faianata este cuprinsa in pretul executarii placajului.
5.3. bordurile din placile speciale, ce se vor executa eventual la partea superioara a placajelor se va
plati la metru liniar.

CAIET DE CARCINI

ZUGRAVELI SI VOPSITORII
1. GENERALITATI
1.1.Prezentul capitol se refera la conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de
vopsitorii pe diverse suprafete, precizând si modul de realizare a stratului suport.
1.2.Normativele de referintã sunt:
Normativ C-3-76-ce cuprinde 6 caiete
“NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRÃRILOR DE ZUGRÃVELI SI VOPSITORII”

2. MATERIALE FOLOSITE
2.1.Materialele folosite se vor preciza în detaliu la fiecare tip de vopsitorii ce sunt descrise în acest
caiet de sarcini.

3.LUCRARI CE TREBUIE TERMINATE INAINTEA INCEPERII ZUGRAVELILOR SI


VOPSITORIILOR
3.1.Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje,
instalatii electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate.
De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.), exclusiv lustruirea.
3.2.In incaperile cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se vor executa inaintea
aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri pentru protejarea stratului
suport al imbracamintei, pentru a-l feri de umiditate si de murdarie, care poate compromite aderenta
imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu adezivi. In cazul pardoselilor cu strat
suport din placi fibrolemnoase poroase bitumate, zugravelile se vor executa inainte de montarea stratului
suport.
3.3.Timplaria de lemn si cea metalicã trebuie sa fie montate definitiv; accesoriile metalice la
timplarie trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu exceptia drucarelor si a
sildurilor care se vor fixa dupã vopsirea timplariei.
3.4.La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului se va face numai dupa terminarea completa a
zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli (raschetare, curatire, lustruire), luindu-se
masuri de protejare contra murdaririi imbracamintei pardoselilor.
3.5.Inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet
executate toate lucrarile de la fatada constructiei ca: jgheaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri, socluri,
cofrete pentru instalatii electrice sau gaze etc. precum si trotuarele.

4. PREGATIREA SUPRAFETELOR
4.1.Pregatirea suprafetelor geluite
- Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip cu aracet, trebuie sa fie plane, netede, fara
desprinderi sau fisuri : varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14 zile.

- 69 -
- Toate fisurile, neregularitatile etc., se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta
de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate,se prepara din
doua parti ipsos si o parte apa (in volume). Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului in apa, dupa care se
omogenizeaza prin amestecare rapida (in intervalul de maxim 1 minut de la presarare ). Pasta se va prepara
în cantitati care sa poata fi folosita inainte de sfirsitul prizei ipsosului (circa 6 min. ). Pentru spacluirea
suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos - var, în proportie de 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var
(în volume).Compozitia se va prepara in cantitati care sa poata fi folosita in cel mult 20 minute de la
preparare.
- Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit (in cazul peretilor
incepind de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele
curate si uscate.
- In cazul cind pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte
vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fie de max. 8%.
4.2.Pregatirea suprafetelor cu un finisaj vechi
- Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu, peretii si tavanele se vor spala cu apa si sapun si dupa
uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei zugraveli noi.
- Vopsitoriile vechi se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, dupa care vor fi indepartate cu
spaclul inainte de racirea lor. Indepartarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante. Pasta se
intinde cu un tampon, se lasa sa se inmoaie pelicula citeva minute, dupa care se curata cu spaclul. Daca
gletul de vopsea este prea crapat sau cojit odata cu scoaterea cu spaclul a vopselei, gletul se va reface
complet. Dupa aceasta , pregatirea pentru vopsire se face ca pentru un glet nou.

5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICARE A LUCRARILOR


- Controlul in timpul executiei se face de catre executant, prin organele lui de control tehnic de
calitate, precum si de catre beneficiar si proiectant urmirindu-se respectarea prevederilor din normativ.
- Pe parcursul executarii lucrarilor de zugraveli-vopsitorii , se verifica in mod special:
a) indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport cf. pct. 4 ;in cazuri de importanta
deosebita consemnindu-se acestea in procese - verbale de lucrari ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intra in opera, cf. standardelor si normelor interne de
fabricatie respective;
c) respectarea prevederilor din proiet si a dispozitiilor de santier;
d) corectitudinea executiei, cf. prevdederilor capitolului IV al fiecarui caiet;
- Pentru lucrarile gasite necorespunzator se vor da dispozitii de santier pentru remedierea sau
refacere.
- Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

6. INTRETINERE
- Zugravelile cu lapte de var si huma, calcio-vecchio nepatinat si patinat cu cera, se intretin prin
curatirea de praf cu perii cu coada lunga, cu fire de par sau sintetice.
- Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, suprafetele finisate cu calcio-vecchio patinat cu
vopsele de ulei, precum si toate vopsitoriile care formeaza pelicule bariere de vapori se spala cu cirpa cu apa
calda si daca este necesar se adauga si sapun sau detergenti, dupa care se revine si se sterge cu o cirpa curata
uscata. Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 14 zile.
- Suprafetele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea decorativa in relief se pot spala cu o cirpa
muiata in apa si stoarsa. Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativa in relief, nu se vor spala inainte
de 30 de zile de la realizarea lor.

- 70 -
7. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE SANTIER
Varul gras in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul livrat in saci de
hirtie se transporta in vagoane inchise. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii, produse de MICh livrate
in bidoane de tabla, cu capacitatea de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25; litri sau butoaie de PVC cu saci de
polietilena la interior cu capacitate de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de
inghet. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca
temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +7C si +20C. In timpul depozitarii se va urmari ca
ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.

CAIET DE SARCINI

EXECUTIA ELEMENTELOR SI A SARPANTELOR


DIN MATERIAL LEMNOS

MATERIALUL FOLOSIT
Pentru diferitele constructii din lemn se foloseste material lemnos clasificat dupa specia arborilor din
care provine si dupa gradul de prelucrare, in conformitate cu STAS-Ul 856-71.
- Lemnul brut utilizat in constructii va respecta prevederile STAS-urilor 1040-85 si 4342-85.
- Lemnul ecarisat utilizat in constructii va respecta prevederile STAS-urilor 942-86 pentru
rasinoase si 8689-86, pentru foioase. Clasele de calitate pentru cheresteaua de rasinoase se
stabilesc in conformitate cu prevederile STAS-ului 1949 din 86.
- Lemnul folosit in constructii nu trebuie sa fie cu o umiditate W > 23-30 % pentru piesele la
care uscarea ar produce deformatii.
La elementele speciale de imbinare, ca pene, dornuri, eclise, nu trebuie ca umiditatea W >15%.
 Principalele anomalii si defecte ale lemnului sunt precizate in cadrul STAS-ului 1949-86.
 Numarul si marimea defectelor materialului lemnos sunt limitate, respectandu-se anumite conditii de
adminisibilitate, in conformitate cu prevederile STAS-ului 857-83.

- Sortimentele livrate vor respecta STAS-urile 1040/85, 4342/85, 942/86 si 8689/86.


- Dimensiunile principalelor sortimente vor respecta STAS 942/88
- Clasele de calitate pentru cherestea vor respecta STAS 1949/8
- Se iau masuri de protectie contra putrezirii conform STAS 2925/67
- Se iau masuri de protectie cu substante fungicide conform STAS 650/83
- Se iau masuri de ignifugare conform STAS 652/83
- Se vor folosi imbinarile cu tije cilindrice si lamelare.

MASURI de PROTECTIE IMPOTRIVA PUTREZIRII


- Prevenirea efectelor de putrezire se poate realiza prin utilizarea de material lemnos sub limita de W=20-
30%.Masurile generale contra putrezirii elementelor de lemn, in vederea maririi duratei de exploatare,
sunt reglementate de STAS-ul 2925-65. Substantele de tratare trebuie sa corespunda conditiilor cerute de
catre STAS-URILE 650-83 SI 651-83.

MASURI de PROTECTIE CONTRA INCENDIILOR


- Masuri de protectie contra incendiilor se pot lua din punct de vedere constructiv, SAU
- Materialul lemnos poate fi facut greu combustibil si greu inflamabil prin masuri de tratare-impregnare cu
diverse substante chimice cu proprietati ignifuge.

