Elena Gorunescu

DICŢIONAR
FRAZEOLOGIC
FRANCEZ-ROMÂN
Şl ROMÂN-FRANCEZ

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Bucureşti, 1981
D IC ŢIO N A R . FRAZEOLOGIC F R A N C E Z -R O M Â N
Şl R O M Â N -F R A N C E Z
 Elena Gorunescu

DICŢIONAR
FRAZEOLOGIC
FRANCEZ-ROMÂN
Şl ROMÂN-FRANCEZ

(D
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Bucureşti, 1981
PREFAŢĂ

P rezen tu l Dic[ionar frazeologic francez-romăn ţ i român-francez, care

ap a re p e n tru p rim a o ară în ţ a r a n oa stră, reun eşte expresii, locuţiuni,
galicisme din tre cele m ai des folosite în v o rb irea c u re n tă. A m introdus
însă şi unele expresii m ai vechi, deoarece se înlîlnesc în beletristica
u n o r epoci m ai în d e p ă r ta te . A m ţi n u t, de asemenea, să figureze în acest
dicţion ar şi expresii po pu lare şi argotice, în tru c ît acestea au o frecvenţă
d in ce în ce m ai a c c e n t u a tă îndeosebi în lim b a franceză c on tem p orană.
In m a j o r i ta t e a cazurilor, ne-am s t r ă d u it să găsim echivalentele
cele m ai exacte. Acolo u n d e aceasta n u a fost cu p u ti n ţă , am d a t expli­
c a ţia expresiei respective. A m indicat adesea u n n u m ă r mare de sino­
nimii, m arcînd registrele stilistice din care provin, fără a fi epuizat,
desigur, b o g ă ţia lexicală a celor d ou ă limbi.
M aterialul din acest dicţionar a fost organizat în ordine alfabetică,
n tr u c ît — d u p ă p ărerea n o a s tră — celelalte criterii de organizare
prezen ta u dificultăţi şi carenţe, îngreim îndu-i folosirea.
N ă d ă jd u im că tinerelul studios v a găsi în acest v o lum u n in s tru ­
m e n t de lucru util în vederea însuşirii cit m ai corecte a limbii franceze.

AÜT9AREA
L IS T A A B R E V IE R IL O R

arg. argou.
arg.siucl. argou studenţesc.
arg.şcol. argou şcolar.
arg.teatru argou de te a tru .
fam . fam iliar.
fig. figurat.
ir. (sens) ironic.
ist. istoric.
tnv. învechit.
ju r . juridic.
lit. literar.
mar. (term en) m arinăresc.
mii. militar.
peior. peiorativ.
po p. popular.
reg. regionalism.
şcol. şcolar.
vulg. vulgar.
b ib l io g r a f ie

A L P H O N S E D E P R A S , Le français de tous les jours, Léon Pominerot

éd iteu r, P aris, 1926.
Dicţionar analogie ş i de sinonim e al lim b ii române, E d i t u r a Ştiinţifică
şi Enciclopedică, B ucureşti, 1978.
Dicţionar explicativ al lim bii române, E d i t u r a Academiei R .S .R ., 1975.
Dicţionar frazeologic român-englez, E d i t u r a Ştiinţifică, Bucureşti, I960.
R O B E R T E D O U A R D , Dictionnaire des injures, Claude Tchon éditeur,
Paris, 1967.
G A S T O N E S N A U L T , Dictionnaire historique des argots, Larousse,
P aris, 1965.
H E N R I G U IL L O T , Ce qu'il fa ut savoir — Gallicismes, expressions
pittoresques de la langue française, comparaisons les p lu s usitées,
P aris, Fo u ch er, 1969.
H E N R I G U IL L O T , Pour enrichir le vocabulaire, Paris, Foucher, 1972.
R . G U IR A U D , Les locutions françaises, collection „ Q u e sais-je?“ , 1961.
U . L A C R O I X , Les mots et les idées. Dictionnaire cadrant avec les idées,
Paris, F e r n a n d N a t h a n éd iteur, 1961.
Larousse de la langue française (l e x is ) , Paris, 1977.
A U G U S T E L E B R E T O N , L'argot chez les vrais de vrai, éd. F ran ce
Loisirs, 1975.
Dictionnaire de la langue française — L e Petit Robert, Société d u N ouveau
L it tr é , P a ris, 1978.
L E R O U X D E L IN C Y , Livre des proverbes français, 1842.
E M I L E L I T T R Ê , Dictionnaire de la langue française, éditions U n i­
ve rsitaires, Paris, 1958.
D I D I E R L O U B E N S , Les proverbes et locutions de la langue française,
leurs origines et leur concordance avec les proverbes et locutions des
autres nations, 1889.
M A U R I C E M A L O U X , Dictionnaire des proverbes, sentences et m axim es,
P aris, L arou sse, 1960.
B A R B U M A R IA N , Dicţionar de citate ş i locuţiuni străine, E d it u r a
Enciclopedică R o m â n ă , 1973.
C. D E M É R Y , H istoire générale des proverbes, adages, sentences, apo­
phtegmes, 1828, 3 vol.
É L I S A B E T H P R A D E Z , Dictionnaire des gallicismes, Paris, P a y o t ,
1914.
M A U R IC E R A T , Dictionnaire des locutions françaises, Paris, Larousse,
1957.

1
DICŢIONAR FRAZEOLOGIC
FRANCEZ-ROMÂN
a

& aucun prix cu nici u n preţ,/cliip; nic.i în ru p tu l cap ulu i; o d a tă cu

capul; să-l pici cu c ea ră; penl.ru nim ic în lu m e; în nici un caz.
abaisser les paupières d’un mourant a închide ochii cuiv a (la m oarte),
abandonner la partie ( f ig .) a. a d a b ir cu fugiţii; a o lu a la fugă/la
picior/la să n ă to a s a ; b. v. faire son deuil d ’une chose.
abandonner le pavé & qn. (fig .) a lăsa cîm p liber de acţiu ne cuiva,
abandonner ses études a se lăsa de în v ă ţ ă tu r ă ,
abandonner tout espoir a-şi lua n ă d ejd e a de la ceva.
à bâtons rompus ala n d a la ; la întîm plare.
nbatteur de besogne om harnic,
abatteur de pègres (arg.) ju decător.
abattre de la besogne a d a în brînci (m uncind); a-i ieşi cuiv a sufletul;
a m unci din greu; a m unci pe brînci/pe ru p t e ; a tr u d i din greu; a
se omorî cu lucrul; a se ru p e în coş; a se speti m u n c in d ; a trage la
h a m /la ju g ; a trag e tare ( fa m .)
abattre l ’enthousiasm e de qn. a-i tă ia cuiv a elanul,
abattre l ’orgueil de qn. a îni'rînge tr u fia cuiva; a-i m uta cuiva gîrliţa;
a tă ia cuiva din u ng h işo a ră (f a m . ) .
abattre ses cartes a d a cărţile pe faţă.
abattre son jeu a d a cărţile pe faţă.
abbaye de m onte-â-regret (arg.) spînzurătoare.
à beaucoup près nici pe d e p a rte ; lipseşte m u lt ca să.
ù belles dents a. cu înv erşu na re; b. cu poftă,
à bientôt! pe curînd!
abîme de science to b ă / b u r d u f de carte.
abîmer le portrait à qn. (p o p .) a face pe cineva zo b /tă rîţe ; a-i m u t a /
s t r ă m u t a cu iva fălcile; a-i stîlci cuiv a m u tra ,
abîmer qn. (p o p .) v. battre à bras raccourcis.
à bon compte ieftin.
abonder dans le sens de qn. a-i c în ta cu iva în s t r u n ă ; a pluti în apele
cuiva; a-i ţin e cuiv a isonul,
à bon droit pe b u n ă d re p ta te ; pe d r e p t c u v în t; cu d re p t cuvînt.
à bon escient cu d iscernăm in t; cu seriozitate,
à bon m arché ieftin.
à bouche que veux-tu după pofta/voia inimii.
aboule-toil (p o p .) fă-te-ncoal
ii boulets rouges fără m e n a ja m e n te ; cu b ru ta lita te .
à bout de forces la c a p ă tu l puterilor.
ù bout de souffle cu răsuflarea t ă i a t ă ; cu sufletul la gură.

11
aboutir à une impasse a ajunge în im pas.
al)«,vc“r il la lune a l à I r a l a l u n ă .
aboyer aux cliausses de qn. a liărţui po cineva.
aboyer contre/après qn. a se da la cineva; a strig a la cineva.
aboyer qn. (arg.) a striga d u p ă aju to r.
à bras-le-corps de mijloc; de talie.
à bras raccourcis cu violenţă; din to a te puterile.
à bref délai în curînd ; în s c u r t timp.
abreuver qn. do caresses/de com plim ents a copleşi pe cineva cu mînfî-
ieri/cu complim ente,
abreuver qn. d’insultes/d’injures a d a pe cineva îu tărb acă/in tă rb ă c e a lă ;
a face pe cineva albie de porci; a face cuiva o sa la tă b u n ă ( f a m . ) ;
a face pe cineva c um îţi vine la g u r ă ; a face pe cineva cu ou şi cu
o ţ e t ; a face pe cineva de do uă p ara le; a îm proşca pe cineva cu injurii;
a u m p le pe cineva de bo g d a p ro s te; a potopi pe cineva cu în ju ră tu ri;
a r e v ă r sa insulte a su p ra cuiva,
il brûle-chandail din sen in; hodoro nc-tron c; n ita m -n isa m ; pe n e p u să
masă.
il brûle-pourpoint v. à brûle-cliandail.
à cause de din c au za; din pricina.
accabler q n .d e bienîaits/de provenances ( i r .) a copleşi pe cineva cu
atenţii.
accéder au trône a se u rc a pe tro n; a v e n i/a se urca în scaun,
accepter qeh. les yeux fermés ( f a m . ) a a ccep ta ceva cu ochii închişi,
accomplir le souhait de qn. a face cu iva pe plac/pe voie; a laee voia
cuiva.
accorder une grfice/une faveur a aco rd a/a face o favoare,
accordez vos violons! p un eţi-vă de acord!
accoucher aux fers ( f ig .) a realiza ceva cu m u ltă caznă,
accoucher d’une souris ( f a m . ) a n u face m a ie scofală,
accourir dare-dare a veni în tr-u n suflel/cu sufletul la gură.
accrocher il une patère ( f ig .) a a g ă ţa /a pune în cui.
accrocher un paletot (arg.) v. aller à Cracovie.
accroître la productivité a ridica p ro d u ctiv ita tea,
accuser le coup a sim ţi lo vitura,
accuser les événem ents a da v in a pe îm prejurări,
accuser qn. à faux a acu z a /a învinui pe cineva pe n e d re p t; a-i a tîrn a
cuiva ceva de co a d ă ; a-şi face p ă c a t cu cineva; a-1 încărca pe cineva
de d o a m n e - a ju t ă ; a v o rb i cu p ăcat,
accuser réception a confirm a primirea.
à en compte d acă aşa-i p o vestea ; d acă aşa sta u lucrurile; d acă e vorba
pe-aşa; în acest caz; în aceste condiţii; în cazul acesta,
à cela près cu ex cep ţia fa p tu lu i că.
à ce m om ent-lâ în m o m e n tu l acela,
à ce point de vue din acest p u n c t de vedere,
à ce qu’il dit d u p ă cîte spune,
à cet effet în acest scop.
à cet égard in ac e a stă priv in ţă,
il cette fin/il ces fins în acest scop.
il ce titre a. în această c a lita te ; b. p en tru acest motiv,
à chaque pas la t o t pasu l; pe to a te cărările; la fiecare pas.
à (la) charge de (in v .) cu condiţia.

12
 ik oliarţţc (le revanche pe b a z ă de reciprocitate,
acheter à crédit a c u m p ă r a pe credil/pe dalorie.
acheter à h a u t p rix a c u m p ă r a eu bani grei,
acheter à lu ïo iie d’empoigne (f a m .) a şi b ăga iuiinile pînă-n co aie; a
fura ca-n codru,
acheter à prix d’or a c u m p ă r a eu bani grei.
acheter il tempérament a c u m p ă r a în rate,
acheter au noir a c u m p ă r a la negrn.
acheter au prix de fabrique (arg.) a face un pui de giol; a trage la
slinga.
acheter au prix doux/dans les prix doux a cu m p ă ra ieftin.
, acheter au prix fo rt a c u m p ă r a cu b a n i grei.
acheter chat/liillcs en poche a c u m p ă r a cu ochii închişi,
acheter cliat e.n sac a c u m p ă r a cu ochii închişi,
acheter (au) comptant a c u m p ă r a cu bani gheaţă,
acheter d’occasion/de seconde main a c u m p ă r a de oca/.ie/la m ina a
doua.
acheter du beau ( f a m . ) a c u m p ă r a m arfă grozavă, ex Ira.
acheter la com plicité de qn. a milui pe cineva; a îm pinge cuiva bani:
a atinge pe cineva la m a n ş e tă (arg.).
acheter le chat pour le lièvre a c u m p ă r a cu ochii inchişi.
acheter pour un morceau «le pain/pour une bouchée de pain a cu m p ăra
pe nimica toată,
acheter qil. v. acheter la cam plicite de qn.
acheter sur pied a c u m p ă ra pe lcc.
acheter une conduite ( f a m .) a-i veni cuiva minţile acasă; a se în v ă ţa
minte.
à ciel ouvert In aer liber; sub cerul liber,
à cœur déboutonné cu in im a deschisă.
A cœur joie cu plăcere, cu desfătare.
ù cœ ur ouvert n. cu inim a deschisă; sincer; pe fa ţă : I). din ţ o a l ă inim a;
cu amin două miinile.
ù compter de începînd cu.
à condition de cu condiţia.
à contre-cœur în silă; fără tragere de inim ă; c o n tra voinţei sale; cu
neplăcere; fără plăcere.
t\ contre-jour cu spatele la lum ină,
ù contre-poil în răsp ăr,
à cor et ik cri sus şi tare.
à corps perdu cu în v erşu n a re; nebuneşte,
à coups de bâton cu forţa.
à coup sûr cu s ig u ra n ţă ; în mod sigur; fără îndoială; fără d o a r şi p o ate ;
vezi bine.
& courte vue lipsit de perspectivă,
acquérir de l ’expérience a do bin di/a cîştiga experienţă,
acquérir du renom a dobîndi fa im ă ; a-şi face un nume.
acquiescer il qch. a-şi d a a sen tim en tu l la ceva.
acquiescer du bonnet/de la tête a da afirm a tiv din cap.
acréo donc! (agr.) v. bouche close/cousue !
actionner qn. ( f a m . ) a p un e în mişcare pe cineva,
à d’autres! aiurea! ; a s ta să i-o spui lui m u t u l ; c a u tă pe allul ! ; h aida de! ;
la alţii!
& découvert pe f a ţ ă ; deschis; sincer.
& défaut de u. în lipsă de; b. in loc de.

13
 à demain! pe mîinc!
à demeure in mod perm anent,
ù dépêche-compagnon rtisolil ; i'ărut, de mînluinlă.
il deux m ains eu n m în do uă mîinile.
à (leux pas do la doi paşi de; la o z v îrlitu ră de băţ.
ù Dieu ne plaise! ferească sTîntuI!
à distance de d e p a rte ; de la d is tan ţă ,
adm ettons que să a d m ite m /s ă zicem/să punem că.
administrer une prcure ( j u r . ) a p re z e n ta o do vad ă
administrer une salade ù qn. ( f a m . ) v. Lattre à bras ic.ccourcit.
admirer com m e une brute a a d m ira prosteşte,
ii dom icile la domiciliu.
adorer le veau d ’or a av e a cultul b a n u lu i; a fi a h t i a t d u p ă b a n i; a ţine
la ban.
adoucir les angles a a te n u a neînţelegerile/asperităţile,
adoucir une peine/un chagrin/une douleur a alina durerile,
adresser une question à qn. a pune cu iva o întreb are,
à droite la d r e a p t a ; pe m în a d re a p tă ,
advienne que pourra! fie ce-o fil
à faire plaisir pesle m ăsu ră,
à faux pe n e d rep t.
affaler son grelot (a rg .) v. avaler sa langue.
affecter (lo grands «irs a-şi d a aere; a av e a turnuri în c a p ; a-şi da im p o r­
t a n ţ ă ; a-şi d a ifose; a fi/a u m b l a /a se ţin e cu n asul pe sus; a face
pe g rozavul; a face pe m în d ru l/p e rîiosul; a fi/a u m b la cu capu l m are;
a-şi lu a aere; a o lu a pe m a r e ; a av e a te r e re m ; a călca p o p e şte; a se
ţin e m a r e /m în d r u ; a şedea cu c o a d a b îr li g a tă ; a ţine c o ad a sus;
a-şi u m f la nările,
afficher des prétentions a rid ica nasul.
affirmer mordicus une chose ( f a m . ) a susţine cu încăpăţînare ceva;
a su sţin e m o rţiş u n lucru,
affranchir la couleur à qn. (arg.) v . mettre qn. au courant.
affranchir le carreau (a rg.) a s t a la p înd ă.
affronter corps à corps la réalité a lu a în p ie p t realitatea,
affûter ses crochets/ses crocs/ses m eules/ses tabourets (p o p .) a îm bu ca
lu p e ş te ; a d a fălci; a-şi um p le b u r t a ( f a m . ) ; a b ă g a la jg h e a b /la
g hiozdan ( p o p . ) ; a-şi u m p le ghiozdanul ( p o p .) .
affûter ses pincettes (arg.) v. déguerpir sans demander son reste.
à foison din belşug; cu c a ru l; cu n em ilu ita ; din a b u n d e n ţă ; cu priso­
s i n ţă ; cu g r ă m a d a ; din gros; cu s ta m b o a l a ; cu d u iu m u l; cu ghio­
t u r a ; din plin.
à gauche la stîn ga.
agir à contre-cœur a-şi călca pe inimă,
agir à la grosse mordienne a se p u r t a ca u n bădăran,
agir & l ’étourdie a se p u r t a ca u n zănatic,
agir & son gré a pro c ed a d u p ă b u n u l său plac.
agir au nez et à la barbe de qn. ( f a m . ) a a c ţio n a sub nasul cuiva,
agir auprès de qn. ( f i g ) a in terv eni pe lîngă cineva; a p u n e o v o rb ă
p e n tr u cineva,
agir dans le dos de qn. ( f ig .) a lu c r a pe la spate,
agir de moitié avec qn. ( f a m .) v . être de moitié avec qn.
agir en conséquence a p ro ceda în consecinţă,
agir en franc-tireur v. en faire à sa tête.

M
agir en l’air a acţion a fără să gîndeaseă.
agir en maître a se p u r t a ca uii sUipîn.
agir obliquement a se p u r t a nesincer,
agir ouvertement a lucra pe faţă.
agir sourdement a lucra pe dedesubt,
agir sous main a lucra pe dedesubt,
à gogo v. à foison.
à grand-peine cu chiu cu vai; cu m are caznă; anevoie; cu tr u d ă ; cu
opinteală.
à grands frais a. cu m u l tă cheltuială; cu muri cheltuieli; b. cu m u ltă
osteneală,
à liaute-voix cu voce tare.
à huis-clos cu uşile închise.
aiguiller qn. sur une voie de garage ( f a m .) a pune pe cineva po linie
m o artă.
aiguillonner qn. (fig .) a b ăg a pe cineva în v iteză (f a m .) .
aiguiser l ’nppctit v. crcuser Vcslomac.
aimable comm e un fagot d’épines/com m e un bouledoguc/couiine un
chardon/comme une porte de prison a. politicos ca gard u l; b. uricios
ca u n urs.
aimer ailleurs (lit.) a iubi pe altcineva.
aimer la bouteille ( f a m . ) a a vea daru l su p tu lu i; a b ea cit şa p te ; a bea
ţe a p ă n /v îr to s; a d a cu p a h a ru l; a duce/a trage la m u s t a ţ ă ; a-şi face
b u r t a b u tie şi g u ra pîlnie; a-şi face gilul leică şi pîntecele balercă;
a fi bo ln av de oală; îi c a tă m u stăţile spre fun du l oalei; a se p u p a cu
clondirul; a suge b ine; a tr a g e /a lu a la m ăsea; a tu r n a ca într-u n
vas s p a r t ; a-şi umple/a-şi îneca pipota,
aimer le baroud (arg.) a fi g a ta să sa r ă Ia bătaie,
aimer le cotillon (fig .) a se ţin e /a alerga d u p ă fuste; a sări gardurile,
aimer Ie panache a-i plăcea fastul, strălucirea,
aimer les bons morceaux a fi a m a t o r de mîneare bu nă.
aimer qn. à la rage (U w .) a iubi pe cineva la nebunie,
aimer qn. com m e la prunelle de ses yeux a iubi pe cineva ca ochii din
cap.
aimer ses aises a ţine la tab ieturile sale.
aimer son chez soi a-şi iubi casa, căminul.
ainsi va le monde aşa e lum ea.
à jam ais pe n tru to td e a u n a .
à jet continu fără în tre ru p e re ; fără oprire.
à jeun pe n e m în cate; pe stom acu l gol.
à jour nom m é în ziua stabilită.
à. jouter foi à qch. a d a crezare la ceva.
à juste raison/titre pe d re p t cuvînt.
ajuster son coup (fig .) a-şi cîntări bine lo vitura.
ù la barbe de qn. a. în ciu d a cu iva; b. sub nasul cuiva.
à la belle étoile a. sub cerul liber; b. în plin cimp.
à la bonne franquette sincer; deschis; sim plu ; fără fasoane.
à la bonne heure! (să lie) în tr-u n ceas bun!
à la brune în am u rg ; în fa p tu l serii; pe în serate ; pe la toacă; pe la
cina cea b u n ă (r e g .); cînd amurgeşte,
à la ehaudo pe loc; im e d ia t; pe d ală .
à la débandade în dezordine; vraişte,
à la demande generale la cererea generală.
à la dérobée pe ascuns; pe furiş; din u m b r ă ; pe tă c u te ; pe neştiute.

15
à ln descente la roborîre.
à la diable c um o d a D um nezeu ; rasolit; filent de m întuialâ.
A la dragonne în m o d b r u t a l; fără m e n a jam e n te,
à la dure eu asprim e; fără m en aja m en te,
à la faveur de cu a ju t o ru l ; d a to rită .
& la file la rîn d ; unu l în spatele celuilalt,
il la fin în cele din u r m ă ; pînă la u rm ă.
il la fin des tins la u r m a u rm ei/u rm elo r; în definitiv; în cele din urm ă.
il la fin (lu compte v. à la fin des fins.
ü la fois în acelaşi t.irnp; co n c o m ite n t; to to d a tă .
(dîner) à la fortune du pot sincer; deschis; sim p lu ; fără fasoane,
à la fraîeho pe răcoare.
il la franch e Marguerite sincer; deschis; sim p lu ; fără fasoane,
il la gare! (p o p .) v. débarrassez-moi le plancher.
il la hâte in g ra b ă ; în p rip ă ; la repezeală; pe fugă.
à la hussarde în m o d b r u t a l; fără m en ajam en te,
â Pa ide cu aju to rul.
A l ’aise în voie.
il la lettre aid o m a; în toc m ai: literă cu literă; cu v îu t cu cuvînt
à la longue cu tim p u l; cu v re m e a ; in cele din urm ă.
1 I’amiaOle prin b u n ă înţelegere; eu b u n ă tocmeală,
il la m i-tem ps (sport) la pauză,
à la m ontée la urcare.
il l'anglaise ( f a m .) pe ascuns; pe furiş; din u m b r ă ; pe neştiu te; pe
tă c u te .
il la nuit close/tom bnnte la căderea no p ţii; la aprinsul lum inărilor;
în cap de n o a p te ; in capul nop ţii; în am u r g it; în amurg,
à la papa a. pe înd elete; fără g ra b ă ; b. lavă risc.
à la perfection la perfecţie,
à la pointe de l'argent prin mijlocirea banilor.
il la pointe de I’épée/des baïonnettes a. cu ja p c a ; b. cu de-a sila; cu ana-
sina; prin fo rţă; c. cu m ari efo rtu ri; d. cu arm ele în mină.
à la pointe du jour în zorii zilei; la r e v ă r s a tu l zorilor; la răsăritu l so a ­
relui; în fap tu l dim ineţii; cînd se c rap ă de ziuă; cînd se îngînă ziua
cu noaptea,
il la prière de qn. la ru g ă m in te a cuiva,
il la prochaine! ( f a m . ) p e c u rîn d !; la revedere!
à la queue leu leu în şir in d ian ; în rînd cite u n u l; u nu l d u p ă altu l; unul
cîte vmul; în trim b ă /in flanc (cîte unul),
il la recherche de în c ă u ta re de.
à la réflexion d u p ă o m a t u r ă chibzuinţă,
à la renverse pe spate,
à la rescousse în ajutor,
à l ’arraché cu efort mare.
à l ’articlo do la mort în ceasul morţii.
à la saint-glinglin la sfin tu -a şte a p tă ; la moş a ş t e a p tă ; la pastele cailor;
la moşii ăi verzi; cînd n-o avea, cînd n-o p u te a şi d u p ă m o a rte : joi
d u p ă p aşti; la amil cînd o-nflori b o stan u l; la anul cu bostanul/cu
brinză.
à la sauvette în g ra b ă ; în p rip ă ; la repezeală; în pripă,
à la seule Idéc/pensée n u m ai la gîndul că.
il Ia six-quatre-deux ( f a m .) v. en cinq sec.
à la sueur du front cu su do area frunţii,
ù la tête du eamp (arg.) în faţa tu tu ro r; în văzul lumii.

16
à la tombée (le lu nuit y. à la nuit close/tombante.
à l’aube v. à la pointe du jour.
ù la va-com m e-je-te-pousse a. în dorul lelii ; 1). ra solit; fă c u t de m tntuială.
à la vapeur în g ra b ă ; în p rip ă ; la repezeală; pe fugă.
ù la va-vite a. repede, rasolit; b. în g ra b ă ; în p rip ă ; la repe zea lă; pe
fugă.
à 1’aTcnturo v. au hasard.
à l ’aveuglette ( f a m .) orbeşte; pe orbecăile; pe n e v ă z u te ; pe dibuite;
Ia intîm plare.
à la vie (et) îl la mort p e n tru to td e a u n a ,
à la volée dintr-o d a tă ; din zbor.
à l ’égard de a. v. en ce qui concerne; b. în c o m p a r a ţie cu.
ù Fcmportc-picce a. m u ş c ă to r; sarcastic; b. dintr-o b u c a tă , lipsit de
n u a n ţe .
à l ’on croire dacă ne-am lu a d u p ă el; dac-ar fi să-i d ă m crezare,
à l'envers pe dos. alandala.
ù l ’envi care m ai de care; pe c ap e te; pe întrecute,
à l ’essai pe încercate,
à l’estime din ochi; cu aproxim aţie,
à l’état lirut in stare b ru tă ,
n l ’étourdie n eb u n eşte; besmetic.
ù l’lieure actuelle n. la ora a c tu a lă ; în m o m e n tu l de fa ţă ; în p re z e n t;
1). în v rem urile/in zilele noastre,
à l ’lieure battante la ora fixă.
à l ’lieure qu’il est a. la ora a c tu a lă ; în m o m en tu l de fa ţă ; în p re z e n t;
1). în v rem urile/in zilele noastre,
à l ’horizon în zare; la orizont,
aligné au cordeau tra s cu sfoara,
alimenter la conversation a în tre ţine conversaţia,
à l ’improviste pe n e a ş te p ta te ; pe n egîndite; de n ă p ra s n ă (reg.).
à l ’intérieur pe d in ă u n tru ,
il livre ouvert pe loc; pe d a t ă ; imediat,
aller à Arcenton (p o p .) a primi bani.
aller il îlride abattue v . courir à toutes jambes.
aller à l'achnn (p o p .) a se a scu nd e; a se piti.
aller ii Canossa (fig .) a face m e a culpa; a-şi recunoaşte vina/greşeala;
a se recunoaşte v in o v a t; a-şi pu ne cenuşă-n cap.
aller il contre-courant a. a m erge/a lu p t a îm p o triv a cu re n tu lu i; a înota
co n tra v alu rilo r; 1). a n u m erge în pas cu vrem ea,
aller ù Cracovic (p o p .) a spu ne b ra ş o a v e /p ră p ă s tii; a tă i a (la) piroane;
a sp u n e/a t u r n a la p alav re; a sp u n e /a vo rbi cite in lu n ă şi în stele/in
soare; a m înca praz.
aller à Crevant (p o p .) a da ortul/pielea popii; a-şi da obştescul sfirşil;
a-şi d a duhul/sfîrşitul/sufletul; a-i a p u n e cuiva s t e a u a ; a-şi închina
l'runtea în ţ ă r în ă ; a i se tă ia cuiva zilele; a se s t r ă m u t a din v ia ţă ;
a se duce pe lu m ea ceala ltă; a-I lua a g h iu ţă ; a i se cu rm a cuiva
zilele; a se c u r ă ţ a ; a i se împlini cu iva sorocul; a încrucişa miinile
pe p iep t; a b ă u t zeam a clopotului; a-1 lu a m o arte a /D u m n e z e u ; a
pleca spre cele veşnice,
aller à dam/à dingue/à domino/à plat (arg.) a face o trîntă.
aller à Dormillon (p o p .) a se duce/a merge la culcare,
aller à Lourdan (p o p .) a mînca b ă ta ie ; a milieu trinteala.

17
nller/ad patres y. aller à Crevant.
aller ù foud de train a goni n eb u n e şte ; a merge cu m are viteză,
aller à la botte (fig-) a sp u n e lu cruri picante.
aller à la dérive a. v. aller à vau-l'eau; b. a se lăs a în voia soai’l,ei/a
întîm plării.
aller à la dorme (p o p .) a se d uce/a merge la culcare,
aller à la marmite (arg.) a face u n d e n u n ţ poliţiei,
aller à l ’âm e a merge la inimă, a impresiona,
aller à la m esse d’une heure ou deux (p o p .) a ră s p u n d e p re a ü r a u la
drag o ste a cuiva.
aller à la pêche (p o p .) a fi pus pe liber; a fi d a t afară din slujbă,
aller à la poule (a rg.) a face rec lam a ţie; a b ă g a o plîngere.
aller à la rebiffe (arg.) a se revolta.
aller à la rencontre de qn./à sa rencontre a ieşi/a se duce/a merge în
calea/în în tîm p iu a re a cuiva,
aller à la ronfle/à la rouflette (p o p .) a se d uce/a merge la culcare,
aller à l ’as (arg.) a face o trîn tă .
aller à l ’autel ( f a m . ) a-şi p u n e pirostriile; a se căsători,
aller à l ’encontre de qn. v . mettre à qn. des bâtons dans les roues.
aller à Lunel (p o p .) v. avoir la têle fêlée.
aller à M ontretout (p o p .) a se a r ă t a la doctor,
aller à Niort (p o p .) a lu a pe „ n u “ in b ra ţe ,
aller à pattes ( f a m . ) a merge pe jos; a merge apostoleşte.
aller à pied a merge pe jos; a merge apostoleşte.
aller à ravir a i se p otriv i/a-i şedea de m inune,
aller il reculons (fig .) a da înapoi ca racul,
aller à Rouen (p o p .) a se ruina,
aller t\ Saint-Bazet (p o p .) v. avoir le diable au corps.
aller à ses affaires a-şi v e d e a de t r e a b ă ; a-şi v e d e a de d ru m ; a-şi vedea
de c.îlţii săi; a-şi c ă u ta de sărăcie; a-şi c ă u ta de obiele; a s e ’ţine de
ale sale; a-şi păzi c a le a /d ru m u l; a se duce în /la tr e a b a lui.
aller à tâtons a bîjbîi.
aller à tout vent a se lăsa u şor influenţat,
aller à travers cliou s a se p u r t a ca u n zănatic,
aller au bain (p o p .) a se duce dracu lu i; a se duce la to ţi dracii,
aller au caisse (a rg.) a plăti.
aller au deuil (arg.) a face re clam a ţie; a b ă g a o plîngere.
aller au dentiste (arg.) a c ă u ta ceva de m încarc.
aller au-devant de qn. a veni în în tîm p in area cuiva,
aller au-devant de qn. avec la croix et la bannière a-i ieşi cuiva înainte
cu pîine şi sare.
aller au dodo (p o p .) a se d u ce/a merge la culcare,
aller (droit) au fait (fig .) a in t r a d irect în subiect,
aller au feu (fig .) a pleca la război/la lu p tă,
aller au fond (le l’âme a merge p în ă în inim a lucrurilor,
aller au page/'pageot (p o p .) v. aller à Dormillon.
aller au pas a mergo la pas.
aller au pieu (p o p .) a se d uce/a merge Ia culcare.
aller au plum e (p o p .) a se d u ce/a merge la culcare.
aller au plus court a proceda energic şi rapid.
aller a u plus pressé a începe cu ceea ce e m ai u rg ent.
aller au plus sûr a alege calea cea m a i b u n ă .
aller a u refil (<irg.) a lace m ărturisiri ; a-şi d e n u n ţa complicii.
aller au ressaut (arg.) a se indigna.

xa
ailor a n ro y a u m e des ta upes v. aller à Crevant.
aller a u safran (p o p .) a-şi face inimă rea.
aller a u x c ham ps (a rg.) a com pă re a/a i'i arias în faţa tribunalului,
aller au x c ongres/aux mfires/au bois sans crochet a se duce la v în â lo a re
Iară pu şcă; a merge d i n e su rd lu vînăt.oare.
aller a u x cris (arg.) u (ace t ă r ă b o i / l a m - ta m ; a se u m f la în bojoci,
aller a u x eau x a se duce în tr-o s taţiu n e,
aller au x renseignem ents a culege informaţii,
aller a u x urn es ( f a m . ) a v o ta ; a se p re z e n ta în fa ţa urnelor,
aller à valdingue (arg.) a face o trînUÏ.
aller à vn u-l'eau a se duce de rîpă; a se duce pe ap a sîmbetei.
aller à Versailles (p o p .) a se r ă s t u r n a cu maşina,
aller bien a fi săn ătos,
aller lion tr a in a merge repede.
aller bon jeu, bon arg en t a p ro ceda deschis, pe faţă, sincer,
aller bride à la m ain a fi prudent,; a p roced a cu precauţie,
aller cahin-caha/clopin-clopant (f a m .) a o duce tîrîş-grăpiş; a-şi duce
p ov ara/am arul/zilele; a-şi cîrpi v ia ţa /tra iu l,
aller chercher de la laine et revenir tondu ( f a m . ) v . couper dans le pont.
aller chercher dem ain ( f a m .) a se d uce/a merge la culcare,
aller com m e le diable à la descente a fi pe d u c ă ; a-i merge ră u (cu
s ă n ă t a t e a ) ; a n u o (mai) duce m u l t; a su n a a oală.
aller com m e le P o n t Neuf a fi sănă tos t u n ; a fi să n ă to s ca u n h a rb u z ;
a o duce bine cu s ă n ă t a t e a ; a fi tare în coş; a d eb o rd a de să n ă ta te ,
aller com m e sur des roulettes a merge ca pe ro a te ; a merge s t r u n ă /
g ă it a n ; a merge ca ceasul,
aller com m e u n c h a t m aigre v . courir à toutes jambes.
aller com m e u ne bague à u n c h a t a se p o trivi ca n u ca-n p erete/ca
lasolea/ca b ra g a în ziua de p a ş ti; a s t a ca oul în cui.
aller com m e u n e p atte d ’élépha nt dans u n p la t d ’épinardg y. aller comme
une bague à un chat.
aller com m e u n g a n t a se p o tr iv i ca o m ă n u ş ă ; a se po triv i de minune,
aller com m e u n tab lier à u n e vache a se p o triv i ca n uca-n pere te/c a
fasolea/ca b r a g a în ziua de p a ş ti; a s t a ca oui în cui.
aller contre le îil do l ’eau v . aller à contre-courant.
aller contre vents et m arées a lu a în p ie p t g re u tă ţile ; a se lu p t a cu
gre ută ţile.
aller dans l ’a u tr e m onde a se duce pe lu m e a c e a la ltă ; a se săvîrşi din
v iaţă.
aller dans le m on de a ieşi/a in t r a în lu m e ; a-şi scoate obrazul în lum e;
a-şi face in t r a r e a în lum e; a face prim ul pa s în lume.
aller de bon pied dans u n e affaire a m un ci cu tragere de in im ă/cu în s u ­
fleţire.
aller de bouche en bouche a trece din g u ră în g u ră ; a se răsp în d i larg.
aller de compagnie avec a merge îm p reu n ă cu.
aller décrocher la lun e p o u r qn. a încerca imposibilul p e n tr u cineva,
aller de fro n t avec a merge îm p re u n ă cu.
aller de l ’a v a n t a. a face progrese; a în a i n ta cu repeziciune; b. a se
an g a ja energic în tr-o acţiune,
aller de m a l en pis a merge din ră u în m ai r ă u ; a merge din ce în ce
mai r ă u ; a d a din g ro ap ă în groapă,
aller de m ieux en m ieu x a merge din ce în ce m a i bine,
aller de p air a se p o tr iv i; a merge m înă-n m in ă ( f ig . ) .

1»
nllor rtc par ln monde v. aller par monts et p a r vaux.
aller (le soi a merge de la sine,
aller de traviole (p o p .) a mei'ge pe d o u ă cărări,
aller de rie à trépas (p o p .) v. aller à Crevant.
aller doucement en besogne ( f a m .) a nu se speti m uno iu d; a nu se în­
d e m n a la t r e a b ă ; a nu se omori cu trea b a ,
aller droit au but a merge d r e p t la ţin tă ,
aller droit au cœur a merge d re p t la inimă.
aller du blanc au noir/du grenier à la cave/de la cave au grenier a. un a
de la ră s ă r it şi a lta de la apus; a troce/a cădea de la o/dintr-o e x tr e m ă
la/in a l t a ; U. a fi sc h im b ă to r; c. v. perdre le fil.
aller en avant a progresa
aller en bas a cobori,
aller en cllusso a merge la vînătoare.
aller en classe a merge la şcoală,
aller en fumée a se alege praful.
aller en auto/en m etro/en trahi a m erg e cu tr e n u l/m a şin a /m e tro u l,
aller en rabattant (p o p .) a în a in ta în v îrstă ; a im bă trîn i; a-1 ajunge
zilele.
aller en taule (p o p .) a in tra la răcoare.
aller en vadrouille ( f a m .) a b a te /a u m b la calea m inzului; a b a te slră-
zile; a în n o d a co ada la cîini; a înn od a cîinii în co adă; a merge in
v îjiială; a n u m ă r a păvelele; a păzi dru m u l/d ru m u rile; a porni cu
tren u l pe m irişte; a u m b la c a p iu /h an d ra lău /b ezm etic ; a um bla ca un
roi fără m a t c ă ; a u m b la creanga/lela; a u m b l a /a se p u rt a de colo
pîn ă colo; a u m b la fru n za frăsinelukii; a u m b la huei-m arginea/
h ă b ă u c ; a u m b la pe coclauri; a u m b la teleleu (Tănase).
aller et retour ( f a m . ) o pereche de palme.
aller faire tremper ses haricots (arg.) a com p ărea/a fi adus în faţa
Iribunalului.
aller garder ses dindes a se retrage la ţară.
aller grand-erre a merge (prea) repede,
aller grand train a merge repede,
aller le droit chem in a merge pe calea cea d reap tă,
aller le nez au vent a u m b la cu ca pu l în nori.
aller loin (fig .) a ajun ge departe,
aller m al a. a merge p ro s t/r à u ; b. a fi bolnav.
aller par monts et par vau x a cu treiera lu m ea în lun g şi în lat ; a vînt ura
m ă ri şi ţă r i; a ale rga/a cu rm a p ă m în lu l; a s tră b a te /a v în tu ra lum ea;
a u m b l a meleagurile; a u m b la peste mări şi ţă r i; a hoinări prin lume.
aller par sauts et par bonds (fig .) ft. a v o rb i’/ a scrie aiurea, fără nici
un D um n ezeu; b. a sări de la u n a la alta.
aller planter ses choux a se retrage la ţară.
aller plier ses cils (p o p .) a se duce/'a merge la culcare,
aller plus vite que les violons (fig .) a g ră b i/a precipita lucrurile,
aller rejoindre ses vieilles lunes a ieşi din uz, a se demoda,
nller rudement en besogne ( f a m .) v. abattre de la besogne.
aller selon le vent a merge d u p ă cum b a le vîntul.
aller son petit bonhomm e de chem in a. a nu-şi ieşi clin făgaş; b. v.
aller à ses affaires.
aller son petit train-train ( f a m .) a duce o v ia ţă liniştită; a trăi in tihnă,
aller son train (fig .) a-şi u rm a n e a b ă t u t drum ul/calea,
aller sur la mule des cordciiers a merge pe jos/apostoleşte.
aller sur le pré a ieşi pe te r e n ; a se b a te in duel.

20
ailor sur les brisées do qn. ( J i u ) a sr băga pe fir ( f a m . ) : a se băga
peste allul.
aller sur ses vingt/trente/quarante nns a merge pc 20/30/40 cli* ani.
aller trop loin (fig .) a merge p re a d e p a rte ; v. şi dépasser les homes.
aller (ft.) un train d ’enfer ( f a m . ) a goni n eb u n e şte; a merge en m aie
viteză.
aller valser sur le trottoir ( f a m .) a fi d a t a fară în/pe brînci.
aller vite en besogne a munci cu sp or; a fi iute de mină.
aller voir pêclier les eliats a se lăs a uşor convins,
aller voir une toile (p o p .) a merge la o pînză ( arţ;.).
allez filer votre quenouille! vezi-ţi de treab ă/d e-ale tale !; vezi-ţi de
nevoile ta le !; n u te am este ca!; nu te b ăga!
allez ouste! v. débarrassez-moi le plancher!
allez voir dehors si j ’y suis c a u tă - m ă p e-afară; v. şi débarrassez-moi
le plancher !
allez vous coucher! du-1e şi te culcă! v. şi fiche-moi la p a i x !
allez vous faire pendre ailleurs! v. fiche-moi la p a i x !
allez-y piano! ( f a m . ) ia-o încet!
allonger de l ’argent ù qn. (p o p .) a d a gologani cuiva,
allonger la courroie ( f a m . ) a tă r ă g ă n a o 't r e a b ă ,
allonger le compas ( f a m . ) a m ări compasul,
allonger le pas a lungi pasul; a face paşi mari,
allonger le tir (arg.) a m ă ri/a u rc a preţul.
allonger qn. au tapis (p o p .) a lăs a pe cineva l a t ; a tr în ti pe cin eva la
păm înt.
allonger un coup de pied il qn. a tr a g e cu iva u n picior în spate,
allonger une gifle il qn. ( f a m . ) a tr a g e /a ra d e / a cîrpi/a da o p alm ă
cuiv a; a-i şterge/a -i lipi cuiv a o p a lm ă ; a păg ub i pe cineva de-o
palm ă.
niions donc! aş!; fugi de-aicil
allons, du calm e! fii calm!
allumer le brandon de la discorde a. a provoca c e a rtă ; 1). a se m ă n a
diseordie/zîzanie.
allumer le sang a a ţi ţa spiritele.
allumer un mec avec son 6,35 (arg.) a găuri pielea cuiv a; a trage în
cineva.
Ù l ’reil pe g ratis; pe d aibo j; în cinste,
à l ’œ il nu cu ochiul liber.
à loisir a. pe îndelete; în tih n ă ; 1). pe n e răsu flate; în g r a b ă ; dintr-o
d a tă .
il l ’ombre de la adăpostul,
à longue/brève échéance pe te rm en lung/scurt.
à longueur de journée cît e ziulica de m a r e ; to a t ă ziulica; ziua în treagă,
à l'opposé de in opoziţie cu.
à l ’ordinaire de obicei; de regulă.
A l ’ordre du jour la ordinea zilei.
alors, tu accouches? (p o p .) hai, v o rb e ş te !; dă-i d ru m u l!
fi l ’unanim ité in u n a n im it a te ; în tr-u n cuvînt.
il main forte a. cu ja p c a ; 1). cu de-a sila; cu a n a sîn a ; prin forţă,
il main posée cu p rec au ţie; cu atenţie.
à maintes repflses de m u lte ori; în re p e ta te /in mai m u lte rî n d u ri; nu
o d ată.
à niiî/ta/sa porte lingă m in e/lin e; la doi paşi; aproape.
Sine forte fiin ţă energică.

21
am en e r do, force a aduce pe sus.
am ene r Ia conversation sur a a d u c c /a deschide v orlia despre,
am onor l'o a u a u m ou lin de qn. a d a cuiva a p ă la moară,
ainoiior Ic» couleurs v. amener pavilion.
a m en e r Ies dés a d a cu zarul.
am en e r pavilion a . (m a r.) a coborî p avilionul; 1). v. baisser la lance.
a m en e r ta m b o u r b a tt a n t a aduce pe sus.
à merveille de m inune.
à m esure que pe m ă s u ră ce; în acelaşi tim p cu.
il mi-cliemin la mijlocul d ru m u lu i; la j u m ă ta t e de d ru m ; la calea j u m ă ­
t a t e ; la miez de cale.
îl mi-corps p în ă în talie,
îl m idi la prînz.
& m i n u it la miezul n o p ţii; în crucea nopţii.
il mi-voix cu j u m ă t a t e de glas/de voce; în şo po l; în şo a p tă.
à m oindre frais a . cu p u ţi n ă cheltu ială ; 1). fă ră m u l tă osteneală.
il m o in s que a fară n u m a i dacă.
à m o itié pe ju m ă ta t e .
à m oitié chem in v. à mi-chemin.
à m oitié p rix la/cu j u m ă t a t e de preţ.
il m o n avis d n p ă p ărerea/socoteala mea.
à m o n endroit in ce m ă p riv eşte; cit despre m in e; din p a r t e a mea.
à m o n/to n/so n escient (în v .) cu b u n ă ştiinţă.
à m o n g oû t d u p ă g u stu l meu.
à m o n /to n /so n gré d u p ă părerea m e a/ta /sa.
ù m o n hu m ble avis d u p ă u m ila m e a părere.
à m o ts couverts p e ocolite.
a m u s e r lo tapis a d is tra societatea.
a n é a n tir n n e arm ée a s triv i/a spu lb era o a rm a tă .
ân e bâté p ro s t; v i t ă în c ă l ţa t ă (f a m . ) .
à n ’en plus fin ir fă r ă sfîrşit, interm inabil.
annoncez la couleur ( f a m . ) a spu ne ce ai de spus.
à n u p e f a ţ ă ; aşa c u m este.
à ou tran ce cu în v e rşu n a re ; fără margini.
apaiser Ba faim a-şi a stîm p ăra/a-şi potoli foamea.
à P â q u e s ou à la T rinité v. à la sainl-glinglin.
à p arler franc cinstit vo rb ind .
à p a r t ir de începînd cu.
à p a r t soi în sinea sa ; în forul său interior.
ù pas comptés a. cu g ra v ita te , solem n; 1). cu p r u d e n ţ ă ; ra ra -ra ra .
à pas de loup pe n esim ţite; tiptil.
à p as de to rtu e încet.
à pas de velours pe n e sim ţite; tiptil.
à p attes ( p o p .) pe jos.
îl perpette ( f a m .) p e n tru to td eau n a.
à perte de vue cît vezi cu ochii; cît b a te ochiul; cît po ate cuprinde
ochi ul
& p e tit feu încetu l cu încetul,
à p eu de chose p rè s m a i-m a i; cît p-aci.
à pe u de frais a. cu p u ţi n ă cheltuială; b. fără m u l tă osteneală,
à peu de te m ps de là p u ţi n tim p d u p ă aceea,
ù pied pe jos.
à pied d’œ uvre la în dem înă.

»
il plaisir fără m otiv; din capriciu,
à plat ventre pe burtă,
à plein, din plin.
A plein collier fărâ rezerve; fără reticenţe,
à pleines m ains v. à foison.
A pleins gaz în mare viteză; în grabă; în goană; ca din praştie.
A plus d’un titre pentru/din mai m ulte m otive.
A plus forte raison eu atît mai mult.
A plusieurs reprises de mai m ulte ori; în rep etate/în mai m ulte rînduri;
nu o d a tă .
A plusieurs titres pentru/din mai m ulte m otive,
à point nom m é la m om entul potrivit; la ţanc; la p ont; la vrem e, la
vrem ea sa; tocm ai la timp.
A porte close în mare taină; la mare secret.
A portée/proxim ité de la m ain la îndem înă.
appeler en justice a da/a trage în judecată (r e g .); a intenta un proces;
a porni pîră (r e g .); a deschide o acţiune îm potriva cuiva,
appeler les choses par leur nom a spune lucrurilor pe nume.
appeler qn. par son nom a-i spune cuiva/a striga pe cineva pe nume.
appeler sous les drapeaux a recruta; a chema sub arme/sub drapel;
a lua la oaste.
appeler un chat un chat et R olin un fripon a spune lucrurilor pe nume-
apporter des preuves a prezenta dovezi/probe,
applaudir A tout/rompre/casser a aplauda din răsputeri,
appliquer la loi a aplica legea.
apporter l ’eau au m oulin de qn. (fig. f a m .) a da cuiva apă la moară,
apporter sa pierre à l ’édifice v . apporter son appoint.
apporter son appoint a-şi da concursul la ceva; a-şi aduce contribuţia,
apporter une nouvelle a aduce o veste,
apposer les scellés a pune sigiliu,
apposer sa signature a-şi pune sem nătura; a sem na,
apprécier & sa juste valeur a aprecia la ju sta sa valoare,
apprécier à son juste prix a aprecia la ju sta sa valoare,
apprendre A qn. à parler v. apprendre à qn. son métier.
apprendre à qn. son métier a da cuiva o lecţie; a învăţa m in te pe
cineva; a pune plum b în capul cuiva; a da cuiva peste nas; a fi naijul
cuiva.
apprendre A vivre à qn. v. apprendre à qn. son métier.
apprendre par cœur a învăţa pe dinafară.
appuyer son regard sur qn. a privi pe cineva drept în ochi; a se u ita
drept în ochii cuiva; a se uita ţin tă în ochii cuiva; a se u ita în crucea
cuiva.
appuyer sur la chanterelle a atinge pe cineva la coarda sensibilă,
appuyer une proposition a sprijini o propunere,
apprécier A première vu e/à vue de nez a calcula din ochi.
à première vue la prima vedere; din primul m om ent; la început; mai
întîi.
après coup mai tîrziu; după aceea.
après mûre réflexion după o m atură chibzuinţă.
après tout la urma urm ei/urmelor; în definitiv; în cele din urmă.
A prix d ’or foarte scum p.
A profusion v. à foison.
A propos de în legătură cu.
à propos de bottes din senin ; hod oro nc-tro nc; n itam -n isa m ; pe n ep u să
m asă.
à proprem ent p arler la d re p t vo rb in d ; propriu-zis.
à qu atre épingles sp ilcu it; fercheş; la p a tr u ace.
h quel prop osî în le g ă tu ră cu ce?; în ce p riv in ţă ? ; ca ce?
à quel titre? în ce c a lita te ? ; de unde pină unde?
à qui ai-je l’h o n n e u r î cu cine am onoarea?
à qui le dites-vousï mie-mi spui?
il qui m ieux mieux care mai de care; pe capote; pe întrecute.
ù, quoi b o n ï la ce b u n ? ; ce folos?; ca ce?; ce rost are?
à ras bord plin ochi; plin ciucure; plin cu vîrf.
à rav ir a d m ira b il; de minune.
à rebours a. pe dos; ala n d a la ; b. în răspăr.
à rcbrousse-poil în răspăr.
à (m o n) regret cu re g re t; cu t o t regretul.
à reculons d e-a-ndăratelea.
arg ent com ptant/sec bani gheaţă/peşin.
arg e n t de poche b a n i de b u z u n a r.
arg ent m ignon ban i de b uzu n ar.
arg ent po ur les m e n a s plaisirs b an i de bu zu n a r.
arm é j u s q u ’a u x dents în a r m a t pînă-n dinţi.
arm oire à glace (p o p .) u n mal de om.
arra c h e r à qn. une épine du pied ( f ig .) a trage un ghim pe din piciorul
cu iva; v. şi tirer qn. d ’embarras.
arrach er à qu. une plum e de l ’aile a pricinui cu iva n eplăceri/un n eajun s/
o p agu bă.
arra c h e r des bras de la m o rt a sm ulge d in ghearele m o rţii; a sa lv a de
la m oarte.
a rra c h e r l ’âme/Ia rie & qn. a . v. crever le cœur à qn .; b. a-i tace cu iv a
de petrecanie; a c u r ă ţ a pe cineva (de pe fa ţa p ă m în tu lu i); a-i da
cuiva o tp u s tu l; a d a g a ta pe cineva; a face capătul c u iv a; a face
cuiva de c a p ; a-i face felul cuiv a; a-1 face pe cineva în dou ă/în p a tr u ;
a-i lu a cuiv a su fletul; a-i m în ca cuiva paosul; a p u n e capul cuiva;
a-i pune cuiva cap ul sub picior; a p u n e la p ă s t ra re ; a pune pe cineva
sub sab ie; a-i răp i cuiva zilele; a-i ră p u n e cuiva capul/viaţa/zilele;
a-i ridica cu iva v ia ţ a ; a s c u r ta cărările cu iva; a-i s c u r ta cuiva via la;
a sfirşi pe cineva (de zile); a tăia cu iva pofLa de a mai zice ceva;
a-i z b u ra cuiva capul,
arr a c h e r Ie cœ ur à qn. a frînge/a zdrobi/a sfîşia cuiva inima,
arra c h e r le m asq u e à qn . a d em asca pe cin ev a , a sm ulge cuiv a masca,
a rr a c h e r qn. à la m isè re a scoate pe cineva din mizerie,
a rr a n g e r qu. a u x petits oignons a se p u r t a s ev er/d u r cu cineva,
a rran g er qn. de Ia belle m a n ière a. v. casser d u sucre sur le dos de qn.;
I). v. battre à bras raccourcis.
arr ê te r le bras de qn. a. a îm piedica pe cineva să lovească; b. a potoli
furia cuiva.
a rr ê te r le cours (des événements, etc.) a opri cursul (evenimentelor
etc.).
arr ê te r son choix sur a se fixa asupra.
arrière-saison a. sfirşi tul to am nei; b. (fig .) a m urgul vieţii.
arrive qui plante! fié ce-o l'il
arriver à bon p o rt/à bonne fin a ieşi Ia lim an; a ieşi din nevoie; a în că ­
leca pe nevoie;- a s că p a de nevoie; a se ridica d easu p ra nevoii; a
ajun ge la mal.

24
 arriver A l'h eu re n sosi la timp.
arriver à l’heure militaire a fi punctual.
arriver à propos a pica la ţa n c ; a pica to cm ai bine.
arriver ù ses fins a-şi atinge scopul/felul.
arriver il te m ps a sosi la Limp.
arriver au bout du tun nel (fig .) v. arriver à bon port.
arriver au M agnificat a sosi la s p a r tu l tîrg u lu i; a sosi a şap te a zi du pa
scriptu ri; a aduce a p ă d u p ă ce s-a stins locul; a veni la s p a rtu l stinii.
arriver avec les pompiers de N anterre v. arriver au Magnificat.
arriver com m e les carabiniers v. arriver a u Magnificat.
arriver com m e m a ré e/m ars en c a rêm e a. a sosi în m od inevitabil;
I). a pica la ţan c; a pica tocm ai bine,
arriver com m e un boulet de canon ( f a m .) a pica ca o bom bă,
arriver comm e un cheveu/des cheveux sur la soupe a cădea,/a pica ca
musca-ii lapte.
arriver com m e un chien dans un jeu de quilles a cădea/a pica ca musca-n
lapte.
arriver dnns un fauteuil a. a ieşi primul, a reuşi; b. a p arven i fără efor­
turi.
arriver en tr o is/q u a tre bateaux v. affecter de grands airs.
arriver m al propos a pica prost (f a m . ) .
arriver sans encombre a sosi cu bine,
arriver sur le clou (arg.) a fi p u nctu al,
arron dir les angles ( f a m . ) a a te n u a neînţelegerile/asperităţile,
arron dir sa pelote a p rin de/a strînge cheag; a p u n e b ani la cio rap ; a
p u n e b a n pe b a n ; a face b a n i; a-şi i'ace s u m a ; a lega g u ra pînzei;
a pune sub saltea,
arroser son repas a b ea vin la masă.
à savoir şi anume.
as de pique a. lim bă de v iperă ; b. om de nimic.
« sec ( f a m . ) mofluz; fără parale.
ii ses risques et périls pe răsp u n d erea/p e pielea sa.
il son choix d u p ă cum îi place.
il son corps défendant v. à contre-cœur.
k son plaisir ( in v .) d u p ă voia inimii; d u p ă cum îi place.
à son propre com pte pe cont propriu.
assainir une m onnaie a stabiliza o monedă.
assaisonner qn. a u x petits oignons a se p u r t a se v e r/d u r cu cineva.
assener une réplique a trîn ti o replică b ru ta lă .
assiette au beurre sursă de profituri.
assouvir sa vengeance a-şi potoli setea de răzbunare.
assurer 6a matérielle ( p o p .) a-şi asigura pîinea zilnică.
assurer ses arrières/derrières ( m il .) a-şi asigura spatele.
asticoter les côtes il qn. ( f a m . ) v. rompre les côtes à qn.
astiqu er scs flûtes (p o p .) a se p re g ă ti s-o ia la săn ătoasa.
à tâto n s pe b îjb îite; pe p ip ă ite ; v. şi à l'aveuglette.
à tel point a tî t de mult.
à te m ps la ti m p ; la v rem e; din v re m e ; în te r m e n ; la v re m e a sa.
A tête reposée cu mintea limpede; fn linişte; la rece.
n tlrc-d’aile în mare v iteză; in g r a b ă ; în g o a n ă ; ca din praştie.
à titre gracieux în mod gratu it,
à Ton/votre gré (în dialog) cum doreşti,
à to rt pe n edrept.

85
 & tort et ù travers fără n oim ă; fără sens; fără cap .şi fără picioare; fără
nici u n chichirez,
il tort ou à raison pe d re p t snu pe n edrep t,
ù tour de l)ras din to a te puterile,
à tour »le rôle pe rîn d ; cu schimbul,
à tous (les) coups de fiecare d a tă ; cu fiecare ocazie,
à tous crins/à tout crin ( f a m .) peste m ă s u ră ; din cale afară; excesiv,
à tous égards în to a te privinţele.
à tous les pas la t.ot pasu l; la fiecare p a s; pe to a te cărările,
il tout bout de champ la t o t pasu l; la fiecare pas; pe to a te cărările,
à tout casser a. cel m ult, m a x im u m ; b. ( f a m .; despre un chef etc.) pe
cinste; în t o a t ă regula,
il tout coup în orice caz; orice s-ar spune,
à toute allure în m a re v ite ză; în goa nă; în g ra b ă ; ca din praştie,
il toute barde în m a re v itez ă; în g o a n ă ; în g ra b ă ; ca din praştie,
à toute épreuve care rezistă la orice încercare.
à toute pompe ( p o p .) în m a re v itez ă; în g r a b ă ; în go ană; ca din praşlie.
il toutes fins utiles p e n tr u orice even tua litate ,
à toutes jam bes în m a r e v ite z ă ; în g o an ă; în g ra b ă ; ca din praştie,
il toute vapeur în m a re v iteză; în g r a b ă ; în g o an ă; ca din praştie,
à tout instant în orice clipă; pe mică de ceas.
il tout prendre d acă ne gîndim bine.
à tout prix cu orice p r e ţ ; m o r t-c o p t; n e a p ă r a t ; zor-nevoie; din p ăm în t,
din iarb ă v erd e; cu lo t dinadinsul,
à tout propos la t o t pasul; la fiecare pas; pe to a te cărările,
à tout risque v. au hasard.
attacher de I’importance/de la valeur/du prix a da im p o rta n ţă /în s e m ­
n ă t a t e ; a d a /a p un e p re ţ pe ceva.
attacher le brûlot a lua o h otărîre periculoasă,
attacher le grelot a lua in iţiativa într-o chestiune delicată,
attacher une gamelle à qn. (arg.) a părăsi pe cineva,
attaquer qn. au défaut de la cuirasse a atinge pe cineva unde-1 doare;
a călca/a pocni/a picni p e cineva pe colţul/la coada işlicului; a atinge
pu n ctu l nevralgic,
attaquer qn. dans ses derniers retranchements a dibui pe cineva şi în
g aură de şarpe,
attaquer qn, de front a a ta c a pe cineva frontal,
attaquer qn. par son point faible a picni pe cineva la p u n c tu l sensibil;
v. şi attaquer qn. a u défaut de la cuirasse.
atteindre la perfection a ajun ge la p erfecţiune; a atinge perfecţiunea,
atteindre qn. jusqu’au x fibres a im presiona adine pe cineva,
atteindre son but a-şi atinge scopul/ţelul,
atteler qn. à un travail ( f a m . ) a în h ă m a pe cineva la o tre ab ă,
attendez-moi sous l ’orme a şte a p tă - m ă m u l t şi bine,
attendre le cœur battant a a ş t e p ta cu inim a sărită,
attendre qn. au tournant ( f a m .) a pîndi pe cineva la c otitură,
attendre qn. com m e le Messie a a ş t e p ta pe cineva ca pe Cristos; a aş­
t e p t a pe cineva cu patruzeci de ochi.
attendre qn. com m e les moines l’abbé a a ş t e p ta pe cin eva mai m u lt
de-o g răm ad ă,
attendre qn. de pied ferme a fi g a ta de apărare,
attendre que les alouettes tombent toutes rôties a a ş t e p ta colaci calzi;
a u m b la d u p ă colaci calzi; a a ş t e p ta să-i pice m u ră-n gură.
attendre sa belle (arg.) a pîndi ocazia de a-şi lu a revanşa.

26
Attendre sous le manguier (arg.) v. avoir la bourse plate.
attendu que de vrem e ce; din m o m e n t ce; av înd în vedere că; în tru c ît;
eonsiderînd că.
attirer l ’attention a atrage atenţia,
attirer qn. dans un piège a atrag e în cursă pe cineva,
attiser le feu a a ţ î ţ a / a zgîndări focul.
attention! ralentir, travaux! atenţie! m icşoraţi viteza, se lucrează,
attraper la crève (p o p .) a face o gripă.
attraper le bon numéro a cîştiga lozul cel mare; a da lov itu ra,
attraper le coup ( f a m . ) a c ă p ă t a îndem înare.
nttraper le coup de main a în călca/a nesocoti legea; a viola o lege.
attraper le/un torticolis ( f a m .) a-i înţepeni/a-şi s t r îm b a gilul.
attraper qn. par la peau du coup/du dos/des fesses (p o p .) a ţine pc
cineva de u n n a s tu re ; a reţin e pe cineva în u ltim u l m om ent,
attraper un coup de bambou ( f a m . ) a c ă p ă t a o insolaţie.
attraper une maculature (a rg.) v. prendre une cuite.
attraper une maladie a c o n tr a c ta o b o a lă ; a-1 lovi o boală,
à tue-tête în g u ra m a r e ; cît îl ţine gura.
au lias mot pe p u ţ i n ; m inim um .
au besoin la nevoie; la o adică; la v rem e de nevoie; fn caz de necesi­
ta te/nevoie.
au bon mom ent la m o m e n tu l p o tr iv it; la ţa n c ; la p o n t; la v rem e; la
vrem ea sa; tocm ai la timp.
au bout du compte la u r m a u rm ei; în cele din u rm ă.
au bout du monde la c a p ă tu l lum ii/păm întului.
au ra s où... în caz că.../de...
au chant du coq v. à la pointe d u jour.
au choix la alegere.
au cœur de l ’été in toiul/în mijlocul verii; în miez de vară.
au cœ u r de l ’hiver în toiul/in mijlocul iernii; în greul iernii; în miez
de iarn ă; în plină iarnă,
au coin du feu la g u ra sobei,
au contraire din c o n tră ; dim potrivă,
au coucher du soleil la apusul soarelui,
au courant de la plume din fuga condeiului.
au crepuscule în a m u rg ; cînd am urge şte ; în fap tu l serii; pe înserate ;
pe la toacă; pe la cina cea b u n ă (reg.).
au (grand) dam de qn. în d etrim en tu l/în d a u n a /în p a g u b a /în defavoarea
cuiva.
au demeurant de altfel.
au dépourvu pe n ep re g ătite; pe n egîndite; cu piciorul în scara m urgu lui;
pe nepusă m a s ă ; v. şi à brăle-chandail.
au dernier mom ent în ulLimul m o m e n t; în u ltim a clipă; în ceasul al
doisprezecelea.
au détriment de qn. în d etrim en tul/in d a u n a /în p ag u b a /în defavoarea
cuiva,
au diable! la dracu!
au diable Yauvert la dracu-n praznic; la m a m a draculu i; u nd e şi-a
în ţă rc a t dracul copiii; pe unde şi-a s p a r t dracul opincile; u n d e popa
nu toacă; un de a dus m u tu iapa şi su rd u ro ata,
au fii de... de-a lungul...
nu fort de l ’été în toiul/in mijlocul verii; în miez de vară.
au fort de I'hivor in [oiu 1,'i;i mijlocul iernii; în miez do ia r n ă ; în greul
iernii ; în plină iarnă.

27
au lort du combat în toiul/in focul lup lei.
au fur et à mesure que pe m ă s u ră ce; i'n acelaşi tim p cu.
au galop în galop.
augmenter la productivité a ridica p ro d u c tiv itate a.
au grand air în a e r liber; sub cerul liber.
au grand jam ais n icio dată ; în vecii vecilor.
au grand jour a. ziua în a m ia za m a r e ; b. în văz ul tu tu ro r/lu m ii.
au gré de qn. pe placul cuiva.
au gré des événem ents/des circonstances a. la voia întîm plării ; b. d u p ă
îm prejurări,
au guet la pîndă.
au liasard a. la în tîm p lare; la voia în tîm p lării; la nim ereală; pe nim e­
rite; pe b ro d ite ; la h u r t ă ; ca fulgul pe a p ă ; b. cu m v a d a /v a v rea
D u m n ezeu; în voia soartei.
au haut do l ’escalier în capul scării,
au jour d’aujourd’hui (p o p .) in ziua de azi.
au jugé/juger cu a p ro x im a ţie ; din ochi.
au largcl la o p arte!
au lieu de în Ioc de.
au lieu que în loc să.
au m êm e titre que întocm ai ca; p e n tr u acelaşi m o tiv ca şi.
au mépris de în ciu da; în pofida.
au m oins cel puţin.
nu mom ent où în m o m en tu l în care.
à un doigt de foarte aproape.
au nez de qn. sub nasul cuiva.
à un jet de pierre la o z virlitură de b ă ţ ; la o a r u n c ă t u r ă de b ă ţ/d e
p ia t r ă ; cît ai a ru n c a cu securea; cît ajun ge să g e a ta ; cit dai cu p ra ş tia ;
cit de o praştie,
à un mom ent donné la u n m o m e n t dat.
à un poil près m ai-m ai; cît p-aci.
au péril de cu riscul de.
au petit bonheur la noroc; la mMmplare; la nim ereală; cum o da tîrgul
şi norocul; la voia în lim p lării; cum v a d a /v a v re a Dumnezeu,
au petit jour v. à la pointe d a jour.
au petit pied pe o sc ară m ai m ică; într-o m ă s u ră mai mică.
au piod de Ia lettre literă cu literă ; aid o m a ; în to c m a i; cu v in t cu cuvint.
au pied de Ia m ontagne la poalele m untelui.
au pied levé pe n ep reg ătite; pe neg în d ite; pe n e p u să m a s ă ; cu piciorul
în s c a r a m urgului,
au pis ailor în cel m ai ră u caz; la o adică; la rigoare,
au plaisir de vous revoir! să ne v ed em cu bine! ; la revedere 1
au poids do l ’or cu b ani grei.
au poil (arg.) cu m in uţiozitate,
au point où nous en som m es! aici u nd e am ajuns!
au premier abord la p rim a v ed ere; din p rim u l m o m e n t; la început;
mai întîi.
au premier chef a. în p rim u l rîn d ; b. în g rad u l cel m ai înalt.
au premier rang în frunte.
au prix de a. în sch im b ul; b. cu p re ţu l a.
au profit de qn. în folosul cuiva.
au ralenti pe îndelete; iavaş-iavaş.
au resto de altfel.

28
au risque de cu riscul de.
nu saut du lit d is-d e-dim ineaţă; eu n oap tea -n cap ; pe la utrenie,
au sommet de sa course în culm ea carierei sale,
aussi sec (p o p .) ia r ă a s t a po ginduri; d in tr-u n cuvînt.
aussitôt dit, aussitôt la it zis şi făcut,
aussitôt que de în d a t ă ce.
aussi vrai je te yois cum te v ă d şi c um m ă vezi.
au surplus de altfel.
autant lui en pend à l ’oreille t o t a s ta îl a ş te a p tă şi pe el.
autant que faire se peut pe cît e cu p u t i n ţ ă ; p înă u n d e se poate,
autant que j ’en puisse juger d u p ă cite cred eu; d u p ă p ărerea mea.
autant que possible pe cit e cu p u t i n ţ ă ; p în ă un de se poate,
au temps où les bêtes parlaient de cînd cu moş A d a m ; de cînd ploua
cîrn aţi; pe v re m e a cînd se p otco vea purieele cu 99 de oca de fier;
pe v re m e a lui P a z v a n te Chioru/lui F a p u r ă V o d ă; de cînd nemţii
cu c o adă; cînd se b ă te a u urşii în coadă: pe v rem ea cînd um blau
cîinii cu covrigi în c o ad ă; pe cînd se scria m usca pe p e re te ; de pe
v rem ea lui h a n -tă ta r ,
au temps que la reine Bcrthe filait v. au temps où les bêtes parlaient.
autrement dit cu alte cuv in te; care v a să zică.
au voleur! săriţi, hoţii!
au tu et ou su de tout le monde în văzul lumii,
aux calendes grecques la calendele greceşti; v. şi à la saint-glinglin.
aux dépens de a. pe cheltuiala; pe s p in area; pe se a m a ; b. în detrim en-
tul/în d a u n a /in p ag u b a /in defavoarea cuiva,
aux dires de... p o tr iv it spuselor lui...
aux frais de la princesse pe cheltuiala S ta tu lu i/a unei colectivităţi.
aux frais de qn. pe cheltuiala cuiva.
aux petits oignons (fig .) perfect executat.
aux quatre coins de la terre în to ate colţurile lumii.
aux quatre vents în cele paLru vînturi.
aux yenx de qn. în ochii cuiva.
aux yeux de tous în văzul lumii.
avaler des charrettes a m înea şi pietre/şi mere pădureţe,
avaler des couleuvres ( f a m .) a. a înghiţi b ob irn ace; b. a i se duce pe git
cu n od u ri; c. a crede orice; a înghiţi pastile,
avaler des poires d’angoisse a înghiţi cu n o d u ri; a-i s t a în gît.
avaler doux comm e lait a unge la inimă,
avaler d’un seul trait a înghiţi pe n erăsuflate/dintr-o sorbitură,
avaler la mer et les poissons a m înea şi pietre/şi mere pădureţe,
avaler la pilule/le morceau/le calice a înghiţi găluşca/hapul ; a nu avea
încotro; a nu a vea de ales; a n u av ea ce face,
avaler qch. (fa m .) a crede cu n a iv ita te u n lucru,
avaler sa chaloupe/le goujon (arg.) v. aller à Crevant.
avaler sa chique (p o p .) v. aller à Crevant.
avaler sa gaffe/sa cuiller/sa fourchette ( f a m . ) v. aller à Crevant.
avaler sa langue ( f a m . ) a-şi înghiţi v orbele/lim ba; a tăcea chiLic/mîïc;
a nu zice nici cîrc/nici miau/nici pîs; a nu v o rb i/a nu zice nici d o u ă;
a nu zice (nici o) b o a b ă (i'rîntă)/nici două boabe leg ăn a te; a nu -zice
bo b; a nu zice n e a m ; a nu-şi descleşta fălcile; a nu sufla o v o rb ă;
a nu spune un cuvînt.; a-şi stăpîni/a-şi ţine limba,
avaler sa rage a-şi ascunde mînia.
avaler sa salive ( f a m .) v. avaler sa langue.
avaler sou extrait de naissance ( f a m . ) v. aller à Crevant.

29
avaler un crapaud a înghiţi g ă lu ş c a /h a p u l; a nu av ea înco tro ; a nu
avea de ales; a nu avea ce face,
avaler une gorgée a lu a o în g h iţitu ră /o sorbitură,
avancer à grands pas a. a în a in ta cu paşi m ari; b. a face progrese mari,
avancer à liue et à dia a în a in ta cu greu/anevoie,
avancer comm e un escargot/une tortue a m erg e/a înainta/a u m b l a ca
melcul.
avancer contre le vent a merge îm p o triv a cu ren tu lu i; a se lu p t a cu
greutăţile.
avancer d’un cran a. a urca cu o treaptă; b. a cîştiga în valoare, în
im p o rta n ţă ,
nvancer la montre a d a ceasul înainte,
avancer pas à pas a în a in ta cu pre cau ţie/p as cu pas.
avancer sur un terrain glissant a se angaja într-o chestiune p rim e j­
dioasă.
avancer une proposition a face o propunere,
avant notre ère în a in te a erei noastre,
avant terme în ain te de term en.
avant tout în ainte de to a t e ; întîi şi întîi; v. şi au premier chef.
avec armes et bagages cu căţel, cu p urcel; cu to t calabalicul; cu mic
cu mare.
nveo la croix et la bannière cu mare pompă,
avec le temps cu tim pul.
avec poids et m esure cu m ă s u r ă ; cu p reca u ţie; cu atenţie,
o ventre déboutonné (f a m . ) pe să tu ra te ,
aven dépouillé d’artifice m ărtu risire brutală/cinică.
h vie pe v ia ţă.
à vil p rix la u n p r e ţ foarte scă zu t; pe un p re ţ de nim ic; pe u n p reţ
derizoriu,
à visage découvert pe faţă.
avoir accès auprès de qu. a avea uşă deschisă/a avea acces la cineva,
avoir à cœur de... a-i s t a pe suflet să...; a ţine m o rţiş să ...; a-şi face o
d atorie din...
avoir affaire à forte partie a av e a de-a face eu un ad v e rs a r p u te rn ic ;
a a v e a de fu rcă cu cineva,
avoir affaire à qn. a av e a de-a face cu cineva,
avoir à qn. de l ’obligatlon/bien des obligations a av e a obligaţii fa ţă de
cineva.
avoir à la disposition a av e a la dispoziţie,
avoir à son actif a av ea la activ ul său.
avoir à son croc a a v e a la îadem înă.
avoir assez vu qn. ( f a m .) a fi sătu l de cineva,
avoir X ans bien sonnés a a v e a X ani b ă t u ţ i pe m uchie,
avoir au doigt et à l’œ il a ve d e a /a înţelege limpede,
avoir barre(s) sur qn. a. a d om ina pe cineva; a avea influ enţă asup ra
c u iv a; b. a ave a un a v a n ta j asu p ra cuiva,
avoir beau (cu in f .) a se sLrădui în zadar,
avoir beaucoup à faire a a vea tr e a b ă ; a avea m u lte de făcut,
avoir beau jeu a-i fi uşor; a se afla in condiţii favorabile,
avoir beau spil (arg.) a a vea şanse de reuşită.
avoir bec et ongles a. a av ea ac do cojocul cu iva; b . a şli să te aperi,
avoir bel/bon air a fi chipeş/arătos ; a a r ă t a bine; a fi p lă c u t la înfă­
ţişare; a se p reze n ta binu.

3G
avoir besoin a a vea n e v o ie/lre b u in lă de ceva.
avoir besoin de q u atre grains «l’ellébore v. avoir la tête fêlée.
avoir bobo (in limbajul copiilor) a-1 durea.
avoir bon bec ( f a m . ) a i'i b u n de g u ră ; a d a din g ură/d in clonţ; a avea
g u ră m a re ; a şti să dea cu g u ra ; a av e a p a p a g a l; a-i d a cu c la n ţa ;
a fi b u n de c la n ţă ; a nu-i s t a cuiv a g u ra ; a av e a s t u p it la fu rcă (p o p .) ;
a a vea vierm e la/pe limbă.
«voir bon cœur a av e a su flet b u n , a fi b u n Ia suflet,
avoir bon colîre (p o p .) a fi l a t în sp e te ; a a v e a o constituţie, ro bu stă,
avoir bon dos a. a o d uce/a ţine la tă v ă le a lă ; 1). a fi cal de b ă ta ie /ţa p
is păşitor; c. a servi d re p t p a ra v a n ,
avoir bon espoir a a v e a n ădejd e.
avoir bon esprit a. a fi b inev oitor; b. (arg.) a şti de glum ă,
avoir bon m arché de qch. a tr a g e folos din ceva; a p ro fita din plin de
ceva; a se pricopsi de pe u rm a .
avoir bon m arché do qn. a-i veni cuiva de h ac cu m u l tă uşurin ţă,
avoir bonne conscience a nu a vea nim ic să-ţi reproşezi,
avoir bonne façon v. avoir belfbon air.
avoir bonne m ine (fam . ir.) a p ă r e a ridicol,
avoir bon nez a a v e a fler/intu iţie; a fi perspicace,
avoir bon pied bon œ il a. v. aller comme le Pont N e u f ; b. a fi vigilent,
avoir bon visage v . avoir beljbon air.
avoir cause gagnée a a vea cîştig de cauză,
avoir charge d’âme a av e a resp on sa bilitatea morală,
avoir chaud a-i fi cald.
avoir chaud aux fesses (p o p .) a. a trag e o s p a im ă ; v. şi avoir froid dans
le do s; b. a fi u r m ă r i t îndeaproape,
avoir comm erce avec qn. a a vea de-a face cu cinev a; a fi în relaţii cu
cineva.
avoir confiance en qn. v. s'en remettre à qn.
avoir conscience que a-şi d a seama.
avoir cours a. a ave a cred it; b. a avea va loare legală; c. a exista,
avoir coutum e de a obişnui să.
avoir dans les doigts a av ea la degetul mic; a cunoaşte b in e .
avoir d’autres chats à fouetter a av e a a lte griji.
avoir d’autres chiens à tondre a av e a alte griji.
avoir de bonnes jambes ( f a m .) a ţine la d ru m lu ng ; a n u obosi.
avoir de grandes lum ières a fi to b ă / b u r d u f de carte.
avoir de gros m oyens a av ea posibilităţi mari.
avoir de gros os a fi ciolânos.
avoir de la baguette/de la fistule /de la bagouse (arg.) a a vea baftă,
avoir de la barbe/des chevrons (p o p .) v. avoir le flacon.
avoir de l ’abattage a. a e n tu zia sm a ; a a n tr e n a ; b. (arg.) a fi u n m al
de om ; a fi de şapte palm e în p iept/in fr u n te ; a av e a g a b a ritu l d e p ă ­
şit (p o p .).
avoir de la bouteille (f a m . ) a fi tr e c u t p rin c.iur şi p rin dîrm o n ; a avea
ex perienţă; a fi vulpe b ă t r în ă ; a n u fi cu caş Ia g u ră ; a şti m u lte;
ştie şi la deal şi la v a le ; a fi un s cu to a te unsorile/alifiile ; a n u li de
ieri, de alaltăieri,
avoir de la branche a av e a distincţie/eleganţă,
avoir de la brioche ( f a m .) a fi gras ca u n pep en e/ca malul,
avoir de la classe a av ea distincţie/ele ganţă,
avoir de la conscience a avea co n ştiin ţă; a fi cinstit.

91
avoir do In corde (Ie pendu dans sa poche v. avoir le vent dans les voiles/
en poupe.
avoir do la course (arg.) a a vea resurse,
avoir de l’acquis/un acquis v. avoir de la bouteille.
avoir de la façade (arg .) v. avoir bel/bon air.
avoir de la fièvre a a v e a feb ră/tem peraturii,
avoir de la galette ( p o p .) a av ea biştari/gologani/Iovele (arg.).
avoir de la gueule ( f a m . ) a. V. avoir bel/bon air; 1). (despre tablouri)
a avea efect.
avoir de l’air dans son m orlingue (a rg.) v. avoir la bourse plate.
avoir de la jugeote ( f a m . ) a-1 lăia/a-l duce capul,
avoir de la ligne a. a av e a ţi n u tă , eleg an ţă (despre fe m e i) ; 1). a avea
s iluetă; a li svelt.
avoir de l ’allure a av ea distincţie/ele ganţă.
avoir de la patte/du métier ( f a m . ) a. a av e a indem înare; 1). a fi as în
meserie.
avoir (le la peine à ... a-i fi greu să...; a-i veni cuiva greu să...; a-i fi
cuiva nu ştiu c um să...
avoir (le la peine à joindre Ies deux bouts a o scoate cu greu la capăt,
avoir de l’aplomb v. avoir d u cran.
avoir de la poigne ( f a m . ) n. a fi m in ă de fier; a avea a u t o r it a te ; b. a
a v e a m înă grea.
avoir de la repartie a av e a replică p r o m p tă ; a o plesni bine.
avoir de l ’argent ù revendre ( f a m .) v. avoir la bourse ronde.
avoir de l ’argent de reste a avea b ani de pierdut,
avoir de l’argent devant soi a avea b a n i la cliiinir/la ciorap; a fi om eu
dare de m înă/eu stare,
avoir de l ’ascendant sur qn. v. avoir barre(s) sur qn.
avoir de la sym pathie pour qn. a prinde sim patie p e n tru cineva,
avoir de la température a avea te m p e ra tu ră ,
avoir de la tête a. a av e a c a p ; a fi d e şte p t; ( f a m . ) a avea glagore în
cap ; b. (rar) a fi încăpăţînat/capricios,
avoir de la veiue ( f a m .) a avea baftă,
avoir de la voix a av e a voce.
avoir de l ’empire sur soi-m êm e a av ea stă pîn ire de sine,
avoir (le l ’entregent a şti să te p o rţi în lu m e ; a şti să te faci p lăc u t în
societate.
avoir de l ’esprit argent comptant a a vea replică p r o m p tă ; a o plesni
bine.
avoir (le l ’esprit jusqu’au bout des doigts/des ongles a fi s p iritu al; a
av ea haz.
avoir de l’estomac v. avoir du cran.
avoir de l ’étoffe a av e a sto fă; a ave a c alităţi deosebite,
avoir de l ’étude a fi om eu carte,
avoir de l ’expérience v. avoir de la bouteille.
avoir de l ’humeur contre qn. a p u r t a pic ă/rîcă cuiva; a-i p u r t a cuiva
du şm ănie/po no s; a-i p u r t a cuiva sim betele/parastasele; a pune/a
trece pe cineva la condică/la c a ta stif; a p a şte pe cineva; a avea
parap on /n ecaz /oftică pe cineva; a fi s u p ă r a t pe cineva; a prinde
ciudă/necaz pe cineva; a-i trece cuiva ceva în condică; a ţine cuiva
m înie/pizm ă; a a v e a ciudă pe cineva,
avoir de l’importance a av e a im p o rta n ţă ,
avoir de l ’industrie a se pricepe la c eva; a şti seam a Ia ceva.