- 71 -
Pentru a putea fi folosite pentru ignifugare, substantele ignifuge trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute de catre STAS-ul 652-83.
- Ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn, utilizate in constructii, se va face in
conformitate cu prevederile C58-96.
Se specifica faptul ca produsele folosite pentru ignifugare trebuiesc avizate de Comandamentul Trupelor
de Pompieri si, dupa caz, cu Agrement Tehnic.
Din punct de vedere a toxicitatii, produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii.
- La prepararea si aplicarea produselor ignifuge, se vor respecta regulile si masurile specifice de prevenire
si stingere a incendiilor si de protectie a muncii, prevazute in standerdele de firma sau normele interne,
precum si Normele Republicane de Protectie a Muncii.
- Verificarea calitatii impregnarii se face in conformitate cu prevederile STAS-urilor 9302/2,9302/3 si
652.
- Toate constatarile si atestarile calitative vor fi cuprinse in certificate si buletine de analiza, respectandu-
se si cerintele de a se executa incercari de laborator conform STAS-urilor 7248 si 11357

SPECIILE MATERIALULUI LEMNOS FOLOSIT in CONSTRUCTIILE din ROMANIA

TRINICIA LEMNULUI Observatii


SPECIA In aer In apa In,sau pe
pamant

Foioase
Salcam Mare Mare Mare Crapa usor in aer
Stejar Mare Mare Mare
Gorun Mare Mare Mare
Garnita Mare Mare Mijlocie
Fag Mica Mijlocie Mica Putrezeste usor in,
sau pe
Frasin Mijlocie Mijlocie Mijlocie pamant
Ulm Mare Mare Mijlocie
Anin Mica Mijlocie Foarte mica
Plop Mare Mica Foarte mica

Rasinoase
Larice Mare Mare Mare
Pin Mare Mare Mijlocie
Molid Mijlocie Mijlocie Mijlocie
Brad Mijlocie Mijlocie Mijlocie

PIESE METALICE de IMBINARE,UTILIZATE in CONSTRUCTII de LEMN


Piesele metalice utilizate in constructii pot fi sub forma de: PLATBANDE, TIRANTI,
ZBANTURI,CUIE, etc., care servesc pentru realizarea elementelor intinse,cat si pentru ansamblarea pieselor
de lemn intre ele.
Dimensiunile minime ale pieselor metalice, pe langa considerentele impuse din calcule de rezistenta,
sant impuse si din considerente de
reducere a sectiunii si rezistentei prin actiunea coroziunii;
- diametrul minim al pieselor rotunde este de 12 mm
- grosimea minima a pieselor confectionate din otel lat este de 6 mm SCOABELE din otel rotund sau
patrat de 10-18 mm, se utilizeaza in constructii de lemn pentru imbinarea pieselor de lemn, in special la

- 72 -
constructiile cu caracter provizoriu, sau realizate din lemn rotund. JUGURILE METALICE se utilizeaza
la executarea imbinarilor in noduri. In cazul jugurilor de sustinere din otel rotund, se impune utilizarea
unor saibe din otel lat sau cornier pentru marirea ariei de strivire.TIJELE METALICE cele mai utilizate
sunt suruburi uzuale,buloane,dornuri din otel,dornuri din lemn,cuie din sarma si suruburi pentru lemn.

SARPANTE DIN LEMN


Se verifica frontul de lucru pentru a fi degajat de materiale ramase dela fazele anterioare.
Se verifica existenta, calitatea si corecta pozitionare a pieselor metalice de fixare si ancorare a
elementelor de lemn pentru sarpanta.
Se ridica in cantitati propice cosoroabele si talpile pentru popi.
Se verifica calitatea patului de mortar pentru cosoroabe si se pozitioneaza si fixeaza acestea prin
rasucirea cu rangi a mustatilor din otel prevazute in structura de sustinere.
Se identifica punctele de reazem a popilor si se fixeaza talpile folosindu-se aceleasi operatiuni ca la
fixarea cosoroabelor.
Se fixeaza popii si se fixeaza capriorii de reazem, care au fost ridi-
cati unul cate unul la punctul de montare.
Se fixeaza prin batere scoabele.
-Se rigidizeaza provizoriu popii cu scanduri.
-Se ridica panele una cate una si se fixeaza la pozitie.
-Se ridica unul cate unul capriorii intermediari si se monteaza pe pane si cosoroabe.
-Functie de natura invelitorii,din interior depe podine sau din exterior depe scari bine
ancorate,se fixeaza astereala sau sipcile.
-Se executa invelitoarea.
Se specifica faptul ca materialele nu se recomanda a fi depozitate in cantitati mari pe
nivel,recomandandu-se ridicarea una cate una a elementelor,debitarea prin masurare
directa,chertarea si fixarea la punct.
-Manipularea se face in cantitati si lungimi reduse la minimum necesar colaborarii a doi muncitori la
transport si(sau) montaj.
-La montare SE VA FOLOSI CENTURA DE SIGURANTA !
-Se recomanda lucrul depe podine corespunzatoare si depe scari bine fixate si ancorate de pane si
capriori.
-Se executa tratarea structurii cu substantele ignifuge necesare.

MASURI SI REGULI DE PROTECTIA MUNCII


Lucrarile vor fi executate pe baza unui plan de organizare de santier, parte a unei documentatii
tehnice elaborate cu scopul executiei, continand toate documentatiile necesare, in conformitate cu legislatia
in vigoare.
La organizarea santierului se va tine seama de:
 Norme Republicane de PROTECTIA MUNCII
 Norme Departamentale de PROTECTIA MUNCII
Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua o verificare atenta a tuturor elementelor din punct de
vedere a starii si gradului de sigu- ranta,functie de rezistenta acestor elemente.
Se executa o imprejmuire totala a perimetrului constructiei,cu indicatoare ce vor semnala gradul de
periculozitate a lucrarilor ce se intre prind, interzicandu-se accesul personalului neautorizat, limitand si
delimitand raze de actiune si de risc la utilaje, sau puncte de cadere a materialelor.
Se doteaza cu echipament de protectie personalul.
Se asigura dotarea cu schele, podine si alte mijloace pentru lucrul in deplina siguranta.
Se face instructaj special privind lucrul la inaltime si natura lucra- rilor care pot conduce la accidente
si incidente.

- 73 -
Se asigura cai de acces absolut sigure,atat la sol, cat si pentru accesul la inaltime.
Se semnalizeaza corespunzator golurile si zonele periculoase si se iau masuri de montare a
balustrazilor de protectie.

MASURI SI REGULI DE PROTECTIE LA ACTIUNEA FOCULUI


Se stabilesc in functie de categoria de pericol la incendiu, a proceselor tehnologice, Normele de
protectia incendiilor, definite conform reglementarilor tehnice C300-94.
Se iau masuri organizatorice pentru asigurarea mijloacelor de lupta impotriva incendiilor, pentru
asigurarea evacuarii sigure a personalului pentru asigurarea cailor de acces libere pentru echipele de
interventie si dotarea cu mijloace specifice a punctelor P.S.I., stabilirea unor puncte de depozitare corecte.
Se iau masuri de alarmare din timp la aparitia focarelor de incendiu si stabilire a unor scheme tactice
de interventie functie de presupuse situatii critice.

CAIET DE SARCINI

CONSTRUCTII METALICE „M”


Confectiile metalice ce fac obiectul documentatiei, se refera la stalpii si riglele structurii de rezistenta
principale, pane si rigle pereti, elemente de rigidizare, structura elementelor de inchidere.

1.1. GENERALITATI
Normative de referinta:
1. SR EN 287-1-1993 Calificarea sudorilor. Sudare prin topire.
Partea1:Otel.
2. SR EN 288-1-1995 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Partea 1: Reguti generale pentru sudarea prin topire.
3. SR EN 288-2-1995 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Partea 2: Specificatia procedurilor de sudare pentru sudarea cu arc electric.
4. SR EN 288-3-1995 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Partea 3: Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor.
5. SR EN 288-5-1996 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Partea 5: Calificarea prin utilizarea de materiale pentru sudare certificate la sudarea cu arc
electric.
6. SR EN 288-6-1996 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Partea 6: Calificarea prin referire la experienta anterioara.
7. SR EN 288-7-1997 Specificatia si calificarea procedunior de sudare pentru materiale
metalice. Partea 7: Calificarea prin referire la o procedura de sudare standard pentru sudarea cu arc
electric.
8. SR EN 266-8-1997 Specificatia si calificarea procecurilor de sudare
pentru materiale metalice. Partea 8: Calificarea printr-o incercare de sudare inainte de inceperea fabricatiei.
9. SR EN 462-1-1996 Examinari nedistructive; Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 1:
Indicatori de calitate a imaginii (tip cu fire). Determinarea indicelui de calitate a imaginii.
10. SR EN 462-2-1996 Examinari nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 2:
Indicatori de calitate a imaginii (tip cu trepte si gauri). Determinarea indicelui de calitate a imaginii.
11. SR EN 476-1994 Calificarea si certificarea personalului pentru examinari nedistructive.
12. SR EN 719-1994 Coordonarea sudarii. Sarcini si responsabilitati.
13. SR EN 729-1 -1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 1: Ghid pentru selectie si utilizare.

- 74 -
14. SR EN 729-2-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 2: Conditii de calitate complete.
15. SR EN 729-3-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 3: Conditii de calitate normale.
16. SR EN 729-4-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a materialelor
metalice. Partea 4: Conditii de calitate elementare.
17. SR EN 22553-1995 Imbinari sudate si lipite. Reprezentari simbolice pe desene.
18. SR EN 25817-1993 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de
acceptare a defectelor.
19. SR EN 26520-1994 Clasificarea imperfectiunilor din sudurile prin topire ale metalelor cu
comentarii explicative.
20. SR EN 27963-1995 Bloc de calibrare nr. 2 pentru examinarea cu ultrasunete a imbinarilor
sudate.
21. SR EN 29692-1994 Sudare cu arc electric cu electrod invelit. sudare cu arc electric in mediu
de gaz protector si sudare cu gaze prin topire. Pregatirea pieseior de imbinat otel.
22. STAS 10108/0-78 Consiructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel.
23. STAS 10101/2A2-78 Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de
exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante.
24. STAS 76770-88 Constructii, civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate
25 STAS 1336-80 Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin incercari statice.
26. STAS R 3542-79 Alegerea otelurilor pentru constructii metalice
27. STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de
calitate.
28. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
29. STAS 500/3-80 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferica.
Marci.
30. STAS 8183-80 Oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general. Marci si conditii tehnice de
calitate.
31. STAS 9021/1-89 Otel laminat la cald, cu granulatie fina, pentru constructii sudate. Table de
otel cu limita de curgere ridicata.
32. STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric.
Conditii tehnice generale de calitate.
33. STAS 1125/2-81 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor
carbon si slab aliate. Tipuri si conditii tehnice.
34. STAS 1125/3-90 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu
granulatie fina si a oteluriior utilizate la temperatura scazuta. Conditii tehnice de calitate.
35. STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Sarma plina de otel pentru sudare.
36. STAS 9477/1-79 Fluxuri topite petnru sudarea oteluriior. Marci si conditii tehnice de
calitate.
37. STAS 7194-79 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza.
38. STAS 10564/1-81 Taiereacu oxigen a metalelor Clase de calitate a taieturilor.
39. STAS 5730/2-85 Starea suprafetelor. Parametri de rugozitate si specificarea rugozitatii
suprafetelor.
40. STAS 6726-85 Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturior la sudarea otelurilor cu arc
electric acoperit.
41. STAS 735/2-87 Desene tehnice. Notarea procecedeelor de verificare nedistructiva a
imbinanior sudate.
42. STAS 9552-87 Controlul ultrasonic al imbinarinarilor sudate cap la cap prin topire.

- 75 -
43. STAS 6606/1-86 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin
topire.
44. STAS 10138-75 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor.
45. STAS R 1 3008-91 Indicatori de calitate a imaginii radiografice.
46. STAS 10214-84 Defectoscopie cu lichide penetrante.
47. STAS 8539-85 Defectoscopie cu pulberi magnetice.
48. STAS 5540/2-82 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la tractiune.
49. STAS 5540/3-81 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire.
50. STAS 5540/4-86 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la incovoiere prin
soc.
51. STAS 5540/5-85 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de duritate.
52. STAS 5540/6-77 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de aplatisare.
53. STAS 5976/1 -82 Incercari mecanice ale Imbinarilor sudate in colt.
54. STAS 7356/1-80 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudura prin sudare manuala
cu arc electric, cu electrozi inveliti.
55. STAS 7356/2-80 Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub
strat de flux.
56. STAS 7536/3-80 Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in
mediu de gaz protector.
57. STAS 7536/4-80 Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare electrica in baie de
zgura.
58. STAS 10953-85 Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei
chimice a metalului depus.
59. STAS 10047/1-81 Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen difuzibil din
metalul depus cu electrozi Inveliti prin metoda extragerii in vid.
60. STAS 10047/2-85 Sudarea metaielor. Determinarea continutului de hidrogen difuzibil din
metalul cusaturii sudate sub strat de flux, prin metoda extragerii in vid.
61. STAS 10952/1-77 Sudarea metalelor. Analiza metalografica a imbinarilor sudate prin
topire.
62. Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole. Indicativ C 150- 99
Marcile si clasele de calitate ale otelurilor prevazute in proiect nu pot fi schimbate fara acordul in
scris al proiectantului. Laminatele vor fi marcate conform STAS 7596 - 1980 si se vor lua toate masurile
necesare pentru a elimina probabilitatile de confuzie in toate fazele de executie.
Prevederile din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” trebuie aplicate obligatoriu inclusiv de catre toti factorii care
participa la executia constructiilor sudate din otel, indiferent daca imbinarea lor se face in unitati industriale,
in atelierele unitatilor de constructii-montaj sau pe santier la montaj.
Calitatea imbinarilor sudate din otel se clasifica in trei nivele de acceptare conform SR En 25817-
1993 "Imbinari sudate cu arcul electric. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor" (vezi tabelul 6 din
“Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
Indicativ C 150- 99” ).
In toate cazurile, unitatile producatoare specializate sau santierele trebuie sa fie dotate cu mijloace de
executie, control si personal calificat in vederea coordonarii, inspectiei, incercarii si realizarii conditiilor
impuse de nivelul de acceptare indicat in documentatia de executie.
In vederea realizarii calitatii prescrise a imbinarilor sudate, procedurile de sudare elaborate de
producator se vor califica conform SR EN 288-1, 2, 3-1995, SR EN 288-5, 6-1996 si SR EN 288-7, 8-1997
"Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice".

- 76 -
Conditiile de calitate din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” sunt stabilite pe principiul realizarii in imbinarea sudata a
unor rezistente minime egale cu cele prescrise pentru metalul de baza.
Executantul constructiei metalice poate modifica dimensiunile rosturilor fara acordul prealabil
al proiectantului in cazul in care aplica proceduri de sudare calificate conform SR EN 288/3-1995 si asigura
calitatea prevazuta in proiect.
Raspunderile legate de folosirea otelurilor (conform STAS 7194-79) revin factorilor care contribuie
la realizarea constructiilor sudate, dupa cum urmeaza:
•comportarea metalurgica la sudare, in functie de standardul de produs va fi garantata de
producatorul de otel;
• comportarea otelului fata de o anumita procedura de sudare se asigura prin calificarea
procedurilor de sudare de catre unitatea care executa constructia sudata sau prin folosirea unor proceduri
calificate in alte unitati si verificate periodic potrivit punctelor 3.23...3.26 din “Normativul privind calitatea
imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” ;
• proiectantul va asigura prin documentatia de executie capabilitatea tehnologica a solutiei
adoptate;
Proiectantul este factorul unic care poate aviza inlocuirea otelurilor prevazute in documentatia
tehnica.
Alegerea (stabilirea) nivelului de acceptare a unei imbinari sudate se face numai de catre
proiectantul elementului de rezistenta.
Categoria de executie a elementelor structurii de rezistenta-stalpi, rigle, pane este B.
Alegerea nivelului de acceptare a imbinarilor sudate: C
Clasa de calitate a imbinarilor sudate conform STAS 9398-83 este III.
Conditiile de receptie pentru elementul cap de serie si final sunt cele din cap. 6, paragraful 5