32
avoir de l’os (arg.) a avea biştari/gologani/lovele.
avoir de l'ouverture pour... a avea înclinaţie spre...
avoir de petits m oyens a avea posibilităţi/mijloace modeste.
avoir de qui tenir a av e a cu rine sem ăn a ; a avea pe cine moşteni (f a m . ) .
avoir de quoi a av ea ce-i trebu ie; a fi în stărit.
avoir de quoi îriro a av ea ce-i tr e b u ie ; a fi înstărit.
avoir de quoi se mettre sous la dent a av e a ce pune pe masă.
avoir de quoi vivre a av ea din ce trăi/să trăiască.
avoir des absences a. a fi uituc.; b. a fi d is tr a t ; a fi cu gîndul aiurea;
a u m b la cu capul în tr a is t ă ; a dorm i în front,
avoir des ailes aux talons v. courir à toutes jambes.
avoir des airs pencliés a fi dus cu mintea,
avoir des antennes ( f a m . ) a av e a fler/intuiţie; a fi perspicace,
avoir des ardoises partout ( f a m . ) a se îngloda în d atorii; a fi dat.or
v în d u t.
avoir des attaches quelque part a. a av e a relaţii u n d e v a ; b. ( f a m .) a
fi le gat s en tim en tal de cineva,
avoir des biceps ( f a n i.) jdes biscoteaux (p o p .) a fi l a t în sp e te ; a avea
o con stitu ţie robustă,
avoir des chambres à louer dans sa tête v. avoir la tête fêlée.
avoir des dém êlés avec qn. a avea v o rb ă cu cineva; a av ea socoteli cu
cineva.
avoir des doigts bêtes a fi lipsit de îndem înare.
avoir des doigts de fée a av e a mîini de a u r; a lucra cu m u l tă îndem înare.
avoir des doutes sur a av ea îndoieli cu privire la; a av ea îndoieli asupra,
avoir des droits sur a av e a d re p tu ri asupra,
avoir des écus ( f a m .) a avea biştari/gologani/lovele.
avoir des embarras d’argent a fi s t r î m t o r a t băneşte,
avoir des fourm is dans les jambes a avea m încărim e la tălpi,
avoir des goûts de B éotien a av ea gu sturi proaste,
avoir des griefs contre qn. v. avoir de l ’hum eur contre qn.
avoir des hauts et des bas a-i merge cînd bine cînd rău ; a av ea re zultate
inegale (la în v ă ţă tu r ă ),
avoir des idées à revendre a fi plin de idei.
avoir des idées étroites a av e a vederi înguste,
avoir des idées larges a a v e a vederi largi,
avoir des idées noires a fi m u n c it de gînduri negre
avoir des intelligences dans la place a avea complici u nd ev a,
avoir des jam bes com m e des fils de fer a av e a picioare ca fusele,
avoir des jambes com m e des poteaux a a v e a picioare b utu căn oa se ,
avoir des jambes de coq a a vea picioare ca beţele,
avoir des jambes de plomb a-şi sim ţi picioarele ca de p lu m b ; v. şi avoir
les jambes brisées.
«voir des jambes de vingt ans a a vea picioare solide.
avoiT des jambes eu haricot vert (p o p .) a av ea picioare strîm be.
avoir des jambes m inces/m aigres comm e des allum ettes a av ea picioare
ca fusele.
avôir des jambes qui vous rentrent dans le corps (f a m . ) v. avoir les
jambes brisées.
avoir des jarrets d’acier a. a fi u n d a n s a to r neobosit; h. a ţin e la d ru m
lung.
avoir des lettres a av e a o oarecare, cu ltu ră .
avoir des lunes ( f a m .) a. a av ea to a n e /h a c h iţe /flu tu re i; b. a fi capricios,
avoir des m ille et des cents ( f a m . ) a cîştiga b a n i buni.

33
avoir des moeurs a a ven principii (morale!; n duce o v i a ţ ă morală,
avoir (les m ots/une tiïïniic/im e discussion avec l'asphaltc/lo bituinr/Ie
m acadam/le pavé (p o p .) a l'ace o Ivîntă.
■ voir des m ots ensem ble ( f a m . ) a se lu a la h a r ţ ă /l a colţi cu cineva,
ii voir des m oyens a a vea ce-i tr e b u ie ; a fi înstărit,
avoir des œ illères a a v e a /a p u r t a ochelari de cal; a priv i Jucrurile u n i­
lateral.
avoir des œufs de fourm i sous les pieds a av ea m încărim e la tălpi,
«voir des ouvertures sur une question a av ea idei/păreri g enerale asu p ra
u nu i lucru.
nvoir des papillons noirs a fi m u n c it de gînduri negre.
avoir des pépins ( f a m .) a avea în curcături.
avoir des picaillons (p o p .) a av ea bişt.ari/gologani/lovele.
avoir des puces à Ia muette (arg.) a a vea m u s tră r i de conştiinţă.
avoir des rats dans la tê te a a vea gărg ăun i (în cap).
avoir des soucis a av e a griji/necazuri.
avoir des sueurs froides v. avoir froid dans le dos.
avoir des titres à qcü. a ave a d re p tu ri a su p ra u n u i lucru.
avoir des torts envers qn. a fi v in o v a t f a ţ ă de cineva.
avoir des travioles (p o p .) a a vea necazuri/belele.
avoir des tremblements dans la voix a-i tr e m u r a vocea.
avoir des trémolos dans la voix a-i tr e m u ra vocea.
avoir des tuyaux (p o p .) a deţine informaţii (asupra u n u i lucru).
avoir des yeux à fleur de peau a av ea ochii bulbucaţi.
avoir des yeux d’aigle a avea ochi de v ultu r.
avoir des yeux d’Argus a fi vigilent; a a v e a ochi de Argus.
avoir des yeux de gazelle a av ea o privire blîndă.
avoir des yeux en boule de loto ( f a m . ) v. avoir des y e u x à fleur de peau.
avoir des yeux de ly n x a. a avea ochi de v u l t u r ; b. a fi vigilent.
avoir deux paroles a n u se ţin e de cuvînt.
avoir deux poids et deux mesures a fi p ă rt in i to r; a fi p e n tr u unii m u m ă
şi p e n tr u alţii ciumă,
avoir droit à une dégustation gratuite de pissenlits par In racine (p o p .)
a fi pe d u că; a-i merge ră u (cu s ă n ă t a te a ) ; a nu o (mai) duce m u l t;
a su n a a oală.
avoir droit à une raclée ( p o p .) a-1 m în ea spinarea/cojocul,
avoir droit de cité quelque part a p u te a ii a d m is/a ccep tat u n dev a,
avoir du bagou ( f a m . ) v. avoir bon bec.
avoir du beurre dans les épinards a av e a bani la chim ir/la ciorap ; a
fi om cu d are de m în ă/cu stare,
avoir du bien a av ea cheag,
avoir du bol (p o p .) a av ea b aftă.
avoir du bon ( f a m . ) a a v e a (şi) p ă r ţ i b u n e ; a p re z e n ta a v an ta je,
avoir du bouchon (p o p .) v. avoir le flacon.
avoir du bulle (arg.) a l'i în fonduri.
avoir du cachet a avea o n o tă originală; a av e a elegan ţă; a fi şic.
avoir du caractère a a vea caracter.
avoir du carafon (p o p .) a av e a cap; a fi d e şte p t; a a vea glagorc în
cap ( f a m . ) .
avoir du cercle en vallades (arg.) v. avoir la bourse ronde.
avoir du champ devant soi a av e a tim p la dispoziţie.
«voir du chic a av ea şic; a fi şic; a a v e a eleganţă,
avoir du eliien (despre fem ei) a avea pe v in o -n c o a c e ; a fi drăco asă;
a fi cu lipici.

34
 avoîr du cigare (arg.) a avea cap; a fi d e şte p t; a avea glagore în cap
(fa m .).
avoir du cœur a av ea suflet b u n ; a fi b u n la suflet.
avoir du cœur à l ’ouvrage a munci cu tragere de inim ă/cu însufleţire.
avoir du cœur au ventro a fi curajos.
avoir du coffre ( f a m . ) a li l a t în sp ete ; a av e a o c o n stitu ţie ro bu stă,
avoir du condé (arg.) a a vea protecţii.
avoir du coton dans les/scs oreilles a a v ea v a tă în urechi; v . şi être dur
d'oreille.
avoir du coup d’œil a av ea disce rnăm înt/intuiţie.
avoir du cran a fi în d r ă z n e ţ; a avea tu p e u ; a d a cu b a r d a în lu n ă ; a
d a (ca ciinele) p rin b ă ţ.
avoir du culot (p o p .) v. avoir d u cran.
avoir du feu dans les veines a avea o fire iu te; a reacţion a p ro m p t,
avoir du fil à retordre avec qn. a av e a de fu rcă cu cineva,
avoir du flambeau (arg.) a av ea noroc la cărţi.
avoir du foin dans ses bottes a avea cheag; a av ea b a n i la chim ir/la
ciorap; a 1'i om cu dare de m in ă /cu stare,
avoir du fric/du pognon/du pèze/des pépètes/des picaillous (p o p .) a
av e a biştari/gologani/lovele.
avoir du front v. avoir du cran.
avoir du (bon) genre a avea distincţie/ele ganţă,
avoir du goût a av ea gust.
avoir du jus (arg.) a face efect; a fi de efect,
avoir du liquide (f a m .) a av ea b ani lichizi/neinvestiţi,
avoir du mal à... a-i fi greu să...; a-i veni cuiva greu să...; a-i fi cuiva
nu ştiu cum să...
avoir du m ai à joindre Ies deux bouts a o duce g re u /p ro st; a o scoale
cu greu la c a p ă t ; a-i ieşi peri albi; a-şi cîrpi v ia ţ a ; a n u p u te a lega
două-ii tei; a trăi ca ciinele în car/in p u ţ ; a tră i ca viermele în
h re an ; a o duce ca vai de lume.
avoir du métier a av ea înd em inare/e xp erie nţă; v. şi être orfèvre en la
matière.
avoir du mordant a fi plin de energie/vioiciune.
avoir d’une chose cent pieds par-dessus la tête v. en avoir assez.
aveir du nerf a fi plin de energie/vioiciune.
avoir du nez a avea fler/intuiţie; a fi perspicace.
avoir du pain sur la planche a av e a m u l t de lu cru ; a nu-i lipsi lucrul.
avoir du penchant pour qn. ( f a m .) a fi în d ră g o stit de cineva.
avoir du pim ent (p o p .) a a v e a fler/intuiţie; a fi perspicace.
avoir du plaisir à a-i face plăcere să.
avoir du plomb dans l ’aile a fi pc d ucă (bolnav, ru in â t, compromis),
avoir du plomb dans la tête a fi cu picioarele pe p ă m in l.
avoir du plomb dans l ’estomac a sim ţi o g re u ta te in stom ac,
avoir du poids (arg.) v . avoir de la bouteille.
avoir du poil au milieu de la mani a fi leneş; i-a crescut p ă r în palm ă.
avoir du pot (f a m .) a av ea baftă.
avoir du pot-au-feu (p o p .) a av ea ce mînea.
avoir du pouvoir auprès de qn. v. avoir la confiance de qn.
avoir du sang (p o p .) a ii curajos.
avoir du sang dans les veines a avea singe în vino ; a fi plin de energie.
avoir du sang de navel/de poulet dans les veines a avea a p ă in vine; a
fi bleg; fierbe singele in ir-insul ca inlr-o coajă de rac m o r t/c a în lr-u u
rac mort.

35
 avoir du sang sur tes mains a avea mîinile m înjite eu sînge.
avoir du savoir-vivre a şti să te porţi în lumc.
avoir du souffle a. a avea o respiraţie re g u lată ; l). a avea inspiraţie;
c. ( fa m .) a avea îndrăzneală,
avoir du tact a av ea tact.
avoir du tarin (a rg.) a av ea fler/intuiţie; a fi perspicace; a-i u m b la
m in tea (fa m .).
avoir du/le temps a avea timp.
avoir du temps de reste/du temps libre a dispune de timp.
avoir du tintouin ( f a m .) a avea griji/necazuri.
/n oir du vague à l ’âm e a fi melancolic; a a v e a/a sim ţi un go] în suflet.
avoir du vent dans les voiles ( f a m .) a merge pe do uă cărări.
avoir du vif argent dans les veines (f a m .) a av e a argint-viu în vine;
a nu avea a s tim p ă r; a nu p u te a s t a locului,
avoir encore du lait sur les lèvres a fi cu caş la gură; a av e a caş la
g u ră ; a mirosi a la p te ; a fi boboc,
avoir encore du cresson sur la fontaine (p o p .) a m a i avea încă fire de
p ă r in cap.
avoir en main les leviers de commande ( f a m . ) a fi în capul b u c a te lo r;
a ţine frînele.
avoir en tête de a in ten ţio n a să.
avoir envie de a. a av ea poftă/chef de; a-i fi p o ftă să ; a-i veni g u st de;
b. a-i c ăşu na cuiva să.
avoir envie de bouffer qn. a fi furios pe cineva,
avoir en vue a avea în vedere,
avoir faim a-i fi foam e; a i se face foame,
avoir fière aliure a a vea distincţie/ele ganţă,
avoir foi/confiance en son étoile a crede în ste a u a sa.
avoir fort à faire a fi foarte o cu p a t; a av ea m u lt de lu c ru ; a fi copleşit
de treburi.
avoir fort à faire avec qn. a av ea de fu rcă cu cineva,
avoir froid dans le dos a-1 apuca/a-1 trece pe cineva răcorile de frică;
a se c u tr e m u r a de s p a im ă ; a i se face cu iv a inim a cît u n purice; a
se îm b ră c a cu căm aşă de g h e a ţă ; a i se s c u t u ra cu iva carnea/oasele/
inim a; a-1 stringe pe cineva in sp ate de frică; a-1 trece fiorii de frică;
a-1 trece năduşelile de frică; a tre m u ra c a rn e a pe cineva; a tr e m u ra /
a dîrdii de frică; a tr e m u ra inim a în c inev a de frică; a-i ţîţîi inima
de frică; a-i in t r a frica/groaza in oase.
avoir gain de cause a av e a cîştig de cauză,
avoir grand air a avea distincţie/ele ganţă,
avoir bâte a se g răb i; a fi grăbit,
avoir liontc a-i fi ruşine,
avoir üorreur a av e a repulsie,
avoir intérêt à a avea interes p entru ,
avoir la balle belle (fig .) a avea o ocazie favorabilă,
avoir la baraka (p o p .) a av ea baftă.
avoir la barbe/les cheveux en bataille ( f a m . ) a fi ciufulil/cu păru[
vîlvoi.
avoir la berlue a av ea orbul găinilor.
avoir la bisque (f a m .) a fi arţăg o s; a av ea draci; a fi cu d raci/eu dracul
în ci.
avoir la bosse (de la musique, du dessin, etc.) a av ea înclinaţii spre
(muzică, desen ele.); a av ea talent la...

36
 avoir la bouche bien meublce (f a m .) a av ea dinii frumoşi.
avoir la bouche close/cousue a avea g u ra c u s u tă ; a p ă s t r a o ta in ă ;
v. şi avaler sa langue.
avoir la bouche enfarinée a fi de o n aiv ita te ridicolă,
avoir la bouche pâteuse a fi m a h m u r (după chef) ; a i se împiedica cuiva
limba.
avoir la bouche sèche a a vea g u ra uscată.
avoir la bougeotte a. v. avoir le diable a u corps; b. a călă tori mult.
avoir la bourse bien garnie ( f a m .) a av e a b a n i la chim ir/la ciorap;
a fi om cu dare de m ină/cu stare,
avoir la bourse plate a-i b a le cniva v in tu l în tr a is t ă ; a-i sufla cuiva
v în tul în b u z u n a re ; a fi lefter; a fi uşurel; a fi în s u fe rin ţă de ban i;
a nu a vea nici o leţcaie/nici un sfanţ.; a nu av ea p a r a ch ioară; a-i
sc ă p ă ra cu iva b u z a d u p ă b a n i; a s t a ră u cu ţa r a ; a s t a p ro s t cu
banii; a îm p uşca francul; a i'i pe drojdie/pe g e a n tă (p o p ; ) ; a fi/a
răm ine tinich ea ( p o p . ) ; a răm în e iu ft de parale ( p o p . ) ; a nu i se
îmbulzi piţulele in b u z u n a r (p o p .).
avoir la bourse ronde a fi p u tr e d de b o g a t; a fi plin doldora de b ani;
a av ea b ani cu caru l; a av e a b a n i girlă; a fi b o g a t ca u n s t u p ; a se
1'ace stu p de b an i: a-i d a banii afară din casă; a fi m u i a t in a u r şi
m ăta se ; a se scălda in b a n i; a inota în miere; a avea seu la rărun chi;
a întoarce banii cu lo p a ta ( f a m . ) ; a fi gros la p u n g ă ( p o p . ) ; a fi
piin de p arale ca ciinele de purici (p o p .).
avoir Ia bourse sèche comm e un rcbec v. avoir la bourse plate.
avoir la bride sur le cou a av e a libertaLe deplină,
avoir la casquette eu peau des fesses (p o p .) a fi chel ca-n p a lm ă ; a fi
chel ca o lun ă plină,
avoir la cerise (p o p .) a av e a ghinion; a călca în p ia t r ă seacă,
avoir la chair dé poule a i se face pielea ca de găin ă; a i se încrîncena
pielea; a i se încreţi ca rnea pe tr u p ; a-1 lu a cu rece şi cu cald.
avoir la chaleur/des chaleurs/la chiasse ( p o p . ) j Ia colique a-1 trece n ă d u -
şelile de frică; a-1 apuca/a-1 trece pe cineva răcorile de frică; a se
c u tr e m u r a de s p a im ă ; a i se face cuiva inim a cit u n p urice; a se
îm brăca cu căm a şă de g h e a ţă ; a i se s c u t u ra cuiva carnea/oasele/
inima; a-1 strînge pe cineva în s p a te de frică; a-1 trcce fiorii de frică;
a tr e m u ra carnea pe cineva; a Iremtira/a dîrdîi de frică; a tre m u ra
inima in cineva de frică; a-i ţîţîi inim a de frică; a-i in t r a frica/groaza
în oase.
avoir la compréhension vive a pricepe repede,
avoir Ia conception facile (f a m .) a pricepe repede,
avoir la confiance de qu. a se b u c u ra de încrederea cu iva; a avea trecere
la cineva.
avoir la conscience du juste a av ea con ştiin ţa î m p ă c a tă / c u r a t ă ; a fi cu
inima îm păcată.
avoir la conscience en paix/en repos a ave a con ştiinţa îm p ă c a tă / c u ra t ă ;
a fi cu inim a îm p ăcată ,
avoir la conscience large a fi în g ăd u ito r; a trece cu vederea,
avoir la conscience nette a avea co nştiinţa îm p ă c a tă / c u r a t ă ; a fi cu inima
îm păcată,
avoir la coque (arg.) a fi abţiguit.
avoir Ia cote ( fa m .) a ii apreciat,
avoir la. creuse (a rg .) a-i fi foame; a i se face foame,
avoir la dalle eu pente (p o p .) v. aimer la bouteille.

37
avoir Ia dent (p o p .) a-1 tăia pe cineva la ra m a z a n ; a-1 tăia ra m a z a n u l;
a i se p un e soarele d re p t inimă,
avoir la dent dure a critica cu asprime,
avoir la descento rapide (p o p .) v. aimer la bouteille.
avoir la faveur do qn. a se b u c u ra de favoarea cuiva,
avoir Ia fihre paternelle a fi u n t a t ă ideal.
avoir Ia figure en marmelade (p o p .) a av ea f a ţ a făcu tă zob; a-şi culege
măselele de pe jos.
avoir la figure terreuse a fi p ă m în tiu ; i-a ieşit p ă m în tu - n faţă.
avoir la flem m e ( f a m .) a fi leneş; a lenevi; a s t a cu p ara-n gură ;
creşte ia r b a sub el.
avoir la folie des grandeurs a suferi de grandom anie,
avoir Ia forme enfoncée dans la matière a fi g re u /ta re de c a p ; a fi
ta r e de b o a c ă ; a pricepe g reu ; a av e a cap greu.
avoir Ia fringale (f a m . ) a. a-1 tă ia pe cineva la r a m a z a n ; a-1 tă i a r a m a ­
zanul; a i se p un e soarele d re p t inim ă; b. a av e a o p o ftă grozavă
de a face ceva.
avoir Ia frousse (p o p .) v. avoir froid dans le dos.
avoir la gorge sèche a-i fi sete; a avea gîtul u sc a t; a-i sfîrîi cuiva gîtlejul
de sete; a se n a şte în zodia raţelor, ( f a m . ) .
avoir la gorge serrée a av e a /a i se pu ne cuiva u n nod în gît.
avoir la gueule de bois (p o p .) a fi m a h m u r (după chef) ; a i se îm piedica
cuiva limba.
avoir la gueule ferrée a fi ră u de g u ră ; a a v e a lim b ă a s c u ţită /re a ; a
în ţe p a cu v o rb a/c u lim ba; a în ţe p a ca viespea; a fi fiere sp u r c a tă ,
avoir Ia gueule ouverte ( f a m .) a av ea o g u ră cît o şură.
avoir Ia guigne a avea ghinion; a călca în p ia t r ă seacă,
avoir Ia haute main a com and a, a porunci.
avoir la haute main sur qch. a av e a a u to r it a te într-o chestiune; a conduce.
avoir l ’air (to ut) chose ( f a m . ) a p ăre a ridicol, nefiresc.
avoir l ’atr com m e il faut a p ă re a u n om cumsecade.
avoir l ’air de revenir de Pontoise a fi cu c a p u l în n o ri; a nu fi pe p ă m î n t;
parcă-i de pe a lt ă lume.
avoir l ’air de sertir d’une boîte (f a m .) a a r ă t a ca scos din cutie,
avoir l ’air d’un chien battu a fi ca u n ciine b ă tu t ,
avoir l ’air d’une asperge endimanchée (p o p .) a s t a /a rămîne ca viţelul
la p o a r t a nouă.
avoir l ’air d’une vache en espadrilles (p o p .) a sta /a rămîne ca viţelul
la p o a r t a nouă.
avoir l ’air d’un m anche (p o p .) a p ă re a stîn gaci/n ătăfleaţă.
avoir l ’air d’un m ille-pattes en robe du soir (p o p .) a s t a /a răm îne ca
viţelul la p o a r t a nouă.
avoir l ’air d’un singe à confesse (p o p .) a s t a /a răm în e ca viţelul la
p o a r t a nouă.
avoir l ’air d’un veau 5 cinq pattes (p o p .) a s t a /a răm îne ca viţelul la
p o a r t a nouă.
avoir l ’air emprunté a p ă re a stîngaci, n ătăfleaţă .
avoir l’air et la chanson de qch. a li în tr-a d e v ă r ceea ce pari,
avoir Pair godiche ( f a m .) a p ăre a stîngaci, n ătăflea ţă.
avoir l’air/un air guilleret a p ă re a bine dispus, vesel.
avoir l ’air pénétré a p ă re a convins,
avoir l ’air un peu perdu a p ă re a descum pănit.

38
 la joie nu cœur a nu-?i (mai) în căpea în picle île b n c n rie ; a nu-!
â T O ir
mai ţine p ă n iîn tu l de b u c u rie ; a n u m a i p u le a de b ucu rie; a nu
m ai ş’li ce s ă facă de bu cu rie; a creşte inim a în cineva de b ucu rie;
a-i creşte in im a în p ie p t; a-şi ieşi din piele; a-i z b u rd a cuiva inim a;
a rad ia de bucurie,
avoir la langue bien pendue/bien a"îilée v. avoir bon bec.
avoir la langue déliée a. v. avoir bon bcc; I). a av ea darul vorbirii.
«voir la langue (trop) longue a n u p u le a p ă s t r a u n secret; a mînea
picior de curcă.
avoir la langue pâteuse a fi m a h m u r (du pă chef) ; a i se îm piedica cuiva
limba.
avoir la lune dans la tête v. avoir la tête fêlée.
avoir la main dure a a v e a m ină grea.
avoir la main ferme ( f a m . ) a fi m în ă de fier; a ave a a u to r ita te ,
avoir la main forcée a fi construis de îm prejurări,
avoir la main heureuse ( f a m .) a av e a m în ă b u n ă.
avoir la m ain légère ( f a m .) a. a avea m în ă u ş o a r ă ; 1). a p ro ceda cu
blindeţe.
avoir la m ain leste a lovi repede; a lovi cu u şu rin ţă,
avoir la m ain lourde a. a av ea m în ă g rea; b. a pedepsi sever,
avoir la main m alheureuse ( f a m . ) a fi ghinionist,
avoir la main ouverte a fi m înă la r g ă /s p a rtă ; a fi larg la p u n g ă ; a fi gene­
ros; a av ea m înă slobodă; a d a ceva cu o caua lui Cuza; a da ceva cu
mîneci largi; a fi t o t cu m in a în b uzu nar,
avoir la m ain prompte/leste a fi g a ta să s a r ă la bătaie,
avoir la manière a av e a distincţie/eleganţă.
avoir l ’âme chevillée au corps a. a duce o v ia ţ ă a sp r ă ; b. a av e a n ou ă
vie ţi/n ou ă suflete; a av ea şap te suflete/zece vieţi,
avoir la mém oire courte a fi u itu c ; a u it a de la m ină p în ă la gură.
avoir la mém oire sûre a av ea mem orie b u n ă.
avoir l ’âme sur le bord des lèvres v. être à la mort.
avoir la mine longue/allongée a. a face o m u t r ă lu ng ă de doi coţi; b.
a face o m u t r ă de înm orm întare.
avoir la mine souriante a fi bine dispus; a fi în toan e b u n e ; a fi eu voie
b u n ă ; a fi eu chef,
avoir la mite à l ’œil ( f a m .) a-i lă crim a ochii.
avoir la mort dans l ’âm e/dans le cœur a fi cu m o a rte a-n suflet; a fi
adîne în du rerat,
avoir la mort sur les lèvres v. être à la mort.
avoir la mort entre les dents a. a fi foarte b ă t r î n ; a fi b ă tr în ca v r e m e a ;
b. a fi fo arte bolnav,
avoir la panse ronde a fi ghiftuit; a fi sătul ţifoaie; a se face to b ă ; a
omorî păduchele/puricele pe bu rtă,
avoir Ia parole facile a avea darul vorbirii,
avoir la parole haute a v o rb i de sus/din şa; a fi arogant,
avoir la parole rude a fi g a ta de ceartă,
avoir la peau colléo sur les os a fi n u m ai piele şi oase.
avoir la peau de qn. ( f a m . ) a m in ca fript pe cineva,
avoir la peau d’un adversaire a-i veni de hac u nu i adversar,
avoir la peau tannée ( f a m . ) a a v e a obraz gros; a l'i gros de obraz; a
fi gros la piele; a fi cu pielea groasă,
avoir la peau tendre ( f a m . ) a fi iu te la m înie; a fi iu te ea ardeiul; a
se aprinde uşor; a se iuţi ea ardeiul; a-i sări ţandăra/m u.ştarul/bîz-
dîcul ( f a m .) ; a-i d a cu iva borşul în foc ( fa m .) ; a se face borş (fa m .) ;

39
 a-i veni cuiva m u ş ta n il la nas ( f a m . ) : a i sc sui cuiva piperul Ia nas
(fa in .) ; a-i veni arţag u l ( f a m .) ; a-I a p u ca pe cineva pirţag u l (fa m .) .
avoir la pêche ( a r a . ) a a vea moralul ridicat.
avoir la popie ( f a m . ) a-i fi scie; a av e a gîtul u sc a t; a-i ştirii cuiva
gîtlejul de s e te; a se naşLe in zodia ra ţelo r (fa m .) .
avoir Ia plum e sur le bec a ii săn ăto s t u n ; a fi să n ă to s ca un h arb u z ;
a o duce biuo cu s ă n ă t a te a ; a d ebo rd a de s ă n ă t a t e ; a fi tare în coş.
avoir lt» poisse (p o p .) a av e a ghinion; a călca în p ia t r ă seacă,
avoir la primeur d’tme elio.se a afla cel dinţii u n lucru,
avoir la puce à Pareille a. a fi b ă n u ito r; b. a s t a ca pe ace/pe ghim pi/
pe cuie.
avoir la rage au cœur ( f a m . ) a fi furios; a fi D u n ă re de mînios; a-i
fierbe/a-i clocoti sîngele de mînie.
avoir la rame (arg.) a. v. avoir les jambes brisées; b. v. battre la flemme
(p op .).
avoir l ’argent facile a-i aluneca banii p ri n tre degete,
avoir la repartie pronipte/ïaeile a av e a replică p r o m p tă ; a o plesni
bine.
avoir la soif de qch. a fi în setat d u p ă ceva; a dori cu ard o are u n lucru,
avoir la tête à ce qu’on fait a-i fi capul la treab ă,
avoir la tête ailleurs a nu-i fi capul la treab ă,
avoir la tête au bout du cou a. a fi a ro g a n t; b. v. avoir la tête chaude.
avoir la tête/la cervelle à l’euvers a. a fi agitai/'tu l b u r a t ; b. a ju deca
greşit/pe dos.
avoir la tête chaude a fi iute la mînie; a fi iute ca ardeiu l; a se aprinde
uşor; a sç iuţi ca ardeiul; a-i sări ţa n d ăra/m u ştaru l/b izd ic u l ( f a m . ) :
a-i d a cuiva borşul în foc ( f a m . ) ; a se face b orş ( f a m . ) ; a-i veni
cuiva m u ş ta ru l Ia nas ( f a m .) ; a i se sui cuiva piperul la nas ( f a m .) ;
a-i yeni arţag u l ( f a m .) ; a-1 a p u ca pe cineva pirţag u l (f a m .) .
avoir Ia tête dans Ie sac (arg.) v. avoir la bourse plate.
avoir la tête daus un sac (fig .) a nu v ed ea şi a nu auzi nimic,
avoir Ia tête dure a. a fi g re u /ta re de cap ; a fi ta r e de b oacă; a pricepe
greu; a a vea cap greu; b. a fi în c ă p ă ţîn a t ca un catîr.
avoir Ia tête/les membres en compote ( f a m . ) a av e a f a ţ a fă c u tă zob;
a-şi culege măselele de pe jos.
avoir la tête en quatre a-i plesni capul de durere,
avoir la tête fêlée (f a m .) a fi intr-o ureche; a-i lipsi cuiv a o doagă;
a nu fi în to ate m inţile; a nu fi zd rav ăn la cap ; a ii lovit cu leuca-n
cap ; a fi b u n de (dus la) b a la m u c ; a ii cam tra la la /c a m tr ă sn ii/c a m
înt,r-o p a rte ; a fi într-o d u n g ă ; a av ea clavir la cap ( f a m . ) ; a avea
greieruşi în cap ( f a m . ) ; a avea sticle ţi în cap (f a m .) : a-i cin la cuiva
slicleţii în cap ( f a m . ) ; a-i cînta greierul în sobă ( f a m . ) ; a-i fila o
la m p ă ( f a m . ) ; a fi tocat, la cap ( f a m . ) ; hop de-o parte/inlr-o parte
( f a m . ) ; a prin de m u şte ( f a m . ) ; a fi m în c a t la u r ( f a m . ) ; a avea o
p ăsărică (f a m . ) .
avoir la tête froide a. a fi cu capul pe u m e r i; a fi cu m in te a în treag ă;
b. a nu-şi pierde c u m p ă t u l; a-şi p ă s t r a sîngele rece; a-şi face fire;
a nu se pierde cu firea; a răm îne calm ; a-şi ţine îngerii,
avoir Ja tête lourde a-i fi capul greu.
avoir la tête m ontée a fi p o rn it îm p o triv a cuiva,
avoir Ia tête près du bonnet v. avoir la tête chaude.
avoir la tête qui tourne a i se face cuiva roşu în a in tea ochilor,
avoir la tête sur les épaules (f a m . ) v. avoir la tête froide.
avoir la tête vide a n u se m a i p u te a gîndi la nimic.

40
 avoir la tremblote (p o p .) v. avoir froid dans le dos.
avoir la trouille (p op .J v. avoir froid dans le dos.
ovoir lu vedette a. a fi cap de afiş; b. a fi do m a re aelu a lita te.
avoir la vie belle ( f a m . ) a duce o v ia ţ ă fără g riji; a hu zuri; a o duce
de m in u n e ; a o duce trai pe v ătrai,
avoir la vie dure a fi rezistent.
avoir Ia vie facile a duce o v i a ţ ă fără griji ; a huzuri ; a o duce de m in u ne;
a o duce trai pe v ătrai,
avoir Ia vie sauve a s că p a cu v iaţă.
avoir Ia vue courts/basse a. a fi m iop ; a fi s c u r t de v ed ere; b. (fig .)
a fi lipsit de perspicacitate; a fi m ă rg in it; a n a v e d e a m ai departe
de lungul nasului,
avoir l'eau h la bouche ( f a m . ) a-i lăsa gura a p ă ; a-i curge balele d u p ă
ceva.
avoir lé bec bien affilé a fi bun de g u ră ; a da din g u ră /d in clonţ; a
avea g u ră m a r e ; a şti să dea tu g u ra: a avea p a p a g a l; a-i da cu clan ţa ;
a fi bun de c la n ţă ; a nu-i s t a cuiva g u r a ; a av e a vierm e la/pe lim b ă;
a avea s t u p it la furcă (po p .).
avoir l<; bec/la gueulc/la bouche enfurine(o) a fi plin de sine/de ifose;
a lăsa pe vo dă d e p a rte ; a mi se da pe cineva/pe şapte,
avoir le bec pelé ( p o p .) a-i pieri g raiul; a ră m în e cu g u ra că sc a tă ; a
răm îne tab lo u /m a sc ă /p a f/ţu ţ/le m n ; a i se lega cuiva limba,
avoir Ie bec salé ( p o p .) a-i J'i s ete; a-i si'îrîi cuiva gîtlejul de sete; a
avea giful u sc a t; a se n a şte în zodia ra ţe lo r ( f a m .) .
avoir lo bide com m e une affiche (arg.) a-1 tăia pe cineva la r a m a z a n ;
a-I tă ia ra m a z a n u l; a i se p u n a soarele d re p t inimă,
avoir le bon esprit de a av ea b u n a idee de a.
avoir le bouchon à la rigole (p o p .) a fi vesel,
avoir Ie bourdon a fi m u n c it de ginduri negre,
avoir Ie bras long a avea trecere/inlluenţă/credit.
avoir le cafard (p o p .) a fi p ro s t dispus; a fi fără chef; a fi în to ane
rele; a se scula cu fa ţa la cearşaf,
avoir le caillou déplumé (p o p .) a fi chel ca-n p a l m ă ; a fi chel ca o lun ă
plină.
avoir lo cerveau perclus/dcrangé/détrii()iié/fêlé v. avoir la tête fêlée.
avoir le champ libre a avea m în ă liberă; a avea lib e rta te de acţiune,
avoir l’échine souple a fi slugarnic; a se ploconi; a av e a spinarea îndoită,
avoir le choix a av e a de aies.
avoir le eœur au métier a munci cu tragere de inimă/cu însufleţire,
avoir ie cœur barbouillé a avea/a-i li greaţă,
avoir le cœur bien accroché v. aller comme le Pont N euf.
avoir le cœur bien placé ( f a m . ) a fi de bu nă cred inţă, cinstit,
avoir le cœur dur com m e un caillou a av ea inimă de p i a t r ă ; a fi stană
de piatră .
avoir le cœur en fête v. avoir la joie au cœur.
avoir le cœur gonflé/plein a-i veni să plingă,
avoir le cœur gros a av ea/a-i fi cuiv a inima grea/neagră; a avea foc
la inimă.
avoir le cœ ur jeune a avea inimă tînără.
avoir le cœ ur serré a i se slring e inima (de milă),
avoir le- cœ ur sur le main a fi bun ca piinea ca ld ă ; a d a şi căm aşa de pe
el pen tru altu i; a-şi da ţi sufletu l; a a vea inimă b u n ă ; a fi om de
inimă.

41
 «voir le cœur sur les lèvres/sur le bord des lèvres^a. a-i fi/a avea greaţă;
b. a nu-şi ascunde sentim entele,
avoir le compas dans l ’œ il ( f a m .) a măsura din ochi; a avea ochi.
avoir le corps cheville à l ’âme a. a duce o v i a ţ ă a sp ră ; b. a av e a nouă
vie ţi/n ou ă suflete; a av e a şa p te suflete/zece vieţi,
avoir le coup a. ( f a m . ) a c ă p ă t a în dem în are ; b. (a rg.) a se a d a p ta la
îm p re ju ră ri; a şti să se descurce în v ia ţ ă ; a-şi conduce bine barca,
avoir Ie coup de biimbou (p o p .) a av e a o idee fixă/o păsărică/o m a r o tă ;
a fi s c rîn tit; v. şi avoir la tête fêlée.
avoir le coup de foudre a-i căd ea cuiva cu tronc la inim ă; a i se aprin d e/
a-i sfîrîi cu iva călcîiele d u p ă cineva,
avoir le coup d’œ il ( f a m . ) a av e a in tu iţie ; a av e a discernămînt.
avoir le coup d’œ il sûr a ev alua din ochi cu precizie,
avoir Ie courage de ses opinions a nu fi dus Ia biserică; a av e a curajul
opiniei.
avoir le couteau sur la gorge a fi cu cu ţitu l la os.
avoir le crâne dur a fi g reu /tare de cap; a fi ta r e de b o a c ă ; a pricepe
greu; a av e a cap greu.
avoir le crâne étroit a fi p u ţin la m inte; a avea creier de păsărică,
avoir le dé a dirija conversaţia,
avoir le débit facile a av e a d aru l vorbirii,
avoir le dernier mot a a vea u ltim u l cuvint.
avoir le dessous a răm îne m a i prejos; a fi învins,
avoir le dessus a ieşi tr iu m fă to r ; a tă ia pe cin eva (fig .).
avoir Ie diable au corps a a vea mîncărici; a av e a m încărim e la tălpi;
a-1 m în ca pe cineva tălpile; îi jo acă şoarecii în călcîie; a nu-i mai
s t a cuiva picioarele; a av ea pe dracul în el; a fi cu dracul în el; a
fi dracul îm p ieliţat; a n u av ea a s tîm p ă r; a nu av ea s ta re ; a mi-1
mai prind e pe cineva locul; a nu p u te a s t a locului; a n u s t a o clipă
locului.
avoir le dos au feu et Ie ventre à table a fi şi cu slănina-n p o d şi cu
porcul gras în b ă t ă t u r ă ,
avoir le dos tourné a avea un m o m e n t de neatenţie,
avoir le droit de a avea d reptul de a/să.
avoir Ie feu au derrière (p o p .) v. courir à toutes jambes.
avoir le feu sacré (fig .) a av e a focul sacru,
avoir le fion (p o p .) a avea m u l tă îndemînare.
avoir le flacon (p o p .) a în a in ta în v îr s tă ; a îm b ă trîn i; a-1 ajunge zilele,
avoir le flirt au cœur ( fa m .) a-i p lăcea să flirteze,
avoir le front dans le cou (f a m . ) a fi chel ca-n p a lm ă ; a fi chel ca o lu nă
plină.
avoir le front de... ( f a m .) a avea tup eul să...; a cu teza să...
avoir le gazon m ité (a rg.) a fi chel ca-n p a lm ă ; a fi chel ca o lună plină,
avoir Ie geste large a fi m înă la r g ă /s p a rtă ; a l'i larg la p u n g ă; a fi gene­
ros; a avea m înă slobodă; a d a ceva cu ocaua lui Cuza; a d a ceva cu
mîneci largi; a ii to t cu m în a în bu zu n a r,
avoir le geste prompt (f a m .) a fi g a ta să acţioneze,
avoir le gosier en pente v. aimer la bouteille.
avoir le gosier pavé (p o p .) a mînca fierb in te /p ip e rat; a av ea gu ra
sp o ită (p o p .)
avoir le gosier sec a-i fi sete; a avea gîtul u sc a t; a-i .sfîrîi cuiva giilcjul
de s e te; a se n aşte în zodia raţelor (f a m .) .
avoir le gosier serré a a v e a /a i se pune cuiv a u n n od în git.
avoir le gousset garni/l’escarcelle garnie v. avoir la bourse ronde.

«
 ftvoir lo gousset percé (p o p .) a-i aluneca banii p rin tre degete,
avoir le gousset vide v. avoir la bourse plate,
avoir le goût de lu toilette a fi cochet; a-i plăcea să se îm brace bine,
uvoir le goût sûr a a v e a gusl.
avoir le gros tnl)ac (arg. teatru) a avea u n m are succes.
avoir le hoquet a sughiţa.
avoir le mal de mer a a v e a rău de mare.
avoir le mal du pays a-i fi d or de ţa r ă ; a tin ji de dorul de ţară.
avoir le m atelas (p o p .) v . avoir la bourse ronde.
avoir le mauvais œ il ( f a m .) a deochea.
avoir l ’embarras du choix a s t a în c u m p ă n ă ; a fi în dilemă/in c u m p ă t/
în d u b iu ; a nu şti ce să aleagă,
avoir le moral à zéro ( f a m . ) a av e a m oralul scăzu t/la p ă m în t.
avoir le nez creux/fin a av e a fler/intuiţie; a fi perspicace,
avoir le nez en pied de marm ite a a vea nasul b orcăn at.
avoir le nez sur qch. ( f a m . ) a . a fi a p roap e de u n lu cru ; b. ( f ig .) a
prinde firul ( f a m . ) .
avoir le nez sur son travail ( f a m .) a fi ad în cit în lu c r u ; a s t a cu nasul
în lucru.
avoir le noir (p o p .) a fi m u n c it de gînduri negre,
avoir Ie palais fin a av e a gustul fin.
«voir le parler gras a graseia.
avoir le pas a avea prio ritate/în tîie tate.
avoir l’épée sur la gorge a fi cu cu ţitu l la g ît/la os
avoir le physique de l ’emploi a se v ed ea cît de colo cu ce te ocupi.
avoir l’épiderme chatouilleux a fi susceptibil.
avoir le pied à l ’étrler a. a fi g a t a de plecare; a s t a ca ţa rc a -n p a r; b.
a fi pe calea cea b u n ă.
avoir lo pied marin ( f a m .) a n u a vea ră u de mare,
avoir le pif pour qch. (p o p .) a a vea fler/intuiţie; a fi perspicace,
avoir le pim ent sale a fi b e a t c ri ţă / m o r t ; a ved ea d u b lu ; a u m b la pe
două cărări; a i se îm pletici lim b a ; a fi clei; a fi în p a tr u iţe; a avea
l'um/ceaţă în creieri; a p rin de ciocîrlanul/prepeliţa de c o ad ă; a ţine
leul de urechi,
avoir le pil du métier a av ea ticurile meseriei.
avoir le pompon ( f a m .) a. a fi m ai cu m o ţ ; b. a i-o lu a cuiv a în a in te ;
a întrece pe cinev a; a o a p u c a în a in te ; a răm îne pe cin eva; a ieşi
triu m făto r,
avoir le pouce rond a fi îndem înatic.
avoir le rouge au visage a i se u rc a sîngele la cap.
avoir le sac a. ( p o p .) V. avoir la bourse ronde; b. (arg.) v. être bête à
faire plaisir.
avoir le sang chaud a fi iute la mînic; a fi iute ca a rd eiu l; a se aprinde
uşor; a se iuţi ca ard eiu l; a-i să r iţa n d ă ra /m u ş ta r u l/ b îz d î c u l ( f a m . ) :
a-i d a cuiv a borşul în foc ( f a m . ) ; a se face b orş ( f a m . ) ; a-i veni
cuiva m u ş ta ru l la n as ( f a m . ) ; a i se sui cuiva piperul la n as ( f a m . ) ;
a-i veni arţa g u l ( f a m . ) ; a-1 a p u c a pe cineva p îrţa g u l ( f a m . ) .
avoir le sang qui bout dans les veines a-i clocoti/a-i fierbe sîngele în
vine.
avoir le sang qui monte à la tôte/au visage a i se u rca sîngele la cap.
avoir les baguettes (arg.) v. avoir froid dans le dos.
avoir les bottes en bascule/à ro uleau x a i se împletici picioarele (de beţie).

43
avoir les canines longues ( f a m .) a fi h r ă p ă r e ţ; a fi lacom de b a n i; a fi
în setat de a ur; a se b u c u ra la avere,
avoir les chasses qui font roue libre (arg.) a-i juca ochii în cap.
avoir les cheveux grisonnants a fi c ă r u n t ; a fi b ă t u t de b r u m ă (f a m . ) .
avoir les cheveux qui sc dressent sur la tête (f a m . ) a i se face/a i se
ridica părul măciucă,
avoir les chevilles qui enflent (p o p .) a se lăuda,
avoir les chocottes/Ies grollcs (p o p .) V. avoir froid dans le dos.
avoir les copeaux/les colombins (arg.) v. avoir froid dans le dos.
avoir les côtes en long ( f a m . ) a avea oase-n b u rtă ,
avoir les coudées franches a av e a m înă liberă ; a av e a lib erta te de acţiune,
avoir Ies crochets (p o p .) v. avoir les crocs.
avoir les crocs (p o p .) a fi lih n it de foam e; a-i sări cuiv a ochii de foame;
a i se lungi u rechü e de foam e; a fi r u p t în coş de foam e; a fi h ă m e ­
sit de foam e; a fi l a t de foam e; a av e a b u r t a lipită de s p a t e ; a i se
lipi b u r t a de s p a t e de foame; a avea coastele lipite; a i se lipi cuiva
coastele; a leşina de foam e; a s t a cu dinţii la stele,
avoir les dents longues a. v. avoir les crocs; b. a fi h r ă p ă r e ţ; a fi lacom
de b a n i; a fi în s e ta t de a u r ; a se b u c u r a la avere,
avoir les deux pieds sur terre ( f a m .) a l'i cu picioarele pe p ă m î n t; a
avea sim ţu l realităţii,
avoir Ies doigts longs a av e a degete lungi ( f a m . ) ; a fi lun g de mînă.
avoir le sens des réalités a av e a sim ţul rea lităţii; a fi realist,
avoir Ies épaules assez larges ( f a m .) a. a fi în stare să/d e; a fi în m ă s u ră
să ; b. a o d uce/a ţine la tă văleală,
avoir les étriers trop courts ( arg.) a av e a picioare scurte,
avoir les fesses assises sur (lu velours ( f a m . ) a tră i ca in sînul Iui A v ram ;
a Irăi ca 111 p ă m i n tu i făg ădu in ţei; a tr ă i ca cîinele la s t în ă ; a trăi
în lu m ea a lb ă ; a av e a /a duce zile albe; ca alb ina la roiul său petrece,
avoir les foies (p o p .) V. avoir froid dans le dos.
avoir les foies en place (arg.) a l'i curajos,
avoir les framboises (p o p .) v. avoir froid dans le dos.
avoir les grelots (p o p .) v. avoir froid dans le dos.
avoir les jambes brisées/eassées a fi fr în t de oboseală; a c ădea din
picioare de oboseală; a nu mai p u te a de picioare/de oboseală; a l'i
sleit de oboseală; a pica de oboseală; a-i c ră p a cu iva ochii de o bo ­
seală ( f a m . ) ; a fi r u p t în s p a te ; a-i scirţii oasele; a-i trece cuiva os
prin os; a-1 aju n g e oboseala; a pica în b o t ( f a m . ) ; a nu-şi m ai simţi
picioarele.
avoir Ies jambes en accroche-cœur a a vea picioare strîm be.
avoir les jam bes eu coton/en flanelle v. avoir les jambes brisées.
avoir les jambes en parenthèses (f a m . ) a av e a picioare strîm be.
avoir les jambes en pâté de foie (f a m . ) v. avoir les jam bes brisées.
avoir les jetons (p o p .) v. avoir froid dans le dos.
avoir les joues en feu a-i arde obrajii.
avoir les m ains crocliue«/les ongles crochus v. avoir les canines longues.
avoir les m ains libres ( f a m . ) a avea m în ă lib eră; a av ea lib ertate de
acţiune.
avoir Ies mains liées ( f a m . ) a fi leg at de mîini şi de picioare,
avoir les rnains nettes a fi c instit; a nu a v e a nimic să-ţi reproşezi,
avoir Ies m ains vides a nu a vea nimic de oferit,
avoir les nerfs à fleur de peau a . a av e a nervii sla b i; a fi cu nervii în
b atistă/în furcu liţă ( f a m .) ; b. a fi iritabil/ irascibil,
avoir les nerfs à vif a fi iritat.

44
avoir Ies nerfs ébranlés a aven nervii zdruncinaţi,
avoir Ies norîs en boule/en bobinc/rn pelote ( f a m . ) a fi iritat,
avoir les nerfs fragiles/irritables a. a avea nervii slabi; a fi cu nervii în
batistă/in furculiţă ( f a m . ) ; b. a fi iritabil/irascibil,
avoir les nerfs tendus à bloc ( f a m .) a fi iritat,
avoir les oncles en deuil a av ea unghii m urdare,
avoir les oreilles qui tintent a-i ţiui urechile,
avoir le souffle court a obosi repede.
avoir le sourire ( f a m . ) a fi în c în ta t (de ceea ce se întîm plă).
avoir le sourire aux lèvres a fi cu zîm betul pe buze.
avoir les pattes crochues ( f a m . ) a fi h r ă p ă r e ţ; a fi la com de b a n i; a fi
în s e ta t de a u r; a se b u c u r a Ia avere,
avoir les pieds chauds a trăi în belşug/în ră s fă ţ; a ţino casă m a r e ; a
trăi c.u banii în la d ă ; a a v e a /a duce zile albe.
avoir Ies pieds dans Ic dos (arg.) a fi u r m ă r i t de poliţie,
avoir les pieds en dentelle v. avoir les jambes brisées.
avoir les pieds nickelés ( f a m . ) a s t a cu braţele încrucişate; a s t a cu
mîinile în sîn/în şolduri/în brîu/în b u z u n a r; a încrucişa b ra ţe le ; a
s t a cu degetul în g u ră ; a-şi încopcia mîinile.
avoir Ies pieds sur la terre a fi cu picioarele pe p ă m i n t; a av ea sim ţul
realităţii.
avoir Ies pieds sur les chenets (fig. f a m . ) a duce o v i a ţ ă liniştită; a trăi
în tihnă.
avoir l ’espoir chevillé ù l ’âme a se hrăni cu n ăd e jd e a ; a nu se lăsa
doborît.
avoir les portugaises ensablées (arg.) a fi tare/fud ul de urcchi; a avea
b u m b a c / v a tă în u rechi; a fi surd toacă; a auzi-n g u ră ca cucul; a
auzi greu.
avoir l ’esprit ailleurs a fi dus cu m in te a ; a fi c.u m intea d u să; a-i năluci
cuiva ochii; a avea m intea p lecată eu sorcova (p op .).
avoir l ’esprit à l’envers a. a fi a g it a t/ tu l b u r a t ; b. a ju deca greşit/pe
dos.
avoir l ’esprit au talon (p o p .) a fi zăp ăc it; a vorbi fără să gîndească.
avoir l’esprit bien tourné a fi sp iritu al; a av e a haz.
avoir l’esprit de corps/d 'équipe ( fa m .) a av ea spirit de echipă,
avoir l ’esprit de guingois a avea m in te a sucită.
avoir l ’esprit de l ’cscalier a nu avea p re z e n ţă de sp irit; a-i cădea fisa
cu întîrziere (fam..).
avoir l ’esprit d’entreprise a avea sp irit în tre p rin z ă to r; a fi în tre p rin ­
zător.
avoir l’esprit dérangé v. avoir la tête fêlée.
avoir l ’esprit de suite a. a avea sp irit m etod ic; b. a av ea co n tin u itate
în idei.
avoir l ’esprit de travers a o lua razna ; a-şi pierde firul ideilor,
avoir l’esprit en écharpe a fi dus cu m in te a ; a fi cu m in te a d u să; a-i
năluci cuiva ochii; a avea m in te a plecată cu sorcova ( p o p .).
avoir l’esprit épais a fi greu/tare de c a p ; a fi tare de b o a c ă ; a pricepe
greu; a avea cap greu.
avoir l’esprit large a. a avea concepţii largi; b. a fi generos,
avoir l’esprit lent a fi greu/tare de cap; a fi tare de b oacă; a pricepe
greu; a avea cap greu.
avoir l’esprit mal tourné a-i u m b la m in tea la prostii; a se gîndi la rele.
avoir l’esprit obnubilé a avea m in tea întu necată,
avoir l ’esprit prompt/vif a fi ager/sp irL/criţă la m inte.

45
Avoir l'esprit tonlii a. a l'i a g ila t / t u l l n i r a t ; 1). a ju deca greşit/pe dos.
avoir l’esprit to rtu e u x a Ci iiesineer, ascuns, prefaeiiL.
avoir les reins solides a fi b o g a t şi p u te r n ic ; a l'i tare pu poziţie,
avoir les reins souples a fi slugarnic; a av ea sp in are a în do ită; a so
ploconi.
avoir les rieurs de son côté a-şi face de rîs adversarul,
avoir les sem elles/les soulicrs/lcs talons il bascule (p o p .) a fi b e a t cri t ri/
m o r t; a v ed ea d u b lu ; a i se împletici lim b a ; a fi clei; a fi în p a lr u
iţe; a a v e a f u m /c e a ţă în creieri; a prin de ciocîrlamil/prepeliţa de
co ad ă; a ţin e leul de urech i; a u m b la pe do uă cărări,
avoir l’estomac chargé a av ea stom acul încărcat,
avoir l ’estomac creu x/l’estomac dans les talons a fi lih n it de fo am e; a-i
sări cuiv a ochii de foam e; a i se lungi urechile de fo am e; a fi r u p t
în coş de foam e; a fi h ă m e s it de foam e; a fi la t de foam e; a avea
b u r t a lip ită de s p a t e ; a i se lipi b u r t a de sp a te de foam e; a avea
coastele lipite; a i se lipi cuiva coastele; a leşina de foam e; a s t a cu
din ţii la stele,
avoir les tricotins (arg.) v. avoir froid, dans le dos.
avoir les yeux en face des trous (p o p .) a v ed ea limpede,
avoir les yeux gros a avea ochii plini de la crim i; a-i în o ta ochii în
lacrim i; a av e a lacrim i în ochi.
avoir les yeux plus grands que le ventre a. a fi lacom la mîneare; b. a
av ea ambiţii mari,
avoir les yeux qui lui îon t le tour de la tête a face ochii mari ; a căsca/a
holba ochii; a face ochii cît cepele; a bo lov ăni/a b o ldi/a bleojdi ochii;
a beli ochii (p o p .) .
avoir les yeux qui se croisent les bras ( f a m . ) a se u it a cruciş,
avoir le tal (arg.) a-i fi t e a m ă ; v. şi avoir froid dans le dos.
avoir le timbre ïcIé/brouilUS v. avoir la tête fêlée.
avoir le travail facile a munci uşor, fără efort.
avoir le truc (p o p .) a fi d ibaci; a ju c a pe funie; a fi î n ţ ă r c a t de dracu.
avoir le vent court ( f a m . ) a av e a res p ira ţia scu rtă,
avoir le vent dans les voiles/en poupe a-i merge b in e ; a-i merge cuiva
în p lin; a-i merge de m in u n e; a-i merge cu iva treburile s t r u n ă ; a-i
merge in plin; a av e a ia r b a fierului; a-i curge cu iva lapte/m iere în
p ă s a t ; a-i curge cuiv a n u m a i miere; a-i b a te v în tu l în p u p ă ; a-i
veni cuiv a iapa la h ă ţ ; a fi la d ru m m a r e ; a fi plin de noroc ca
ciinele de purici.
avoir le ventre creux/plat a fi lih n it de foam e; a avea b u r t a lipită de
s p a t e ; a i se lipi b u r t a de s p a t e de foam e; a a v e a coastele lipite; a
i se lipi cu iva coastele; a-i sări c u iv a ochii de foam e; a i se lungi
urechile de foam e; a fi r u p t în coş de fo am e; a fi h ăm esit de foam e;
a fi l a t de foam e; a leşina de foam e; a sta cu d in ţii la stele,
avoir ie ventre plein a fi sătul.
avoir le verbe haut ( f a m . ) a vo rbi de sus/din şa; a fi arogant,
avoir le ver solitaire ( f a m . ) a m înca cît ş a p te /p o p e şte ; a m în c a ca o
căp u şă; a fi b ă r b a t la gură.
avoir le vin gai a fi vesel la beţie,
avoir le vin triste a fi m o h o rît la beţie.
avoir Ie visage au vent a l'i nenorocit; a plînge şi p ă m în tu l sub el.
avoir le vivre et le couvert a a v e a casă şi m asă.
avoir l ’humeur baladeuse ( f a m .) a fi plim băreţ,
avoir lieu a avea loc.
avoir lieu de a a vea m o tiv să; a fi î n d r e p tă ţ it sd.

46
 avoir l ’injure ii la bouche ( f a m . ) a avea gură s p u rca tă,
avoir l’intelligencc des affaires a se pricepe la afaceri,
avoir l ’intention a avea de gîn d; a-1 b a t e pe cineva g în d u l; a av ea
intenţia,
avoir l ’œ il a fi aten t.
«voir l ’œ il américain a. a observa to tu l dintr-o privire; b. a fi vigilent,
avoir l ’œ il iV tout a fi cu ocliii-n p a t r u ; a fi n u m ai ochi.
avoir l ’œ il/l’oreille au guet a fi cu ochii-n p a t r u ; a fi n u m ai ochi.
avoir l ’œ il sur qn. v. avoir qn. à l’œil.
avoir l ’oreille basse a lăsa nasul în jos.
avoir l ’oreille de qn. a se b u c u ra de încrederea cuiv a; a av e a trecere la
cineva.
avoir l ’oreille dure a fi tare /fu d u l de u rechi; a fi su r d to a c ă ; a av ea
b u m b a c / v a t ă în u rech i; a auzi-n g u ră ca cucul; a auzi greu.
avoir l’usage du monde a şti să te p o rţi 111 lume.
avoir m aille b partir avec qn. a. a av e a ceva de îm p ă r ţ i t cu cineva;
b. a-şi găsi m a n t a u a cu cineva,
avoir mal à la tête a-1 d u rea c a p u l; a avea dureri de cap.
avoir mal aux clieveux ( f a m . ) a-1 d u rea capul d u p ă chef.
avoir m al au cceur a-i fi/a av e a greaţă,
avoir Marianne dans l ’œil (p o p .) v. avoir le p im e n t sale.
avoir martel en tête a-şi face b ă ta ie de ca p; a-şi face g în du ri/griji; a
int.ra la griji/la idei; a se m ă cin a de g riji.
avoir m auvaise conscience a av ea m u strări de conştiinţă,
avoir m auvaise grâce ù a nu fi cel m ai in dicat pentru a.
avoir mauvaise haleine a-i mirosi gura.
ovolr m auvaise m ine a a r ă t a rău.
avoir m auvais esprit a. a fi al d ra c u lu i/d a t draculu i; a fi cu c arn e a băl-
ţ a t ă ; b. (arg.) a face glume proaste,
avoir part au gâteau a se în f ru p ta de pe u r m a unei afaceri; a îm p ărţi
cîştigul/prada.
avoir partie gagnée a cîştiga în a in te de a începe; a cîştiga dinainte.
avoir partie liée avec qn. ( f a m .) a fi în cîrdăşie cu cineva.
avoir peu de tête a n u fi p re a d e şte p t; a nu avea cap.
avoir peur a-i fi t e a m ă ; v. şi avoir froid dans le dos.
avoir peur de son ombre a se tem e şi de u m b r a sa.
avoir pieds et poings liés ( f a m .) a fi legat de miini şi de picioare.
avoir pignon sur rue a fi om cu v a z ă in oraş.
avoir pitié de qn. a-i fi m ilă/a av e a milă de cineva; a-şi face ţ p m a n ă
cu cineva.
avoir plein pouvoir a av e a depline puteri,
avoir plus de peur que de m al a se fi sp eriat degeaba,
avoir plus d’une carte dans son jeu a n u se lăsa (cu u n a cu două),
avoir plus d’une corde/plusieurs cordes à son arc a n u sc lăsa (cu u n a
cu două).
avoir plus d’un tour dans son sac a nu se lăsa (cu u na cu două),
avoir pour conséquence a av ea d re p t con secinţă/d rept rezultat,
avoir pour objet a avea ca obiect; a a v e a ca ţel.
avoir prise sur qn. v. avoir barre(s) sur qn.
avoir qeli. à son actif a avea ceva la activul său.
avoir qeli. contre a avea ceva îm po trivă,
avoir qcli. dans lo casaquin (p o p .) a fi bolnav,
avoir qcb./qn. dans Ie dos a av ea cova/pc cineva pe cap ; a fi sîclit de
ceva/de cineva.

47
avoir qch. dans le rentre ( f a m . ) a fi am biţios/energic,
avoir qcli. en perspective a avea ceva în perspectivă,
avoir qch. dans l’idée/dans la tête a avea c eva în gînd/cap.
avoir qch. en son gouvernem ent a av e a ceva în custodie,
avoir qch. pour u ne m isère ( f a m . ) a ob ţin e ce va pe nim ica to a tă ,
avoir qch. sous la main a av e a ceva la în d e m în ă/la dispoziţie,
avoir qn. a tra g e pe cineva pe sfoară; a-i trage clapa c u iv a ; a-i face
cuiva fig u ra /p o n tu l; a fe n ta pe cineva ( f a m . ) ; a potcovi pe cineva
( f a m . ) ; a-i trage/a-i p un e cuiva calu p u l; a-i trage cu iva b u tu c u l;
a-i trag e cuiv a condeiul; a-i p u n e c u iv a ghioc în u rech e; a pune
pe cineva în oboroc; a lega pe cineva la g a r d ; a încălţa pe cineva,
avoir qn. à dos a-şi ridica pe cineva în cap.
avoir qn. à la bonne ( f a m . ) a a v e a pe cineva la inim ă; a privi cu ochi
bu ni pe cineva; a lua pe cineva la ochi buni.
avoir qn. à la caille/à la crotte (a rg.) a nu a v e a pe cineva la inimă/la
s to m a c ; a nu p u te a m istui/suferi pe cineva; a iubi pe cineva/a-i fi
cuiv a d rag ca sarea-n ochi; a av ea pe cineva la ochi răi; a se uita
la cineva cu ochi răi; a privi pe cineva cu ochi răi; a-i fi cuiv a oftică
pe cineva ; a-i fi drag cuiv a ca tăciunele la n a s; a nu-i plăcea m u t r a /
ochii cuiva.
avoir qn. à l’œ il ( f a m . ) a n u slăb i/ a nu s c ă p a din ochi pe cinev a; a
fi/a s t a cu ochii pe cin eva; a ţine pe cineva în ş a p te /n o u ă frine; a
su p rav eg h ea pe cineva îndeaproape,
avoir qn. à l ’usure ( f a m .) a învinge pe cineva p u n înd u-i r ă b d a r e a la
încercare.
avoir qn. à ses trousses a fi u r m ă r it de cineva,
avoir qn. bien en main a exercita a u to r it a te a su p ra c u iv a ; a pune/a-i
a tî r n a cu iva belciug în nas.
avoir qn. dans le nez ( f a m . ) / dans le nasc/dans le figne/dans le prose/
dans le tal (a rg.) a nu a vea pe cineva la inim ă/la s to m a c ; a n u p u tea
mistui/suferi pe cineva; a iubi pe cineva/a-i fi cuiv a drag ca sarea-n
ochi; a av ea pe cineva la ochi ră i; a se u it a la cineva cu ochi răi; a
privi pe cineva cu ochi răi; a-i fi cuiva oftică p e cineva; a-i ii drag
cuiva ca tăciunele la nas; a nu-i p lăcea m u tra /oc hii cuiva,
avoir qn. dans sa m anche /dans sa poche ( f a m . ) a av e a pe cineva in
b uzu nar.
avoir qn. dans sa peau ( f a m .) a fi în d ră g o stit lulea de cineva; a nu mai
p u te a d u p ă cineva; a-i sfirii cuiva inima/călcîiele d u p ă cineva; a se
topi d u p ă cineva ; a se to p i/a m uri de dragoste p e n tr u cineva; a se
sfirşi de dragoste p e n tr u cineva,
avoir qn. en abomination a nu av ea pe cineva Ia inim ă/la s to m a c ; a
nu p u t e a m istui/suferi pe cineva; a iubi pe c;ineva/a-i fi cuiv a drag
ca sarea-n ochi; a av ea pe cineva la ochi ră i; a se u it a la cineva cu
ochi răi; a privi pe cineva cu ochi răi; a-i fi cuiva oftică pe cineva;
a-i fi drag cuiv a ca tăciunele la nas; a nu-i plăcea m utra/o chii cuiva,
avoir qn. jusqu’à l’os a trage pe cineva pe sfo ară; a-i trag e clap a cuiva;
a-i face cuiva fig u ra /p o n tu l; a fe n ta pe cineva ( f a m . ) ; a p otcovi pe
cineva ( f a m . ) ; a-i trage/a-i p un e cuiva calup ul; a-i trage cuiv a b u t u ­
cul; a-i tra g e cuiva condeiul; a-i p un e cu iva ghioc în u rech e; a pune
pe cineva în oboroc; a lega pe cineva la g a rd ; a în călţa pe cineva,
avoir raison a avea dre pta te.
avoir raison de qn. a-i veni cuiva de hac; a-i p un e cu iva capul sub
picior ( f a m . ) ; a pu ne pe cineva in oală ( f a m .) ; a d a pe cineva de
m a l (fa m .) .

48
 avoir raison des difficultés a învinge greutăţile/piedicile,
avoir raison sur toute la ligne a avea d re p ta te pe to a t ă linia; a avea
p erfectă d rep ta te,
avoir rendez-vous avec la chance a-şi găsi norocul,
avoir réponse à tout a găsi c apa c/răsp un s Ia toate,
avoir sa chique (arg.) a fi prost dispus; a fi fără chef; a fi în toan e rels;
a se scula cu fa ţa la cearşaf,
avoir sa cocarde (p o p .) v. avoir le p im c n l sale.
avoir sa côtelette (arg.) a unge la inimă,
avoir sa figure du dimanche a a v e a o figură veselă,
avoir sa part du gâteau a avea ce-i al său pus de o parte,
avoir sa tête a. a fi lucid; b. a fi în c ăp ă ţîn at,
avoir ses carottes cuites (p o p .) v. être à la mort.
avoir ses coudées tranches a a v e a m în ă lib eră; a avea lib e rta te de ac­
ţiune.
avoir ses entrées chez qn./dnns la maison de qn./quelque part a fi de-ai
casei.
avoir ses lettres de Cracovie a p u r t a plosca cu m in ciu n i; a u m b la cu
traista cu minciuni,
avoir ses lettres de noblesse a fi recunoscut ca specialist în m aterie,
avoir ses nerfs a av ea nervi,
avoir ses têtes ( f a m . ) a a vea toane.
avoir soiï a-i fi s ete ; a av ea gîtul u sc a t; a-i sfîrîi cu iva gîtleju l de sete;
a se n aşte în zodia raţe lo r (f a m .) .
avoir soif à avaler sa langue a fi m o r t de sete; a-i sfîrîi cu iva gîtlejul de
s ete; a av e a gîtul u sc a t; a se n a şte în zodia raţelo r ( f a m . ) .
avoir soin a av ea grijă.
avoir son affaire (p o p .) a. a în casa /a primi u n perdaf/o săpu neală/o
p ra f tu r ă ( f a m . ) ; a-şi prim i p o rţ ia ; a se u m p le de b o g d a p ro s te ; b.
a i se face de petrecanie,
avoir son assiette au beurre ( f a m . ) a av e a o m in ă de a u r (fig. f a m . ) ;
a ave a o s u r să de profituri,
avoir son bœuf/sa chèvre (arg.) v . entrer en colère.
avoir son compte a. v. avoir le p im e n t sale; b. a fi p rim it o lo vitură
m ortală.
avoir son conteut ( f a m . ) a fi s ă t u l ; a nu mai dori nimic.
avoir son coup de bouteille/de chasselas/de feu/dc groseille (p o p .) v.
avoir le p im e n t sale.
avoir son cran (arg.) a fi p ro s t dispu s; a fi fără chef; a li în Ioane rele;
a se scula cu f a ţ a la cearşaf,
avoir son dit et sou dédit a nu se p u l e a b a z a pe cu vîn lul cuiva,
avoir son iranc parler a vo rb i/a spu ne pe şleau; a v o rb i ră s p ic a t; a fi
slobod la g u r ă ; a dezlega calul de la gard.
avoir son gaz (p o p .) v. avoir son grain.
avoir son grain (p o p .) a fi afu m at/c h e rc h e lit; a fi lem n ; a fi (cu capul)
lulea; a fi cu vinu-n nas; a fi a b ţ i g u it (arg.) ; a-1 b a te pe cineva c ă r ­
bunii la c a p ; a d a cu căciula în cîini/în g rin d ă ; a um bla cu plosca în
nas.
avoir son heure a a vea clipa sa norocoasă în v iaţă ,
avoir sou linge lavé (pc-p.) v. être à la mort.
avoir son mot ù dire a. a avea un eu vint de sp u s ; a av ea cev^ de sp u s ;
b. a-şi sp un e părerea.

49
avoir son origine dans a-şi av ea obîrşia în.
avoir son pain cuit a-şi a v e a e x is te n ţa asigurată,
avoir son paquet ( f a m . ) a în casa/a prim i un perdaf/o săpu neală/o
p raftu rii ( f a m . ) ; a-şi p rim i p o rţia ; a se um p le de b ogdaproste,
avoir son pompon (fa m . in v .) v. avoir son grain.
avoir son siège ïa it a. a fi l u a t o h o tă rîre ; 1b. a-şi fi fă c u t/f o rm a t o părere,
avoir sous la m ain a avea la îndemînă.
avoir sujet de a av ea m o tiv să ; a l'i î n d r e p tă ţ it să.
avoir sur le métier a av e a în lucru ; a av e a pe şantierul de creaţie,
avoir sur les reins (p o p .) a. a duce în sp in are; b. a av e a ceva pe con şti­
in ţ ă ; a av e a remuşcări.
avoir (qn.) sur Ies bras/sur son dos a duce pe cineva în spin are; a lua/
a d u ce/a p u r t a în cîrcă.
avoir tendance à a ave a t e n d i n ţa de a.
avoir tort a n u a v e a d r e p t a te ; a se înşela,
avoir toujours la larme à l ’œil a . a l’i sensibil ; b. a fi smiorcăit.
avoir toujours le m ot pour rire a fi spiritua l; a avea haz.
avoir toujours son couvert m is chez qn. a fi în to td e a u n a bin e v en it la
cineva.
avoir toujours un m ot à la bouche a o ţin e ca gaia m a ţ u l; a spune mereu
acelaşi lucru.
avoir toujours un pied en l’air a fi a g it a t; a-şi sch im b a mereu locul,
avoir tous les atouts dans son jeu a a v e a to a t e şansele de reuşită,
avoir toute honte bue a pierde orice ru şin e; a nu a vea pic de ruşine,
avoir toute sa tête/toutcs ses idées v. avoir la tête froide.
avoir toutes les cartes dans son jeu a avea to a t e şansele de reuşită,
avoir tout son temps a nu se grăbi ; a alege m o m e n tu l prielnic,
avoir trait à a se referi la.
avoir trente kilom ètres dans les jambes v . avoir les jambes brisées.
avoir un air bourra a p ă rea morocănos.
avoir un air/une tête de déterré a. a a r ă t a ca scos din raclă; b. a fi palid
ca u n m ort.
avoir un air rechigné a av ea o m u t r ă acră.
avoir un air suffisant a fi plin de sine/de ifose; a lăsa pe vodă departe; a
n u se d a pe cinev a/p e şapte,
avoir un appétit d’oiseau ( f a m .) a m în ca ca o păsărică,
avoir un avantage sur qn. a avea un a v a n ta j a su p ra cuiva; a fi superior
cuiva.
avoir u n bandeau sur les yeux a fi cu ochii legaţi; a nu ve d e a /a nu în ţe ­
lege nimic.
avoir un beau clnîssis ( f a m . ) a fi l a t în sp e te ; a av ea o con stitu ţie robustă,
avoir un béguin pour qn. (f a m .) a av ea cîrlig la cineva,
aveir un blanc-seing a a v e a m în ă lib eră; a av e a lib e rta te de acţiune,
avoir un bœuf sur la la ng ue (f a m .) a-şi ţin e g u ra ; a-şi pu ne g ard la
g u r ă ; a-şi p un e b o tn i ţă la g u ră ; a-şi p un e s t r a j ă /s ta v ilă gurii; a-şi
pu ne frîu limbii/gurii,
avoir un bon coup de crayon a desena cu u şu rin ţă ,
avoir un bon/joli coup de fourchette ( f a m .) a fi miiicăcios; a a vea b u r t ă
de ia p ă ; a m în ca ca u n sp a rt,
avoir un bon crcux a avea o voce fru m o asă de bas.
avoir un bon délié a avea d aru l vorbirii,
avoir un bias/unc inain/une poignée de fer a fi m în ă de fier.
avoir uu brouillard devant les yeux a a vea o c e aţă pe ochi.

50
avoir un cafard dans la tirelire/dans la sorlionne ( f a m .) v. avoir la tête
fêlée.
avoir un caractère chatouillons ( f a m . ) a fi susceptibil,
avoir un caractère de chien ( f u m .) a i'i arţăgos.
«voir un caractère de cochon (p o p .) a a v e a u n cara c te r urii.
avoir un chat/une boule dans la gorge ( f a m . ) a fi ră g u ş it; a fi v ă z u t
lu p u l; a-i că dea cuiva ouşorul.
avoir un chez soi a ave a casa sa.
avoir un cœur d’artlcliaut ( f a m .) a fi flu ştu ra tic; a fi inim ă zburdalnică,
avoir un cœur d’or ( f a m .) a avea o inim ă de a u r ; a a v e a inim ă b u n ă ;
a fi bun ca pîinea c ald ă; a fi om de inimă,
avoir un cœur tendre a av e a o inim ă caldă,
avoir un compte à régler avec qn. a avea o răfuială cu cineva,
avoir un coup (a rg.) v. avoir la tête fêlée.
avoir un coup dans le nez ( f a m . ) v. avoir son grain.
avoir un coup de gibelet/de hache/de marteau (p o p .) v. avoir la tête
fêlée.
avoir un/le coup de pompe (p o p .) a se simţi dintr-o d a t ă epuizat,
avoir un côté m ’as-tu vu ( f a m . ) a-i p lăcea s ă uim ească/să sc o a tă ochii
lumii.
avoir un coup de pot ( f a m .) a avea baftă.
avoir un crâne de lim ace (p o p .) a fi chel ca-n p a lm ă ; a fi chel ca o lun ă
plină.
avoir un creux dans l ’cstomac a sim ţi un gol în stom ac; v. şi avoir les
crocs.
avoir un dada/une marotte a avea o idee fixă/o păsărică/o marotă,
avoir un drôle d’air a a r ă t a ca dracu.
avoir une affaire sur le bras a av e a o tr e a b ă pe cap.
avoir une araignée/un hanneton dans le plafond v. avoir la tête fêlée.
avoir une belle carrure a fi l a t în sp ete; a a v e a o co n stitu ţie ro b ustă,
avoir une belle main (fig .) a avea o scriere frumoasă,
avoir une belle plum e a av ea condei,
avoir une bonne assiette ( f a m .) a se ţine bine în şa.
avoir une bonne/grosse balle (f a m .) a av ea o m u t r ă sim patică,
avoir une bonne boule (p o p .) a avea o m u t r ă sim patică,
avoir une bonne carre (p o p .) a fi u n m al de o m ; a fi de şa p te p alm e în
p iep t; a av e a g a b a ritu l d e p ă şit (p o p .) .
avoir une bonne cote (arg.) a se b u c u r a de stim ă,
avoir une bonne descente (p o p .) v. avoir le ver solitaire.
avoir une bonne gueule (f a m . ) a av ea o m u t r ă sim patică,
avoir une bonne/fam euse platine (f a m .) a fi ră u de g u r ă ; a av e a lim bă
ascuţită; a în ţe p a cu v o rb a/c u lim b a; a în ţe p a ca viespea; a Ii fiere
s p u rcată .
avoir une bonne/îière tapette ( f a m .) v. avoir bon bec.
avoir une bonne tête a. a fi inteligent; b. a inspira încredere,
avoir une bouche com m e le métro a av ea o g u ră cît o şură.
avoir une bouche mal garnie a av e a g u ra ştirbă.
avoir une boule de billard (p o p .) a fi chel ca n p a lm ă ; a fi chel ca o lu nă
plină.
avoir une brique dans son chapeau (pop.) v. avoir le p im e n t sale.
avoir une carotte dans le plomb (a rg.) a fi răg u şit; a fi v ă z u t lu p u l; a-i
cădea cuiva ouşorul.
avoir une case vide/une case de m oins (p o p .) v. avoir la tête fêlée.
avoir une chambre à Lunel (p o p .) v. avoir la tête fêlée.

Il
avoir une chaum ière et un cœur ( f a m .) a se niu Ru mi eu p uţin ,
avoir une conscience élastique/large ( f a m .) a fi în găd uito r; a trece eu
■vederea.
avoir une coquetterie dans l ’œil ( f a m .) a se uita cruciş,
avoir une de ces m ines! ( f a m .) a a r ă t a splendid.
avoir une dent contre qn. a av e a u n d in te îm p o triv a cu iva; a purta
pică/rîcă cuiv a; a-i p u r t a cuiva du şm ăn ie/po no s; a-i p u r t a cuiva
sîm be tele/parastasele; a p u n e /a trece pe cineva la condică/la
c a ta stif; a p aşte pe cineva; a avea p ara po n/n ecaz/oftică pe cineva;
a fi s u p ă r a t pe cinev a; a prin de ciudă/necaz pe cineva; a-i trece cuiva
ceva în condică; a ţine cuiv a m in ie/p izm ă; a a vea ciudă pe cineva,
avoir une dent de lait contre qn. a avea o duşm ănie veche fa ţă de cineva
(duşmănie din copilărie),
avoir une drôle de têtc/d ’allure/de dégaîne/de gueule ( f a m . ) /de terri­
ne (p o p .) a a r ă t a ca dracii,
avoir une éponge dans le gosier (fig. f a m . ) a suge ca un burete; v. şi
aimer la bouteille.
avoir une face de carême a a vea o m u t r ă de înmormîntare.
avoir une faim de loup a av ea o îoam e de lup ; a-1 t ă ia pe cineva la r a m a ­
zan; a-1 tăia r a m a z a n u l; a i se p un e soarele d r e p t inimă,
avoir une faim de tous les diables a av e a o l'oame de lu p /d răc ească ; a-1
t ă i a pe cineva la r a m a z a n ; a-1 tă ia ra m a z a n u l; a i se p u n e soarele
d r e p t inimă.
avoir une fêlure/un grain/une mie de pain dans la timballe (p o p .) v.
avoir la tête fêlée.
avoir une fièvre de cheval (f a m . ) a avea te m p e r a t u r ă mare,
avoir une figure do croque-m ort a av ea o m u t r ă de înm orm întare.
avoir une fissure v. avoir la tête fêlée.
avoir une grande vogue a avea c ă u ta re ; a av ea vogă.
avoir une grosse têt e ( f a m . ) a .a fi su rm e n a t, ep uiz a t; b. a av ea pretenţii
mari.
avoir une gueule/une poire à caler les roues (le corbillard (arg.) a fi
u rît ca dracul: a fi urît. foc./mîiiia p ăm întu lui/po citaiiia păm in i ului.
avoir une gucule/une poire ù coucher dehors avec un billet de logem ent
(p o p .) a fi u rît ca dracu l; a fi u rii foc/mlnia p âm in tu lu i/p o c itan ia
păm întului.
avoir une gueule à ramer des clioux (p o p .) a fi u r î t ca dracul; a fi urît
foc/mînia p ăm în tu lu i/p o c ita n ia păm în tului.
avoir une haute idée de soi a a vea o p ărere b u n ă despre sine,
avoir une hirondelle dans le soliveau (p o p .) v . avoir la tête fêlée.
avoir une idée derrière la tête a av ea u n gînd ascuns/o intenţie ascunsă,
avoir une injure sur le cœur a n u p u te a u i t a un afro nt/o jignire,
avoir une langue de vipère (f a m . ) a a vea lim b ă ascuţiLă/rea; a înţepa
ca viespea; a fi rău de g u ră ; a în ţe p a cu vorba/cu lim ba; a fi fiere
sp u rc ată.
avoir une/sa m a ro tte a a vea o idee fixă/o păsărică/o m a r o tă ; a fi scrîntit.
avoir une mauvaise pierre dans son sac a fi pe d u că; a-i merge rău (cu
s ă n ă t a te a ) ; a nu o (mai) duce m u l t; a su n a a oală.
avoir une mauvaise réputation a av ea u n renum e p ro s t; a av e a o p ro astă
re p uta ţie.
avoir une m ém oire d’éïéphant a fi ran ch iu n o s/ră z b u n ă to r.
avoir une mém oire de lièvre a ii u itu c ; a u i t a de la m înă pînă la gură.
avoir une miette du gâteau (f a m . ) a se alege cu cev a; a-i pica ceva.

52
avoir nne mine de chut fâché a fi furios; a fi D u năre de mînios; a-i fier-
be/n-i clocoti sîngele do minie.
avoir une inine/uue tête de déterré a. a arăta ca scos din raclă; I). a fi
palid ca un mort.
avoir une mine de papier mâché a a ră t a rău.
avoir «ne mine renfrognée a li prost, dispus; a fi fără chef; a fi în Ioane
rele; a se scula cu fa ţa la cearşaf,
avoir une m xtH w K p o p . ) a fi b e a t c ri ţă / m o rt ; a v ed ea dublu; a u m bla pe
două cără ri; a i se îm pletici lim b a; a fi clei; a fi in p atru iţe; a avea
fu m /ceaţă în creieri; a prind e ciocirlanul/prepeliţa de c o a d ă; a ţine
leul de urechi,
avoir une patte folle a şchiopăta uşor.
avoir une perruque/une casquette en penu des fesses (f a m .) a fi cliel ca-n
p a lm ă ; a fi chel ca o lu nă plină,
avoir une personne en haute/grande estim e a a v e a m u ltă stim ă p entru
cineva.
avoir une petite santé a av ea o s ă n ă t a t e şubredă/delicată,
avoir une petite tête a fi p u ţin la m in te ; a av ea creier de păsărică,
avoir une peur bleue ( f a m . ) a i se face inima cit un purice; a irage o
s p a im ă ; v. şi avoir froid, dans le dos.
avoir une pointe (le vin ( f a m . ) a fi a fu m at/ch erch elit; a fi eu vinu-n nas;
a u m b la eu plosca-n n a s; a l'i lem n ; a li (cu capul) lulea; a-1 b a le pe
cineva cărbunii lu c a p ; a da cu căciula iu ciini/in grin d ă ; a fi ab ţi-
gu it (arg.).
avoir une préférence pour a avea preferinţă/predilecţie p entru ,
avoir une prise de bec avec qn. a av e a u n schim b de cu v in te cu cineva;
a se ciorovăi cu cineva; a se lua la h a rţă /la colţi cu cineva,
avoir une queue a avea urm ări.
avoir une ribambelle d'enfants a avea o droaie de copii,
avoir une rage de dents a-1 d urea dinţii.
avoir une rude/une sacrée cuboehe ( f a m . ) a fi în c ă p ă ţîn a t ca un c atir;
a ii turc.
avoir une sale gueule/bobine (p o p .) a av ea o m u t r ă antip atică .
avoir une sale mine a a ră t a rău.
avoir une santé de fer v. aller comme le Pont N euf.
avoir un estomac d'autruche a av ea sto m a c de s t r u ţ .
avoir uue taie sur l’œil a fi orbit (de p reju decăţi etc.).
avoir une tête à claques/à gifles (f a m . ) a av ea o m u t r ă care cere palme.
avoir une tête de linotte a avea m in te de vrabie.
avoir une tête de m ule/de cochon/de pioclie a fi în c ă p ă ţîn a t ca un catir.
avoir une tête de veau/de fesse (p o p .) a li chel ca-n p a lm ă ; a li chel ca o
lu n ă plină.
avoir une tête en l’air (f a m . ) a fi cu capul în n o ri; a nu fi pe p ă m î n t;
parcă-i de pe a ltă lume.
«voir une tête qui ne revient pas (f a m . ) a av ea o m u t r ă a n tip a tică.
avoir une tête sans cervelle a avea m inte de vrabie.
avoir une triste idée de qn. a av ea o p ărere p ro a s tă de cineva.
avoir une veine de pendu ( f a m .) a av e a o b a f t ă ch ioa ră /un noroc orb.
avoir une vie rangée a av e a casă şi masă.
avojr une voix de cassis-cognac (arg.) a fi ră g u ş it; a fi v ă z u t lu pu l; a-i
cădea cuiva ouşorul.
avoir un faible pour qn. a avea o slăbiciune p e n tru cineva,
avoir un ficlm /foutu caractère ( f a m . ) a fi al d r a c u lu i/d a t dracului; a
fi cu carnea b ă lţa tă .