1.2.EXECUTIA IMBINARILOR SUDATE


Conditiile executiei imbinarilor sudate sunt aceleasi pentru toate unitatile care executa imbinari
sudate, indiferent daca imbinarile sunt de asamblare (intre piese) sau de montaj (intre elemente) si daca se
executa in unitati industriale, in ateliereie unitatilor de constructii-montaj sau pe santiere.
Unitatea care executa imbinari sudate are obligatia verificarii documentatiei elaborate de
proiectant in ceea ce priveste:
• exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu, detaliu
si extrase;
• detaliile si conditiile de calitate prevazute la punctul 2.2. din “Normativul privind calitatea
imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” care sunt
obligatorii pentru continutul documentatiei elaborate de proiectant si nu necesita acordul prealabil al
executantului;
• conditiile de calitate prevazute in caietul de sarcini pentru constructii din categoria A de
executie.
Erorile neesentiale si neconcordantele care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei vor fi
operate de catre executant pe raspunderea sa si comunicate proiectantului.
Prin erori neesentiale si neconcordante care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei se
inteleg erorile de calcul al greutatilor din extrasele de laminate si cotele de lungimi partiale ale pieselor
eronate fata de cota generala care este verificabila.
In cazul constatarii unor erori si omisiuni in documentatie care implica modificari de solutie si
refacerea unor parti din documentatie, aceasta va fi restituita beneficiarului, iar pregatirea lucrului va fi
oprita.
Pentru sudarea imbinarilor cu nivelurile de acceptare B si C se vor folosi numai proceduri de sudare
calificate conform SR EN 288-1, 2, 3-1995, SR EN 288-5, 6-1996 si SR EN 288-7,8-1997.

- 77 -
1.2.1. Continutul documentatiei tehnologice de executie a constructiei sudate
Unitatea care executa imbinari sudate are obligatia intocmirii unei documentatii tehnologice de
confectionare a constructiei, fara de care nu se va introduce in fabricatie nici o comanda si care trebuie sa
contina cel putin urmatoarele:
• marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de
proiectant sau de procedura de sudare calificata;
• operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea claselor de calitate ale
taieturilor si a conditiilor de calitate;
• operatiile de asamblare a pieselor, continand:
- ordinea de asamblare;
- prinderea provizorie;
- impiedicarea deformatiiior;
- parametrii de sudare conform tehnologiilor calificate:
- preintampinarea starilor de eforturi remanente; -asigurarea tolerantelor impuse.
• operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale imbinarilor sudate sau ale elementelor,
in scopul detensionarii (daca este cazul);
• nivelul de acceptare pentru fiecare imbinare sudata;
• controlul pe faze si final, cuprinzand:
- modul de verificare in timpul procesului de productie a tehnologiei de sudare calificate;
- planul de examinari nedistructive (ordinea, metodele folosite, procentajele);
• incercarile pe probe din oteluri si pe imbinarile sudate (daca este cazul);
• documentatie legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare, depozitare si transport;
• indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi sabloanele pentru piese cu geometrie
complicata, benzile marcate etc.;
• solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului normativ.
Pentru imbinariie de montaj executate pe santiere, documentatia va cuprinde suplimentar:
• tehnologia de preasamblare (daca este cazul);
• ordinea fazelor de montaj;
• masuri pentru asigurarea stabilitatii constructiei in timpul montajului.
Pentru imbinariie de montaj executate pe santier se vor folosi de asemenea proceduri de sudare
calificate.
1.2.2. Prevederi privind folosirea, taierea si prelucrarea otelurilor
Unitatile care confectioneaza constructii sudate au obligatia introducerii in fabricatie, numai a
laminatelor cu certificate de calitate complete si cu marcaje dupa care pot fi identificate.
Nu este permisa utilizarea unor materiale care prezinta degradari neremediate dobandite in timpul
depozitarii, manipularii si transportului (coroziune, deformare, doteriorari prin lovire etc.).
Unitatile care executa constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelor folosite
(otel si material de adaos) prin laboratoarele proprii, emitand rapoarte de analize si incercari, ceea ce nu
absolva de raspundere unitatile furnizoare.
Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a rosturilor
pentru sudare trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 3 din “Normativul privind calitatea
imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” , diferentiate
pe nivelurile de acceptare a imbinarilor sudate.
Remedierea defectelor taieturilor si a rosturilor se face prin polizare, aschiere sau completare cu
sudura, pana la obtinerea conditiilor de calitate necesare, fara a iesi din clasele de toleranta impuse pentru
dimensiuni.

- 78 -
1.2.3. Prevederi privind folosirea materialelor de sudare
Unitatile care executa imbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii in fabricatie a
materialelor de sudare corespunzatoare unor proceduri de sudare calificate pentru nivelurile B si C prevazute
in proiect.
Materialele de sudare se stabilesc de catre coordonatorul tehnic cu sudura al unitatii de executie (care
are sarcini conform SR EN 719-1995 "Coordonarea sudarii. Sarcini si responsabilitati") si trebuie sa
corespunda conditiilor de calitate diferentiate pe niveluri de acceptare, conform tabelului 4 din
“Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
Indicativ C 150- 99” .
In ceea ce priveste introducerea in fabricatie a materialelor de sudare, unitatile de executie
au obligatii similare cu cele prevazute la punctele 3.11 si 3.12 pentru laminate, din “Normativul privind
calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” .
1.2.4. Prevederi privind calificarea si certificarea sudorilor si marcarea sudurilor
Unitatile care executa imbinari sudate de nivelurile B si C trebuie sa utilizeze sudori calificati si
certificati conform SR EN 287-1-1993.
Fiecare sudor certificat va primi un poanson cu o marca distincta, cu care este obligat sa marcheze
sudurile executate in vederea identificarii ulterioare.
Unitatea de executie este obligata sa tina un regim cu evidenta sudorilor si a poansoanelor.
Imbinarile de nivelurile B, C si D vor fi marcate, conditie obligatorie pentru admiterea la controlul
final, indiferent daca imbinarea este realizata in uzina sau pe santier.
Poansonul se aplica in urmatoarele conditii:
• la 50 mm de cusatura;
• un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 500 mm;
• cel putin cate doua poansoane la capete pentru cusaturi mai lungi de 500 mm, fara a depasi
2000 mm intre ele;
• marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa in evidenta printr-un marcaj suplimentar
(vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta la intemperii etc.).
Este interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur inchis (pentru eliminarea
concentratorilor de eforturi).
1.2.5. Procedura de sudare
Unitatile care executa imbinari sudate de nivelurile B si C trebuie sa utilizeze proceduri de sudare
calificate, conform SR EN 288-1, 2, 3 -1995, SR EN 288-5,6, -1996 si SR EN 288-7,8 -1997.
Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu sudura al unitatii de
executie, care raspunde pentru exactitatea si conformitatea datelor obtinute, conform SR EN 719-1995,
Coordonatorul tehnic cu sudura tine evidenta procedurilor de sudare (WPS - Welding Procedure
Specification) intocmite conform SR EN 288-2-1995.
Alegerea metodei de calificare conform SR EN 288 se face de catre coordonatorul sudarii, in
concordanta cu conditiile impuse de STAS 767/0-88 pentru categoriile A si B de constructii.
Pentru verificarea procedurii de sudare aplicate, se vor executa probe martor in conditiile procesului
de fabricatie de catre sudorii stabiliti de coordonatorul tehnic cu sudura. Conditiile de calitate pentru
incercari pe epruvetele prelevate din probe martor sunt prevazute in SR EN 288.
Se interzice sudarea otelurilor la temperaturi sub +5°C.
1.2.6. Remedieri
Remedierile necesare aducerii unei imbinari sudate la nivelul de referinta impus, in cazul in care nu
sunt precizate in documentatia tehnologica de executie, se stabilesc de catre coordonatorul tehnic cu
sudura din unitatea de executie, urmare a controlului efectuat pe fiecare faza.
Remedierile se recomanda a se face de acelasi sudor care a executat si sudura initiala.
Remedierile se vor executa cu o procedura de sudare (avizata de coordonatorul tehnic cu sudura al
unitatii de executie) care sa permita obtinerea unor deformatii si tensiuni interne minime pe ansamblul

- 79 -
constructiei. Pentru defecte sistematice, coordonatorul tehnic cu sudura va analiza cauzele acestora si va
efectua modificarile necesare in procedura.
Remedierea defectelor in acelasi loc se admite a se face:
• maximum de doua ori la constructii din otel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG;
• maximum de trei ori pentru restul otelurilor si a procedeelor de sudare nespecificate mai
inainte.
In cazul in care la imbinarile sudate cap la cap s-a atins numarul maxim al remedierilor admise in
acelasi loc si este necesar sa se elimine defectul intern din sudura inca o data, se va taia sudura complet si se
va intercala un cupon de element laminat (cornier, teava, tabla) cu lungimea minima de 200 mm, care se va
suda de ambele parti numai prin sudura cap la cap, avand rostul identic cu cel al imbinarilor initiale. La
elementele din categoria A de executie se va cere avizul prealabil al proiectantului pentru solutia de
remediere stabilita.
Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot ascunde sau produce alte defecte (inclusiv
in structura otelului) cum ar fi: stemuirea, ciocanirea, polizarea fisurilor, indrepari la rece sau la cald peste
limitele admise de STAS 767/0-88).
Se admite escavarea zonelor cu defecte prin:
•craituire arc-aer;
•scobire cu dalta pneurnatica;
•polizare;
cu conditia delimitarii corecte a zonei cu defecte prin controale vizuale, lichide penetrante, pulberi
magnetice, radiatii penetrante si ultrasunete.
Zonele escavate se incarca prin sudare dupa o tehnologie elaborata si verificata de coordonatorul
tehnic cu sudura, cu masuri privind reducerea la minimum a tensiunilor remanente.

1.3. EXAMINAREA NEDISTRUCTIVA A IMBINARILOR SUDATE


1.3.1.Verificarea aspectului
Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pe
laminate, piese si imbinari sudate in toate fazele de executie, in scopul depistarii defectelor de suprafata si a
zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Examinarea aspectului se face vizual in procent de 100% pentru toate laminateie, piesele si
imbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, inainte de vopsirea elementelor si dupa indepartarea
zgurii, in conditiile prevazute in tabelul 5 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”.
Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii sudate, pe o latime adiacenta
de minimum 250 mm in stanga si in dreapta sudurii, cuprinzand si verificarea existentei poansonului
sudorului in conditiile prevazute anterior.
Degradarile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie sa depaseasca
conditiile impuse la livrare.
Defectele admise pentru debitarea (termica, mecanica etc.) si prelucrarea pieselor sunt prevazute in
tabelul 3 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole. Indicativ C 150- 99”.
Defectele admise in faza finala, pe imbinarea sudata sunt prevazute in tabelul 6 din “Normativul
privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150-
99” , in functie de nivelul de acceptare prevazut in proiect.
1.3.2. Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata
Masurarea dimensiunilor geometrice a abaterilor de la forma prescrisa si a defectelor de suprafata,
constituie un control eliminatoriu pentru piesele care nu se incadreaza in conditiile prevazute in tabelul 3 si
pentru imbinarile sudate care nu se incadreaza in conditiile prevazute in tabelul 6.(tabele din “Normativul

- 80 -
privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150-
99”)
Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate in STAS 10564/1-81 "Taierea cu
oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor", care prevad si modurile de masurare ale abaterilor si
defectelor.
Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi liniare si 2°
pentru marimi unghiulare, in locurile cu aspect necorespunzator, pe lungimile care ar putea prezenta abateri
geometrice. Masuratorile se vor face prin sondaj la procentele minime prevazute in tabelul 5 din
“Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
Indicativ C 150- 99”.
Pentru imbinari sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplica asupra numarului total de bucati;
pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul in metri liniari.
Masuratorile se vor face in cel putin trei puncte pentru o imbinare scurta sau un metru liniar de
imbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.
Laboratoarele care emit rapoarte de incercare trebuie sa fie acreditate si vor avea dotarea
corespunzatoare (sublere, comparatoare, lupe, sabloane calibrate etc.) realizarii operatiilor de masurare si
incercare.
In cazul nerealizarii conditiilor prevazute in tabelul 3 din din “Normativul privind calitatea
imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” pentru
taieturi si prelucrari in rosturi si in tabelul 6 pentru imbinari sudate finite, se va proceda astfel:
a) se va extinde examinarea nedistructiva la un numar sau lungimi duble de imbinari fata de
cele prescrise la examinarea initiala;
b) daca si in acest caz se mai gasesc defecte care declanseaza chiar o singura imbinare, se va
trece la o a doua extindere a examinarii prin verificarea restului imbinarilor sudate, astfel ca in final
procentajul examinat sa fie 100%.
Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la examinarea initiala, la
prima sau la a doua extindere, dupa care imbinarea va fi supusa din nou examinarii.
1.3.3 Examinarea ultrasonica combinata cu radiatii penetrante
Interpretarea finala a rezultatelor examinarii ultrasonice se face dupa examinarea cu radiatii
penetrante (examinare combinata).
Examinarea ultrasonica se foloseste in faza finala de executie, in proportii diferentiate pe niveluri de
acceptare, dupa cum rezulta din tabelul 5 din din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel
ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” .
Examinarea cu radiatii penetrante trebuie sa respecte volumul procentual prevazut in tabelul 5 din
“Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
Indicativ C 150- 99” .
Se examineaza ultrasonic numai imbinarile sudate cap la cap, in conditiile prevazute in STAS 9552-
87 "Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate cap la cap prin topire".
Verificarea, reglarea si calibrarea defectoscoapelor ultrasonice, a palpatoarelor si a instalatiei in
ansamblu se face cu ajutorul blocurilor de calibrare in conformitate cu SR EN 27963-1995 "Bloc de
calibrare nr. 2 pentru examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate".
Examinarea ultrasonica a imbinarilor sudate in cadrul examinarii combinate se va face in
conformitate cu STAS 9552-87, cu urmatoarele precizari:
a) detectarea zonelor cu defecte se face prin compararea semnalului reflectat, cu un nivel de
referinta, stabilit pe blocuri cu defecte etalon;
b) Imbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri provenite din discontinuitati, ale
caror amplitudini se situeaza sub 50% din nivelul de referinta, se considera admise, indiferent de nivelul de
acceptare prescris;