53
avoir mi ïil à lu patte ( f a m . ) a fi legat do mîini şi de picioare,
avoir un ïil sur la langue :\ vorbi pellic.
avoir un (petit) p a in v. avoir la tète, fêlée.
avoir un grand flux de bouche/de paroles v. avoir bon bec.
avoir un hanneton dans la boîte & sel (p o p .) v. avoir la téle fêlée.
avoir un m al de chien a. a întîm pina g r e u t ă ţi ; b. a suferi ca u n cîine
(a avea d ureri mari),
avoir un m anque de pot ( f a m . ) a av e a ghinion; a călca în p ia t r ă seacă,
avoir un moral du tonnerre a av ea m oralul ridicat,
avoir un m ot sur le bout de la langue/sur la langue/sur le bord des lèvres
a-i s t a pe lim b ă; a-i u m b la v o rb a prin gură.
avoir un mouchodrome (arg.) a fi chel ca-n palm ă; a fi chel ca o lun ă
plină.
avoir un m oustique dans la boîte au sel (p o p .) v. avoir la tête fêlée.
avoir un nœud à la gorge a av e a /a i se p u n e cu iva u n nod în gît.
avoir un œ il d’aigle a av e a pe rsp icac itate; a a v e a ochi de v u ltu r,
avoir un œ il au beurre noir ( f a m . ) a av e a u n ochi învineţit,
avoir un œil libertin et l ’autre jaloux (p o p .) a se u it a cruciş
avoir un œ il qui dit merde à l ’autre (p o p .) a se u ita cruciş,
avoir un œ il qui joue au bill et l’autre qui marque les points (p o p .)
a se u it a cruciş.
avoir un œil sur qn. ( f a m . ) a nu slăb i/a nu s c ă p a din ochi pe cineva; a
l'i/a s t a cu ochii p e cinev a; a ţine pe cineva în ş a p te /n o u ă frine; a
su p rav eg h ea pe cineva îndeaproape,
avoir un parti-pris contre qn. a av ea ceva co n tra cuiva,
avoir un pépin pour qn. (in v .) a av e a cîrlig la cineva,
avoir un peu de coque à l ’évant (a rg.) v. avoir son grain.
avoir un pied dans la tom be/dans la fosse a fi eu un picior în g ro a p ă ; a-i
b a te coliva-n p ie p t; a mirosi a p ă m î n t/ a colivă; a-i s u n a cu iva doa-
gele/scîndura.
avoir un pied de nez a fi ruşinat.
avoir un pied quelque part a avea uşă deschisă/acces la cineva,
avoir un poids sur La conscience ( f a m . ) a av e a rem uşcări ; a av ea ceva pe
conştiinţă.
avoir un poids sur Ie cœur a i se pune/a avea o piatră pe inim ă; a simţi
o p o v a ră pe suflet,
avoir un poil dans ia m ain ( f a m . ) v . avoir la flemme.
avoir un poireau dans le cornet (arg.) a fi ră g u ş it; a fi văzu t lupul; a-i
căd ea cu iva ouşorul.
avoir un porte-feuille/porte-m onnaie bien garni ( f a m .) a avea bani la
chim ir/la ciorap ; a fi om cu d are de m înă/cu stare,
avoir un rhume a av e a g uturai.
avoir un som m eil de plomb a dorm i b u ş te a n /b u m b e n ; a dorm i adîne; a
dorm i dus ; a dorm i som n fără vise ; a dorm i som n adine ; a trage un
som n p opesc; a tra g e la aghioase; a a sc u lta ţincul p ă m în tulu i.
avoir un sourire m i-figue/m i-raisin a zîmbi mînzeşte.
avoir un/le ticket (p o p .) a a v e a cîrlig la cineva,
avoir un trou/des trous de mémoire ( f a m . ) a avea un lapsus; a avea
lapsusuri/scăpări,
avoir un trou sous le nez (p o p .) v. aimer la bouteille.
avoir un verre dans le nez ( f a m .) v. avoir son grain.
avoir un verre do trop ( f a m . ) v . avoir son grain.
avoir un visage en lam e de couteau a av ea u n profil ascuţit,
avoir un voile devant les yeux a ave a o c e aţă pe ochi.

64
avoir vent de qch. a aju n g e la urechile c u iv a; a prin de de veste,
avoir vent et marée a avea ba ftă .
avoir ville gagnée ( f a m . ) a fi s tă p în pe si tu a ţ ie ; a învinge im obstacol,
avoir voix au chapitre a. a av e a u n cu v în t de sp u s ; a avea ceva de spus;
b. a-şi sp u n e părerea,
à voix basse încet; cu voce joasă,
à vol d’oiseau în linie d re a p tă ,
à vos ordres! Ia ordinele d u m n e a v o a str ă !
à votre aiscl c u m doriţi!
ii votre santé! în s ă n ă t a t e a d u m n e a v o a str ă !
à vous la balle e rîn d u l d u m n e a v o a str ă ,
à vous le dé e rîn d u l d u m n e a v o a str ă ,
à vrai dire la d re p t v o rb in d ; pro p riu zis.
à vue d’œil văzîn d cu ochii,
à vue du nez cu aprox im aţie.
axer qn. (arg.) a p u n e pe cineva la p u n c t/ la locul lui; a-i găsi c u iv a
leacul.
b

bâcler/bousiller son trav ail a face o tr e a b a de m în tu ia lă ; a da rasol; a

da ceva peste c a p ; a face ceva de dîrv ală/do m inlu ialu ; a lucra su p er­
ficial.
bâfrer à pleine gorge/comm e u n pourceau ( f a m . ) a se face b u rd u f de
m încare; a se face c ăp u şă ; a-şi burduşi pinteeele.
bah! tu ne voudrais pas! a iu re a !; a s t a să i-o spui lui m u t u ! ; c a u tă pe
a ltu l!; h aid a-d e!; la alţii 1
baigner dans ga su eur a fi lac de su d o are ; a l'i n ă d u ş i t leoarcă ; a fi n u ­
mai o apă.
baigner dans son sa n g a fi ră n it de m oarte.
bailler à qn. Ie lièvre p a r l’oreille (p o p .) a duce pe cineva cu v o r b a ; a
în c în ta pe cineva cu migdale amare,
bailler à se décrocher la m âchoire a-i trosni fălcile căscînd; a căsca să-i
trosnească fălcile; a căsca cit îl ţine gura.
bailler com m e une carp e/un e hu ître a-i trosni fălcile căscînd ; a căsca să-i
trosnească fălcile; a căsca cît îl ţine gura.
baiser la Camardc/la Camuse (arg.) v. aller à Crevant.
baisser d ’un cran a pierde din im p o rta n ţă ,
baisser la crête a lăsa nasul în jos.
baisser la Innce a în c h in a/a pleca s te a g u l; a se d a b ă t u t / p r i n s ; a se de-
c la ra /a se recun oaşte în vin s; a se d a r ă m a s (in v .).
baisser la tê te/le fro n t v. baisser la lance.
baisser la vitrine (p o p .) a trag e u n pu i de s o m n ; a înfige/a p u n e cornul
în b la n a p a tu lu i/în p ă m in t.
baisser Ia voix a coborî vocea,
baisser le nez/l’oreille a lăs a nasul în jos.
baisser l ’cpaule a s u p o r ta cu resemnare,
baisser les bras (fig .) a r e n u n ţ a ; a a b an d o n a,
baisser les prix a reduce preţurile.
baisser les yeux a coborî ochii/privirea/privirile; a se u it a în p ă m î n t; a-şi
pleca ochii/privirea; a lăsa ochii în jos.
baisser le to n a coborî tonul,
baisser pavillon ( f a m . ) v. baisser la lance.
baisser pavillon devant qn. a. a recu no aşte su p e r io rita te a c u iv a; b.
a se da b ă t u t în f a ţ a cuiva,
baisser son froc (p o p .) v. baisser la lance.
balancer à la grouille (arg.) v. jeter l'argent p a r la fenêtre.
balancer le p ou r et le contre a c în tări şansele.

56
 balancer qn. v. envoyer à la. balançoire.
balancer une srifle i qn. (p o p .) v. allonger une gifle à qn.
baluucer une hizagne (arg.) a expedia o scrisoare.
baptisé d’eau de morue ( f a m . ) născut cu ghinion.
baptiser le lait/le vin a b o teza laptele/vinul.
barbotter dans les baguenaudes (arg.) a şterpeli din buzunar.
barbouiller du papier a mîzgăli hfrtie; a zgîria hîrtia.
barbouiller l ’estomao/lo cœur a p rov oca greaţă.
barrer la route à qn. a. a-i inchide/a-i tăia cu iv a cărările; a-i s t a cuiva
în cale; a s l a în dru m u l cuiv a; a se p u n e în calea cu iva; b. a-i ţine
cuiva calea.
basculer un podeţ (arg.) a goli p a h a ru l pînă-n fu n d ; a d a p a h a ru l peste
cap ; a da pe g it un p a h a r/o sticlă ; a răsturna p a h a ru l pe git.
bas de laine ( f a m .) ban i la ciorap,
bas Ies pattes! (p o p .) jos mîinile//labele! (p op .).
bâtir (les châteaux en Espagne (fig .) a clădi/a face castele în Spania,
bâtir en l’ftir a clădi pe nisip ; a-şi face iluzii ; a-şi în tem eia ceva pe paie.
bâtir sur Ie devant ( f a m . ) a face ’b u r t ă ; a se îngrăşa.
bâtir sur le sable a clădi pe nisip; a-şi face iluzii; a-şi întem eia ceva pe
paie; a se legăna în iluzii,
buton de vieillesse stilpul bătrîneţilor.
batteur de pavés (fat,..) pierde-vâră.
battre à bras raccourcis a b a te m ă r pe cineva; a trage o m a m ă de b ă taie
c u iv a ; a-i trage cuiv a o b ă ta ie so ră cu m o a r te a ; a snopi in b ă ta i e ;
a zv in ta pe cineva în b ă t ă i ; a ucide în b ă ta i e ; a b a te pe cineva să-i
m earg ă fulgii/peticele; a b a te pe cineva de să-i m ea rg ă colbul; a da
u n toc/un top de b ă ta ie cuiv a; a face ferfeniţă; a face pe cineva pa-
slramă/piftie/pU ai'/plavie; a face pe cineva to b ă de b ă ta ie ; a-i fărîm a
cuiva oasele; a-i irînge/a-i rup e cuiva coastele/ciolanele; a-i m u ta
cuiva fălcile; a ru pe oasele cu iva; a sm in ti pe cineva în b ă t ă i ; a snopi
în b ă ta ie ; a stinge în b ă ta ie ; a tă b ă c i pielea c u iv a ; a tra g e cu iva u n
toc de b ă ta ie ; a b a t e pe cineva pînă iese u n tu l din el; a învineţi s p i­
na re a cuiva ; a sp eti în b ă ta i e ; a b a te pe ru p t e ; a b urd u şi pe cineva; a-i
c ă ra cuiva (la) pu m n i/p alm e ; a frăm înta pe cineva cu picioarele ; a m ă ­
s u r a pe cineva pe spin are; a răzbi pe cineva cu b ă t a i a ; a b a te pe
cineva preş; a-i face cuiva capul drojdii; a-i lace cuiva chica to p o r;
a-i face cuiva coastele pîntece; a-i face cuiva div an pe sp in are ; a-i
1'ace cuiva morişcă în chică; a-i face cuiva pielea/spinarea to b ă / b u r ­
d uf de cim poi; a-i face cuiva pî.ntecele cobză; a-i face cuiva spatele
s t r u n ă ; p.-i face cuiv a un to p o r/to p o ru l: a face p a lm a b i t i ; a face pe
cineva t u r t ă ; a în cresta pe cinev a; a-1 în cărca pe cineva de doamne-
a j u t ă ; a lua pe cin eva la buşeli/la tr în t e a lă ; a întinde, p e cineva ca pe
o obiîilă/ca pe o opincă s c u r tă ; a lăsa pe cineva pe coaste; a lu a pe
cineva in/prin pene; a-i ra d e cuiva b a r b a ; a ru p e pe cineva în coş;
a-i seutirra cuiva cojocul; a-i s c u tu ra cuiva nădragii de p ra f ; a-i
trage cuiva un frecuş; a ţesăla pe cineva (fig. f a m . ) ; a-i d a cu iva de
n u n t ă ; a d a /a lu a pe cineva în t'ârbacă/în tă r b ă c e a lă ; a da pe rincva
ta v ă ; a face pe cin ev a (tot) h ue (reg .)\ a teşmeni în b ălai freg.) ; a
trage cuiva o calcayu ră (reg.).
battre à coups de verges a b a te cu vergile.
battre, à Niort (p o p .) a face pe niznaiul; a lua pe „n u " în b r a ţ e ; a p u n e
m in a pe n u ştiu ; a îndesa Căciula pe urechi,
battre comm e lilé vert a b a te (pe cineva) ca la fasole; v. si battre à bran
raccourcis.

SU
battre com tois (arg.) a fnr.o po prosl.ul; a se face Tănase.
buttre contre (arg.) a ininl.i.
battre île l ’ailc/d’unc aile a. a a v e a un necaz; a fi la ana n g h ie ; a fi la
ne înd em înă ; a fi la strîm to a r e ; a fi s t in g h e rit; a merge tiriş-grăpiş;
a nu-i fi m o ale; a se a lla la s trîm to a r e ; b. a o b ă g a pe m in ecă; a o
încu rca; a o sfecli; c. a-i aju ng e cu iva c u ţitu l la os; a-i aju ng e cuiva
focul la u ng h ii; a-i ajun ge cuiva m ucul la deget; a-1 arde pe cineva
obielele; a fi pe drojdie; a-1 strînge pe cineva opinca/ghetele/gulerul.
battre des ailes a b a te / a d a din aripi,
battre des m ains a b a te din p a lm e ; a aplauda,
battre en brèclie a. a-i d a cuiva la c a p ; a c o m b a te ; b. a zădărnici,
battre en retraite a b a t e în retragere.
battre froid à qn. a. a face cuiva o prim ire rece; b. a fi/a se p u r t a rece
cu cineva; a t r a t a pe cineva cu răceală,
battre la breloque/la campagne a b a te cîm pii; a o lu a razna,
battre la cbamade a-i b a t e in im a de em oţie/de frică; a fi copleşit de
emoţie.
battre la décile (p o p .) a fi/a trăi în mizerie,
battre la dianc a s u n a deşteptarea.
battre Ia flem m e (p o p .) a arde gazul de p o m a n ă ; a duce cîinii la a p ă ; a
freca m e n t a ; a p a şte vin tul; a p un e mîinile sub fălci; a s t a /a şedea
cloşcă; a s t a pe c u pto r/pe cotlon; a s t a to a t ă ziua pe ta n d u r ; a tăia
frun ză la cîini; a trăi/a zăcea pe c u p to r ; a s t a de p o m a n ă ; a tă ia
dracului bureţi.
battre la grosse caisse a. a b a te to b a ; a face reclam ă; b. a u m b la cu
şmecherii.
battre l’air a b a te apa-n p iuă; a b a te a p a să se aleagă u n tu l ; a se învîrti
pe loc d u p ă co adă; doina ştie, doina cintă.
battre la mesure a b a te m ăsura.
battre l’antiï (arg.) a face pe p ro stul; a se face Tănase.
battre l’appel a face apelul.
battre la roupillade (arg .) a se face că doarm e.
battre l ’eau a b a te a pa-n p iu ă ; a b a te ap a să se aleagă u n tu l ; a se învîrti
pe lo c/d u p ă co adă; doina ştie, doina eîntă.
battre l’eau avec le/un bâton a d a eu b îla -n b altă,
battre le briquet a-şi tîrşi picioarele,
battre le chemin (fig .) a d a exemplu,
battre le fer a l'ace scrimă.
battre le jacques (p o p .) a face pe p ro stul; a se face Tănase.
battre le pavé/le pays/les n ies v. aller en vadrouille.
battre le quart (arg.) a o lua ra z n a ; a-şi pierde firul ideilor,
battre le rappel a su n a ad un area,
battre le record a b a te recordul.
battre les cartes a am esteca cărţile de joc; a face cărţile,
battre les chemins a b a te d ru m u rile; a b a te pă du rile/prundurile,
battre les murs a merge pe d ou ă cărări,
battre les oreilles de qn. a îm p u ia urechile/capul cuiva,
battre le tambour (fam . fig .) a b a te to ba.
battre le tambour avec ses dents a clănţăn i din dinţi,
battre m onnaie a. a bille m o n e d ă ; b. (fig .) a-şi pro cu ra bani.
battre morassc (arg.) a. a se plictisi de m o a r te ; a nu m ai p u te a de plic­
tiseală; b. a strig a d u p ă aju tor,
battre pavillon de a n avig a sub u n pavilion,
battre qn. ù mort a om ori/a stilei pe cineva in b ălaie.

58
 battre qn. à plate couture a în tin d e pe cineva ca pe o obială/ca pe o
opincă s c u r tă ; v. şi battre à bras raccourcis.
battre qn. à terre a. v . allonger qn. au ta pis; b. a ridiculiza pe cineva,
battre qn. com m e plûtre a b a te pe cineva de să-i m eargă colbul,
battre qn. com m e un chien a ru p e oasele cuiva,
battre qn. dos et rentre a-i face cu iv a coastele pîn tece; a-i face cuiva
spatele s t ru n ă ,
battre qn. en brèche a a ta c a /a distruge pe cineva,
battre qn. en diable et demi a-i tra g e cu iva o b ă ta ie soră cu m oartea,
battre sa coulpe a cere ie rta re /în d u ra re ; a-şi ex p rim a regretul ; a-şi m ă r ­
turisi v in a ; a zice am an.
battre sa flem m e a lenevi.
battre sa nourrice (fig .) a se a r ă t a nerecunoscător.
battre son plein a fi în toi.
battre un quart (arg.) a o lua razna.
baver des clignota (arg.) a d a a p ă Ia şoareci.
baver le lait ( f a m .) a av ea/a fi cu caş la g u ră ; a mirosi a lapte.
bayer sur qn. v. casser du sucre sur le dos de qn.
bayer aux chim ères a clădi pe nisip; a-şi face iluzii; a se leg ăna în iluzii,
bayer aux corneilles a căsca g u ra ; a s t a cu degetul în gură.
beau com m e le jour/com m e un ange/uu astre/un roi/un jeune dieu
frum os de pică.
bec à bec în tre p a t r u ochi; faţă în faţă.
bêcher qn. (p o p .) v. casser du sucre sur le dos de qn.
béer d’admiration/d’étonnem ent (f a m . ) a răm îne cu g u ra căscată de
adm iraţie/d e uimire,
belle sous l ’Empire fost-ai, lele.
belles paroles prom isiuni în vînt,
bcqueter des clopes (arg.) v. bouffer des briques.
bercer son chagrin a-şi t u r n a ulei pe r a n ă ; a-şi alina am arul,
bêtes et gens (f a m . ) cu căţel, cu purcel,
bien faire (arg.) a reuşi,
bien frimer (arg.) a fi elegant,
bien m ieux mai ab itir; m ai m u lt încă.
bien silr! bineînţeles.
blague à part/dans le coin/dans le sac lăsînd g lu m a la o p a r t e ; fără
şagă.
blanc com m e neige alb ca z ă p a d a ; alb ca/cu m e helgea; alb ca ghiocul.
blêmir de peur a îngălbeni de frică.
blanchir sous le harnais a îm b ătrîn i într-o meserie.
blesser à mort a răn i de m oarte.
blesser les convenances a încălca regulile bunei cuviinţe.
blesser qn. au vif (fig .) a jigni p rofu n d pe cineva.
bloc enfariné cap c an ă străvezie, cu su tă cu a ţ ă albă.
bloquer le crédit a s u s p en d a creditul.
bloquer les prix a în g h e ţa preţurile.
boire à la grande tasse (p o p .) a se îneca în mare.
boire à la régalade a b e a din sticlă; a tu r n a d irect în gît.
boire à la santé de qn. a b ea în s ă n ă t a t e a cuiv a; a ridica pa haru l.
boire à longs traits a b ea pc nerăsuflate.
boire à petits coups a b ea pe îndelete; a sorbi îi u r l .
boire à sa soif a b ea pe s ătu rate .
boire ù tire-larigot v. aimer la bouteille.

59
 boire au goulot a b ea din sticlă; a lu m n direct în gît.
boire aux anges a b ea pe n tru pragul uşii; a b ea îa botezul resteului.
boire com m e u ne éponge/c omme u n to n n e au a sa e e ca o s u g a t iv a ; v.
şi aimer la bouteille.
boire com m e u n tem plier/com m e un trou v. a in u r la bouteille.
boire dans son verre a. a li tu în suţi; a nu im ita pc ceilalţi; b. a-şi
v edea do tre ab ă/d e d r u m ; a-şi că ui a de sărăcie,
boire de Ia flotte/du Clnîteau-Lapompe ( f a m . ) a b e a a p ă ch io ară; a b e a
v in de unde c în tă broasca,
boire du (petit) lait a unge Ia inimă,
boire d’un tr a it a boa dintr-o în g h iţitu ră ; a rade (p o p .) .
boire en Suisse a b e a de unul singur,
boire ferme v. aimer la bouteille.
boire ju s q u ’à plus soif ( f a m . ) a b e a peste m ăsură,
boire la goutte a goli p a h a ru l p înă-n fun d; a da p a h a ru l peste cap;
a da pe gît u n p a h a r/o sticlă; a r ă s t u r n a p a h a ru l pe gît.
boire la sueur de qn. a stoarce pe cineva de p u te ri,
boire la tasse/un e tasse ( f a m . ) a înghiţi ap ă la inot.
boire le bouillon/un bouillon d’onze heures (arg.) v. aller à Crevant.
boire le calice ju s q u ’à la lie a b ea c u p a a m ă r ă c iu n ilo r/p a h aru l p în â la
fund.
boire le coup de l ’étricr ( f a m . ) a b ea la bo lul calului,
boire les paroles de qn. ( f a m . ) a sorbi cuvintele cuiva;, a se u i t a în
g u ra cuiva,
boire Ie vin du m arch é a b ea aldămaşul.
boire p ou r la soif à venir a b e a p e n tru p rag ul uşii; a b ea la bo tezul res-
teului.
boire sec v. aimer la bouteille.
boire (tout) son soul ( f a m . ) a b e a pe să tu ra te .
boire u n affront a înghiţi gălu şca/h ap u l; a nu a v e a încotro; a nu av ea
de ales; a nu av e a ce face,
boire un bouillon ( f a m .) a suferi o p a g u b ă ; a-i merge prost,
boire u n canon (p o p .) v. boire la goutte.
boire un coup a. a trag e o duşcă; a-şi u da gîlul; b. (p o p .) a fi în
prim ejdie de a so îuera.
boire un coup de ro ug e/un petit rouge a b e a u n păhărel,
boire un coup de trop v. a voir son grain.
boire une goutte a bea un loi.
boire uu e pinte (f a m .) a b e a un păhărel,
boire une rasade a bea un p a h a r plin ochi.
boire u n pot ( f a m . ) a b ea u n păhărel,
bois de h a u te futaie p ăd u re seculară.
bomber le torse ( f a m . ) a. a scoate p iep tu l iu a fa r ă ; a-şi b o m b a p ie p tu l;
b. v. être fier comme Artaban.
bon à jeter a u x chiens b u n de d a t la coş.
bon com m e du p ain/com m e de la brioche/ com m e la rom aine b u n ca
plinea caldă; b u n de pus la rană.
bon débarras! călătorie s p r în c e n a t ă ! ; d rum bun, cale b ă t u t ă !
bon uiable ( f a m .) om de treabă.
bondir de joie a sări in sus/a să lta de bucurie ; a-i sălta inima de bucurie,
bo n/joyeux drille chefliu.
bon gré m al gré de voie, de nevoie; (de) vrei, (dej nu vrei; cu voie
sau fără voie; v r i u d - n e v r i n d ; pe vru te, pe nevrule.

CO
bonheur sans m élange fericire deplină,
hon m ot c u v în t de sp irit; v o rb ă de duh.
bonne année, bonne santé! u n A n nou cu s ă n ă t a te ! ; u n A n nou feri­
cit!; la m ulţi ani!
bonne à tout faire femeie la toate,
bonne chance! n oro c!; s p o r şi berechet!
bonnet de nuit persoană plicticoasă,
bon sang (de bon sang)! fir-ar al dracului să fie!
bon vent! călătorie sp rînc en ată! ; d ru m b u n , cale b ă t u t ă !
bon voyage! cale b u n ă ! ; d rum b u n ! ; mergi cu bine!
bosser comm e un negre (p o p .) a m unci pe brinci: a se speti m u n ­
cind; a se rup e în coş; a tra g e la h a m /la .jug; a trage tare (f a m . ) .
botter Ie derrière/les fesses à qn. ( f a m . ) a trage cuiva un picior în spate,
boue émissaire a. ţa p ispăşi lor; b. top or de oase.
bouche elose/cousue! nici o v o rb ă ! ; lasă gălăgia!; g ura! ( f a m . ) ; tacă-ţi
fleanca! ( p o p . ) ; i.ine-ţi bo tul! ( p o p . ) ; strînge-ţi le o a rb a acasăl
(arg-).
boucher sa bavarde (arg.) a tăcea chitic/mîlc; a-şi înghiţi vorbele/
lim b a; a nu zice nici circ/nici m iau/nici pîs; a nu v o rb i/a nu zice nici
d o u ă; a n u zice (nici o) b o a b ă (frîntă)/nici două b oab e leg ăn a te; a
nu zice b o b ; a nu zice n e a m ; a nu-şi deseleşta fălcile; a n u sufla o
v o r b ă ; a n u spu ne un c u v în t; a-şi stăp în i/a-şi ţin e limba,
boucher mie fen ître ù qn. (p o p .) a trage cuiva un p u m n în ochi.
bouclier un trou ( f a m . ) a achila o d a to rie ; a a s l u p a o gaură,
boucler la lourde (p o p .) a trage uşa d u p ă el (a o închide),
boucler qn. à l ’ombre ( p o p .) a b ă g a pe cineva la m ititic a/la răcoare,
la gros ( p o p .) , la zdup (p o p .) ; a t u r n a pe cineva la h îrd ă u /la hîr-
dăul lui P e tra c h e (p op .).
boucler sa m alle/sa valise a-şi face valizele; a se pregăti de plecare,
boucler ses comptes a. a încheia socotelile; b. a se pregăti de m oarle.
boucler son budget a o scoate la c a p ă t ; a face faţă cheltuielilor,
boucler un prisonnier v. boucler qn. à l ’ombre.
bouder contre son ventre a se s u p ă r a ca v ăcarul pe sat.
(avoir) boufïé du chat (arg.) a fi răg uşit; a fi v ă z u t lupul.
(avoir) ltouffo du singe en nourrice (p o p .) a fi u r i t ca dracu l; a fi u rît
foc/mînia p ăm în lu lu i/p o c ila n ia pâm intului.
bouffer à l’as (p o p .) v. avoir les crocs.
bouffer à s’en faire crever/éclater le cylindre (arg.) a se face b u rd u f
de m incare; a-şi bu rd u şi pîntecele; a se l'ace căpuşă,
bouffer des briques (p o p .) a m în ea r ă b d ă r i p r ă j it e ; a se hrăni cu aer;
a m înea coaste frip te; a o duce zgîriat; a rînji la stele; a s t a cu
dinţii la slele; a trage m îţa de c oad ă; v. şi aller cahin-caha.
bouffer du lion ( f a m .) a l'i n eo bişnuit de energic; a scoate flăcări pe
nas (fa m .) .
bouffer Ie b'air/Ie nez/les tripes à qn. (arg.) v. battre à bras raccourcis.
bouillie pour les chats a. m u n că z ada rnică; b. m u nc ă/lu cru fără v a ­
loare; c. lucru încurcat,
bouillir/bouillonner de colère a fierbe de furie/de mînie.
bouillir d’impatience a a rd s de nerăbdare,
bouillonner de la caïiiiù ie/îlu couvercle v. avoir la tête fêlée.

61
boulonner dur (f a m .) a trag e ta r e ; a se speti muncind,
boulotter to ute sa galette ( f a m .) a-şi cheltui neb un eşte banii,
bo urrer la caisse à qn. (arg.) v. avoir qn. ju s q u ’à Vos.
b ou rrer le crâne il qn. a. a-i face cuiva capul c a le n d ar; a îm p u ia capul/
urechile cuiv a; b. a în d ru g a verzi şi u s c a te ; a m în c a n a r a m ; a-i
to c a cuiva g u ra b u r e ţ i; a înşira la gogoşi; a to c a la verzi şi u scate;
a v orbi ală turea cu d ru m u l; a v o rb i cegă şi p ăstru g ă;. c. a duce pe
cineva cu preşul/cu zăhărelul/cu cobza/cu v o rb e dulci,
bo urrer Ie m o u t\ qn. (p o p .) v. bourrer le crâne à qn.
bo urrer qn. de coups a buchisi/a b urd u şi pe cineva pe înfundate,
bo ut à bout cap la cap.
braire com m e des fin83 que l’on m è n e p aître a zbiera ca u n m ăgar,
branler dans le m anelie/au m a n c h e ( f a m . ) a. a d a sem ne de oboseală;
h. a fi în incertitudine,
branler du chef ( f a m . ) a d a din cap.
bran ler la tê te a d a din cap cu neîncredere.
b ra q u e r ses regards sur qn. a-şi a ţi n ti ochii asu p ra cuiv a; a-şi pironi
privirea a s u p r a cuiva,
bras dessus bras dessous b r a ţ la b raţ.
brasser des affaires a face afaceri,
brave à to us crins/il trois poils u n voinic şi ju m ă ta te ,
brider l ’ân e/son cheval p a r la queue a p u n e c ă p ă stru l în coada calului,
brigand sur Ies grands chemins hoţ. de d ru m u l mare.
briguer les h on n eu rs a u m b la d u p ă onoruri,
briser la glace ( f ig .) a s p arg e/a ru p e g h e a ţa ; a face primul pas.
briser le cœ ur à qn. a frînge/a zdrobi/a sfîşia cuiva inima,
briser les chaînes de l ’esclavage a sfărîm a la nţurile robiei,
briser les difficultés a învinge greutăţile/piedicile,
briser les os à qn. a-i m uia/a-i ru p e cuiv a oasele,
briser scs fers a-şi re c ă p ă ta lib e rta te a ; a-şi sfărîm a/a-şi ru pe lanţurile,
brisons là! s-o lăsă m b a lt ă 1
bro c h a n t sur le to u t colac peste pupăză.
brouiller Ies cartes a încurca iţele/pînza/ lucrurile (intenţionat) ; a se­
m ă n a confuzie.
brouiller Ies pistes a-şi pierde u r m a ; a face s ă i se p ia r d ă u rm a.
broyer du noir a fi m u n c it de gin duri negre.
brûler à petit feu a s t a ca pe je r atic; a se co nsu m a a ş te p tîn d ; a se
perpeli; a fi în m are pîrpă ră.
brûler de l ’encens devant qn. a b a te cuiva to b a ; a c în ta osanale cuiva;
a gîdila pe cineva la inim ă; a linguşi/a tă m îia pe cineva,
brûler la cervelle à qn. a-i zb u ra cu iva creierii; v. şi arracher l’âme fia
vie à qn. b.
brûler la chandelle p a r Ies deux bouts a. a fi risipitor; a cheltui n ebu neş­
t e ; b. a-şi r u i n a s ă n ă t a te a prin excese,
b rûler la politesse à qu. a. a-şi lua ră m a s b u n de la călcîie; b. a strica
o afacere,
brûler Ie papier a scrie cu v ervă.
brûler le pavo a fugi de sc a p ă ră pici rele; a fugi mîneînd păm înîul.
brûler Ies étapes a avea o carieră ra p id ă ; a sări peste stagii/peste grade;
a a van sa repede, vertiginos (în funcţie etc.).

62
hrfltar tas planches (despre a d o r i) a ju c a en foc/eu pasiune,
brûler pour qn. a-i sfîrii cuiva inimn/efilciido d u p ă cineva,
brûler sa dernière cartouche a-şi încerca norocul p e n tr u u lt im a oară;
a-şi ju c a u ltim a carte,
brûler sa poudre aux m oineaux a trage cu tu n u l în v ră b ii; a se osteni
în zad ar; a se căzni/a se s t ră d u i/a se trud i d egeab a; a se obosi de p o ­
m ană.
brûler sos yaisseaux a-şi tăia craca de sub picioare; a şi d a singur foc
la valiză.
brûler un feu rouge a trece peste stop.
c

çn alors! asta-i b u n ă ! ; na-ţi-o b u n ă !; auzi colo!; alta a c u m !; asta-i

încă u n u !; nu mai s p u n e ! ; ei poftim!
ça barde/va barder! sc-ngroaşă gluma,
ça biche! ( fa m .) merge s t r u n ă ! ; e-n regulă!; s-a făcut!
ç a boiim eî (p o p .) a. m erge?; b. de acord?
cacher la lu m ière sous Ie boisseau a ascunde a dev ărul sub oboroc; a
pune lu m in a su b oboroc,
ça, e ’est parler! a s ta zic şi eu vorbă!
cacher ([cli./qn. en tre sa peau et sa chemise a ascunde cu grijă ceva/pe
cineva.
caelier eon jeu a-şi ascunde intenţiile; a u m b la cu m îţa-n sac.
ça colic! ( f a m .) e g ro zav !; merge s t r u n ă ! ; e-n regulă!; s-a făcu ţi
ça crève le cœ u r ţi se ru p e inima (de milă),
ça et Iii iei şi colo; un de şi unde.
calculer large a fi larg la p u n g ă; a fi m în ă la r g ă /s p a rtă ; a d a ceva cu
mîneci largi ; a fi toi cu m in a in b u z u n a r; a da ceva cu ocaua lui Cuzn.
caler devant l’adversaire a d a înapoi în fa ţa adversarului,
ça me défrise (p o p .) nu-m i vine la socoteală.
ça m ’est équiangle/équidistant/équilatéral (arg.) p u ţi n îmi p asă!;
mă doare-n col,/în. călcîie!
a m 'e s t inférieur/ça m ’indiffère (arg.) p u ţin îmi p a s ă ! ; m ă doare-n
cot/in călcîieI
ça m'est, resté sur la conscience (p o p .) mi-a c ă z u t greu la stomac,
ça ine va îmi convine; aşa îmi vine la socoteală; îmi vine la merchez.
cam per là qn. ( f a m .) a lăsa pe cineva m ască; a lăsa pe cineva mare
şi devrem e; a lăsa pe cineva cu buzele umflate,
ça n ’a pas rendu ( f a m .) n -a m ers; n-a ţ i n u t (f a m .) .
ça n ’a rien de cassant (p o p .) a. nu e form idabil; b. n u e obositor,
ça ne casse pas les vitres ( f a m .) a. nu e form idabil; b. nu e obositor,
ça ne casse pas trois pattes à u n canard (f a m .) a. n u e form idabil;
b. nu e obositor.
ç:\ ue casse rien ( f a m . ) a. nu e form id abil; b. nu e obositor,
ça ne fait pas u n pli ( f a m .) a. n u e nici o g reu ta te , e sim p lu ; b. nu în ­
cape nici o îndoială,
ça ne lui fait, ni froid ni chaud nu-i ţine nici de cald nici de rece.
ça ne prend pas a în ţ ă rc a t b ăla ia ; nu m ai b e a m î ţa o ţe t ; n u se prind e;
nu ţine.
ça ne tient pas en l’air nu ţin e; n u se prin d e; n u m ai b e a m î ţa o ţe t ;
a în ţ ă r c a t bălaia.

64
 ça ne tourne pas rond ( f g . ) e ceva la mijloc; e eu cîntec; ceva nu o
in regulă; nu-i lucru cu rat,
ça ne vaut pas un clou ( f a m . ) e o n u lita te p a te n tă ,
ça. pur exem ple! ( f a m . ) v. ça alors!
caqueter com m e une pie a da cu m eliţa; a-i merge g u ra ca o moară
h o d oro gită; a nu-i mai s t a cu iv a g u r a ; a-i tu ru i cu iva g u r a ; a-i umbla
gu ra ca o m o ară/ca la ci ţarcă,
caractère fâcheux fire ursuză,
caractère facile fire aco m o da ntă.
caractere liant fire blinda,
caractère lunatique fire capricioasă,
caractère pliant lire docilă/maleabilă.,
caractère réelle lire aspră
caractère rampant o a ra c le r josnic,
caractère rétif lire în d ă ră tn ic ă .
carder le cuir,le poil à qn. (f a m .) a sc-ărmSna pe cin?va; v . şi batire
à bras raccourcis.
caresser de vaines espérances a se hrăni cu iluzii; a trage nădejde ca spi­
nul de b a r b ă / c a broasca de p ă r/c a ursul de c o a d ă/ca b a b a de dinţi,
caresser la bouteille ( f a m .) v. aimer la bouteille.
caresser l ’espoir a n u tri s p e r a n ţa ; a trage nădejde,
carsuor les voiles (fig. fairi.) a slrîng e cureaua,
carotter l ’école a chiuli de la şcoală; a trage la fit.
cas de force majeure caz du forţă majoră,
ça /cola sent le brûlé ( f a m . ) nu miroase a bina,
ça s’enlève comm e des petits pains se vinde ca p linea c a ld i.
ça sent le brûlé nu miroase a bine,
ça sent m auvais ( f a m . ) miroase urît.
casez cela dans votre tête ( f a m . ) b ag ă-ţi bine în cap.
cassage de gueules (p o p .) încăierare,
cassé par l ’âge gîrbovit de ani.
casser aux gages a pu ne pe cineva pe liber/pe v erd e; a sco ats din m un că
/din pîine.
casser des em blèm es (a rg.) v. aller à Cracoi'ie.
casser du sucre sur le dos de qn. a a r a n j a bine pe c inev a ( i r . ) ; a d a /a
trece/a cerne pe cineva p rin ciur şi p rin d îrm o n ; a d a p e cineva
prin tîrg ; a face pe cineva cîrp ă (de şters); a forfcca pe cineva; a
în condeia pe cinev a; a-i scoate cuiv a ponoase; a trace pe cineva
prin to a t e apele; a v o rb i de ră u pe cineva; a vorbi pe socoteala cuiva,
casser du cliasse (arg.) a privi; a se holba,
casser la croûte/une croûte ( f a m . ) a lu a o gustare,
casser Ia graine (p o p .) a lua o gustare.
casser Ia gueule ( p o p . ) f Ia figure ( f a m . ) j le cou à/de qn. v. batire à bras
raccourcis.
casser la tête/le bonnet à qn. ( f a m . ) a b a te pe cineva Ia c a p ; a-i b a te
cu iva c a p u l; a e n e rv a pe cinev a; a-i roade cuiv a urechile; a se ţine
de capu l c u iv a ; a s t a cu g u ra pe cinev a; a-i s t a cuiv a d ă d a c ă pe
c a p ; a s t a de cin eva; a s t a lipcă pe cap ul c u iv a; a s t a (piatră) pe
capul cu iv a ; a to c a pe cineva la ca p ; a plictisi pe cineva de m o a rte ;
a se p u n e c a ţ ă pe cap ul c u iv a ; a s t a b ă te a lă pe cap ul cuiva,
casser le bail ( p o p .) a da divorf.
casser le cou à une bouteille (p o p .) v . aimer la bouteille.
casser le moral a demoraliza.

65
 casser lo morceau (arg.) a cia de gol; a ciripi ( a r g .) ; a face m ă r t u r i ­
siri; a-şi d e n u n ţa complicii,
casser Je morceau à q n . (p o p .) a-i a r ă t a cuiva ce i se reproşează,
casser le nez à coups d’encensoir ( f a m . ) a linguşi/a tă m îia pe cine­
v a ; a cîn ta osanale cuiv a; a gîdila pe cineva la inimă,
casser Ies oreilles à qn. ( f a m . ) a. a-i lua cuiv a auzul; I), a-i roade
cuiva urechile,
casser Ies os à qn. a-i mu ia/a-i ru pe cuiva oasele,
casser les pieds/les noisettes/les orteils à qn. (arg.) a. a călca pe cineva
pe b ă t ă l u r ă / p e c oad ă/pe picior/pe n erv i; b. a toca pe cineva la cap;
a p lic Lisi pe cineva de moarte,
casser les reins il qn. ( f a m . ) a distruge pe cineva; a m înea fript pe cineva,
casser les vitres a face tărăboi/tain-lam ; a se um fla în bojoci,
casser sa canne (arg.) a. a sp ăla/a ra d e p u t i n a ; a-şi lu a traista-n b ă ţ ;
a o şterge; a o şparli; a o şterpeli; a o tă ia ; a o v ira; a o zbughi;
a o în tin d e ; a s e duce d u lu ţ ă ; 1). a trage u n pui de soniu; c. v. aller à
Crevant.
casser sa ficelle (p o p .) a e v ad a din închisoare.
casser sa pipe (p o p .) a. v. aller à Crevant; 1). (arg.) a c răp a de ciudă,
casser sa queue (le billard ( p o p .) v. aller à Crevant.
casser son pif (arg.) a trage u n pu i de somn.
(avoir) cassé son sabot (p o p .) a sparge n u c a ; a sări pîrloaznl; a m in ca
din oală; cinstea m iţei la oala cu sm intînă.
casser sur qn. (arg.) a face m ărtu risiri; a-şi d e n u n ţa complicii,
casseur d'assiettes/de vitres scandalagiu,
ţa te la eoupe! ( f a m . ) te miră, nu?!
ţa tire l'œil aLrage. atenţia,
ţa tombe m al se nim ereşte prost,
ţa tom be sous le. sens e la m in te a omului.
causer à qn. bien des veilles a prieinui cuiv a n ep lăceri/u n n e a ju n s /
. o p ag ub ă.
causer de la pluie et du beau temps a în d ru g a verzi şi u sc a te ; a înşira la
gogoşi; a toca la verzi şi u scate; a vorbi cegă şi p ă s t r u g ă ; a ml nea
h a r a m ; a-i loca cuiv a gu ra b u re ţi; a v o rb i a lă tu re a cu drum ul,
causer de l'embarras à qn. a prieinui cu iva neplăceri/un n eaju ns/o
p agu bă.
causer des dommages à qn. a scoate pe cineva Ia covrigi,
causer iui préjudice à qn. a aduce pasrubă cuiva,
cavaler nprès qn. (arg.) a u rm ări înd eaproap e pe cineva; a se ţin e
de urm ele cuiva.
cavaler sur le systèm e (p o p .) a călca pe cineva pe b ă t ă t u r ă / p e com îâ/pe
picior/pe nervi,
ţa va tourner au vinaigre ( f a m .) nu miroase a bine.
caver nu plus bas (farn..) a vedea to tul/lucrurile in negru,
ceci dit aceslea fiind zise.
ceci est à voir rum ine de v ăzu t,
céder du terrain a faee concesii.
céder le haut du pavé à qn. a d a înliiel.ate c u iv a; a ceda pasul,
céder le pas à qn. a d a in tiiela te cu iva; a c eda pasul,
ce faisant procedind astfel.
ceindre son front de, lauriers a se acoperi de glorie.
ce jour m êm e chiar a/.i.
cela change la note a s t a sch im b ă lucrurile.

66
cola enlève/em porte Ia paiile ( f a m . ) este excelent,
cela est. clair comm e deux et deux font quatre e limpede ca lu m in a zilei,
cela fait bien dans le paysage ( f a m . ) l'ace efecl; e de efect,
cela tait m a botte/cela me botte (p o p .) îmi convine; aşa îmi vine la
socoteală.
cela fait mon affaire îmi convine; aşa îmi vine Ia socoteală.
cela fond dans la bouche se topeşte in gură.
ceia lui est allé droit au cœur i-a mers drept la inimă.
ceia fui donnera une leçon/une bonne leçon să-i lie de în v ă ţ ă tu r ă .
cela lui pend au nez/sur la tête are s-o păţească.
cela lui pèse sur le cœur ii stă pe suflet.
cela me fait une belle ja m b e eu ce in-am ales?; nu-m i ţine de caïd,
cela me gante ( f a m .) irni convine; aşa îmi vine la so coteală; îmi vine
la merchez.
cela m 'est égal mi-e Lot u n a ; mi-e tot atîta : nici nu-m i plouă, nici nu-m i
ning"; p u ţin îmi p a s ă ; mi-e indiferent,
cela m V st une épine au cœur îmi s t ă ca u n ghim pe în inimă,
cela me trotte dans !a cervelle îmi u m b lă p rin cap.
cela n'a pas de nom ! e incalificabil !
cela 11e fait pas de doute e în a la ră /e m ai presus de orice în do ială; nu
incape nici o îndoială,
cela 11e fait pas un pli! merge s t r u n ă ! ; e-n regu lă!; s-a făcut!
cela lie fait rien n -are nim ic; nu face nim ic; nu-i nimic,
cela ue me dit rien de bon/rien qui vaille a sta nu-m i spu ne nim ic b u n ;
nu p rev esteşte nimic bun.
cela ne guérit de rien n u e de nici u n folos,
ceia ne présage rien de bon nu p revesteşte nimic bun.
cela ne me fait n i froid n i chaud v. cela m ’csl égal.
cela n ’entre pas dans ses vues nu in t r ă in vederile sale,
cela ne sent pas bon nu miroase a bine.
cela ne se trouve pas dans le pas d’un cheval nu se găseşte pe to ate
d ru m u rile ; nu creşte in copac,
ceia n ’est pas catholique (fig. fa m . ) n u e în regulă,
cela n-'est pas dans mes idées a sta nu in t r ă în vederile mele.
cela n ’est pas en mon pouvoir nu s t ă în p u te r e a m e a ; nu -m i sta. iu
p u tin ţă .
cela ne tient n i à ïer n i à clou esle u n lu cru foarte şubred,
cela ne tient pas debout nu are nici o b a z ă ; nu s t ă în picioare,
cela ne vaut pas Ie m anche d’une étrille nu face doi bani.
cela ne vaut pas une obole/un fétu/une épingle nu face doi bani.
cela r e vous rend ppss la jambe m ieux faite a s ta 11-0 să-ţi a ju te la nimic,
cela passe la raillerie/le jeu ( f a m .) a s t a întrece glum a,
cela passe toute mesure a s ta întrece orice măsură,
cela prête à rire esle de-a d re p tu l ridicol,
cela revient à dire... ace asta înseamnă...
cela revient au m êm e e acelaşi lu cru ; e lo t u n a .
cela se gâte lucrurile iau o în t o rs ă t u ră pro astă,
cela s’entend bien asta-i ş t iu t ; ba bine că n u ; cred şi eu: se înţelege
.de la sine; m ai e v o r b ă ? ! ; apoi c u m !; Le cre d !; e cie la sine înţeles ;
nici nu se p o a te altfel,
cela sent la pondre atm osfera e în c ă r c a tă ; spiritele sin t infierb in tate;
nu miroase a bine.
cela sent Ic brûlé nu miroase a bine.
cela se passera n-o să ţin ă mult.

G7
cela, sonne le fêlé sun ă a oală (e pe d u r a ',
cela'* suffit a ju n g e!; e de aju ns ! ; p în ă aici!
cela Ta de soi/ cela va sans dire e de la sine Înţeles; se înţelege de la
sine.
cela to u s apprendra a s ta o să te -n v e ţe m in te,
cela to u s jouera des tours o să -ţi dăuneze.
chanter les louanges de qn. a c în ta osanale cu iv a ; a gîdila pe cineva
la in im ă; a linguşi/a tă m îia pe cineva,
ce ne sont pas m es oignons (p o p .) nu e tr e a b a m e a ; nu m ă priveşte,
ce ne sont que des m ots sin t v o rb e goale; astea na-s decit nişte v o rb e
goale.
c ’en est fait to tu l s-a sfîrşit.
c’ţn est fait de lui s-a zis/s-a is p ră v it cu el; s-a dus pe copcă ; s-a c u ră ţa t,
ce n ’est n i fait ni à faire e u n lu cru p ro s t fă c u t; e lu cru f ă c u t de min-
tuială.
ce n ’est pas il dédaigner nu e de le p ă d a t.
ce n ’est pas cassant (p o p .) a. n u e form id abil; 1). nu e obositor,
ce n ’est pas cochon (p o p .) nu e r ă u ; m e r it ă s ă fie lu a t ia seam ă,
ce n ’est pas dans m a nature n u-m i s t ă în fire.
ce n ’est pas dans nies cordes n u e de c o m p e te n ţa mea.
ce n ’est pas de Ia crotte de bique ( f a m . ) nu e p u ţi n lucru,
ce n ’est pas de la petite Mère nu e p u ţi n lucru,
ee n ’est pas de la roupie de sansonnet ( f a m . ) nu e p u ţin lucru,
ce n ’est pas demain la veille ( f a m . ) p în ă a tu n ci o să curgă m u l tă apă
pe gîrlă; o să m a i tr e a c ă m u l t; m ai v a (pînă atunci),
ce n ’est p as de mon bail (a rg.) n u e tr e a b a m e a ; n u m ă p i v e ş l e .
ce n ’est pas de m on district a. nu e tr e a b a m e a ; nu m ă p riv eşte; I). nu
e de c o m p e t e n ţa mea.
ce n'est pas de sitôt que o să curgă m u l tă a p ă pe gîrlă p înă a tu n c i; o
să m ai tr e a c ă m u l t; m ai v a (pînă atunci),
ce n-*est pas donné este foarte scum p,
ce n ’est pas drôle ests plictisitor, neplăcut,
ce n ’est pas du caviar (p o p .) n u e p u ţi n lucru,
ce n ’est pas du Han (p o p .) e l a t ă rău (p o p .) .
ce n'est pag fait pour les eliiens n u e de d is p re ţu it; se p o ale folosi,
ce n ’est pas Ia fin du monde n-are să se scufunde păm in tu!.
ce n ’est pas la mer à boire a. n u e m are scofală; l). d o a r nu piere
lumea.
ce n ’est pns la mort d'un hom m e d o a r n u curge sînge.
ce n ’est pas Ie diable/le bout du monde n u e m a re scofală.
ce n 'est pas le lieu de n u e m om entul s ă ; nu e cazul să.
ce n ’est, pas le Pérou nu e chiar aşa de scum p.
ce n ’est pas m alin (p o p .) n u e m are scofală.
ce n ’est pas m on/ton. etc. genre nu e pe gustu l m e u /tă u etc.
ce n ’est pas par là que le pot s ’enfuit nu-i aici b u b a.
ce n ’est pas pour demain o s ă c urg ă m u l tă ap ă pe gîrlă p în ă a tu n c i;
o să m ai tr e a c ă m u l t; m ai v a (pînă atunci),
ce n ’est pas pour to n museau nu e de nasul t ă u ; v. şi des clous!
ce n ’est pas son fait nu este genul lui de a se p u rta ,
ce n ’est pas sorcier nn e m a r e scofală,
ce n ’est pas un aigle nu e m are lucru de ca pu l lui.
ce n ’est. pas une affaire n u e im p o rta n t,
ce n ’est pas une chose à dire să nu mai v o rb im despre asta.

68
ce n ’est pas une lum ière ( i r .) e un p ro s t .şi ju m ă ta te ,
ce n ’est pas une nouvelle! a sla şliam şi cu!; nu e ceva n o u l
ce n ’est pas une petite affaire nu e p u ţin lucru,
ce n ’est pas une vie! asta nu m ai e v ia ţă !
ce n ’est pas vrai! nu-i a d e v ă r a t ! ; nu se alla! (p o p .).
ce n ’est que du vent ap ă de ploaie,
ce n ’est rien! mi-i nim ic; nu l'ace nim ic; n-are nimic,
c ’en est trop! asla-i cu lm ea!; a s la le întrece/le b a te pe t o a t e ; a s ta mai
lipsea!; a sta pu ne capac./virf (la to a te ); a s ta e p re a de to t; e p re a din
cale-afară; e prea-prea; p rea e de oaie!
ce qu’il peut être nouille! (f a m . ) ce n ă tă r ă u !
certificat de bonnes vie et mœurs certificai de b u n ă puri are.
cerveau brûlé p ersoan ă e x a lt a tă / e x tr a v a g a n tă ,
cerveau creux p e rs o an ă visătoare.
ce sont balles perdues e in zad ar/in v a n ; e t r u d ă zadarnică,
ce sont des gens du même acabit s-a g ăsit p ăcală cu lîn d a lă ; to ţi sînt
o a p ă şi-un păm in t.
cc sont des noix astea-s gogoşi/baliverne,
c ’est (une) affaire de gofit e o chestiune de gust.
c ’est à m oi/toi, etc. a. e rîn d u l m e u /tă u ele.; b. e de d a to r ia m e a /ta
ele.
c ’est îl 11’y pas croire e de necrezut.
c ’est à p rendre ou à laisser cum d oriţi!; cum v re i; ori laie, ori bălaie,
c ’est à se taper le derrière par terre ( f a m . ) să te p ră p ă d e ş ti/s ă mori de
ris, j i u altceva,
c ’est (tont) autre chose a s ta e (cu toiul) altceva,
c ’est beaucoup dire e p rea m u l t spus; este exagerat,
c ’est bien lait pour ta gueule p e n tr u nasul tău e de a ju n s ; ţi se p o tr i­
veşte.
c ’est bien le diable si... a r fi de m irare dacă...
c ’est bientôt dit e uşor de zis/de spus.
c ’est lion! deajuns!
c ’est bon à savoir e bine de ştiut.
c ’esl bon pour une lois o d a t ă treac ă-m earg ă.
c ’est champion! ( f a m . ) e grozav! ; merge s t ru n ă ! ; e-n re g u lă !; s-a făcut!
c ’est clair com m e de l ’eau de boudin e o h v a tm în cu rcată ,
c ’est clair com m e le jour/com m e de l’eau de roche e lim pede ca lu m in a
zilei.
c ’est comm e si on chantait e inutil.
c ’est com m e si l ’on crachait en l ’air e inutil.
c ’est com m e un corps sans finie ca u n tr u p lără suflet.
c ’est complet! ( f a m . ) v. c’en est trop!
c ’est coton! ( f a m . ) e al dracului de greu!
c ’est dans la poche ( p o p . ) afacerea e (ca şi) în c h e iată; t r e a b a e simplă,
c ’est dans l ’ordre des choses e în firea lucrurilor,
c ’est déjà quelque chose t o t e ceva.
c ’est de la besogne toute faite e o nim ica to a t ă ; e floare la ureche,
c ’est de la crotte de bique ( f a m . ) e u n lucru fără i m p o r t a n ţă ,
c ’est de la (pure) folie a s ta e c u ra tă nebunie,
c ’est de lu folie furieuse a s ta e c u r a t ă nebunie,
c ’est de l ’algèbre e de neînţeles.
c ’est de la tarte ( p o p .) e o nim ica to a tă ; e floare la ureche,
c ’est de l ’hébreu e de neînţeles.

69
c’est (le l ’irofjuois e de neînţeles.
c ’est de l ’or en barre ( f a m . ) e o valoare n o u ă /u n p la s a m e n t sigur,
c ’est do son cru o o născocire de-a lui.
c ’est (lu beau ce que vous avez îa it Iii! fru m o a să isp rav ă ai făcu t, nim ia
de zis !
c ’est du beu rre (p o p .) e o nim ica ţ o a l ă ; c floare la ureche.
c ’est du biliard (pop. ) o o nim ica t o a t ă ; e floare la ureche.
c 'e st (lu ciném a ( f a m . ) e de necrezut.
c ’cst (lu h a u t allem and e do neînţeles.
c'est du k iï v. c’est kif-kif.
c ’est (lu latin e de neînţeles.
c ’est du miel (p o p .) e o nim ica to a t ă ; e floare Ia ureche,
c ’est du pareil a u m ê m e ( p o p .) v. c’est kif-kif.
c ’est, du plus h a u t com ique e de u n comic irezistibil,
c ’est du propre! ( f a m . ) frum oasă isp rav ă ai făcu t, nimic de zisl
c ’est du sucre (p o p .) e o nim ica to a tă ; e floare la ureche,
c ’est du ton nerre! e grozav!; merge s t r u n ă ! ; e-n regu lă!; s-a fă c u ţi
c ’est du venî/ce n ’est que du vent a p ă de ploaie,
c ’est elle qui porte la culotte a c iu ta cucurigu în casă; c în lă găin a în
casă; a-ţi ţine b ă r b a t u l su b p a p u c ; nu p o a r t ă el clopul; a p u r t a
p ă lă ria ; a pus b ă r b a t u l cîrp ă; aferim cocoş, cu m te b a t găinilel
c ’est entendu! ne-am înţeles!; v. şi ça biche!
c ’est l'ranc (p o p .) nu o nici o primejdie,
c ’est ffelé (a r".) v. il n ’y a pas mèche.
c ’est in ouï! nu m ă-m iebu ni;
c ’est J e a n qui pleure et J e a n qui rit a fi sc h im b ă to r ca lu n a ; a sc h im b a
părerile c um schim bi cămăşile; a o întoarce ca la Ploieşti,
c ’est kif-kif e t o t u n a ; e t o t 1111 d ra c ; ce mi-e u n a , ce mi-e a l t a ; tot
a tîta - i; t o t aia e!
c ’est la bête du bon Jticu e b u n ca pîinea c ald ă ; e p îinea lui D um nezeu,
c ’est la bouteille à l ’encre e o tr e a b ă în curcată,
c ’est la cour du roi P é tn u d e ca-n tîrgu l lui Cremene,
c ’est Ia croix et la ban n ière (fig. f a m . ) e o p oveste în t re a g ă ; e fo arte
complicat.
c ’est la fin des haricots! (p o p .) nu mai e nim ic de fă c u t, to t u l s-a
sfîrşit.
c ’est IA Ie diable aici e b u b a ; a s t a e b ub a.
c’est la m ê m e saint-M artin v. c’est kif-kif.
c’est la m er à boire e greu de făcut, e complicat,
c ’est Ia p ag ay e (p o p .) e d eb an dad ă,
c ’est la perle des h o m m e s e u n b ă ia t de zahăr.
c ’est la q u a d ratu re du cercle a. e imposibil de re z o lv a t; b. e u n lucru
irealizabil.
c ’est là que le soulier le blesse aici e b u b a ; a s ta e b ub a.
c ’est le bouquet! ( f a m . ) v. c’en est trop!
c ’est le cadet (le mes soucis a s t a să-m i fie to a t ă grija.
c ’est le cas ou jam ais acum ori niciodată.
c ’est le comble! v. c’en est trop !
c ’est le coup de b arre e foarte scump.
c ’est le dernier des ho m m e s e un ticălos.
c ’est (bien) le cas de le dire e cazul s-o spunem .
c ’est le diable à confesser e al d racu lui de greu.

70
c ’est le diable et ses cornes a. e o tr e a b ă în c u r c a tă ; I}. esle o afacere
i m p o r l a n lă ; e. e al dracului de greu.
c ’est le diable et son train e al dracului de greu.
c ’est le fils (le la poule Manche ( f a m . ) e un om fericit; e n ă s c u t cu căiţă,
c ’est le m êm e tabac (f a m . ) v. c’est kif-kif.
c ’est le monde ù 1’enTers s-a în tors lum e a p e dos.
c ’est le monde renversé s-a în to rs liunea pe dos.
c ’est le pain du bon D ieu e piinea lui D i m n e z e u ; e bim ca piinea caldă,
c ’est le pavé dans la mare (despre intin nlări) a se ivi pe n e p u să masă.
c ’est l ’oiabre et le corps v. être am is à la vie et à la mort.
c ’est macnche (p o p .) a. a tr e c u t b a b a cu colacii; b. nu e chip; e eu
n e p u t i n ţ ă ; e p esle poale,
c ’cst marrant ( f a m . ) e a m u z a n t,
c ’est marre! ( p o p .) a ju n g e !; e d e a ju n s !; pînă aici!
c ’est midi (sonné) (p o p .) nu e ch ip; e cu n e p u t i n ţ ă ; e peste poate,
c ’cst m on affaire tr e a b a m e a ; m ă priveşte,
c ’est m onnaie courante e u n lucru o bişn uit; se în tîm p lă des.
c ’est nib (arg .) n u e chip ; e cu n e p u ti n ţă ; e peste poate,
c ’est pas le m auvais cheval (p o p .) nu e ora rău.
c ’cst peine perdue e în zad ar/în v a n ; e t r u d ă zadarnică,
c ’est Perret te et le pot au lait iluzii d eşarte; castele în Spania,
c ’est pitié de le voir îţi face milă să-l vezi.
c ’est plus fort que de jouer au bouchon ( f a m . ) este e x tr a o rd in a r!;
este n em aip om enit!
c ’cst pourquoi din ace a stă cau ză; din acest m otiv,
c ’cst renversant! ( f a m . ) este e x tr a o rd in a r!; este n em aip om en it!
c ’cst saint R oche et son chien v. être am is à la vie et à la mort.
c ’est sans espoir fără s p e r a n ţă de înd re ptare,
c ’est selon depinde.
c ’est simple com m e bonjour, il suffit d ’y penser e la m i n te a omului,
c ’cst son dada e ideea lui fixă.
c ’est son père tout craché e ta t ă - s ă u în picioare; e leit ta t ă - s ă u ; ii sea­
m ă n ă lui taică-său b u c ă ţic ă ru p tă ,
c ’cst toujours ça de pris (fa in .) m ă c a r cu a t î t ne-am ales; t o t e ceva;
t o t n e-a m ales cu ceva.
c ’est toujours la m êm e rengaine e mereu acelaşi refren ; v. şi battre l’eau.
c ’est toujours le m êm e tabac e mereu acelaşi refren,
c ’est tout à fait dans m es cordes mi se p otrive şte de m in u n a ; se poLri-
v eşle de m in u n e cu posibilităţile mele; e tocm ai pe p o tr iv a mea.
c ’est t-out com m e v. c’est k if-kif.
c ’est tout cuit ( f a m . ) succesul e asigurat.
c ’est tout dire asta-i t o t ; nu m ai e nim ic de a d ă u g a t ; cu a s ta s-a spus
to t.
c'est toute une affaire este o po veste întreagă,
c'est tout l ’un ou tout l ’autre ori laie ori balaie,
c ’est tout un v. c’est k if-k if.
c ’est trois fois rien e o nim ica t o a t ă ; e floare la ureche,
c ’est un autre discours asta-i a ltă m îneare de p eşte ; a ltă giscă în cea/
a ltă tr a is tă ; a s ta e a ltă briază; a ltă v o r b ă ; ă s t a e a ltă căciulă,
c ’cst un bon enfant ( f a m . ) e u n om c um secad e; e u n b ă i a t de tr e a b ă ,
c ’cst un cautère/un emplâtre sur une jam be de bois a a j u t a ca v e n tu z a
la m o r t; ca şi cînd ai pune-o la perete,
c ’est un chiffon a. nu e om, e c irpă; o z d re a n ţ ă de o m ; b. om fără
vlagă.

71
c ’est un chou colossal e o m arc escrocheria,
c ’est un coup de dés e o tr e a b ă riscantă ,
c ’est un dogue e u n om ari Haos.
c ’cst un drôle de num éro/de pistolet/ile corps ( f a m . ) e o fig u ri.
c ’est une autre affaire v. c'est un autre discours.
c ’est une autre chanson/m usique v. c’est un autre discours.
c ’est une autre paire do m anches v. c’est un autre discours.
c ’cst une belle fourchette (p o p .) sc b a t lupii la g u ra lui.
c ’est une bonne âme e sărac cu duhul.
c ’est une cire m olle e o persoan ă influenţabilă.
c ’est une façon de parler v o rb a vin e; v o rb ă să fie.
c’est une façon do voir este u n p u n c t de vedere.
c ’est une girouette a fi cocoş de v în t ; a se în to arc e ca m o a r a în v în t;
a-şi în to arc e m a n t a u a d u p ă v în t ; a se d a d u p ă cum b a te vîntul.
c ’est une goutte d’eau dans la mer/ dans l ’oceau e o p ic ă tu ră în tr-u n
ocean.
c ’est une grosso tête ( f a m . ) e d e şte p t foc.
c ’est uno mauvaise tête e un om c ertăreţ/arţăg os,
c ’est uno n o is (p o p .) e u n n ă tă r ă u .
c ’est une pleine lune ( f a m . ) are fa ţa ro t u n d ă ca o lu n ă plină,
c ’est une tête ù gifles îţi vine să-l iei la palm e,
c ’est une tête en l ’air e u n z ă p ă cit/u n s m in t it ; v. şi tête de linotte.
c ’cst une vraie armoire à glace (p o p .) a fi u n m al de om ; a fi de şapta
palm e în p iep t/în fr u n te ; a av e a g a b a ritu l depăşit (p o p .) .
c ’cst une vraie pétaudière e ca-n tîrgul lui Cremene,
c ’est une vraie tour de Babel ca în tu rn u l Ë abilon.
c ’est un fagot d’épines ( f a m . ) e un om u rsuz/ciulut.
c ’est un fait e c e rt; e sigur,
c ’est un fam eux lapin e u n d rac de om.
c ’est un feu de paille foc de paie.
c ’est un grain de mil dans le bec d ’un fine îi a ju n g e la o măsea,
c ’est un hom m e de tous métiers e u n in trig an t,
c’est un morveux e u n m ucos; a b ia a v e n it din horn.
c ’est un mot dit à deux visages a fi cu d o u ă obraze/iim b i; a fi taler cu
d o u ă feţe; a fi cu două feţe; a av e a m ai m u lte lim b i; a fi făţarnic,
c ’est un moulin à paroles a-i merge g u ra ca o m o a r ă h o d o ro g ită; a-i
u m b l a gu ra ca o m o a r ă ; a d a cu m e liţa ; a nu-i m ai sta c u iv a gura;
a-i tu r u i c u iv a g u r a ; a-i u m b la g u ra ca la o ţarcă,
c ’est un N icodèm e e u n bleg/u n găg ău ţă .
c ’est un ours mal léché e u n b ă d ă r a n ; p a rc -a tr ă it în bîrlogul ursului,
c ’cst un pas difficile e u n m o m e n t greu.
c ’est un peu fort/raidet e p re a din cale-afară; p re a e de oaie; a s ta e
p re a de to t; e p re a -p re a ; a s t a p u n e ca pac /vîrf (la to a te ); a sta le în­
trece/le b a t e pe to a t e ; asta-i cu lm ea!; a s t a mai lipseai
c ’est un pique-assiette e u n linge-blide.
c ’est un puits de science e b u r d u f /to b ă de carte,
c ’est un Itam ollot e u n Moş Teacă,
c ’est un rat e un zgîrie-brînză.
c ’est un rude malabar (arg.) a fi un m al de o m ; a fi de şap te p a lm a
în p ie p t/in fr u n te ; a av e a g a b a ritu l dep ăşit (p o p .) .
c ’est un siugo botté e u n caraghios.
c ’est un vii-nu-pieds e u n coate -goale; în c ă lţa t cu ghetele de Ia botez,
c ’est un vor de terre ( f ig .) e u n om decăzut.

72
c ’est un Trai beurre merge ca pe u n t / c a u n s/ca p e r o a t e ; merge strună/
g ă it a n ; merge ca ceasul,
c ’eut un vrai chardon este u n om ursuz/ciufut,
c ’est un zéro en chilïres e o n u lita te p a te n t ă ,
c ’cst Tite dit e uşor de zis/de spus.
c ’cst zéro ( f a m . ) nu tace doi b a n i; nu face o para chioară.
cet aflront est de dure digestion in su lta a s ta e greu de su p o r ta t.
c ’était ù prévoir era de a ş t e p ta t /d e p rev ăz u t.
c ’était couru ( f a m . ) e ra de a ş t e p ta t /d e prevă zut.
cette nuit la n oap te.
chahuter du couvercle (arg.) v. avoir la tête fêlée.
chambrer qn. ( p o p .) v. dauber ( s u r ) qn.
champ du repos cim itir.
changeons de sujet! să sc h im b ă m subiectul!
changer d’avis v. changer de bord.
changer d’avis com m e une girouette a fi sc h i m b ă t o r ca lu n a ; a o întoarce
ca la Ploieşti; a sc h im b a părerile cum schim bi cămăşile,
changer de batteries a sch im b a m a c a zu l/tac tica/fo aia; a o înto arce pe
a lt ă s t r u n ă ; a o înto a rce ; a incepe/a d a pe a lt ă c o a rd ă ; a sch im b a
căciula; a-şi în to arc e cojocul pe dos; a o lu a pe co arda ce a la ltă ; a
scoate lu leau a de la ciubuc,
changer de boîte (p o p .) a-şi sc h im b a serviciul.
changer de bord a. a reveni a s u p r a unei p ăreri; b. a-şi sc h im b a părei'ea/
p u n c tu l de v edere; a se răzg în d i; a-şi lu a seam a,
changer de cap ( m a r .) a sc h im b a direcţia,
changer de couleur a face/a sch im b a feţ.e-leţe.
changer de crémerie ( f a m . ) a se duce in a ltă p a r t e (în nit re s ta u ra n t),
changer de disque a sc h im b a placa,
changer de gamm e v. changer de batteries.
changer de main a-şi sc h im b a stăpînul.
changer de m usique ( f a m . ) a s c h im b a /a suci v o r b a ; a lua altă v o rb ă ;
v. şi changer de batteries.
changer de note a s c h im b a /a suci v o r b a ; a lua a lt ă vo rb ă,
changer do place avec qn. a-şi s c h im b a locul cu cineva,
changer de poil ( f a m . ) a a r ă t a m ai bine.
changer do sentim ent v. changer de bord.
changer de ton a s c h im b a to n u l; v. şi changer de batteries.
changer de visage a se sc h im b a la faţă.
ch ang er d’idée/de pensée a. a reveni a su p ra unei p ă re r i; b. a-şi sch im b a
p ăre r e a /p u n c tu l de vedere; a se răzgîndi; a-şi lu a seam a,
changer du blanc au noir ( f a m . ) a. u n a de la ră s ă r it şi a lta (! :■la ap us;
a trece/a cădea de la o /din tr-o e x tr e m ă la/in a l t a ; b. a fi s c h im b ă to r,
changer du jour au lendem ain a se sc h im b a de la o zi la a h a .
changer du tout au tout a se s c h im b a radical,
changer en m ieux a se sch im b a în bine.
changer son lu sil d’épaule a s c h im b a m a c a z u l/ta c tic a /fo a ia ; a o în toarce
pe a ltă s t r u n ă ; a o întoarce; a începe/a da pe a ltă co a rd ă ; a sch im b a
căciula; a-şi întoarce cojocul pe dos; a o lua pe co arda ce a la ltă ; a
scoate lu le au a de la ciubuc,
chanoine de Toulon (arg.) ocnaş.
cliansons/bêfises que tout cela! m o ftu ri!; fleacuri!; b a liv e rn e ! ; lasă
fleacurile/prostiile!
chanter goguette à qn. a face pe cineva albie de po rci; a face pe cineva
cum îţi vin e la g u r ă ; a face pe cineva de d ou ă parale.

73
 chanter la m esse pour les sourds a b a t e to b a la u rechea surdului,
chanter les louanges de qn. a cm ta osanale c u iv a; a linguşi/a lăm îia
pe cineva; a gîdila pe cineva Ja in im ă,
chanter pouilles il qn. a face pe cineva albie de porci; a face pe cineva
cu m îţi vine la g u r ă ; a face pe cineva de d ou ă parale,
chanter sa gam m e à qn. a trage u n p erd af/o p ra f tu ră /o săpunoală cu iva;
v. şi donner à qn. son paquet.
chanter sur une autre note a sc h im b a m a c a zu l/ta ctica /fo aia ; a o în toarce
pe a ltă s t r u n ă ; a o înto arce; a în cepe/a d a pe a ltă co ard a; a sch im b a
căciu la; a-şi în to arce cojocul po dos; a o lu a p e c o a rd a cealaltă;
a scoate lu le a u a de la ciubuc,
chanter toujours la m êm e note a o ţin e u n a şi b u n ă ; a c în t a mereu ace­
laşi cîntec.
chapeau bas! jos pălăria!
charger qn. (le bois v. battre à bras raccourcis.
charmer les puces (a rg.) a lu a p u rc e a u a /p re p e liţa de c o a d ă ; a se fac9
ţuşc ă/co că; a se cocli tu r tă ,
charrier dans les bégonias (p o p .) a face din ţ i n t a r arm ăsar,
chasse! (arg.) în tin d e compasul!
chasser au vent a merge îm p o tr iv a c u re n tu lu i; a în o ta c o n tr a valurilor,
chasser de race ( f a m .) a fi soi bon.
chasser qn. avec perte et fracas ( f a m . ) a d a pc c inev a a fară în brînci.
chasser sur les terres d’autrui a se b ă g a peste a lt u l; a se b ă g a pe l'ir
(fam .).
chatouiller l ’amour-propre de qn. a. gîdila am orul pro p riu al cuiva,
chauffer le four (arg.) a-şi u m ple/a-şi îneca p ip o t a (p o p .) .
chauffer les oreilles à qn. a scoate pe cineva din s ărite/d in ba lam ale/din
ţîţîn i/d in r ă b d ă r i/d in op rele; a scoate pe c inev a din boii lui; a scoata
din ră b o j; a-1 călca pe b ă t ă t u r ă / p e nervi,
chauffer qn. à blanc (fig .) a m o n t a pe cineva, a-i b ăg a filile.
chausser le brodequin a. a scrie comedii ; b. a ju c a comedie,
chausser le cothurne (fig .) a scrie tragedii,
chausser les bottes de sept lieues a se lăs a în v oia inspiraţiei,
chaussez m ieux vos lunettes u ite-te m ai bine,
chef d’accusation cap de acuzare,
chem in faisant ps d rum .
chercher à paraître a c ă u ta să se rem arce.
chercher à savoir ce qu’il a dans le ventre a căuta să afle şi ce are In
burtă cineva,
chercher asile a c ă u ta adăpost.
chercher castille a c ă u ta cearLă/pricină/rîcă/chichiţe; a s t a cu toporul
la b rîu ; a l'i p o rn it pe c e a rtă ; a in t r a / a se p u n e în cîrcotă cu cinev a;
a-şi face de n ă ji t (reg.) ; a-i c ă u ta cuiv a p ă c a te în/cu m îndălaci (reg.).
chercher chicane à qn. a-i face cuiva şicane.
chercher des crosses à qn. a c ă u ta no d iu p a p u r ă ; a u m b la d u p ă borta
vîntului.
chercher des faux-fuyan ts a se a sc un de/a se d a d u p ă deget,
chercher des patins (p o p .) v. chercher castille.
chercher des pouilles au mort ( f a m .) a nu-1 ie rta nici m ort.
chercher des ponx/puces à qn. a c ă u ta nod în p a p u r ă ; a um bla după
b o r t a vîntului.
chercher des p oux sur la tête de qn. v. chercher castille.
chercher des singes verts a u m b l a d u p ă cai verzi pe pereţi,
chercher des taches dans le soleil a c ă u ta p ete-n soare.

n
chercher du riî/du surf (arg.) v . cherchtr castille.
chercher la lune en plein jo u r a c ă u ta imposibilul,
chercher lu petite bête a c ă u ta n od în p a p u r ă ; a um bla după b o r t a vîn-
tului.
chercher le défaut de la cuirasse a c ă u ta p u n c tu l vu ln erab il,
chercher le m ot d’une chose a c ă u t a ex plicaţia u n u i lucru.
chercher lo mouton à cinq pattes a c ă u ta la p t e de p a s ă r e ; a c ă u ta un
lucru rar.
chercher le pourquoi et le com m ent a c ă u ta să afli de ce şi p e n tr u ce;
a c ă u ta exp licaţia lucrurilor,
chercher m idi à quatorze heures a c ă u ta n o d în p a p u r ă ; a u m b l a d u p ă
b o r t a v intu lu i.
chercher noise/querelle à qn. v. chercher castille.
chercher qn. des yeux a c ă u ta din ochi/din priviri pe cineva,
chercher qn. par terre et par mer a c ă u ta pe cineva peste tot.
chercher une aiguiiie/une épingle dans une hotte de foin a c ă u t a acul
in carul cu fin.
chercher un poil sur des œ ufs a c ă u ta n od in p a p u ră ,
chercher un terrain <Tentente a c ă u ta o cale de înţelegere,
chérir une illusion a se h răni cu iluzii,
cheval de retour recidivist,
chevalier d’industrie av e n tu r ie r ; escroc,
chiée d’enfants (p o p .) droaie de copii,
chiner des sous à qn. (p o p .) a ta p a de b a n i pe cineva,
chiper un rhume (p o p .) a se căp tu şi cu u n g u tu r a i; a răci.
chiquer balle (arg.) a tă ia (la) p iro a n e ; a m inca praz.
chiquer contre (a rg.) a face pe p ro s tu l; a se face T ănase.
chloroformer la conscience de. qu. a ad orm i c o n ştiin ţa cuiva,
chou pour chou (arg.) c u v in t eu c u v ii’.t.
chouya-ehouya (arg.) p u ţi n c.îte p u ţi n ; bob cu b o b ; pic cu pic; înce­
tul cu încetul,
cigarettes à bouts filtres ţigări cu filtru,
ci-gît aici odihneşte.
cirer Ies bottes ii qu. (f ig ). a p eria pe cineva; a u m b l a ou m ă tu ric ă ;
a linge cizmele cuiva,
cirer les oreilles ù qn. (a rg .) a-i face cuiva zile frip te/n ăd u f/o ftică ; a
l'rige la m a ţ e pe cineva,
citer en justice a d a in ju d e c a tă ; a deschide o acţiun e îm potriva cuiva,
claquer des dents a c lă n ţă n i din dinţi,
claquer du bec (p o p .) a-i fi foam e; a i se face l'oame.
claquer la. porte au nez de qn. a Lrînti cuiva u şa-n nas.
cligner de l'œ il à qn. a face cu iva cu ochiul,
cliquetis de mots cuv inte sforăitoare.
clore/clouer le bec/la bouche à qn. a inehide/a-i în fu n d a cuiv a g ura;
a reduce pe cineva la tăce re ; a-i p u n e cuiva s t r u n ă Ia g u r ă ; a pune
cuiva c ap ac; a face pe cineva să ta c ă ; a-i pu ne cuiv a căluş în gu ră
( f a m . ) ; a închide pliscul cuiva (j'am.).
clôturer les débats a încheia dezbaterile,
clouer qn. au pilori a ţi n tu i pe cineva la stilpul infamiei
cœur à cœur deschis; pe faţă.
cœur d’nrticliaiit inimă sburdalnică.
cœur de bronze/de granit in im ă de pia tră ,
cœur de marbre /cœ ur marmoréen inim ă de p ia tră .

M
cœur d’or inimă de aur.
cœur glacé inim ă de piatră ,
cœur sec i n i m i de piatră,
cogner d u r a av e a m în ă grea.
coiïïer sainte-Catherine a rămîne fată bătrînă; a îm pleti cosiră a lb i;
a îm b ătrîn i în v a tr ă ,
coincer sa Iniile (arg .) v. battre la flemme.
col blanc ( f a m . ) f u n c ţio n a r de birou,
col bleu ( f a m . ) m arinar,
colère bleue/jaun© furie o arbă,
colère glacée mînie stăp în ită .
coller aux talous de qn. a ii pe u rm ele cuiva.
coller qcb. à qn./sur le dos de qn. ( f a m . ) a po tcov i pe cineva cu ceva.
coller qn. a. ( f a m . ) a încu ia pe cin eva (cu în tre b ă r i); b. (p o p .) v.
être dans la chemise de qn.
coller qn. au mur ( f a m . ) a p u n e pe cin eva la zid, a-1 îm puşca,
coller qn. sous bande a p u n e pe cin eva într-o s itu a ţie dificilă,
colier un candidat ù l’cxam cn ( f a m . ) a t r în t i u n c a n d id a t Ia exam en,
coller une giîle n qn. ( f a m . ) v. allonger une gifle à qn.
coller une prune à qn. (p o p .) a trag e u n p u m n / u n ghio nt cuiva,
coller un pain à qn. (p o p .) v. allonger une gifle à qn.
collier de misère v i a ţ ă g ie a /a m ă r îtă .
combat sur mer l u p t ă nav ală.
combattra ù armes courtoises a lu p t a cu arm e loiale; a l u p t a cinstit,
combattre corps i corps a l u p t a corp la corp.
combattre sous la bannière/sous les drapeaux de qn. a lu p t a su b d r a p e ­
lul cu iv a; a lu p t a ală tu ri de c in ev a; a îm b ră ţ iş a cauza cuiva,
combler In mesure a în tre ce/a depăşi m ă s u ra ; a în tin d e p re a ta re coarda,
combler une lacune a um ple u n gol.
commander le respect a im p un e respect.
commander qn. à la baguette a ju c a pe cineva pe d eg ete; a face pe
cineva să joace d u p ă c u m îi c în tă ; a ţine pe cin eva la p o a la sa.
comm e bon vous semble cum doriţi,
com m e ça vous chante c u m doriţi,
com m e ci, com m e ça aşa şi-aşa; ( f a m . ) ceac-pac.
comm e dans du beurre ca-n b rin ză ; cu m u l tă u şu rin ţă,
com m e de juste ( f a m . ) a şa cum tre b u ie ; cum se cu vin e; c u m este şi
drept.
com m e dit l’autre v o rb a ceea!; c u m se spune.
com m e en pays conquis ( f a m . ) fără m e n a j a m e n t e ; cu b r u t a li ta t e ,
com m e il faut aşa cu m tr e b u ie ; cum se cu v in e ; d u p ă c u v iin ţă ; d u p ă
ş a r t; c um este şi drept,
comm e il se doit aşa cu m treb u ie; cum se cu v in e ; d u p ă c u v ii n ţă ; cum
este şi d r e p t ; d u p ă şart.
com m e il sied aşa cum tr e b u ie ; cum se c u v in e ; d u p ă c u v ii n ţă ; cum este
şi d r e p t ; d u p ă şart.
comm encer par la queue a începe de la coadă.
comm encer par le com m encem ent a începe cu începutul; a pune treaba
pe curpen.
com m ent allez-vous? ce mai faci?; cum o duci cu sănătatea?
com m ent ça va? ce m ai faci?
com m ent cela? c u m aşa?
com m ent diable? cum oare?l; cum dracu?!

76
com m ent d ou cî a. cu m de n u ? ; cuiu s i nu?; b. cum d ra c u ? ; cum
oare?; c. cu m aşa?
com m ent êtes-vous avec...? în ce ra p o r tu ri eşti cu...?
com m ent l'entcndez-vous? ce vrei să spui cu asta?
com m ent so fait-il que... cum se l'ace c ă...; cu m de...
com m ent vous portez-vous? cum o duci cu s ă n ă t a t e a ? ; ce m ai faci?
com m e par enchantem ent ca prin farmec,
com m e qui dirait cum s-ar zice.
com m e si c ’était Iiier p a r c ă a fost ieri.
com m e si de rien n ’était ca şi cînd nimic nu s-ar fi în tîm p lat.
com m e s’il avait le diable h ses trousses parcă-1 aleargă Turcii,
com m e s’il tom bait de la lune p a rc -a r l'i c ă z u t din cer; e c ăzut din cer
(fig. f a m .) .
com m e suit d u p ă cum u rm ează,
com m e tel ca a ta re .
com m ettre un/le dard (arg.) la perfecţie,
com m ettre une bourde v. commettre un impair.
com m ettre une erreur a co m ite/a face o greşeală,
com m ettre une imprudence a com ite o i m p r u d e n ţ i,
comm ettre une indiscrétion a comite o indiscreţie,
com m ettre un tau x a com ite u n fais,
com m ettre une sottise a face o prostie.
com m ettre un impair ( f a m . ) a da în grop i; a face/a com ite o g afă/gafe;
a o face de oaie; a o face fia rtă ; a o îeşteli ( p o p .) ; a o buli (a r g .);
a o se r în ti; a-i s c ă p a poru m b elul,
com m ettre un vol avec effraction a com ite un fu rt p rin spargere,
com m e un cliien qu’on lou ette fără plăcere; silit,
com m e une corneille qui abat des n oix l'ără n o im ă ; fără sens,
com m e une fleur cu m u l t ă u şu rin ţă,
com m e tin seul Iioinme ca u n sin g u r om.
comparaître en justice a c o m p ă r e a /a li adu s în fa ţa tribunalului,
compatir aux m aux d’autrui a îm p ă rtă ş i necazurile altuia,
comprimer sa colère a-şi s tă p în i l'nria/mînia.
compromettre sa réputation a-şi pierde r e p u t a ţi a ; a-şi m înca omenia,
compte là-dessus et bois de i’eau fraîche (p o p .) n u te bizui pe a sta;
pe u rechea aia să te culci tu .
compter avec l ’opinion a ţine seam a de p ă re re a lumii,
compter avec qch. a ţi n e seam a/so c o teală de c eva; a lu a am in te Ia ceva;
a lu a în seam ă.
compter les clous de la porte a a ş t e p t a m u lt şi b in e ; a i se lu ngi urechila
a ş te p tîn d ; a i se u ri aşte p tin d .
compter les coups a. a se ţin e d e o p a rte ; a fi n e u t r u ; b. a fi a rb itru ,
compter les étoiles a. a n u m ă r a pietrele; v. şi faire de la bouillie pour
les chats; b. a fi de o cu rio zitate bolnăvicioasă,
com pter les heures/les jours a n u m ă r a orele/zilele ; a i se p ă r e a că vremea
trece fo a r te încet,
compter les pavés (a rg .) a a ş t e p t a m u l t şi b in e ; a i se lungi urechile
a ş t e p tî n d ; a i se u rî aşte p tîn d .
compter les punaises (p o p .) a fi la z d u p /la răc o a re ; a fi la puşcăria,
compter par le m enu a socoti cu a m ă n u n t u l,
compter parm i/au nombre de a se n u m ă r a p rin tre
compter pour du beurre (p o p .) a fi egal cu zero; a fi c a n t i t a t e n eglija­
b ilă; a n u fi l u a t în seam ă.