- 81 -
c) Imbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri cu amplitudine peste 50% se
considera admise indiferent de nivel, daca discontinuitatile se incadreaza in limitele acceptate in tabelul 6
din din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole. Indicativ C 150- 99” (limitele defectelor pentru nivelurile de acceptare conform SR EN 25817-
1993);
Examinarea ultrasonica se executa inainte de vopsirea pieselor sau elementelor.
Personalul care executa examinarea ultrasonica si interpreteaza rezultatele trebuie sa fie calificat
conform SR EN 473-1994.
In cazul in care, in final, sunt gasite imbinari sudate cu defecte neadmise pentru nivelul respectiv,
acestea vor fi remediate si radiografiate din nou.
Pentru restul imbinarilor sudate necontrolate se extinde controlul combinat dupa aceleasi reguli cu
cele stabilite pentru controlul cu radiatii penetrante, adica dublarea procentajelor initiale la prima extindere
si controlul integral (procentaj 100%) la a doua extindere (punctele 4.30...4.33. din “Normativul privind
calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”).
1.3.4. Examinarea cu radiatii penetrante
Examinarea cu radiatii penetrante este o operatie de control obligatorie in procentajele stabilite in
tabelul 5 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole. Indicativ C 150- 99” si se practica, de regula, in faza finala, pe imbinarea sudata, inainte de
vopsire, numai pe elemente acceptate la examinarile anterioare.
Se admit la examinarea cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate pentru care se cunosc cel putin
urmatorii factori :
• forma si dimensiunile imbinarii, modul de prelucrare a radacinii;
• poansonul sudorului.
Se examineaza cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate cap la cap. Incadrarea in niveluri de
acceptare a sudurilor.In colt se va face in baza rezultatelor obtinute prin celelalte metode de examinare.
Pentru imbinarile sudate scurte (maximum 500 mm), proportia se aplica numarului total de bucati;
pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul in metri liniari, rezultand un numar de filme
care se pozitioneaza conform planului de examinare nedistructiva intocmit de catre unitatea care executa
imbinarile dupa cum se prevede la punctul 3.6. din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel
ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”.
Rezultatele examinarii cu radiatii penetrante conduc la incadrarea imbinarilor sudate in niveluri
de acceptare, in baza identificarii defectelor interioare si a compararii cu limitele admise.
Rezultatele examinarii cu radiatii penetrante se trec in rapoartele de examinare conform standardelor
de metoda.
Examinarea cu radiatii penetrante se executa in conditiile prevazute in STAS 6606/1-86
"Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin topire", cu urmatoarele precizari:
•se foloseste numai tehnica de control tip A;
•se recomanda utilizarea surselor de radiatii X si Ir 192;
• marcarea pe elemente a zonelor controlate este obligatorie in scopul identificarii cu filmele
radiografice; se recomanda marcarea prin poansonare sau vopsirea cu ulei;
• directia de iradiere trebuie sa fie normala la suprafata;
• indicatorii pentru stabilirea calitatii imaginii (ICI) vor fi precizati in documentatia tehnologica
de confectionare a constructiei sudate, fiind alesi in conformitate cu prevederile SR EN 462-1, 2-1996;
• radiografiile se examineaza in conditiile prevazute in STAS 10138-82 "Defectoscopie cu
radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor".
Vor fi luate in considerare numai radiografiile care indeplinesc urmatoarele conditii:
• suprafata imbinarii sa fie curata, fara vopsea, zgura, stropi etc.;
• filmul expus sa contina simbolurile si reperele (litere, cifre din plumb si ICI) necesare
identificarii vizibile si clare;

- 82 -
•calitatea imaginii determinate pe baza de ICI sa fie sub valorile din tabelul 7 conform STAS R
13008-91 "Indicatori de calitate a imaginii".(tablel 7 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din
otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”).
Interpretarea filmelor radiografice si incadrarea in nivelul de acceptare se vor face numai de personal
calificat si certificat conform SR EN 473-1994.
Unitatile care efectueaza examinarea cu radiatii penetrante au obligatia si raspunderea
respectarii normelor in vigoare privind protectia impotriva radiatiilor.
1.3.5. Extinderea examinarii cu radiatii penetrante
Extinderea examinarii cu radiatii penetrante este o operatie obligatorie, in cazul neincadrarii unei
imbinari sudate in conditiile nivelului de acceptare impus.
Organismul de inspectie, impreuna cu elaboratorul documentatiei tehnologice de confectionare a
constructiei sudate, stabilesc planul si proportiile extinderii examinarii cu radiatii penetrante.
Prima extindere a examinarii cu radiatii penetrante se face prin dublarea procentajelor prevazute in
tabelul 5 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole. Indicativ C 150- 99”, pentru controlul initial al imbinarilor sudate scurte si prin dublarea
numarului de filme radiografice gasite cu defecte pentru imbinarile lungi.
In cazul depistarii unor imbinari sudate declasate in urma efectuarii primei extinderi, se va proceda la
extinderea examinarii cu radiatii penetrante si asupra restului imbinarilor din elementele care alcatuiesc
furnitura pregatita pentru livrare, astfel ca in final procentajul controlat sa fie 100%.
Se admite ca extinderea examinarii radiografice sa fie inlocuita cu examinarea ultrasonica
combinata, cu respectarea prevederilor de la punctele 4.11...4.19. din “Normativul privind calitatea
imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”
1.3.6. Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice
Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice constituie operatiuni de control
complementare si au scopul punerii in evidenta a defectelor de suprafata sau din imediata apropiere a
suprafetei.
Aceste doua metode de examinare se vor folosi numai pentru depistarea fisurilor la imbinari sudate
de importanta deosebita, ca metode de examinare complementara.
Proportiile examinarii cu lichide penetrante si a examinarii cu pulberi magnetice, in situatiile aratate
la punctul 4.36., se gasesc in tabelul 5, pe faze de executie.(vezi “Normativul privind calitatea imbinarilor
sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”)
Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice in suspensie.
Imbinarile sudate examinate cu lichide penetrante si cu pulberi magnetice trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
• suprafata examinata trebuie sa fie curata, nevopsita, fara zgura, tunder neaderent, noroi sau
ulei;
• nu pot fi examinate imbinarile sudate care au tost supuse unui tratament de suprafata care ar
putea masca unele defecte (de ex. polizarea suprafetei, acoperiri metalice etc.);
• sa fie accesibile examinarii;
Examinarea cu lichide penetrante se face conform prevederilor STAS 10214-84 "Defectoscopie
cu lichide penetrante".
Examinarea cu pulberi magnetice se face conform prevederilor STAS 8539-85 "Defectoscopie cu
pulberi magnetice".
Pentru imbinarile sudate la care se prevede examinarea cu lichide penetrante sau cu pulberi
magnetice caietul de sarcini trebuie sa contina si conditiile de interpretare a rezultatelor examinarii, inclusiv
defectele admise conform tabelului 6 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”.
1.4. RECEPTIA IMBINARILOR SUDATE
1.4.1. Conditii de calitate (pe baza SR EN 25817-1993)

- 83 -
Nivelurile de acceptare a defectelor imbinarilor sudate cu arc electric ale otelurilor sunt conform
tabelului 6: trei niveluri (B, C si D) care se aplica in domeniul constructiilor sudate.(vezi “Normativul
privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150-
99” ). Nivelurile se refera la calitatea obtinuta la terminarea fabricatiei si dupa terminarea montajului.
Sudurile trebuie incadrate in nivelurile de acceptare prescrise prin proiect.
Criteriile de admisibilitate a defectelor sunt valabile pentru:
• oteluri nealiate si aliate;
• procedeele de sudare (conform ISO 4063):
(1.1) sudare cu arc electric cu electrozi fuzibili fara protectie
gazoasa
(1.2) sudare sub strat de flux;
(1.3) sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod
(1.4) sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod
(1.5) sudare cu plasma.
• procedee de sudare manuala, mecanizata si automata;
• toate pozitiile de sudare;
• imbinari sudate cap la cap, in colt si racorduri de tevi;
• materiale de baza cu grosimea de la 4 mm la 60 mm.
In vederea aplicarii criteriilor din tabelul 6 al Normativului C 150 - 99 se definesc urmatorii termeni:
Grosimea sudurii de colt: inaltimea celui mai mare triunghi isoscel inscris in sectiunea sudurii.
Grosimea sudurii cap la cap: distanta minima de la suprafata tablei la radacina sudurii, care nu
poate depasi grosimea celui mai subtire element al imbinarii.
Defect scurt: ansamblu de unul sau maimulte defecte avand o lungime totala de maximum 25 mm la
100 mm lungime a sudurii, sau maximum 25% din lungimea sudurii pentru o sudura mai scurta de 100mm.
Defect lung: ansamblu de unul sau mai multe defecte avand lungimea totala mai mare de 25 mm la
100 mm lungime a sudurii, sau mai mare de 25% din lungimea sudurii pentru o sudura mai scurta de 100
mm.
Aria proiectiei: produsul intre lungimea sudurii examinate si latimea maxima a acesteia.
Aria suprafetei examinate: aria care trebuie luata in considerare la examinare.
5.4. Simbolurile utilizate in tabelul 6 sunt urmatoarele (conform SR EN 25817-1993):
a - grosimea nominala a sudurii in colt;
b - latimea suprainaltarii sudurii:
d - diametrul suflurii sferoidale;
h - dimensiunea (inaltimea sau latimea) defectului;
l - lungimea defectului;
s-grosimea nominala a sudurii cap la cap, sau in cazul patrunderii partiale, adancimea prescrisa a
patrunderii;
t - grosimea peretelui;
z - lungimea catetei sudurii de colt (in cazul unei sectiuni - triunghi isoscel z = a 2 ).
Evaluarea sudurilor se face in limitele de acceptare conform tabelului 6. O imbinare sudata trebuie sa
fie evaluata separat pentru fiecare tip de defect (de la 1 la 25). Daca intr-o sectiune data, exista mai multe
tipuri de defecte acestea vor face obiectul unei examinari speciale (numarul 26). Figura nr. 26 din tabelul 6
al Normativului C 150 - 99 , arata posibilitatea combinatiei de diferite defecte. In acest caz suma totala a
tuturor defectelor trebuie sa fie limitata la valorile specificate pentru cele trei niveluri de acceptare. Valoarea
insa pentru un defect izolat nu poate depasi h.
1.4.2. Verificarile imbinarilor sudate
Receptia imbinarilor sudate face parte integranta din receptia elementelor sudate, a
subansamblelor sudate si a constructiilor sudate.

- 84 -
Examinarea calitatii imbinarilor sudate se executa dupa regulile si in conditiile stabilite in
prezentul normativ, care completeaza prevederile din STAS 767/0-88.
Receptiile pe faze nu absolva unitatea executanta de raspundere pentru viciile ascunse sau
defectiunile produse din culpa sa si constatate ulterior.
Examinatorul calitatii imbinarilor sudate poate fi asistat, la cerere, de beneficiar si proiectant.
Pentru elementele confectionate in numar mai mare de 20 bucati se va executa un element cap de
serie, care va fi receptionat de executant si dupa caz de beneficiar. Proiectantul va fi invitat la receptia
capului de serie.
1.4.3. Verificari pentru receptia elementetor sudate la primirea pe santier
La primirea pe santier sunt obligatorii verificarile prevazute in STAS 767/0-88 pct. 5.2., in scopul
depistarii si eliminarii degradarilor dobandite in timpul manipularii si transportului.
In ce priveste verificarea imbinarilor sudate, in cazul in care la receptia din uzina nu a participat
delegatul intreprinderii de montaj, se vor face sondaje asa cum se arata la punctele 5.11....5.13. ale
“Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
Indicativ C 150- 99” .
Verificarea aspectului se face vizual, pe imbinari curatate in prealabil de vopsea prin procedee care
nu mascheaza defectele de suprafata.
Procentajele controlate prin sondaj vor fi: -10% pentru nivelul B: - 5% pentru nivelurile C si D.
Imbinarile controlate vizual vor fi verificate si prin masurarea dimensiunilor geometrice si a
defectelor de suprafata conform prevederilor din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel
ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” .
In cazul in care se constata existenta unor defecte in imbinari, care nu se incadreaza in nivelurile de
acceptare consemnate in documentele de insotire, se va chema furnizorul pentru recontrolarea intregii
furnituri si eventuale remedieri, fara de care nu se va trece la faza urmatoare de executie.
1.4.4. Verificari asupra elementelor care se imbina prin sudare pe santier
Unitatea de montaj are obligatia verificarii distantelor intre imbinarile de montaj prin sudare,
indiferent de nivelul de acceptare a imbinarii, pentru toate elementele, subansamblele sau piesele din otel,
inainte de punerea in pozitia finala.
Elementele care prezinta abateri peste valorile admise in tabelul 1 din STAS 767/0-88 nu vor fi
montate fara avizul proiectantului, care va decide asupra necesitatilor de remediere, sau returnare la furnizor,
cu care ocazie se intocmeste o nota de constatare conform prevederilor legale.
Pentru elemente care se imbina la montaj prin suduri din nivelurile de acceptare B, C se va executa
un premontaj la sol, inainte de punerea in pozitia finala, cu care ocazie se vor efectua toate operatiile de
ajustare necesare, astfel incat capetele ce se imbina prin sudare sa se incadreze in abaterile admise in STAS
767/0-88, tabelul 1.
Se vor depista si remedia deteriorarile aparute in timpul transportului, depozitarii si manipularilor.
Se considera elemente admise acele elemente pentru care rosturile imbinarii sunt pregatite in
conditiile de calitate prevazute de prezentul normativ, fapt care se consemneaza in procese verbale de lucrari
ascunse conform prevederilor legale.
Fac exceptie de la prevederile punctului anterior constructiile sudate de dimensiuni mari care se
asambleaza prin sudare direct in pozitia finala (cum sunt buncarele si rezervoarele), fiind alcatuite din piese
taiate sau din elemente spatiale.
1.4.5. Verificarea calitatii imbinarilor sudate la montaj
Calificarea procedurilor de sudare utilizate la montaj se va face conform SR EN 288 pe probe
martor.
In cazul in care rezultatele pe epruvetele prelevate din probele martor nu se incadreaza in valorile din
SR EN 288, se va opri executia si se va proceda la elaborarea unei noi proceduri de sudare. Conditiile de
calitate pentru imbinarile de montaj sunt cele pevazute in diferitele capitole ale “Normativului privind
calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”.

- 85 -
1.5. Transportul confectiilor
Elementele executate pe santier vor fi transportate la santier astfel incat se nu se deformeze si sa nu
fie afectat stratul de protectie cu zinc. Unele bare ale elementelor cu zabrele, care au un capat liber, vor fi
prinse de celelalte bare cu piese suplimentare, astfel ca sa nu se produca deformatii in fazele de transport si
manipulare.
1.6. Montajul elementelor
Imbinarea elementelor pe santier se va face cu suruburi.
entru a se putea realiza imbinarea tronsoanelor cadrelor transversale (stalpi, rigle) se va face
premontaj in atelier. Gaurile in piesele de prindere se executa cu un diametru mai mic, urmand ca diametrul
final sa se realizeze odata cu ambele piese imbinate.
Elementele de contravintuire sunt prevazute cu dispozitive de strangere filetate.
Antreprenorul va elabora fisele tehnologice ale montajului, in care sa fie precizata ordinea de montaj,
astfel ca sa se asigure stabilitatea elementelor si sa se asigure protectia muncii.
1. Protectia anticoroziva
Protectia anticoroziva se va executa confor cu ghidul de proiectare executie si exploatare privind
protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel, indicative GP 035-98.
Clasa de agresivitate este conform STAS10.128 , tabela 1, “2m-slab agresiva”.
Durata de viata a acoperirii este estimata la 5-11 ani-durata medie.
Nivelul de performanta minim si metodele de determinare sunt precizate in tabela 3.a, pg.25 din
GP035-98:
-aderenta la support-f. buna,
-rezistenta la lovire-f. buna,
-rezistenta la zgaraiere-f. buna,
-rezistenta pe dorn –f. buna. Executantul va prezenta certificate de calitate elaborate de un laborator
atestat.
Sistemul de protectie prin vopsire se va executa conform cu tabela 8, pg. 29 din GP035-98 cu
HEMPALIN PRIMER 1205 , 1 strat de 40 microni, si email Hempalin Enamel 5214 in 2 straturi de cate 45
microni. Firma producatoare va pune la dispozitia beneficiarului fisele tehnice, agrementele tehnice(001-
04/08-1996)si va oferi garantii.
Tehnologia de aplicare a protectiei anicoroziva se executa conform cu cap. 4, pg. 40 din GP035.
Conform art. 4.14 aplicarea protectiei anticoroziva se executa numai pe baza de fisa tehnologica de executie.
1.7. Verificari necesare
Controlul executiei confectiilor si montajul, face parte integranta din procesul de productie si se
organizeaza pe urmatoarele faze:
a. Verificarea calitatii materialelor prin confruntarea datelor inscrise in
certificat de calitate si prevederile din proiect si norme.
b. Verificarea laminatelor
c. Verificarea imbinarilor sudate. Conditiile minime pentru clasele de
calitate a imbinarilor sudate sunt precizate in Normativul C 150 99.
d. Verificarea formei si dimensiunilor elementelor
Verificarea pozitiei finale a elementeor dupa montaj trebuie sa precizeze cel putin:
- dezaxarile stalpilor la baza si la partea superioara;
- abaterile riglelor fata de axele teoretice
Valorile maxime admise ale acestor abateri, sunt prescrise in STAS 767/0 - 1986, tabelul 1, 2, 3, iar
modul de verificare pe diferite faze de control si executie se dau in tabelul 1 al aceluiasi normativ.
Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate si se tin in evidenta.