11
compter ric-rac a-i ţine cuiv a co nt şi di? nllim u l b ă n u ţ.
com pter ses pas n. a merge încet; 1). a i'i pru d en t.
compter sur qn./qcli. a c o n ta / a se bizui pe cineva/pe ceva.
compter sur ses doigts a n u m ă r a pe degete.
compter tous les pas de qn. v. avoir qn. à l’œil.
concentrer sa fureur a-şi stăp in i furia/m înia.
concentrer son attention sur... a-şi c o n ce n tra a te n ţ ia asupra...
conclure un accord a încheia u n acord.
conclure nn contrat a încheia u n c o n tract.
conclure un marché a în cheia/a face tirg u l/u n tîrg ; a se aju n g e cu tîrgul.
condamner à la corde a c o n d a m n a la spînzu răto a re.
condamner à mort a c o n d a m n a la m oarle.
condamner à perpétuité/à perpète perpette (p o p .) a c o n d a m n a pe v iaţă ,
condamner à une arï'cnde a pu ne la a m e n d ă /la ştraf.
condam ner qn. par défaut/par contum ace a c o n d a m n a pe cinevri în
co ntum acie.
condamner sa porte à qn. (f a m . ) a n u prim i pe n im en i; a n u lăsa pe
cineva să-ţi calce pragul,
conduire il grandes guides a goni n e b u n e şte ; a merge cu mare viteză,
conduire bien sa barque a-şi conduce bine b a r c a ; a şti să se descurce
în v i a ţ ă ; a se descurca bine in v iaţă,
conduire une personne à l ’autel a se căsăto ri cu cineva,
conduite oblique p u r t a r e p r e f ă c u tă ; făţărnicie,
conférence au som m et conferinţă la cel m a i înalt, nivel,
confier qcli. sous le sceau du secret a în c r e d in ţa cev a sub jurărvnnt.
conjurer un danger a p re în tim p in a o prim ejdie.
connaître à fond/dans les coins a cunoaşte în a m ă n u n t ; a şti h a ru l unui
lu c ru ; a cunoaşte ca în p alm ă,
connaître la coupure (p o p .) a tră i din te m iri ce.
connaître la musique a. a şti la ce să se a ş te p te ; b. a-şi conduce bine
b a r c a ; a şti să se descurce în v ia ţ ă ; a se descurca bine in v iaţă,
connaître le fin mot de l ’liistoire a şti p on tu l,
connaître Ie fourbi a şti să se descurce în v ia ţă ,
connaître Ic pelerin ( f a m . ) a-şi cunoaşte marfa,
connaître Ies ficelles du métier a cunoaşte chiţibuşurile meseriei,
connaître Ies tenants et les aboutissants d’une affaire a ş t i/ a cu n oaşte
to a te d e d esu b tu rile /to ate potecile; a şti ce şi cu m ; a şti rostul,
connaître par cœur a ş ti/a cu no aşte pe d in a f a ră / pe do rost.
connaître qcli. sur le bout du doigt a cu n o aşte u n lu cru ca pe apă.
connaître qn./qch. com m e sa poche a cu noaşte b in e pe cin ev a ; a s ta /a
şedea călare în in im a cuiva,
connaître qn. de longue m ain (f a m .) a c un oa şte pe cineva de m u ltă
vrem e.
connaître qn. de vue a cu no aşte pe cineva din vedere,
connaître qn. par cœur ( f a m . ) a cun oaşte b ine pe c in eva ; a s t a / a şedea
călare in in im a cuiva,
connaître quelques entorses à ses habitudes a face unele ex cepţii/a
se a b a te de la obiceiurile sale,
connaître son monde a şti cu cine are de-a face,
connaître tous les dessous d’une affaire a ş l i/ a cun oaşte to a t e d e d e su b ­
tu r ile /to a te potecile; a şti ce şi c u m ; a şti rostul,
coneervc^com m e la prunelle de ses yeu x a păzi ca lu m in a ochilor/
' c a 'ochii'din cap; a păzi cu sfinţenie,
conserver le souvenir a p ă s t r a a m in tirea.

78
conserver sa tête a-şi p ă s t r a sîngele rece; a nu-şi pierde c u m p ă t u l;
a rămiriG c a l m ; a n u se p ie r d e cu firea ; a - ş i fa ce fire; a -şi ţ i n e î n g e r ii,
conserver son calm e a-şi p ă s t r a c u l m u l .
consigner sa porte à qn. (fa in .) a u u prim i pe nim eni; a n u lăsa pe
cineva să-ţi calce pragul,
construire des châteaux de cartes a clădi pe ni^ip; a-şi face iluzii; a-şi
în tem eia ceva pe p aie; a se legăn a în iluzii,
conter des l)onnles/des couleurs/dos fagots/des lanternes/des sornettes
a spu ne braşoave/p răp ăstii; a spune/a t u r n a la p a la v re ; a s p u n e /a
vo rb i cîte în lu n ă şi în stele/în so are; a în şira la gogoşi,
conter fleurette à une fem m e a face cu rte unei femei; a trage clopotul/
clopotele.
contes à dormir debout poveşti de a d o rm it copiii; cai verzi pe pereţi,
contes bleus poveşti de a d o r m it copiii; cai verzi pe pereţi,
contes borgnes po v eşti de a d o rm it copiii; cai verzi pe pereţi,
contes de bonne fem m e po veşti de a d o rm it copiii; cai verzi pe pereţi,
contes de fée poveşti cu zmei şi zîne.
contes de Ja cigoşme p o v eşti de ad o rm it copiii; cai verzi pe p ereţi,
contes de m a mère l’oic po veşti cu zmei şi zîne.
contes de Peau d’Âne po veşti cu zmei şi zîne.
contes en l’nir poveşti de a d o rm it copiii; cai verzi pe pereţi,
contourner la vérité a d e n a tu r a ad evărul,
contracter une maladie a c o n tr a c ta o b o a lă ; a-1 lovi o bo ală,
contracter un emprunt a c o n tr a c ta / a face u n îm p r u m u t,
contre Ie gré de qu. îm p o tr iv a vo inţei cuiva,
contre toute attente c o n tr a r t u t u r o r aşteptărilor,
contre vents et marées în ciu da t u t u r o r g reu tăţilo r,
convoquer le ban et l ’arrière-ban a c h em a pe to ţi/e u mic cu m are.
corner une nouvelle ( f a m . ) a t r î m b i ţ a o veste,
corps et âm e t r u p şi suflet,
corps sans âme ( f ig .) om fă r ă căpătîi.
coucher à la belle étoile ( f a m . ) a do rm i su b cerul liber,
coucher à plat a dorm i fără p ernă,
coucher dehors a dorm i sub cerul liber,
coucher qch. par écrit a a ş te rn e /a p u n e ceva pe hirtie.
coucher qn. sur le carreau a p u n e /a culca pe c inev a la p ă m î n t ; a pune
jos; a d a /a face p a la n c ă la p ă m în t.
coucher son fusil eu joue a p u n e p u şca la ochi; a ochi.
coucher sur la dure/la paille a. a dorm i pe p ă m î n lu l gol/pe seîn du ri;
b. a o duce greu.
couci-couça ( f a m . ) aşa şi aşa; ceac-pac.
couler à flots a curge şiroaie,
couler à pic a se duce la fu n d ; a se îneca.
couler des jours paisibles/heureux v. aller son p etit train-train.
couler de source a se p ro du ce firesc, fără efort,
couler un billet à qn. ( f a m . ) a s tre c u ra un b ile t cuiva,
couler une affaire a s tric a o afacere.
couler un m ot à l ’oreille de qn. ( f a m . ) a s tre c u ra o v o r b ă cuiva.
couler un œ il /un regard a a ru n c a o privire.
coup bas (box) lo v itu r ă sub c e n tu ră.
coup d’air răceală.
coup de balai u n m ă t u r a t .
coup de bcc în ţ e p ă t u r ă ( f i g - ) ; ră u t a te .

19
coup de boutoir grosolănie tr în t it ă în fala.
coup de brosse un p e ria t.
coup de chapeau salu t.
coup (le chien l o v i tu r ă p e rfid ă , pe Ia sp a te.
coup de collier opintire ; efort.
coup de corne în ţ e p ă t u r ă ( f i g . ) ; r ă u t a te .
coup (le dent/langue înţepătură (fig - ) ; răutate.
coup de Icu foc de arm ă.
coup de fortune joc al întâmplării.
coup de tondre a. lo v itu ră de t r ă s n e t ; b. în drăgo stire la p r i m a v e d e re .
coup de fouet în d e m n ; stim ulare.
coup de fusil ( f a m . ) n otă de p lată p ip e r a tă .
coup de grâce lo v itu r ă de g raţie.
coup de griffe a. z g îrie tu ră ; b. bîrfă.
coup <ie hasard noroc.
coup (le Jarnae lo v itu r ă p erfid ă, n e a ş t e p ta t ă ,
coup de langue b îr fă ; calom nie.
coup de l ’étrier p a h a r b ă u t la b o tu l calu lu i; u ltim u l p a h a r.
coup de main lo v i tu r ă în d r ă z n e a ţă .
coup de maître lo v itu r ă de m a e s tru .
coup (le mer fu r tu n ă s c u r tă /d e s c u r tă d u r a t ă .
coup de patte a. zg îrietu ră; b. bîrfă.
coup d’épée dans l ’eau g a u rà - n apă.
coup de pied en vache ( p o p . ) lo v itu r ă perfidă.
coup d’épingle aluzie r ă u t ă c io a s ă ; r ă u t a t e ; ironie; m u ş c ă tu r ă ; în ţ e p ă ­
tu ră.
coup de gang hem oragie cerebrală.
coup de soleil insolaţie.
coup d’essai p rim a încercare.
coup de tam pon ( p o p .) pum n; ghiont.
coup d’État lo v itu r ă de s t a t.
coup de tête f a p t ă n e c u g e ta tă /n e b u n e a s c ă .
coup d’<eil o c h e a d ă ; privire.
couper à travers cham ps a o lua peste c îm p ; a a p u ca peste cîmp.
couper à une corvée ( f a m . ) a s c ă p a de o belea,
couper au plus court a o lua pe s c u r tă tu r ă .
couper bras et jam bes à qn. a . v. couper la chique à qn .; II. a-i t ă i a cu iva
aripile; c. a obosi/a epuiza pe cin ev a ; d. a îm piedica pe c inev a să
acţioneze,
couper cabèche (p o p .) a tă i a capul.
couper com m e le genou de nia grand-m ère (despre cuţite) a tă ia ca din­
ţii b ab ei.
couper court à qch. a pune capăt la ceva.
couper dans le pont a căd e a /a se p rin d e sin g u r în c a p c a n ă /în laţ/in
cursă; a se lăsa p ă c ă l it/ tr a s pe sfoară; a fi p r i n s /l u a t ca din oală;
a în ghiţi g ă lu ş c a /h a p u l/c a lu p u l; a se p rin d e în la ţ ; a m în ca şofra-
n ul/calupul ; a se lăs a prins în cursă,
couper dans le vil a tă ia în c arne vie.
couper dedans v. couder dans le pont.
couper en m orceaux â t ă i a în bucăţi.
couper la chique à qu. a. a-i lu a cu iva p iu itu l/g r a iu l; a lăsa fără c u v î n t ;
b. v. couper la parole à qn.
couper la gorge à qn. a-i tăia cuiva beregata.

89
 couper la parole ù qn. a tă ia v o rb a cuiv a; a tu n d e b o tu l cuiva ( p o p . ) ;
a-i tăia/a-i c u rm a cuiva cu vin lu l.
couper la poire en deux a îm p ă rţi şi bucuriile şi necazurile,
couper Ia route à qn. a-i tă ia cuiv a drum ul,
couper le câble a ru p e relaţiile,
couper le cliem în à qn. a-i tăia cuiva d rum ul,
couper le cou à qn. a tăia capul cuiva,
couper le courant a în tre ru p e curentul,
eouper l’élan a-i tăia elanul; a opri/a tă ia /a potoli avintul.
couper Ie mal à/dans sa racine a c u rm a /a tă ia răul de la r ă d ă c i n ă ;
a sm ulge răul din rădăcină,
couper le sifflet à qn. (p o p .) a. a-i tă ia cuiva b e re g a ta ; b. a lăsa pe
cineva cu g u ra căsc ată/tab lo u ,
cuuper le souffle (fig .) a tăia răsufla rea ; a lua m a u l; a lăsa pe cineva
cu g u ra căsca tă/ta b lo u ,
couper Ies ponts (f a m . ) a rup e relaţiile,
couper les vivres à qn. a t ă i a c u iv a su b v e n ţia .
couper l’herbe sous les pieds de qn. a-i tă i a cuiva c raca de sub picioare;
a-i tăia cu iva m a c a ro a n a ; a-i lua cuiv a scara.,
couper net a i-o tă i a s c u r t; a refu za categoric,
couper un arbre à blanc estoc a tă ia u n copac de la ră d ă cin ă,
viiüper un cheveu en quatre ( f a m . ) a despica firul de p ă r in p a t r u ;
a tăia firul in p a tr u ,
couper 1111 liard en quatre a-şi m în ca de sub u n gh ie /d e sub t ă l p i ; a-şi
suge de sub u n g h ie; a da o ţe t m itei; a tă ia firul de m ălai in o p t/
în p a tru ,
coupeur de bourses borfaş,
coup tatal lo v itu ră de m oarte,
coup franc (spori) lo v itu r ă liberă.
coup monté lo v i tu r ă p re m e d it a tă ; renghi p re g ă tit pe ascuns,
coup perdu lo v itu r ă fă ră efect; lo v itu ră ra ta tă ,
coup sur coup u na d u p ă a lta ; fără în trerupe re,
courant d’air (ari’.) zvon.
courber l ’échine (levant qn. a se pleca în fa ţa cuiva,
courber le dos a-şi îndoi s p in a rea /g ru m azu l; a-şi încovoia spinarea,
coureur de cafés stîlp de cafenea,
coureur de îlots v în ă t o r de zestre,
courir à briile ab a ttu e v. courir à toutes jambes.
courir à fond de train v. courir à toutes jambes.
courir à la catastrophe ( f a m . ) a merge la pieire.
courir il perdre haleine a alerga cu sufletul la g u ră /in lr-u n suflet,
courir après les chausses de qn. a h ă rţu i pe cineva,
courir après qn. ( f a m . ) a ii pe urm ele cuiva,
courir après une ombre a alerga d u p ă o nălucă,
courir à qn. sur l’haricot (p o p .) a scoate pe cineva din sărite /d in b a la ­
m ale/d in ţiţln i/d in ră b d ă r i/d in oprele; a scoate pe cineva din boii
lui; a scoate din ră b o j ; a-1 călca pe b ă t ă t u r ă / p e nervi,
courir à sa ruine (fiu n .) a merge la pieire.
courir à toute bride/à toute vitesse v. courir à toutes jambes.
courir à toutes jam bes a fugi m î n d n d pâm inlul; a-i sfîrîi picioarele
alergind; a fugi de s c a p ă r ă p ietrele; a alerga ca u n bezm e tic; a
alerga de m a m a focului; a-i sc ă p ă ra călcîiele/picioarele; a fugi ca un
ogar/ca s c ă p a t din p uşcă/ca v iu lu i; a fugi cil îl ţin picioarele; a fugi

81
 ca tă u n u l c.u p aiul; a fugi io pu rrşte; a alerga cit îl ţin picioarele;
a sc duce ca vin tu i (şi ca ghidul),
courir au plus pressé a se ocupa do ce e m ai urgent,
courir au secours de qn. a alerga în a ju to ru l cuiva,
courir aux quatre cent m ille diables a face pe dracu-n p a t r u ; a se face
lu n tre şi p u n te : a se da peste cap ; a d a pe ici, a da p e colo/mcolo
/încoace; a d a din mîini şi din picioare; a se da in lungiş şi în cu rm e­
ziş; a se da ca a p a de m a l; a s e d a /a u m b la cu pletele în v î n t ; a mişca
din loc/a r ă s tu r n a to a te p ietrele; a r ă s t u r n a m u n ţii; a mişca
to a t ă co ard a ; a d a la deal, a d a la v ale; a u m b l a v a lv irto j; a face
im posibilul; a pune în cruciş şi în curmeziş,
courir coniüie au t'eu v. courir à toutes jambes.
courir comme un chat maigre/com m e un dératé/comme un perdu/comme
un lapin/com m e un lièvre,com m e un râle/comm e un zèbre (fa m .)
v. courir à toutes jambes.
courir dessus eoknmc un chat sur la braise a trece repede peste o dis­
cuţie/peste un subiect,
courir deux lièvres à la îois a u m b la d u p ă doi iepuri deodată,
courir la gueuse a se destrăbăla,
courir le cachet a d a lecţii particulare.
courir le cotillon, le jupon, le guilledou, la prétentaine (fig. fa m .) a
sări gardurile; a se ţine/a alerga d u p ă fuste,
courir le m êm e lièvre a u rm ă ri acelaşi scop.
courir le monde a cutreiera lu m e a in iung şi-n lat.
courir le risque de se noyer ( f a m .) a-şi limple/a-şi îneca pipota,
courir les champs a. v. aller en vadrouille; b. a fi compromis,
courir les places a u m b l a d u p ă slujbă.
courir les rues a. v. aller en vadrouille; b. a se găsi pe to a te drum urile,
courir qn. (p o p .) a bate/a toca pe cineva la c a p ; a se p u n e c a ţă pe
capul cuiva,
courir sa chance a-şi încerca norocul.
courir sus à qn. a sări in capul cuiva/a-i sări cuiva în cap.
courir un danger/un risque a fi in prim ejd ie; a li in b u z a tu n u l u i; a se
zb ate in ghearele m o r ţii; a fi în c u m p ă n ă de v ia ţă /d e m o a r te ; a fi
la g u ră de c u p to r ; a-1 p a şte pe cineva p rim e jd ia ; a av ea val.
courir une bordée a face escapada; a colinda cîreiumile (despre m a ­
r ina ri).
courir une lance avec qn. a. a avea u n conflict cu cineva; b. a discu ta
în co ntradictoriu ,
courir ventre à terre v. courir à toutes jambes.
couronner les vœ ux de qn. a îndeplini dorinţele cuiva,
couronner un ouvrage a p rem ia o lucrare,
courtiser la daine de pique a fi a m a t o r de joc de cărţi,
courtiser les Muses a face versuri,
cousu de lil blanc (fig. f a m . ) cu su t cu a ţ ă albâ.
cousu main c u s u t de mînă.
colite que coûte cu orice p r e ţ ; cu to t dinad insu l; m o rt-c o p t; n e a p ă ra t,
coûter à qn. les yeux (le la tête a-1 co sta pe cin eva ochii din cap.
coûter clinud (f a m . ) a avea un p re ţ piperat,
coûter cher ù qn. a costa scu m p pe cineva.
coûter deux/irois fois rieri a li ieftin ca b r a g a ; a costa nim ica to a tă ,
couver des yeux a m înca pe cineva din ochi ; a pierde din ochi pe c inev a;
a se u ita la cineva ca Ja so a re/c a la u n cireş c o p t; a sorbi cu p rivirea ;
a sorbi pe cineva intr-o lingură de a p ă ; a p ră p ă d i din ochi pe cineva.

82
 couver sous la cendre a mocni sub cenuşii: a fi cărb u n e potolii,
couver une maladie (fa m .) a duce o boală pe picioare; a cloci o boală,
couver une trahison a p un e la co Ie o trăd a re ,
couvrir d’éloges a copleşi cu elogii.
couvrir qn. de bou e/d efange a îm proşca pe cineva cu noroi; a-1 ponegri,
couvrir sa marche a-şi ascunde in tenţiile; a u m b l a cu m iţa-n sac.
couvrir ses frais a-şi scoate chelluiaîa/banii/pîrloala; a-şi acoperi
cheltuielile.
couvrir sou jeu a-şi ascunde in tenţiile; a u m b la cu m iţa -n sac.
couvrir une faute a ascunde o greşeală.
cracher à la face/à la figure/au nez de qn. ( f a m . ) a scuipa pe cineva
în obraz.
cracher au bassin/au bassinet (pop. în v .) a-şi dezlega punga/băierilo
pungii.
cracher blanc a av ea gîlu l u s c a t; a-i sfîrii cu iva gitlejul de sete.
cracher fies injures ( f a m . ) v. alreuver qn. d ’insultes.
cracher du îcu a scuipa foc.
cracher jaune (p o p .) v. avoir la bourse ronde.
cracher ie morceau (arg.) a tu r n a ; a ciripi,
cracher son embouchure (arg.) v. aller à Crevant.
cracher sur le mastic (p o p .) a lăsa b a l t ă : a lăs a to tu l t a b ă r ă ; a lăsa
ceva in p a ra g i n ă ; a lăsa fo aie la păm înt: a o lăsa în c u r c a tă /m o a rtă
în p ăp u şo i; a d a /a lăsa ceva în tră sn e t (re g .); a-şi pune coada pe
spinare.
cracher sur qch. a dispreţui ceva.
cracher sur qn. a iinproşca p e cineva cu noroi; a-1 ponegri,
craindre qcli. com m e la peste,com m e Ie feu a se tem e de ceva ca dracul
de tă m îie ; a se tem e de cev a ca de foc/ca de ciumă,
craindre son père a-şi respecta ta tăl.
crâne de piaf (p o p .) cap de p ă sărică ; cap sec; m in le u şuratică ,
cravater qn. d’un nœud coulant au petit jour ( f a m . ) a d ace pe cineva
la spînzurăloare.
créer qcli. de toutes pièces a face ceva din nimic,
créer un précédent a crea un precedent.
creuser l ’estomac ( f a m . ) a deschide pol'ta de m îneare; a face p o ftă
de m în eare; a d o şte p la /a s lirai pofta,
creuser sa fosse a-şi s ă p a sing ur g ro a p a ; a şi-o face cu :n,'na Iui.
creuser sa fosse avec scs dents a-şi să pa g ro ap a cu dinţii,
creuser son sillon a merge n e a b ă t u t pe dru m u l său.
creuser un sillon a răstni’na brazda.
creuser un verre (arg.) a goli p a h a ru l pînă-n fond; a d a p a h a ru l p este
cap.
crever dans Ia m ain a da chix (într-o afacere); a d a carul de m a l; a
fringe carul; a o d a in b a r ă ; a o p a n e de m ăm ălig ă ; a minoa o
ceapă d e g era tă; a scoate boii din jug fără c o a m e ; a se u m p le de
b rînză ( f a m . ) ; a suferi o înfrângere,
crever dans sa peau ( f a m .) a. a plesni/a se sparge de gras; b. a m u ri/a
plesni do ciudă; a-i c răp a fierea de necaz,
crever tl’argent ( f a m . ) v. avoir la bourse ronde.
crever de dépit a-i c răp a cuiva fierea de necaz; a m u ri/a plesni de c iu d ă ;
a nu m ai p u te a de necaz,
crever de faim ( p o p .) a m u ri de foam e; a fi m o r t de foame.

83
 crever d’cmbonpoint/de graisse a plesni do g ras ; a d a într-o b u c ă să
crape ce alaltă; a se sp arg e de gras,
crever de rire ( f a m . ) a m uri de rîs; a se om orî de rîs.
crever do santé a plesni/a pocni de s ă n ă t a t e ; v . şi aller comme le Pont
N eu f.
crever d’orgueil ( f a m . ) a fi plin de sine; a nu-i aju n g e nici cu p ră j in a
la n as; a nu-1 m ai încăp ea cămaşa,
crever l’abcès a s p arg e/a tăia bu ba.
crever la gueule ouverte (p o p .) a m ûri ca u n cîine.
crever la paillasse & qn. (p o p .) a-i lu a cu iva m irul; v. şi battre à bras
raccourcis.
crever le cœur & qn. a frînge/a zdro bi/a sfişia cuiv a inima,
crever le plafond (f a m . ) a merge p re a d e p a r t e ; a sări peste cal; a se
întrece cu şag a; a depăşi lim ita n o rm a lă ; a exagera,
crever les yeux (fig. f a m . ) a sări în ochi; a fi evident,
crever l ’organe (arg.) v . avoir les crocs.
crever son pneu (arg.) v, aller à Crevant.
crever un œ il ( p o p .) "a nu m ai a c o rd a credit,
criblé de dettes d a to r v în d u t.
cribler de balles a ciurui cu gloanţe,
crier à faire trembler les vitres a ţ i p a cît îl ţine gura.
crier à gorge déployée/ù gosier déployé/à plein gosier/à pleine gorge/à
tue-tête a ţip a cît îl ţine gu ra.
crier à l ’injustice a p ro t e s ta îm p o tr iv a nedreptăţii,
crier au feu/au secours a strig a d u p ă aju to r,
crier au scandale a d a în vileag ceva scandalos.
crier casse-cou & qn. a deschide c u iv a ochii (fig .) ; a p reven i pe cineva
de o prim ejdie; a strig a „păzea“ .
crier connue un putois a ţip a c ît îl ţin e gura.
crier com m e un sourd/comme un perdu/com inc un voleur/com m e un
brûlé/com m e un beau diable/com me un veau a ţipa cit îl ţine gura.
crier des injures à qn. v. abreuver qn. d ' insultes.
crier du haut de sa tête a ţ i p a cît îl ţin e gura.
crier fam ine/m isère a se v ă ie ta de fo am e; a se văicări,
crier gare a preveni pe cinev a de o p rim ejd ie; a strig a „p-ăzea“ .
crier grûce/m erçi a. a cere în d u r a re ; a im p lora m ilă; b. v . baisser la
lance.
crier haro sur qn. a huidui pe cineva.
crier la vérité a sp u n e a d e v ă ru l sus şi ta r e ; a strig a adevărul,
crier m iracle a se extazia.
crlçr qch. sur les toits ( f a m . ) a b a te t o b a ; a tr îm b iţa .
crier raca sur qn. v. abreuver qn. d'insultes.
crier vengeance a cere răz bu nare.
croire au Père Nolil ( f a m . ) a crede în b a s m e ; v. şi bâtir sur le sabie.
croire qch. dur com m e fer a fi ferm convins,
croire qn. sur pacole a crede pe c inev a pe c u v în t.
croire que c ’est arrivé ( f a m . ) a . a crede că l-a prins pe D u m n eze u de
u n picior; b. a o lua de b u n ă .
croire qu’ou va y arriver eu soufflant dessus ( f a m . ) a crede că e floare
la ureche.
croiser le fer avec qn. a . a face p olem ică; b. a încrucişa spadele,
croiser les armes a în crucişa spadele,
croiser les bras v. rester les bras croisés.
croiser les jam bes a pu ne picior p este picior.

84
croq uer Ia pie (ar%.) v. aimer Ia bouteille.
croquer le m a r m o t a a ş t e p t a m u l t şi b in e ; a 1 se u rî aştep tîn d .
croquer 1111 ltérilaifi* ( f a m . ) a p ă p a o moştenire.
croite! (fa in .) d răcia draculu i 1
crouler la (etc a da din cap.
croûter (Iu zepll ( a r g ) v. avoir les crocs.
croyez eela et buvez de Tenu ( p o p .) nu te bizui pe a s t a ; p e u re c h e a
aia să te culci tu.
cueillir des lauriers a culese ianri.
cueillir un voleur ( f a m . ) a pune m ina pe un hoţ.
cuire à Hou doux a fierbe In foc mic.
cuire n l’étuvée a fierbe iiiălu;şii,.
cuire dans son ju s a. a răm în e izolat; b. a m u ri/a se coace de c ă ld u r ă ;
a sr u a te lim b a de căld ură,
cuisiner qn. ( f a m . ) a h ă r ţ u i pe cineva, a-1 sili să facă m ărturisiri,
cul par-dessus tê te de-a b erb eleacul; de-a rostogolul,
cultiver les muscs a se ocupa de poezie; a scrie poezii
cuiliver son jardin a duce o v ia ţ ă lin iş tită; a trăi in tihnă,
cu m uler métro-boulot-dodo et b erceau-plu m cau -îou ru eau ( f a m . ) a f;
femeie b u n ă la loate.
cuver son vin/une bonne cuite a dorm i d u p ă beţie.
d

d'ailleurs de altfel.
d am er le pion à qn. ( f a m . ) a i-o lua cu iv a în a in te ; a ieşi tr iu m fă to r;
a întrece pe cinev a; a o a p u c a în a in te ; a răm în e pe cineva,
dans ce but in acest scop.
dans ce cns în cazul acesta,
dana ce dessein în acest scop.
danser (levant le bulîet a n u a v e a nim ic de m încare.
danser la branle du loup a sparge n u c a ; a sări pirk-azul; a m in ea din
oală; cinstea m itei la oala cu sm intînă.
danser la danse du bide/du ventre (p o p .) v. avoir Ies crocs.
danser la m alaisée (arg.) a încasa o chelianeală; a lua u n caftan,
danser la sarabande a face lă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se u m fla în bojoci,
danser sur la corde raide v. battra de l'aile.
dans la circonstance în acest caz; în aceste condiţii; dacă aşa s ta u lu ­
crurile.
dans la îleur de l ’âge în floarea viratei.
dans Ia mesure du possible in m ă s u r a posibilului; pe nipsura posibili­
tăţilor.
d an s'la nuit des temps în n eg ura vremii.
dans Ia pensée de cu ghidul de a; cu in te n ţia de a.
dans le but/le dessein de in scopul de a.
dans le civil în v ia ţ a civilă.
dans le lointain în zare; la orizont.
dans le monde pe lu m e; în lume.
dans le secret de son cœur în sinea s a ; în forul său interior.
dans les lim ites du possible în lim ita posibilităţilor.
dans les moindres détails pînă în cele m a i mici a m ă n u n t e ; in a m ă n u n t ;
cu a m ă n u n t u l; cu d e -am ăn u n tu l.
dans l'intention de cu ghidul de a; cu in te n ţia de a.
dans mon esprit în g hidul m e u ; în in te n ţia mea.
dans quel dessein? in ce scop?; ca ce?
dans son for intérieur in forul să u inte rio r; în sinea sa.
dans toute la force du term e în to a t ă p u te r e a cuvintuli.i.
dans un autre ordre d’idées în a ltă ordine de idei
dans une certaine m esure într-o oarecare m ă s u ră ; inlrucHva.
dans une large mesure in m are măsură,
dans un esprit de cu scopul de a ; c a in te nţia ,
d’après ce qu’il dit d u p ă cîte pretinde,
d’après nature d u p ă iw.tarà.

86
dare-dare în fuga mare.
dauber (sur) qn. u. a-şi b ate joc de c in eva ; a a ru n c a o g h e rgh in ă ( a r g .);
a-i d a cu iva u n colb; a da pe cineva pe/p rin p îrlitură ; a face pe
cineva de m a s c a ra ; a lu a pe cin eva îm p re ju r; a lu a pe cineva in
balon/in tă r b a c ă /i u tă r b ă c e a lă /în gurgui/pe gurgui/in ris; I). v. casser
du sucre sur le dos de qn.
d ’nutant plus cu a t i t mai mult.
d’autorité a. în m o d p r i p it ; b. a r b i tr a r ; fără a con sulla pe nim eni; de
un ul singur.
débarquer chez qn. ( f a m . ) a veni pe n e a ş t e p ta t e la cineva ; a veni pe
n ep u să m asă.
débarrasser la table a strînge m asa.
débarrasser le plancher ( f a m . ) a-şi lu a tă lp ă ş i ţa ; a sp ă la /a ra d e p u ti n a ;
a-şi lu a picioarele la sp in are; a-şi lu a v ale a ; a d a b ir cu fugiţii; a-şi
face coad a colac.
débarrassez-moi le plancher! (fam-.) şterge-o!; c a u tă - m ă pe-afa.ră';
ia-ţi pap uc ii!; t i v a b ă ie te !; peisajul! ( p o p . ) ; a închide u şa pe d in a ­
fară; m in ă m ă g a r u l! ; ia-o din loc!; du -te la p ă c ate le!; h ai să-ţi v ă d
morsu! ( p o p . ) ; întin de compasul! ( a r g .); piei din f a ţ a m ea/din
ochii m ei!; pleacă de-aici!
débiner le truc (a r s.) a. a vinde p o n tu l; a da o p a stilă ; b. a face m ă r ­
turisiri; a-şi d e n u n ţa complicii,
débiner qn. v. casser d u sucre sur le dos de qn.
débine-toi! şterge-o!; ia-o din loc!; m în ă m ăgarul!
débiter des fagots/des fadaises a sp u n e b r a ş o a v e /p ră p ă s tii; a înşira la
gogoşi; a în drug a verzi şi u sc ate; a s p u n e /a t u r n a la palavre,
déblatérer contre qch. a se face foc şi p a r ă ; a se face D u n ă re de minie.
déblatérer contre qn. ( f a m .) v. casser du sucre su r le dos de qn.
débloque pas! (arg.) lasă prostiile!
débloquer des pannes (arg.) a glumi,
débloquer les chasses (arg.) a se trezi din somn.
de bon augure de b u n augur.
de bon cœur cu d rag ă inim ă ; din to a t ă inim a ; b ucuros ; cu to a t ă b u c u ria ;
cu tr u p şi su flet; cu t o t dragul; cu tragere de in im ă; din to t s u fle tu l,
de bon gré de b u n ă voie.
<le bon m atin dis-de-dim ineaţă; cu n o ap tea -n cap.
de bonne grâce cu d ra g ă in im ă; cu Lot dragu l; din to a t ă inima,
de bonne guerre în m od cin stit; deschis; loial,
de bonne heure dis-de-dim ineaţă; cu n o a p te a -n cap.
déborder de joie v. avoir la joie au cœur.
déborder de rie a fi plin de v ia ţă /d e energie/de av în t.
de bouche à oreille in m od confidenţial,
déboucher qn. (p o p .) a-i deschide cuiv a capul,
déboucher une bouteille a d e s tu p a o sLiclă; a scoate dopul unei sticle,
débouler de la cocotte (arg.) a o lu a ra z n a ; a-şi pierde firul ideilor,
de bout à bout de la u n c a p ă t la celă lalt; de la cap la c o ad ă; dintr-un
c a p ă t în altul.
de bric et de broc cum dă D u m n e zeu ; la în tîm p la re ; eu ce se nim ereşte,
débrider la margoulette (arg.) a b ă g a la jg h ia b /la g hio zdan ; a d a fălci,
débrider les yeux de qn. a deschide cuiv a ochii; a-1 face să v a d ă a d e v a ­
ru l; a-i lu a cuiva p e rd e a u a de pe ochi; a face să-i ca d ă cuiv a solzii
de pe ochi.

87
débrider scs châsses (a rg.) a sla la pîndă.
de but en blanc a. din sen in; pe n e p u să m a s ă ; b. în m od d ire c t; fără
m e n a ja m e n te .
décanter ses idées ( f ig .) a-şi p u n e ordine in idei; a-şi limpezi gîndurile.
de ce côté-là v. p a r là.
do ce fuit din a c eastă c au ză ; ca u rm are,
de cette m anière astfel; în felul acesta.
décharger sa colere/sa rate/sa bile sur qn. a-şi v ă rs a focul a s u p r a cu iva;
a-şi v ă r s a m in ia pe cineva,
décharger sa conscience a-şi u şu r a conştiinţa.
décharger son cœur (în v .) a-şi deschide/a-şi descărca sufletu l/inim a;
a-şi răcori in im a; a-şi dezlega băierile inimii; a-şi sp u n e o fu i/p lsu l;
a-şi v ă rs a a m a r u l; a d a t'riu liber sentim entelor,
décharger un accusé a d epu ne m ă r tu rie în fav o area u n u i a c u z a ',
déchirer de coups a ru p e în b ă ta i e ; v. şi battre à bras raccourcis.
déchirer en m orceaux a ru p e în bu căţi,
déchirer le cœur à qn. a frînge/a zd ro b i/a sfîşia inim a cuiva,
déchirer le voile a. a d a la iveală ad e v ă ru l; b. a d e s tră m a o iluzie,
déchirer qu. & belles dents a d a /a trece/a cerne pe cineva p rin ciur şi
prin d îrm o n ; a face pe cineva cîrpă (de şters),
déchirer son tablier (arg.) a d a ortul/pielea popii; a se cu răţa,
de choix de p r e ţ ; de calitate.
de ci, de là de ici, de colea; ici şi colo; u n d e şi unde.
décider sur le coup a h o tă r î pe loc.
déclarer ballon (a rg.) v . avoir la dent.
déclencher une attaque a dezlăn ţui u n atac.
décliner son nom a se p re z e n ta ; a-şi spu ne numele,
décocher une œillade ( f a m .) a a ru n c a o privire,
décoller la poire (arg.) a ghilotina,
de compte à demi pe din două.
découvrir la m èclie/un secret a prin d e firu l/m işcarea; a descoperi se­
cretul.
découvrir le pot au x roses a p rin de firul/m işcarea; a descoperi secretul-
découvrir son flanc aux attaques ( f a m .) a se ex p u n e; a se lăsa des­
coperit.
décrire des festons (p o p .) a merge pe d ou ă cărări,
décrocher la timbale ( p o p .) a cîştiga lozul cel m are; a d a lovitura,
décrocher ses tableaux (arg.) a se scobi în nas.
décrocher une bonne situation ( f a m .) a p u n e m în a pe o situ a ţie b u n ă.
déculotter sa pensée (arg.) a-şi d a gîndurile pe faţă.
de droit de d r e p t ; legal,
de façon à ce que în aşa fel încît.
défaire un mariage a desface o căsătorie,
défendre sa porte à qn. a n u prim i pe cineva în casă.
défendre son bifteck (p o p .) a l u p t a p e n tr u existenţă,
défendre son blinde (arg.) a-şi a p ă ra interesele,
défense de fum er f u m a tu l oprit/interzis.
défense d’entrer in t r a r e a oprită,
déférer qn. à la justice a deferi p e cineva justiţiei,
do fil en aiguille a. din v o r b ă în v o r b ă ; din u n a in a lt a ; de colea pînă
colea; pe n e sim ţite; b. t r e p t a t ; c. succesiv,
défiler la parade (a rg.) a. v. aller à Crevant; b. v . déguerpir sans dem an­
der son reste.

88
 défiler son chapelet ( f a m . ) a-şi d a d ru m u l la g u ră ; a d eşerta sacul (pînă
la fun d); a dezle ga/a goli sacul; a sp un e t o t ce ştie.
défiler un chapelet d’injures a spu ne v orb e de ocară,
défoncer le portrait à qn. (arg.) v. abimer le portrait à qn.
de f«nd en comble în întregim e; de sus p în ă jos; din tem elie; de la
u n c a p ă t la celă lalt; d intr-u n c a p ă t în altul,
de fortune im provizat.
défrayer la chronique a da de v o r b i t; a da loc la c o m en tarii; a da
prilej de v o r b ă ; a in t r a în g u ra lu m ii; a-i m erg e/a i se duce cuiva
b u h u l; a atrage a te n ţ ia a su p ra sa.
défrayer la conversation a. a în tre ţin e c o n v ersaţia; b. v. défrayer la
chronique.
défricher le cam p/le terrain (fig .) a preg ăti terenul.
de ÎFont direct; fără înco nju r; pe şleau.
dégager qn. de sa parole a dezlega pe cineva de c u v în tu l d a t.
dégager sa parole a-şi lu a cuv în tu l înapoi.
dégager sa responsabilité a-şi declina răsp un derea.
de gaieté de cœur de b u n ă voie; v. şi de hon cœur.
de grâce! vă rog!
<le grand cœur cu d ra g ă inim ă; din t o a t ă inim a; din t o t sufletul,
de grands m ots a. v orbe m a r i; b. v orbe sforăitoare,
do tiré à gré prin b u n ă înţelegere.
de gré ou de force de voie, de nevoie; v r î n d - n e v r î n d ; cu voie sau fără
voie.
dégringoler de son piédestal a-şi p ierde prestig iu l/d em nitatea,
de gros mots cu v in te grosolane; ocări.
déguerpir sans demander son reste a o lu a la fug ă/la s ă n ă t o a s a ; a o
cîrpi/a o croi/a o ra d e /a o îm p u n g e /a o tuli la fu g ă; a o dosi; a o
îm p à t u r a ; a o tu n d e ; a o lu a din Ioc; a-şi lua coad a la sp in are; a
lu a cringul în cap; a d eşerta coşul ( p o p . ) ; a d a dosul; a da dos la
fa ţă ; a p un e dos la fugă.
déguerpissez et en vitesse! (p o p .) ia-o din loc, şi repede!
de guerre lasse a. obosit de lu p t ă ; la c a p ă tu l p u te rilo r/ră b d ă rii; Ij. in
cele din u rm ă.
de giviugois pe dos; pe de-a-ndoaselea; sucit,
déguster des coups (p o p .) a incasa lovituri,
de h a u t goût co n d im e n ta t,
de haut parage de n e a m mare,
déjeuner par cœur v. bouffer des briques.
de jo ur în tim p u l zilei,
de jour en jour din zi în zi; pe zi ce trece.
(le la belle m anière ( iron.) fără m e n a ja m e n te ; cu b ru ta lita te ,
de Ia cave au grenier de jos în sus; in întregime,
de la m ain à la main de la m în ă la m în ă ; fără in te rm e d ia r; direct,
de la tête aux pieds din cap p înă-n picioare; din cre ş te t p înă-n tălpi,
délester qn. de sa fortune ( f a m .) a u şu r a pe cineva de p arale (f a m .) .
délicatesse (le conscience scrupule.
délier la langue à/de qn. a face/a d e term in a pe cineva să v o rbească;
a dezlega lim b a cuiva,
déloger sans tambour ni trompette a pleca pe furiş/pe şest/pe nesimţite,
de loin de d e p a rte ; de la distanţă.
de loin eu loin a. din loc în loc; b. din an in p a ş te ; din paşti în crăciun;
din joi în paşti,
de longue (arg.) fără în treru p e re ; fără oprire.

80
 de longue lialeiue de am p lo are ; de largă respiraţie.
de longue main a. cu m in u ţio z ita te ; cu g rijă; 1). cu m u lt tim p înainte.
de main de maître cu m ăiestrie; m agistral.
<Ic ma iu eu main din m în ă în mînă.
domain il fera jour mai e şi mîine zi; nu e nici u n zor.
de mal en pis din ce în ce m a i rău ; din coadă opincă; din ciur în dîrmon.
d'emander compte à qn. a cere cuiva socoteală; a trag e pe cineva Ia r ă s ­
p u n d e re ; a sări cu g u ra la cineva ; a lu a pe cineva îm p re ju r/la refenea.
demander des dom m nges-intérêts a cere daune,
demander grâce/quartier/merci a. a cere ie r ta re /in d u rare ; b. a se recu­
noaşte învins.
demander la lune a cere lu n a (de pe cer) ; a cere slele frip te din cor şi
sm ochine r u p t e din pomii R u salim u lu i; a u m b l a d u p ă la p te dc- cuc;
a cere la p te de la o v a c ă s le a rp ă : a cere lină de la broască,
demander l ’aman a cere iertare/în du rare.
demander la raison d’une chose a cere explic aţia/c auz a un ui lucru,
demander la vie a cere iertare/in du rare,
demander l ’heure a întreb a cît e ceasul,
demander pardon a cere iertare.
demander qcli. à cor et à cri ( f a m .) a ccre ceva cu m u l tă insistenţă,
demander raison a cere cuiv a socoteală; a trage p e cineva Ia r ă s p u n ­
dere; a sări cu g u ra la cineva; a lu a pe cineva îm p re ju r/la relViiea.
demander satisfaction a cere satisfacţie,
demander son dû a-şi cerc dreptul,
de manière à astfel încit.
de maniere générale a. în general; 1). Ia o adică.
(le (telle) manière que de aşa m a n ieră că.
démarrer au quart de tour ( f a m .) a pleca ca din p uşcă; a porni s ă g e a tă /
glonţ.
démarrer de qch. (f a m .) a re n u n ţ a la ceva; a a ban do na ,
démarrer en quatrième vitesse (f a m . ) a pleca ca din p u şcă; a porni
săgeată/g lo nţ.
démasquer ses batteries a-1 lu a g u ra pe d in a in te ; a se d a de gol.
de m auvais augure de rău augur,
de m auvaise grâce fără plăcere ; silit,
de mauvais genre de pro s t gust.
de m a vie je n ’ai vu chose pareille! în v i a ţ a m ea n-am vă zu t aşa ceva!
déinêicr Ie vrai du fau x a alege ad ev ăru l de minciună,
démêler une affaire a descurca iţele; a-i d a de cap ; a lă m u ri; a scoate
ceva la lumină,
de m êm e que la fel cu ; ca şi.
(le mémoire d’hom m e de cînd lumea.
déménager à la cloche de bois/à la ficelle a se m u t a pe ascuns fără a
p lăti chiria (a scoate mobila pe fereastră),
démentir sa promesse a nu-şi ţin e făgăduiala.
dem eurer bouche béante/bée v. avoir le bec gelé.
demeurer capot v. avoir le bec gelé.
demeurer chocolat a răm îne cu buzele u m f la te ; a răm în e b o to s /b u z a t/
mofluz: a sufla în bu ze; a lu a (o) plasă,
demeurer coi a-i pieri g raiul; a-şi pierde g raiul; a răm în e fă ră glas; a
răm îne m u t ; a i se îu a/a-i p ieri/a i se în cu rc a/a i se ingroşa cuiva
limba.
demeurer court a. a u it a ce vo ia să s p u n ă ; b. a n u av ea p re z e n ţă de spirit.;
a nu şti ce să răspu nd ă.

00
 demeurer en reste avec qn. a răm în e în d a t o r a t cuiv a; a d a to r a cuiva
recunoştinţă.
demeurer pétrifié a s t a crem ene; a s t a stîip (de crem ene); a răm îne
încrem enit (de groază),
demeurer sans voix a răm în e fără g la s /m u t; a-i pieri/a-şi pierde graiul,
demeurer sur la m auvaise bouche a răm în e cu o im presie p r o a s tă ; a
răm îne c.u u n eşec/cu o jignire,
demeurer sur le carreau a răm în e la t ; a răm în e m o r t pe loc.
demeurer sur son appétit a. a se scula de la m as ă flăm în d ; 1). a reduce
din pretenţii,
demeurer tout confus a face/a sc h im b a fete-feţe.
de m ieux en m ieux din ce în ce m ai bine,
démolir Ja façade à qn, (arg.) a-i stilcî cuiva m u tra ,
de mon temps pe v rem ea mea.
démontrer qeli. preuve en main a d e m o n s tra t u i l u c r u pe b a z ă de dovezi,
de nature din fire.
de nos jours în vrem urile/in zilele noastre,
dénouer la langue de qn. a dezlega lim b a cuiva,
de nouvelle date de d a t ă recen tă; de curînd.
d’entrée de jeu chiar de la început,
de pair à compagnon pe picior de egalitate,
de pupa ( f a m .) p e rim a t; d e m o d a t; desuet,
de part et d’autre de ambele p ărţi
dépasser les bornes a intrece/a depăşi m ă s u ra ; a se întrece cu glu m a;
a în tin d e p re a ta r e co ard a; a în tin d e a ţ a ; a nu av e a m arg in i; a sări
peste cal; a trece peste răscoale; a trece peste p r e a tc ă ( r e g .) ; a depăşi
limitele; a depăşi orice lim ită; a-şi p erm ite orice,
dépasser qn. de cent coudées ( f a m .) a l'i cu u n cap m ai sus dccît cineva;
a nu se p u te a m ă s u ra cu cineva: a fi cu m u l t deasu p ra altora,
dépenser beaucoup de salive ( f a m .) a-i merge/a-i u m b la g u ra ca o
m o a ră ; a-i tu ru i cuiv a g u ra ; a 1111-i m a i s t a cuiva g u ra ; a d a cu
meii ţa.
dépenser sans compter ( f a m . ) a-i aluneca banii p rin tre degete,
de peur de de te a m ă că.
de pied eu cap din cap p în ă-n picioare; din creştet pin ă-n tălpi,
de pied ferm e h o tă r it, fără a d a înapoi,
déplacer de l ’air ( f a m . ) a se am bala.
déplacer la question a se abate de la su b ie ct; a s c h im b a /a suci vorba;
a lu a a ltă vorbă,
de plein droit de d re p t; în m od legitim ; firesc,
de plein gré pe v ru te,
de plein fouet orizontal,
de plein saut d eod ată , brusc,
de plus belle mai a b itir ; m ai virios.
de porte eu porte din casă in casă.
déposer le masque a-şi d a g'îndurile pe f a ţ ă ; a-şi dezvălui gîndurile;
a-şi d a jos masca,
déposer ies armes a depune arm ele; a c a p itu la : a se d a ' b ă t u t ,
déposer sou bilan a da falim ent,
déposer son mandat (arg.) v. aller à Crevant.
dépouiller le scrutin a despuia scrutinul,
dépouiller qn. a lu a şi c ă m a şa de pe cineva,
dépouilles mortelles ră m ă şiţe păm înteşti.
de première classe de (mare) clasă; de clasa întîi.

SI
 de première main în m o d direct; din p ri m a mînă.
de prime abord la p ri m a v edere; din prim ul m o m e n t; la început,
de propos délibéré în m od in t e n ţi o n a t; cu p r e m e d ita re ; în m od deliberat,
depuis A jusqu’à Z de la A la Z; de la alfa la omega,
depuis de longues années de ani şi an i; de cînd cu lupii alb i; de cînd era
b u n ic a f a t ă ; de cînd scria m u sca pe p erete; de cînd a z b u r a t gîsca
din frigare; de m u l tă vrem e,
depuis le déluge de cînd cu t a t a Noe.
depuis peu do curînd.
depuis que le monde est monde (f a m . ) de cînd lu m e a (şi păm întul).
depuis quelque tem ps/depuis un certain temps de c îtv a tim p ; de o b u c a tă
de v rem e ; de la u n cîrd de vrem e ; de u n cîrd de ani ; de la o vrem e ;
dintr-o v rem e; de o se a m ă de vrem e,
de quel droit? eu ce drep t?
de quelle manière? ce fel?; în ce m od?
de quel pays venez-vous? pe ce lum e eşti?
de quoi s’agit-il? despre ce este v o rb a ?
de quoi se m êle-t-il, celui-là? de ce se am estecă/se b ag ă?
de reste m ai m u lt decît e nevoie.
de rien p e n tr u nim ic (răspuns la „m ulţum esc"); p e n tr u p uţin,
dernier cri (f a m . ) u ltim a m o d ă ; ultim u l ră c n e t; s u p r e m a elegantă,
dernier mot u ltim u l cuvînt.
dérouiller sa mémoire a-şi îm p ro sp ă ta memoria.
de sa propre autorité de u nu l singur; a r b i tr a r ; Ia ră a con sulta pe nim eni.
de sa propre initiative din proprie in iţiativă.
descendre au eercueii/au tom beau/dans la tombe a-şi d a obştescul sfîrşit.
descendre com m e du petit lait ( f a m . ) a se unge pe g ît; a-şi unge ţrîtul.
descendre dans l ’arène ( f a m .) a ridica m ă n u ş a ; a prim i p ro v o c a re a ;
a ră s p u n d e la o provocare,
descendre dans la rue a se duce să manifesteze,
descendre de son empyréc a cobori din sfere în a lte; a veni la realitate,
descendre en droite ligne de a coborî în linie d irectă din.
descendre en feuille morte a cădea în gol, a se p ră buşi (despre avioane),
descendre en soi-m êm e a-şi s c r u ta conştiinţa,
descendre la garde (arg.) v. aller à Crevant.
descendre qn. en flam m es ( f a m .) a critica violent pe cineva,
descendre son pèze (arg.) a-şi cheltui biştarii.
descendre un mec (arg.) a-i face cuiv a de petrecanie,
descente sur les lieux descindere la f a ţ a locului/la locul faptei,
de science certaine din su rsă sigură,
des clous! (p o p .) cotul şi pişcotul!; p u ne-ţi po fta-n cui!
des deux mains (fig .) cu elan; cu entuziasm ,
de seconde main în m o d indirect
des embarras pécuniaires je n ă financiară,
d’é serter une cause a t r ă d a o cauză,
déshabiller qn. (fig .) a dem asca pe cineva,
des haricots! (p o p .) cotul şi pişcotul!; pu ne-ţi po fta-n cui!
déshonorer sa fam ilie a-şi dezonora familia,
dès Ia dernière bouchée im ed iat d u p ă masă.
dès la soupe de la încep utu l mesei.
dès l ’aube în zorii zilei; la re v ă rsa tu l zorilor; în fap tu l dimineţii.
dès Ie berccau/Ie biberon din leagăn; (încă) din faşă.
dès Ie com m encem ent de la în cep u t ; din capul locului ; de la b u n în ce p u t.

£2
dès le début din capul locului; (încă) de la bull în c e p u t; de la în c e p u t;
ch iar de la început,
dès le patron Jaquet dis-de-dim ineaţă; cu n o ap tea -n cap.
des nèfles (p o p .) cotul şi p işc otu ll; pu ne-ţi po fta-n cui!
des nouvelles de su lubrique ştiri născocite de cl.
de son m ieux cît mai bine,
de son plein gré de b u n ă voie.
de son propre chef eu de la sine p u te r e ; din pro prie in iţiativă,
de son propre m ouvem ent în m o d spo n tan ,
de son vivant în tim p u l vieţii.
désopiler/dilatcr la rate a înveseli socie tatea ; a te face să te p răp ăd eş ti
de ris.
des pas grand-eliose nişte terchea-berchea.
des pieds à la tête din cap pînă-n picioare; din creştet pîn ă-n tălpi,
dès potron-minet dis-de-dim ineaţă; cu n o ap tea -n cap.
dès que de în d a t ă ce.
dessiller les yeux de/à qn. (f a m .) a deschide cuiva ochii; a-1 face să
v a d ă a d ev ăru l; a-i lu a cuiva p e rd e a u a de pe ochi.
dessiner des festons ( p o p .) a merge pe d o u ă cărări,
d’estoc et de taille n. fără noim ă ; fără cap şi fără picioare; b. la în tîm plare.
détacher un soufflet à qn. (f a m .) a tr a g e /a ra d e /a cîrpi o p a lm ă cuiva,
détailler qn. de la tête aux pieds a m ă s u ra pe cineva din cap pînă-n
picioare.
détaler à toutes jambes (f a m . ) a-şi lu a picioarele la spinare,
déteindre sur qn. ( f ig .) a in fluen ţa pe c in e v a ; a a v e a influ enţă asu p ra
cuiva.
détenir un record a deţin e u n record.
de temps il autre/de temps en temps din cînd în cînd ; cînd şi cîn d; din
ră s tim p în ră s tim p ; în ră s tim p u ri; din v rem e în v re m e ; u n d e şi u n d e;
din tim p în limp.
de temps im mémorial din b ă tr în i; din tim p u ri/v re m u ri stră v e c h i; din
vechim e; din tim p u ri imemoriale,
détenir le pouvoir a deţine puterea,
détournement de fonds d e tu r n a re de fonduri.
détourner la conversation a s c h im b a /a suci v o r b a ; a lu a a ltă v o rb ă .
détourner les yeux ( f ig .) a n u da atenţie.
détourner l ’attention de qn. a d istrag e/a a b a te a te n ţ ia cuiva.
de tons côtés din to a t e p ă rţile ; în d r e a p t a şi în stingă.
de tous Ies jours o bişn uit; c u re n t; de fiecare zi.
de tout cœur din t o a t ă in im a ; cu d ra g ă inim ă; din t o t sufletul.
de toute façon/de toutes les façons în orice caz; orice s-ar spune.
de toute nature de t o t felul; de to a t ă m in a ; de t o t soiul.
de toute nécessité n e a p ă rat.
de toutes sortes de t o t felul; de to a t ă m în a ; de t o t soiul,
de tout poil/tous poils de t o t felul; de to a t ă m in a ; de t o t soiul,
de tont premier ordre de p rim ordin.
de tout son cœur a. din t o a t ă in im a; b. cu to a t e p ute rile; din ră s p u te r i ,
de tout temps din t o t d e a u n a ; din to a te timpurile,
de traviole (p o p .) s t r îm b ; cîş.
dévaler l ’esealier quatre à quatre ( f a m . ) a cobori scările în fugă.
devant tout Ie monde în f a ţ a tu tu ro r,
devenir blanc a păli; a se face alb ca v a ru l/c a peretele,
devenir chèvre a nu m ai a v e a r ă b d a r e să a ş te p te ; a se enerva,
devenir tout bleu v. avoir le bec gelé.

9Ï
devenir t o u t petit garçon a f i /a se- s i m ţ i in fe rio r.
déverser sa bile sur <in. a-şi vărsa Cocul asupra cuiva; a-şi vărsa m înia
pe ciiK'va.
dévider ii I’cstorgne (arg.) a minţi,
dévider le jar a vorbi in argou.
dévider bou eliapelet/sou écheveau (fon i.) a-şi da d ru m u l la g u r ă ; a
deşerta sacul (pînă la fun d); a spun e tot ce ştie.
deviner la pensée de qn. a cili gindurile cuiva,
dévisser son billard (p o p .) v. aller à Crevant.
de vive voix prin viu grai.
devoir une bclle/îièrc chandelle/un beau cierge à qn. a d a to r a cuiva
re c u n o ş tin ţă ; a fi m ult în d a t o r a t cuiva,
dévorer des veux a m în c a/a pierde/a prăp ăd i din ochi pe cinova; a
sorbi pe cineva într-o lingură de apă.
dévorer un affront a înghiţi gălu şca/h apu l; a nu a vea în c o tro ; a nu
av ea de alei.
de vous à mr*l in tre p a t r u ochi; fa ţă in faţă.
de vue din vedere,
d’habitude de obicei.
d’heure en heure a. din oră în oră; b. o d a tă cu trecerea tim p ului; cu
tim pul.
d’hom m e à hom m e de Ia om Ia om.
diable incarné d rac îm pieliţat : d ra c u ’ gol.
diamétralement opposé d ia m etra l opus.
dicter ses conditions a p un e condiţii.
dieu vous aide/vous bénisse! să-ţi a ju te D um nezeu!
digérer u n affront ( f a m .) a înghiţi gălu şc a/h apu l; a nu av ea încotro;
a nu a vea de aies,
dîner à la bonne franquette (f a m .) a m înea ce se găseşte, fără p retenţii,
fără fasoane,
dîner ù la course (arg.) a trage ţeapa.
dîner à la fortune du pot a m înea ce se găseşte, fără pretenţii,
dîner il la paire (arg.) a trage ţeapa.
dîner avec les chevaux de bois v. bouffer des briques.
diuer dehors a lua m a s a în oraş.
dîner en petit comité a cina cu ciţiv a prieteni intimi.
dîner par cœur v. bouffer des briques.
dîner sur le pouce a m înea in/pe fugă (în picioare).
dire adieu a-şi lua răm as b u n /z iu a b u n ă ; a-şi lua la revedere.
«lire adieu à Ia vertu (ir.), a sări pirleazul; a sparge nuca.
dire adieu à sa vie de garçon a se însura,
dire amen (à tout) a zice a m in ; a accepta fără rezerve,
dire à qu. ses quatre vérités a sp un e cuiv a v erd e in f a ţ ă ; a i-o spune
cu iva n e te d ; a sp un e (drept) in f a ţ ă ; a sp u n e fără ocol: a-i spune
cu iva c ev a/a i-o sp u n e de la obraz; a-i citi cuiv a buehiile; a t'ace
pe cineva de dirvală.
dire bonsoir à la compagnie (p o p .) v. aller à Crevant.
dire crûment les choses a v o rb i/a spu ne pe şleau: a fi slobod la gură;
a v o rb i ră s p ic a t; a dezlega calul de Ia gard.
dire de bons mots a spu ne glume,
dire de bouche à oreille (f a m . ) a şopti la ureche,
dire de gros mots a fi lim bă l a t ă ; a fi n e sp ă lat la gură.
dire des craques a tă ia (la) p iro ane; a croi la minciuni.

94
fir e dos mots ou l’air a v orbi în v în t,
dire des naïvetés a qiu iie proslii.
dire des noirceurs de qn. v. casser du. sucre sur Je dos ,7? qn.
dire des saletés a spuuo măscări/nccuviinţ-? ; a û lim bă la ( ù ; a fi n e s p ă ­
l a t la gură.
dire des sornettes a spune b r a ş o a v e /p ră p ă s tii; a spu no /a t u r n a la p a la ­
v re; a m înca p ra z ; a înd ru g a verzi şi uscate,
dire des vacheries a spune ră u tă ţi,
dire du bien de/sur qn. a vorbi de bine pe cineva,
dire du mal de qn. v. casser d u sucre sur le des de qn.
dire la lionne aventure a ghici v iito ru l; a da cu sita.
(lire la patenôtre du singe a clăn ţăni din dinţi.
dire la vérité a sp u n e adevărul.
dire le bonjour a da b in e ţe ; a s a l u ta ; a d a ziua b u n ă.
(lire le diable contre qn. v. casser d u sucre sur le dos de qn.
dire le mot de Cambronne a spu ne m ă scări/ne cuv iin ţe; a fi n esp ălat
la g u ră ; a l'i lim b ă lată.
dire nûm eut la vérité a v o rb i/a spu ne pe şleau; a v o rb i ră s p ic a i; a dez­
lega calul de la gard.
(lire peste et rage de qn. v. casser du sucre sur le dos de qn.
(lire pis que pendre de qn. v. casser du sucre sur le dos de qn.
dire qch. dans le tuyau de l’oreille a sp u n e cev a la ureche,
dire qch. histoire de parler a v orb i ca să se afle-n t r e a b ă ; a v orbi aiurea/
tam -nisani.
dire que... şi cînd te gîndeşti că...
dire son fait à qn. a sp u n e cuiva v erde în f a ţ ă ; a-i sp un e cuiv a ceva
de la o braz; a sp u n e fără ocol.
dire tantôt blanc, tantôt noir a av e a spirit de co n tra d ic ţie; v. şi aller
d u blanc au noir.
dire tout ce qui vient à Ia bouche a fi slobod la gură.
dire tout de go ( f a m . ) a v o rb i/a spu ne pe şleau; a vorbi ră s p ic a t; a
dezlega calul de la gard.
dire tout net a v o rb i/a spu ne pe şleau ; a v o rb i ră s p ic a t; a dezlega calul
de la gard.
dire vrai a spu ne drept.
discourir à perte de vue v. caqueter comme une pie.
discours que tout cela a p ă ele ploaie.
discuter le bout de gras ( f a m . ) a-i face cuiv a capul c a le n d a r; a im puia
capul/urechile cuiva,
discuter sur la pointe d’une aiguille a se ce rta p e n tr u n im ic u ri; a des­
pica firul de p ă r în p a tr u ,
diseur de riens flecar; guraliv;
disperser ses efforts/ses forces/son attention a-şi irosi eforturile/forţele/
atenţia.
disposer ses batteries ( f a m . ) a se p reg ăti de atac.
disputer de la chape à l’évêque a le certa p e n tru ceva ce nu te priveşte.
dissiper les doutes de qn. a risipi îndoielile cuiva.
dissiper un malentendu a pu ne c a p ă t unei neînţelegeri
dissoudre un mariage a desface o căsătorie.
distiller son venin sur qn. a-şi v ă rs a veninul a su p ra cuiva.
dites-lui bien (les choses de ma part transm ile-i s a lu tă ri din p a r t e a m ea .
divorcer d’avec le monde a se izola de lu m e ; a s t a ca u n huhurez.
dodeliner du chef/de la tête (f a m .) a d a din cap.
doigts de f.é;j miini de aur.

95
donner & cntendre/crolre/comprendre a d a de înţeles; a da s ă înţeleagă.
donner à terme a d a în arendă.
do nn er air a d a curs liber.
donner à l’entreprise a d a în an trep riz ă.
donner à qn. des noms d’oiseaux ( f a m . ) v. abreuver qn. d'insultes.
donner à qn. les trois sueurs ( f a m . ) a b ă g a pe cineva în sp erie ţi/in draci/
în răcori/in b oală/in n ă b ă d ă i ; a u m ple pe cineva de sperieţi; a face sa
îngheţe singele în vine ; a d a /a b ă g a groaza în c in eva; a b ă g a pe
cineva în alte alea; a speria pe cinev a de m oarte,
donner & qn. son paquet a trage u n p erd af/o p ra f tu ră /o să p u n e a lă c u iv a;
a d a cu iva peste b o t; a face ferfeniţă; a face pe cin eva p r a f t u r ă ;
a-1 în cărca pe cineva de d o a m n e - a ju t ă ; a lu a la rap a n g h e l; a lua
pe cineva în fab rică; a lu a pe cineva în /p rin p ene; a lua pe cineva
la d e p ă n a t /la ră fu ială/la refec/la ro s t/la trei pă zeşte; a sări cu g u ra
la cin eva ; a s c u t u r a bine pe cinev a; a s p ă l a capul c u iv a ; a sp ăla
pe cineva pe c a p ; a-i trag e c u iv a o b eşteleală/o refene a/un duş rece/
u n frecuş/un refec/un tighel,
donner il qn. son sac a d a papucii c u iv a; a se descotorosi de cineva,
donner à qn. toute liberté d ’action a lăsa cuiv a lib ertate de acţiune,
donner à qn. une calotte a tr a g e /a ra d e / a cîrpi o p a lm ă cuiva,
donner à qn. une volée de bois rert a trag e c u iv a un toc de b ă ta ie ,
donner ù réfléchir a d a de g în d it; a p u n e pe gînduri.
donner au but a o n im eri; a o b rod i; a nim eri în plin.
donner au plus larron la bourse a d a oile în p a z a lu p u lu i; a face pe
lup paznic la oi.
donner carrière (libre) a d a frîu liber; a lăsa în voie; a slobozi frîul;
a slăbi din frîu/din chingi,
donner carte blanche à qn. ( f a m . ) a d a cu iv a m în ă liberă; a d a deplină
lib e rta te de ac ţiu n e cuiva,
donner cause gagnée à qn. a d a cîştig de cau ză cuiva,
donner champ a oferi ocazia; a d a prilejul,
donner congé a d a drum ul.
donner (du) corps à ses idées a p u n e o idee în practic ă, a o m aterializa,
a-i d a formă,
donner cours a d a urm a re.
donner créance à une chose a d a crezare u n u i lucru,
donner dans la bosse v. couper dans le pont.
donner dans la visière à qn. a uim i pe cineva, a-1 im presiona,
donner dans la vue a uimi, a su rp rin de, a ferm eca pe c in e v a ; a face o
im presie pu ternică ,
donner dans Ie luxe a fi înclin at sp re lux.
donner dans le panueau/le piège a c ă d ea în cap c a n ă /în cursă/in laţ.
donner dans le ridicule a se face de rîs; a se face ridicol,
donner dans l’œ il/les yeux à qn. v. donner dans la vue.
•donner dans un guêpier a d a de belea /de b uclu c/de d ra c u l/ de p o tc ă ;
a in t r a la a p ă ; a-şi găsi b a c ă u l; a d a c in stea pe ruşin e; a d a cu b o tu - n
b a l t ă ; a o d a p rin şp erlă; a p ăţi u n a b u n ă ; a se afla în g u r a tu n u lu i;
a i se apro p ia fu n ia de p a r ; a se d a în l a ţ ca cioara; a in t r a în b e­
lea; a-1 lu a dracu.
donner dedans a c ăd e a /a se prinde sin g u r în c a p ca n ă /în cursă/in laţ.
donner de la baude (fig .) a d a sem ne de oboseală,
donner de la besogne ù qn. a p u n e pe cinev a 111 pîine ; a d a de lucru cuiva,
donner de l’air a aerisi.

98
 donner de l’air à qn. (arg.) a se m ă n a cu cineva,
donner de la pâture & l’ambition a aţ.îţa am b iţia,
donner de la tablature à qn. a d a c u iv a (le fu rcă: a d a de lucru cuiva,
donner de la tête contre le mur ( f a m . ) a se da cu capu l de pereţi/d e t o ţ i
p ereţii; a-şi d a cu p u m n ii în c a p ; a se zgîria pe ochi (p o p .) .
donner de l’eau bénite de cour a 1'ac.e promisiuni în vînt,
donner de l ’encensoir (par le ne*) a linguşi/a tă m îia pe cineva,
donner de l’inquiétude a provoca nelinişte,
donner des ailes à qn. (fig .) a da aripi cuiva,
donner des canards à m oitié (arg.) v. bourrer le crâne à qn.
donner des canards à qn. (arg.) a păcăli pe cineva, a-i face o şotie; v .
şi avoir qn. ju s q u ’à l ’os.
donner des coups d’encensoir a Linguşi/a tă m îia pe cineva,
donner des coups do pied en vache ( f a m . ) a d a lov itu ri perfide, pe la
s p a te ; a fi pre fă cut, ipocrit,
donner des leçons à qn. a d a sfa tu ri cuiva,
donner des répétitions a d a lecţii particulare,
donner des signes de fatigue a d a sem ne de oboseală,
donner des taloches à qn. ( f a m . ) a arde cuiv a c îtev a p a lm e ; a lu a pe
cineva la p a lm e ; a trage p alm e cuiva,
donner des verges pour se faire fouetter a furniza arm e îm p o tr iv a ta
însuţi.
donner du balai à qn. a d a a fară pe cinev a; a p u n e pe cin eva pe g o an ă;
a-i da cuiv a ră v a ş de d ru m /p a ş a p o r tu l ; a lu a pe cinev a în /p e gurgui;
a se descotorosi de cinev a; a da pap ucii cuiva,
donner du cœur à l’ouvrage a p u n e su flet (fig. fa m . ) .
donner du cœur au ventre à qn. a d a cu raj cuiva,
donner du feu à qn. a oferi un foc c u iv a (pentru a-şi aprin d e ţigara),
donner du fil ù retordre à qn. a da de furcă cuiva,
donner d’une main et retenir/reprendre de l ’autre a d a cu o m în ă şi a
lua cu cealaltă.
donner du nez en terre a. a c ăd e a /a da, a veni în n a s ; b. a suferi o
înfrîngere; a d a ch ix; a o d a în b a r ă ; a o p un e de m ăm ălig ă,
donner du tabac v. battre à bras raccourcis.
donner du tintouin à qn. a d a b ă ta ie de cap cuiva,
donner gagné v. baisser la lance.
donner gain de cause à qn. a da cîştig de cau ză cuiva,
donner jusqu’à sa (dernière) chem ise a d a şi c ă m a şa de pe el; v. şi avoir
le cœur sur la m ain.
donner la bourse à garder au larron a da oile în p a z a lupului ; a-1 face
pe lu p p aznic la oi.
donner la chasse à qn. a u r m ă r i în d eap ro a p e pe cin ev a ; a se ţin e de
urm ele cuiva,
donner la clé des champs ( f a m . ) a d a liber (cuiva),
donner la couleur à qn. (arg.) a p u n e /a ţine pe cineva la cu re n t,
donner la jam bette à qn. a p u n e cuiva piedică,
donner l’alarme a d a ala rm a.
donner la m use à qn. a duce pe cineva cu preşul/cu zăhărelul/cu cobza/
cu vorbe dulci,
donner la note a d a n ota.
donner la pièce a da bacşiş,
donner l ’appoint a plăti p în ă Ia u ltim u l bănuţ,
donner la vie a d a v i a ţ ă ; a aduce pe lum e.
donner le branle à a p u n e in mişcare.

m
 donner le bras il qn, a du /a oferi cuiv a b ra ţu l.
doHücr le cliauge à qu. a ind uce pe cineva în ero are; a tr a g e o leapşă
cuiva.
donner le coup <!o grâce a d a lo v itu r a de graţie,
donner le/un coup de pouce ( f a m . ) a . a d efo rm a re a l it a te a ; b. a ad uce
un u ltim retuş; c . a stringe de g ît pe c in eva; a-i suci c u i v a . gitul.
donner le croc en ja m b e à qn. ( f ig . ) a tă i a /a lu a c u iv a a p a de la m o ara,
donner le départ a d a sta rtu l.
donner le ïcu vert (à qu.) ( f a m . ) a d a a u to r iz a ţia ; a-şi d a conslm ţă-
m întul.
donner le (coup do) îion (p o p .) a ad uce u n u ltim retuş.
donner le ïlubard/le HulJe/lc trac (a rg.) v. donner à qn. les trois sueurs.
donner le jour a d a n a şte re ; a a duce pe lam e.
donner le pas à a d a prio rita te /în tiie ta te .
donner le sein à l ’enfant a a lă p t a copilul.
donner les étrivières ù qn. (in v .) a b a t e cu c u re a u a ; v . şi battre ă bras
raccourcis.
donner le signal du départ a da startul.
donner les jetons à qn. ( f a m . ) v. donner à qn. les trois sueurs.
donner les m ains v. baisser la lance.
donner l’estocade a d a lo v itu r a de graţie.
donner les verges a b a te cu vergile.
donner lo taf (a rg .) v. donner à qn. les trois sueurs.
donner le ton/le la a d a ton ul; a conduce.
donner réveil a. a d a a la r m a ; a atra g e a t e n ţ i a ; I). a p u n e în g ard a,
donner libre cham p/cours a da i'riu liber; a slăbi din frîu/din cliiiigi.
donner libre cours à scs larmes a-şi d a d ru m u l lacrim ilor; a sc po rn i
pe plîns.
donner lieu à a da ocazia; a d a loc la.
donner ombrage a trezi bănuieli.
donner plein pouvoir a d a c u iv a m în ă lib eră ; a d a deplină li b e rt a te do
acţiu ne cuiva.
donner pleins gaz ( f a m . ) a. a p orni în v ite z ă ; b. a d a bice; a-i da b ă la i e /
zor ( f a m . ) .
donner pleins pouvoirs a d a p u te r i depline; a d a delegaţie,
donner prise ù qch. a se exp un e la ceva; a oferi prilej p e n tr u ceva.
donucr qu. (arg.) a face m ă r tu risiri; a-şi d e n u n ţa complicii,
donner raison ù qn. a d a d re p t a te c u iv a; a recunoaşte că cincva are
drep tate.
donucr sa bénédiction ( f a m . ) a a p ro b a în întregime,
donner sa chance à qn. a da cuiva o şansă, o posibilitate,
donner sa démission a-şi d a / a -şi înainta/a-şi p re z e n ta demisia,
donner sa langue aux chats/aux chiens a r e n u n ţ a ; v. şi baisser la lance.
donner sa m ain/sa tête à couper a p u n e m ina-n foc; a-şi p u n e capul,
donner sa m esure/la mesure de son talent a a r ă t a ce poate; a arăta de
ce e în s t a re ; a-şi da m ăsu ra,
donner sa parole a-şi da cuvîntul.
donner sa pièce a d a bacşiş,
donner satisfaction a d a satisfacţie,
donner sa voix a -.şi da consim ţăm în lul.
donner ses huit jours à qn. (f a m . ) a pune pe cineva pe liber/pe v e rd e ;
a scoate din m u n că/d in pîine.
donner siirne de vie a d a sem n de v iaţă,
donner soif a p ro du ce s ete; a înseta.

98
donner son accord a-şi d a aco rd ul/a senlim en tul/sp rijinul/eon sim lă-
mintul.
donner son as sentim ent a-şi d a asen lim o n tu l/aco rd u l/sp i'ijim iî/c o n -
s i m ţ ă m î n tu l.
donner son aval a-şi d a a c o r d u l /a s e n tim e n tu l /s p r ij in u l /c o n s i m t ă m î n -
t ii I.
donner eon avis a-şi s p u n e c u v în t u l/ p ă r e r e a ; a-şi da p ă re r e a ; a-şi d a
cu s o co ata/cu presup usul,
donner son com pte à qn. a. v. donner ses h u it jours à qn.; b. a se p u r t a
cu cineva dupii cum m e rită ,
donner son plein a a r ă t a ce p o a te /d e ce e în s t a r e ; a-şi da m ă su ra,
donner suite a da u rm a re .
donner sur les nerfs à qn. a călca pe cineva pe b ă t ă t u r ă / p e coadă/
pe picior; a călca pe cineva pe nervi,
domier sur lc3 ongles a dojeni.
donner tête baissée dans qch./dnns le panneau a. a se a v în ta orbeşte;
b. v. couper dans le pont.
donner tort à qn. a nu d a d r e p t a te cuiva.
donner un blanc-seing ù qn. a da cuiva m în ă lib eră; a da deplină liber­
t a t e de acţiu ne cuiva,
donner un bon pil à qch. a p u n e ceva pe u n făgaş bun.
donner un bon tour à qch. a p re z e n ta ceva într-o lu m in ă favorabilă,
donner un chèque en blanc à qn. a da p o liţă în alb cuiva,
donner un coup au cœur à qn. a p ro vo ca cuiva o d urere; a rup e cuiva
băierile inimii,
donner un coup de balai a d a cu m ă tu ra ,
donner un coup de barre v . changer de batteries.
donner un coup de bec à qn. a în ţe p a /a îm punge pe cineva,
donner un coup de canif dans le contrat ( f a m .) a ii necredincios în căs­
nicie; a călca a lă tu re a cu drum ul,
donner un coup de caveçon à qn. ( fig .) a înfrînge trufia cu iva; a tăia
cuiva din unghişoară.
donner un coup de collier ( f a m . ) a. a îng răşa porcul în ajun; b. a se
opinti din răsp uteri,
donner un coup de fil a d a un telefon.
donner un coup de fouet à l ’organisme a stim ula organismul,
donner un coup de griffe & qn. v. casser d u sucre sur la dos de qn.
donner un coup de inain/d’épaule/de pouce à qn. ( f a m . ) a d a cuiva o
m în ă de aju to r,
donner un coup d’épée dans l ’eau a d a cu b ît a în b altă,
donner un coup de peigne à qch. a finisa u n lucru,
donner un coup de pied à qn. a trag e cuiva un picior în spate,
donner un coup de pied aux fesses ( f a m . ) a trag e cuiva u n picior în
spate.
donner un coup de téléphone a d a im telefon.
donner un coup de pouce à qn. ( f a m . ) a sp rijin i/a favoriza pe cineva;
a a j u t a p e cincva s â reuşească,
donner un cours a ţine u n curs.
donner un croc-en-jambe à qn. a p u n e cuiva piedică,
donner une beigne/une calotte à qn. ( f a m . ) v. allonger une gifle à on.
donner une bonne tournée/une volée de coups/une volée de bois vert
Ù qit. V. battre à bras raccourcis.

M
donner une brûlée à qn. ( p o p .) v. battre à bras raccourcis.
donner une chiquenaude a d a u n b o b îm a c .
donner une conférence a ţin e o conferinţă.
donner une danse à qn. a. v. battre à bras raccourcis ; b. v . abreuver qn.
d ’insultes.
donner une entorse & la vérité a d e n a tu r a adevărul,
donner une nasarde/des nasardes à qn. v. dauber (s u r ) qn.
donner une tape à une bouteille (arg.) a d a pe gît u n p a h a r/o sticlă;
a goli p ah a ru l p în ă-n f u n d ; a d a p a h a ru l peste c a p ; a r ă s t u r n a p a h a ­
ru l pe gît.
donner un galop à qn. ( f a m . ) v . donner à qn. son paquet.
donner un gnon ( p o p .) a tr a g e un p u m n / u n gh ion t cuiva.
donner un m auvais tour a p re z e n ta într-o lu m in ă proastă .
donner un os à ronger à qn. a d a c u iv a u n os de ros.
donner un ramponneau ( p o p .) a trag e un p u m n / u n g h io n t cuiva.
donner un savon à qn. ( f a m .) v . donner à qn. son paquet.
donner un suif à qn. (p o p .) v. donner à qn. son paquet.
donner un tuyau/des tuyaux à qn. ( f a m . ) a d a i n f o r m a ş i confidenţiale;
a v ind e p o n tu l ; a d a o pastilă,
donner vent (fig .) a d a cuiv a m ină liberă; a d a d eplină lib ertate de a c ţi­
u ne cuiva,
d’ordinaire de obicei; de regulă.
dorer la pilule & qn. a. a îndulci pilula; 1). a duce pe cineva cu preşul/
cu zăhărelul/cu cobza/cu v o rb e dulci,
d’ores et déjà încă de pe acum.
dormir à bâtons rompus a dorm i pe a p u c a te /p e sponci,
dormir à la belle étoile a dorm i sub cerul liber,
dormir à poings term és a dorm i b u ştean /ad înc /du s.
dormir comm e un bienheureux a dorm i som nu l cel dulce,
dormir comm e un loir/une m arm otte, une m asse, une souche, un sourd,
un sabot a dorm i b u ste an /ad în c/d u s.
dormir debout a dorm i de-a-n picioarele.
dormir du dernier som meil a dorm i so m n ul de veci/som nul celor drepţi/
so m n u l cel de pe u r m ă ; a adorm i de veci; a ad o rm i în tru D om nu l;
a se odihni cu drepţii,
dormir d’un som meil de plomb a dorm i b u ştean /ad în c/d u s.
dormir du som m eil du juste v . dorm ir d u dernier sommeil.
dormir en lièvre a dorm i iepu reşte; a dorm i so m n ul iepurelui,
dormir la grasse m atinée a se scula tîrziu dim ineaţa,
dormir les yeux ouverts a d orm i iepu reşte; a dorm i som nu l iepurelui,
dormir pour toujours v. dormir du dernier sommeil.
dormir sa nuit a-şi face somnul.
dormir son dernier som m eil v . dormir d u dernier sommeil.
dormir sur la besogne a nu se omori cu tr e a b a ; a n u se speti muncind,
dormir sur ses deux oreilles a dorm i fă r ă grijă.
dormir sur son travail a nu se omorî cu tr e a b a ; a nu se sp eti muncind,
doubler le cap (des tem pêtes) a. a trece h op ul/g irla; b. a depăşi vîrsta
pasiunilor; a trece p ragu l bătrînelii.
doubler le pas a g răb i p asu l; a m ări c om pasul (f a m . ) .
doubler qn. ( f a m . ) a tr ă d a pe cineva, a-1 lu cra pe dedesubt,
doubler une classe a răm în e rep etent,
dragon de vertu p ersoan ă v ir tu o a s ă ; stîlp al virtuţii,
dresser contravention a face proces-verbal de contravenţie,
dresser des em bûches a p u n e piedici.

100
dresser la table/le couvert a p un e m asa.
dresser la tête a ridica c a p u l; a se redresa.
dresser l’oreille/les oreilles a ciuli urechile; a trage cu urechea.
dresser ses batteries a se preg ăti de a n i une.
dresser un piège/un filet a în tin d e o cursă/u capcană.
dresser un proces-vcrlml a încheia un proces-verbal.
droit des gens d re p tu l ginţilor.
droit de rie et de mort d r e p t de v i a ţ ă şi de moarte.
du bout des dents în silă; i'âră tragere de in im ă; Iară plăcere.
du bout des lèvres în silă; fără tragere de inimă; I'âră plăcere.
du com m encem ent à In fin de Iu în c ep u t p in ă la sfirşil.
du fait de d a t fiind; din cauza.
du fait que în tru cît.
du fond de son cœur a. din adîucul inimii; b. în sinea sa ; în forul său
interior.
du grand flanc! (arg.) pe c u v în t de onoare!
du jour au lendem ain de pe o zi pe a l t a ; de azi pe m îin e; de la o zi
la alta.
du large! faceţi loc!
du m a tin an soir de d im in eaţă pinii seara,
du m êm e âge que de-o v.'rslă c u ; leat cu.
du m êm e coup t o t o d a t ă ; cu aceeaşi ocazie,
du m om ent que de v rem e ce; din m o m e n t ce.
d’un bond din tr-o să r itu r ă ; d in tr-u n sait.
d’un bout à l’autre de la u n c a p ă t la c elălalt; de la cap la c o a d ă ; din
scoarţă-n s c o a r ţă ; d in tr-u n c a p ă t in altul,
d’un cœur léger cu nepăsare.
d’un commun accord de com un aco rd ; în tr-n n g rai; prin b u n ă învoială.
d’un (seul) coup din tr-o d a l ă ; dintr-o sing ură d a t ă ; dintr-o lo v itu r ă .
d’un coup d’aile în zbor n einL rerupl; fără a se opri.
d’une lmleine d intr-o suflare.
d’une main cu o sin gu ră mînă.
d’une manière ou d’une autre într-un fel sau altul.
d’une m inute à l’autre dintr-o clipă în a l t a ; d in tr-u n m o m e n t in tr-a ltu l.
d’une part pe de o parle.
d’une voix chevrotante cu u n t r e m u r în glas
d’un instant à l’autre din clipă în clipă; din m o m e n t în m o m e n t; din-
tr-u n m o m e n t într-altu l.
d’un jour à l’autre de pe o zi pe a lt a ; de azi pe m îine; de la o zi la a lta .
d’un seul jet/du premier jet dinlr-o (singură) d a t ă ; din tr-o .lovitură,
d’un trait d in tr-u n condei.
du plus loin qu’on se souvienne de cînd lu m e a ; din b ălrin i ; din tim p u r i/
vrem u ri stră v e c h i; din vech im e; din tim p u r i imemoriale,
du reste de altfel.
du tem ps de la reine B erdie v. au temps où les bêtes parlaient.
du temps où les alouettes tom baient toutes rôties v. a u temps où les bêtes
parlaient.
du tout au tout în întregime.
du train dont/où vont les choses... aşa cum s ta u lucrurile...
du vent! fleacuri!
du vin à faire danser les clièvres vin care strepezeşte dinţii.

101
e

pau bénite de cour prom isiuni în vînt,

ébrécher sa fortune a-şi ştirbi/m icşora averea,
écarquiller les yeux a căsca/a h olb a ochii; a face ochii mari,
écarter qn. du droit chemin a a b a te pe cineva de la calea cea d r e a p t ă /
de la d ru m u l cel d rep t,
échafauder des suppositions/des hypothèses a em ile t o t felul de păreri,
échanger des m ots vifs avec qn. a av e a u n schim b de cu v in te cu cineva,
échanger sa carte avec qn. a provoca pe cineva la duel,
échapper com m e une anguille a s c ă p a /a lu n e ca /a i se stre c u ra cuiva
p rin tre degete,
échauffer la bile à qn. ( f a m . ) v. courir à qn. su r l'haricot.
cchanffer les oreilles à qn. ( f a m . ) v. courir à qn. sur l'haricot.
éclairer la caboche à qn. (p o p .) a-i deschide cuiva capul,
éclairer sa lanterne a se face înţeles,
éclater au nez de qn. a-i rîde cuiva in nas.
éclater de rire a izbucni în rîs; a trîn ti un h o h o t de rîs.
écorcher l ’anguille par la queue a încăleca pe la coada calului ; a face
lucrurile pe dos.
écorcher l ’anguille quand on la tient a p ro fita de ocazie; a n u lăsa să-i
scape ocazia; a p rin de m om entul,
écorcher Ies oreilles (fig. f a m . ) a zgîria urechea,
écorcher une langue ( f a m . ) a stîlci o limbă.
écosser l ’argent (p o p .) a risipi ba n ii; a a r u n c a b anii pe fereastră; a chel­
t u i n e b u n e şte ; a se ju c a cu b a n ii; a lu a cu o m în ă şi a d a cu a l t a /
cu zece; a m in ca a u r cu lingura,
écouter de toutes ses oreilles ( f a m . ) a fi n u m a i ochi şi u re ch i; a asculta
cu zece urechi,
écouter Ie chant des sirènes a se lăsa adem e nit,
écouter son coeur a-şi ascu lta inima,
écraser dans l’œ uf a înăb uşi în faşă.
écraser le coup (arg.) a trece p esté cev a/a şterge cu buretele,
écraser Ie grain (arg.) v. faire rubis sur l'ongle.
écrém er du lait a sm in lîn i lap te le ; a scoate sm în lîn a cle pe lap ie.
écrémer une affaire ( f a m .) a lu a caim acul; a lu a p a r t e a cea m ai bună
d in ceva.
écrire au courant de la plum e a scrie cum ii vine, fără a-şi îngriji stilul.
écrire com m e un ange a av ea o scriere frumoasă.
écrire com m e un chat a scrie la b a gişt.ii.
écrire en lettres de feu a scrie energic, im presionant.

102
écrire pour son courent a ple da pro domo.
éc rouer qn. v. boucler qn. à l'ombre.
écunier de rage a s p u m e g a /a l'ierbe de m îa ie ; a face sp u m e la gură.
écumcr des nouvelles a v in a ştiri.
écumcr les grands chem ins a jefui la d ru m u l mare.
écumcr les m arm ites (p o p .) a trăi ca u n p a ra z i l; a trîndăvi.
écum cr les m ers/les côtes a face piraterie.
écum cur de mer pirat.
effacer une bouteille (arg.) a b e a /a sufla o s I ici il pe nerăsuflate,
effacer un plat (p o p .) a b ă g a la jg h ia b /la ghiozdan,
effeuiller la marguerite ( f a m .) a în t r e b a m a r g a r e t a ; „ m ă iubeşte, nu
m ă iub eşte11.
égratigner qn. (de ses railleries) ( f a m .) a lu a pe cineva în zeflemea/în
b a tjo c u ră /în p le a s n a / în periplizon/in băşcălie; a d a în t ă r b a c ă pe
cineva.
égrener des souvenirs a-şi d e p ă n a am in tirile ; a-şi petrece cev a în m in te/
în amintire,
élever la voix a ridica vocea/glasul.
élever la voix pour/contre qn. a v o rb i în fav o a re a /îm p o triv a cuiva,
élever qn. jusqu’au ciel/jusqu’au x nues a ridica pe cin eva în slăvi;
a sui pe cineva în slav a cerului,
élever qn. sur le pavois a. a ridica pe cineva în slăvi ; 1). a aduce pe cineva
la putere.
élever un enfant à la dure ( f a m .) a creşte u n copil cu severitate,
élever un enfant dans du coton/dans l ’ouate a creşte u n copil în puf.
élever un enfant sous cloche a creşte u n copil în puf.
élire domicile a-şi stabili domiciliul,
élixir de hussard ţu ică.
elle a laissé aller le chat au from age a sări pîrleazul; a sparge n u c a ;
cinstea m iţei la oala cu s m in lîn ă ; a m în c a t din oală.
clic est bien bonne! asta-i bu nă'.; a lta a c u m !: ei poftim !
elle est forto/rnide/celle-là ( f a m . ) e ta r e !; e p re a de t o t ; asta-i culm ea!;
a s ta le întrece pe toate,
emballer qn. (arg.) v. boucler qn. à l'ombre.
embarquer qn. dans une mauvaise affaire ( f a m . ) a b ă g a pe cineva în
bucluc/în în c u r c ă tu r ă ; a b ă g a pe cineva la ap ă/în cofă: a b ă g a pe
cineva m esa; a b ă g a pe cineva in corn de cap ră/in chichion; a trage
pe cineva la fu n d ; a tr im ite pe cineva în g u r a tu n u l u i ( f ig .) .
emboîter le pas à qn. a. a merge ap ro ap e in sp atele cuiv a; b. a im ita
în tru to t u l pe cineva,
emboucher la trompette (fig. f a m . ) a v o rb i cu patos,
embrasser des yeux/du regard a cuprinde cu ochii/cu privirea,
embrasser les genoux de qn. a-i s ă r u t a c u iv a picioarele,
embrasser une carrière a alege o profesiune,
ém ettre des hypothèses a face ipoteze,
emmancher une affaire (fa r n .) a pune pe ro ate o tre a b ă ,
emm ener de force a lu a p e sus
emm ener tambour battant a lu a pe sus.
emmieller les bords du vase a . a îndulci p ilu la; b. a duce pe cineva cu
preşul/cu zăhărelul/cu c o b z a /c u v o rb e dulci,
émouvoir la bile à qn. v. courir à qn. sur l'haricot.
em pêcheur de danser en rond p e rs o a n ă care strică p lăcerea celorlalţi.

103
emplir son snc (p o p .) a b ă g a la jg hia b/la ghiozdan (pop.)-, a-şi um ple
ghiozdanul ( p o p . ) ; a-şi umple b u r t a ( f a m . ) ; a d a fălci; a ’ îm buca
topeşte.
em ployer Ie fer et le leu a recurge la măsuri e x tre m e ; a strînge
chingile.
em ployer les grands m oyens a recurge la m ăsuri ex tre m e; a slrînge
chingile.
em ployer le vert et le see v. courir a u x quatre cent mille diables.
em ployer toutes les herbes de la Saint-Jean v . courir a u x quatre cent mille
diables.
emporter la pièce a critica violent.
emporter le chat a. a-şi lua ră m as b u n de la călcîie; I). a se m u t a cu to­
tul dinlr-o casă.
emporter le morceau ( in v .) a av ea cîştig de cauză,
emporter qch. de haute lutte a obţine cuva cu m ari eforturi,
en am ont de în am o nte.
emporter tout son bazar/son bastringue (p o p .) a-şi lua/a-şi slrîng e ca­
trafusele; a se c ă r ă b ă n i ; a-şi lua ale trei fuioare; a u m b la /a se m uta
cu ş a t r a ; a m u t a c a m io n u ’ (arg).
en apparence în a p aren ţă.
en apprendre de belles sur qn. ( f a m . ) a afla m u lte pe se am a cuiva.
en aucun cas în nici un caz; su b nici u n cuvinL.
en aucune façon n icidecu m ; deloc; cîluşi de p u ţi n ; nici de frică.
en aucune m anière nicidecum ; deloc; ci tu şi de p u ţi n ; nici de frică.
eu aval de în aval.
en avant, marche! înainte, marş!
en avoir à qn. a av e a ceva cu cineva ; v . şi avoir de l'humeur contre qn.
en avoir à revendre a a v e a m a i . m u lt decît îi tr e b u ie ; a a v e a cu priso­
sinţă.
en avoir assez a fi sătu l p ln ă-n g îl/p în ă pesle cap /p în ă peste urechi;
a-i fi leh am ite de c eva; a i se acri cu iva de cev a; a-i fi cu iva inima
a c ră de c eva; a-i fi cuiva p a h a ru l plin ; a i se înăcri cuiva sufletul/
inim a de cineva/de c eva; a s e s ă l u r a de ceva ca do mere p ă d u re ţ e ; a
i se u rî cuiva cu cev a; a ajun ge la s a t u r a ţi e ; a-i fi cu iva silă de/să.
en avoir chaud v. avoir froid dans le dos.
«il avoir class (arg.) v. en avoir assez.
en avoir dans l ’aile a. a fi g rav b o ln a v ; b. a fi în dizgraţie,
en avoir dans la tête ( f a m . ) a avea ceva în cap.
en avoir dans le moulin ( arg.) a fi curajos,
en avoir dans le tube/le bide (arg.) a fi curajos,
en avoir de bonnes ( f a m .) a face glume reuşite,
en avoir de reste a av ea mai m u lt decît îi treb uie; a avea cu prisosinţă,
en avoir des sueurs froides v. avoir froid dans le dos.
en avoir en veux-tu en voilà ( f a m .) a avea ceva pe să tu ra te ,
en avoir froid dans le dos v. avoir froid dans le dos.
en avoir gros/lourd sur le cœur/sur la patate (p o p .) a avea/a-i fi cuiva
in im a grea/nea gră; a av ea u n foc la inimă,
en avoir jusqu’au bec (p o p .) a fi g h if tu it; a li s ă tu l ţifoaie; a se face
to b ă ; a omori păduchele/puricele pe b u rtă ,
en avoir jusqu’au m enton v. en avoir assez.
en avoir jusque par-dessus l ’épaule v. en avoir assez.
en avoir l ’air et la chanson a fi ceea ce pare.
en avoir l ’eau à la bouche ( f a m . ) a-i lăs a gura apă; a-i curge balele
diipă ccva (fam.).

104
en «voir le cœur net a. a fi lă m u rit într-o chestiune; b. a fi cu cugetul
împăcaL/cu c on ştiinţa îm p ăcată,
en avoir le cœur serré a i se slrînge cuiva inima,
en avoir le démenti a p ăţi ruşinea,
en avoir Je souffle coupé a i se tăia resp iraţia ; a fi uim it,
en avoir lourd sur la patate (p o p .) a n u p u te a înghiţi un afro nt/o insu ltă
/ o n ed rep ta le.
en avoir marre (p o p .) v. en avoir assez.
en avoir par-dessus la tête/les yeux v. en avoir assez.
en avoir par-dessus les bretelles v. avoir le p im en t sale.
en avoir par-dessus les oreilles v. en avoir assez.
en avoir plein lu bouche de qn./qch. ( f a m . ) a vorbi to t tim p u l despre
cineva/ceva.
en avoir plein la tête (f a m .) a se gîndi tot tim p u l la ceva/cineva.
en avoir plein le dos ( fa m .) v. en avoir assez.
en avoir plein le fignanl/le figue (arg.) a se plictisi de m o a r te ; a nu m ai
p u le a de plictiseală,
en avoir plein les bottes,les jam bes/les pattes ( p o p . ) j les baguettes/la
botte (arg.) V. avoir les jambes brisées/cassées.
en avoir plein les trous de nez (p o p .) a. v. avoir son paquet; b. a p a r ­
veni greu în v ia ţ ă ; e. a fi epu izat, obosit,
en avoir plein le troşnon/jusqu’au trognon (pop.) a fi p ro fu n d .jignit,
en avoir plein son sac (p o p .) a. a fi g h if tu it; b a li sătu l pînă-n g ît/
p în ă peste cap; c. a fi b e a t criţă/m o rt.
en avoir pour son grade ( f a m .) a primi cît poate duce,
en avoir quigne (arg.) v. en avoir assez.
en avoir ras le bol ( f a m . ) v. en avoir assez.
en avoir sa claque (p o p .) v . en avoir assez.
en avoir sa dose ( f a m . ) v. en avoir axsez.
en avoir son content (fa m .) a-şi fi făcu t sum a.
en avoir son fade/son pied (arg.) a se plictisi de m o a r te ; a nu m ai p u te a
de plictiseală,
en avoir un coup (arg.) a fi într-o ureche,
en avoir un coup dans les carreaux (arg.) a fi b e a t c riţă /m o rt.
en avoir une couclic/uue dose/une épaisseur a li p ro s t ca n o a p te a /
ca o cizm ă; a avea g ră u n ţe in c a p ; a d a in gropi de prost,
en avoir une tête a av ea u n aer de om o b o sit; a p ărea obosit,
en avoir vu bien d’autres ( f a m .) a fi v ă z u t altele şi m ai rele.
en avoir vu dans sa vie ( f a m . ) a fi trecut p rin m u lte ; a da cu capul de
m u lte; a p ă ţi multe,
en avoir vu des choses a l'i (reçu t p rin m u lte ; a fi p ă ţ i t multe,
en avoir vu de toutes les couleurs a li tr e c u t prin m ulte,
en bailler à garder (p o p .) a trag e pe cineva pe sfoară,
en b*vcr (p o p .) a-i ieşi untul.
en baver des ronds de chapeau (p o p .) v. avoir le bec gelé.
en bayer (arg.) a-i veni cuiva să in tre în p ă m i n l de ruşine,
en beau în tr-o lu m in ă favorabilă,
en bon état în s t a r e b u n ă .
en boucher un (rude) coin à qn. (p o p .) a lăsa pe cineva la b lo u ; a lăs.-»
pe cinev a cu g u ra căscată,
en boucher une surface à qn. (p o p .) a lăsa pe cineva ta b lo u ; a lăsa pe
cineva cu gu ra căscată,
en bras de chemise în cămaşă.

105
 en cachette pe ascuns; pe furiş; din u m b r ă ; pe t ă c u t e ; pe neştiute,
encaisser des coups ( f a m .) a încasa ghionti,
encaisser un direct ( f a m . ) a incasa u n p u m n .
en catim ini (fa m ) pe ascuns; pe furiş; din u m b r ă ; pe tă c u te ; pe ne­
ştiute.
en ce qui concerne în ceea ce p riveşte; cît despre; cu privire la.
en ce tem ps-là în v rem ea aceea,
en chair et en os în carne şi oase.
en chem in pe drum .
eu cinq gcc ( f a m . ) în doi tim p i şi trei m işcări; cît ai clipi clin ochi;
cît ai zice peşte; cît ai s c a p ă r ă din a m n a r ; la repezeală; b ă tî n d din
p a lm e ; cît ai b a t e din p a lm e ; cit ai d a d in crem ene; cît ţi-ai lega
n ojiţele; cît te-ai întoarce in tr-u n picior; cit ai frige u n cu’; în tr-u n
b u c (reg.) ; cît te-ai freca la ochi; in tr-o clipită,
en civil în haine civile,
en conclusion în concluzie; în încheiere,
en confidence în m a re ta in ă; la m are secret,
en com m un în co m u n ; în devălmăşie,
en connaissance de cause in c u n o ştin ţă de cauză,
en connaître un bout/une paille (far.n .) a se pricepe/a şti seam a la ceva.
en connaître un rayon (arg.) a av ea e x p erie n ţă; a l'i tr e c u t prin ciur
şi prin dîrmon (f a m . ) .
en conscience cu t o a t ă sinceritatea ; în m o d cinstit,
en conter à qn. a-i face cuiv a capul c a le n d ar; a îm p u ia capul cuiva,
en conter de belles sur qn. v. casser du sucre sur le dos de qn.
en conter/dire de bonnes a-i face cuiva capul cale ndar,
encore m ieux m ai mult; în că; m ai abitir,
encore si... m ă c a r dacă...
eu coup de vent ca o fu rtu n ă ,
en cours de route pe drum .
en coûter à qn. de... a-i fi greu cuiva s;1...
en croquer (p o p .) a d a informaţii poliţiei,
en cuire à qn. ( f a m .) a-i ieşi cuiv a pe nas.
en découdre (fa m .) a se înoăiera; a se lu a la b ătaie,
en dedans pe d in ău n tru ,
en dehors de în afară de.
en demeurer là a. a nu d a u rm a re ; a nu d a c u rs ; b. a nu avea urmări,
en dépit de în ciud a; în pofida,
en dernier lieu în slirşit; în cele din u rm ă.
eu désespoir de cause în desperare de cauză.
en deux coups de cuiller à pot cit ai clipi din ochi; cit a i b a t e d i n p alm e;
în doi tim pi şi trei mişcări; într-o clipită,
en deux temps et trois m ouvem ents în doi tim p i şi trei mişcări,
en devenir/être/rester bleu ( f a m . ) a răm în e cu g u ra căsc ată/tab lo u ,
en dire de belles/de toutes les couleurs a în d ru g a verzi şi u scate,
en dire de dures à qn. v. donner à qn. son paquet.
en dire des vertes et des pas mûres a vo rb i l’ă ră perdea,
en dire monts et m erveilles a ridica pe cineva în slăv i; a su i/a ridica
pe cineva în slava cerului,
en donner à garder à qn. a lace pe cineva s ă cread ă orice; v. şi. avoir
qn. ju s q u ’à l’os.
en donner à qn. pour son argent (fa m .) a. a satisface pe cin eva; I). a
ră splăti pe cineva pe m ă s u ra eforturilor/cheltuielilor pe care le face;
c. a oferi cu generozitate.

106
 en donner de la bonne façon à qn. ( f a m . ) a m a l t r a t a pe cineva,
en donner de tontes les couleurs a lace cu iv a capul cale ndar,
en donner du long et du large a. a b a te m ă r pe cin eva ; b. a-şi b a te joc
de cineva.
en donner sa inain/sa tête à couper a pune m îna-n foc; a-şi p u n e capul,
endormir la vigilance de qn. a adorm i vigilenţa cuiva,
endormir les soupçons de qn. a ad orm i bănuielile cuiva,
endormir qn. de belles paroles ( f a m . ) a duce pe cineva eu pre-v.il.
endosser la redingote en sapin {po p.) a-şi p un e pardesiu din sc in d u ri;
V . şi aller ù Crevant.
endosser 1’uniforme a in t r a în a rm a tă ,
endosser une responsabilité (f a m . ) a-şi lua răsp un derea,
en douce ( f a m .) încet, cu discreţie,
en droite ligne în linie d rea p tă,
en écraser ( f a m . ) a dorm i b u ştean /d u s/a d in c.
cn effet în tr-ad e v ăr.
en étaler (arg.) a face p a r a d ă de ceva; a p u n e în ev iden ţă,
en être a u x épées et au x couteaux a fi la c u ţite cu cineva,
en être com m e deux ronds de flan (p o p .) a răm în e cu g u ra căscată,
cn être com m e une tom ate/com m e une tourte a ră m în e c.u g u ra căscată,
en être de sa poclie (f a m . ) a l'i în pierdere; a suferi o p a g u b ă ; a nu-şi
recupera banii.
en être m ort/occis/tué (org-) a-i veni cuiva să intre în p ă m î n t de ruşine.
en être pour sa peine ( f a m .) a se osteni în z a d ar; a se obosi de po m an ă.
en être pour ses frais a se osteni în z a d a r; a se obosi de po m an ă.
en être quitte à bon compte a s c ă p a ieftin/ca prin urechile acului.
en être quitte pour la peur a se alege n u m ai cu spaim a.
en être réduit à la portion congrue a fi s t r î m t o r a t băneşte.
cn être tout bleu ( f a m . ) a răm în e cu g u r a căsca tă/ta b lo u /m ască.
en être tout chaviré ( f a m . ) a li în tors pe dos.
en faire accroire ù qn. a trage pe cin eva pe sfoară.
en faire à deux fois a ezita.
en faire à sa tête a face d u p ă cu m îl taie cap u l/d u p ă cap ul său; a face
ceva din capul său; a-şi ju ca calul; el îşi cintă, el îşi deseîntă.
en faire autant a face aidom a.
cn faire autant do cas que de la boue de ses souliers a n u d a doi bani/
u n b an /o p a r a c hioară pe ceva; a nu p un e p re ţ pe ceva.
cn faire baver qn. ( f a m .) a scoate u n tu l din cineva,
en faire de belles ( f a m . ) a face bo rob oaţe,
en faire des choux et des rares a face ce-i place,
cn faire son affaire a se o cu pa de ceva.
en faire son deuil a-şi lu a adio /n ăd ejd ea /g în d u l de la ceva; a se lăsa
p ă g u b a ş; a o lăs a b a ltă ; a p u n e cruce la ceva.
cn faire son profit a tra g e p ro fit din ceva.
en faire tout un plat ( f a m . ) a face caz de ceva.
en faire une jaunisse ( f a m . ) a face căfei pe inimă,
cn faire une maladie ( f a m . ) a so îm bolnăvi n u m a i la gîndul că.
eu faire une tête ( f a m . ) a av e a o m u t r ă posom orită,
en faire voir ù qn. a lua pe cineva în răsp ăr; a trag e cuiva u n perdaf/o
p ra ftu ră /o săpuneală.
en faire voir de belles/de dures à qn. a-i face cuiva zile fripte; a face
cuiv a sînge r ă u ; a-i d a cu iva s ă n u le p o a tă duce; a scoate cuiva
sufletul; a scoate cuiva p ă r alb/peri albi; a-i lace cuiva v ia ţ a am ară;
a-i face cuiva nă du f/o ftică ; a omorî pe cineva cu zile; a fierbe pe

107
 cineva fără ap ă/în oală seacă; a-i p u n e cuiv a ven in Ia inimă; a
d a pe cineva p e/p rin p îrlilură ; a frige Ia m a ţe pe cineva; a scoat.e cu ­
rele clin pielea cuiva; a pu ne pe cineva la urgie; a-i frige cuiva pielea,
en faire voir do drôles à qn. v. en faire voir de belles/de dures à qn.
<11 faire voir des vertes et des pas mûres ( f a m .) v . en faire voir de bellesf
de dures à qn.
en faire voir/rater de toutes les couleurs v. en faire voir de belles/de dures
à qn.
«■n faire voir trente-six chandelles a-i lu a văzul; a face pe cineva s ă v a d ă
stele verzi,
on fait do în m ate rie de.
enfant de gogo nourri du lait de poule copil crescut în puf.
enfant de la balle copil care con tinu ă m eseria ta tălu i,
en faveur cu trecere.
on faveur de a. în favoarea; b. ţin în d seam a de ; d a t fiind,
enfermer le loup dans la bergerie a închide lup ul în stînă.
enfermer son chagrin a-şi ascunde necazul.
en ficher son billet à qn. ( f a m . ) a p u n e m îna-n foc; a-şi p u n e capul,
en fielier un coup (f a m . ) a trage ta r e ; a se speti muncind,
en file indienne în şir in d ian ; în rînd cîte u n u l; unul d u p ă a ltu l; unul
cîte u n u l; în tr îm b ă /în flanc (cîte unul),
enfiler des perles a. a înşira mărgele; b. ( fig .) a tă ia fru n ză la cîini;
a arde gazul de p om ană,
enfiler l ’aiguille a b ă g a a ţ ă în ac; a petrece a ţ a p rin urechile acului,
enfiler la venelle a o şterge; a sp ăla p u tin a ,
enfiler un chem in a o lu a pe u n dru m .
en filer un rayon (a rg.) a m unci cu tragere de inim ă/cu însufleţire,
on fin de compte a. în cele din u r m ă ; p în ă la u r m ă ; la sfîrşit; b. Ia
u r m a urmei.
on finir avec qn. a o ru p e /a o sfîrşi/a te r m i n a cu cineva ; v. şi envoyer
à la balançoire.
onfoneer dans la crotte a se în fu n d a în noroi.
enfoncer des portes ouvertes a descoperi A m erica (i r .) ; a sp un e lucruri
ştiute.
enfoncer et retourner le couteau dans la plaie a răsu ci/a în v îrti cu ţitu l
în r a n ă ; a p un e sare pe rană.
enfoncer le clou ( f a m .) a-i băga/a-i vîrî ceva cuiv a în cap.
enfoncer son chapeau ( f a m .) a-şi face curaj.
enfoncer un coin ù. qn. ( f a m . ) a. a p ăcăli p e cineva, a-i face o şotie;
b. a în fu n d a pe cineva,
enfoncez-vous bien ça dans la tête (f a m . ) b a g ă -ţi bine în cap.
enfourcher son dada (f a m . ) a şti u n a şi bu nă.
on fraude în m od fraudulos.
enfreindre une loi a în călca/a nesocoti legea; a viola o lege.
011 frime (arg.) nas în nas.
engager sa chem ise (f a m . ) a risca totul.
engager sa parole a-şi d a cuvîntul.
en grand tralala (p o p .) cu m a r e p o m p ă ; cu surle şi t.rîmbi{e.
engranger la moisson a strînge recolta; a a d u n a bucatele,
en griller une (p o p .) a fu m a o ţigară.
engueuler/enguirlander qn. com m e du poisson pourri/comme un pied
(f a m .) a l’ace pe cineva albie de porci,
en guise de în chip de.
en haleine în s ta re de alarm ă.

103
en hâte în g r a b ă ; în p rip ă ; Ia repezeală; pe fugă.
en haut lieu în cercuri înalte/suspuse.
eu imposer il qn. a im p n n e cuiva, a-1 im presiona,
enjam ber les convenances ( f a m . ) a nu fi formalist,
en jeter (p o p .) a fi ch ip e ş/arăto s; a a r ă t a bine,
en jeter plein vue à qn . ( f a m . ) a a ru n c a p r a f în ochi.
en jouer un air (p o p . ) a o lu a la f u g ă / la s ă n ă to a s a ,
en l ’absence de în a b s e n ţ a ; în lipsa,
en l ’espèce în speţă.
enlever il q n. une épine du pled a . a lu a c u iv a o p ia tră /o g rijă de pa
suflet; a ridica cuiv a o p ia t r ă de pe in im ă; b. a scoate pe cineva din
încu rcătu ră,
en lever la m ain a j u r a că este aşa.
enlever le ballon à qn. (p o p .) a trage cu iva u n picior în spate,
enlever Ie balluchon a face reproşuri cuiva.
enlever le pain de la bouche de qn. (f a m .) a lu a cuiv a pîinea de la gură.
enlever le pompon a obţine trofeul,
en l ’occurrence în acest caz ; în cazul de faţă.
en long et en large a. de-a lu ng ul şi de-a la t u l; în lu ng şi-n l a t ; în lungiş
şi în curm eziş; b. sub to a te aspectele; în toate felurile,
en m auvais état în s ta re p roastă.
en m êm e tem ps în acelaşi ti m p ; co n co m ite n t; to t o d a tă ,
en m êm e tem ps que în acelaşi tim p cu.
en m ettant les choses au pis în cel m ai rău caz; la o adică; la rigoare,
en mettre à gauche ( p o p .) a p u n e b a n i la ciorap; a prind e cheag,
en mettre plein la vue à qn. ( f a m . ) a a ru n c a p ra f în ochi.
en mettre plein le bide (arg.) a trage pe cineva pe sfoară,
en mettre sa m ain au îeu a p u n e m îna-n foc ; a-şi pu ne capul,
en mettre sa tête sur le billot a p u n e m îna-n foc; a-şi p u n e capul,
en mettre un coup ( f a m . ) a se sp eti muncind,
en mettre un plat à qn. (arg.) a b a te m ă r pe cineva,
en mettre un rayon (arg.) a m unci cu trag ere de inim ă/cu însufleţire,
en m oins de deux cît ai clipi din ochi; într-o clipită; în doi tim p i şi trei
mişcări; cît ai zice p e şte; cît ai b a te din p alm e; b ă tî n d din palme,
en m oins de rien cît ai clipi din ochi; într-o clipită; în doi tim p i şi trei
mişcări; cît ai zice peşte; c ît ai b a te din p alm e; b ă t î n d din palm e,
en m on âme et conscience cu m în a pe conştiin ţă/p e in im ă,
ennuyeux à avaler la langue plicticos de moarte,
ennuyeux com m e la pluie plicticos de moarte,
en outre în afară de a c e a s ta ; pe de a lt ă p arte,
en pagaillc/pagaye/pagaïe în dezordine ; vraişte,
en parler à son aise a-i d a c u iv a m în a să vorbească,
en paroles verbal.
en passant din fug ă; în fug ă; în tre a c ă t.
en passer, et des meilleures ( f a m . ) a trece (cu vederea) şi p este m ulte
altele.
en pénard ( f a m . ) pe ascuns; pe fu riş; din u m b r ă ; pe t ă c u t e ; pe n eştiu te ,
en perdre Ia parole ( f a m . ) a-i pieri graiu l; a răm în e fă r ă glas.
en perdre Ie boire et le manger ( f a m . ) a fi foarte a b s o r b it de ceva.
en petit com ité într-o reun iu ne intim ă,
en peu de jours în c îtev a zile.
en pincer pour qch. a se d a în v î n t / a se b a te după ceva; a fi nebun după
ceva.
en pincer p ou r qn. ( f a m . ) a avea cîrlig la cineva.

109
on placer un rayon (arg.) a munci eu tragere de inim ă/cu însuflelire.
cn plein air în aer liber ; la loc deschis,
on pleine/haute mer în largul mării.
en plein jo u r n. în plină lu m in ă ; h. în p lin ă zi; în mijlocul zilei.
cn plus do în afară de; pe lîngă.
cn p orte-à -îau x într-o s itu a ţie nesigură.
cn prem ier lieu n. în p rim u l rîn d ; b. în g rad u l ccl m ai înalt.
en prendre à son aise (f a m .) a. a-şi faco de cap ; a face num ai ce-i p lac e ;
I). a nu se omorî cu firea,
en prendre (le la graine ( f a m . ) a lua exemplu.
cn prendre plein les narines ( p o p .) fie s naseaux (arg.) a. a încasa un
perdaf/o p ra/'tură/o s ă p u n e a lă ; k> a pa rv en i greu in v ia ţ ă ; c. a fi
obosit/epuizat.
en prendre pour son grade ( f a m . ) a încasa un perdaf/o p ra f tu ră /o s ă ­
puneală.
cn prendre son parti a se obişnui cu id eea; a se resemna.
cn prendre u n coup ( f a m . ) a. a încasa o lo v itu r ă ; a suferi o av arie ; h.
a fi m i ra t /a fe c t a t do ceva.
en prendre une bonne dose ( f a m . ) a se am uza,
cn principe în principiu,
cn pure perte în z a d a r; în p u s t iu ; în deşert,
cn quelque sorte într-o oarecare m ă s u ră ; oarccum.
cn quête de in c ă u ta re de.
en rabattre a. ( f a m . ) a o lăsa m ai m oale; a se po to li; a o lua m a i do m o l;
b. (arg.) a se sp eti m u n c in d ; a m unci pe brlnci/pe ru p te ,
en raccourci pe scurt.
enrager dans sa peau a-i fierbe/a-i clocoti sîngele de mînie.
en raison do d a t fiind,
cn ramasser à la pelle a se găsi cu carul,
cn rampant t.îrîş.
cn réchapper a răm în e în v ia t ă ; a scăp a cu viaţă.
cn récompense de d r e p t răsp lată.
c n remettre ( f a m . ) a ex ag era ; a p u n e floricele (f a m . ) .
cn remontrer à qn. a în v ă ţ a m in te pe cinev a; a d a cuiv a o lecţie.
en répondre a g a r a n t a p e n tr u ceva.
en réponse à ca ră s p u n s la.
en rester baba (p o p .) a ră m în e tab lou /m a sc ă.
en rester bleu a fi/a răm îne ulu it.
en rester coi a-i pieri graiul; a răm în e fără glas.
en rester com m e deux ronds do Han a ră m în e ta b lo u /m ască.
en rester comm e une tom ate ( f a m . ) a răm în e tab lo u/m ască.
en rester là avec qn. a-şi încheia socotelile cu cineva.
en rester là ou d’ià (arg.) a-i veni s ă în tre în p ă m î n t de ruşine.
en rester m uet a-i pieri graiul ; a răm îne cu g u ra căscată.
en rester sur le ïlanc ( f a m . ) a răm în e ta b lo u /m a s c ă ; a-i pieri graiul-
en rester sur sa faim a-şi punje p o fta -n c u i; a s e şterge pe la n a s/p e b o t.
en rester tout bleu ( f a m .) a răm în e ta b lo u /m a sc ă /c u g u ra căscată.
en revenir a fi s c ă p a t din tr-o p rim e jd ie; a fi v ă z u t m o a r te a cu ochii.
en rêver Ia nuit ( f a m . ) a fi o b s e d a t de ceva.
en rotor (a rg.) a-i veni s ă in tre în p ă m î n t de ruşine.
en savoir long sur qn./qch. a şti m u lte despre cineva/ceva.
en silence în tăcere.
en som me pe s c u r t; în lr-u n cuvint.

110
eri tfondrijir (f am. ) pe ascuns; p e furiş; din u m b r ă ; pe tă c u te ; pe neştiute,
en .son particulier în sinea sa ; în i'onil său interior,
en sourdtae a. în su r d in ă ; fă r ă zgom ot; b. în secret,
en sous-main pe sub mînă.
en suer une (pop. ) a-i trage u n dans.
entailler la réputation de qn. a ştirbi r e p u t a ţi a m i v a .
entasser paroles sur paroles a-i face cuiva capul calendar,
entasser sou à sou a p u n e b a n pe b a n ; v. şi arrondir sa pelote.
en temps et lieu la m o m e n tu l p o tr iv it; la t i m p ; la ţanc.
eu temps opportun/utile la v rem e; la ti m p ; de cu (bună) v re m e ; în
finip u til; la tim p u l cu ven it/p otrivit,
entendre la tablature a da d o v a d ă de iscusinţă,
entendre le jar a d a d o v a d ă de iscusinţă.
entendre qn. venir avec scs gros sabots a ghici intenţiile p ro s t ascunse ale
ciiîya.
entendre (la) raillerie a înţelege de' glumă.
entendre raison a d a ascultare u n u i s f a t în ţele p t; a sc cuminţi.
entendre son latin ( f a m . ) a-şi cunoaşte meseria.
en tenir pour qn. ( f a m. ) a fi înd răgo stit lulea do cineva.
en tenir un coup/une carabinée ( f a m . ) a fi b e a t criţă/m o rt.
en tenir uno couclic/une dose/une épaisseur a fi p ro s t ca n o ap tea .
en tenir une drôle de palanquée (arg.) a fi pro s t ca n oap tea .
en tenir une gratinée (pop. ) a fi b e a t criţă/m o rt.
enterrer sa vie de garçon a se însura.
enterrer un projet (fam,.) a renunţa la un plan.
enterrer un secret a păstra un secret/o taină.
en tête în frunte.
en tète à tête în tre p a t r u ochi ; fa ţă în faţă.
en tirer trois fois rien a lua p raful de pe to bă.
entonner la trom pette a v o rb i cu patos,
entourer rçn. d’attentions a fi plin de ate n ţii fa ţă de cineva,
en tout bien tout honneur ( f a m . ) cu cele m ai b u n e in te n ţii; în mod
cinstit.
en tout cas tn orice c az; orice s-ar spune,
en toute franchise/sincérité cu to a t ă s in c e rita te a; în m o d sincer,
en tout état de cause oricum a r fi; în orice îm p re ju ra re ; v. şi de toute
façon.
entrailles paternelles in im ă de ta t ă .
entre autres între altele.
entre'eliien et loup în a m u r g ; pe înserate; în fa p tu l serii.
entre cuir et chair (f ig.) în sine.
entre deux âges în tre do uă vîrste.
entre deux portes în fugă.
entrée de faveur in trare g ratu ită.
entre nous soit dit fie v o r b a în tre noi; să ră m în ă v o r b a în tre noi; între
noi fie spus.
entre quatre yeux în tre p a t r u ochi; fa ţă în faţă.
entrer à qn. dans le chou ( f a m . ) v. batire à bras raccourcis.
entrer à sa m aison de campagne (arg.) a. a i n t r a la azil; b. a in t r a la
răcoare.
entrer comm e dans du beurre a in t r a ca-n brînză.
entrer comm e un chien dans un jeu de quilles a căd ea/a pica ca musca-n
lapte.

111
 entrer com m e une tornade a in t r a ca o vijelie; a d a b u z n a ; a veni val-
vîrtej.
entrer dans des rages folles ( f a m . ) a-şi ieşi din fire/din balam ale/din
piele/din să rite ; a-şi ieşi a fa ră din răb oj ; a-şi pierdo s ă r ita ; a l u a foc;
a se face foc şi p a r ă ; a se ap rin d e de m înie; a nu vede a lu m ea în aintea
ochilor ; a-şi sări din m in ţi/d in fire ; a sco ate lu lea u a de la ciubuc ; a i se
u m fla cuiva pipota,
entrer dans la Carrière ( f a m . ) a in t r a în diplomaţie,
entrer dans la pean du personnage a in t r a în pielea personajului,
entrer dans le détail a in t r a în a m ă n u n te .
entrer dans Ie Jeu de qn. a in t r a în socotelile c u iv a; a face jocul cuiva,
entrer dons les com pétences de qn. a c ăd ea în c o m p e te n ţa cuiva,
entrer dans les sentim ents de qn. a se p u n e în locul c u iv a; a îm p ărtăşi
vederile c u iv a; a înţelege pe cineva,
entrer dans les soucis/les peines de qn. a îm p ă rtă şi necazurile altuia,
entrer dans Ie vif/le cœur du sujet a in t r a în miezul problemei ; a in t r a în
subiect.
entrer d’une embardée a d a b u z n a ; a in t r a ca o vijelie; a v eni yal-
vîrtej.
entrer en colère a se în fu ria; a-şi sări/a-şi ieşi d in m in ţi/d in fire; a se
face leu-paraleu ; a se ap rin d e de mînie ; a-1 a p u c a năvîrliile ; a scoate
lu leau a de la ciub uc; a-1 a p u c a d racii/a av e a draci; a-i ven i cuiv a
to ţi dracii ; a-i tr e m u ra c u iv a n asu l; a n u v ed ea lu m e a în a in te a ochi­
l o r ; a lu a foc ( f a m . ) .
entrer en conflit avec qn. a in t r a în conflict cu cineva,
entrer en convalescence a in t r a în convale scenţă,
entrer en coup de vent a in t r a ca o vijelie; a d a b u z n a ; a v eni v a l-v M e j.
entrer en dame (arg.) a in t r a în v o r b ă ; a se d a în v orbă,
entrer en danse/dans le jeu (f i g. ) a in t r a în h o ră /în joc; a se angaja ,
entrer cn lice a. a interven i în tr-o discuţie; b. (f ig. ) a in t r a in h oră/in
joc; a se an g aja . . . .
entrer en ligne de compte a fi l u a t în considerare; a in t r a în discuţie,
entrer en matière a in t r a în miezul p roblem ei; a in t r a în subiect,
entrer en ménage a se căsători.
entrer en pourparlers a in t r a în /a începe/a duce tr a ta tiv e ,
entrer cn religion a se călugări,
entrer en scène a in t r a în scenă.
entrer en transe ( f a m . ) a. v . entrer dans des rages folles; b. v . avoir froid
dans le dos; e. a c ădea în tra n să ,
entrer en rigueur a in t r a în vigoare.
entrer quelque part com m e dana un moulin a in t r a u n d e v a ca la moară,
entre temps în tre tim p .
cn trimballer une m alle/une valise/une lourdée ( p o p . ) a fi p r o s t ca
n o a p te a /c a o cizmă,
en un clin d’œ il c it ai clipi d in ochi; într-o clipită,
en un Instant într-o clipă/clipită; în doi timpi şi trei mişcări,
en un m ot commo en cent pe sc u rt...
en un rien de temps cît ai clipi d in ochi ; în doi timpi şi trei mişcări,
en un tour de main c it ai clipi din ochi; într-o clipită,
en un tournemain ( f a m . ) cît ai clipi din ochi; intr-o clipită,
en vain în z a d a r; în p u stiu ; în d e şe rt; în -van.
en venir k des extrém ités a ajunge la c a p ă t u l ră b d ă rii; a ajunge la v io ­
le n ţi.
en venir à ses lins a-şi atinge scopul/ţelul.

na
 en Tenir a u x coups a se în căiera; a se lu a la b ă ta ie/la h i p l ă ; a-^i scoale-
ochii u n u l a ltu ia ; a se lu a de cap /în coarne cu cineva; a se lua de p ie p t ;
a se lua la t r i n t ă ; a se lu a în be^e/în căngi,
cn venir aux m ains v. en venir a u x coups.
envers et contre tous în ciuda tu tu ro r,
en vertu de în v i r tu t e a ; pe temeiul,
en vertu de quoi d re p t care.
en voilà une (bonne)! asta-i b u n ă ! ; na-ţi-o b u n ă ! ; auzi colo ! ; asta-i încă
u n a ! ; nu m ai s p u n e ! ; a lt a a c u m ! ; ei poftim !
en voir de belles/de dures/de grises ( i r .) q o p ă ţ i ; a vedea pe d racu l; a-i
d a p rin piele,
en voir trente-sis chandelles a v edea stele verzi,
en voiture! p oftiţi în vagoane!
cn vouloir (à m ort) & qn. a-i p u r t a cu iva sîmbetele/parasL aşele ( f a m .).
envoyer à S a ch e/à dingue/aux pelotes (p o p .) v. envoyer à la balançoire.
envoyer à la balançoire a trim ite la p lim b are ( i r .) ; a se descotorosi de
cineva; a da papucii cuiv a ( f a m . ) ; a o ru p e cu c in eva ; a-i face v î n t
cuiva.
envoyer & Ia comédie (arg.) a fi pus p e liber,
envoyer à la gueule (p o p .) a sp u n e cu iva v erde în faţă.
envoyer à la lanterne a tr im ite la spîn zurăto are.
envoyer a l ’as (a rg.) a do bo rî; a dărîm a.
envoyer au charbon qn. (arg.) v. envoyer à la balançoire.
envoyer au vent v. envoyer à la balançoire.
envoyer aux ïraises (arg.) v. envoyer à la balançoire.
envoyer baigner (p o p .) v. envoyer à la balançoire.
envoyer bouler (p o p .) v. envoyer à la balançoire.
envoyer des coups de pieds aux m ouches (p o p .) a se osteni degeaba,
envoyer de son boudin à qn. a. a ju c a un renghi c u iv a; b. a-i da cu iva la
cap.
envoyer dinguer/Ilûtcr/péter/promener (f a m . ) v. envoyer à la balançoire.
envoyer la fum ée (a rg.) a trag e cu puşca,
envoyer la soudure (a rg.) a-şi p lăti d atoria,
envoyer paître ( f a m . ) v . envoyer à la balançoire.
envoyer qn. ad l’atres/à Patras/dans l ’autre monde a tri mi Le/a ex ped ia pe
cineva pe lum ea cealaltă,
envoyer qn. à terre a p u n e /a culca pe cineva la p ă m în t.
envoyer qn. au bain ( f a m . ) a d a papucii cuiva.
envoyer qn. au diable/à tous les diables/aux cinq cents diables a Irim ile
pe cineva la d ra c u /la toţi d racii; a d a dracului pe cineva,
envoyer qn. nu peautre a se descotorosi de cin e v a ; a d a papucii cuiva,
envoyer qn. & valdingue (arg.) a p u n e /a culca pe cineva la păm în t.
envoyer qn. cn l ’air (a rg.) a p u n e /a culca pe cineva la p ă m în t.
envoyer qn. faire lanlaire (p o p .) a d a papucii cuiva,
envoyer qn. planter ses choux a scoale pe cineva din pîine; a p u n e pe
cineva pe liber/pe verde,
envoyer qn. sur les roses/sur des pois de senteur a trim ite pe cineva la
d ra c u /la to ţi dracii; a d a dracului pe cineva,
envoyer quérir qn. a tr im it e d u p ă cineva,
envoyer sa carte à qn. a p ro vo ca pe c in e v a la duel,
envoyer ses yeu x en semestre (a rg .) a sc u i t a cruciş,
envoyer tartir (arg.) a d a pap ucii c u iv a; a se descotorosi de cineva,
envoyer tout promener a lăsa b a l t ă ; a lăsa toate la p ă m în t.

113
envoyer «ne baffe/une pôchc & qn. (p o p .) a trage/a rade/a cîrpi/a da o
p a lm ă cuiva.
envoyer valser qn. a. a pune pe cineva pe liber/pe verde; b. a da cuiva
papucii.
cn vrac claie peste grăm adă; de-a valm a.
épancher sa bile a-şi vărsa focul asupra cuiva ; a-şi vărsa m înia pe cineva,
épancher son cœur a-şi deschide/a-şi descărca sufletul/inim a,
épater la galerie a. a uim i lum ea; a scandaliza; b. a da gata; a face praf;
c. a face pe grozavul/pe zmeul; a face paradă; a se da mare (arg ).
épingler qn. (f a m .) a prinde pe cin eva cu ocaua mică.
épingler un truc (a rg.) a şterpeli ceva.
éplucher une personne ( f a m . ) a se interesa de cineva,
épouser le sac (p o p .) a se însura pentru bani.
épouser les idées de qn. ( f a m . ) a îm brăţişa ideile cuiva,
épouser une roue à l ’envers (a rg .) a fi tras pe roată,
éprouver du plaisir a-i face plăcere să.
éprouver le besoin a sim ţi nevoia.
éprouver un m al de chien a. a întîm pina greutăţi; b. a suferi ca un cîine.
ergoter sur des vétilles/broutilles a se lega de mărunţişuri,
errer à l ’aventure a umbla creanga.
errer com m e une âm e en peiné a fi pradă unei mari nelinişti,
éructer des injures a face pe cineva albie de porci,
escalader le pouvoir a ajunge/a se cocoţa la putere,
espèce d’idiotI idiotule!
espèces sonnantes et trébuchantes ( f a m . ) monede.
esprit de clocher patriotism local.
esprit de travers cap sucit.
esprit étroit m inte îngustă.
esprit ferm é spirit refractar.
esprit flottant fire şovăitoare.
esprit fort liber cugetător.
esprit léger fire superficială.
esprit ombrageux fire bănuitoare.
esprit rassis fire chibzuită.
esquinter sa voiture (p o p .) a-şi paradi m aşina.
essuyer de dures épreuves a trece prin încercări grele.
essuyer des rebuts/des rebuffades a suporta grosolănii, bruftuieli.
essuyer les plâtres a locui în casă nouă.
essuyer les pleurs/les larmes de qn. a usca lacrimile cuiva, a consola po
cineva.
essuyer ses pieds a se şterge pe picioare,
essuyer un affront a îndura un afront, o insultă,
essuyer un échec/une défaite a suferi o înfrîngere.
essuyer un relus a primi un refuz,
essuyer un revers a suferi o înfrîngere.
estimer à première vu e/à vue de nez ( f a m . ) a calcula din ochi.
estimer à son (juste) prix a aprecia ceva la justa sa valoare,
établir des relations avec qn. a intra în relaţii cu cineva,
et ainsi de suite şi aşa mai departe.
étaler au grand jour â da în vileag; a da pe faţă; a da la iveală,
étaler sa barbaque/sa bidoclie/sa marchandise/sa viande (p o p .) a face o
trîntS.
étaler son jeu à da cărţile pe faţă.

114
 e t alors? oi şi?
.-étancher sa soif a-şi potolî/a-şi s linge/a tă i a setea,
étancher ses larm es a-şi potoli plînsul.
étant donné les circonstances în a c eastă situaţie,
et après? ei şi?
état de la it s ta re de fapt.
état de siège s ta r e de asediu,
et arec ça? şi ce-i cu a sta ?
et dire que... şi cînd te gindeşli că...
et d’une!... et de deux! u n a la m înă!... d o u ă la m înă!
éteindre ses lam pions (arg.) a tra g e u n p ui de somn.
éteindre son gaz/sa laznpe/sa bougie ( p o p . ) v. aller à Crevant.
étendre la sphère/le rayon de scs activités a-şi lărgi cîm p ul/raza de a c ti­
v ita te .
étendre 1e lait/le vin a b o te z a lap tele/v inu l,
étendre un candidat (arg. scol.) a tr în t i u n c a n d id a t la exam en,
étendre un voile sur qch. a da u ită rii; a a t î m a / a lega/a p un e la ciochină,
étouffer au berceau/dans l ’œ u l a su g r u m a în laşă.
étouffer de rire a se p ră p ă d i de rîs; a se tă v ă li pe jos de rîs; a se to p i/a se
stric a de rîs; a leşina de ris.
étouffer l ’affaire ( f a m . ) a muşam aliza.
étouffer scs sanglots a-şi sfăpîni p lin sul/lacrim ile; a-şi reţine lacrim ile;
a-şi înghiţi lacrimile,
étouffer une revolte a potoli o răscoală; a înăbuşi o răscoală,
étouffer un perroquet ( p o p. ) a b e a u n p ă h ă rel de absint,
étourdir l ’eau a încropi apa.
étourdir les oreilles à qn. a îm p u ia capul/urechile cuiva.
■étourdir sa faim a-şi am ăgi foamea.
et pour cause şi nu fă ră moliv.
et puis après? şi apo i?; şi m ai d ep a rte ?
et que ça saute! să sfîrîie! ; s ă zbîrnîie!
étrangler un perroquet ( p o p . ) a b ea u n p ăh ăre l de ab sint.
être à bas a fi ru in ât.
être à honne école a fi la şcoală b u n ă.
être à bout a-i ieşi/a-i trece cuiv a p ă ru l prin căciulă.
être à bout d’argent a fi lefter.
être à bout de course/de champ v. être à bout de forces.
être ù bout de course (arg.) a fi lefter.
être à bout de forces a fi/a ajun ge la c a p ă tu l p u te rilo r; a-i seca puterile.
être à bout do nerfs a fi Ia c a p ă tu l răbdării.
être il bout do patience a fi la c a p ă tu l răbd ării.
être à bout de résistance a fi/a ajun ge la c a p ă tu l puterilor.
être à bout de ressources a. a fi lefter; b. a fi la ana ng hie /la s trîm to a re .
être à bout de souffle ( f a m. ) a-i ieşi cu iv a/a scoate lim b a de-un c o t; v.
şi avoir les jambes brisées /cassées.
être abreuvé de qch. a fi s ă tu l de ceva.
être accablé de soucis a fi copleşit de griji,
être à cent lieues de supposer ( f a m . ) a nu-i trece p rin m in te,
être à cent piques/coudées au-dessus de qn. a fi eu u n cap m a i sus decît
cineva; a fi cu m u l t d e a su p r a altora,
être à charge à qn. a. a căd ea în s p in are a c u iv a; b. a s t a c u iv a pe suflet.
;être à cheval sur les principes ( f a m . ) a nu se a b a te de la principiile sale,
être à contrc-picd a fi prin s pe picior greşit.

115
■être à court v. battre de l'aile.
être à court d’argent ( f a m. ) a fi lefter.
être 11/au x couteaux tirés avec qn. a fi la cu ţite cu cineva.
être à couvert a . a fi în s ig u ra n ţă ; a fi la a d ă p o s t ; b. a av ea justificare.
être à cran ( f a m . ) a fi irita t.
être à cran/à renaud/à ressaut (arg.) a fi p ro s t dispus; a fi în toane rele.
être à deux doigts de la mort a fi la u n pas de m oarte,
être à deux faces /à double face a fi ta le r cu d o u ă feţe; a fi cu d o u ă
ob raze/lim bi; a a v e a m ai m u lte lim b i; a fi fă ţa rn ic ; a fi cu d o u ă feţe.
être adroit/maladroit de ses m ains a fi înd em înatic /ne înd em în atic.
être à flot a fi pe linia d e p lu tire ; a s c ă p a de g reu tăţi,
être à fond dans la course a fi în plină ascensiune,
être k fond de cale ( f a m . ) a fi la a n an g h ie /la strîm to a re .
être ailleurs ( f a m . ) a fi d i s t r a t ; a fi cu gîndul a iu re a ; a dorm i în fro n t;
a u m b l a cu cap ul în traistă,
être à la barre ( f ig . ) a fi în c a p u l b u c a te lo r; a ţin e frînele.
être & la besace a fi/a tr ă i în mizerie.
être il la botte de qn. ( f a m . ) a fi Ia dispoziţia/la discreţia cuiva,
être à la bourre ( p o p. ) a fi în întîrziere.
être k l’abri a fi la adă p o st.
être à l’abri de tout soupçon a fi în afa r ă /m a i presus de orice b ănu ială,
être à l'abri du besoin a fi s c u t it de nevoie; a a v e a din ce trăi.
être à la charge de qn. a tr ă i/ a şedea pe sp in area/p e socoteala cuiva,
être à la cloclie ( p o p . ) a fi/a se ţin e la c u re n t ; a 1'i in f o rm a t; a a v e a
ştire; a s t a bine cu ceva.
être à la cote (arg.) a. a fi la a n an g h ie /la s trîm to a r e ; b. a fi lefter,
être i\ la coule (p o p . ) a. a fi isteţ, p r i c e p u t; b. a fi/ a se ţin e la c u re n t;
a iî in f o rm â t; c. a fi as în meserie,
être à la dérive a se lăs a în vo ia so a rte i/a întîm plării.
être à la discrétion de qn. a fi la d iscreţia/la cherem ul/la edecul cuiva;
a fi ia b u n u l p lac/la v oia cu iv a; a răm în e p e vo ia slo bo dă/p e m în a
cu iv a; a fi/a s t a în p u te r e a cuiva,
être ii la fête a fi în cu lm ea fericirii,
être à l’affût a s t a la pîndă.
être k la hauteur de la situation a fi la înălţim e,
être à la merci de qn. a l'i l a d iscreţia/la ch erem u l c u iv a ; a fi la bunul
p lac/la v oia cuiva,
être à Ia mort a fi pe m o a r te ; a se l u p t a cu m o a r te a ; a aju n g e în doaga
m o rţii; a fi pe c u ţ i t ; a-i sosi/a-i veni c u iv a ceasul/v eleatul; a v ărsa
su do ri de m o a r te ; a fi cu sufletul pe b u ze ; a-i su n a cuiv a ceasul m orţii/
veşniciei; a fi la/în s t r a t de m o a r te ; a nu mai a v e a m u l t ; a pune
ochii în g rin d ă ; a fi cu ochii stîlpiţi d u p ă u şă ; a-i su n a ceasul m o rţii;
a trag e de m o a r te ; a s t a să-i pice p otcoavele ( f a m . ) .
être fc la page a. a fi în pas cu m o d a ; b. v. être à la cloche.
être à la piste de qn. a fi pe u rm ele cuiva.
être à lu pogne de qn. (arg.) a fi la dis creţia/la cherem u l/la b u n u l plac/
l a voia cuiva,
être à la pointe du com bat/du progrès a fi în a v a n g a rd ă ,
être & la portée do tout le monde a fi la în d e m în a oricui,
être à la queue ( f a m . ) a fi codaş.
être i l i a remorque de qn. ( f a m . ) a. a se lăsa condus de cineva; b . a
im ita în t r u to t u l pe cineva.

ne
£tre à la ringuée (arg.) a încasa o chelfăneală/o m a m ă de băta ie,
être à l’arrière-plan a l'i pe planul al doilea.
être à l’nrtiole de la mort a. a fi la anan gh ie/la s trîm to a r e ; b. a fi pe
m o a r te ; a-i sosi/a-i veni cuiv a ceasul/velealul.
être il la rue ( f a m . ) a fi pe d rum uri,
être à la solde de qn. a li în solda cuiva.
être à la traîne ( f a m . ) a răm îne de c ă r u ţ ă ; a răm în e la co adă ( f a m . ) .
être il l ’écoute a ascu lta (la telefon, radio),
être à l’horizon (pop. ) a în a in ta în v îr s lă ; a-1 aju ng e zilele,
f'tre à m êm e de a fi în s ta re să /d e; a l'i în m ă s u ră să.
être ami de la dive bouteil!c/de la feuillette ( p o p . ) a trag e la m àsea.
être ami et compagnon avec qn. v . être a mi s à la vie et à la mort.
être amis à la vie et à la mort a fi p rieten i la c a l a r a m ă ; a fi u n g h ie şi
carne cu cin eva; a fi pîine şi caş cu c in eva ; a fi cîrlig cu cin ev a ; a
l'i fraţi de cruce; a fi de briu cu c in eva; a fi tru p şi suflet cu cin eva ;
a fi ca tuşea şi jun g h iu l; a s t a de g ît cu cin eva; a se ţin e/a se lua
de g i t e u cineva ; a în tin d e m a s ă cu cin eva ; a se linge în b o t cu cineva;
a fi ca m a ză rea de harac.
être amis com m e chien et chat a se înţelege ca cîinele cu pisica; a se
mînc.a ca cîinii (prin ga rd ); a fi la colţi cu cineva,
être am is com m e cochons v. être amis à la vie et. à la mort.
être à pain et à pot v. être ami s à la vie et à la mort.
être il pied a fi pe liber.
être à pied d’œuvre a fi g a ta de lu cru ; a se afla la locul de m uncă/la
fa ţa locului.
être à plat ( f a m . ) a. a fi d ep rim at, isto vit; b. (arg. ) v. avoir la bourse
plate.
être âpre au gain a fi h ră p ă re ţ/la c o m de b a n i; a fi aprig la cîştig; a se
b u c u ra la avere,
être après qn. ( f a m . ) a fi pe urm ele cuiva.
être à quia (f am. inv.) a fi incapabil de a mai r ă s p u n d e ; a nu m ai avea
arg u m e n te ; a fi în încu rc ătură,
être à ramasser à la petite euiller ( f a m . ) a fi într-o s ta re de plîns; a fi
b u n de a d u n a t cu făraşul,
être argenté com m e une cuillère en bois ( f a m . ) a fi lefter,
être armé de pied en cap a fi în a r m a t din cap pînă-n picioare,
être armé jusqu’aux dents a fi în a r m a t pînă-n dinţi,
être à rude ccole a se fo rm a la şcoala vieţii,
être il rude épreuve a trece prin încercări grele,
être à sa dernière heure a fi pe m o a r te ; a-i sosi cu iva ceasul,
être à sec a fi lefter.
être n six pieds sous terre a fi oale şi ulcele.
être à son affaire ( f a m . ) a-1 interesa/a-i plăcea ce face.
être à son aise a av ea t o t ce-i tr ebuie; a tră i în îndestulare.
être à son apprentissage ( f a m . ) a fi în cepător.
être ù son avantage a fi chipeş/arătos ; a a r ă t a / a se p re z e n ta bine.
être à son poste a-şi face datoria.
être assis entre deux chaises ( f a m . ) a se afla într-o s itu a ţie nesigură,
primejdioasă,
être à table a s t a la masă.
être attifée com m e une châsse ( f a m . ) a fi îm p o p o ţo n a tă ca o sorcovă,
être à tu et à toi avec qn. ( f a m . ) a fi per tu cu cin eva; a se b a te pe
umăr cu cin eva; a se trag e de şireturi/de bră cin ari cu cinev a; a se lua
de b riu cu cineva.

117
 être nu bord des larm es a li g a ta să plingă; a lăs a/a pu ne buza.
être nu bord du şoufîre/de l'abîm e a so afla pe m arg inea prăpastiei.
être au bord du toinbeau/de Ia tombe a fi cu un picior în g ro a p ă ; a mirosi
a p ă m i n t/ a colivă,
être au bout de sa carrière a-şi fi tr ă it traiul,
tire au bont do ses peines a ieşi la liman ; a scăp a de nevoie,
être nu bout de son rouleau ( f a m . ) a. a d a de lu n d u l sacu lu i; b. a nu
m ai şti cc sâ spui/ce să faci; a fi epu izat to ate resursele; p. a-şi fi
tr ă it traiul.
ê<re nu chaud a s t a la căldură,
être au chevet de qn. a veghea lingă u n bolnav.
être nu comble de la joie a fi în culm ea bu curiei; a nu-şi (mai) încăpea
în piele de b u cu rie; a nu-1 m a i ţine p ă m în tu l de b u cu rie; a mi m ai
p u te a de bucurie; a-i creşte inim a în p ie p t; a-.ji ieşi din piele,
être nu coup ( p op . ) a cun oaşte adevărul,
être au courant de tout a li u rec h e a satului,
être au désespoir a aju ng e la disperare; a fi disperat,
être au-dessous de sa tâche a nu fi la înălţim e/la înălţim ea sarcinii sale,
être au-dessous de tout a fi sub orice critică.
être au-dessus de q n. a fi su perio r cuiva,
être au-dessus de soi-m êm e a se întrece pe sim'.
être au-dessus de tout soupçon a li în a la r ă /m a i p n sus de orice b ăn uială,
être au-dessus du vent a l'i s c ă p a t de necazuri.
être au diapason de qn. a fi la unison cu cineva; a fi la acelaşi diapazon
cu cineva,
être augm enté ( f a m . ) a i se m ări leafa.
être au large a. v. être comme un coq en pâle; b. a a vea b a n i; c. a avea
loc m ult.
être au m ieux avec qn. a se av e a bine cu cin eva ; a fi în term e n i b u n i cu
cineva; a se p u p a în b o t cu cineva ( f a m . ) .
être au pain et n l ’ean/au pain sec a ii la regim sever,
être au pair dans une m aison a s t a pe casă şi m asă.
être nu parfum (arg.) a l'i reformat.
être au parfum de qch. (arg.) a l'i/a se ţin e la c u re n t; a fi in form ât.
être au pied du mur a fi înc olţit; a fi strins cu uşa.
être au pinacle a av ea o s itu a ţie p ro em in en tă.
être au plus mal a fi po m oarle.
être au poil ( f a m . ) a l’i satisfăcător.
être au point mort a se găsi în tr-u n p u n c t mort.
être au service de qn. a l'i în slu jb a / în serviciul cuiva.
être au supplice a in d u ra chinurile iadului.
être au trou ( p o p. ) a fi la zd u p /la răcoare.
être aux abois a ii în în c u r c ă tu r ă ; a da din colţ. în colţ; a nu m a i şti pe
u n d e să sc o a tă căm aşa,
être aux aguets a s t a la p în d ă.
être aux anges a l'i în al n o uălea cer; a p lu ti in aer; a a p u c a /a p rin d e pe
D um nezeu de u n picior,
être au x arrêts a ii arestat..
être au x as (po p . ) a fi p u tr e d de b o g a t; a fi b lin d a t cu lovele (arg. ).
être aux cent coups a fi p r a d ă vinei m a ri nelinişti,
être aux chiottes/aux gogues/aux lieux à blanchir ses guêtres (arg.)
a li absen t.
être au x crochets de qn. a tr ă i/a şedea pe sp ina rea/pe socoteala cuiva,
être aux écoutes a . a ciuli urechile ; a trag e cu urechea ; b. a s t a la pîndă.

118
être aux propos de qn. a fi în sim bria cuiva.
être aux leviers de comm ande ( f a m . ) a fi în capul bucatelor; a ţine
f rinele.
rtre aux ordres de qn. a fi în su b o rd in ea cuiva.
être aux petits soins pour qn. a fi plin de a te n ţii f a ţ ă de cineva; a se
d a bine pe lîngă cineva; a u m b la cu cineva ca cu u n ou m oale/ca cu
o b u b ă c o a p tă ; a nu-i sp un e cuiva nici ,,negri ţi-s ochii“ .
être a u x portes de la mort (Ut.) a fi pe m oarle.
ôtro aux premières loges (fig. fam. ) a fi m a r to r ocular,
ftre aux prises avec qcli. a a vea de l u p t a t cu ceva; a ii c h in u it de ceva.
être aux prises avec qn. a li în bel e cu cineva,
être aux trousses de qn. a fi pe urm ele cuiva.
être avare com m e Harpagon a fi zgîrie-brînză ; a fi aprig la b a n i; a
tr e m u ra d u p ă b a n ; a d a ca din ochii lui ; p u n g a la g u ră i-a f ă c u t p ă ia n ­
jeni.
être baigné de su eu r a fi n ă d u ş i t leoarcă; a fi lac de sudoare,
être bas (f ig.) a a v e a m o ralu l scă z u t/la p ă m în t.
ître bas de plafond (pop.) a i i sărac cu d u h u l; a nu-1 a j u t a cap ul/m in tea,
être bas percé a fi lefter.
êtro-'bas/court sur ses pattes (f ain. ) a fi în a lt de-o şc hio ap ă; a-i m in câ
raţele din tr a is t ă ; n a lt şi cocorat, u m b lă în picioare sub pat.
être bâti à chaux et à sable/à chaux et à cim ent ( f a m . ) a l'i l a t în sp e te ;
a avea o co n stitu ţie ro b u stă,
être battu à plate couture a m înea o b ă ta ie soră cu m o a rte a ,
être battu du diable a n u av e a a s t îm p ă r ; a nu p u te a s t a locului,
être bavard com m e une pic borgne ( f a m . ) a-i merge g u r a ca o m o a r ă
hodorogită.
être beau à la chandelle a fi u r î t ca dracu l; a fi n r î t foc.
être beau joueur a şti să pierzi (cu eleganţă).
être bête à laire plaisir a l'i p ro s t ca n o a p te a ; a d a în gropi de p ro s t; a
av ea g ră u n ţe in cap ; a fi b u n de t ă i a t m ă m ălig a ; a fi pro s t ca o cizmă ;
a fi orb de m in te ; a a v e a capu l ca dovleacul ; a nu şti să lege nici două-n
tei; a fi b ă t u t / c ă z u t în cap ; a ju d e ca ca o ciz m ă; a p u r t a căciulă
d egeab a; are m in te de cocă; e d e ş te p t de b a te cuie cu capul; a m înca
şofranul; a fi şiret ca oaia.
être bête à m anger du foin v . être bête à faire plaisir.
être bête à pleurer v. être bête à faire plaisir.
être bête com m e chou/com m e ses pieds, comm e une oie ( f a m . ) v. être
bête à faire plaisir.
être "bête com m e un jeune chien a fi a iu r it; a fi n ec o p t la m inte,
être bête com m e un pot v. être bête à faire plaisir.
être bête de ses dix doigts a fi lipsit de îndem înare.
être bien à l ’aise dans sa peau ( f a m . ) a. v . être comme un coq en p âte\
b. a l'i m u l ţu m it aşa cum e.
être bien avec qn. ( f a m . ) a se av e a bine cu cineva-; a fi in term eni
b u n i cu cineva,
être bien charpenté/baraqué/balancé a fi Iat în spete/rb bu st.
être bien disposé pour/envers qn. a fi b in ev o ito r f a ţ ă de cineva,
être bien en chair a fi l a t în sp e te; a av e a o c6hstitiiţi£ robustă,
être bien cn cour a fi în graţiile cuiva,
être bien en selle a fi b o g a t şi p u tern ic ; a fi t a r e pe poziţie,
être bien jam bonnée (po p . ) a av e a picioare frum oase.

119
être bien loin de ses m oulons a fi d e p a rte de aşteptări,
être bien loti a ii fav orizat de soartă.
être bien luné ( f a m . ) a fi b in e dispus; a fi în toane b u n e ; a fi eu voie
b u n ă ; a l'i cu chel',
être bien m is ( f a m. ) a l'i bine îm b ră c a t; a fi pus la p u n c t,
être bien placé pour a li eel mai în m ă s u r ă să.
être bien planté sur scs pieds a li l a t în sp ete/rob ust.
être bien taillé ( f a m . ) a l'i l a t în sp e te ; a av e a o co n stitu ţie ro b u s tă,
être bien tope ( f a m . ) a l'i intr-o ureche,
être bituré à mort (àrg.) a fi b e a t criţă/m ort.
être blanc/blcu/rouge/vert ( p o p . ) a-şi ieşi din m in ţi/din fire.
être blnnc com m e neige (f ig. ) a l'i c u r a t ca la crim a; a fi nev in o v a t ca un
prunc,.
être blanc com m e un cachet d’aspirinc/coinm e un linge ( f a m . ) a fi alb
ca •varul.
être blanc/blêm e/pâle/vert/transi de peur a fi alb ea varul,
être blond com m e les blés a a vea părul ca spicul griului,
être bœuf ( p o p . ) a fi n e m aip o m e n it; a fi formidabil,
être bon (arg.) a se lăsa dus de nas.
être bon à jeter dans la rue a nu fi b u n de nim ic/de nici o b rî n z ă ; a
strica m încarea d eg e ab a; a n u l'i nimic de capul c u iv a ; a nu li bu n
decît să p ască bobocii; a1nu-i p lăti pielea nici u n b an ; a tăia in grindă;
a n u fi de ftici o zeam ă; a fi lemn de tu f ă ; a nu-i fi pielea b u n ă nici
de ciur; a nu-1 primi nici p ă m în tu l; a nu 1'i de nici u n aju to r,
être bon à lape (arg.) v. être bon à jeter dans la rue.
être bon à mettre au cabanon ( f a m . ) a ii n eb u n de légat,
être bon comm e du pain/connne du bon pain/connne de la brioche a fi
. b im ca piinea calda; a l'i b u n de pus la ra n ă ; a l'i om de inimă,
ôtre bon comm e la romaine ( f a m . ) ( i n v . ) a fi b u n ca piinea c ald ă ; a
fi b u n de pus la r a n ă ; a fi om de inimă,
être bon com m e l’or ( f a m . ) a l'i b u n ca pîin ea caldă; a fi b u n de pus
la Tană; a fi om de inimă,
être bon perdant a şti să pierzi (cu elegantă),
être bon pour la casse/ponr la reîonte ( f a m. ) a-1 ajunge zilele,
être bon pour la classe ( f a m . ) a fi a p t p e n tr u serviciul m ilitar,
être bon prince a fi inim ă largă,
être bon public ( f am: ) a fi indulgent, fără p retenţii,
être bon vivant ( f a m . ) a fi om de v iaţă ,
être bouché (à l ’ém eri) ( f a m . ) v . être bête à faire plaisir.
être bouffi d’orgueil a îi plin de sine; a nu se da pe cineva/pe şapte,
être bourré com m e un coing/com m e une vache (arg.) a l'i b e a t c riţă/
m o rt.
être bourrelé de remords ( f a m. ) a fi ch in u it de rem uşcări.
être branche ( f a m. ) a-i cădea fisa (f am. ) ' , a l'i pe fază (fig. f a m . ) .
être bras dessus bras dessous (f ig. ) v. être ami s à la vie et à la mort.
être brouillé avec la justice a l'i c e r t a t cu justiţia.
être brouillé avec le chevet ( f a m . ) a a v e a insomnii.
être brouillé avec le directeur de la m onnaie (f api . ) a fi lefter.
être brouillé avec les chiffres ( f a m . ) a n u se pricepe la socoteli.
être brouillé avec Je» espèces ( f a m . ) a fi lefter.
être brûlé a. a fi r u i n â t ; b. a nu nia i a v e a credit.
être calm e et inodore ( f a m . ) a trece n eo bservat.
être cam us (fig. f a m . ) a fi stînjenit.

129
 €lre capable de a fi în s ta re să /d e ; a fi în m ă s u ră s ă ; a-1 ţine pe cineva
moşii.
être capot a răm îne cu g u ra c ă sc a tă ; a răm în e ta b lo u /m a sc ă,
être carré en affaires a fi cinstit în afaceri,
être paye (p o p .) a se lăsa dus de nas.
être chair de la chair de qn. a fi carne din c a rn e a c u iv a /tr u p din tru p u l
cuiva.
£tre changé en statue do sel ( f a m . ) a rămîne s t a n ă de p ia tră ,
être chargé d’ans a fi b ă tr în ca v r e m e a ; a fi u i t a t de m o a r t e ; a fi îm po­
v ă ra t /î n c ă r c a t de ani.
être eliargé/couvert de lauriers a fi în c u n u n a t cu lauri,
être chargé d’honneurs a fi copleşit de onoruri.
i>tre chauve comm e un œ uf/com m e une bille, com m e un genou ( f a m .)
a fi chel ca-n p a lm ă ; a fi chel ca o lu n ă plină.
£tre chelem a fi marţ;.
être chiche de com plim ents a fi zgîrcit în com plim ente,
être chocolat ( f a m . ) a răm în e cu buzele um flate,
être cisaillé (arg.) a fi lefter,
être cloué au lit a l'i ţ i n t u i t la pat.
être cloué de surprise sur place ( f a m . ) a răm îne tablou/m ască,
être cloué entre quatre planches a s t a în tre p a tr u seînduri.
être coi a-i pieri g raiu l; a răm în e fără glas; a răm în e m u t.
<~trc coiffé à la chien a. a av e a p ă ru l s b u r lit; b. a p u r t a b reto n,
être coiffé de qn. a se p ră p ă d i d u p ă cineva; a av ea cîrlig la cineva (arg .).
être coiffé en coup de vent a. a av e a p ă ru l sb u rlit ; 1). a p u r t a bre to n ,
être collé/recalé à un exam en ( f a m . ) a fi t r î n t i t la un exam en,
être collet monté a a v e a ifose; a l'i p e d a n t ; a face pe n e b u n u l; a-şi da
aere.
être com m e chien et chat a tr ă i/ a se înţelege ca clinele cu pisica,
être com m e cul et chem ise ( f a m . ) v. être a m is à la vie et à la mort.
être com m e Job sur son fum ier a fi sărac lipit p ă m in lu lu i.
être com m e l ’âne de Buridon a fi n eh o tărît.
être com m e l ’eau et le feu a fi ca soarele şi lu n a ; a se în ţelege ca soacra
cu n o ra; a ţine prieteşugul ca lupul cu oaia.
être com m e le jour et la nuit v. être comme l’eau e! le feu.
-être (unis) comm e les deux doigts de la m ain a l'i ca degetele de la m înă;
v. şi être am is à la vie et à la mort.
être com m e l’oisenu sur la branche a li în p o m ; a fi ca cucul p e cracă;
a s l a r ă u ; a fi in aer.
être com m e l ’ombre et le corps v. être am is à la vie et à la mort.
être comm e un coq en pâte ( f a m . ) a trăi ca găin a la m o a r ă ; a se sim ţi
la largul său.
être com m e un crin a fi pro st dispus; a l'i în to ane rele.
être com m e une âm e en peine a fi p ra d ă unei m ari nelinişti,
être com m e un éléphant dans un m agasin de porcelaine ( f a m . ) a intrat
no ra in blide; v. şi mettre les pieds dans les plats.
être com m e une pierre/changé en pierre a avea inim ă de piatră,
être com m e une poule m ouillée a fi ca o curcă p lo u a t ă ; a fi ca b ă tu t
de g rin dină; a fi ca cotoiul b ă t u t la sm înlînă.
être com m e une poule qui a couvé des œ ufs de cane a răm în e cu gura
c ă s ca tă; a-i pieri graiul; a ră m în e ta b lo u /m a sc ă /ţu ţ.
«tre eomm e une poule qui a trouvé un couteau ( f a m . ) a s t a / a răm îne
ca viţelul la p o a r t a nouă.

121
 être com m e une soiicjie ( f a m. ) a s ta ca de lemn.
être (heureux) c o m m e un poisson dans l ’eau a se sim ţi ca peştele în a p ă ;
a tr ă i ca g ă in a la m o a r ă ; a se sim ţi la largu l său.
être com m e un porc ù l ’auge a trăi ca g ă in a la m o a r ă ; a se sim ţi la
larg ul său.
être com m e un rat dans la paille/en paille a trăi ca g ăina la m o a ră ;
a se sim ţi la largul său.
être com m e un rat dans un fromage a trăi ca gùina la m o a r ă ; a se şim ţi
la larg ul său.
être comm ode à vivre a fi u n om cumsecade.
être compère et compagnon ( f a m . ) v. être amis à la vie et à la mort.
être com plètem ent à poil ( f a m . ) a fi gol puşcă/pistol,
être com plètem ent flagada (p o p . ) a. a l'i fr în t de oboseală; b. a fi z a h a ­
r isit/ram o lit; e. a fi într-o ureche,
être com plètem ent mûr ( f a m . ) a fi b e a t criţă/m o rt.
être com plètem ent paum é a fi în în c u r c ă tu r ă ; a d a din colţ în colţ.,
être com plètem ent rond ( f a m . ) a fi b e a t criţă/m o rt.
être com plètem ent tordu a fi C ă n u ţă om sucit,.
être compté pour du beurre ( f a m . ) a l'i c a n t i t a t e neglijabilă; a n u f»
l u a t în se a m ă ; a fi egal cu zero.
être condamné à la corde a fi c o n d a m n a t la spînzu râto are.
être connu com m e le loup blanc/gris a fi cu n o scu t ca u n cal b r e a z ;
a-i merge cuiv a v este a ca de po pă tuns.
être copains com m e cochons v. être a m i s à la i'ie. et à la mort.
être coté a fi apreciat.
être couché en chien de fusil a s t a cu genunchii la gură.
être couché sur des roses/sur un lit de roses a o duce de minune,
être cousins à la mode de Bretagne a fi v a r a verii, so acra lelii; a fi
m ă t u ş ă / u n c h i etc. de plop ; a l'i r u d ă pe t u r t ă c ru d ă ; a fi n e a m de
a cin cea/a şasea /a n o u a s p i ţ ă ; a fi n e a m d u p ă A d a m ; trei ape în
chisăliţă.
être cousu d’or ( f a m . ) a fi p u tr e d de bogat,
être couvert (f i g. ) a av ea acoperire.
être criblé de dettes a fi d a to r v în d u t ; a fi îng lod at în dalorii.
être crotté com m e un barbet/jusqu’à l ’échine a l'i m u r d a r ca u n p o r c ;
a l'i slinos,
être cru sur parole a fi c rezut pe cuvînt.
être cuit ( f a m . ) a se a rd e ; a se duce pe copcă; a fi ca cucul pe c ra c ă ;
a fi în pom /în aer.
être cuit/fricassé/frit/fum é a. ( p o p . ) a fi pe m o a r te ; b. ( arg. ) a fi con­
dam nat.
être culbuté ( p o p . ) a fi b e a t criţă /m o rt.
être d’accord a fi de acord ; a consimţi.
être dans de beaux draps ( f a m. ) a fi la ananghie ,'la strîm toare.
être dans... jusqu’au cou a l'i c u fu n d a t in... p în ă-n g ît; a l'i n ă p ă d it de...
être dans la blouse (arg.) a se înşela amarnic.
être dans la chem ise de qn. a se ţin e scai de cineva ; a se ţin e de cineva
ca scaiul de oaie; a se lin e de p u lp a n a /d e capu l cu iva; a se ţine de
p a s u l cu iv a ; a se ţine lip că/grapă de cinev a; a se ţin e d u p ă cineva
ea d racul d u p ă p o p ă /d u p ă călu g ă r; a s t a de capul cuiv a; a s t a neag ă
re a în sp in area c u iv a; a u m b l a ca mînzul d u p ă ia p ă ; a u m b la coadă
d u p ă cineva; a l'i u m b r a cuiva,
être dans la courso a fi în pas cu v r e m e a ; v . şi être à la cloche.

122
ê tre (Tans la dècl>c/en déclic ( p o p . ) a fi/a trăi în mizerie.
être dans la déveine ( f a m. ) a fi într-o p a s ă p r o a s tă ; a fi p ro s t disp us;
a fi în toane rele.
Ptro dans la force de l ’âge a fi în p u te r e a vîrstei.
être dans la gêne a l'i s t r îm to r a t băneşte,
être dans la ligne du parti a u r m a linia partidu lui,
être dans la lune ( f a m . ) a l'i cu capul în nori.
être dans la m élasse (ju squ’au cou) (p o p . ) a fi la ana ng hie /la strîm -
toave.
être dans la m ouise/la mistoufle ( p o p . ) a fi/a tră i în mizerie.
être dans la note a l'i în acord eu; a se p o tr iv i; a l'i în notă.
être dans la panade (pop. ) a fi/a tr ă i in mizerie.
être dans la panne ( f a m . ) a fi/a tr ă i în mizerie.
être dans la peau de qn. ( f a m . ) a fi în locul c u iv a; a fi în pielea cuiva.
être dans la peine a fi la an ang hie /la strîm toare.
être dans la poisse ( p o p . ) a av ea ghinion; a călca în p ia t r ă seacă.
être dans la purée ( p o p . ) a. a fi/a tr ă i în m izerie; b. a fi lefter.
être dans la rhubarbe jusqu’au cou (p o p . ) a fi la a n a n g h ie /l a s t r h n to a r e .
être dans la roue (arg.) a fi/a se ţine la c u re n t; a fi in form ât.
être dans l ’axe (arg.) a l'i bine dispus; a fi în to ane bune/cu chef.
être dans l ’eau (jusqu’au cou) a in t r a la a p ă ; a d a de belea/de br.eluc.
être dans le bain ( f a m . ) a in tra la a p ă ; a d a de bolea/de bucluc.
être dans le ballon (arg.) a fi la zdup/la răcoare.
être dans le (dernier) besoin ( f a m . ) a l'i s lrîm to r a t băneşte.
être dans le cirage ( f a m . ) a n u m ai înţelege nim ic; a ii d ezorientat.
être dans le commerce a face comerţ.
être dans le coup ( p o p . ) a. a p a rtic ip a la o a c ţiu n e ; 1). a fi/a se ţin? la
eu re n t; a fi in f o rm a i; a av ea ştire,
être dans le creux de la vague a fi într-o p a să p ro a s tă ; a fi prost dispus.
être dans le gâchis a. a fi într-o s itu a ţie confuză; b. a l'i in im pas,
être dans le juste/le vrai a av ea dreptaLe. '
■être dans le lacs a c ă d e a /a se prin de sin gu r în cap can ă/în cursă,
être dans l ’embarras a l'i în în c u r c ă tu r ă /la an ang hie/la slrîm toa re.
être dans le m êm e panier ( f a m . ) a fierbe în aceeaşi oală; a fi în aceeaşi
s itu a ţie cu cineva,
être dans Ie m ouvem ent/dans le vent ( f a m . ) a merge în p as cu v re m e a ;
a line pas cu vrem ea,
être dans le noir le plus complet a n u pricepe o io tă ; a nu-şi d a se am a
de nim ic; a nu-1 tă ia pe cineva cap ul; a av e a p e rd e a la ochi; a se
u it a ca pisica-u calendar,
être dans le pétrin ( f a m. ) a da de belea/de b uclu c; a in t r a la apă.
être dans le ravissement a l'i în al n ou ălea cer.
être dans l ’erreur a n u av e a d r e p t a te ; a se înşela,
être dans le sac (arg.) a l'i lefter,
être dans les affaires a l'ace afaceri; a fi om de afaceri,
être dans les bonnes grâces de qn. ( f a m. ) a fi în graţiile cuiva,
être dans les bras de Morplice ( f a m. ) a fi în b ra ţe le lui Morfeu.
être dans les brimlezingues ( f a m . ) a fi b e a t c ri ţă / m o r t ; a u m b l a pe
d o u ă cărări; a i se îm pletici limba,
être dans les choux a fi la an an ghie /la s t rîm to a r e ; a fi în încu rcătu ră,
être, dans Ies draps ( f a m . ) a se b ă g a în scutece,
être dans les eaux de qn. a. a se afla în ap ro pierea cuiv a; b. a fi în
relaţii cu cineva.