- 86 -
Nu se trece la alta faza de executie pana nu se remediaza defectiunile semnalate la faza precedenta.
Verificarea vizuala a aspectului, este o operatie de control obligatorie la toate fazele procesului tehnologic,
de la aprovizionarea cu materiale pana la receptia finala.

CAIET DE SARCINI

TENCUIELI EXTERIOARE

1. GENERALITATI
Acest capitol se refera la conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor cu tencuieli
fin driscuite, a tencuielilor subtiri (tratamente), tencuieli speciale aplicate manual pe suprafete de beton, de
caramida, de BCA pe plasa de rabit la cladiri social-culturale.

2. STANDARDE SI NORMATIVE
NE001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala.
NP 60-89 Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuieli cu plastifianti.
C 16-79 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.
STAS1030/85 Mortare obisnuite pentru zidarii si tencuieli
STAS2834/80 Mortare obisnuite pentru zidarii si t6encuieli. Metode de incercare.

Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortar preparat in statii de prepararea a mortarului ,


conform “Instructiunilor tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala”, indicative C. 17/82 si C 18/83 “Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.

3. MATERIALE
Materialele prevazut vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor in vigoare.
Nisip- STAS 1667-76
Apa - STAS 790-84
Ciment- F25, M30,Pa35-SR 1500-96
Cenusa de centrala termoelectrica- STAS 8819-88
Var pentru constructii- SR ENV 450-1-97
Ipsos pentru constructii- STAS 545/1-80
Piatra de mozaic (gris si praf de piatra) – STAS 1134-71
Intirzietorul de priza Replast, pentru prepararea mortarelor de ciment
Intirzietorul de priza pentru mortarele de ipsos fabricat de ICPILA
Ciment Portland alb- SR 7055-96
Silicat de sodium solutie-STAS 2902-87
Consistenta varului pasta sa fie 12 cm. Varul pasta poate fi inlocuit cu slam de carbit cu consistenta
maxima 12 cm.
Granulozitatea nisipului trebuie sa fie 3 si 7.

4. CONDITII DE LIVRARE SI DEPOZITARE


Cimentul se transporta in saci de 50 kg si se va depozita astfel incit sa nu fie posibila udarea,
murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine. Depozitarea se va face in magazii sau soproane, ferite de
inghet.

- 87 -
Materialele speciale (praful de piatra, piatra de mozaic) se transporta de la furnizor si se depoziteaza
astfel incit sa nu fie posibila murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine.
Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incit sa fie utilizate in
bune conditii la tencuielile exterioare sunt :
-la mortar de var- ciment M25T pina la 10 ore minimum
-la mortar de var- ciment M50T si M100T fara intirzietor de priza maximum 10 ore si cu intirzietor
de priza pina la maximum 16 ore.

5. EXECUTIA LUCRARILOR
Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua un control al suprafetelor care
urmeaza a fi tencuite.
Pentru a nu se fisura si coscovi tencuiala, zidaria trebuie sa aiba mortarul dintre rosturi intarit.
La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana
sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor
Suprafata peretilor de zidarie nu trebuie sa prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari
decit cele indicate in prescriptiile tehnice in vigoare.
Rosturile zidariei vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adincime de 3-5 mm, iar
suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa
Suprafetele de lemn sau metal existente pe suprafata zidariei de BCA se vor acoperi cu plasa de
rabit. Sub plasa de rabit, la suprafetele de lemn, se va aplica fie un strat de carton asfaltat, fie alta solutie
hidrofuga, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
Suprafetele suport sa fie curate, plasa de rabit sa fie bine intinsa si legata.

5.1. Tehnologia de executie


Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi
tencuite.
La efectuarea trasarii, se va verifica modul de fixare a reperelor, asa incit sa se obtina un strat de
mortar cu grosimea stabilita in proiect.
La tencuielile exterioare se vor fixa repere de trasare, in mod obligatoriu, la toate colturile fatadei,
precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor.
In cazul utilizarii stilpilsorilor de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar ca si stratul de
grund.
Executia amorsarii.
Suprafetele de beton si ale zidariilor vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va face amorsarea prin
stropirea cu un sprit care se aplica in grosime de 3 mm.
Compozitia sprilului va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment).
In timpul amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cit mai uniform, fara
discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient intarit,
fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait.
Pe suprafetele de plasa de rabit se va aplica direct smirul din mortar cu aceeasi compozitie cu a
mortarului pentru grund.
Executia grundului.
Grundul se va aplica dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului pe suprafete de beton si dupa
o ora in cazul suprafetelor de caramida.
In cazul cind suprafata spritului este prea uscata, sau pe timp calduros, aceasta suprafata se va uda cu
apa inainte de a se palica grundul.
Stratul de grund va avea o grosime de 2 cm.
Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luindu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin
acoperirea suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul cu rogojini umezite sau alte mijloace.

- 88 -
Este cu desavirsire interzis sa se aplice grundul pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca sa
inghete inainte de intarire.
In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu grosimea prevazuta si se va
verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului
suport.
Suprafata grundului nu trebuie sa prezinte asperitati pronuntate, zgirieturi, neregularitati, ciupituri
etc.
Spritul si grundul se vor aplica de sus in jos, de pe schele de fatada, montate la cca 50 cm fata de
suprafata fatadelor.
Executia stratului vizibil.
Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba
granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul vizibil si sa
provoace in acest mod impuscaturi pe suprafete tencuite.
La tencuielile fin driscuite, stratul vizibil (tinciul) se executa din mortar - de var - ciment M 25-T
grosime 2-4 mm, se prepara cu nisip cu granule cu diametru de max. 1mm.
La tencuielile din praf de piatra, stratul vizibil din 10-12 mm grosime se va executa driscuit si periat
cu mortar de var-ciment marca M 25-T confectionat cu pitra de mozaic (praf de piatra)in loc de nisip iar
panta la 60 din ciment va fi ciment Portland alb.
La tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M
100-T confectionat cu piatra de mozaic in loc de nisip finisat buciardat sau pieptanat in asize.
Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se va urmari ca, in cimpurile mari, tencuielile sa fie
realizate din aceeasi cantitate de mortar pregatita in prealabil, pentru a nu se produce diferente de culoare.
De asemenea, se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul suprafetelor, deoarece reluarile
lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare.
Recomandam conceperea unui plan de realizare a tencuielilor, impartim fatadele pe zone realizabile
fara intreruperea lucrului. Aceste zone se vor gindi astfel incit zonele de intrerupere inevitabile sa fie
pozitionate in colturi sau retrageri pentru a nu fi vizibile.
Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite, pina la
intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni:
-umiditate mare, care intirzie intarirea mortarului si-l altereaza;
-uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata tencuita, uscare
care poate proveni din curent de aer, expunere indelungata la razele soarelui;
- lovituri, vibratii provenite din darea in exploatare a cladirii inainte de termen;
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.
- nu se vor executa tencuielile exterioare la o temperatura mai mica de +5 0C.

6.CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR


Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori).
Toate materialele si semifabricatele (mortarele) vor fi introduse in lucrare dupa ce s-a verificat de
catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt
corespunzatoare normelor respective.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in
grosimile prescrise: de asemenea, este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii
fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.
Receptia pe faze de lucrari se face pe baza urmatoarelor verificari:
- rezistenta mortarului;
- numarul de straturi aplicat si grosimile respective;

- 89 -
- aderenta la suport si intre straturi;
- planitatea suporturilor si linearitatea muchiilor;
- dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative (solbancuri, braie, cornise), bucata cu
bucata
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu timplaria.
Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o executie corecta a
lacrimarului.
La receptia preliminara a lucrarilor se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o
frecventa de minimum 1/s din frecventa precedenta.
Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual cercetind suprafata tencuita, forma muchiilor,
intrinduri si iesinduri.
Suprafetele vor fi uniforme, ca prelucrare si culoare fara denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi,
urme de reparatii locale.
Se va controla corespondenta mortarului (praf de piatra, similipiatra, etc.)si modul de prelucrare a
fetei vazute cu prevederile din proiect sau mostre aprobate.

- 90 -