123
 être dans le secrct/du secret a c u no aşte secretul,
être dans les fers a se afla în sclavie.
être dans les jambes de qn. ( f a m . ) a s t a în picioarele cuiva,
être dans les petits papiers de qn. a fi în graţiile cuiva,
être dans les vignes du Seigneur a fi b e a t c riţă / m o r t ; a u m b la pe două
că rări; a i se îm pletici limba,
être dans le ton ( f a m . ) a se p u n e /a că dea de acord cu ceilalţi,
être dans le train a merge în pas cu v re m e a ; a ţine p a s cu vrem ea,
être dans le troisièm e/trente-sixièm e dessous ( f a m . ) a fi la ananghie/!;»
strîm to a r e ; a l'i în încu rc ătură,
être dans le vent a merge în pas cu v re m e a ; a ţin e pas cu vrem ea,
être dans l ’exercice de ses fonctions a fi în exerciţiul funcţiunii,
être dans l ’expectative a fi/a s t a în exp ecta tivă,
être dans sa/une m auvaise lune a fi p ro s t dispus; a fi în to ane rele;
a se scu la cu f a ţ a la cearşaf,
être dans scs bonnes ( f a m . ) a fi b ine dispu s; a fi în to an e b u n e ; a fi
eu chef; a fi eu voie b un ă.
être dans ses meubles ( f a m . ) a fi la casa sa.
être dans ses petits souliers a-1 strîng e p e cineva ghetele/opinca; a-1
a rd e pe cineva ob iele]e;a-i aju n g e cu iva focul la ung hii; a-i ajun ge
cu iv a c u ţitu l !a os.
être dans son centre a fi în elem entul său.
être dans son (bon) droit a fi in d re p tu l său.
être dans son élém ent a fi în elem entul său.
être dans son tort a. a se înşela; I). a fi de v in ă ; a nu av e a d re p t a te ,
être dans tous ses états a-şi ieşi din fire/din b a la m a le /d in piele/din să rite ;
a fi în to rs pe dos; a se face foc şi p a r ă ; a lu a l'oc.
être dans toutes les bouches a l'i sub iect de discuţie; a fi l a o rd in ea
zilei.
être dans une bonne lune a fi bine disp us; a fi în to an e b u n e ; a fi eu
chef; a fi eu voie b u n ă.
être dans une bonne passe a fi într-o p a s ă b u n ă.
être dans une colère noire a-i fierbe/a-i clocoti sîngele de mînie. ,
être dans une im passe a fi în impas.
être dans une m auvaise lune a li p ro s t dispus; a fi în to an e rele.
être dans une position intéressante a fi în s ă rc in a tă ; a ră m în e grea.
être dans une sale affaire a fi la a n a n g h ie /la s t r îm to a r e ; a i n t r a l a a p à .
être dans une situation précaire a a v e a o situ a ţie şubredă,
être dans un m auvais pas a se afla în tr-u n m o m e n t greu,
être d’attaque ( f a m. ) a fi în forină/în p u te r e ; a se sim ţi în form ă; a
l'i zd ravăn/viguros,
être d’avant le déluge ( f a m . ) a fi de p e v re m e a lui T a t a Noe/hii P a z ­
v a n te .
être d ’avis que a fi de pă rere că.
être débarqué par le coche a fi p r o a s p ă t sosit undeva,
être de bonne com pagnie a ii bine crescut/distins
être de bonne com position ( f a m . ) a l'i dintr-o p lă m a d ă b u n ă ; a fi soi
bun.
être de bonne hum eur a fi b in e disp us; a fi în to an e b u n e ; a fi eu chef.
être de bon poil ( f a m . ) a fi bin e dispus; a 1i în to ane b u n e /c u chef.
être débordé par les événem ents a fi depăşii, de evenim ente.
être décavé a li lefter.
être de chair a av e a slăbiciuni omeneşti.

124
être de compte à demi avec qn. a îm p ă rţ i pe din d o u ă /f ră ţe ş te ; a face-
ju m a - j u m a ( f am. ) .
être défoncé/défoncem ane (arg.) a fi b e a t criţă /m o rt.
être de ïorce à a fi în s ta re să ; a fi în m ăsu ră să.
être dégazonné (arg.) a fi chel ca-n p a lm ă ; a fi chel ca o lu n ă plină,
être de glace a răm în e in difere nt; a av e a in im ă de p iatră,
être dégommé (arg.) a d a orlul popii,
être de haut lignage a fi de n eam mare,
être de la balle a fi de meserie; a se pricepe,
être de la boutique a fi de m eserie; a se pricepe,
être de la cloche (arg.) a nu av e a nici casă nici m asă.
être de la compétence de a fi de resortul,
être de la Courtllle (p o p . ) a fi lefter,
être de la îê te a fi in v i ta t ; a p a rtic ip a la.
être de la m êm e couvée ( f a m . ) a fi le a t cu cinev a; a fi de o m ă s u r ă
cu cineva.
être de la m êm e farine ( f a m . ) a fi de aceeaşi te a p ă (cu cineva); a fi
din ta g m a c u iv a ; a fi pereche b u n ă /p o t r i v it ă cu c in eva ; a îi de p ă n u ra
c u iv a; a se lu a de m înă cu cin eva; a p u r t a p o rtu l c u iv a; a fi b u n să
se ia de m î n ă cu cin ev a ; to ţ i dintr-o căciulă scoşi; a t u n a t şi i-a
a d u n a t.
être do la revue ( p o p . ) a fi decepţionat.
être de l ’autre côté de la barricade a fi de cealaltă p a r t e a baricadei;
a face p a r t e din t a b ă r a adversă,
être de la zone (arg.) a nu av e a nici casă nici m asă.
être de Lunel ( p o p . ) a fi în tr-o u rec h e ; a-i fila o la m pă,
être de marbre a răm în e insensibil; a fi de p iatră,
être de m auvaise com pagnie a fi p ro s t crescut,
être de m auvais poil a l'i p ro s t dispus; a fi în toan e rele.
être de m èche avec qn. a fi de c o n iv e n ţă cu c in eva ; a fi/a merge u n a
cu cineva; a lu cra m înă-n m î n ă ; v. şi avoir partie liée aere qn.
être de m oitié avec qn. ( f a m. ) a fi to v a r ă ş cu cineva în tr-o afacere; a
îm p ă rţi pe din d o u ă /f ră ţe ş te ; a fi p ă r t a ş şi la bine şi la rău; a face
ju m a - j u m a ( f a m . ) .
être de m oitié dans a fi p ărtaş,
être démonétisé a fi ru b l ă ştearsă.
être dénué de scrupules a n u a v e a co n ştiin ţă ; a d a cu b a r d a - n D u m ­
nezeu.
être de pair à com p agn on avec qn. a fi pe picior de egalitate/p e acelaşi-
picior cu cineva,
être de part a fi p ă rta ş.
être de plain-picd avec qn. v . être de p a i r à compagnon avec qn.
être do retour a se în to arce acasă,
être de saison a fi p o tr iv it/o p o rtu n ,
être de service a fi de serviciu/de rînd.
être de son âge/de son temps a merge în p as cu v re m e a ; a ţin e pas eu-
vrem ea.
être de son devoir de a fi de d a to r ia sa să.
être de son goût a fi pe placul său.
être de sortie (arg.) a fi absent.
être de taille & faire qch. a fi c a p a b il d e /s ă; a fi în stare/în m ă s u r ă să
facă ceva.
être de tous bons accords a fi docil; a ju c a cum i se cîn tă.
être de tous écots a se b ă g a în toate.

125-
être (le tous les plaisirs a lua parte la toate distracţiile/plăcerile,
être de tout cœur avec qu. a fi din toată inim a alături de cineva,
être de tout repos a nu crea problem e.
«tre de trop a fi de prisos.
être deux têtes sous un bonnet v . être am is à la via et à la mort.
être dévore d’ambition a fi ros de am biţie.
être d’humeur à faire qch. a fi înclinat/dispus să facă ceva.
être d’humeur egale a avea stăpînire de sine.
être d’humeur facile a avea stăpînire de sine.
être d’hum eur m assacrante ( f a m . ) a fi prost dispus; a fi în toane rele.
être difficile à abattre a nu se da b ă tu t; a fi tare în fălci,
être difficile à vivre a fi un om greu de suportat; a-i face cu iva züa
fripte; a-i face cuiva sînge rău; a-i scoate cuiva sufletul,
être dispie d ’attention/d’intérêt a m erita atenţie,
être digne de a fi vrednic de.
être dingo ( f a m . ) a fi într-o ureche.
être d’iutelligenee avec qn. a fi de conivcnţă cu cineva; a lucra mînă-n
mînă.
•être droit com m e un cierge/com m e un piquet/com m e un I ( f a m . ) a fi
drept ca bradul/ca lum înarea/ca leuca,
être droit/grand/m ince/élancé com m e lin peuplier a fi înalt ca plopul,
être du bâtim ent ( f a m . ) a fi de meserie; a se pricepe.
«tre du bois dont ou la it les flûtes ( f a m . ) a fi docil; a juca cum i se
cintă.
€trc du (m êm e) bord de qn. a îm părtăşi ideile/părerile cuiva; v . si cire
de la m êm e farine.
être du côté du m anche/du bon côté a fi de partea celui mai tare,
être du dernier bateau a fi la curent cu moda.
être du dernier bien avec qn. a se avea bine cu cineva,
être du m êm e avis que qn. a fi de aceeaşi părere cu cineva,
être du m êm e rang a fi de aceeaşi valoare,
être du m êm e sang a fi su p t de la aceeaşi mam ă.
être du m êm e tonueau v . être de la même farine.
être du métier v. vire de la balle.
•être d’un abord facile a fi prim itor, abordabil.
être d’un certain âge a avea o anum ită vîrstă; a nu mai fi tînâr.
•être d’un comm erce agréable a fi sociabil; a fi plăcut în societate,
être d’une hum eur de dogue ( f a m . ) a fi prost dispus; a fi în toane rele.
■être du pays a fi din partea locului.
être dur à cuire ( f a m . ) a nu se da b ă tu t; a nu se da netezului ; a fi
tare în fălci.
être dur à digérer ( f a m . ) a fi greu de suportat; a cădea greu.
être dur à la desserre/à la détente ( f a m . ) a fi strîns la m înă/la pungă;
a fi mînă strînsă; a lega paraua cu zece noduri,
être dur à la peine/ù !a tâche/à l ’ouvrage a fi rezistent la m uncă,
être dur à, la souffrance a fi rezistent la suferinţă,
être dur au m al a fi rezistent la suferinţă.
être dur à vivre a fi un om greu de suportat; a scoate cu iva sufletul,
être dur de la feuille ( p o p .) v . être dur d'oreille.
être dur d’oreille ( f a m . ) a fi tare/fudul de urechi; a fi surd toacă; a
avea bum bac/vată în urechi; a auzi-n gură ca cucul; a auzi greu.
être dur en affaires a fi intransigent în afaceri,
être dur envers qn. a fi sever faţă de cineva,
être du ressort de a fi de resortul.

136
Être économ e (le scs louanges a fi zgîrcit cu laudele.
être effronté com m e n n page a Ii obraznic; a d a ca ciinele p rin băţ..
être élevé dans une boite i\ coton a l'i crescu t in puf.
Ctrc éméclié a fi b e a t c r i ţă / m o r t ; a u m b l a pe d o u ă cărări.
Être emporté com m e un fétu ( f a m . ) a se lăsa dus de ape.
être en abomination chez/à qn. a fi u r î t de cineva,
être en apprentissage a-şi face ucenicia.
Être cn arrêt a răm în e cu g u ra c ă s c a tă/tab lo u /m ască,
être en avance a sosi m ai devreme,
être cn baguenaude a u m b l a cre an g a; a b a te străzile,
être cn bas de la roue a-i merge r ă u ; a fi decăzut,
être en beauté a a r ă t a b ine (mai b in e ca de obicei),
être en brisbillc avec qn. ( f a m . ) a se c e rta cu cin eva p e n tr u nim ica
to a tă .
être en bon chem in a fi pe p u n c tu l de a reuşi,
être en bon/m auvais équipage ( f a m . ) a fi b in e /p ro st îm b răc at,
être en bonne intelligence avec qn. v. être a u m i e u x avec qn.
être en bonnes m ains ( f a m . ) a fi pe mîini bune.
être de bons term es avec qn. a fi in term en i b u n i cu cinev a; a fi în
r a p o r tu ri b u n e cu cin ev a ; a s t a b ine cu cineva,
être en bon voisinage avec qn. a fi în r a p o r tu ri de b u n ă v e c in ă ta te eu
cineva.
être en boule/en colère ( f a m . ) a se în fu ria; a-şi ieşi din m in ţi/d in lire»
être en branle a fi în incertitudine.
être en bras/en m anches de chem ise a fi în c ă m a ş ă ; a fi fă r ă hain ă,
être en brouille avec qn. a fi c e r t a t cu cineva,
être en butte à ... a fi expus la...
être en cage ( f a m . ) a fi la z d u p /la răcoare,
être en carafe ( f a m . ) a ră m în e în p an ă.
être enceinte a fi în s ă rc in a tă ; a răm în e grea.
être en chartre (arg.) a s lă b i; a se ascuţi ( f a m . ) .
être en cheville avec qn. ( f a m . ) a fi în cîrdăşie cu cineva,
être en colère a se în fu ria; a-şi ieşi/a-şi sări din m in ţi/d in fire.
être encore sur ses pieds (f i g. ) a n u se lăsa a b ă t u t ,
être encore sur ses quilles (po p . ) a se ţin e încă pe picioare; a fi încă
verde.
être en/dans la course (arg.) a av e a şanse de succes/de reuşită.
être en (grand) crédit auprès do qn. a se b u c u r a de încrederea cuiva;
a av e a trecere la cineva,
être en défaut a. a fi pe picior g reşit; a nu fi în re g u lă ; b. a nu ayea
d r e p t a t e ; c. a lipsi,
être en demeure envers qn. a ră m în e în d a t o r a t c u iv a; a d a to r a cr.iva
rec un oştin ţă.
être cn dessous ( f i g. ) a fi p re f ă c u t; a av ea o fire ascunsă,
être endetté jusqu’au cou/jusqu’à la gauche ( f a m . ) a li d a to r v in d u t ,
a fi îng lo d at în datorii,
être cn double a se omorî cu firea,
être cn doute a s t a la înd oială; a şovăi,
être en droit de a fi în d r e p t s ă ; a a v e a d re p tu l ele a.
être en eau a fi n ă d u ş i t leoarcă; a fi n u m a i o a p ă ; a fi lac de su d o a r e ,
être en ém oi a fi a g it a t/ tu l b u r a t .
•être cn éveil a fi vigilent,
être en faction a fi de s a n tin e lă ; a s t a de pază.

127
 «tre cn fin ,dc a fi în fru n te a /în capul.
■être cn fiu de course a l'i l'rînt de oboseală.
être enflé comino un ballon ( f a m . ) a. a l'i u m f la t ca u n c îr n a t; a fi
g h if tu it; b. a fi plin de sine/de ifose; a n u se d a pe cineva,
être en fonds a fi în fonduri ( f a m . ) .
ctrc cn forme a l'i în fo rm ă/în p u te r e ; a se sim ţi în formă,
être en froid avcc qn. a nu se a v e a bine cu cinev a; a se av e a ră u cu
cineva.
•être en gaieté a fi afum at/ch erch elit.
être en goguette ( f a m . ) a fi a fu m a t/ch erch elit; a fi a b ţ i g u it (arg. ).
être en grâre auprès de qn. v . être a u m i e u x avec qn.
être en grande eau v. mettre la poule a u pot.
■être en harmonie avec a fi în arm on ie cu.
«tre en haut de la roue ( f a m . ) a-i merge b in e/d e m in u n e ; a-i merge
cu iva treb urile s t r u n ă ; a-i merge în plin.
être en honneur a fi la m a re cinste.
■être en jeu a fi în cauză.
•être en l ’air a. a se afla în dezordine (despre l u c r ur i ) ; 1). (arg.) a fi
lefter/pe geantă ,
être cn lieu de (î nv. ) a fi în m ă s u r ă să.
■être en m auvais/triste/pauvre/plteux équipage (l i t . ) a fi în tr-o situaţie
jalnică.
*tre en m auvais term es avec qn. a n u fi în te rm en i b u n i cu c in eva ;
a s t a ră u cu cineva,
être en mesure de a fi în m ă s u ră s ă ; a fi în s ta r e s ă ; a fi c a p a b il de/să.
être en nage a fi n ă d u ş it leoarcă; a fi lac de sudoare,
être en odeur de sainteté auprès de qn. a fi în graţiile cuiva,
être cn paix avec sa conscience a fi cu cugetul îm p ă c a t/c u c on ştiin ţa
Îm p ăcată.
•être en passe de a fi pe p u n c tu l de; a fi pe cale de; a fi g a t a să; a fi
cît pe ce să.
être en pays de connaissance a. a se afla p r i n tr e c u n o sc u ţi; a se afla
în m ediul său ; b. a fi în tr-u n d om eniu familiar,
être cn péril de mort a fi în prim ejdie de m o arte,
être en pétard ( f a m. ) a-i fierbe/a-i clocoti sîngele de mînie.
-être cn pied a fi în exerciţiul funcţiunii,
être en place a fi în slujbă.
être cn plein cirage (arg.) a fi a b ţi g u it ( a r g . ) ; a fi b e a t criţă,
être en pointe de vin a fi în fie rb în ta t de b ă u tu r ă ,
être en porte-à-faux a se afla în tr-o s itu a ţie primejdioasă,
être en prise directe avec qch. a fi în c o n ta c t strîn s cu ceva.
•être en prison a s t a la închisoare.
être en proie à a c ă d ea p ra d ă .
être en proie à l ’accablem ent a se lăsa copleşit.
être en quête de a fi în c ă u ta re de.
être en relation avec qn. a avea relaţii cu cineva.
être en réputation a fi bine v ăzu t.
être en reste avec qn. a răm în e în d a t o r a t c u iv a; a d a to r a c u iv a recu­
n oştin ţă,
être en retard a fi în întîrziere.
être en ribote (pop. ) a fi b e a t c r i ţă / m o r t ; a fi a b ţi g u it (arg. ).
être en rogne (pop. ) a-i fierbe/a-i clocoti sîngele de mînie.
être en rupture de ban a respinge prejudecăţile/constrîngerile mediului
său.

128
 être on service comm andé a fi în exerciţiul funcţiunii.
Pire eu suit (arg.) a-i J'ierbe/a-i ciocoii singele de minie.
Pire en tête de liste a fi în capul listei,
être en tôle (pop. ) a fi la zdu p/la răcoare,
être en train (le a li pe p u n c tu l de.
être en transe ( f a m. ) a. v. entrer dans des rages folles; b. y. avoir froid
dans le dos.
être entre deux draps ( f a m . ) a se b ăga în scutece,
être (pris) entre deux leu x a fi Intre do uă focuri,
être entre deux vins a fi afuniat/cherchelit.
être entre la vie et la mort a fi între v ia ţ ă şi m oarte,
être entre l ’enclum e et le marteau a fi între ciocan şi nicovală,
être entre le zist et le zest a. v. être comme l'âne de B a r i d a n ; I). a nu
l'i nici b u n nici rău (despre un lucru).
être entre l ’orge et l ’avoine v. être entre le zist et le zest.
être en vadrouille ( f a m . ) a um bla creanga,
être cn vie a fi în v iaţă,
être cn voix a fi în voce.
être esprit borné a l'i cap p ă t r a t ; a fi m ărginit,
être éveillé com m e une portée de souris ( f a m . ) a nu avea astîm p ă r;
a nu p u te a s t a locului; a avea pe dracul în el; a avea m incărim e
la tălpi.
êlre facile à faire qcli. (î nv. ) a . a face cu u ş u r in ţă u n lu cru ; 1). a fi
dispus să facă ceva.
être facile à vivre a fi om cumsecade, de treab ă,
être faible d’esprit (arg.) a nu şti de glumă,
être l'ait comm e un chien fou a l'i ca o sorcovă,
être fait comm e un rat ( f a m. ) a căd ea/a se prind e sin gu r în cursă,
être fauché (com m e les blés) (p o p . ) a li lefter; a nu avea p a ra chioară,
être fauchem ane (arg.) a fi lefter; a nu avea p a ra chioară,
être faux com m e un jeton a fi ipo crit/făţarn ic; a fi cu d ou ă feţe; a fi
taler cu d ou ă feţe; a avea mai m u lte limbi,
être ferm é ù qch. a nu fi re c ep tiv ; a l'i rebel la ceva.
être fermé com m e une huître ( f a m. ) a avea o fire inehisă.
être ferm e/fort sur ses étriers/sur ses arçons/sur ses jarrets (fig.) a fi
rezolut; a-şi susţine energic poziţia,
être ferré à glace/ferré sur un sujet a fi lo b ă /b u rd u f de carie,
être féru/frappé com m e un chien du bâton a fi b ă t u t ca un cîine.
être féru de qn. a li în d ră g o stit lulea de cineva,
être ficelé/fichu/fagoté com m e l ’as (le pique /com m e un saucisson/
comm e quatre sous/eonim e un sae a fi îm b ră c a t ca u n pui de b o g d a­
proste.
être ficelle (arg.) a fi descurcăreţ, şruecher.
être fichu a d a de belea/de b u clu c; a in tra la apă.
être Vieilli (le ( f a m . ) a fi cap abil de; a l'i în m ă s u ră/în s tare să.
être fier com m e Artalian/com m e un coq/com m e un paon/eom m e un
pou/com m e le moutardier du pupe ( f a m . ) a fi ţa n ţo ş ca un cocoş;
a se u m fla în pene ca curcan ul; a l'i m in d ru ca u n p ă u n ; a fi veşnic
cu căciula pe cap ; a se îngîml'a ca un păun.
Pire fils à papa a fi fecior de b ani g ata.
être fils de ses œ uvres ( l i t . ) a-şi d a to r a n u m a i sieşi si tu a ţ ia ; a parveni
prin meritele sale.
être lils de son père a avea calităţile/d efectele tatălui său.

129
 être fiu comme Gribouille qui se cache dans l ’eau de peur de la pluie
a Ii d e şlc p l ea oaia; v. şi avoir le suc.
être fin soûl ( f a m. ) a l'i b e a i c ri ţă / m o rt ; a u m b la pe d ou ă cărări,
être fixé sur le compte de qu. a şli ce-i p o ate pielea cuiva,
être (tout) flam bant neuf a fi nou-nouţ.
être flambé a d a de belea/de b uclu c; a in t r a la apă.
être flanelle a av e a o const.itnţie firavă, delicată,
être flatté par la fortune a l'i favo rizat de soartă,
être fleur/tapis/flingue (arg.) a fi lefter.
être forte d’en arriver là a înghiţi g ălu şc a/h a p u l; a nu av e a încotro.
être fort comme un bœuf/com m e un Turc ( f a m . ) a fi tare ca p iatra.
être fort comm e un clxêne a l'i falnic ca u n stejar.
être fort en bec /en gueule ( f a m . ) v. avoir boii bec.
être fou à lier a fi n e b u n de le g a t/n e b u n d e-a binelea.
être fou de qu. a fi înd răgo stit lulea de cineva.
être fourni d’argent com m e un singe de queue a fi lefter; v. şi avoir
la bourse plate.
être fraîche comm e une rose a av e a obrajii ca piersica,
être frais émoulu de a fi p ro a s p ă t ab so lv en t al unei şcoli,
être franc com m e l ’or a fi sincer,
être franc comm e l ’osier a fi sincer.
être franc comm e une planche pourrie a fi fă ţa rn ic ; a fi cu d ou ă feţe.
être franc du collier a. a acţio n a deschis, pe f a ţ ă ; b. a l'i om de nădejde.
être frappé à mort a l'i g ra v b o ln a v ; a îi b o ln a v fără scăpare.
être friand de qch. ( f a m . ) a fi a m a t o r de ceva.
être frit a da de belea/de b u clu c; a in t r a Ia apă.
être froid com m e la glace a fi rece ca g heaţa.
être gai com m e un pinson a fi vesel.
être garant de qch. ( f a m . ) a g a r a n t a u n lucru.
être gelé/givré (arg.) a l'i b e a t criţă/m o rt.
être gelé jusqu’aux os a în g h e ţa /a l'i/a se face b o c n ă ; a în g h eţa p înă
in m ă d u v a oaselor,
être gêné dans les as (f am. )/Anna les entournures/aux entournures
a. a nu se sim ţi la largul s ă u ; b. a fi s t r i m t o r a t băneşle.
être glacé de peur/d’eïfroi a-i în g h e ţa sîngele în vine de frică; a-i trece
cu iva u n sloi (de gheaţă) p rin in im ă; a-i trece cuiv a rece prin sp a te ;
a-i în g h e ţa cuiva ficaţii,
être gonflé (arg.) a fi în d r ă z n e ţ; a av e a tupeu,
être gonflé à bloc (pop. ) a fi plin de îndrăzneală, de entuziasm ,
être gonflé comm e une outre a plesni/a se sparge de gras,
être gourmand com m e un chat ( f a m . ) a fi mincăcios; a m înea ca u n
s p a r t ; a av e a b u r t ă de popă.
être grand chelem (po p . ) a fi lefter.
être grand/haut com m e trois pom m es ( f a m . ) a fi în a lt de-o şchioapă;
a l'i n u m a i b i u t ă şi căciulă; a-i m în ca cîmii/raţele din tr a is t ă ; a-i
ajunge piu ă la genunchi.'
être gras à pleine peau/com m e un m oine a plesni/a se sparge de gras,
être gras comme un cent de clous v. être maigre/gras comme un coucou.
être gras/rond com m e une caille a fi gras ca u n pepene/ca malul,
être gris comm e un cordelier a fi b e a t criţă/m o rt.
être gros/liaut com m e une barrique/comme une vache a l'i u n m al de
om ; a av e a g a b a ritu l dep ăşit ( p o p . ) ; a fi de şa p te p alm e în piept/iu
fru nte.
être gros Jean comm e devant a rămîne mofluz.

13®
 être gueux com m e un rat d’église a fi sărac lipit p ăin înlu lu i; a fi gol
mei/prepeleac; a ajun ge in sa p ă de lem n ; a nu av ea nici cenuşă iu
v a t r ă ; a răm în e cu a ţa m ăm ăligii; a nu avea nici tă ciune în v a tr ă ;
a l'i cu coatele goale; a nu av ea cu ce chiori o găină/un şoarece; a-i
u r l a cîinii în casă; a nu av ea căm a şă pe el; a nu avea sare de m ă m ă ­
ligă; crap ă pietrele de frig şi ţiganii in ilie.
être liablllé comm e un fagot/com m e une prune a fi îm b ră c a t ca u n put
de bogdaproste,
être hanté par des idées noires a fi m u n c it de gin duri negre,
être haut comme ça/eom m e m a botte ( f a m . ) a îi în alt de-o şchioapă;
a li n u m ai burlă şi căciulă; a-i m în ca ciinii/ralele din ti'ùisüi; a-i
ajunge p în ă la genunchi,
être haut en couleurs a avea obrajii ca bujorii,
être hérissé comm e un chardon (f um. J a se zburli ca un arici,
être heureux comm e tueur de eoelion a fi in culm ea l'ericirii.
être homm e à double i'uee/à deux envers v. être à deux faces.
être hors d’atteinte a l'i la adăpost.
être hors de cause a l'i în a fară de orice b ă n u ială; a l'i afară din cauză;
a nu 1'i in cauză; a nu avea nici un amestec,
être hors de pair a nu suferi comparai ie.
être hors de péril/d’aïlaire a fi in afara primejdiei/in afară de orice
primejdie.
être hors de prix a c o s'a scum p; a fi e x lrein de costisitor,
être hors de saison a fi dep lasat f / ï g j /inoportun/nepotrivit,
être hors de soi ( f am. ) a-şi ieşi din lire; a se face foc şi pară.
être hors d’état de faire qch. a fi incapabil de a l'ace ceva.
être hors d’haleine a-i ieşi cuiva/a scoate lim b a de-un cot.
être hors du coup ( f a m . ) v. être hors de cause.
être hors d’usage a l'i scos din u z; a 1111 mai p u te a folosi,
être imbibé de vin rouge ( f a m . ) a fi b e a t criţă/m ort.
être increvable (pop. ) a avea o rezisten ţă de fier,
être infatué de sa personne a se [ine cu capul/cu nasul pe sus; v. şi
bomber le. lorse.
être innocent comme l ’enfant qui vient de niiîlre a fi nev in o v at ca un
prune.
être intraitable sur un sujet a fi intransigent,
être ivre comm e une soupe a li b e a t criţă/m ort.
être ivre mort a fi b e a t mort.
être, jaune comm e cire/comm e un citron/eom mc un coing a fi galben
ca ceara.
être jolie à croquer/jolie comme un cœur a fi frum oasă coz; a fi ru p t ă
din soare,
être juge et partie a fi şi lup şi oaie.
être la bête noire de qn. a fi nesuferit la culme cuiva,
être la chose de qn. ( f a m . ) a fi o cîrpà în l'ala cuiva,
être la cinquièm e roue de la cluirrctto/d'un carrosse a fi a cir.cea ro a tă
la căn ită .
être la coqueluche de qn. ( f a m . ) a l'i răs făţa tu l cuiva,
être la dupe de qn. a căd ea/a se prinde singur în capcană/în cursă,
être la fable/la risée de tout le monde a aju ng e de ijistil lumii : a s r l'ace
de basm ; a ajunge de clacă; a ajunge de ocară/de p o m in ă: a *»• lace
de m in un e; a d a de şug ub in ă; il rid şi curcile,
être la fine fleur de qch. (lit.) a fi c rem a; a fi tôt ce e mai bun.

131
être laid à faire peur a J'i u rît ca d ra c u l; a fi m i t loc/mînia pămînlului/
p o ci la n ia p ă m i 111u lu i.
être laid c o m m e les sept péchés capitaux,'comme un pou y. être laid à
faire peur.
être laid com m e un crapaud/com me un singe v. être laid à faire peur.
être l’âme damnée de qn. a asculta orbeşte de cineva; a i'i d ev o ta t
t r u p şi sul'let c u iv a; a nu ieşi din v o rb a/d in c uvîntul cuiva; a nu
se a b a te din c u v în tu l c u iv a; a se su p u n e /a ascu lta fără a crîcni;
a ţin e c u v în lu l cuiva,
être la inouehe du cocl’.e a se agita ca m u s ca la a r a t ; a d a lemne la cel
ce îngrădeşte.
être large d’idées a av e a idei largi; a av ea lărgime de vederi,
être la seie du jour ( f a m . ) a fi refrenul la modă.
être la tête de Turc a fi cal de bălaie,
être l ’avocat du diable a pleda p e n tru o cauză strîm b ă.
être le bâton de vieillesse de qn. a fi slîlpul b ătr în e ţe lo r cuiva,
être le liée dans l ’eau a da din colţ în colţ; a ajunge/a fi la a m a n ; a se
d a de ceasul m o r ţii; a o pune de m ă m ă lig ă ; a nu şti ce-şi face capului;
a l'i în în c u r c ă tu r ă ; a nu şti cum să iasă din în c u r c ă tu r ă ; a nu mai
şti încotro s-o apu ce/să d ea; a nu m ai şli pe u n d e să sc o a tă căm aşa;
a n u m ai şti ce să se facă.
être le bon ange de qn. a fi geniul b u n al cuiva.
être le bouc cm issaire/le soulîre-donleur a ti lapul ispăşitor; a duce hăul
şi greul.
être le bourreau de qn. ( f a m. ) v. en faire voir de bellesjde dures à qn.
être le bras droit de qn. a fi m în a dreaptă a c u iv a /b ra ţu l d r e p t al cuiva,
être le coq de la paroisse/du village ( f a m . ) a fi ian te de obor.
être le désespoir de qn. a ad 11ce/a duce la d esperare pe cineva,
être le diable cn personne a li dracul pe u sc a t/d ra c u l gol.
être le dindon de la farce a ieşi p ă c ă lit; a c ădea du fraier; v. şi cire la
fablejla risée de tout le monde.
être le dos au mur a 1111 p u te a liigi.
être le fait de qn. a. a co nstitu i m odul de a fi al cuiv a; b. (i nv. ) a se
polrivi/a-i conveni cuiva,
être léger d ’un grain a fi într-o ureclio.
être le jouet de tous v. être la. fablejla risée de tout le monde.
être le maître a face ce v rea jintr-o îm prejurare),
être le maître du pavé a dom ina situ aţia,
être le m auvais ange de qn. a li geniul rău al cuiva,
être lent à comprendre a pricepe g reu ; a fi g re u /lare de cap.
être 1e parangon des m aris a fi un soţ model,
être le pigeon dans l’affaire ( f a m . ) a fi gîseă b u n ă de ju m u lit,
être le point de mire a se a lia în centrul atenţiei,
être le premier en dale a a vea p rio ritate/în tîietate .
être lessivé ( f a m . ) a fi dus pe copcă; a fi la p ă m i n t / l e r m i n a t ; v. şi
donner dans un guêpier.
être libre avec nu. a nu se je n a de cineva,
être libre com m e l ’air a fi liber ca păsările cerului,
être logé à la m êm e enseigne a fierbe in aceeaşi oală.
être logé au large a avea o casă încăpătoare,
être logé aux quatre vents a dorm i sub cerul liber,
être loiré entre quatre murs aux ïrais de l ’État ( f a m . ) a fi la zdup.
être loiu de/du compte/de son compte a se înşela.

132
être l'ombre de qn. a se line scai de cineva,
être long a inlir/.ia.
être long à comprendre a pricepe g reu; a fi g re u /tare de cap.
être lourd de conséquences a avea consecinţe grave,
être maigre/gras com m e un coucou/com m e un hareng saur/com m e un
clou a li slab ca un ţ î r ; a J'i uscal loacă/ca loac.a; ca iasca; a J'i slab
ca un o gar; a ieşi ca cîineJe din i a r n â ; a se face iască; a-i curge
oasele; a avea nu m ai sufletul în oase; a fi gras ca scorpia/ca grali»;
a-i curge g ră s im e a /u n tu r a pe n a s; e nu m ai gre ab ă n u l de el; e gras
de-i num eri coastele,
être maître de la situation a fi căla re pe situaţie,
être maître de qch. a dispune liber de ceva.
être maître de soi a li slûpin pe sine; a se domina,
être mal a fi bolnav,
être malade à la mort v. être à la mort.
être malade comm e une bête a fi b o ln a v /a suferi ca un cîine.
être mal à son aise/m al à l’alse a nu se sim ţi la largul s ă u ; a fi s tin ­
g h e rit; a-i J'i cu iva oarecu m ; a se sim ţi ca peştele pe uscal.; a nu-i
veni la în dem înă.
être mal avec la fortune a fi nevoiaş.
être mal avec qn. a nu se av ea bine cu cin ev a ; a se avea rău cu cineva,
être mal bordé a se scula cu faţa la cearşaf; v. şi avoir le cafard.
être mal disposé pour/envers qn. a fi ră u v o ito r f a ţ ă de cineva,
être mal en cour a nu se av e a bine cu cin eva; a se av ea rău cu cineva,
être mal en point/m al portant/mal fichu a nu-i fi boii a casă; a nu fi în
apele lui; a nu-i l'i cuiva b ine; a n u se sim ţi în apele sale,
être mal en train a ii p ro s t dispu s; a fi în to an e rele.
être mal ficelé a fi prost îm brăcat.
être m alheureux com m e les pierres/les briques a fi n en orocit; a plinge
şi pămint.ul sub el.
être m alin com m e un singe ( f a m . ) a fi viclean ca o v u lp e ; a fi în ţ ă r c a t
de d rac u /d e Scaraoţchi,
être mal intentionné a fi ră u in t e n ţi o n a t; a av e a gîn du ri rele.
être mal luné ( f a m . ) a fi p ro s t dispus; a fi în toane rele.
être mal loti a fi d efavo rizat de soartă.
être marqué a fi co m prom is; a ră m în e cu ruşin ea în obraz.
être marqué au coin du génie a p u r t a pecetea geniului.
être marqué par son métier a a v e a o deform are profesională.
être marteau ( po p . ) a fi intr-o ureche.
être m auvais coucheur ( f a m. ) a fi al d ra c u lu i/d a t dracului.
être m auvaise graine/herbe/tête a fi soi rău ; a li n a ţie rua.
être m auvaise langue v. avoir la gueule ferrée.
être m échant com m e un âne rouge/com ine le diable/com me la gui e/
com m e une teigne a l'i rău ca dracu l; a fi m a ţe pestriţe/pestriţ ia
m a ţ e ; a fi a b r a ş la in im ă; a fi negru la in im ă/la su flet; nu are cap
de rău ce e.
être mincc com m e un fil a fi tr a s ca p rin inel; a fi s u b ţire ca o trestie.
être m is à la porte avec perte et fracas a fi d a t a fară pe brinci.
être m is à l’index a fi pus la index.
être mis à pied a fi s u s p e n d a t din funcţie.
être m is au pied du mur a i se în fu n d a cu iva; a-i da de os.
être m is avec goût a l'i bine îm bră cat.
être m is comm e un dimanche a 11 bine îm b răca t.
être mis dedans a c ăd ea/a se prin de sin gu r în cap can ă/in cursa.

133
Être m is en causo n fi im plicat.
être m is hors de combat a l'i scos din lu p tă .
être rnis sons la remise ( f a m . ) a mi niai fi bull de flittllc.
être moelle comm e iin porc (p o p . ) v. êt te laid à faire peur.
C'trc m oile (arg.) v. avaler sa langue.
Çtrc Inonté ( f a m . ) a li p orn it (îm potriva cuiva).
E'trc monté sur des déliasses a si da aehs.
être mordu ( f a m. ) a Ci ciu buc; v. si avoir qn. dans sa peau.
être mort de peur ( f a m. ) a fi m o r t/ a m u ri de frică; a i se face cuiva
inim a cil un purice; v. şi avoir froid dans le dos.
Être mou comm e une chiffe ( f a m . ) a li m oale cà o c îrp ă; à fi bleg.
être m ouille jusqu'à la ma'llc ( f a m . ) a ii u d leoareă/pînă-n m ă d u v a
oaselor.
Çtrc muet comm e uni? tombe a fi m u t/s ecret ca m orm înhil.
Être m uet com m e un francoliii pris a làeea ca peşlelc/ca păniîiitul; a
fi mu t./seerel ca m orm intul.
être muet com m e un polssoii/com m c un canard/com me une carpe
( f a m . ) a lâcea ca peşlele/ca p ă m în lu l; a l'i m u t/s e c re t ca m orm intul.
f‘tre né coiffé a l'i născu l/a se naşle cu c ă il ă ; a l'i cu s te a în fruiiLe.
(être né d ’hier a fi cu caş la g u ră; a fi boboc; a av ea caş la g u ră ; a
mirosi a lapte,
être né du côté gauche a fi copil din flori.
être né sous une bonne étoile a fi cu s lea in l ï u n l c ; u fi n ă s c u t/a se
n aşte cu căiţă.
être né sous une heureuse planète a fi eu slea în fi'Unlc; a fi n ă sc ul/u
se n aşle eu căiţă,
être né sous une m auvaise étoile a nu a vea noroc în v iaţă,
être net de tout blâme (lit.) a fi în afavă de orice bănuială; a fi afară
din cau ză; a nu fi in cauză; a nu a v e a nici u n am estec,
être nettoyé v. avoir la bourse plaie.
être né un samedi ( f a m. ) a li leneş; a s l a cu pa ra-n g u ră ; creşte iarb a
sub cl.
être noir/jupé (arg.) a fi b eat c r i ţă / 11101't.
être noir comme du jais/com m e une taupe ( f a m . ) a fi negru ca siiioala;
a li negru lăciune.
être nu comm e lu m ain/com m e un ver (f ant. ) a fi gol puşcă/pislol.
être obéi/servi nu doigt et à l ’œ il a fi a sc u lta t cu sfinţenie,
être on ne peut plus... a fi cnm 1111 se p o a le niai...
être orfèvre en la matière ( f a m . ) a fi as in meserie,
être ourdé (arg.) a fi a b ţig u il (arg.).
être outré a l'i indignat,.
être pal ( f a m . ) a fi b e a t c ri ţă / m o rt ; a u m bla pe d ouă cărăl’i.
être pâle com m e un linge/com m e la mort a fi galben ca ceara,
être panne (pop. ) a fi lefter.
être pure (arg.) a fi s c u t it de nevoie; a avea din ce trăi.
être parce comm e une épousée de village a li ca o sorcovă,
être parent de loin a fi r u d ă în d e p ă r ta tă .
être paresseux comm e une couleuvre/un lézard/un loir a fi leneş; a sla
cu p ara-n g u ră ; creşte ia r b a sub el.
être (un peu) parti ( f a m . ) a fi afumal/clierclielil : a fi a b ţig u it (arg.).
être passé pur Cnmbrni/Tiugo/Toc-toc (p o p . ) a fi într-o ureche,
être patraipie a se sim ţi prost,
être pauvre comm e Job a fi sărac, lipit păniîulului,
être payé à lu journée a li p lă t it cu ziua,

134
être payé pour le savoir a îi S ta n P ăţitul.
tftre pendu aux lèvrc^/aux paroles de qn. a sorbi cuvintele c u iv a ; a se
u ita în gura cuiva,
être pendu liaut et court a l'i trimis la sp înz ură toa re.
être percé/trem pé/niouillé jusqu’aux os a fi ud leoarcă,
être perdu de dettes a l'i îng lod at în da torii; a l'i d a lo r vîndut.
être pétri d ’orgueil v. être fier comme Artaban.
être peureux com m e un lièvre a li fricos ca u n iep ure; a l'i eu pielo de
iepure la spate,
être pion (arg.) a fi a b ţig u it ( f a m . ) .
être piqué de la tarentule a d a s tre c h e a în cin ev a; a-1 lovi strechea,
être piqué de quelque m ouche a l'i iu te la niïnie; a-i sări ţa n d ă r a ,
être planté com m e un term e/com m e une borne a s t a sm irnă,
être plate com m e une puualse/com m e une limunde a l'i s l a b ă ca o scin-
dură.
être plein aux as ( f a m . ) a fi b li n d a t cu lovele ( ar g. ) ; a fi p u t r e d de
bogat.
être plein com m e la bourrique à Robespierre ( p o p . ) v. avoir le pi me n t
sale.
être plein com m e une barrique ( p o p . ) v. en avoir j us qu ' a u bec.
être plein com m e une outre/com m e un salaud/com m e une vache ( pop. )
v. avoir le p i men t sale.
être plein com m e un œ uf/com m e un boudin ( f a m . ) v. en avoir ju s q u ' a u
bec.
être plein d’allant a fi plin de vioiciune.
être plein de soi-m êm e a li plin de sine; a-şi scoate p iep tu l în afară,
être plein d’espoir a l'i plin de sp e r a n ţă ,
être plongé dans le som m eil a dorm i b u şte a n /a d în c /d u s.
être plumé (arg.) a fi chel ca-n p a l m ă ; a fi chel ca o lu n ă plină,
être plus bas que la terre ( f a m . ) a a v e a m o ra lu l s c ăzu t/la păm în t.
être plus discret qu’une tombe a fi d is creţia în t r u c h i p a tă ; a l'i m u t /
secret ca m o n n în tu l.
être plus ïroid que marbre a fi sloi de g h eaţă ,
être plus mort que vif a fi m ai m u l t m o r t decît viu.
être plus royaliste que le roi a l'i m ai catolic decît p ap a,
être poltron comme un lièvre a fi fricos ca u n iep u re ; a fi cu piele de
iepure la spate,
être pompé à zéro ( f a m. ) a avea moralul scăzut/la p ăm în t.
être (un peu) pompette a fi afu m at/cherchelit.
être popote ( f am. ) a. a-şi vedea de coada tigăii; a ţine c r a t iţ a de
co adă; b. a l'i cazanier; a-i plăcea să s te a mai m u lt acasă,
être porté sur la boisson v. aimer la bouteille.
être porté sur la gueule (f am. ) a fi mincacios; a m inca ca u n s p a r t;
a avea b u r t ă de iapă.
être pour moitié dans ( f a m . ) a fi ră s p u n z ă to r în b u n ă p a rte de.
être pour partir a fi g a ta de plecare; a s t a ca ţa rc a -n par.
être pourri de fric ( f a m. ) a fi p u tr e d de bogat,
être pourri de talent ( f a m . ) a fi plin de talent,
être près de ses sous/pièces a fi strîns la m in ă /la pu ng ă, a fi mînă
strinsă.
être présent a fi de faţă.
être prêt à entrer dans la cage du tigre a fi curajos ca u n leu.
être pris à son propre jeu ( f a m . ) a căd ea în propria-i capcană,
être pris au dépourvu a l'i lu a t pe nep regălite/pc nepusă masă.

133
fire pris au piô«:i* a câ<i<':i/u se prinde sirurur in cursă,
être pris/serré com m e dans un élan d li prins ca într-o m enghine; v. şi
avoir les mains liées.
être pris dans ses propres lacets a c ădea in propria-i capcană,
être pris de vertiue a-i ap uca am eţeala,
être, pris (le vin a li afum at/cherchelit.
être pris la main dans Ic sac ( f a m . ) a fi prins cu m iţa-n sae.
être propre à tont a se pricepe ia toate.
être quille à bon compte a scăpa ieftin ; a scăpa ca prin urechile acului/ca
prin minune.
être quitte envers qn. a li chit cu cineva; a nu d a to ra nimic cuiva,
être raide (à blanc) (arg.) a fi lefter; a nu avea para chioară,
être raide à temps (arg.) a ii lefter ; a nu av ea p a ra chioară,
être raide com m e un passc-lacct/coinm e uu passeport (pop. ) a fi lefter;
a nu av ea p a ra chioară,
être rat (p o p . ) a-şi m inca de sub ungliie/de su b tălpi,
être ravi au septième a fi 111 al nouălea cer.
être rayé du inonde des vivants a da o rtu l popii; a se duce pe lumea
cealaltă.
être reconnaissant à qn. a fi/a răm îne recu no scăto r cuiva p e n tru ceva.
être réduit à tlanc estoc a aju n ge în sap ă de lem n; a li să ra c lipit
p ăm intu lui.
être réduit à la besace v. être réduit à flanc estoc.
être réduit à la chandelle bénite v. être sur son lit de mort.
être réduit à la dernière extrém ité a ajun ge în sa p ă de lemn.
être réduit à la portion congrue a fi s t r î m t o r a t băneşte,
être réduit à néant/en poussière a nu ră m în e p ia tră pe piatră,
être réduit à quia a. a răm ine cu g u ra c ă s c a tă /ta b lo u /m a s c ă ; b. a fi
lefter.
être réduit au petit pied a slrîn g e cureaua.
être réglé comm e du papier à m usique/conune un papier de musique
a fi m eliculos în Lot ce face; a merge şnur.
être rétam é (arg.) a. a fi a b ţi g u it ( f a m . ) ; b. a l'i lefter,
être riclie com m e Crésns ( f a m. ) a l'i p u tre d de bogat,
être rincé com m e un verre à bière (arg.) v. être à la mort.
être rompu à qch. ( f a m . ) a fi p ric e p u t/v e rs a t în ceva.
être rompu de fatigue a li frint de oboseală,
être (com plètem ent) rond ( p o p . ) a fi b e a t criţă/mort,,
être rond com m e des billes/com m e une balle ( f a m . ) a li b e a t criţă/m ort.
être rond com m e une bourrique/comme un œ uf ( p o p . ) a fi b e a t criţă/
m o rt.
être rond com m e uuc pomm e ( f a m . ) a plesni/a se sparge de gras,
être rond en affaires a fi larg/generos în afaceri; a n u fi cîrcolaş.
être rongé de regrets a-i p ărea rău.
êlre rossé d'importance a m în ea o b ă la ie soră cu m oartea.
être rôti ( pop. ) a fi in im pas.
être rouge com m e un coq/un coquelicot/une écrevisse/une pivoine/une
tom ate/un liomard a se înroşi ca p a ra focului,
être rouge de honte a-i erăp a/a-i plesni obrazul de ruşine,
être sage com m e une im age a s t a ca sfinţii.
être sain et sauf ( f a m . ) a l'i te a f ă r şi n e v ă t ă m a t ; a nu avea nici pe
dracul.
être saisi (l'admiration a fi cuprins de admiraţie.

130
être ftlssl de peur/d’épouvante a-1 a p u ca frica; a-1 apuca/a-1 cuprinde
pe cineva groaza,
être sale com m e un cochon/com m e un peigne ( f a m . ) a fi m u r d a r ca
u n p o rc ; a fi slinos,
être sans cceur a ii fă ră inim ă; a nu a vea in im ă; a fi de pia tră ,
être sans défnillanee a fi cin stit; a n u avea nimic să-|i reproşezi,
être sans emploi a ii şom er; a fi fără slujbă,
être sans Issue a n u avea nici o ieşire.
être sans le rond/sans un ïlèclie/u n rotin/un sape que (arg.) a l'i lefter;
a nu av ea p a ra chioară,
être sans le sou a fi lefter; a n u av ea p a ra chioară,
être sans préjugés a nu ave a prejudecăţi.
être sans rapport avec a nu a v e a nici o le g ă tu ră cu; a fi cu to tu l deo­
seb it de.
être sans scrupules a n u av e a s c ru p u le; a fi lipsit de scru p u le; a nu
av e a co nştiin ţă; a da cu b a rd a - n Dumnezeu,
être sans un sou ( f a m. ) a li lefter; a nu av e a p a r a chioară,
être sans un sou vaillant a fi lefter; a n u avea p a r a chioară,
être sans voix a-i pieri graiul; a răm în e fără glas,
être savant jusqu’aux dents a li b u r d u f /to b ă de carte,
être sec ( f a m . ) a-i pieri graiul; a răm îne fără glas/m ut.
être sec com m e un cotret ( f am. ) v. être maigre/gras comme u n coucou.
être sec comm e un hareng ( f a m . ) v. être maigre/gras comme un coucou.
être séeot/désossé/transparent v. être maigre/gras comme un coucou.
être secret comm e un coup de canon a fi gu ră sp a rtă ,
être serré (arg.) a. a nu av ea p a r a ch ioară; I). a l'i a restat,
être serrés/pressés com m e des harengs en caque/com m e des sardines
a fi înghesuiţi/a s t a ca sardelele,
être seul sur la terre a fi singur pe lume.
être siplioné (arg.) a ii într-o ureche,
être sobre comm e un chameau ( f a m. ) a fi chibzuit,
être sobre de louanges a fi m ă s u r a t în la u d e : a fi zgîrcit 111 complim ente,
être solide comme le Pont-Netiï ( f a m . ) a li săn ăto s Iun.
être solidement charpenté ( f a m . ) a fi lat în sp e te ; a fi ro bust.
Etre son maître a fi de capul s ă u ; a nu depinde de nim eni.
être sonné ( pop. ) a fi in tr-o ureche.
être sorcier a. a fi dib aci; b. a l'i greu de înţeles.
être sorti ( f a m . ) a fi d is tr a t ; a l'i eu gîndul aiurea; a dorm i î n ’ front.
être sorti de la cuisse de Jupiter a fi din cei cu oase sfinte.
être sot à triple étage v. être bêle à faire plaisir.
être sot ù vingt-quatre carats v. être bile à faire plaisir.
être sot comm e un panier v. être bête à faire plaisir.
être sot en trois lettres v. être bête à faire plaisir.
être soûl comme un cochon/com m e une grive/une bourrique ( f a m . ) v.
avoir le piment sale.
être soul de qch. v. en. avoir assez.
être soupe an lait ( f a m. ) a fi iu le la inînie.
être souple comme 1111 gant/com m e un roseau a l'i docil/supus,
être souple comme 1111 verre de lampe (fig. f a m . ) a fi ţeapă n,
être sourd comm e un pot v. être d ur d ’oreille.
être sous la ïérule de qn. a fi/a se al'la/a trăi sub rfllcîi; a fi la discreţia/
la cheremul cuiva,
être sous la grille de qn. a aju ng e în p u te r e a cu iv a; a încăpea pe m ina
e u i\ a /î n g h eara cu iva; a cădea pe m in a cuiva.

137
être sous l ’aile de qn. a se afla sub p ro ie c ţia cuiva.
être sous le coup (le a. a fi pasibil d e; 1). a se alla sub efectul.
être sous le couteau a fi cu c u ţitu l la os.
être sous le feu des projecteurs ( f ig. ) a l'i de m are a ctualitate,
être sous les drapeaux a fi sub drap el/sub arme,
être sous presse a fi sub tipar.
être sous terre comme une taupe a se izola de lu m e ; a s t a c.a un hulm rez.
être sport ( f a m . ) a l'i salon.
être sujet & la pince ( f am. ) a av e a obiceiul să ciordească,
être sujet au rlnime a răci uşor.
être sur de qn. a avea încredere în cinev a; a fi sigur de cineva,
être sur des charbons ardents a s t a pe cărb u n i a p rin şi; v. şi brûler à
petit feu.
être sur des/les épines a s t a pe g h im p i; a s l a ca pe ace/ghimpi/cuie.
être sûr de son coup a m erge/a ju c a la sig ur; a călca pé ia r b ă verde.
être sûr de son fait a v o rb i pe ba z ă de f a p te ; a fi-sigur de ceea ce spune.
être sur la bonne route/voie a ii pe calea cea bună.
être sur la braise a sta ca pe c ărb u n i aprinşi.
être sur la branche ( f a m . ) v. être comme l’oiseau sur là branche.
être sur la corde raide a fi la an an ghie /la strîm toare.
être sur la défensive a s t a în defensivă.
être sur la paille a. a fi sărac lip it p ă m î n lu l u i ; b. a o duce greu.
être sur la piste de qn. a fi pe u rm ele cuiva,
être sur la réserve a fi rezervat ; a s l a în rezervă,
être sur la sellette ( f a m. ) a fi p erso an a la m odă, despre càre se v o r­
beşte; a l'i cap de afiş.
être sur le billard ( f a m . ) a fi pe m as a de operaţie,
être sur le bon pied a se afla într-o s ilu aţie av a n ta jo a să ,
être sur le départ v. être pour partir.
être sur le dos ( f a m. ) a fi b o ln a v /o b o sit; a s t a la pat.
être sur le dos de qn. ( f a m . ) a h ă r ţ u i pe cineva,
être sur le flanc a J'i frîn l de oboseală,
être sur le grabat a J'i bo lnav la p a t.
être sur le gril a s t a ca pe jera tic; a se perpeli,
être sur le pavé a răm în e pe d r u m u r i; a răm în e de dirvală.
être sur le pied de guerre a fi pe picior de război,
être sur le point de a l'i pe p u n c tu l d e; a fi cît pe ce să.
être sur le qui-vive a i'i în g a r d ă ; v. .şi avoir l’œil à tout.
être sur le retour a. a fi pe p u n c tu l de a se în to arc e; 1). ( f a m. ) a Începe
să îm bătrînească.
être sur le sable (pop. ) a. a răm în e pe d ru m u ri; a răm îne de dirv ală ;
b. a fi/a trăi in mizerie,
être sur les dents a. a av e a m u l t de lu c ru ; b. a li frînt de oboseală,
être sur les/des épines a s l a ca pe ace/pe ghim pi/pe cuie.
être sur les genoux/sur les rotules a fi l'rint de oboseală,
être sur les rangs a c o n c u ra/a c a n d id a (pentru u n post),
être sur les registres de qn. ( f a m . ) a l'i in atenţia cuiva,
être sur les talons de qn. ( f a m . ) a fi pe urm ele’ cuiva,
être sur le tapis a fi obiect de discuţie,
être sur l ’index a fi pe lisla neagră,
être surpris par la nuit a-1 a p u ca noaptea,
être surpris par la pluie a-1 a p u ca ploaia,
être sur sa bonne mine a a ră t a bine,

13»
être sur su bouche a li lacom la îm ncafe.
être sur sa lin a l'i pe sl'irÿilo.
être sur scs gardes a fi eu bilgare ele se a m ă ; a s l a de, veghe/de slhijii;
a l'i în gardă,
être sur son déclin a fi în declin.
être sur son départ a l'i g a la de plecare; a sla ca lareu-n par.
Être sur son lit de mort a ii pe palul de moarte,
être sur son terrain a l'i in elementul său.
être sur son trente et un a fi spilcuil/IVrcheş.
être sur toutes les lèvres a l'i su biect de discuţie; a fi la ordinea zilei,
être sur un bon pied a li bine văzut.
être sur une m auvaise pente a o lu a/a a p u ca pe un d ru m g reşit; a apuca
o cale greşită; a se ded a la rele.
être sur un volcan a sta pe un vulcan.
être suspendu aux lèvres do qn. a sorbi cuvintele cuiv a; a se u i t a în
g u ra cuiva.
être taillable et corvéable à merci a fi la d iscreţia/cherem ul cuiva.
être taillé à la serpe/à coup de sorpe ( f a m . ) a fi din lopor/din buluci.
être taillé en Hercule ( f a m . ) a fi l a t in spete; a fi robusl..
être tendre comm e la rosée a se to pi in gură.
être tenu de a se sim ţi obligat să.
être terre à terre a l'i prozaic.
être, têtu comm e line m ule/com m e un m ulet a li în căp ă ţîn at ca un ca-
t i r ; a fi lurc.
être timbré ( f a m . ) a fi înLr-o ureche.
être tiré à quatre épingles a fi pus la p a tr u ace; a fi spilcuit,
être tombé sur la tête a fi c ă zu t în cap ; a l'i într-o ureche,
être toujours à la remorque ( f a m . ) a răm îne de că ru ţă,
être toujours chez l ’un ou cliez l ’autre a face mereu vizite,
être toujours dans la note a fi în t o td e a u n a în n o tă ; a face în to td e a u n a
ceea ce trebuie.
être toujours en scène a se crede buricul p ă m în tu lu i; a i se u m fla cuiva
p ip o ta (pop.) .
être toujours par voies et par chemins a cutreiera lum ea în lu ng şi-n
la t; a v în t u r a m ări şi ţă r i; a u m b l a meleagurile,
être toujours pendu à la ceinture/aux basques de qn. a se ţine scai de
cineva; a se ţine de cineva ca scaiul de oaie.
être toujours prêt à en découdre a fi pus pe h a r ţ ă ; a fi eu resteul la
brin.
être toujours sur la brèche a. a fi în to td e a u n a g a la de lu p t ă ; b. ( f i g. )
a fi în plin ă aetivila te.
être toujours sur/derrière le dos de qn. a nu slăbi din ochi pe cineva,
être toujours sur les chemins ( f a m . ) a cutreiera lu m ea în lung şi-n
la t ; a v în t u r a m ări şi ţă r i; a u m b la meleagurile,
être tout acquis à qn. ( f a m . ) a fi tr u p şi suflet p e n tr u cineva,
être tout A son affaire a se dedica tr u p şi su flet u n u i lucru,
être tout chose ( f a m . ) a. a fi u im it; b. a nu-i l'i boii acasă; a nu fi în
apele lui.
être tout décontenancé a-şi pierde cu m p ătu l/b u so la/p ăscălia/p ăscă-
lijle/stăpînirea de sine/calmul/singele rece.
être tout d’une pièce a. a fi dintr-o b u c a tă ; a fi in tra n sig e n t; ce-i in
guşă şi-n căpu şă; b. a fi necioplit,
être tout en eau a fi ud leoarcă,
être tout en sang a fi plin de singe.

139
êire imit îcii tout îiiînmies a ciocnii «ii- energie,
être tout ju ste lion îi garder les oies a J'i p ro s t ca n oap tea ,
être (ont moulu a li feint de oboseală,
être tout ouïe ( f am. ) v. cire tout y e u x tout oreilles.
être tout, petit pardon a fi/a se sim li inferior,
être to ut m plati ( f a m . ) fv.\\ÛA\\\A ( p o p . ) a fi l'rint de oboseală,
être tou t roiul a ii sincer, deschis, cinstit,
être to u t sucre, to u t miel a fi n u m ai lapte şi miere,
être to u t yeux to ut oreilles a fi num ai ochi şi urechi; a a sc u lta cu zece
urechi.
être traîné com m e u n fétu (fig. f a m . ) a se lăsa dus de apc.
être transporté de joie a n u -şi (mai) în căpea în piele de bucurie.
être trempé com m e une soupe/comm e u n canard a fi 11 d leoarcă.
être trempé j u s q u ’a u x os a fi u d leoarcă.
être très lias v. être à l ’article de la. mort.
être très fleur Weuc (Iii.) a li sen tim en tal, naiv.
être très pot-au-feu ( f am. ) a-şi vedea de coad a tigăii.
être triste à m o u rir v. être triste comme un bonnet de nuit.
être triste com m e un bonnet de n u it a fi a m ă r it ca lin pui de cioară;
a fi ca m ug urul b r u m a t ; v. şi avoir le cafard.
être t roué comm e une ecumoire ( f a m . ) a l'i ciuruit de gloanţe,
être un avaleur de sabres (fam..) a l'i scam ator,
être un blnne bec/un béjaune a li cu caş la g u ră ; a mirosi a la p te ; a
i'i boboc.
être un bon n rien a nu fi b u n de nim ic/de nici o b rîn z ă ; a tă ia în grindă,
être un cerveau b rûlé/une tête brûlée ( f a m . ) a fi zănatec.
être u n chevalier d ’industrie a tră i din e xpedie nte; a fi bişniţar,
être une fine mouche (f am. ) a fi dibaci.
être une langue d ’aspic ( f a m. ) a fi rău de gură; a a vea lim bă ascuţilă.
être un enfant de choeur ( f a m . ) a l'i n a iv /n e v in o v a t; a l'i n evin ov at
ca un prune.
être uno paire de bottes sans cervelle ( f a m . ) v. être bête à faire plaisir.
être un e poire ( f a m . ) a fi n ătă f le t/n e a ţă .
être une tête en l ’air (fam.) a fi gu ră-cască; a u m b la cu capul in tre urechi.
être une tête forte a şti ce v re a ; a se impune.
être une vieille, culoltc de peau ( f a m . ) a fi u n Moş Teacă.
être une vieille noix ( f a m . ) v. être bête à faire plaisir.
être u n e vraie fleur (arg.) a fi u şo r de tr a s pe sfoară.
être un fort en th è m e ( f a m . ) a l'i (un elev) tocilar.
être un gibier de potence a fi b u n de s p în z u ra t/d e ştreang.
être un gros bonnet a fi vîrf şi c re ş te t; a fi g ra n g u r/şta b ( f am. ).
être un h o m m e de m ain a ru p e rtiîţa-n două.
être unis com m e les doigts de la m a in v. être amis à la vie et à. la mort.
être unis po ur le meilleur et p o u r le pire a li u n iţi la bine şi la r ă u ; a
inînca pîine şi sare cu cineva (o v ia ţ ă întreagă); a-şi m îne a amarul
îm p re u n ă cu cineva,
être un m a n c h e à balai ( f a m . ) v. être maigrcjgras comme un coucou.
être u n m ange-m erde (pop . ) v. être avare comme Harpagon.
être un mec i la mie de pain ( p o p . ) a fi un coate-goale/un m aţe-fiip le.
être un ours m al lécllé ( f am. ) a av e a p ă r pe lim b ă; a fi d in topor/din
b uluci.
êlre un panier percé a fi sac fără fund.
être un pauvre lière/un erève-la-ïaim (p o p . ) a fi u n m u r ito r de foame/
un a m â r il ; a l'i un coate -goale/un m aţe-fripte.

140
pire mi peu cinglé ( f a m . ) a l'i îiilr-o ureche,
être un pou ficelle ( f a m. ) a l'i şmecher/şiret,
être un peu loufoque ( pop. ) a fi într-o ureche,
être un peu lourd (pop. ) a nu fi p rea iste ţ; a l'i g reu /tare de cap ; a
pricepe greu; a av ea cap greu.
être un peu rainollo ( f a m . ) a fi zaharisit/ramolit,
être un peu zinzin ( f a m . ) a fi înlr-o ureche,
être un propre à rien a li o t.reancă-fleancă.
être un puits de science a li b u rd u f /to b ă de carte,
être un sac de vin a trage la măsea,
être un traîneur de salue ( f a m. ) a l'i fanfaron şi bătăios,
être un va-nu-pieds a fi un coate-goale/un maţe-1'ripte.
être un vieux hibou a Irai ca u n huhurez/ca o bufniţă,
être un vrai manche (pop. ) a p ărea sfingaci/nătăi'Ieaţă.
être un vrai Saint-Bernard ( f a m . ) a l'i credincios ca u n eîine.
être vache envers qn. ( pop. ) a face o m ăgărie cuiva,
être vanné (arg.) a fi i'rlnI, de oboseală,
être vert de peur ( f am. ) v. être mort de peur.
être victime de a cădea vicLimă.
être vidé jusqu’à la mœlle ( f a m . ) a fi frint de oboseală,
être vieux com m e les rues/les chem ins a fi bâlrin ca vremea,
être vieux comme Mathusalem a fi b ă tr în ca v rem ea ; a fi îm p o v ă ra t
de ani.
être vieux jeu a avea gusturi în vechite; a fi de pe v rem ea lui P azv an te ,
être vif comm e la poudre ( f am. ) a se aprinde repede,
être vite sur jambes (arg.) a pricepe repede,
être vivant a li in v iaţă.
étriquer la peau à qn. (arg.) v . battre à bras raccourcis.
eu égard à finind se am a de; luînd în considerare.
évaluer ù première vue/ù vue de nez a calcula din ochi.
éveiller des soupçons a d a de b ă n u it ; a trezi bănuieli.
éveiller la m éfiance de qn. a d a de b ă n u it ; a trezi bănuieli.
éventer la m èche/la m ine a p rinde firul/mişcarea; a descoperi secretul.
éventer un secret a descoperi secretul; a p rinde firul/mişcarea.
éventrer un coffre-fort a sparge o casă de bani.
examiner à tête reposée a s tu d ia la rece.
exam iner sur toutes les coutures ( f a m . ) a privi un lucru pe toate feţele,
exaucer les vœ ux de qn. a îndeplini dorinţele cuiva; v. şi faire la volonté
de qn.
exercer la patience de qn. a pune ră b d a r e a cuiva la încercare,
exercer un métier a p ra c lic a /a profesa o meserie,
expédier qn. dans l ’autre monde a tr im ite /a ex ped ia pe cineva pe
lu m ea cealaltă,
expert en écritures e x p ert contabil.
expier une faute/ses fautes a-şi ispăşi p ăca tu l/p ă c a te le ; a-şi plînge
păcatele; a-şi sp ăla păcatul,
exposition d’un enfant nouveau-né a b a n d o n a re a u n u i nou-născut.
extrêm e nécessité sărăcie lucie.
f

face/figure/niiue de carême galben ca ceara.

Incite à dire uşo r dp spus/de zis.
facile comme bonjour/connne tout- simplu ca b u n ă ziua.
fagot d’épines om ursuz, ciufut,
faire à cronme (arg.) a v ind e pe d ato ric /p e crédit,
faire acte d’autorité a l'ace act de a u to r ita te ,
faire acte de présence a face a c t de prezenţă,
faire affaire avec qn. a t r a t a cu cineva,
faire allusion a face aluzie; a trage u n ibrişin (fum .).
faire amende honorable a-şi recunoaşte greşeala; h -şi cere ieri are în
public.
faire appel à la bourse de qn. a cere b a n i cuiva,
faire à qn. une conduite de Grenoble a a ru n c a cu p ietre/ cu p ia tra în
cineva.
faire argent de tout a sco ate b a n i din p i a t r ă seacă,
faire attendre qn. a face pe cineva să aştepte.
faire attention a fi a t e n t ; a b ă g a de se a m ă ; a lu a se a m a ; a av ea grijă,
faire au kik/uu kiki (arg.) a-i suci c u iv a gîtul.
faire autorité a . a se im pune ; b. a av e a renum e,
faire avaler la pilule à qn. a-i v îrî cuiva ceva pe gît.
faire baisser le diapason/le ton à, qn. a i-o reteza cuiva ( fe m .) ; a reteza
pe cineva; v . şi abattre l'orgueil de qn.
faire balai (arg.) a-şi r a t a lo v itura,
faire balle/ballon/godard (p o p .) v. avoir les crocs.
faire bamboeüe (p o p .) a o l'ace l a t ă ; a lace chel' pînă-n zori; a se pune
pe m în e a t şi pe b ă u t ; a tr a g e /a face u n chel',
faire banco ù qn. (p o p .) a se d a la cineva,
faire bande à part a tace opinie s e p a r a tă ; a se ţin e deoparte,
faire banqueroute à l ’boniieur a se dezonora.
faire banqueroute à qn. a m în ca singur b u c a te le şi a lăsa allo ra zeama,
faire baraque (arg.) v. crever dans la main.
faire barbe à qn. (p o p .) a ţine p ie p t c u iv a; a p u n e opor.
faire barrage ă qcb. a pu ne s ta v ilă la ceva.
iafre battre des m ontagnes a v îrî/a se m ă n a v r a j b ă ; a face zizanie,
faire baver qn. a scoate pe cineva din sărite/din ră b d ă r i,
faire beau (arg.) a reuşi.
faire bien Ies choses a oferi o m asă bună invitaţilor.
faire bisquer qu. ( p o p . ) , a scoate pe cineva din sărite /d in ră b d ă ri.

142
faire bloc contre a sc uni slrîns îm po triv a,
faire bombance ( po p . ) a o l’ace la Lû; a face chef pînă-n zori.
faire bon accueil a qn. a prim i b in e pe cineva ; a primi cu c ăld ură pe
cineva; a a ş t e p ta pe cineva cu colaci calzi; a primi pe cineva cu
to ată inima.
faire bondir qn. a scoate pe cineva din sărite/din răb dări,
faire bon m arché de sa peau a nu-şi precupeţi viaţa,
faire bon marché d’une chose a nu da doi b a n i/u n b a n /o p a ra chioară
pe cev a; a n u pu ne p r e ţ pe ceva.
faire bon m énage avec qn. a face/a duce casă b u n ă cu cinev a; a se î n ­
ţelege b ine cu cineva,
faire bonne chère a m îne a bine.
faire bonne contenance a-şi p ă s t r a sîngele rece; a nu se pierde cu firea,
faire bonne figure/min e/im pression a face impresie b u n ă ; a şli să le
po rţi în lum e; a fi amabil,
faire lionne mesure/bon poids ( f a m . ) a d a cu b ă la ie la cîntar.
faire bonne m ine à m auvais jeu a face haz de necaz,
faire bonne mine à qn. v. faire bon accueil à qn.
faire bon visage a salva aparenţele.
faire bon visage à qn. a fi a m a b il cu cineva (deşi îi este ostil).
faire bon visnge contre m ouvais cœur a face haz de necaz.
faire bouillir du lait à qn. a face plăcere cuiva.
faire bouillir la marm ite a ţine casa ; a asigura e x is ten ţa familiei.
faire bouillir qn. a scoate pe cineva din s ă rite /d in ră b d ă ri.
faire boule de neige a se u m f la ; a lua proporţii.
faire bourse comm une ( f a m . ) a p u n e b a n ii la un loc.
faire brèche à a com bate, a atac a.
faire briller qn. ( f a m . ) a pu ne pe cineva într-o lu m in ă b u n ă.
faire brin de salade (arg.) a trag e ţeapa.
faire buisson creux a d a chix; a o da în b a r ă ; a da carul de mal.
faire çn ou peigner la girafe! ( f a m. ) ori a sia ori nimic, t o t a t î t a el
faire capot a face m a r ţ ; a da gata.
faire carrière a face carieră.
faire casquer qn. ( po p . ) a scoate b a n i de la cineva.
faire cause com m une avec qu. a face cauză c om u nă cu cineva.
faire cavale (arg.) a ev ada din închisoare.
faire cavalier seul a se izola de lu m e : a s l a ca un hu hu rez.
faire relui qui ne sait pas a se face că nu ştie ; a face pe niznaiul.
faire cesser un malentendu a p u n e c a p ă t unei neînţelegeri.
faire chambre A part a d orm i în cam e re separate.
faire chanter (arg.) v. donner à qn. son paquet.
faire chanter qn. a ş a n t a j a pe cineva.
faire chère lie v. faire bamboche.
faire cliibi (s)/gillcs (arg.) a. a o lua la fugă/la s ă n ă to a s a ; a o lua din
loc; h. a evad a clin închisoare,
faire chique-choque (arg.) a se lup la.
faire chorus a face cor cu allii; a ţine hangul,
faire chou blanc a da chix; a da carul de m a l; a o d a în bară.
faire claquer son fouet a. a plesni/a pocni din bici ; 1). v . affecter de grands
airs.
faire comprendre/expliquer une chose à qn. a-i deschide cuiva capul,
faire confiance à qn. a av ea încredere/a se încrede in cineva,
faire contre mauvaise fortune bon cœur a face haz de necaz,
luire corps avec a sa ralia ; a face corp comun cu.

113
faire rouie ( p op . ) a da ortu l po pii; v . çi aller à Crevant.
faire couler beaucoup d’enere ( f a m . ) a face să se serie despre tine.
faire couler de la salive a da de v o r b i t ; a in tra în gu ra lumii,
faire couler le gang a Tace vărsare de singe.
faire coup double ( f a m . ) a o m orî doi iepuri din tr-o lo v itu r ă ; a omori
două m u ş te dintr-o lo v itu r ă ; a da două lovituri d e o d a tă ; a lovi cu
o m ăciucă do uă capete,
faire courir qn. a p u n e pe cineva pe drum u ri,
faire cracher ses soupapes (arg.) a se chercheli ; a se face ţuşcă.
faire craquer (arg.) a corniţe un f u r t prin spargere,
faire crédit â qn. a. a deschide cuiva c re d it; 1). v . s ’en remettre à qn.
faire croire qcli. à qn. a convinge pe cineva de ceva.
faire crouler une, salle sous les applaudissem ents a lace să se zguduie
sala de aplauze; v. şi applaudi r à tout rompre.
faire crouler un raisonnem ent a sp u lb era un r a ţio n a m e n t, a-] reduce la
zero.
faire cuire son homard (pop. ) a se înroşi ca p a ra locului,
faire cul sec ( p o p. ) a da de duşcă (un păhărel): a da pe gît un p a h a r /
o sticlă; a goli p ah a ru l pîn ă-n f u n d ; a ră s tu rn a p aharul pe git.
faire damner/déborder qn. a scoate pe cineva din sările/din ră b d ă ri,
faire danser la couverte à on. v. avoir qn. jusqu'à l’os.
faire danser l’anse du panier a l'ura de la co şn iţă; a încărca socoteala
la piaţă.
faire danser les écus a aru n c a banii pe fereastră; a spinzura/a-şi risipi
b an ii; a se ju c a cu b a n ii ; a lua c:u o m în ă şi a da cu alta.
faire danser qn. a juca pe cineva pe degete,
faire dans les vins ( f a m. ) a face com erţ cu vin.
faire date/époque a face epocă.
faire déborder qn. a scoate pe cineva din s àrile/d in răb dă ri,
faire de ça un fromage a face din ţ i n t a r arm ăsar,
faire défaut a lipsi.
faire de la bille (arg.) a cîştiga biştari/lovele.
faire de la bouillie pour les chats a pierde v re m e a ; a Lîrnosi m an galu l;
a n u m ă r a foile din p lă c in tă ; a l ă u l a iepuri în biserică: n b a le hal­
cau a; a duce p ă m î n t din vale-n deal; a rezema p e reţii/p ere lele; a
c ă u ta p eri în p a lm ă ; a sta deg ea b a ; a c ă u ta coada prepeliţei; a c ăuta
la p te de bou.
faire de la bouirache/de la rouspétance/du ressaut (arg.) a-şi ieşi din
m inţi/d in fire; a se ap rin d e de m înie; a-1 apuca dracii; a-i veni cuiva
loţi dracii; a nu vedea lu m ea inainlea ochilor; a lua foc ( f a m . ) .
faire de la copte sur lui (arg.) a d a /a l.rece/a cerne pe cineva prin ciur
şi prin d îm io n ; a lorfeca pe cineva ; a încondeia pe cineva ; a-i scoate
cuiva ponoase; a a ra n ja bin e pe cineva ( ir.).
faire de la graisse a prind e osînză.
faire de Ia gratte ( f a m. ) a mai scoate un b a n de ici de colo; a realiza
mici cîşligui'i; a face un ciubuc,
faire de l'aim ant (arg.) a. a fi de efect: I). a d a g a t a : a face p ra f ; a face
pe grozavuJ/pe zm eul; a la ce paradii ; a se da m are (arg.).
faire de la lèelie à qn. a peria pe cinev a; a linge cizmele cuiv a; a
uinbla cu m ă lu ric a .
faire de la m ousse ( f a m . ) v. affecter de grands airs.
faire de la musique (arg.) a face m ă r tu ris iri; a-si d e n u n ţa complicii,
faire de la nuit le jour et du jour la nuit a face din no apte zi şi din
zi noapte.

144
 faire do la peau d’un bonhomm e un tambour ( f a m . ) a face cuiva sp i­
narea to b ă ; v. şi battre à bras raccourcis.
faire de la peine il qn. a face pe cineva să sufere; a în t r i s ta pe cineva,
faire de la potasse ( pop. ) a-şi ieşi din m i n ţi/d in fire; a se aprinde de
minie; a-1 a p u c a dracii; a lu a foc (fam..).
faire de la renaude (arg.) a face gălăgie/g ît/scand al; a face te v a t u r ă ;
a se u m fla în bojoci ( p o p . ) ; a face zarvă,
faire do la resquille (arg.) a in t r a pe b la t ( p o p . ) .
faire de l ’effet a face/a p rod uce efect; a fi de efect,
faire de la taule (pop. ) a in t r a la răcoare.
faire de l ’eau claire (f i g. ) a d a chix; a da c aru l de m a l ; a o d a în b ară.
faire do l ’embrouille (arg.) a complica lucrurile,
faire de l’épate/des épates/du foin/de l ’aim ant/dc l ’huile/de Ia m ousse/
du pallas/de la pose (pop. ) a da g a ta ; a 1'ace p ra f ; a face p e gro zavu l/
pe zmeul; a face p a r a d ă ; a se d a m a r e (arg. ).
faire de l’esbroufe/des esbroufes a face pe n e b u n u l; a a ru n c a p r a f în
ochi; v. şi affecter de grands airs.
faire de l’esprit a. a face pe d eştep tu l; b. a glumi,
faire de l’œ il à qn. ( p o p . ) a face cuiva cu ochiul.
faire de l ’usage ( f a m . ) a fi du ra b il (despre l uc r uri ) ; a nu cunoaşte
m oarte.
faire déménager qn. ( f a m . ) a da afa ră pe cineva; a d a p ap u c ii cuiva,
faire demi-tour ( f a m . ) a. a face stîn g a -m p re ju r; b. a se în to arce din
d ru m ; a lu a p o tece au a înapoi,
faire de nécessité vertu a se ac h ita cu a m a b ilita te de o obligaţie,
faire des achats a face c u m p ărătu ri.
faire des affaires à qn. a face necazuri cuiv a; a-i face/a-i d a de lucru,
faire des avances à qn. a face avan suri cuiva,
faire des aveaux complets a face m ărturisiri complete,
faire des balluchons à qn. ( p o p . ) a-i face cuiva zile frip te; a-i scoate
cuiva sufletu l; a face cuiva singe r ă u ; a-i d a cuiv a să nu le p o a tă
duce; a scoate cuiv a p ă r alb/peri albi; a-i face cuiv a v i a ţ a a m ară,
faire des brioches/une brioche ( f a m . ) a face o g a fă ; a o face de oaie.
faire des châteaux en Espagne a clăd i/a face castele în Spania,
faire des chichis ( f a m . ) a face m ofturi/n azu ri/fa so an e/fiţe /m a rafetu ri/
talen te (arg.).
faire des comptes d’apothicaire a face socoteli lungi şi complicate,
faire des contes à dormir debout a în d ru g a verzi şi u s c a te ; a înşira la
gogoşi.
faire des contes bleus a spu ne m oşi pe groşi; v. şi aller à. Cracovir.
faire des contes borgnes a spu ne b r a ş o a v e /p ră p ă s tii; a înşira la gogoşi,
fuire des copeaux (arg.) a-şi p a ra d i maşina,
faire des coq -à-l’âne a sări de la u n a la alta.
faire des courbettes à/devant qn. ( f a m . ) a se ploconi în fa ţa cuiva, a-i
face temenele; a face talim ; a u m b la cu căciula în p atru ,
faire des démarches a face demersuri,
faire des dépenses de bouche ( f a m . ) a c u m p ă r a de-ale gurii,
faire des économ ies de bouts de chandelle a se scum pi la tarife,
faire des embarras/de l’embarras ( f a m . ) a. a l'i e x a g e ra i de politicos;
b. a face mofluri/nazuri/fasoane/fil.e.
faire des emplettes a face c u m p ă r ă tu r i,
faire des entorses à la vérité a d e n a tu r a adevărul,
faire des escapades a face escapade.

145
 faire des extras ( f a m . ) a. a face m u n c ă su p lim e n ta ră ; h. a p rép ara
u n Tel de m îneare deosebit,
faire des façons a face mofturi/nazuri/fasoane/fiţe.
faire des festons (pop. ) a merge pe d ou ă cărări,
faire des gorges chaudes (de qn.) a rîde/a se distra/a face haz pe socoteala
cuiva/pe socoteala altuia,
faire des hi et des Iio a l'i uim it.
faire des histoires ( f a m . ) a l'ace m oflu ri/nazuri/fasoane/fiţe.
faire des largesses a fi m în ă la r g ă /s p a rtă ; a l'i larg la pungă,
faire des malices à qn. a face farse cuiva,
faire des mamours à qu. a alin ta pe cineva,
faire des m anières a face mofluri/1'asoane/nazuri/fiţe.
faire des m esses basses ( f a m . ) a. a şuşoti p rin /p e la c olţuri; b. a face
opinie s e p a r a tă ; a se ţine deoparte,
faire des mines ( f a m. ) a face m o fturi/nazuri/fasoane/fiţe.
faire des m isères à qn. a face mizerii cuiva,
faire des mistoul'les à qn. (pop. ) a face mizerii cuiva,
faire de son m ieux a lace to t posibilul; a se s tr ă d u i; a face to ate ch ipu ­
rile (ça să); a depune to a t e eforturile; a face t o t ce-i s t ă în p u t i n ţ ă ;
a se sili din răsputeri,
faire des ouvertures de paix a face p rop un eri de pace.
faire des pataquès a. a face leg ătu ri greşite intre c u v in te ; b. a face g re­
şeli de limbă,
faire des petitesses a fi josnic,
faire des phrases a sp un e v o rb e goale.
faire des pieds et des m ains ( f a m . ) v . courir a u x quatre cent mille d i a ­
bles.
faire des pointes i\ qn. a c ă u ta cuiv a ceartă/p ricin ă/rîcă/chich iţe; a
fi p o rn it pe ceartă,
faire des progrès a face progrese.
faire des progrès à l ’envers ( f a m . ) a m erge/a în a in ta ca racul: a da
t o t înapoi ca racul,
faire des projets a face planuri/proiecte,
faire des promesses a l'aec promisiuni,
faire des promesses en l ’air a face prom isiuni în vint,
faire des ravages a face prăpăd /p o sm o l/rav ag ii; a sparge avioane (fig.
f a m . ).
faire des recrues a ch em a sub a rm e/sub drapel; a lu a la oaste,
faire des reproches à qn. a face reproşuri cuiva,
faire des ronds dans le bassin a tă ia fru n z ă la cîini; a arde gazul de
p om ană.
faire des ronds de jambe a face exces de am ab ilitate,
faire des salamalees ( f a m . ) a face temenele; a u m b la cu căciula în
p a t r u ; a se ploconi in fa la cu iv a; a face talîm.
faire des sermons à qn. ( f a m . ) a 1'ace m orală cuiva,
faire des siennes a-şi face de cap ; a face n u m a i ce-i place ; a face Irăsnăi ;
a da cu căciula-n ciini/în g rin d ă ; a tr ă i ca lu pul în pădure,
faire des vers/des asticots (pop. ) a av ea g răd in iţă pe p ie p t; a mirosi
viorelele la ră d ă c in ă ; a s t a cu pătrunjel pe b u r t ă ; a păzi cim itirul;
a fi oale şi ulcele; a nu m ai călca iarb ă v erde; a nu mai bea apă rece;
a se duce la rogoz,
faire des yeux comm e des soucoupes (f um. ) a face ochii cît cepele;
a face ochii m ari; a bolovăni/a boldi/a bleojdi/a beli ochii; a căsca/
a holba ochii.

146
 faire des yeux de earpe/l’œil de carpe si. a face oelü ciulei ciuva; f).
v. être ù la mort.
faire (les yeux de merlan Irit (/top.) a da ochii |iesle cap.
ïairc des yeux en coulisse a privi p rinlro geue.
faire devenir chèvre ( f a m .) a scoale po cineva din sările,
fa û e diète a ţine d ietă ; a u r m a u n regim,
faire dodo a lace nani.
faire don de qch. à qn. a d ăru i/a d a în d a r ceva cu iva; a lace n u cadou
cuiva.
faire dormir ses yeux ( f a m . ) a se duce/a m r rg e la culcare,
faire double jeu a ju c a la d ou ă nunii.
faire dresser les cheveux sur la tête v. donner à qn. les trois sueurs.
faire droit à une dem ande/requête a satisface o cerere; a da curs unei
cereri.
faire du baratin à qn. (p o p .) a duce pe cineva cu preşul/cu zăhărelul,
faire du baroul (arg.) a tace t ă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se u m fla în bojoci,
faire du bastringue (p o p .) a l'ace t ă r ă b o i / t a m - l a m ; a se umfla în bo ­
joci.
luire du bnteau a se p lim b a cu b arca.
faire du bazar (arg.) a face tă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se um fla în bojoci,
faire du boucan (p o p .) a l'ace tă ră b o i/ta m -ta m ; a se um fla în bojoci,
faire du boudin a. ( f a m . ) a face v ărsare de singe; I). (arg.) a face nui Ire
cu iva; a primi pe cineva cu răceală,
faire du bruit a lace vîlvă.
faire du canot a se plimba cu barca,
faire du clialiut a face tă r ă b o i/ta m -ta m ; a se u m fla în bojoci,
faire du chambard (p o p .) a lace t ă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se u m fla în b o ­
joci.
faire du cheval a face echitaţie.
faire du chiqué v. affecter de grands airs.
faire du commerce a face comerţ.
faire du feu de/avec qch. a distruge prin ardere.
faire du/des fla-fla ( f a m . ) a. a face pe grozavul/pe z m e u l; b. a face mof-
turi/nazuri/fasoane/1'iţe.
faire du foin (p o p .) a face t ă r ă b o i / t a m - t a m ; a se u m f la în bojoci,
faire du frou-frou (p o p .) a face lux.
faire du genre ( f a m . ) a l'i afectat.
(se) faire du lard a p rin d e osînză.
faire du lèche-vitrines/du lèche-carreaux (p o p .) a căsca g u ra la vitrine,
faire du léger (arg.) a se p u r t a a te n t /c u m ănuşi,
faire du m al à qn. a l'ace rău c u iv a ; a-i pricinui cuiva u n rău.
faire du michon (arg.) a cîşiiga biştari/lovele.
faire du m illim ètre (arg.) a fi zgîrie-brînză; a tr e m u ra d u p ă ban.
faire d’une fille deux gendres ( f a m . ) a l'i şi cu m î n d r a şi cu d ra g a ; a fi
şi cu un ii şi cu alţii,
faire d’une pierre deux coups a omorî doi iep uri/d ou ă m u ş te dintr-o
lo v itu r ă ; a lovi cu o m ăciu c ă două capete,
faire du palias (arg.) a face d in ţ î n ţ a r a rm ăsar,
faire du pied à qn. a călca pe cineva pe picior,
faire du plat v. brûler de l ’encens devant qn.
faire du porte à porte ( f a m . ) a u m b l a din casă-n casă; a merge din
po artă-n p o artă (pentru a pro p u n e ceva),
înire du potin a u m b la cu vorbe,
lairc du rabiot ( fa m .) a face o m u n c ă s u p lim e n ta ră .

147
faire du ralfût h Ou-e târ.ïlm i/lani-lani : a se unifia in bojoci,
faire du nigaire (ers-) a p ierde timpul,
faire du ragot a înd ru g a verzi şi u sc a te ; a înşira la gogoşi,
faire durer a prelungi.
faire du ressaut (arg.) a. a p ro te sta sus şi ta r e ; b. a se văicări,
faire du rififi (arg.) a c ă u ta eeai'Lă/pi'icină/rică.
faire du ski a face schi.
faire du sport a lace sport.
faire du suif/du tralala/du vent/du iteph (p o p . ) a face pe g rozavul/pe
zmeul; a lace p r a f ; a se d a m a re (arg.).
faire du tam -tam ( f am. ) a. a face p u b lic ita te ; b. a face tă r ă b o i/la m -
ta m ; a se uni lia în bojoci,
faire du théâtre a face teatru.
foire du tort à qn. a face cuiv a necazuri; a aduce prejudicii cuiva; a-i
face/provoca n ea ju n s u ri.
faire du traiii/(lu tratata (pop. ) a face lărăboi/tam -tam .
faire (lu veilt ( f a m . ) v. affecter de grands airs.
faire du zèle a face exces de zel ; v. şi courir a u x quatre cent mille d i a ­
bles.
faire échec à qn. v. mettre à qn. des bâtons dans les roues.
faire école a avea discipoli; a face adepţi,
faire effet a face/a produce efect; a fi de efect.
faire encore des étincelles ( f a m . ) a fi încă în p u te r e ; v. şi être encore sur
ses quilles.
faire endêvcr qn. ( f a m . ) a face pe cineva să tu r b e z e ; v. şi courir à qn.
sur l'haricot.
faire endosser une faute à qn. a aru n c a v in a în sp in are a cu iv a/a arunca
vin a pe altu l; a pu ne r a ţ a în b ra ţ e cu iva; a p u n e /a da v in a pe ci­
ne va; a pune ceva in sp in a rea cuiva: a o m u t a în cu rtea vecinului,
faire enrager qn. a face pe cineva să tu r b e z e ; a-i face cuiv a in necaz;
V. şi courir à qn. sur l'haricot.
faire entendre qch. ù qn. a da cu iva să înţeleagă,
faire entendre raison à qn. a în v ă ţ a m in te pe cineva; a da cuiva o lec­
ţie.
faire entrer qch. en ligne de compte a ţine seam a/socoteală de ceva.
faire équipe avec qn. a lucra in colaborare cu cineva.
faire erreur a se înşela.
faire éta t de qch. a lace caz de ceva.
faire face a face faţă.
faire face à qn. ( f a m . ) a ţine p ie p t cuiv a; a pu ne opor; a ţine fuior cu
cineva.
faire faillite a d a fa lim e n t; a frage oblonul.
faire fausse route a o lu a /a ap uca pe un d ru m g reşit; a a p u c a o cale
greşită.
faire faux bond a. a trage chiulul; I). a da plasă cu iv a ; c. a nu se ţine
de cuvînt.
faire fête à qn. ( f a m . ) a p r i m i pe cineva cu b ra ţele deschise,
faire feu a trage un foc de a r m ă ; a da cu puşca.
faire leu des quatre fers a. a fi plin de av ilit; 1). v. courir a ux quatre
cent mille diables.
foire feu/flèche de tout bois a. a nu -p d a în lă t u ri de la n im ic ; b. v.
courir a u x quatre cent mille diables.
faire feu qui dure a-şi c ru ţ a sănătatea.

148
faire feu sur qn. a Irage ;i;:111>rr> cuiva.
faire finsco a da l i i x . ; a J'rînge carul; a o da în b a r ă ; a o p un e du m ă ­
măligă.
faire l'i de qcli. a nu se sinchisi de u n lucru,
faire fictive (lo a trece drept,,
faire fissa (arg.) a se grăbi.
faire florès dans le monde a Tace fu ro ri; a strălu ci în societate,
faire foi a s t a m ărturie.
faire foin dos convenances ( f a m . ) a nu ţine seam a de convenienţe,
faire fond sur qn. a se bizui pe cineva,
faire fortune a l'ace avere.
faire frémir qn. v. donner à qn. les trois sueurs.
faire fric-frac (arg.) a comite u n f u r t p rin spargere,
faire fricot (arg.) a o l'ace la t ă ; a trag e u n chef,
faire froid dans le dos de qn. v. donner à qn. les trois sueurs.
faire Iront à qn. ( f a m . ) a ţine p ie p t cu iva; a pu ne opor.
faire gadin-gadouille (arg.) a cădea de pe cal.
foire gnffe (pop. ) a fi cu ochii-n p a t r u ; a fi n u m ai ochi.
faire gogaille a o face la t ă ; a tra g e un chef,
faire grâce à qn. d’tme chose a scu ti pe cineva de enva.
faire grand bruit d’une chose a face caz de ceva.
faire grand cas de qn. a face (mare) caz de cineva,
faire grande chère et bon feu a o duce de m in u n e ; a o duce tra i pe v ă ­
trai.
faire gras a m înca de dulce,
faire grève a face grevă.
faire grief à qn. de qch. a reproşa cuiva ceva; a face cuiva o vin ă din
ceva.
faire grimper/monter (arg.) a scoate pe cineva din sărite,
faire grise mine ù qn. a. a face m u tre cu iva; b. a prim i pe cineva cu
răceală.
faire halte a face p op as; a face o h altă,
faire haut le pied v. ficher le camp.
faire honneur à ses obligations a-şi îndeplini obligaţiile; a-şi respecta
angajam entele.
faire honneur à un repas a m în c a cu lăcom ie; a se b a te calicii la gura
cuiva
faire honte à qn. a face pe cineva de ru şine/de rîs/de o cară; a-i da cuiva
lu leaua p rin cenuşă,
faire jabot a se u m fla în pene ca curcan ul; a nu-1 mai ţin e pielea,
faire jambe de bois (arg.) a tra g e ţeapa .
faire jambe de vin (arg.) v. aimer la bouteille.
faire jaser a da de v o r b i t; a in t r a în g ura lumii,
faire jaunir qn. de bile a scoate pe cineva din sărite /d in răb dări,
faire jouer les grandes eaux ( f a m . ) a plinge cu lacrim i cit p u m n u l;
a plinge cu d ou ă rînd urî de la crim i; a plinge ca o m ireasă ; a
plînge cu foc şi pîrjol; a se îneca în lacrim i; a-şi scăld a ochii in
lacrim i; plînge de sare c ă m a şa pe el.
faire jouer tous ses ressorts a p u n e în mişcare toate forţele,
faire jouer une serrure ( f a m . ) a fo r ţa o broască,
faire la balle de qn. v. faire l ’affaire.
faire la balle élastique ( p o p . ) v. avoir les crocs.
faire la bamboula (pop. ) a o face l a t ă ; a trage u n chef,
faire la barbe ù qn. a ra d e pe cineva.

149
îiiirc la Iicjfuoulo a faci; pe niiroiiosii;l.
faire Ia belle (arg.) a ev ada din închisoare,
faire Iu Ix’lo a l'ace pe p rostu l; a se tace Tănase.
faire Ia houille (po p . ) a o i'are la tă ; a ll'Hge un chef.
faire la houclie eu cœ ur a se landosi; a sc sclifosi.
faire la bouffe (arg.) a tace m încare; a s t a /a fi la c r a i iţ ă ; a ţine c ra tiţa
de co ad ă; a-şi v ed ea de c o ad a tigăii.
faire la bringue (pop. ) a o face la t ă ; a trage un chef.
faire la cabriole a se a d a p t a Ia îm prejurări,
faire Ia c-svne f i nv . ) a d a înapoi (fig.) ; a se eschiva,
faire Ia carpe pâmée ( f a m. ) a se preface eă-i este rău.
faire la causette a se p u n e /a sta/a şedea la taclale/la taifas; a s l a de
ta i n ă ; a se p u n e în v o r b ă cu cineva; a s t a la s ta t/la o ş u e tă ; a s t a de
poveşti; a se prin de cu cineva la v o r b ă ; a s t a de v o rb ă cu cineva,
faire Ia chattem ite a ii m î ţă blindă.
faire la connaissance de qn. a face/a lega c u n o ştin ţă cu cineva,
faire la cour ù une fem m e a face c u rte unei femei; a trag e clopotul
/clopotele.
faire la coursette (pop. ) a-şi b atc/a-şi rup e picioarele degeaba,
faire la courte échelle ii qn. a croi d ru m în v i a ţ ă c u iv a; a-i deschide
cu iva cale n e te d ă /c a rie ră ; a face pe cineva o m ; a se p u n e piuă
cuiva; a trage de p ă r pe cineva (f ig. ).
faire la/une croix sur qclj. a pune cruce la ceva (f ig. ).
faire la culbute, (fig. f a m. ) a se ru in a ; a da falim ent.
(se) faire l ’adja/la debinette (arg.) a o lu a la fug ă/la s ă n ă to a s a ; a
o cirpi/a o croi/a o rad e/a o îm p u n g e/a o tuli la fugă; a o dosi; a
o im p ă tu r a ; a o tu n d e ; a o lu a din loc; a-şi lu a coad a la spinare;
a lua crîngul in cap; a pu ne dos la fugă; a deşerta coşul (pop. ) .
faire la dormeveillc (arg.) a dorm i iep ureşte; a dorm i som nul iepurelui,
faire la faridon ( po p . ) a o face la t ă ; a l'ace chef pînă-n zori; a se pune
pe m in c at şi b ă u t ; a tra g e /a l'ace u n chef.
faire la fête a o 1'ace la t ă ; a face chef pin ă-n zori; a se-pune pe m in cat
şi b ă u t ; a tr a g e /a face u n chef.
faire l’affaire ( f a m . ) a-i conveni de m in u n e; a-1 a ra n ja ( f am. ) .
l'aire Ia figue à qu. a-şi b a te joc de cin eva ; a d a pe cineva pe/prin
p îrlitură; a-i da cuiv a un colb; a a ru n c a o gh ergh in ă (arg.).
faire la fine bouche a. a face m o ftu ri la m in care; b. a fi greu de m u l ţu ­
m i t; c. a face mol'turi/nazuri/fasoane/fiţe.
faire la foire a o face la t ă ; a face chef p ină-n zori; a se p u n e pe rnîncat
şi b ă u t ; a tra g e /a 1'ace u n chef.
faire la fripe (pop. ) a face m in care; a s t a / a fi la c r a t iţ ă ; a ţine c ra tiţa
de coad ă; a-şi v e d e a de coad a tigăii.
faire la grasse matinée a se scula tîrziu dim ineaţa,
faire la grim ace a se s trîm b a .
faire la grimace à qn. a. a face m u t r e c u iv a ; b. a prim i pe cineva cu
răceală.
faire la guerre ù qn./qch. a se război cu cin ev a ; a duce/a p u r t a război
îm p o tr iv a cuiv a; a c o m b a te ceva.
faire Ia gueule à qn. ( p o p . ) a. a face m u t re cuiv a; |j. a prim i pe cineva
cu răceală,
faire la leçon à qn. a face m o rală cuiva,
faire la lessive a s p ă la rufe.

190
faire la lessive du Gascon a (rage pe cineva pe sfo ară; a-i trage clapa
cuiva; a-i face cuiva fig u ra /p o n tu l; a-i trage/a-i p u n e cuiva calupul;
a-i trage cuiva b u lu c u l ; a-i trage cuiva condeiul; a-i pune cuiv a ghioc
in ureche; a lega pe cineva la g a rd ; a în călţa pe cin ev a ; a pune
pe cineva în oboroc; a fe n ta pe cineva ( f a m . ) ; a polcovi pe
cineva (fam..).
faire la lippe a se bosn m fla; a pu ne b o tu l; a s l a b o su m fla t; a face bol.
l'aire la loclie/Ia vacile (ara.) a arde gazul de p o m a n ă ; a duce cîinii
la a p ă ; a freca mon la; a paşi o vin Iul; a tăia fru n z ă la clini ; a
tăia d racului bureţi,
faire Ia loi v. faire la p l ui e et le beau temps.
l'aire la loi à qn. a porunci cuiva,
l'aire Ia loi chez qn. a face pe s lă p in u l în casa cuiva,
faire la lum ière ( f i g. ) a face lu m in ă ; a clarifica,
l'aire la m alle ( arg.) a e v ad a din închisoare,
faire la m iile v. faire la lippe.
faire l ’amitié de a avea a m a b ilita te a de a.
faire la m oitié du chem in (f ig. ) a face concesii,
faire (de) la m orale à qn. a face m o r a lă cuiva.
faire la m ouche du coche a se a g ita ca musc.a la a r a t ; a se afla în
tr e a b ă .
faire la m oue (fam..) a s trîm b a din n a s ; a cîrni/a zbîrci din n a s; a face
b o t; a face cîr-mîr; b a e c u r m ă tu r ă , b a e fo rfe c ă tu ră ; b a că-i teacă,
b a că-i pungă,
faire la navette a face n a v e ta .
faire l ’âne pour avoir du son a face pe p ro s tu l; a se face Tunase,
faire la nique ù qn. a. a da cuiv a cu tifla; a-i b a t e cuiv a în p u m n i;
a-i d a cuiv a cu lu lea u a în n a s ; 1). v. dauber ( s ur ) qn.
faire la noce ( f a m . ) a o face l a t ă ; a trag e u n chef pînă-n zori.
între la nouha (po p . ) a o face l a t ă ; a tra g e u n chef pîn ă-n zori.
faire la paire (p o p . ) a o lu a la fug ă/la să n ă to a s a ; a o lu a din loc.
faire la pâlc ţrueule (arg.) a fi uimit.,
faire la part belle à qn. a acorda a v a n ta je m ari cuiva,
faire la part, des choses a ţin e se am a de îm prejurări,
faire la part du feu a sacrifica o p a r t e p e n tr u a nu p ierde totul,
faire la peau à qn. (p o p . ) i-i face cuiva de petrecanie,
faire la petite houelie v. faire la fi ne bouche.
faire Iii pige à qn. (po p . ) a. v. damer le p i o n à qn. ; 1). (arg. ) a sfida pe
cineva.
faire la planche a face p lu ta.
l'aire la pluie et le beau temps a avea piinea şi cu ţitu l în m în ă ; a fi în
capul bu cate lor; a tă ia şi a s p in z u ra ; a fi ta re şi m a r e ; a duce
plugul do coarne,
faire Ia popote ( f a m . ) a ţine cra tifa de c oad ă; a-şi vedea de coada
tigăii.
faire l ’appel a face apelul.
faire l ’appoint a p lăti p in ă la ultim u l b ă n u ţ.
faire la prude a face pe mironosiţa.
faire la queue a face c o ad ă; a s t a la coadă.
faire la queue à qn. (pop. i nc. ) a stoarce pe cineva de bani.
faire l’arce/l’arçon (arg.) a da ala rm a.
faire la retourne des baguenaudes (arg.) a şterpeli din b uzun are,
taire la riboüldiiigue ( po p . ) a o l'ace l a t ă ; a tr a g e un chef.

151
faire la ripe (arg.) v. ficher le camp.
faire la roue ( f a m. ) a se um fla în pene ca c u rca n u l; a nu-1 niai ţine
pielea.
faire P artide a-şi l ă u d a m a r fa ; a face reclamă.
faire la sainte-nitouche a face pe mironosiţa.
faire Ia sarabande a face t ă r ă b o i / t a m - t a m ; a se u m fla în bojoci.
faire la sourde oreille a. a-şi a s t u p a urechile; a se l'ace că nu aude;
a 1'ace u rechea to a c ă ; a l'ace pe su rd u l; b. a nu se lăsa în duplecat,
faire Ia souris avec Ie chat ( f a m . ) a se ju c a ca şoarecele cu pisica,
faire la/sa sucrée a face pe m ironosiţa.
faire la tambouille (pop. ) a ţin e c ra t iţ a de co adă; a-şi vede a de
coada tigăii.
faire la tête ( f a m . ) v. faire la lippe.
faire la tête à qn. a face m u t re cuiva.
faire la tournée des grands ducs a colinda marile r e s ta u r a n t e ; a co­
linda localurile de n oap te,
faire la tuss (arg.) a s l a la pîndă.
faire la rie a dace o v i a ţ ă de plăceri.
faire la vie dure à qn. v. en faire voir de belles/de dures à qn.
faire la volonté de qn. a face cuiva pe plac/pe voie; a face voia cuiva.
faire le beau a. a face sluj (despre d i n i ) ; b. v. affecter de grands airs.
faire le bidon (arg.) a face reclam ă la o m a rfă p ro astă.
faire le bon apôtre a face pe sam a rite a n u l/p e sfîntul.
faire le boudin (p o p . ) v. emplir son suc.
faire le clilen couchant a se g u d u ra ; a se linguşi.
faire le clown a face pe bu fon ul.
faire l ’école buissonnière ( f a m . ) a chiuli de la şcoală; a trag e la fit.
l'aire le compte de qn. a fi în a v a n ta ju l cuiva,
faire le conjungo (pop. ) a se căsători.
faire le coq ( f a m. ) a fi ţa n ţ o ş ca u n cocoş; a se u m fla în pene ca curca­
nul.
faire le coup de poing ( f a m. ) v. en venir a u x coups.
faire le coup du cornet (arg.) a-i suci cuiva j'i tul.
faire le coup du presse-citron ( f a m . ) a scoate u n tu l din cineva.
faire Ic crâne a face pe grozavul/pe deşteplul.
faire le dégoûté a face moftiiri/nazuri/iasoane/fiţe.
faire le démon a face tă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se um fla în bojoci.
faire le départ entre deux choses a face d iferen ţa în tre două. lucruri.
faire le désespoir de qn. a aduce /a duce la d esperare pe cineva.
faire le diable à quatre a. a face t ă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se u m fla în bojoci;
b. a se da peste cap (fig.).
faire le difficile ( f a m. ) a. a se lăsa g reu ; b. a face m ofturi/Iiţe.
faire le fier ( f a m . ) v. affecter de grands airs.
faire le fin a face pe in teresa n tu l/p e deşteptul,
faire le fou a face nebiinii/năzbîlii (despre copii).
faire le fricot ( f a m . ) a ţine c r a t iţ a de coadă; a-şi vedea de coada
tigăii.
faire le grand chiquet (arg.) a face din l î u l a r arm ăsar,
faire le grand saut (pop. ) v. aller à Crevant.
faire le grand voyage ( f a m. ) v. aller à Crevant.
faire le gros dos a. a ro tu n ji s p in a rea (despre p i s i c i ) ; b. v. affecter de
grands airs.
faire le guet a fi de s t r a j ă ; v. şi a sla la pîndă.
faire le jacques ( p o p . ) v. battre le jacques.

152
faire le jeu de )|it. a face jocul cu iva; a-i ciula cuiva în sl im iâ ; a-i
ţi ui; cuiva isonul; a pluli in apele cuiva,
faire le jeune cliien a l'i aiurii.; a l'i ncco pt la m inte,
faire le joli cœur ( f a m. ) a l'i l'ante de obor.
taire le/son lézard ( f a m. ) a fi leneş; a sta cu p a ra -n gură.
ïaire le lit a face/a strînge patul,
faire Péloge de qn. a vorbi de bine pe cineva,
faire le lundi (pop. ) a n u lucra luni.
finire le mal a face rău.
faire le malin v. faire le fin.
faire le marelle de qn. a lucra in interesul cuiva,
faire le mariol/mftriollo ( f a m . ) v. faire le fin.
faire le matamore ( f a m . ) a face pe grozavul/pe zmeul,
faire le méchant a-şi ieşi din fire/din minţi,
faire le monsieur v. affecter de grands airs.
faire le mort ( f a m. ) a face pe m o r lu -n păpuşoi,
faire le înot ii deux anses a-şi pu ne mîinile în şold (pentru ceartă),
faire l’empressé a face pe zelosul,
faire le mur a o şterge de la internat,/de la cazarm ă,
faire l ’enfant a fi capricios,
faire l ’entendu v. faire le fin.
faire le pacha (fam..) a trăi ca un p a ş ă ; v. şi avoir 1a. vie belle.
faire le pied de grue a a ş t e p ta m u lt şi b ine; a i se u rî a ştep tîn d .
faire le pied de veau à qn. a se ploconi în fa ţ a cuiva, a-i face temenele.
faire le pitre a face pe bufonui.
faire le plaisant ( i nv. ) a face pe bufonui.
faire le plein (auto) a face plinul.
faire le plongeon ( f a m . ) a pierde b ani mulţi.
faire le poids a avea g re u t a te a reglementară.
faire le poing dans sa poche a-şi stăp ini furia/m inia.
faire le point a face b ilan ţu l; a trage concluzii.
faire le poireau a a ş te p ta m u lt şi bine; a i se uri aştep tînd .
faire le pont a l'ace p u n te (intre do uă zile libere).
l'aire le pont à qn. a croi d ru m in v ia tă cuiv a; a face pe cineva om.
faire le procès de qn. a acuza, a c o n d a m n a pe c in eva ; a-1 critica.
faire le q uart a fi cu ocliii-n p a tr u ; a fi numai ochi.
faire le rodomont (lit.) a face pe g roza vu l/pe zmeul.
faire le saint a face pe sfintul.
faire le salut militaire a sa lu ta milităreşte.
faire le saut a. a lua o h o tărire ; b. a nu rezista, a su c o m b a ; c. a sări
pîrleazul; a sparge nuca.
faire Ies (quatre) cent coups n. a o duce to t in tr-u n chel : a o tace la t ă ;
I). a-şi face de cap ; a face n um a i ce-i place,
faire les cent pas ( f a m. ) a se in v i r ü / a u m b la ca un leu in cuşcă,
faire le ser (arg.) a face semn.
faire les frais a lu a cheltuielile asu p ra sa.
faire les frais de la conversation a în treţine conversaţia,
faire les frais de qcli. ( f a m . ) a plăti oalele s p a r te ; a se sp arg e in capul
cuiva.
faire les gros yeux à qn. a privi aspru pe cineva; a se î n c r u n ta la
cineva; a se u ita u rît la cineva,
faire le silence sur qeli. a p ă s t r a tăcere asu pra unui lucru,
faire le singe ( f a m . ) a se m a i m u ţ ă r i ; a se strîmba.

163
faire les pieds ù qn. ( f a m . ) a da cuiva o lecţie; a în v ă ţ a m i a le pe
cineva; a d a cuiva peste n a s; a p u n e plu m b iu capul cuiva; a
fi na.şul cuiva,
faire les poches à qu. ( f a m. ) a b u z u n ă ri pe cineva,
faire les premiers pas a. a face prim ul p a s; a sparge/a rup e g h e a ţa ; I).
a In a in iţiativ a .
faire les quatre volontés de qn. ( f a m . ) a face cuiva to a te liatîrurile;
a-i c ă u ta cuiva în coarne; a-i m ăcina cu iva; a-i face cuiva ogodnl;
a-i l'ace c u iv a pe plac/pe voie.
faire le Suisse a b e a de u n u l singur,
faire les yeux blancs a leşina.
faire les yeux doux/les yeux de velours/les yeux en coulisse a face
ochi dulci cu iva; a se uita mierliu.
faire le tour de a face înconjurul,
faire le tour de la situation a trece în revistă situaţia,
faire le tour du cadran ( f a m . ) a do rm i 12 ore în şir.
faire le trou ( f a m . ) a se d is ta n ţ a de u rm ărito ri.
faire le trou normand ( f a m . ) a b e a u n p ăh ă re l în tre d o u ă feluri de
mincare.
faire le village en bois (arg.) a trag e ţeapa .
faire le zigoto/zigoteau (pop . ) a face pe in te re sa n tu l/p e d eştep tul,
faire le zouave ( f a m. ) a. a face pe in teresa n tu l/p e d e ş te p tu l; b. a face
pe bu fo n u l; c. a pierde v re m e a ; a tîrnosi m an g a lu l; a c ă u ta iepuri
în biserică.
faire litière d’une chose a nu se sinchisi de nim ic; a n u-i p ă s a nici cît
negru sub un gh ie; a n u mai p u te a ; a fi fără g rijă; a n u avea
h a b a r de ceva; a u m b l a cu Hori la pă lărie; a pu ne la ceafă/ la
co astă ; a pu ne căciula pe-o s p rin c e a n ă ; a p u r t a c ă c iu la /p ă lă ria
pe-o ureche; a-şi p u n e p ă lă ria pe-o u rech e; a nu-1 d u rea pe cineva
m ăseaua/m ăselele de ceva; a da cu p icioru l; a-i p ă sa c u iv a ca de
ză p a d a de a n ţ ă r ţ (fam.)-, a n u bindisi (reg.).
faire l ’officieux a. a-şi b ă g a n asu l u nd e nu-i fierbe oala; a-şi b ă g a nasul
p este t o t ; a-şi viri nasul in to a t e ; a-i sufla cu iva in b o rş ; a sufla în
borşul cuiv a; b. a face pe zelosul,
faire l ’oiseau ( po p . ) a face pe p ro s tu l; a se face Tănase.
faire l ’olibrius a face pe grozavul/pe zmeul.
faire long feu a nu-şi atin ge scopul; a suferi o înfrîngere; a d a chix.
faire loucher qn. ( f a m . ) a stîrn i cu rio zitatea/inv idia cuiva,
faire m achine arrière a d a înapoi (fig.)', a se eschiva,
faire maigre a ţin e post.
faire maigre chère/visage ù qn. a. a face m u t re c u iv a; b. a prim i pe
cineva cu răceală,
faire main basse sur qch. ( f a m. ) a lua cu ja p c a ; a lua eu sa h a m ila
(reg.).
faire manger de la vache enragée à qn. a ţin e pe cineva la p astram ă .
faire manger des poires d’angoisse a-i face cu iva zile frip te ; a face
cu iva sînge r ă u ; a-i d a c u iv a să n u le p o a tă duce; a scoate cuiva
sufletul.
faire m anger du potage aux m oules a m a l t r a t a pe cineva,
faire marche arrière a d a înapoi (f i g. ) ; a se eschiva,
faire marcher qn. a duce pe cineva de dîrlogi; a ju c a p e cineva
tontoroiul.

154
faire marclipr qn. à 1a hagnotte a juca |>c cineva pe dogele; o face p9
cineva să joace d u p ă cum îi cîntil.
faire marcher qn. au doigt et à l ’œ il a ju c a pe cineva pe degete; a face
pe cineva s ă joace d u p ă cum îi cîrită.
faire marrer (pop. ) a distra.
faire m auvais accueil i qn. a primi cu răceală pe cineva,
faire mauvaise chère a m în ca prost,
faire mauvaise impression a l’ace im presie proastă,
faire mauvaise mine à qn. a. a l'ace m u tre cuiva; I). a primi pe cineva
cu răceală.
faire mauvais usage de qcli. a în tre b u i n ţa p ro s t u n lucru,
faire mauvais visage à qn. a. a face m u tre cuiva; I). a primi pe cineva
cu răceală.
faire métier et marchandise de qch. a fi m eşter m are în ceva.
faire mettre qn. dans un trou de souris v. donner à qn. les trois sueurs.
faire m ille honnêtetés à qn. a da cuiva cinstea cuvenită.
faire mine de a se lace că.
faire mine de rien a face pe m o rtu -n păpuşoi.
faire miroiter a ademeni, a momi.
faire moitié-m oitié ( f a m . ) a îm p ărţi pe din d o u ă; a face imna-junin.
faire monter la gamm e (arg.) v . donner à qn. son paquet.
faire monter la moutarde au nez de qn. ( f a m. ) v. courir ci qn. sur l' ha­
ricot.
faire montre de... a-şi etala...; a face paradă de...
faire mouche ( f a m . ) a nimeri in plin; a o nimeri,
faire mourir qu. a-i face cuiva de petrecanie.
faire mourir qn. à petit feu ( f a m . ) a-i m înca cuiva zilele, a-1 chinui
fără încetare; a-i face cuiva zile frip te; a face cuiva singe r ă u ; a
scoate cuiva suflelul; a-i da cuiva să nu le poaLă duce.
faire mousser qn. ( p o p . ) a. v. courir à qn. stir l ’haricot; I). a ridica
pe cineva în slăvi; a sui pe cineva in slava cerului,
faire m ystère a tăinui,
faire naître a da naştere.
faire naufrage au port a se îneca c i !i'.;':;uul la niai,
faire nombre a figura u n d e v a mimai de formă,
faire obstacle i\ qch. a îm piedica u n lucru, a-i pu ne be ţe-n roate,
faire obstacle à qn. a p u n e /a b ă g a cuiva b e ţ e -11 r o a te ; a ţine în lor-.;
a ţine cuiva d ru m u l le g a t; a p u n e cîrlig; a s c u r ta cărările cuiva;
a-i inchide/a-i tăia cu iva cărările; a-i s t a cuiva în calc; a se pu ne în
calea cuiva,
faire ombrage à a trezi bănuieli,
faire ombre à qn. a lăsa pe cineva în um b ră ,
faire outrage à qn. a in su lta pe cineva,
faire ouvrir un compte a deschide un cont.
faire paf (pop. ) a face o trintă.
faire parler de soi a d a de v o rb i t; a da loc la c om entarii; a in tra in
g u ra lumii,
faire parler la poudre a recurge la arm e.
faire parler qn. a face pe cineva să vo rb easc ă; a dezlega lim ba cuiva,
faire part à deux a face pe din d ou ă; a face ju in a -ju m a ; a îm p ărţi pe
din d ouă/frăţeşte,
faire part d'une chose à qn. a îm părtăşi cuiva un lu cru ; a-i comunica
cuis'a ceva.

ISS
faire passer le goût (lu pain à qn. a nu mai b ea apă rece; a-i face cuiva
de petrecanie,
faire passer qcli. au bleu a l'ace d is p ă ru t un lucru,
laire passer qn. par ses trente-six volontés a im pune cuiva propria sa
voinţă.
faire patapouf a l'ace tă r ă b o i/ta m -ta m ; a se um fla în bojoci,
faire (lu) patatrot ( ar g. ) a o lua la fugă/la să n ă to a s a ; a o cîrpi/a o
cvoi/a o ra d e /a o im p u n g e/a o tuli la fu gă; a o lua din loc; a
deşerta coşul ( pop. ) .
faire patte de velours a fi m îţă blîndă.
faire peau neuve ( f am. ) a-şi sch im b a pielea; a se sch im b a radical,
faire pencher la balance a aduce argumentul hotărîtor.
faire pencher la balance du côté de qn. a inclina/a apleca b a la n ţa in
favoarea cuiva.
faire pénitence sur le dos d’autrui a pune pe altul să ispăşeasea greşelile
tale.
faire perdre la raison à qn. a scoate pe cineva din m in ţi; a suci capul
cuiv a; a-i înv îrti cuiva capul; a b ă g a în nebuneli,
faire petit pot a tră i modest.
faire peur a speria; v. şi donner à qn. les trois sueurs.
faire pièce à qn. a. a-i d a cuiva la cap (f i g. ) : b. a co m b ate pe cineva,
faire piètre/triste figure (fanr.) a. a face o impresie p ro a s tă ; b. a nu fi
la înă lţim e /la În ălţim ea sarcinii sale,
faire pisser des lam es de rasoir en travers (arg.) a b a tc / a toca pe cineva
la cap ; a se pune c a ţă pe capul cuiva,
faire pivoter qn. a suci şi învîrti pe cineva,
faire place à qn. a-i face cuiva loc.
faire place nette ( f a m . ) a c u ră ţa locul ( f a m. ) .
l'aire plaisir à qn. a-i face plăcere cuiva,
faire planche (arg.) v. avoir la bourse plate.
faire pleurer 1r s simples (arg.) a escroca la joc.
faire poireauter qn. ( f a m . ) a lăsa pe cineva să aştepte,
faire porter le chapeau à qn. (p o p . ) a a ru n c a vina in sp in are a cuiva;
a a ru n ca v in a pe altul; a pun e/a da vina pe cineva; a pune raţa
în b r a ţ e cuiva; a pu ne ceva în sp inarea cu iva; a o m u la in
c u rte a vecinului,
faire poser un gluau (arg.) a l'ace. m ă rtu risiri; a-şi d e n u n ţa complicii,
faire pouf ( f a m. ) a face o trinlă.
faire pousser les roses (pop. ) v. f ume r les mauves par la. racine.
faire pression sur qn. a face presiuni a su p ra cuiva.
faire preuve de bienveillance a da d ov adă de/a arû la bun ăvo in ţă.
faire prime a fi foarte cău ta t.
faire quartier a cru ţa, a ieri a.
faire qch. à grands frais ( f a m . ) a-şi da m u ltă osteneală pentru ceva
faire qch. à la barbe de qn. ( f a m . ) a face un lucru sub nasul cuiva,
faire qcli. à la six-quatre-deux ( f a m . ) a face o tr e a b ă de mînl.uială;
a da rasol; a da ceva peste cap; a face ceva de dirvală/,de niintuialâ;
a lucra superficial.
faire qcii. à la va-com iiie-je-te-jiousse a face ceva cum dă Dumnezeu/
in dorul Jelii.
faire qcli. ù la vapcur/â la va-vile ( f a m . ) a face o tre ab ă de m inlu ială;
a da rasol; a (ia ceva peste cap; a face ceva de dirva lă/ de mintii-
ială; a lucra superficial.

156
faire qcli. à l’csbroufe/à l’estomac ( f a m. ) a face un lucru en la m - l a m ;
a scoate ochii (fig.).
faire qch. à peu (le frals/à moindres frais a nu-şi da osteneală penü'u
ceva.
faire qcli. à scs risques et périls a face un lucru pe propria-i răspundere,
faire qch. à son corps défendant a face ceva in silă.
faire qcli. au pied levé ( f a m . ) a face ceva pe nepusă masă.
faire qch. aux dépens/aux frais de qn. a l'ace un lucru pe spinarea
cuiva.
fnire qch. contre vents et marées a se face lu n tre şi p u n te ; v. şi
courir a u x quatre cent mille diables.
faire qcli. dans le dos de qn. a lucra pe la spate,
faire qcli. de gaieté de cœur a face ceva cu dragă inimă,
faire qch. derrière le dos de qn. ( f a m . ) a lucra pe la spate,
faire qch. de son propre mouvem ent a face ceva din proprie iniţiativă,
faire qch. d’un air de ne pas y toucher a face un lucru de parcă nici
usturoi n-a m în c a t nici g u ra nu-i miroase,
faire qch. d’un coup de baguette ( f a m . ) a face ceva ca prin farmec,
faire qch. en tout bien et tout honneur a proceda cinstit,
faire qch. par-dessus l’épaule/la jambe a face o treab ă de m in tuiala;
a da rasol; a da ceva peste cap ; a face ceva de dîrva lă/d e m în tuială;
a lucra superficial,
faire <|ch. sous le manteau de la chem inée a face u n lucru pe ascuns,
faire qn. chelem a face m a r ţ pe cineva; a d a g a ta pe cineva,
faire qn. échec et mat a l'ace ş a h - m a t pe cineva,
fivire querelle sur un pied de mouche a se c e rta p entru nim ica toată,
faire quitter le dé à (şn. a face pe cineva să dea înapoi, să renu nţe,
faire rafie a. a jefui, a p răd a; b. a face arestări masive,
fnire rage a bîntui.
faire ravaler les paroles à qn. ( f a m . ) a face pe cineva să-şi înghită
vorbele.
faire recette a ave a succes de casă (despre spectacole).
faire rentrer à qn. les paroles dans la gorge/dans le corps/dans le ventre
a. a face pe cineva să-şi în g h ită vorbele; b. a sili pe cineva să-şi
retracteze afirmaţiile!,
foire rentrer qch. dans Io tete de qn. a-i băga/a-i vîrî cuiva ceva în ca]),
foire répandre le verre (l'ig.) a distruge pe cineva,
foire ressource de tout a scoale bani din p ia tră seacă,
foire ripaille ( f a m . ) a o face la t ă ; a trage un chef.
faire risette/des risettes a zîmbi (despre copii).
faire rubis sur l’ongle a goli p a h a ru l pitiă-n fu n d ; a d a p a h a ru l peste
cap; a d a pe git un p a h a r/o sticlă; a r ă s tu r n a p ah arul pe gît.
faire sa care/sa carette (arg.) a face economii.
faire sa chicorée/sa poire/sa poussière/sa soupière (p o p . ) a face pe g ro ­
zavul/pe zmeul,
faire sa crève/sa crevaison (p o p . ) v. aller à Crevant.
faire sa duchesse/sa princesse ( f a m . ) v. affecter de grands airs.
faire sa façade ( pop. ) a se la r d a ; a se sulemeni,
faire sa fortune a se îmbogăţi.
faire sa grive (arg.) a face a r m a ta ; a-şi satisface serviciul militar,
faire salle comble a avea o sală ticsiLă (ia un spectacol),
faire sa m alle/sa valise ( f a m . ) a-şi lua/a-şi slrînge catrafu sele; a se
cărăb ăn i; a m u t a can iio m f (arg.).
faire sa malle (arg.) v. aller à Crevant.

15 :
M r e sa m ijaurée ( f a m . ) a face pe mironosiţa.
faire sa pelote ( f a m . ) a-şi face învîrtelile; u se îm bogăţi pe căi necin­
stite.
faire sa poire a. ( f a m . ) v. affecter de grands airs; b. (arg.) a strîm b a /a
cîrni/a zbîrci din nas; a face b o t ; a face cir-mir.
faire sa sauce à qn. v. donner à qn. son paquet.
faire sa Sophie (pop. ) a face pe mironosiţa,
faire su tête v. affecter de grands airs.
faire sa toilette a-şi face toaleta.
faire sa trouée a-şi croi/a-şi face un drum în v ia ţa ; a răzbi în lume.
faire sauter a a ru n c a în aer.
faire sauter la grenouille a m înea banii unei tovărăşii,
faire sauter le pas à qn. a c în ta cuiva aleluia,
faire sauler les bouteilles v. aimer la bouteille.
faire sauter les écus v. jeter l'argent p a r la fenêtre.
faire sauter les obstacles a învinge greutăţile/piedicile,
faire sauter qn. a pune pe cineva pe liber/pe verde,
faire sauler qn. mix nues v. courir à qn. sur l'haricot.
faire sauter une serrure a forţa o broască.
faire sauter un lapin (arg.) a merge la inn io rm in târea imui coleg,
luire savoir a da de ştire/de vesl.e; a aduce la c u n o ş tin ţă ; a l'ace c u ­
noscut.
faire sécher le linge a pune rufele ia uscat,
faire semblant (le a se l'ace că.
faire semblant (le ne rien savoir a face pe m o rtu -n păpuşoi,
faire sensation a face/a s lirai senzaţie; a prod uce/a slîiiii rum oare
/v / l v â .

faire scs adieux a-şi lua ră m a s b u n ; a-şi lua ziua b u n ă ; a-şi lua la reve­
dere.
faire ses choux gras de qch. a trage folos din ceva; a pro fita din plin de
ceva; a se pricopsi de pe urm a.
faire ses classes a-şi face studiile,
fai re ses comptes a-şi face socotelile,
faire ses études a-şi face studiile,
faire ses excuses a cere scuze,
faire ses foins a realiza profituri mari,
faire scs frais ( f a m. ) a-şi sco ate cheltuielile/banii/pirleala.
faire ses orges (pop. ) a se îm bogăţi.
faire ses prem ières arm és a. a lua p a r t e la p r i m a ca m p a n ie ; b. a-şi
începe cariera.
faire ses preuves a a r ă t a ce p o a te /d e ce este in s ta re ; a-.şi da măsura,
faire ses quatre/quatre cents volontés a face ce-i place,
faire ses quinze tours a face o m u lţim e de lucruri inutile,
faire ses réserves a face rezerve,
faire son affaire a-şi a r a n j a bine treburile,
faire son affaire à qn. ( f a m . ) V. arracher l'ùmejla vie à qn,
faire son affaire d’une chose a lua a su p ra sa un lucru, a se ocupa du
el.
faire son âge a-şi a r ă t a v îrsta.
faire son aquilin/blair/sa gueule/son nez (arg.) a. a face m u t re cuiva;
b. a primi pe cineva cu răceală,
faire sou aubépine/sa eliocotte/son étroite/sa gueule (arg.) a face pe
mironosiţa.

158
faire son balluclion/sou ballot ( f a m. ) a-şi lua/a-şi stringu catrafusele;
a se cărăb ău i ; a im ila c a m io n u ’ (arg.).
faire son beurre ( f am. ) a. a-şi fiice Ireburilo/învirlcliU;; b. a prinde
chcug.
faire son bluir/son unse (arg.) a fi prost dispus; a fi în to ane rele.
faire son chemin a. a-şi croi/a-şi face un d ru m în v ia ţă ; a râzbi în lume;
b. a ajun ge deparle/bine.
faire son com pte de a intenţiona.
faire sou deuil d ’une chose ( f a m . ) a se lăsa p ăg u b a ş; a-şi lua gîrnlul
de la ceva; a p un e cruce la ceva; a o lăsa baltă,
faire son devoir a-şi face datoria,
faire son droit a s tu d ia dreptul.
faire son entrée dans Ie monde a in tra /a-şi face in tra re a în lume.
faire son impossible v. courir a u x quatre cent mille diables.
faire son jabot (pop. ) a b ă g a la jg h e a b /la ghiozdan.
•faire son Michel l’hardi ( f a m. ) a face pe g ro zavu l/pe zmeul,
faire sonner ses éperons a-şi zornăi pintenii,
faire sonner son grelot ( f a m. ) a atrag e a t e n ţ ia ; a fi b u n de gură.
faire son office a-şi face datoria.
faire son paquet/ses paquets a. a se preg ăti de plecare; b. (arg.) v.
aller à Crevant.
faire son paquet et bonsoir ( f a m . ) v. débarrasser le plancher.
faire son pouvoir ( i nv. ) a face t o t posibilul; a se strădu i,
faire son régim ent a face a r m a t a ; a satisface serviciul militar,
faire son rond (arg.) a tă i a fru n z ă la cîini.
faire son sillon a merge n e a b ă t u t pe d ru m u l său.
faire son temps a-şi satisface serviciul m ilita r; a face a r m a t a ; a fi în t e r ­
men.
faire son testam ent a-şi face te s tam e n tu l.
faire son trou dans lo monde a*şi croi u n d r u m în v i a ţ ă ; a răzb i în lume.
faire sortir qn. de ses gonds v. courir à qn. sur Vharicot.
faire sortir qn. de son assiette ( f a m . ) v. courir à qn. sur l'haricot.
faire souche/tige a în te m e ia o familie ; a lăsa urm aşi.
faire suer qn. a b a te pe cinev a la c a p ; a se ţine de capul cuiva.
faire suffisant v. affecter de grands airs.
faire surface ( f a m. ) a reveni pe linia de plutire.
faire table rase a face ta b u l a rasa.
faire taclie a face n o t ă discordantă.
(aire taclie d’huile a se în tin d e ca pecinginea,
faire tenir qch. ù qn. (lit.) a tra n sm ite ceva cuiva,
faire tête à qn. ( f a m . ) a ţine p iep t cuiva,
faire tête du talon a-şi lu a tă lp ă şiţa /v a le a ; a sp ă la pu tina,
faire tête sur queue ( f a m . ) a. a face stin g a -m p re ju r; b. a face calea
întoarsă.
faire tintin ( pop. ) a strîng e cureaua.
faire tomber les armes des m ains de qn. a po toli/a te m p e ra pe cineva,
faire tort à qn. a n e d re p tă ţi pe cineva, a-i aduce u n prejudiciu,
faire toucher qch. du doigt a convinge prin dovezi palpabile,
faire tourner et virer qn. a în v îrti/a p u r t a pe cineva pe degete,
faire tourner qn. com m e un toutou v. faire tourner et virer qn.
faire tourner qn. en bourrique ( f a m . ) a a b r u t iz a pe cinev a; a-i face
cuiva zile fripte; a face cuiva sînge r ă u ; a scoate cuiva sufletu l; a-i
d a cuiv a să n u le p o a t ă duce.
*aire tout à l ’envers a face to tu l pe dos.

189
faire lout à rebours ( f a m . ) a face Lu Lu 1 pu dos.
faire toute une affaire (le qcli. a face din ţiiiţar arm ăsar.
faire toute une tartin e ( f a m . ) a lungi pelteaua.
(aire tout son possible a face Lot posibilul; a se s i r.ïrlui.
faire tout un inonde (ic qcli. a lace din ţi n ta r arm ăsar,
faire trafic d'influence a lace trafic de influenţii,
faire traînée de poudre ( f a m . ) a se râspfndi cu iuţeala fulgerului,
faire traîner une conversation a lungi vo rb a; a lungi pelteaua,
faire travailler sa matière grise/ses méninges ( j a m . ) a-şi pu ne m intea
la contribuţie,
faire trempette ( f a m . ) a face o baie sumar;!.
faire triste/piètre mine/figure a. a părea d e c e p ţio n a t/lrist/p re o c u p a t ; b.
( f ig.) a nu fi la înălţim ea situaţiei,
faire triste mine à qn. a. a face m u tre c u iv a ; b. a primi pe cineva cu
răceală.
faire un affront à qn. a l'ace un afront cu iv a; a aduce o jignire cuiva;
a-i pune cuiva opinca in ob raz; a-i da cu opinca în obraz,
faire un beau coup a face o b o a c ă n ă ; v. şi commettre un impair.
faire un bide a cădea cu brio (despre o piesă).
faire un bond ( f a m . ) a face progrese.
faire un boucan de tous les diables ( f a m. ) a face tă r ă b o i/tam -tam .
faire un bout de conduite à qn. ( f a m . ) a însoţi pe cineva o b u c ată de
drum .
faire un brin de causette/la causette/une petite causette a se pu ne /a sla/
a şedea la taclale/la taifas; a s t a de faină; a se pune în v orbă eu
cineva; a s t a la s fa t/la o şu e tă ; a st a de poveşti; a se prinde cu cineva
la v o rb ă ; a s t a de v o rb ă cu cineva,
faire un colback (arg.) a suci gîtul cuiva.
faire un compte rond a rotunji o socoteală; a tace o socoteală rotundă,
faire un coup de tête a face un a c t d e sp erat; a face o nebunie,
faire un cours a ţin e u n cnrs.
faire un crâne de la neige (arg.) a aresta u n tr a fic a n t de droguri,
faire un crochet/un détour a face u n ocol ; a se a b a te din cale/din drum.
faire un doigt de cour à une feinine a face cu rte unei femei.
Taire un douze (arg.) a face o g afă; a o lace de oaie/fiartă.
faire une balade a face o mică plimbare.
faire une battue a încerca m area cn degetul.
faire une boulette/une bourde ( p o p . ) a o face fiartă /d e oaie.
faire une bringue à tout casser (p o p . ) a o face la t ă ; a trage u n chef.
faire une chose dare-dare a da rasol; a face o tr e a b ă de m întuială.
faire un éclat a provoca u n scandai.
faire une condissc/une condition (arg.) a comite u n furt prin spargere,
faire uac conférence a ţin e o conferinţă,
faire une crasse à qn. (pop. ) a face o m ăgărie cuiva,
faire une croix à la chem inée a însem na pe răboj,
faire une croix sur qcli./dcssus a se lăsa p ă g u b a ş; a-şi lua gindul de la
ceva; a p un e cruce la ceva; a o lăsa b altă ,
faire une culbute a face o tu m b ă .
faire une drôle de bobine/dc binette/de tête /de bougie/de bille ( f a m. )
a face o m u t r ă caraghioasă,
faire une entorse a la vérité a d e n a tu r a adevărul,
faire une entorse au règlement a încălca regulamentul,
faire un effet bœuf ( f a m . ) a lăsa pe cineva cu g u ra căscată/tab lou ,
faire une erreur a face/a comite o greşeală.

160
latro une fin ». n-şi face un rosi,; a su s lrin g c/a su a d u n a de pe d ru m u ri;
11. a se însura,
fniri; une fleur ii qn. ( f a m. ) a face cuiva un serviciu,
faire une galle a face o g afă ; a o face de oaie.
faire une grâce à qn. a ac o rd a cuiv a o favoare.
faire une grosse tête à qn. (p o p . ) a lovi pe cineva la m ir; v. şi battre à
bras raccourcis.
faire une gueule d’enterrement ( f a m . ) a face o m u t r ă de în m orm întare.
faire une main levée (arg.) a comite u n furt.
foire une mine de d ix p ied s (le loug ( f a m . ) a. a face o m u t r ă lu ng ă de
doi coti ; b- a 1'ace o m u t r ă de în m o rm înta re.
faire une m ontagne de qcli. a face din ţ î n ţ a r arm ăsar,
faire un emprunt a c o n tr a c ta / a lace u n îm p ru m u t,
faire une niche ( f a m. ) a ju c a un renghi c u iv a; a-i ju c a cuiv a festa,
faire une panne sèclic a răm în e în p a n ă de benzină ,
faire une partie de plaisir a se distra.
faire une petite causette a s t a la taclale/la taifas/la o şuetă,
faire une politique d’autruclie a l'ace politica stru ţu lu i,
faire une promenade a face o plimbare.
faire une querelle d’Allem and a se c e rta p e n tr u nim ica toată.
faire une révérence a face o reverenţă.
faire une romance (pop. ) a trag e un pui de somn.
faire une sale gueule ( f a m. ) a av ea u n aer plictisit.
faire une scène à tout casser ( f a m . ) a face o scenă de pomină.
faire un esclandre a l'ace o scenă de pomină.
faire une sottise a face o prostie.
faire un essni a face o încercare.
faire une tem pête dans un verre d’eau a dezlănţu i o f u r lu n ă în tr-un p a h a r
de apă.
faire une tentative a face o încercare.
faire une tête de fossoyeur ( p o p . ) a face o m u t r ă de în m orm întare.
faire une tête de six pieds de long a. a face o m u t r ă lungă de dui coţi ; b.
a face o m u t r ă de în m o rm în tare.
faire une touche ( f a m. ) a. a agăţ,a pe cineva ( f a m . ) \ b. a face p iaţa
( pop. ) .
faire une vacherie/rosserie à qn. a face o m ăgărie cuiva,
faire un faux pas a. a se îm piedica; a se poticni; b. a face o gafă.
faire un four a căd ea cu brio (despre o pi es ă).
faire un geste ( f a m. ) a face un gest nobil, generos,
faire un gueuleton à tout casser/un bon petit gueuleton ( p o p . ) a mînea
pe cinste.
faire un impair a face o g afă; a o face de oaie; a o face fiartă ; a-i scăp a
porum belul.
faire un lavage de tête à qn. ( f a m. ) v. donner à qn. son paquet.
faire un long/un drôle de nez ( f a m. ) a face o m u t r ă înciud ată.
faire un malheur a fi violent.
faire un marché de dupe a fi p ăcă lit într-o afacere.
faire un marché d’or a face o afacere excelentă.
faire uu mariage d’amour a se căsă to ri/a se lua din dragoste.
faire un mauvais emploi de son temps a-şi folosi prost liïnpul.
faire un mauvais parti à qn. a m a l tr a ta pe cineva.
faire un/son michaiid (arg.) a trag e un pui de som n.
faire un nez a se bo sum fla; a s t a b o s u m fla t; a pune b o tu l; a face bot.
faire un pari a pune r ă m ă ş a g ; a face un pari.

161
 faire un pas de «1ère a face o ga la ; a o face de oaie; a o face fia r tă ; a-i
scăpa p orum belul,
faire un pas en arrière a face un pas înapoi,
faire un pas cn avant a face u n p a s înainte.
faire uu pétard de tous les diables a face t ă r ă b o i; a face t a m - t a m ; a se
um fla în bojoci,
faire un pied de nez à qu. y. faire la nique A qn.
faire un plongeon a se da afund,
faire un poker a face un ul mic (fam,.).
faire un pont d’or à qn. a. a atrag e pe c in ev a de p a r t e a s a ; b. a p lăti cu
ban i grei co m p licitatea cuiva,
faire un portefeuille/un portemonnaie (p o p .) a şterpeli u n portofel,
faire un pouf a trag e ţeajfa.
faire un rapport a p re z e n ta u n rap o rt,
faire un retour sur soi-m êm e a-şi s c r u ta conştiinţa,
faire un roupillon (p o p .) a trage u n p ui de somn.
faire un sale coup a face o măgărie cuiva.
faire un saut cliez qn. (f a m . ) a se repezi/a d a o fugă p în ă la cineva,
faire un sermon à qn. a face m o ra lă cuiva.
faire un sort à la bouteille ( f a m . ) a d a g a ta o sticlă ( f a m . ) ; a d a pe gît
u n p ah ar/o sticlă; a goli p a h a ru l p înă-n fu nd ; a d a p a h a ru l peste cap;
a r ă s tu r n a p a h a ru l pe gît.
faire un sort à une chose (f a m . ) a o te r m i n a cu ceva.
faire un tabac (fam . în v .) a a v e a u n m a re succes (despre o p ie s ă ).
faire un tonneau ( auto ) a se d a peste cap cu maşina,
faire un tour a face o m ică plimbare.
faire un travail à la va-com m e-je-te-pousse a face o tr e a b ă de m în tu ia lă ;
a d a rasol; a d a ceva peste c a p ; a face eeva de dîrvală/de m în tu ia lă ;
a lu cra superficial,
faire un travail à l’œ il a face o m u n c ă pe gratis.
faire un travail au x petits oignons ( f a m . ) a face o t r e a b ă fără eusur/cu
migală.
faire un travail de term ite a lucra p e cineva în foi de v iţă ; a-i s ă p a cuiva
g ro ap a; a să p a pe cineva (fig .).
faire un trou à la lune ( în v .) a . a d a fa lim e n t; b. a p leca fără a-şi p lăti
datoriile,
faire usage de a face uz de.
faire valoir sa marchandise a p re z e n ta lucrurile într-o lu m in ă favora­
bilă.
faire valoir ses choux v. affecter de grands airs.
faire valser l’argent ( f a m . ) v. jeter l ’argent p a r la fenêtre.
faire venir l’eau à la bouche a-i lăsa g u ra apă.
faire venir l’eau au m oulin (f a m .) a p ro c u ra b a n i în casâ.
faire venir l’eau au moulin de qn. a d a c u iv a a p ă la m o ară.
faire vibrer la corde sensible a ating e pe cineva la c o a rd a sensibilă.
faire vinaigre (p o p .) a-i d a bice; a d a b ă ta ie /z o r ( f a m . ) .
faire (une) visite à qn. a face o v iz ită cuiva.
faire violence à qn. a b ru t a li z a pe cineva.
faire vœ u a face le găm înt.
foire voile dans une directioiii ( f a m . ) a şe îndrepta către,
faire voir a arăta.

162
 faire voir à qn. des étoiles en plein midi ( f a m. ) a. a face pe cineva sâ
v a d ă slele verzi; 1). a duce pe cineva de nas; a face pe cineva să joace
d u p ă cum îi c în tă ; a ju c a pe cineva pe degete,
faire voir beau jeu à qn. a m a l t r a t a pe cineva,
faire voir le tour à qn. v. avoir qn. j u s q u ’à l’os.
faire volte-face v. changer de batteries.
faire vrai a d a im presia realităţii,
fait à o b iş n u it cu.
tait à foit que ( inc. ) pe măsură ce.
fait au moule bine făcut,
fait com m e un Z u rii, pocit.
faites com m e chez vous s im ţiţi-v ă ca a c asă; faceţi-vă comod,
faites excuse! (pop. ) mii de scuze!
faites-lui m es amitiés transmite-i salu tări din p a rte a mea.
faites silence! linişte!
faites et gestes isprăvi; fapte de curaj.
(avoir) fait son temps a-şi fi trăit traiul,
farcir sa bedaine ( f a m . ) v. emplir son sac.
farder la vérité (lit.) a ascunde a dev ărul sub oboroc,
faucher le colas (arg.) a suci gitul cuiva.
faucher l ’herbe sous les pieds de qn. a-i tă ia cuiva craca de sub picioare;
a-i tă ia cuiv a m a c a ro a n a ; a-i lu a cuiva scara,
fausse alarm e/alerte a larm ă ialsă.
fausser compagnie à qn. a lăsa pe cineva cu buzele um flate/m ască.
fausser sa parole a nu sc ţiue de cuvint.
fausser un jugem ent a a ta c a o liolărire judecă torească.
faute de in lipsă de.
faute de mieux in lipsă de ceva mai bun.
faute de savoir din neştiinţă.
fauteur de guerre a ţ î l ă t o r la război.
faut pas pousser! să nu exagerăm !
fauvette à tête noire/à tête bleue/à col bleu ( p o p . ) ja n d a r m .
faux bruit zvon.
faux frais chclluieli m ăru n te .
faux jeton ( f a m . ) ipocrit; taier cu două l'e.ţe.
faux semblant ipocrizie,
fondeur de naseaux lăudăros.
fendre du bois a tăia lemue.
fendre la foule/la presse a-şi croi/a-şi deschide d ru m prin m u lţim e ;
a răzb i/a se stre c u ra prin mulţime,
fendre l’air a în a in ta repede; a spinteca acrul,
fendre la pierre a stirni milă.
fendre le cœ ur/l’âmc de qn. a fringe/ a zdrobi/ a sl'işia cuiva inima,
fendre le vent a da faliment,
fendre l ’oreille ù qn. ( f a m . ) a-i lua cuiva com anda,
fendre son équerre/ son compas (arg.) a o lu a la fug ă/ la să n ă to a s a ;
a o cîrpi/ a o crui/ a o racle/ a o îm pu ng e/ a o tuli la fugă; a o lua din
loc; a-şi lua coada la sp in are; a deşerta coşul (pop. ) .
fendre un cheveu en quatre a despica firul de p ă r in p a l m .
ferme ça! (pop. ) v. bouche closrj cousue!
ferment de discorde sâ m in ţă de vra jb ă,
fermer à double lotir a încuia (le două ori.
fermer la bouche/ le bec à qn. a-i închide cuiva g u ra ; a reduce pe cineva
la tăcere; a-i pune cuiva căluş in g u ră ( f a m . ) .

163
 fermer la devanture ( f a m . ) a-1 fura som nul; a-1 fura pe cineva sfinţii,
former la paupière (lit.) a-1 fura som nul; a-1 fura pe cineva sfinţii,
fermer lu porte au nez de qn. a trînti cuiva uşa în nas.
fermer In scaune a încheia şedinţa.
fermer les paupières/ Ies yeux à qu. a închide ochii cuiva (la moarte),
fermer les yeux v. aller à Crevant.
fermer les yeux sur qch. a închide ochii asupra unui lucru; a trece
cuiva ceva cu vederea,
fermer l’oreille à a-şi astupa urechile; a se face că nu aude; a face
urechea toaca; a face pe surdul,
fermer sa boîte/ sa gueule ( p o p . ) a-şi ţine gura; a-şi pune frîu lim bii/
gurii; a-şi pune gard/ b otn iţă/ lacăt la gură; a-şi pune stavilă gurii;
a-şi păzi gura.
fermer sa porte à qn. a interzice cuiva să-i mai calce pragul,
fermer son cœur à la pitié a avea inim ă de piatră; a fi stană de piatră,
fermer son livre/ son parapluie (arg.) v . aller à Crevant.
fermer une discussion a pune capăt unei discuţii,
ferme ton claquoir/ ton clac/ ton clapet! (p o p . ) tacă-ţi fleanca 1; ţi-
ne-ţi bolul!; strînge-ţi leoarba acasă! (arg.).
ferme ton sucrier, tu attires les m ouches! ( p o p . ) a. închide gura, că-ţi
inlră m uşte!; tacă-ţi fleanca!; ţin e-ţi b otu l!; strînge-ţi leoarba acasă!
(ar g. ) ; b. vorbeşte mai încet!
ferré à glace om abil, uns cu toate unsorile.
ferrer dur (arg.) a pune pe roate o treabă.
ferrer les cigales ( f a m . ) a arde gazul de pom ană; a tăia frunză la cîini;
a sta de pom ană; a freca m enta; a duce cîinii la apă; a paşte vîn lu l;
a pune m îinile sub fălci; a sta / a şedea cloşcă; a sta pe cuptor/ pe
cotlon; a trăi/ a zăcea pe cuptor; a sta toată ziua pe tandur; a tăia
dracului bureţi,
fête mobile sărbătoare fără dată fixă.
fêter la bouteille v. aimer la bouteille.
fêter qn. a sărbători pe cineva,
feu de paille foc de paie.
feuille de chou ziar fără im portanţă; fiţuică,
feuilleter un livre a răsfoi o carte; a prefira foile unei cărţi,
feu qui couve sous la cendre foc care m ocneşte sub cenuşă,
ficeler comm e un saucisson a lega fedeleş.
fidie-inoi la paix! ( f a m. ) lasă-m ă în pace!; lasă-m ă păcatelor m ele!;
ia mai slăbeşte-m ăl ; mergi în treabă-ţi ! ; nu-mi bate capul!; du-te
cu D um nezeu!; scuteşle-m ă ! ; lasă-m ă că-s urmărit! (p o p . ) .
ficher la paix à qu. ( f a m . ) a lăsa pe cineva în pace; a se duce de pe
capul cuiva.
ficher le camp a o şterge; a spăla/ a rade putina; a-şi lua traista-n b ăl;
a o inlinde; a o şparli; a o şterpeli; a o vira; a o zbughi; a o tăia;
a se duce duluţă.
ficher les jetons à qn. ( f a m . ) a băga pe cineva în sperieţi/ în draci/
în răcori/ în boală/ în năbădăi; a speria pe cineva de moarte; a face
să îngheţe sîngele în vine; a băga pe cineva în alte alea; a da/ a băga
groaza în cineva; a umple pe cineva de sperieţi.
fidier/ïlanqucr qcli. eu l ’air ( f a m . ) a se descotorosi de ceva.
ficher qn. ddiors/â la porte a da afară pe cineva; a da papucii cuiva,
ficher qn. dedans ( f a m . ) a duce pe cineva cu preşul/cu zăhărelul,
îicher/flanquer qn. en l ’air ( f a m . ) a trimite pe cineva la dracu/la toţi
dracii; a da dracului pe cineva.

16 4
ficher son billet à qn. (pop. ) a-şi pune capul.
ficher une lionne tournée/une volée de coups, mie voice de bois vert
à qil. v. battre à bras raccourcis.
fichu com m e quatre sous îm b ră c a t ca de do am no-ajută.
fier-à-bras fan faro n; lăudăros,
lier m ensonge m inciună gogonată,
figer le sang à qn. v. donner à qn. les trois sueurs.
figure de papier inâehé figură acră.
filer à l ’anglaise a o şterge englezeşte; a pleca pe furiş/pe şest/pe ne­
simţite.
filer à toute allure (auto) a goni nebuneşte,
filer à toute vapeur ( f a m . ) v. courir à toutes jambes.
filer au doigt et à l'œil a asculta orbeşte de cineva; a nu ieşi din v o rb a /
din cu vin t ul cu iva; a se su p u n e fără a cricni.
filer comm e une anguille a scăp a/a lu nec a /a i se stre c u ra cuiva printre
degete.
filer comm e une flèche/com m e un trait/com m e un dard a pleca ca din
puşcă; a porni săgeată/glonţ,
filer (doux) com m e un toutou ( f a m . ) v. être l'âme damnée de qn.
filer comm e lin zèbre v. courir à toutes jambes.
filer de l’huile (arg.) v. être à la mort.
filer doux a suferi cu ră b d a r e ; a se supune.
filer entre les doigts de qn. a scâ p a /a luneca/a i se sLrecura cuiva p rin ­
tre degete.
filer la com ète/la cloche/le borgnon (arg.) a. a um b la cjreanga; b. a
nu avea nici casă nici masă.
filer le câble v. déguerpir sans demander son reste.
filer le coup de pouce (arg.) a ciupi/a înşela ia cîntar.
filer le parfait amour a ii fericii, in d rag o ste; a se înţelege bine,
filer le train & qn. a se line scai de c in eva ; a fi u m b r a cuiva,
filer sans demander son reste a o lua la l'ugà/la sănătoasa ; a o cîrpi/
a o croi/a o rade/a o îm punge/a o tuli la fugă; a o dosi; a o iinpălura;
a o tun de: a o lua din loc; a-şi lua coada la sp in a re ; a lua crîngul în
cap.
filer son câble par le bout v. aller à Crevant.
filer son nœud ( pop. ) a. a-şi lua tă lp ă ş iţa ; a sp ăla/a rade p u ti n a ; a-şi
lua picioarele la sp in are; a-şi Iun v alea; a d a bir cu fugiţii; a-şi face
coada colac; b. v. aller à Crevant.
filer son verre (arg.) a goli p a h a ru l pinâ-n fu n d ; a da paharul peste
cap ; a ră s tu rn a p a h a ru l pe g ît; a d a pe g it un pahav/o sticlă,
filer une avoine (arg.) v. donner à qn. son paquet.
filer un mauvais coton n. a o duce prosl. cu s ă n ă t a t e a ; a-I lăsa s ă n ă t a ­
te a ; b. a fi la anan gh ie/la s t r îm to a r e ; a fi in in c u r c ă lu r ă ; a nu-i fi
moale; a merge lirîş-grăpiş.
fileur de cartes trişor,
îils à papa l'ecior de bani gata.
finir cn eau de boudin a se duce de rîpă; a se duce pe ap a sim betci.
finir en queue de poisson ( f a m . ) a nu se te rm ina nicicu m ; a răm îne
neisprăvit,
finir sa course v. aller à Crevant.
fin matois vulpe b ă lrîn ă.
fixer qn. du regard a fotografia pe cineva ( f a m . ) ; a lua m ăsurile cuiva
(pop. ) .

165
fixer un terme a fix a/a stabili un term en ,
flageoler sur scs jam b es a i se m u ia picioarele,
flairer le gibier a ad ulm eca vînatul.
Ilairer le vent ( f a m . ) a v e d e a /a sim ţi dincotro b a te vîntul.
ïlaircr un danger a ad u lm eca o primejdie.
flanquer la frousse à qn. a b ăga pe cineva în sperieţi/în d raci/în răcori/
în b o a lă /în n ă b ă d ă i ; a um p le pe cineva de sperieţi; a sp eria pe ci­
n e v a de m o a r te ; a face s ă îngheţe sîngele în vine; a b ă g a pe cineva
în alte alea; a d a /a b ă g a groaza în cineva. _
flanquer qn. dehors/à la porte a d a afară pe cineva; a p un e pe cineva
pe g o an ă; a-i d a cu iva ră v a ş de d ru m /p a ş a p o r tu l; a lu a pe cineva
în/pe gurgui; a se descotorosi de cineva; a d a papucii cuiva,
flanquer qn. par terre a p u n e /a culca pe cineva la p ă m î n t; a p u n e jos;
a d a /a face p a la n c ă la p ăm în t.
flanquer une baffe/une pêche à qn. ( p o p . ) a tra g e /a ra d e /a cîrpi/a
d a o p a lm ă cuiv a; a-i şterge/a -i lipi cu iva o p a lm ă ; a p ăg u b i pe ci­
n e v a de-o p alm ă.
flanquer une bonne tournée/une voice de coups/une volée de bois vert
& qn. v. battre à bras raccourcis.
flanquer une pile à, qn. ( f a m . ) v. battre à bras raccourcis.
flaqucr des chasses ( a r g . ) a d a a p ă la şoareci,
flatter la douleur a alina durerile,
fléchir ie(s) genou(x) a se p ro s te rn a în f a ţ a cuiva,
flouer qn. jusqu’au trognon ( f a m. î nv . ) a fraieri pe cineva,
foi d’honnête hom m el pe cinstea mea!
fom enter une révolte a a ţ î ţ a la revoltă,
foncer à toute allure a goni nebuneşte,
foncer dans le brouillard ( f a m . ) a se repezi orbeşte,
foncer dans le tas ( p o p . ) a râzb i/a se s tre c u ra p rin m ulţim e,
fondé de pouvoir îm pu ternicit,
fondre à vue d’œil ( f a m . ) a slăbi v ăzîn d cu ochii,
fondre com m e du beurre ( f a m . ) a se face n e v ă z u t; a se eclipsa,
fondre en larm es a izbucni în plins; a-1 um fla plinsul; a-1 podidi pe
cineva plinsul; a-i d a lacrimile,
fondre la cloche a lu a o h otărire e xtrem ă
fondre sur l’adversaire a se a ru n c a a s u p r a duşm anului,
fontaine de Jouvence izvorul tinereţii,
forcer la consigne a călca consemnul.
forcer la dose a merge p re a d e p a rte ; a sări peste cal; a exagera,
forcer la m ain à qn. a strîng e pe cineva cu u şa ; a-1 constringe; a ap u ca/
a p rin d e /a stringe pe cineva (ca) în cleşte,
forcer la note a fo r ţa no ta.
forcer la porte à qn. a in t r a cu sila peste cineva; a in t r a ca o vijelie,
forcer le pas ( f a m . ) a g răbi pasu l; a m ă ri com pasul ( f a m . ) .
forcer le respect a im p u n e respect,
forcer les obstacles a învinge greutăţile/piedicile,
forcer qn. dans ses derniers retranchements ( f a m . ) a strînge pe ci­
n eva cu u şa ; a a p u c a /a p rin d e /a string e pe cineva (ca) în cleşte; a-1
constrînge.
forcer ses passions a-şi înfrîna pasiunile/patim ile,
forcer un camp a lu a o t a b ă r ă cu asalt,
forcer un cheyal a d a pinteni un ui cal.
forcer une porte a sparge o uşă.
forêt de haute futaie codru b ă trîn .

it o
forlai.ro à qch. ( l a . ) a se a b a te de la; a încălca,
forger les chaînes/les fers à qn. ( f a m . ) a b ă g a pe cineva la stă p in , a-1
p une la jug ( f am. ) .
former des projets a l'ace planuri,
fort de la halle h am a l, salahor,
forte tête c a racter rău , nedisciplinat,
fortune de mer naufragiu.
foudroyer qn. du regard a fulgera/a să g e ta pe cineva cu privirea,
fouette, cocher! dă-i drum ul!
fouetter/brûler le sang a stim ula, a răscoli ( fig.)', a face să-i clocotească
sîngele în vine.
fouetter qn. avec une peau de renard a-1 ating e cu b u m b ac,
fouiller dans sa tête a-şi frăminta/a.-şi munci/a-şi osteni m in te a ; a-şi
stoarce creierii; a se m unci cu gindul.
fouler au x pieds a călca în picioare.
fourbir ses armes a se p regăti de război; a fi pe picior de război.
fou rire rîs n e stăv ilit; rîs nebun.
fournir des preuves a p re z e n ta dovezi/probe.
fournir la nappe à qn. a p reg ăti succesul cuiva.
fournir un effort a face u n efort.
fourrer qch. dans la tête/le crâne de qn. ( f a m . ) a-i b ăga/a-i vîrî cuiva
ceva în cap.
fourrer qn. à la boîte (arg.) a b ă g a pe cineva la zd u p /la răcoare,
fourrer qn. au bloc/au violon ( f a m . ) a b ă g a pe cineva la zd u p /la r ă ­
coare.
fourrer qn. dans le pétrin/dans le bain a b ă g a pe cin eva în bucluc/în
în c u r c ă tu r ă /la ap ă /în cofă.
fourrer son grain de sel a. a-şi b ă g a nasul u nd e nu-i fierbe o ala; b. a
se b ă g a în v o r b ă ca m ă ra ru l în ciorbă,
fourrer son nez dans les affaire» d’autrui ( f a m . ) a-şi b ă g a n asul/coada
u n d e nu-i fierbe oala; a-şi b ă g a nasul peste t o t ; a-i sufla cuiv a in
bo rş; a sufla în borşul cu iva; a-şi vîrî n asu l în to ate,
fourrer son nez partout v. fourrer son nez dans les affaires d'autrui.
fourrer sous lo nez ( f a m . ) a vîrî sub n a s; a b ă g a în oclii.
foutre à la diable/à la va-te-fairc-ficlie (p o p . ) a face o t r e a b ă de m în ­
tu ia lă ; a da rasol; a face ceva de dîrvală/de m în tu ia lă ; a d a ceva peste
cap ; a lu cra superficial,
foutre le camp (po p . ) v. ficher le camp.
foutre le flubaril/le flube/le trac/le ta! (arg.) v. donner à qn. les trois
sueurs.
foutre qn. il la porte (pop. ) a d a a fară pe cineva; a-i d a cuiv a răv aş
de d r u m /p a ş a p o r tu l; a lu a pe cineva în /pe gurgui; a se descotorosi
de cin eva; a d a p apucii cuiva,
loutre qn. à ressaut (arg.) a scoate pe cineva din sărite/d in b alam ale/
din ţîţîn i/d in r ă b d ă r i/d in oprele; a scoate pe cineva din boii lui; a
scoate din răbo j ; a-1 călca pe b ă t ă t u r ă / p e nervi,
f outre qn. en rogne (p o p . ) a scoate pe cineva din s ă rite /d in b alam ale/
din ţî ţîn i/d in ră b d ă r i/d in oprele; a scoate pe cineva din boii lui;
a scoate din răb oj ; a-1 călca pe b ă t ă t u r ă / p e nervi,
foutre un abattage (arg.) v. donner à qn. son paquet.
franc de/du collier a. om de n ăde jde /cum seca de; b. om care sp u n e verd,e
in faţă.
franche lippcé masă pe socoteala altuia.

iffl
fra n c h ir le cnp (dos tempPtcs) a. a trece hopnl/gîrla; i). a trece de o
a n u m i tă vîrstă.
f r an ch ir le pas a l'ace pasul hotAi'ÎLor.
fr a n c h ir le llu bicon a Irece lîubicom il.
f r a n c h ir les bornes a tntrcce/a depăşi m ă s u ra ; a se întrece cu glum a;
a întin de p rea ta re co a rd a ; a întin de a [a ; a n u a m i m argini; a s ă ­
ri peste cal; a depăşi limitele; a depăşi orice lim ită; a-şi perm ite
orice; a trece peste răscoale; a trece peste pre a tc ă (reg.).
frapper à côte a nim eri alături,
frapp er ù la bonne porte a şti la ce uşă să b aţi.
frapper à la m auvaise porte a se ad resa greşit,
frapper à la porte a b ate la uşă.
frapper A, to u r de liras a lovi cu sete/cu nădejde,
frapper à. toutes le> portes (f i g. ) a b a te la to a te uşile,
frapper a u m o n u m e n t (pop. ) v. aller à Crevant.
frapper com m e sur uno vache morte v. battre à bras raccourcis.
frapper co m m e un sourd a lovi l’ără m ilă; v. şi battre à bra* raccourcis.
frapper des coups en l ’a i r a se osteni in z a d a r ; a s e căznii;> se s tră d u i/
a se trudi d eg eab a; a se obosi de pom ană,
frap per d u r a ave a m in ă grea; v. şi batire à bras raccourcis.
frapper ju ste a nimeri în plin; a o nim eri; a o brodi,
frapper les grands coups a trece Ia măsuri h o tărî te.
frapper les trois coups (la leatru) a b a te gongul,
frapper qn. an visage a arde c u iv a c îlev a p alm e; a trage palm e cu iva;
a lu a pe cineva la palme,
frapper sec a. a lovi tare; b. a lovi repede,
frapper son coup a-şi face efectul.
frapper u n g ran d cou p/u n coup décisif ( f a m. ) a d a m area lovitură,
fr a y e r avec qn. a l'i ïn rolaţii/in vizită cu cineva,
fr a y e r la voie à qn. a croi d ru m in v i a ţ ă cu iv a; a-i deschide cuiva cale
n e te d ă /c a rie ră ; a tace pe cineva o m ; a se p u n e piu ă c u iv a ; a trage
de p ă r pe cineva (f i g. )
fréquenter et le chien et le c h a t a fi şi cu m în d ra şi cu d ra g a ; a fi şi cu
unii .şi cu alţii,
fré qu ente r les cours a frecv enta cursurile,
fréq uen ter les sacrem ents a l'i uşă de biserică,
frères germ ains fraţi buni.
frétiller de joie ( f a m . ) a sări în sus de bucurie,
fricassée de m u s e a u x ( po p . ) îm brăţişare,
frissonuer du couvercle (arg.) v. avoir la tête fêlée.
frôler lu m o r t a v edea m o a r te a cu ochii; a d a m în a cu moartea,
from age à la pie (arg.) om fără ca ra c te r; om lipsit de caracter,
froncer Ie poignet de qn. ( f a m . ) a da b a n i cuiva,
froncer les sourcils a se în c r u n ta ; a strîn ge/a încreţi din sprincene; a-şi
stringe fruntea/sprincenele.
fronder qil. v. casser du sucre sur le dos de qn.
fron t à fro n t între p a tr u ochi; fa ţă în faţă.
frotter l ’écliine à qn. ( f a m . ) v. batire à bras raccourcis.
frotter les oreilles à/de qn. ( f a m . ) a rupe urechile c u iv a; v. şi battre à
bras raccourcis.
fru it sec ( f a m . ) c a n d id a t respins la ex am en ul de absolvire,
fu ir qch./qn. co m m e la peste ( f a m . ) a fugi de ceva/d e cineva ca de ciu­
m ă/ca dracul de tămîie; a se feri/a se păzi ca de foc/ca de oala m ă ­
laiului.

168
 fuir ((ch. comm e le diable l ’enu bénite v. f u i r qch. comme la peste.
fuir sans regarder derrière soi v. courir à toutes jambes.
fumer coin nie une locom otive/com m e un sapeur/un troupler/une chem i­
née ( f a m . ) a J'nma ca u n şarpe/ca u n turc,
fumer la terre ( p o p . ) a fi oale şi ulcele; a mirosi viorelele la rădăcină,
îuiner le calum et do paix a-şi ex p rim a intenţiile paşnice,
fumer les m auves par la racine ( f a m . ) a mirosi viorelele la ră d ăc in ă; a
st a cu p ă tru n je l pe b u r t ă ; a av ea g răd in iţă pe p ie p t; a păzi cim itirul;
a fi oaie şi ulcele; a se duce la rogoz; a nu mai călca iarb ă verde; a
nu mai b ea apă rece.
furer du pet (arg.) a c ă u ta cearlă/pricină/rîcă.
fureter des nouvelles a vîn a ştiri.
(avoir tout) fusillé v. avoir la bourse plaie.
fusiller de l ’argent (pop. ) a p ă p a banii cît ai zice peşte.
Q

gâcher Ia besogne ( f a m . ) a face o t r e a b ă de m în tu ia lă ; a da rasol,

gâcher le métier ( f a m . ) a lu cra pe nimic,
gâcher sa vie a-şi irosi v iaţa ,
gâcher son talent ( f a m . ) a-şi irosi talentul,
gagner au change a face u n schim b av antajos,
gagner au haut ( f i g. ) a se pu ne la adăp ost,
gagner au pied v. déguerpi r sans demander son reste.
gagner de quoi vivre a-şi cîştiga ex isten ţa/p îine a; a-şi scoate m ăm ă-
liga/pîinea.
gagner de justesse a o lu a în ain te a cuiva cu foarte pu ţin.
gagner des m ille et des cents ( f a m . ) a cîştiga b ani buni.
gagner des tém oins a corupe martori.
gagner deux ïois rien ( f a m . ) a nu cîştiga m ai nimic.
gagner du temps a cîştiga timp.
gagner du terrain a cîştiga teren.
gagner du terrain sur qn. ( f a m . ) a o lu a cuiva în ain te ; a întrece pe
cineva.
gagner Ia belle ( f a m . ) a cîştiga jo c u l/p artid a de b ara j,
gagner Ia colline v. déguerpi r sans de mander son reste.
gagner la confiance de qn. a cîştiga încrederea cuiva,
gagner la guérite a se p un e la adăpost.
gagner l ’amitié de qn. a cîştiga prietenia cuiv a; a-şi apropia pe cineva,
gagner la porte a o şterge; a sp ăla/a rade p a t i n a ; a-şi lu a tr a isla -n
b ă ţ ; a o în tin d e; a o şparli; a o şterpeli; a o v ira; a o zbughi; a o
t ă ia ; a se duce d uluţă.
gagner la poule a cîştiga to t ce e pe m a s ă (la joc).
gagner le large a. a pleca în larg ; b. v. déguerpi r sans demander son
reste.
gagner le Pérou ( f a m . ) a cîştiga enorm.
gagner les doigts dans le nez ( f a m . ) a cîştiga (o competiţie) fără efor­
turi.
gagner qn. de vitesse a o lua cuiva în ain te ; a întrece/a ranim e pe cineva,
gagner sa croûtc/son bifteck ( p o p . ) a-şi cîştiga e x is ten ţa/p iin ea; a-şi
scoate măm ăliga/piinea.
gagner sa vie v. gagner sa croûte/son bifteck.
gagner sa vie au jour le jour a trăi/a o duce de azi pe miine; a-şi ţii ie/
a-şi tîrî zilele; a Urî b a rc a pe u sc a t; a trage Larga pe uscat,
gagner ses chevrons/ses éperons a. ( m i l . ) a se înălţa în g ra d ; b. ( f i g. )
a se în ă lţa în ierarhia socială.

170
 gagner son pain v. gagner sa croûle/son bifteck.
gagner son pain à la sueur de son Iront a-şi cîştiga p îinea ca sudoarea
frunţii.
gagner sur les (leux tableaux v. gagner sur tous les tableaux.
gagner sur soi a se învinge pe sin.e însuşi.
gagner sur tous les tableaux a cîştiga pe toate planurile; a fi victorios
pe to a t ă linia,
gagner un procès a cîştiga u n procès
gai luron om de v iaţă; b ă ia t de v ia ţ ă ; chefliu,
garder à qn. un cliien de sa chienne v. avoir de l’humeur contre qn.
garder bouche cousue ( f a m . ) v. avaler sa langue.
garder de l ’humeur contre qn. v. avoir de l’humeur contre qn.
garder la m aison a nu ieşi din bîrlog; a s ta pe ou ă; a trăi cu capu-n
sob ă; a trăi ca o b ufn iţă,
garder la tête îroide a n u -şi pierde c u m p ă t u l; a nu se pierde cu firea;
a-şi p ă s t r a sîngele rece; a răm în e calm.
garder la vedette a răm în e cap de afiş (despre actori).
garder le juste milieu a fi c u m p ă ta t,
garder le lit a zăcea bolnav.
garder le m ulet (arg.) a a ş t e p ta m u l t şi bin e; a i se urî aştep tînd .
garder les apparences a salv a aparenţele,
garder les convenances a resp ecta convenienţele,
garder les dehors a salv a aparenţele,
garder les dindons avec qn. v. être de la même farine.
garder le silence sur qch. a p ă s t r a tăcere asu p ra u nu i lucru,
garder l ’esprit/la tête libre a a vea m in te a limpede,
garder qch. pour la bonne bouche/pour le bouquet a lăsa ce-i mai b u n
la u rm ă.
garder qch. pour soi a opri ceva p e n tr u sine,
garder qch. sous son i)onnet ( f a m. ) a tăcea mîle.
garder qch. sur le cœur a av ea ceva pe suflet/p e inimă,
garder qn. à vue a fi cu ochii pe cineva,
garder qn. de l ’erreur a feri pe cineva de greşeală,
garder rancune à qn. v. avoir de l’humeur contre qn.
garder sa droite a ţine dre ap ta,
garder sa ligue ( f a m. ) a-şi p ă s t r a silueta.
garder ses distances a p ă s t r a d is ta n ţ a ; a ţine la d is ta n ţ ă /l a respect,
garder son calm e a-şi p ă s t r a calmul.
garder son maintien a nu-şi pierde c u m p ă t u l; a-şi p ă s t r a sîngele rece;
a-şi ţine firea; a nu se pierde cu firea; a răm îne calm ; a-şi ţine în ­
gerii.
garder son quant-à-soi a fi re z e r v a t; a s t a în b a n c a sa ( f am. ) .
garder son sérieux a-şi p ă s t r a seriozitatea.
garder toute sa tête/la tête froide a nu-şi pierde c u m p ă t u l; a-şi p ă s tra
sîngele rece; a-şi ţine firea; a nu se pierde cu firea; a răm îne calm ;
a-şi ţine îngerii.
garder un atout dans sa m anche ( f a m. ) a nu-şi epuiza to a te posibili­
tăţile.
garder une dent contre qn. a avea u n dinte c o n tr a cuiva,
garder une injure sur le coeur a n u p u te a u i t a u n afront/o jignire,
garder un œil sur qn. a nu slăb i/a nu s c ă p a din ochi pe cineva; a fi/a
s t a cu ochii pe cineva; a ţine pe cineva în ş a p te /n o u ă frine; a s u p r a ­
veghea pe cineva îndeaproape.

111
 garder un secret a p ă s tra un secret/o taină.
gardez vos remarques! păs trează-ţi părerile p e n tr u tine!
gardien do la paix a g e n t de poliţie.
gare & toi! a tîta -ţi treb uie!; a t î t a ţi-e le ac ul!; vezi c-ai s-o păţeşti.
gnre tes fesse?! ( p o p . ) m işcă-te!; m în ă m ă g a ru l!; plim bă ursul!
garrotter l’opposition a reduce la tăcere opoziţia.
gaspiller son temps a pierde timpul.
gâté par la fo rtu n e fav orizat/răsfăţat de soartă.
pelée de coing ( arg. ) supărare.
geler le sang t\ qn. a b ă g a pe cineva în sperieţi/în draci/in răcori/in
boală/în n ă b ă d ă i ; a umpLe pe cineva de sp erieţi; a face să-i înglieţe
sîngele în vin e; a d a / a b ă g a groaza în cineva; a b ă g a pe cineva în
alte alea; a speria pe cineva de moarte,
genou creux ( p o p . ) leneş; loază,
gens de sac et d e corde tilh ari: bandiţi.
gerlier ù perpette/à perte (le vue/à la vioque (arg. ) a c o n d a m n a pe viaţă,
gercer la tom ate à qn. (ar ş. ) a sparge capul cuiva,
giliier de ferraille ( p o p . ) ticălos; nem ernic; b u n de ştre a n g ; ocna îl
paşti'.
gibier de potence ticălos; nem ernic; b u n de ştre an g ; ocna ÎI paşte,
gil'ler qn. à toute volée ( f a m . ) a ard e cu iva citeva palm e; a lu a pe ci­
neva la p alm e; a trage palm e cuiva,
glacer le sang à qn. a b ă g a pe cineva în sperieţi/în draci/in răcori/în
boală/ in n ă b ă d ă i ; a um ple pe cineva de sperieţi; a face să-i îngheţe
sîngele 111 vine; a d a /a b ă g a groaza în cineva; a b ă g a pe cineva în
alte alea; a speria pe cineva de m oarte,
glisser com m e une anguille/une couleuvre/un poisson a scă p a /a luneca/
a i se s tre cu ra cuiv a p rin tre degete,
glisser entre les doigts a sc ă p a /a lu n e ca /a i se stre c u ra cuiva printre
degete.
glisser sur une mauvaise pente a o lu a /a apuc a pe u n d ru m greşit; a
ap uca o cale greşită; a se d e d a la rele.
glisser une lettre ù la poste a p un e o scrisoare la p o ştă /la cutie; a ex p e­
dia o scrisoare.
glisser uu mot à l ’oreille de qn. ( f a m . ) a s tre c u ra o v o rb ă cuiva,
glisser un regard en coulisse à qn. a a ru n c a o privire piezişă cuiva,
gobe-inouclies/gobeur gură-cască; p ro stăn ac, n ătăfleaţă.
gober des/les mouclies <a. a căsca g u ra ; a s t a cu degetul în g u ră ; b. a
arde gazul de p o m a n ă ; a tă ia frunză la cîini; a s t a de p o m a n ă ; a duce
cîinîi la a p ă ; a p a şte v în t u l; a freca m enta,
gober le morceau a cădea/a se prinde sing ur în cap can ă; a se lăsa p ă ­
călit/tras pe sfoară; a înghiţi gătuşca/hapul/calupul.
gober l ’ham eçon ( f a m . ) a căd ea /a so prin de sing ur in cap cană; a se
lăsa p ăc ă lit/tr a s pe sfoară; a înghiţi găluşca/hapul/calupul.
gober son bœuî/sa chèvre (arg.) v. entrer en colère.
gosier d’éponge m are beţiv,
gouîfic d’argent m in ă s p a r t ă ; risipitor.
goûter de qch. (f ig.) a g u sta din ceva; a face exp erienţa unei situaţii,
goûter du/d’nn métier a Încerca o meserie.
goutte à goutte p u ţi n cite p u ţin ; încetul cu îucetul; bob cu b o b ; pic
cu pic.
gouverner sa barque ( f a m. ) a-şi conduce sing ur treburile.
grain de beauté aluniţă.
grain de millet (arg.) in tîrziat mintal.

172
graisser 1a patte (fam. fi g. ) a unge « sia/ro ata ; a unge pe bot.
graisser le marteau a ungo o s i a /r o a l a ; a u nse po bot.
graisser les épaules à qn. ( po p . ) v. battre à bras raccourcis.
graisser ses bottes a. a se pregăti de dru ni lung; 1). v. aller à Crevant.
grand âge a d i n e i b ă l r i nel e.
grand bien vous tasse s ă - ţ i fie d e bine!
grand diable ( f a m . ) lungan.
grande âme su fiel, generos.
grandeur nature în m ărim e natu ra lă.
grand gosier mare mîncău.
grappiller à droite et à gauche (fam. peior.) a mai scoale u n ban de
ici de colo; a reali/.a mici eişliguri; a face u n ciubuc,
gratiner qn. d’une bonne volée ( f a m. i r . ) a răsplăti po cineva cu
ci lev a perechi de palm e; v. şi donner des taloches à qn.
gratter à la porte a b a le încet la uşă.
gratter du matin au soir ( pop. ) a l.mdi din zori şi p ină-n noapte,
gratter du papier ( f a m . ) a zgiria hirtia.
gratter du pied a ardu de n erăbd are,
gratter du violon ( f a m . ) a scirţii/a z drăngăni la vioară,
gratter la terre avec ses ongles a se resem na la o m u n c ă grea.
gratter l ’épaule à qn. a linguşi/a tă m iia pe cineva; a ciula osanale
cuiva.
gratter qn. par où il lui démange a-i cîn ta cuiva în strană; a-i ţine cuiva
isonul.
gratter quelques billets sur... ( f a m . ) a scoate ceva parale din...
gratter sur la dépense/sur tout ( f a m . ) a-şi m în ea de sub unghie/de
sub tălpi.
gratter une vieille blessure (fam..) a zgîndări o r a n ă veche,
grêle de plomb ploaie de gloanţe,
grésiller du trolley (arg.) v. avoir la tête fêlée.
griller d’im patience a arde de n erăb dare.
griller qn. ( f a m . ) a i-o lu a cuiv a în a in le : a întrece/a răm în e pe cineva,
griller uno cigarette ( f a m . ) a f u m a o ţig a ră ; a bea o ţig ară ( p o p . ) \
a b ea t u t u n ( p o p. ) ; a b a te u n cui la sicriu ( p o p . ) .
griller une sèclie ( pop. ) v. griller une cigarette.
grincer des dents a. a scrîşni din d in ţi; b. a nu se lăsa.
grippe-coquin ( f am. ) poliţist,
gripper de l’argent a şterpeli bani.
grippe-sou zgirie-brim ă.
gronder qn. de belle façon v. donner à qn. son paquet.
gros bonnet ş ta b ; grangur,
gros Jean imbecil, dobitoc.
gros/grossier mensonge m inciună cu coad ă; m inciu nă g o g o n a tă ; o
m inciună cît toate zilele,
grosse huile/légum e ş l a b ; grangur,
gueule d’amour s ed u căto r de profesie,
gueule en coin de rue (arg.) m u t r ă an tip atică,
gueuler au charron/ à la chienlit (arg.) a striga d up ă aju to r,
guigner un emploi a rivni la o slujbă.

173
h

babiller une faute a ascunde o greşeală.

habiller qn. de la belle manière ( fam. ) a forfeca/a încondeia pe cineva :
a-i scoate cuiva ponoase; a d a /a trece/a cerne pe cineva prin ciur şi
prin dîrm o n; a a ra n ja bine pe cineva (i r. ).
habit de fatigue h ain ă de lucru.
habiter au diable vaiirert ( f a m . ) a locui la dracu -n praznic,
habiter sous des lambris dorés a trăi pe picior mare,
habiter un meublé a locui într-o c am e ră mobilată,
habiter un pays perdu a locui într-o ţ a r ă în d e p ă r ta tă ,
habit gothique ( f a m. ) îm b răcă m in te învechită,
habits de tous les jours haine de p u rla re /d e tă văleală,
hacher menu com m e chair à pâté/m enu-incnu a face ha rcea -p arc ea; a
face b u c ă ţi/b u că ţcle/larim e /zo b ; a sfirteca în bucăţi; a l'ace pe cineva
p a p a r ă / tă r îţe ; a sla rîm a în bucăţele,
happer le taillis (arg.) v. déguerpir sans demander son reste.
hâter le pas a grăbi p asul; a m ări com pasul ( f a m . ) .
hausser ie coude v. aimer la bouteille.
hausser le diapason/le ton a ridica tonul,
hausser les épaules a da din u m eri; a strînge din umeri,
haut en couleur a, în culori vii, ţip ă to a r e ; b. roşu la f a ţ ă ; c. exagerat,
haut la main a. fără efort, uşor; cu eleg a n tă; b. cu a u to rita te,
haut le pied! v. débarrassez-moi le plancher!
haut les mains! sus mîinile!
heurter qn. de front a în f r u n ta / a a ta c a pe cineva pe faţă.
heurter l’amour-propre de qn. a răni am orul propriu a ï cuiva,
hisser le grand pavois a face caz de ceva.
hisser qn. sur le pavois a. a ridica pe cineva în slăvi ; b. a aduce pe cine va
la putere,
hocher la tête a mişca din cap.
homm e à poil om energic, curajos,
hom m e bien fendu om bine făcut,
homm e de bon acabit ( i n v . ) om cu fire bu nă.
homm e de carton om de paie.
hom m e de cœur om de in im ă; om de omenie: om de bine.
homm e de faveur favorit.
homm e de néant om de nimic,
homm e de plaisir p etrecăreţ, chefliu.
hom m e de plume om de condei; scriitor.
hom m e de poids om cu g reu tate.

174
liommo de sac et de corde individ fără scru pule; ticălos, nemernic.
homm e de tous métiers om care se p re te a z ă la orice.
homm e d’honneur om de cuvînt.
homme du monde om de lume.
homm e d’une bonne pâte om cu fire bună.
homme sans aveu om de nimic.
honorer sa signature a-şi o no ra a n g aja m en tele; a-şi îndeplini obligaţiile,
honorer un chèque a plăti u n cec.
hors de page independent.
hors de pair fără ase m ă n a re ; fără s e a m ă n ; fără egal; fără pereche.
hors de p ris peste m ă s u ră de scum p.
hors de saison nepotrivit.
hors d’ici! ieşi afară!
hors du com m un ieşit din comun.
hors d’usage ieşit/scos din uz.
hors Ia loi scos în afara legii.
hors ligne/série excepţional; ieşit din comun.
humer le piot v. aimer la bouteille.
humer un verre (lit.) a suge u n p ah ar.
humeur de dogue dispoziţie proastă.
humeur îâclieuse dispoziţie p ro astă.
humeur massacrante dispoziţie proastă.
humeur pliante lire docilă.
humeur prompte lire iute.
hurler après les chausses de qn. a h ă r ţ u i pc cineva,
hurler avec les loups a se d a d u p ă ceilalţi.
9

il a été trappe (lu ven t de l)isc s-a ruin ât,

il a eu chaud ( f a m . ) a s c ă p a t ca prin urechile' acului,
il a eu u n lion m archepied i s-a pu s o s c ară bu nă.
il a Irisé la corde era cît p-ae.i sâ-1 spînzure.
il :i l'a ir d’avoir avalé sa can n e/so n p arap lu ie p arcă a în g h iţit un băţ.
il o l’âm e noire com m e l’ébène e ră u de m a m a locului; e negru la sullct.
il a m an q u é de to m b er era cît p-aci să cadă.
il a m an q u é u ne belle occasion de sc ta ire ( f a m . ) d acă tăcea, filozof
rămînea.
il u oublié d’être bête (fam..) nu e p ro s t deloc; nu e din buluci,
il a son fad a ( p o p . ) e b e a t morţ­
ii a tte n d que les alouettes lu i to m b en t to u tes rôties a ş te a p tă să-i pico
m u ră-n gură.
il av ale rait la m arm ite des eorilelicrs m ă n în c ă de stinge; a r mînea şi
piei re; v. şi c’est une belle fourchette.
il co n n aît la m usique ( f a m . ) e in te m ă ; ştie despre ce e v o rb a ; şl.ie lecţia,
il cric com m e si on l’écorchait ţipă ca din g u ră de şarpe,
il en a son co n ten t! re-a c ă u t a t a găsiL!
il eu fait u ne gueule! ( p o p . ) lace o m u trăi
il entend le jars! se pricepe, nu-1 duci!
il e n tonne bien (rage bine Ia m ăsea; bea vîrlos.
il en va de m êm e de la fol s ta u lucrurile eu.
il est à m ettre sous verre ( f a m . ) o u n om ciudat,
il est il peindre! e nosiim de lot!
il est a u bout de son ro u leau a d a t de fund.
il est bien de son pays! tare mai e prost!
il est bien entendu que a răm as înţeles/stabilit,
il est bien le fils de son p ère b u c ă ţic ă r u p lâ /c a p tăiat, tatăl său.
il est com m e le c h a t qui tom be to u jo u rs su r ses pieds e ca pisica, cade
to td e a u n a in picioare,
il est cu it ( p o p . ) s-a zis/s-a isp răv it cu el; s-a dus pe copcă; s-a c u ră ţa t,
il est fa it à son im age ii se a m ă n ă leit.
il est fa it com m e u n carn av al ( f oi n. ) e îm b r ă c a t ex tr a v a g a n t,
il est fich ii/ïo u tii ( p o p . ) v. il est cuit.
il est hors de doute u in ufară/e mai presus de orice îndoială; nu încape
nici o îndoială.
11 est Im buvable ( f a m . ) o s i e u n o i n i n s u p o r t a b i l .
il est ivre m o rt c b e a t m o r t; l-a tr în lit c ă ţe a u a ; îl a lirn ă în lr-o p a rte ;
v. şi avoir son grain.

176
Il est midi soarele e In cruce.
il est midi sonné ( p o p . ) nu e chip ; e cu n e p u ti n ţă ; e peste poate.
il est lun atiqu e e sch im b ă to r ca luna.
il est sur mes registres 1-am pu s la catastif.
il est (g ran d) tem ps e şi timpul.
il est tombé bien bas a aju ns rău de tot.
il fait chouette ( ara.) e vrem e plăcută.
il fait noir com m e ilans la gueule d ’u n loup e întu n eric b e z n ă ; îţi dai cu
degetele in ochi.
il fait noir c om m e daus un four e în tu n e ric b ez n ă ; îţi dai cu degetele
în oclii.
il fait nuit e întuneric.
il fait un froid de canard/d e chien/de loup/du diable/noir e ger de crapă
pietrele; e gerul bohoi.c/.ei; e frig de crap ă ouăle corbului,
il fait n n tem ps à ne pas m ettre u n cliien dehors e o vrem e să n u scoţi
un cîine afară,
il fait un tem ps irris e vrem e urîtă/închisă.
il fait uu veut à décorner les bœufs e u n v in t de te ia pe su s; te ia vîntul
pe sus.
il faut se faire une raison r ă b d a r e şi t u t u n f/iz ro j ; ie s e la s p ă l a t ( f am. ).
il ferait beau voir! aş v re a s-o v ă d şi pe-asta!
il gèle â pierre fendre e ger de crap ă pietrele; e gerul b obotezei; e frig de
crapă ouăle* corbului,
il Iui est arrivé qch. i s-a în tîm p la t ceva.
il m ’a f.'iil droguer mi s-au lungit urechile aşteplîndu-I.
îl ni’en coûte de vous le dire îmi vine greu să v ă sp un ; nu-m i vine să v ă
spun-
il me semble que j ’ai dîné qu and je le vois cînd îl văd, mi sc înioarce
stom acul pe dos.
il rue tarde de... ab ia a ş te p t să...
il n ’a jam ais éle à pareille fête în v iaţa lui n-a fost a t î t de fericiţ­
ii n ’a jamais perdu do vue le clocher de son village n -a că lă to rit pu nică­
ieri.
il n’a pas une once/un graiu de buu sens n-are pic de m in te ; n -are nici
un d ram de minte,
il n ’a que de la gueule/du babil e numai gura de el.
il ne casse rien/ne casse pas des briques ( p o p . ) e slab, n-are putere,
il no dém arre pas de son idée nu-l scoţi din aie lui.
il ne fait pas de doute e în afară/e mai presus de oricc îndoială; nu încape
nici o îndoială,
il ne tait pas âge nu-şi a ra t ă vîrsla.
il ne fut ja m a is ù pareilles noces a în ca sat o săpuneală.
il 11e gagne pas l’eau q u ’il boit face u m b r ă p ă m în tu lu i degeaba,
il ne l’a u ra pas volé ce-a c ă u t a t a găsit.
il ne le lui a pas envoyé dire ( f a m . ) i-a spus-o în faţă, deschis.
il ue mange pas le cirage e un om ca toţi oamenii.
ii ne m a n q u a it plus que cela asla mai lipsea; na-Ji-o b u n ă.
il ue m ’est ni d’Èvc ni d ’A dam n-am nici în clin nici în niinecă cu el.
il n en a pas pour sa dent creuse nu-i aju ng e nici la o măsea.
il n ’en a plus pour longtemps n-o mai duc;1 mult.
ii n ’en coûte rien d 'essayer nu le costă ni mic s ă încerci.
ii u'eii demanda yas davantage a li t i-a lost.

177
 il n’en demeure pas moins nu este mai p u ţin ad evă rat.
il n ’en reste pas m oins T rai nu este mai p u ţin a d ev ărat.
il n’entend pas do cette oreille n u e de acord.
il no sait pas ce qti’il dit nu ştie ce spune.
il ne s’entend pas lui m ê m e nici el nu ştio ce vrea.
il ne serait pas m auvais de n -a r fi rău să.
il n ’est bruit que de cela n u se vorbeşte decît de asta.
il n ’est pas dégoûté se m u lţu m e şte cu orice.
il n ’est plus à lui şi-a ieşit din fire.
il ne vaut pas la corde pour lo pendre face u m b r ă p ă m în tului degeaba,
il ne vaut pas lo pain qu’il mange face u m b r ă p ăm întu lu i degeaba,
il n ’y a aucun rapport nu are nici o legătură.
il n ’y a ni bêtes ni gens n u e ţipenie de o m ; nu-i nici picior de om ; nu se
ochea nimeni,
il n ’y a ni sel ni sauce n -are nici un haz.
il n ’y a pns à chiquer (pop. ) nu mai e nim ic de discutat,
il n ’y a pas à dire nimic de zis; nu-i vo rbă/cu vînt,
il n ’y a pas à marchander trebuie h o tă r ît im ed iat; nu mai o v rem e de
pierdut.
il n ’y a pas à tortiller nu e de glu m it; n u u m b l a cu şoalda.
il n ’y a pas à y revenir e lucru h o t ă r ît ; nu se mai schim bă nimic.
il n ’y a pas de bobo (arg.) nu e nim ic grav.
il n ’y a pas de com m une mesure entre nu există com paraţie în tre ; v. şi
il n ' y a pas de comparaison possible.
il n ’y a pas de comparaison possible nici nu se co m p a ră 1
il n ’y a pas de m al! fără sup ărare!
il n ’y a pas de pet (po p . ) nu-i nici un bai.
il n ’y a pas de presse nu e nic.i un zor/nici o g r a b ă ; nu dau Turcii,
il n ’y a pas de quoi p e n tr u nim ic (răspuns la „mulţumesc*1) ; p e n tr u pu ţin ,
il n ’y a pas de quoi fouetter un chat v in a nu e g ra v ă ; fap tu l e lipsit de
im p o rta n ţă .
il n ’y a pas de quoi rire nu e m o tiv de rîs; nu e nimic de rîs.
il n ’y a pas gras à manger (p o p . ) nu e m a re lucru de mîncat.
il n ’y a pas le feu nu a rd e; nu e nici un zor/nici o g ra b ă ; nu dau Turcii,
il n ’y a pas lieu de nu e cazul să.
il n ’y a pas l’ombre d ’un doute e în afară/e mai presus de orice îndoială;
n u încape nici o îndoială,
il n ’y a pas m èche nu e chip; e cu n e p u ti n ţă ; e peste poate,
il n ’y a pas m oyen de m oyenne e imposibil de făcut,
il n ’y a pas péril en la demeure n u e nici u n zor/nici o g ra b ă ; nu dau
Turcii.
il n’y a pas plan ( po p . ) n u e chip; e cu n e p u ti n ţă ; e peste poate,
il n ’.y a pas un chat/pas la queue d’un chat nu e ţipenie de om ; nu-i nici
picior de om ; nu se ochea nimeni,
il n ’y a pas une âme vivante nu e ţipenie de om ; nu-i nici picior de om ;
nu se ochea nimeni.
iJ n ’y a plus d’huile dans la lampe se duce; îşi dă duhul,
il n ’y a point de raillerie à cela nu e glum ă, chestiunea e serioasă,
il n ’y a rien à rabattre nu avem ce diseufa; tr ebuie luate lucrurile aşa
cum s în t; a sta e şi n-ai cc-i face.
il n ’y a rien qui presse nu e nici un zor/nici o g ra b ă ; nu dau Turcii,
il n ’y m anque pas un iota hu lipseşte nici o virgulă.

17*
il passera liien de l'e a u sous les ponts Jusque-là o sa curgă u m ilă a p ă pe1
girlă piuă a lu n e i; o să m ai treacă umil.; mai v a (piuă alunei),
il pleut à ne pas m ettre un chien dehors e o vrem e să nu iasă un ciino
afară (lin casă.
il sait ce qu'il dit ştie el ce spune.
il sait faire ça com m e le reste <ir.) pe to a te lo face la fel de prost,
il sc croit sorti de la cuisse do Jupiter are ru d e p rin tre moaşte,
il se fait nuit se întunecă,
il sc fait tard se face tîrziu.
ii s’en est allé com m e il était venu cum a v e n it aşa s-a dus.
il s’en faut de beaucoup nici pe d e p a rte ; lipseşte m u lt ca să.
il s’en faut d’un clicveu/d’un rien/de peu/d’un poil p u ţi n lipseşte să.
il s’ensuit que rezu ltă câ.
ils peuvent se donner la main se potrivesc de minune; sin t croiţi du pă
acelaşi calapod,
ils sont pas là (arg.) v. avoir la bourse piale.
ils sont taillés sur le m êm e patron se potrivesc de m in u n e; s în t croiţi
d u p ă acelaşi calapod,
ils sont trop verts s in t p rea acri strugurii,
il va la danser! o să mi-o plătească!
il vaut m ieux que sou nom e mai b u n decît pare,
il va y avoir du pétard ( f a m . ) se apropie c e a rta ; miroase a p ra f de
puşcă ( f am. ) .
il vous en/il t’en cuira o să-ţi p a ră rău ; o să te usture,
il y a anguille sous roche nu-i lucru c u r a t ; e ceva la mijloc; e cu cîntec;
ceva nu e în regulă,
il y a beau temps/belle lurette de m u l t ă v re m e ; de ani şi a n i; de cînd a
z b u ra t gisca din Irigare; e m u lt de a tu n c i; cînd era b u n ica fa t ă ; cînd
era te tea flăcău (pop. ) .
il y a bien de la bourre dans ce livre e m ultă u m p l u tu r ă în cartea asta.
il y a de la brouille nu se au bine.
il y a de l ’eau dans le gaz (po p . ) se apropie cearta; miroase a praf de
p uşcă ( f a m . ) ; atm osfera e încărcată,
il y a de l’électricité dans l’air ( p o p . ) v. il y a de Veau dans le gaz.
il y a de l’oignon v. il y a anguille sous roche.
il y a de l ’orage dans l ’air v. il y a de l ’eau dans le gaz.
il y a de quoi se pendre! e foarte trist, îţi vine să-ţi zbori creierii,
il y a du bon et du m auvais sîn t şi lucruri b u n e şi rele.
il y a du louche là-dedans v. il y a anguille sous roche.
il y a du tirage s in t m u l te g reu tă ţi,
il y a grande presse e zor mare,
il y a la manière treb uie să ştii să procedezi,
il y a lieu de este cazul să; sînt m otive să.
il y a longtemps cu m u lt tim p în urmă.
il y a quatre pelés et un tondu ( f a m. ) e p u ţin ă lu m e; nu e mai nimeni.
il y a quelque chose qui cloche v. il y a anguille sous roche.
il y a une idée qui ine trotto par la cervelle ( f a m . ) mă p aşte un gînd.
il y a une ombre au tableau v. il y a anguille sous roche.
il y a une paye (po p . ) v. il y a beau temps/belle lurette.
il y a un os ( f a m. ) există o dificultate/un obstacol.
il y en a qui disent unii spun.
il y va de notre vie/de notre honneur este în joc v ia ţa/o n o area noastră,
implorer le secours de qn. a cere a ju t o r de la cineva,
imposer ses conditions a pu ne condiţii.

170
in citer à la révolte a al.îla lu revoilà,
in cliner t\ penser que d li înclinat să cread ă că.
in d iq u er 1’heure a indica ora.
induire à m al faire a înd em n a la rău.
in d u ire qn. en erreu r a induce pe cineva în eroare,
infliger lu question (i si.) a p u n e/a su p u n e la t o r t u r ă / la chinuri,
infliger sa présence à qn. a-şi im pune pre z e n ţa cuiva,
injustice criante n e d re p ta te strig ăto are la cer.
in q u iéter l'en n em i a hărţiii pe duşm an,
in sérer un e anno n ce a da u n a n u n ţ la ziar.
in te n te r un procès a in t e n ta u n proces; a da în jud eca tă,
in te rje te r appel (j u r .) a face recuis,
in terro g er l ’avenir a sc r u ta viitorul,
in terro g e r l ’histoire a consulta istoria,
in te rro m p re ses relations a re c a ru p e legăturile cu.
im e s tir qn. tle pouvoirs ex trao rd in aires a învesti pe cineva cu puleri
depline.
ivre m o rt b e a t mort.; b e a t t u n ; tră sn it de ţuici.
■

j’ai idée que bag seam ă că.

j ’aime m ieux 1b croire que d’y aller voir ( f a m . ) m à îndoiesc,
jam ais, au grand jam ais cit e lum ea şi p ăm în t ul ; pînâ-i lum ea şi p à m în tu l;
c it (e) h ău l; cît îi/pînă-i cu cu l; pînă-i ceru l/lu m e a ; cînd voi secera
scu m p ia; c ît am in u l; nici l a am in ; in vecii vecilor; atu n ci şi nici
atu nci.
jam ais de la rle ». v. j a m a i s , au gr a nd j a m a i s ; b. p e n tru n im ic in l u m e .
jnrdiu des claqués ( a r g . ) cim itir.
jaser/jaeasser com m e une pie borgne a-i m erge g u ra ca o m o ară h o d o ­
ro g ită ; a-i u m b la g u ra ca o m o a ră ; a nu -i m ai s ta cu iv a g u ra ; a-i
tu ru i cu iv a g u ra.
jaser comm e un merle v. j aser/ j acass er c omme une p i e borgne.
jaspiner le jar a v o rb i în argou.
jauger qn. d’un coup d’ceil a c in tă ri/a cu m p ă n i pe c in e v a d in ochi.
je connais ie pèlerin ştiu cu cine am de-a face.
je jure de dire la vérité, toute la vérité, rien que lo vérité ju r să spun
a d e v ă ru l, to t a d e v ă ru l şi n im ic a ltc e v a decît a d e v ă ru l,
je lui ai cassé qch. ( p o p . ) ce n u i-am zisI ; i-am zis-o.
je m ’en bats i ’ceil p u ţin îm i p a să ; m ă d o are-n co t/în călcîie.
je rn’eu fietie/îous ( p o p . ) p u ţin îm i p a s ă ; m ă d o are-n c o t/în călcîie.
je m e suis laissé dire que am a u z it că.
je ne connais que ça ( f a m . ) a sta e tô t ce e m ai b u n .
je ne demande pas m ieux n id nu cer a ltc e v a ; a s ta v re au şi eu.
je ne le connais ni d’Adam ni d’Ève n -am nici în clin nici în m înocă cu el.
je ne mange pas de ce pain-là nu ţin e ; n u se p rin d e ; a în ţă rc a t b ăla ia
je n ’en disconviens pas n u zic b a ; n u zic că n -a r fi aşa.
je n ’en donnerais pas un bouton ( f a m . ) nu face nici c ît o ceapă deg erată,
je n ’en reviens pas nu-m i vine să cre d ; nu m ă p o t m ira în d eaju n s,
je ne sais pas de quel limon il est fait nu ştiu d in ce lu t este p lă m ă d it;
nu ştiu ce-i poate pielea,
je ne sais pas quel rat lui a passé pur la tête nu ştiu ce l-a a p u c a t; nu
ştiu ce i-a căşu n at,
je ne sais quel chien l’a mordu nu ştiu ce l-a a p u c a t; nu ştiu ce i-a c ăşu ­
n at.
je ne voudrais pas être dans sa peau ( f a m . ) n -aş v re a să fiu în pielea
lui/în locul lui.
je ne vous dem ande pas l ’heure qu’il est ( f a m . ) n u te -a m în tre b a t cît c
ceasul; vezi-ţi de tre a b a ta .

1M
je ne vous dis que cela aLît vă sp u n ; nu vă spun niai mult.
je n ’y vois au cun mal nu v ăd nimic, rău in asla.
je, n ’y vois que du brouillard ( f a m . ) nu pricep nimic,
je parie m a tête să-mi zici mie cuţu.
je sais ce q u ’il vaut ştiu cîto parale face,
jeter ù bas a d ă rîm a ; a distruge; a doborî; a răstu rna ,
jeter à qn. la porte ail nez a trîn ti cuiva uşa-n nas.
jeter il qn. une chose a u nez/à la tê te /a u visage a a ru n c a ceva în faţă
cuiva.
jeter nu feu qn. (arg.) a-.şi d e n u n ţa complicii; a face mărturisiri,
jeter nu pan ier/à la poubelle a a ru n c a la coş/la gunoi/la fier vechi; a da
pe girlă.
jeter au x oubliettes a. a da uitării; 1). a refuza să te ocupi de ceva/de
cineva.
jeter dans l ’em barras a pune în în cu rcătu ră .
jeter de l’a im a n t ( p o p . ) a face pe g rozavul/pe zmeul; a face praf.
jeter de la lum ière sur une alfaire a aduce lu m ină într-o chestiune,
jeter de la poudre au x yeux a aru nc a praf în ochi; a-i unge cuiva ochii,
jeter de l ’huile sur le feu a pune paie pe foc; a t u r n a gaz peste foc;
a stinge locul cu paie.
jeter des étincelles a scoate seîntei.
jeter des larmes a v ărsa lacrimi.
jeter des perles devant les po urceaux a strica orzul pe gîşte.
jeter des pom m es cuites à qn. a. a huidui pe cinev a; b. v. casser du
sucre sur le dos de qn.
jeter du jus/son ju s a fi chip eş/arăto s; a a ră ta bine; a se p rez en ta binrv
jeter du lest ( f i g. ) a a ru n c a lest; a mai lăsa din p re te n ţii; a scăpa d;>
balast.
jeter feu et flam m e a se face foc şi p a r ă ; a se face foc şi c a t r a n ; a tu na
şi a fulgera; a t u r b a de furie; a fi cu o falcă-n cer şi cu alta-n p ă m în t;
a se face n e g ru ; a se face D u năre de mînie; a se face roşu de mînie.
jeter la confusion a se m ă n a confuzie,
jeter l ’ancre a a ru n c a ancora.
jeter la pierre à qn. a a ru n c a cu p ietre/cu p ia t r a în cineva; a acuza pe
cineva.
jeter la pierre et caclier Ie bras a face răul pe ascuns.
jeter la plu m e/la paille a u vent a. a se lăsa în voia so a r te i/a în tîm plării;
b. a v edea/a sim ţi dincotro b a te v întu l.
jeter l ’a rg e n t p a r la fen être a arun ca banii pe fereastră; a cheltui n e b u ­
n eşte; a fi t o t cu m în a în b u z u n a r; a zvîrli/a a ru n c a cu b a n ii; a-şi
b a te averea la tă lpi; asp în z u ra /a -şi risipi b an ii; a m în ca a u r cu lin gu ra ;
a lua cu o m înă şi a da cu alta/cu zece; a se ju c a cu banii,
jeter l ’argen t p a r la fen être et lésiner p o u r deux sous a fi scum p la tărîţe
şi ieftin la făină.
jeter le c h a t a u x jam bes de qn. a. a face g re u tă ţi c u iv a; b. a aduce a c u ­
zaţii cuiva.
jeter le discrédit su r qn. a discredita pe cineva,
jeter le froc au x orties a se răspopi; a se lăsa de popie,
jeter le gan t à qn. a a ru n c a cuiv a m ă n u ş a ; a provoca pe cineva la duel.
jeter le m an che après la cognée a lăsa b a lt ă ; a se lăsa p ă g u b a ş ; a-şi
lua gîndul de la ceva; a pune cruce la ceva.
jeter le m a sq u e a-şi scoate/a-şi ridica masca.

183
Jeter l ’éponge (arg.) a a b a n d o n a l u p t a (box).
jeter l'é pouvante a b ă g a sp a im a în oameni.
jeter les armes a înceta lu pta.
jeter les bnses a p un e bazele.
jeter les clés sur la losse a renunţa la m oştenire.
jeter les dés a d a cu zarul.
jeter les fondem ents a pune temelie.
jeter les hauts cris a. a p ro te s ta su s şi ta r e ; b. a se văicări.
jeter les yeux sur qn. a pu ne ochii pe cineva.
jeter le trouble a se m ă n a nelinişte.
jeter l’or à pleines m ains v. jeter l'argent p ar la fenêtre.
jeter par-dessus bord a a ru n c a peste bord.
jeter par la fenêtre a a ru n c a /a d a pe fereastră.
jeter par terre a doborî; a dărîm a.
jeter qch. à la tête de qn. a-i a ru n c a cuiva ceva în f a ţ ă ; a face caz de
c e v a; a-i rep ro şa cuiv a ceva.
jeter qn. à la rne a a ru n c a pe cineva în stra d ă ,
jeter qn. au rencart a p u n e pe cineva pe linie m oartă,
jeter qn. dans l ’embarras a p u n e pe cineva în în curcătură,
jeter qn. dans les ters a a ru n c a pe cineva în te m n iţ ă ; a b ă g a /a pu ne pe
cineva la s e c re t/la m ititica/la răcoare,
jeter qn. dehors a da a fară pe cineva ; a se descotorosi de cineva,
jeter qn. hors de ses gonds/hors de lui v. courir à qn. sur l'haricot.
jeter qn. sur le carreau a p u n e /a culca p e cineva la p ă m în t.
jeter qn. sur le pavé ( f a m. ) a a ru n c a pe c inev a în stra d ă ,
jeter sa gourme a-şi face de cap ; a face n u m a i ce-i place,
jeter son argent par la fenêtre v. jeter l ’argent p a r la fenêtre.
jeter son bonnet par-dessus les moulins a-şi d a poalele peste cap ; a-şi da
barişul pe ceafă,
jeter son dévolu sur qn. a p u n e ochii pe cineva,
jeter son feu a se potoli.
jeter son froc aux orties a se răspo pi; a se lăsa de popie,
jeter son venin sur qn. a-şi v ă rs a veninul a su p ra cuiva,
jeter un coup d’œil a a ru n c a o privire,
jeter une lum ière sur a a ru n c a o lu m in ă asupra.
jeter une pierre/des pierres dans le jardin de qn. a. a face aluzii rău tăcio ase
la ad resa cuiv a; a pocni la adresa c u iv a; b. a a ta c a pe cineva pe la
s p a te ; c. a lovi/a plesni pe cineva în pălărie,
jeter un os k ronger à qn. a d a cuiv a u n os de ros.
jeter un poids dans la balance a a ru n c a ceva în c u m p ă n ă /în b a l a n ţ ă ;
a aduce u n a rg u m e n t h otărîto r.
jeter un regard furtif a a ru n c a o privire furişă,
jeter un regard noir à qn. a a ru n c a o privire u cigătoare cuiva,
jeter un regard torve a se u i t a chiorîş/strîm b la cineva; a se u it a ca
cîinele-n urcior,
jeter un sort à qn. a face farmece cuiva.
jeter u n voile sur qch. a d a uită rii; a a tî r n a / a lega/a pune la ciochină.
jetés dans le m êm e m oule făcuţi pe acelaşi calapod.
jeux de prince distracţie pe socoteala altuia.
je vais vous expliquer la cliose să-ţi explic despre ce e vorba.
je veux être pendu si să mor eu dacă.

183
Je voudrais vous y voir! ( f a m . ) aş v re a să văd ce-ai face în locul meu!
je vous eu ficlio m ou billet sîn t g a ta să pariez.
je vous en prie peniru nimic (răspuns la „ m u lţu m esc "); p e n tr u puţin,
je vous fais (bien) excuse! mii de scuze!
jo vous la souhaite lionne et heureuse! (p o p . ) u n An nou cu s ă n ă ta te ! ;
un An non fericii'!; la mulţi ani!
je vous le donne en d ix/cent m ă prind că n u ghiceşti,
je vous le vends ce que ça m ’a coûté ( p o p . ) aşa am c u m p ă ra t-o , aşa
ţi-o vînd.
je vous revaudrai cela o să ţi-o p lătesc.
je vous y prends ( f a m. ) te-am prins.
jo in d re le geste à la parole a însoţi v o rb a de fap tă.
joindre les deux bouts a o sco ate la c a p ă t; a face fa ţă ch eltu ielilo r.
joindre les mains a-şi îm preu na miinile.
jo u e r à barres ( p o p . ) v. déguerpir sans demander son reste.
jo u e r ù cache-cache a se juca de-a v-aţi ascunselea.
jo u er à coup sû r a m erge/a juca la sig u r; a călca pe iarbă verde.
jo u e r à je u sû r a m erge/a juca la sig ur; a călca pc ia r b ă v«rde.
jo u e r à In B ourse a ju c a la bursă.
jo u er à pile ou face a da cu banul.
jo u e r a u g ran d seigneur/les gran d s seigneurs a face pe boierul,
jo u e r a u p e tit soldat ( f a m . ) a face pe viteazul,
jo u er a u plus fin a ved ea care pe care.
jo u er a u x affran ch is a v re a să treacă d re p t om fără p rejudecăţi
jo u e r a u x carte s a ju c a cărţi,
jo u e r a u x courses a ju c a la curse,
jo u e r a u x osselets a ju c a arşice,
jo u e r avec le fou (f ig.) a se juca cu focul,
jo u er bien son jeu a-şi rezolva bine treburile,
jo u e r cartes su r table a ju c a cu cărţile pe laţ.ă; a ju c a cinstit,
jo u e r de b o n h eu r a av ea noroc/baftă,
jo u er de bricole a se folosi de subterfugii,
jo u e r de Ia flûte des A llem ands a lu a luleaua N eam ţului,
jo u e r de la harpo ( po p . ) a fi la zd u p /la răcoare,
jo u er de Ia prunelle/de l’œ il a a ru n c a ocheade,
jo u er de l’épee à deux ta lo n s v. déguerpir sans demander son reste.
jo u e r de m a lh e u r a n u av e a n o ro e /p a rle ; a nu av ea trişte (înv. ).
jo u e r des lm digoiiices/des dom inos ( arg. ) n da din fălci,
jo u e r des castag n ettes (pop. ) v. avoir froid dans le dos.
jo u e r des coudes a d a din coate; a-şi face/a-.şi croi d ru m cu coatele,
jo u er des flûtes/des guibolles ( p o p . ) v. déguerpir sans demander son
reste.
jo u e r des gam bettes ( p o p . ) v. déguerpir sans demander son reste.
jo u er des jam bes ( f a m. ) v. déguerpir sans demander son reste.
jo u er des m âchoires ( pop. ) a d a din fălci,
jo u er des m ains a şterpeli.
jo u e r de son ascen d an t a face uz (le in fluenţa sa.
jo u er de son reste a-şi pu ne în joc ultim ele resurse,
jo u e r des quilles ( p o p . ) v. déguerpir sans demander son reste.
jo u er des yeux a a ru n c a ocheade.
jo u er d ev an t/p o u r les b an q u e tte s (la teatru) a ju ca cu sala goală.

18 4
jouer (lu bec et (les ongles ( f a m. ) a se apârn cu dinţii,
jouer (lu compas ( p o p . ) v. déguerpir sans demander ton reste.
jouer (lu couteau ( f a m. ) a se b a te cu cuţitul,
jouer îranc jeu a ju c a cinstit.
jouer gagnant a m erge/a ju c a Ia sigur; a călca pe iarb ă vw do.
jouer gros a ju c a ta re ; a risca mult,,
jouer la comédie a se preface.
jouer la fille de l ’air ( p o p . ) a se face n e v ă z u t ; a se eclipsa; v. şi déguer­
pir sans demander son reste.
jouer le grand jeu a. a pu ne Lotul în joc/în mişcare; a juca o c a ile m are;
b. a j u r a cuiv a dragoste eternă,
jouer le jeu a respecta regulile jocului.
jouer le jeu de qn. a face c u iv a pe p lac/pe voie: a faco voia cuiva.
jouer les casse-pieds ( f a m . ) V. casser la tète/le bonnet à qn.
jouer les durs/les cassants ( p o p . ) a face pe grozavul/pe zmeul.
jouer les fier-à-bras a scoale flăcări pe nas ( f a m. ) .
jouer les im m oles ( f a m. ) v. affecter de grands airs.
jouer les petites filles a face pe tinerica.
jouer les potiches ( f a m . ) a fi un om de paie.
jouei les Saint-Bernard ( f a m . ) a face pe salvatorul.
jouer le tout pour le tout a miza to t u l pe o c a rie ; a-şi ju ca u lt im a carte.
jouer rip (arg.) v. ficher le camp.
jouer sa chance a-şi încerca norocul.
jouer sa dernière carte a-şi ju c a u lt im a carte.
jouer/engager sa dernière chem ise a-şi risipi fot avutul.
jouer sa fortune/sa réputation a-şi risca av e re a /re p u ta ţia .
jo u er sa p e au /sa v ie/sa tê te a-şi risca v ia ţ a
jouer serré ( f a m . ) a ju c a s t r i n s / a t e n t ; a ju c a pru d en t.
jouer son dernier atout a-şi ju c a u lt im a carte.
jouer son va-tout a m iza to t u l pe o c a rte ; a-şi ju c a u ltim a carte.
jouer sous jambes a v eni de hac cuiv a fără g reutate.
jouer sur la corde du souvenir a trezi aminliri.
jouer sur Ies deux tableaux a m iza pe do uă tablouri.
jouer sur les mots a vo rb i echivoc.
jouer sur le velours (fig.) a o bţin e u n lucru fă ră g reu tate ,
jouer un bout de rôle a ju c a u n rol secundar/episodic,
jouer un jeu dangereux a ju c a u n joc m are/periculos,
jouer un jeu d’enfer a merge la risc; a-şi risca v iaţa.
Jouer un rôle a ju c a u n roi.
jouer un tour à qn. a ju c a u n reng hi cuiv a; a i-o face cuiva b u n ă /l a tă /
coaptă/cu vîrf; a-i face cuiva u n topor/toporul ; a-i face cuiva u na
(şi) b u n ă ; a-i face/a-i ju ca cu iva festa/o festă,
jouer un tour de cochon à qn./'un tour pendable/un sale tour ( f am. )
a-i face cuiv a o măgărie/o figură urîtă.
jo u e r de gobelet şarla ta n .
jouir de son reste a p ro fita de coca ce a m ai răm as dintr-o s itu aţie;
a se b u c u ra de ultim ele plăceri ale b ătrîn eţii.
jouir d’une bonne réputation a av e a u n ren u m e b un /o re p u t a ţi e b u n ă.
jouir d’un grand crédit auprès de qn. a se b u c u ra de încrederea cuiva,
jour après jour zi d u p ă zi; zi de zi.
joyeux compère chefliu; b ă i a t de v iaţă.

185
 joyeux drille/lurou chefliu; b ă ia t de viaţă,
juger à sou idée a ju deca d u p ă capul său.
juger avec passion a ju d eca cu părtinire/cu patim ă,
juger bon a crede/a socoti de cuviinţă.
juger d’une chose com m e un aveugle des couleurs a ju d eca în necunoş-
t i n ţ ă de cauză,
juger les gens sur lu mine a ju deca d u p ă aparen ţe,
juger (de) qn./qcli. a-şi d a p ăre re a asu p ra cuiva/a ceva; a face a pre­
cieri a s u p r a cu iv a /a ceva.
juger qn. a l ’œuvre a ju d e c a pe cineva d u p ă fapte,
juger sans appel a em ite o ju d e c a tă c ate go rică/fără d re p t de apel.
juger sur les apparences a ju d eca d u p ă ap arenţe,
juger sur les on-dit a se lu a d u p ă vorbe,
juger sur l’étiquette du sac a ju d e c a d u p ă apa ren ţe,
jurer am itié à qn. a j u r a p rietenie cuiva,
jurer avec qch. a n u se p o triv i deloc; a co n tra sta ,
jurer comm e un charretier/un portefaix /un païen a su dui ca u n surugiu;
a în ju ra ca u n b i r ja r ; a în j u r a de to ţi sfinţii,
jurer de qch. a-şi p u n e capul,
jurer par le sang de q n. a ju r a pe cap ul cuiva,
jurer ses grands dieux a se j u r a pe to ţ i sfinţii; a p ro t e s ta energic,
jusqu’à ce que mort s’ensuive p în ă la m o a r te ; pînă-n p ăm în t.
jusqu’à la m oelle des os p în ă în m ă d u v a oaselor; p înă la oase.
jusqu’à nouvel ordre p în ă la noi ordine,
jusqu’à plus Boii pe să tu ra te ,
jusqu’au bout p în ă l a cap ăt.
j ’y trouve m on com pte îmi convine; aşa îmi vine la socoteală,
j ’y vais de ce p a s m ă d a c c h ia r acu m .
I

la bailler belle à qn. a duce pe cin ev a de nas; a face pe cineva să joace

d u p ă cum îi c în tă ; a j u c a pe c in e v a pe degete ; a-i p u n e cuiva l'unia
în c o a m e ; a-i trag e cu iva u n tr o m b o n /tro m b o a n e ,
là basse pègre borfaşii de rînd.
la beauté du diable strălu c irea tre c ă to a re a tinereţii,
la belle affaire! a. n u e chiar a t î t de greu ; b. ( i r. ) b u n ă tre a b ă ! ; c.e mai
t r e a b ă ! ; ce m ai procopseală!
lu boucler ( pop. ) a-şi p un e g a r d / b o tn i ţă / la c ă t la gură.
labourer le rivage de la mer a t ă i a frunză la ciini; a a rde gazul de
p o m a n ă ; a s t a de p o m a n ă ; a duce cîinii la a p ă ; a freca m e n t a ; a
pune miinile sub fălci; a s t a pe c u p to r/p e cotlon; a tă ia dracului
bureţi.
la bourse où la vie! banii sau v ia ţa !
la casser à. qn. ( p o p . ) a b a te pe cineva la cap ; a-i roade cuiv a urechile;
a-i s t a cuiva d ă d a c ă pe cap ; a s t a lipcă pe capul cuiva; a toca pe
cineva la cap; a plictisi pe cineva de moarte,
la cause est entendue ( j ur . ) c u rte a este lă m u r i tă ; p ăre re a este form ată,
l ’accorder à qn. a fi do acord cu cineva.
la chair de sa cliair (lit.) carne din c arnea lui; un ul din copiii săi.
la cliair lu i démange îl m ăn în c ă pielea/spinarea,
la chambre à alr (arg.) p lăm inii; bojocii,
la chambre à goz (arg.) m etroul,
la chance a tourné s-a în to rs n o ro cu l/ro a ta norocului,
lâclic-m oi le coude! ( f a m . ) lasă -m ă în p ace !; lasă -m ă p ăcate lo r mele!;
ia mai slăbeşte-m ă! ; mergi în tr e a b ă - ţ i! ; nu-m i b a t e cap u l!; du-te
cu D u m n ezeu!; scuteşte-m ă! ; lasă-m ă că-s u rm ă rit! (p o p . ) .
la chercher ( f a m . ) a o c ă u t a cu lu m in a re a ; a-şi face de lucru,
lâcher du Iest (fig. f a m . ) a. a face concesii; b. a a ru n c a lest; a m ai
lăsa din p re ten ţii; a s că p a de b alast,
lâcher la bride a da friu liber; a slobozi friul; a slăbi din friu/din chingi;
a lăsa în voie.
lâcher la bride au cheval a da frîu calului,
lâcher la rampe/la perche (p o p . ) v. aller à Crevant.
lâcher le m orceau/le paquet (p o p . ) a ciripi (pop. ) ; a face m ărturisiri;
a-şi d e n u n ţa complicii.
Lâcher les cataractes (f ig.) a-şi v ărs ă focul asu pra cuiv a; a-şi v ărs a
inînia pe cineva.
lâcher les chiens a da frîu liber; a slobozi M ul ; a slăbi din friu/din
chingi; a lăsa in voie.

187
lâch er les écluses ( p o p . ) a v ă rsa lacrim i,
lâcher les rên es ( f a m . ) a re n u n ţa ; a abdica.
lâcher pied ( f am. ) a. a d a înapoi (f i g. ) ; a sc eschiva; b. v. aller à
Creva ni.
lâcher prise ( f a m . ) a da d ru m u l; a ab and on a,
lâcher qn. ( f a m . ) a p ărăsi pe cineva la nevoie,
lâcher s;i proie a lăsa să-i scape p rada.
lâcher son p a q u e t ( f a m . ) a . a v o rb i/a sp un e pe şleau; a v o rb i ră s p ic at;
I). v. donner à qn. son paquet.
lâcher un coup (le m ain (arg.) a aplauda,
lâcher u ne hounle a face o g afă; a scăpa porum belul,
lâcher un m ot a scăpa u n cuvin I/o vorbă,
la cheville ouvrière miezul problemei,
la chose jugée h o tă r îre a judecătorească,
la chose parle (l’elle-m êm c lucrul vo rb eşte de la sine,
la clôture! (pop. ) taoă-ţi fleanca!; ţin e-ţi bolul,
la coincer (arg.) a ard e gazul de p o m a n ă ; a lăia frunză la cîini.
la coupe est pleine s-a u m p l u t paharul.
la couper à qn. (pop. ) a. a lua cuiva p iu ilu l; li. a tă ia v o rb a cuiva.
la cour du roi P étau d ţa r a Iui Cremene/lui I’a p u ră -V o d ă ; s a t fără cîini.
la course a u x arm em en ts cursa înarmărilor.
la crever (pop. ) a m uri de foam e; a fi m o r t de foame.
la danser (pop. ) a încasa o chelfăneală/o m a m ă do bătaie.
la déchirer (arg.) v. aller à Crevant.
la dévisser (arg.) v. aller à Crevant.
lu d er des ders (p o p . ) u llim a d in tre u ltim e (ullima oră, ultim ul război
etc.).
la discussion to u rn e à l'a ig re discuţia degenerează in jigniri,
la donner belle à qn. v. la bailler belle à qn.
la donner lionne a păcăli; a d a d re p t bună.
la faire ( f a m . ) a-şi face de cap ; a face mimai ce-i place,
la faire à l'o seille à qn. (po p . ) v. dauber (s u r ) qn.
l'a ffaire craq u e afacerea se cia lină.
l'a ffa ire est dans le sac tr e a b a este ca şi fă c u tă ; tre ab a este sigură;
s-a făcut; e-n regulă,
l ’affaire prend couleur afacerea începe să se înfiripe.
la fille aînée des rois de F ran c e (fig. ) U niv ersitatea,
la flèche du P a rth e cu v in t de spirit spus la sfirşi Iul unei conversaţii,
la foire n ’est pas su r le p o n t n u e nici u n zor/nici o grabă,
la folle du logis im aginaţia,
la fourchette du p ère A dam ( f a m . ) degetele,
la fu ite! ( p o p . ) v a le a !; v. şi débarrassez-moi le plancher !
la fum ée ne vous gêne p as? nu v ă su p ă r ă f u m u l? ; v ă su p ă ră fumul?
la garder bonne à qn. a i-o coace c u iv a ; a-i coace cuiva turta,
la glisser (arg.) v. aller à Crevant.
la graisse ne l ’étouffe pas e slab ca u n ţîr/c a un ogar.
la g rande bleue/tasse ( f a m . ) marea.
la grande m u ette ( f a m . ) a r m a ta (care se su p u n e ordinelor).
la, griffe du lion p ecetea talentului.
la guerre en dentelle răzb o iu l în s e c o l u l al X Y IlI-le a .
la h a u te (arg.) în a lta so cieta te: lu m ea mare.
la h a u te couture croitorie de lux.
la haute m ousse crem a societăţii.
la h a u te pègre escrocii de anvergură.

188
la h a u te volée (Inc.) lum ea m are; în a lta societate,
laisse qulm per! (arg.) nu insista!; las-o b altâ!
laisser à désirer a lăsa do dorit,
laisser il l ’ahandon a lăsa în paragină,
laisser aller les choses a lăsa lucrurile să m eargă de la sine,
laisser à penser a d a de gîn d it; a p u n e pe ginduri.
laisser à qn. les coudées fran ch es ( f a m . ) a d a cuiva m in ă liberă; a da
deplină lib e rta te de acţiun e cuiva,
laisser clioir qn. a a b a n d o n a pe cineva.
laisser co u rir/co u ler les eaux a lăsa lucrurile să m ea rg ă de la sine.
laisser dans l ’om brc a lăsa în u m b ră.
laisser de côté a lăsa la o p a r t e ; a lăsa deoparte.
laisser des plum es (f ai n. ) a se pîvli.
laisser dormir noblesse a lăsa fudulia la o parte.
laisser dorm ir qch. a lăsa b a l t ă ; a o lăsa în c u r c a tă /m o a rtă -n păpuşoi.
laisser en frim e (pop. ) a lăsa b a l t ă ; a o lăsa înc-urcată/moavtă-n păpuşoi.
laisser en h éritag e a lăsa moştenire.
laisser en plan/en rade a o lăsa în c u r c a tă /m o a rtă -n păp u şo i; a lăsa
b altă .
laisser entendre a da de înţeles; a d a să în ţeleagă; a lăsa s ă se înţeleagă,
laisser faire a nu se sinchisi de nim ic; a u m b la cu flori la pălărie,
laisser là a lăsa b a l t ă ; a o lăsa în c u r c a tă /m o a rtă -n păpuşoi,
laisser la bride sur le cou a da frîu liber; a slobozi iïîul.
laisser la porte ouverte à a d a posibilitatea,
laisser là qn. a o ru p e /a o sfîrşi/a te rm in a cu cineva,
laisser la vie sauve à q n . a c r u ţ a pe cin eva ; a-i lăsa cuiv a viaţa,
laisser le cham p libre ( f a m . ) a lăsa cimp liber; a d a lib e rta te totală,
laisser les choses en l'é ta t a lăsa lucrurile aşa cum sint.
laisser lieu (î nv.) a perm iie; a d a limp.
laisser passer l ’eau sous le p o n t a-şi v edea de tr e a b ă /d e drum .
laisser p asser/v o ir/m o n trer le bout de l ’oreille a-şi d a a ra m a pe faţă;
a-şi lepăda/a-şi scoate m asca; a se d a în s t a m b ă ; a-şi a r ă t a a d e v ă ­
r a t a faţă; a se a r ă t a in a d e v ă r a t a lu m in ă ; a-şi arunca/a-şi sm ulge
masca.
laisser pisser Ie m érinos (pop. ) a lăsa lucrurile să m earg ă de la sine.
laisser qch. en suspens a lăsa ceva în suspensie,
laisser qn. à sec. a c u r ă ţ a pe cineva (fam..).
laisser qn. derrière soi p o u r le ta le n t/le m érite (Ut.) a întrece ne cineva
in talent/in m er it; a-1 lăsa la barieră,
laisser qn. en carafe a lăsa pe cineva m ască/cu buzele um flate,
laisser qn. en doute a lăsa pe cineva în incertitudine,
laisser qn. su r la bonne bouche a l'ace cu iva o b u n ă impresie finală,
laisser qn. tran q u ille/en p aix a lăsa pe cineva în pace.
laisser refroidir qch. ( f a m . ) a lăsa apele s ă se liniştească,
laisser ro u ler la boule a lăsa lucrurile să m earg ă de la sine.
laisser sa raison au fond d 'u n e bouteille a-şi b e a minţile,
laisser ses h ouseaux quelque p a r t a-i pu trezi/a -i răm îne oasele pe
u n d ev a; a le p ă d a papucii,
laisser tom ber a lăsa b a l t ă ; a o lăsa îu c u r c a fă /m o a rlă -n păpuşoi,
laisser tom b er/m ettre/p o ser des beignes / des boehoiis/des broqucs/ries
châtaignes/des gnons/une in an d ale/u n e pâtée (p u p . ) v. batire à Lra*
raccourcis.

189
laisser tomber qn. a d a pe cineva la/în b urd u fu l dracului,
laisser toute (attitude a da cuiva m înă liberă; a da deplină libertate
de acţiun e cuiva,
laisser une plume/des plum es a suferi o pierdere,
laisser un goût d’amertume ( l i t . ) a lăsa un gust amar.
lu lance d’A chille lancea lui Aliile (care răneşte şi vindecă).
Ja langue lui a fourché i s-a în c u rc at limba, a spus un cu v in t în loc de
altul.
la langue lui démange ave rnînoărime la limbă.
ia langue lui va comm e la navette d’un tisserand îi merge gu ra ca o
m e liţă/c a la o coţo fan ă; îi merge g u ra ca o m oară hodorogită,
la langue lui va comm e un elaquet de moulin v. la langue lui va comme
la navette d ’un tisserand.
In inain de l ’ennem i u n e a lta duşm anului,
la ma:n sur la conscience cu mînu pe con ştiin ţă/p e inimă,
la m anquer belle a scăpa ocazia; a lăsa să-i scape ocazia/prilejul; a
scăpa ciolanul din m în ă; a scăp a căciula pe a p ă ; a pierde trenul
( f i g . ) : a răm îne de căruţă,
la mesure est comble s-a în trecut/s-n depăşit m ă s u ra ; s-a mers prea
departe.
la mettre en veilleuse ( a r g . ) a nu sufla o v o r b ă ; a nu zice nici circ/nici
m iau/nici pis; a nu zice bob/neam .
In mort dans l ’âme cu spaim ă/eu m o a rte a in suflet,
la moutarde lui monte au nez i-a v e n it n m ş la ru l la nas; i-a să rit muş-
tarul.
lamper un verre a suge u n pahar.
lancer des brocards à/contre qn. a lua pe cineva în şfichi; a lua pe
cineva în zeflemea/in batjocurii/in băşcălie,
lancer qch. à tour de bras a arun ca cu putere,
lancer un ballon d’essai a încerca m area cu degetul; v. şi sonder le
terrain.
lancer un coup de pied à qn. a trage cuiva un picior în spate.
lancer une nîïaire a pu ne pe roaLe o treabă.
lancer une attaque a dezlănţui un alac.
là n ’est pas la question nu despre a s ta e vorba.
langue d’aspic lim bă otrăvită; gură rea.
langue de vipère lim b ă o tr ă v it ă ; gu ră rea.
langue verte vo rb ire populară.
la nuit (lu tombeau m oartea.
la part du lion p artea leului.
la partie n ’est pas égale părţile nu sîn t egale.
la peau! ( p o p . ) cotul şi pişcotul!; p u n e-ţi pnfla-n cui!
la peau lui démange îl m ă n în c ă spinarea.
Ia péter ( a r g . ) a-i fi foame.
Ia poiré est m olie/mure ( f a m. î n v . ) m o m en tu l esle favorabil pen tru
a acţiona.

190
la prendre (p o p .) a Incasa o chelfăneală/o m a m ă de bălaio.
la qneue entre les pattes cu coada îjil.re picioare.
la queue en trompette cu coad a birzoi.
la ramener (p o p .) a face gălăgie/gît; a se u m fla în bojoci.
larder de coups d’épée a s tră p u n g e cu sabia.
la refiler (arg.) a nu avea nici casă nici masă.
l ’argent file entre ses doigts nu i se lipesc banii d e degete.
larguer qcli. ( f a m .) a se descotorosi de ceva.
larmes de crocodile lacrimi de crocodil.
la roue de la fortune r o a t a norocului.
la route est toute tracée ştim ce av em de făcut.
la ruée vers l’or goana d u p ă aur.
la rue n ’est pas assez large pour lui merge pe două c ărări ; e b e a t mort.
la sauter (p o p .) a fi lih nit de foam e; a fi r u p t in coş de foame.
la sem aine des quatre jeudis la sfîn tu -a şte a p tă .
lasser la patience de qn. v. courir à qn. sur l ’haricot.
l ’assiette au beurre sursă de profituri.
la tête m e tourne mi se în virteşte cap u l; s î n t am eţit.
l’autre jour m ai ieri (alaltăieri); deu năzi; (mai) zilele tre cute .
la vache est à nous v icto ria e sigură.
la vallée des larm es v alea plîngerii.
la vérité, rien que la vérité adevărul, n u m ai adevărul.
la vérité toute nue ad ev ăru l gol-goluţ.
laver la mém oire de qn. de tout reproche (lit.) a reab ilita pe cineva,
laver la tête à qn. (fig. f a m . ) v. donner à qn. son paquet.
laver la tête à qu, avec du plomb (p o p .) a-i face c u iv a de petrecanie;
a-i ră p u n e cu iva ca pul/viaţa/zilele; a-i p u n e cu iva capul su b picior;
a s c u r ta cărările cuiv a; a-i m în c a cuiv a paosul.
laver le béguin à qn. v. donner à qn. son paquet.
laver un affront/une injure a s p ă la o ruşine,
l’avoir à la caille (arg.) a fi en erv at,
l’avoir à la joie/à la rigolade (arg.) a fi bine dispu3.
l’avoir à la m ouscallle (arg.) a fi scîrb it de ceva.
l’avoir beau/belle a avea sorţi de izbîndă.
l ’avoir dans le dos ( f a m . ) a. a suferi o decepţie; b. v . crever dans la
main.
l’avoir dans l ’os (arg.) a. a suferi o înfrîngere/o decepţie; b. v. couper
dans le pont.
l ’avoir sec (p o p .) a fi decepţionat.
l’avoir sur lo langue ( f a m .) a-i s t a pe lim bă; a-i um bla vorba prin
gură.
la voix comm une opinia generală,
la voûte céleste b o lta cerească,
la voûte du firm am ent b o lta cerească,
la voûte éthérée b olta cerească,
le baptême du feu botezul focului.
le bruit court aşa merge cin tecul; circulă zv on ul; u m b lă vorba,
le cas échéant d acă e cazul; ev entu al,
le céder à qn. ( tn v .) a se recunoaşte inferior cuiva,
le chant du cygne cîntecui lebedei.
l ’échapper belle a s căp a ieftin; a scăpa ca p rin urechile acului,
l’écharpe d’Iris curcubeul.

U I
lo chemin tics écoliers d m mul cel m ai lung/cel m ai oc.olit.
lécher les bottes/les pieds/les genoux de qn. a linge cizmele cu iv a; a
peria pe cineva; a u m b la cu m ăturică,
lécher les vitrines ( f a m . ) a căsca ochii la vitrine.
Iéclicr un ours a i'orma/a edu ca pe cineva.
le cœur léger cu inim a uşoară.
le cœur lui m anque n are curaj.
le cœur serré cu in im a strînsă.
le combien som mes-nous? ( f a m . ) în cîte sîntem azi?
lo concéder a ii de acord.
le coup de pied de l’une lo v itu ra /c o p ita m ăgarului.
Ic c reu x <le la ruain căuşul palmei.
le dé en est jeté zarurile au fost a ru n c a t e ; fie ce-o fi.
le défaut de la cuirasse călciiul lui Ahile; p u n c tu l vulnerabil.
Ic dernier cri u ltim u l ră c n e t (al modei) ; u ltim a modă.
le dernier des hom m es ticălos, nemernic.
Ic dernier m ot u ltim u l cuvint.
le dessous des cartes d edesubturile unei chestiuni.
Ic dessus du panier frun tea, crem a (fig. ).
le diable bat sa fem m e et marie sa l'llle p lou ă cu soare,
le diable m ’emporte si j ’y comprends un mot! să m ă trăz n e ască D u m ­
nezeu dacă pricep ceva.
le diable n ’y perd rien ( f a m . ) răul c o n tin u ă să existe (într-un lucru),
le diable n ’y verrait goutte nici dracul n -ar pricepe.
Ie diable s’cn mfile ( f a m. ) şi-a b ă g a t dracul coada.
Ic diable t ’emporte! ( f a m . ) să te ia d racu l!; dracul să te ia; d u -te d r a ­
culu i!; m în ca-te-ar puricii!; fire-ai al dra cului!; du-Le pirlii!
le dos lui démange ( f a m . ) îl m ăn în că spinarea,
le faire à la pose ( p o p . ) a face pe grozavul/pe zmeul; a face praf.
le feu n ’est pas à la m aison/au moulin nu e nici u n zor/nici o g ra b ă ;
nu d au Turcii,
le fin du fin lot. ce e m ai bun.
le fin mot de l ’histoire secretul unui lucru, al unei acţiuni.
le front liant cu fru n te a sus; pe p o a r t a mare.
le frottement du monde c o n ta c tu l cu lum ea.
le fruit défendu fructul oprit.
le giron de la patrie sinul patriei.
le grand monde lum ea m are; în alta societate.
le gros lot lozul cel mare.
le jour point mijesc zorile; se lu m inează/se c rap ă de ziuă; se zoreşte/sa
re v a rsă de ziuă; se lu p tă/s e îngînă ziua cu n o a p te a ; a in t r a t alb a-n
s a t ; a da în f a p t de zori; a se face ziuă; a miji de ziuă.
Ic jour vient d’éclore v. le j o u r point.
le m arebé aux puces h a la de v e ch itu ri; Laica L azăr ( f a m. ).
le m enu fretin (f ig.) oamenii de rînd.
1e mérite lui en revient îi revine meritul,
le mot à mot traducere literală.
l ’emporter haut la main a învinge/a se im pu ne eu u şurin ţă,
l'emporter sur qn. v. damer le pi on à qn.
le nid paternel casa părintească.
le noir rivage malurile S ty x u lu i; ţă r m u l îm p ărăţiei um brelor.
Ic parler des Halles lim baj trivial.
le père Labutte (pop. ) beţiv care bea pe ascuns.

192
 le pied lut a manqué i-a alu n ec at piciorul,
le plus tard possible cît mai t.îrziu.
le pouvoir du nombre p u te r e a mulţimii,
le premier chien coiflé prim ul v e u i l ­
le premier venu prim ul v e n it; oricine,
le prendre de haut a vo rbi de sus/din şa; a fi arogant,
le prendre sur un (certain) ton a o lu a/a se e x p rim a/a se p u r l a într-un
a n u m it mod.
le quart d’heure de Rabelais m o m e n t n e p lăc u t; m o m en t greu de trecut.
le qu'en dira-t-on g u ra lumii.
le revers de la médaille reversul medaliei.
le roi n ’est pas son cousin ( f a m. ) a Ii plin de sine; a nu-i ajunge nici
cu p ră jin a la n a s; a nu-1 m ai încăpea cămaşa,
les aligner (pop. ) a senate gologanii; a plăti.
Ic saut de lo mort salt mortal.
les avis sont partagés părerile s în t îm părţite.
les avoir à la phoque (arg.) a nu-i plăcea să muncească.
les avoir à zéro ( p o p . ) a i se face in im a cît un purice; a fi m o r t de frică.
les avoir dans les reins (arg.) a fi u r m ă r i t de poliţie.
les avoir palm ées (arg.) a nu-i plăcea să muncească.
les bras croisés cu braţe le încrucişate.
les bras m ’en tom bent a i se tă ia cuiv a mîinile şi picioarele.
les cancans v. le qu’en, dira-l-on.
les carottes sont cuites a. ( f a m . ) a fi pe m o a r te ; b. (arg.) a fi c o n d a m ­
nat.
les cartes se brouillent se în curcă treburile,
les cheveux cn hroussaille/hirsutcs cu p ăru l vilvoi/birzoi.
les choses vont/tournent m al lucrurile merg prost,
les commérages g u ra lumii.
Ies comptes de Perrette socoteala Iui N a s tr a lin Ilogea.
Ies dents ne lu i font plus m al ( f a m . ) nu-1 mai d or dinţii,
les dés sont jetés zarurile au fost a ru n c a t e ; fie ce-o fi.
les deux font la paire se potrivesc de m in u n e; s în t croiţi d u p ă acelaşi
calapod,
les durs (arg.) m u n c a silnică.
les eaux uont basses chez lui ( f a m . ) îi fluieră v in tu -n pungă.
Ie secret de Polichinelle secretul lui Polichinelle,
les envoyer (arg.) a p lăti; a cheltui.
les envoyer avec un élastique (arg.) a-şi ru pe ceva ca din suflet: v. şi
circ avare comme Harpagon.
les envoyer avec un lance-pierres (arg.) a-şi rup e ceva ca din suflet;
v. şi être avare comme Harpagon.
les feux (ie la rampe luminile ram pei,
léser I’iimuur-propre de qn. a răn i am orul propriu al cuiva.
Ies gens de la haute ( pop. ) lu m ea m a r e ; în a lta societate.
Ies honneurs l’ont étourdi onorurile i s-au u rc a t la cap.
les jeunes couches ( f a m . ) tinerele generaţii.
les lâcher (pop. ) a-şi ru pe ceva ca din suflet; v. şi être avare comme
Harpagon.
les inuins dans les poches cu m anile în b u z u n a r; fără efort; fără b ătaie
de cap.
les main» en l ’air! sus mîinile!
les mains lui démangent îl m ăn în că palm a.
les matadors de la finance rechinii marii finanţe.

193
les m ettre ( pop. ) v. déguerpir sans demander son reste.
le soleil lu it dans son ventre i so pune soarele d re p t in im ă ; i se face
foam e ; ii chiorăio m aţele <le foam e.
Ies on-dit gu ra lumii.
les oreilles lui c o rn e n t/tin ten t îi liuie urechile,
le sort en est jeté zarurile silit a ru n c a te ; fie ce-o fi.
les os lui percent la peau e n um ai piele şi oase; ii num eri oasele; ii
fluieră v in tu l prin oase.
les peines du cœ ur păsurile inimii,
les pieds lui brû len t s t ă pe ghim pi să plece.
Ies pleurs de l ’au ro re roua,
les potins gu ra lumii,
l ’esprit du m onde b u n ă creştere,
l ’esprit m alin ueigă-1 toaca,
les ra co n tars g u ra lumii.
les rues en sont pavées se găseşte p e to a t e drumurile,
lessiver qn. ( f a m . ) a. a pu ne pe cineva pe liber/pe verde ( a r g . ) ; 1). e
lu a şi căm aşa de pe cineva,
les tra v a u x forcés m u n că silnică,
le strict nécessaire stric tu l necesar,
les tro is q u arts du tem ps cel mai adesea,
les us et coutum es obiceiul p ăm întului.
les volets! (pop. ) v. bouche close/cousue !
les yeux ferm és cu ochii închişi,
les yeux hag ard s cu ochii pierduţi/răzleţi,
les yeux lourds de som m eil cu ochii cirpiţi ae sumn.
le systèm e I). (pop. ) a r t a de a te descurca,
l’établissem ent d ’une fille căsătoria unei feLe.
le talo n d’A chille călciiul lui Ahile; p u n c tu l vulnerabil,
le tem ps n ’est pas sûr v rem ea e schim bătoare,
le tem ps se brouille a . se strică v re m e a ; b. treburile merg prost,
le tem ps to u rn e a u froid se răceşte vrem ea,
l ’été prochain la vară.
l’étoile du berger Luceafărul.
le torchon brûle! s-au lu a t la ceartă, m enajul începe să seirţîie.
lettres de créance scrisori de acreditare.
leu rs chiens ne chassent pas ensem ble a nu se avea bine cu cineva.
le veau d ’or (f ig.) vifelul de aur.
levée de boucliers p ro t e s t general; răzm eriţă.
levée d’écrou eliberare din închisoare.
le v ent est tom bé a s t a t vîntul.
lever des im pôts a percepe im pozite; a sco ate dări (ini'.).
lever du jo u r re v ărsatu l zorilor,
lever du soleil ră săritu l soarelui.
lever la crête ( f a m . ) a. a-şi lua nasul la p u r t a r e ; b. a se su p ă ra .
lever la crosse en l ’a ir ( m i l . ) a depune arm ele; a capitula.
lever la m ain sur qn. a ridica m în a asu p ra cuiv a: a lovi pe cineva.
lever l ’ancre a ridica ancora.
lever la séance a ridica şedinţa.
lever la tê te (fig.) a ridica capu l; a se redresa.
lever le cam p v. ficher le camp.
lever le coude ( f a m . ) v. aimer la bouteille.
lever le drapeau blanc a ridica steagul alb.

194
lever le lièvre a face cel dintîi o propunere.
lever le m asq u e a-şi d a a ra m a po f a ţ ă ; a-şi lepăda/a-.şi scoale masca,
lever le m en ton a. a-şi lu a nasul la p u r lare ; ?). a se su p ă ra ,
lever lo nez a ridica capid (f ig. ).
lever le p atu ro n (arg.) v. déguerpir sans demander son reste.
lever le pied ( f am. ) a fugi cu încasările.
lever les épaules a d a /a s trîn g e /a ridica din umeri.
lever le siège a. a ridica asediul; b. ( f a m . ) a pleca.
lever les scellés a scoate sigiliul.
lever les y eux a-şi ridica ochii.
lever le voile ( f ig.) a ridica p e rd eau a/v ălu l ; a dezvălui.
lever son verre a ridica in sus p a h a ru l; a faca u n toast.
lever u n blocus a ridica o blocadă.
lever une a n n é e a strînge oştire.
lever u n lièvre ( f a m . ) a ridica o p rob lem ă spinoasă.
le vivre et le couvert casă şi masă.
l ’ex écuteur (les h au tes œ uvres călăul.
lézarder a u soleil a s l a cu b u r t a la soare.
l ’heure h ora H ; ora decisivă.
l'h iv e r pro ch ain la iarnă.
l'h o m m e de la ru e om o bişnuit/de rin d ; om ul de pe stra d ă .
lier conversation a in t r a in v o r b ă ; a se da în v o r b ă ; a lega o conversaţie.
lier le vent a încerca m a r e a cu d egetul; a prind e iepurele cu carul.
lieux com m uns b a n a li tă ţ i; p latitu d in i; locuri comune.
lim oger qn. a d izgraţia pe cineva; a su spen da pe cineva din funcţie.
l ’inclém ence de l ’hiver asprim ea iernii.
lire dans le jeu de qn. a descoperi jocul cu iva; a ghici intenţiile cuiva.
lire en diagonale ( f a m . ) a citi la repezeală.
lire en filigrane a cili p rin tre rînduri.
lire entre les lignes a citi prin tre rînduri.
lire la gâzei tc (arg.) V. avoir les crocs.
lire les lignes de la m ain a cili în palm ă.
livre de chevet ca rte de căp ălii.
livre de poche ediţie de b u zu n ar.
livrer passage a lăsa să treacă (ceva, pe cineva).
livrer qn. pieds et poings liés a d a pe cineva legat fedeleş.
livrer une biüa'lîe a da o 1a p tă /o bătălie.
!')ger à (V cnjelîïae de) la belle étoile a dorm i sub cerul liber,
loger i l.i iiiêiiKî enseigne ( f a m . ) a fierbe in aceeaşi oală.
loçer Ie diable daus sa bourse i-a i n t r a t şarpele în p u n g ă ; v. şi avoir
la hfiiirse plale.
loin de h\ dim potrivă.
loin (ie m oi Ia pensée de,., de p a rte de mine gin du] să...
l-'ofcsaa de jlin e rv e cucuveaua,
l ’oiseau de J u n on păunul.

l’ciseau n ’y est piii3/,;’est envolé a z b u ra t păsărică,

lo n ş cain.ïie u n ÿïSc'ac/coniiao «U jo u r sans p ain lu n g /m a re ca o zi de
post.
hirsruer u ne piaee a rivai o slujbă.
hm c-ier su r qch./cp;, ( f a m . ) a i se. scurge ochii d u p ă cova/cincva.
louer des places a iv liu e /a rezerva locuri,
louper ïe train (pop. ) a pierd.-/a ic.ïp a lrenul.

19 3
lo u p -çarou ( f a m. ) oui ursuz, impulsiv, sălbatic.
Iu et a[>prouv6 b u n şi aprobat..
lui aller droit au cœ ur a-i merge la inimă
lu tte r à qui m o rd rait la te rre le p rem ier ( f a m . ) a lu p ta p în ă la doborirca
adversarului,
lu tte r nu eoude à coude a l u p t a cot lu cot.
lu tte r corps à corps a lu p t a corp la corp.
lu tte r de to u tes ses forces a l u p t a din to a t e puterile,
lu tte r de vitesse a re c qn. a se lu a la întrecere cu cineva,
luxe de détails lux de a m ăn u n te.
m

mâclier à vide a înghiţi în sec.

mâcher de haut a m înca cu p o ftă ; a-şi înghiţi lim ba ( f a m. ).
mâcher la besogne/le travail à qn. a d a cuiva m u ră -n gură.
mâcher la rampe (pop. ) v. aller à Crevant.
mâcher les m orceaux à qn. a d a cuiva m u ră-n gură.
m achin-chouette ( po p . ) un tip oarecare.
m a [oi! pe legea mea!
maigre chère m asă p roastă.
maigre raison m o tiv neîntem eiat.
maigre réception primire rece.
maigre sujet p ricină ne însem nată.
maigrir de figure a slăbi la faţă.
main de fer dans un gant de velours a u to r it a te e x e rc ita tă cu blîndeţe.
m aintenant vous voilà averti/prévenu să n u zici că nu ţi-a m spus.
m aintenir Ia balance égale a ţine b a la n ţ a d re a p t ă ; a fi im parţial,
m aintes fois de m ulte ori; în re p e ta te /in mai m u lte rîn d u ri; nu o d ată.
maison de redressement casă de reeducare,
maîtrise de soi stăpîn irc de sine.
malade comm e un chien foarte bolnav,
mal de l’air rău de avion; ră u de înălţime.
(avoir) mangé de l’oseille (p o p . ) a i'i pro st dispus; a fi în Ioane rele.
(avoir) mangé le lard a fi v in ov at.
manger à belles dents a mînca cu p o ftă ; a-şi înghiţi lim b a ( f am. ) .
manger à deux/à plusieurs/à tous les râteliers a suge la d ou ă oi.
manger ù la m êm e écuelle a m înca dintr-o s tra c h in ă /d in tr-u n blid.
manger ù la table qui recule a se hrăni eu aer/cu vint,
manger à sa faim a m inca pe s ătu ra te .
manger à s’en, faire péter le ventre a m înc a cît ş a p te /p o p e şte ; a mînca
ca o căpu şă; a fi b ă r b a t la gură.
manger au râtelier de qn. ( f a m . ) a tr ă i/a şedea pe sp in a rea cuiva,
manger comm e quatre a mînca cît şap te/p o p eşte; a m inca ca o căpuşă;
a fi b ă r b a t la gură.
manger comm e un cochon a m înca ca u n porc,
manger comm e une mauviette a m înca ca o păsărică; a ciuguli ca o
vrabie.
manger comm e un m oineau a ciuguli ca o v ra b ie ; a m inca ca o păsărică,
manger comme 1111 ogre ( f a m . ) a m inca cît ş a p te /p o p eşte ; a mînca ca
o căpu şă; a fi b ă r b a t la gură.

19 7
m an g er de la vache enragée a m înca ră b d ă r i p ră jite ; a se hrăni ru aer;
a m înca coaste fripte; a o duce zgîriat; a l'înji la s Lele; a I rage m ila
de coadă.
m an g er de to u tes scs dents a m înca cu p o ftă ; a-şi înghiţi limba f'fam.).
m an g er du bout des dents/des lèvres a m înca în silă; a mînca ca o
mireasă.
m an g er du crique (arg.) a duce o e x is ten ţă precară.
m an ger du lard (arg.) a face m ărtu risiri; a-şi d e n u n ţa complicii.
manger du mérinos (arg.) a juca biliard.
m an ger en Suisse a m înca de u n u l singur.
m an g er la grenouille a fu ra banii unei tovărăşii.
m an g er le m orceau (pop. ) a face m ă rtu risiri; a-şi d e n u n ţa complicii,
m a n g er les pissenlits p a r la racine a l'i oale şi ulcele; a av ea g răd iniţă
pe p ie p t; a s t a cu p ă tr u n je l pe b u r t ă ; a mirosi viorelele la ră dăc ină ;
a păzi cim itirul; a se duce la rogoz; a nu mai călca iarb ă verde; a
nu m ai b ea a p ă rece.
m an g er les raisins et laisser les pépins ( f a m . ) a alege ce-i mai bun.
m an g er sa soupe avec ses larm es a înghiţi cu noduri,
m an g er ses m ots y. avaler sa langue.
m an g er son blé en lierbe/cn vert a-şi toca av erea fără a o lăsa să producă,
m an g er son capital ( f a m . ) a-şi toca averea,
m an g er son fonds avec son revenu a-şi toca averea,
m an g er son p ain blanc le prem ier a. a porni cu d reptul ; b. a începe eu
ce e mai plăcut.
m an g er son pain dans sa poclie a-şi m înca de sub unghie/de sub tălpi,
m an g er su r le pouce ( f am. ) a. a mînca la b o tu l calului; b. a minca
în fugă.
m anger su r l ’orgue de qn. (arg.) a face m ărtu risiri; a-şi d e n u n ţa com ­
plicii.
m anger tout ce qui tous tombe sous la dent a m înca şi pietre/şi mere
p ădu reţe.
m an g er to u t son soul a minca pe s ă tu rate .
m anger u n lapin (arg.) a merge la în m o rm in larea unui coleg.
m an g er un m o rceau ( f a m . ) a pune ceva in g u ră; a lua o gustare.
(uvoir) m angé ses q u atre sous v. avoir la bourse plaie.
mange ta soupe! (pop. ) vezi-ţi de treabă/d e ale laie!; nu te amesteca!
m an ier la brosse à reluire ( f a m . ) a u m b la cu m ăturică.
m an ier l ’encensoir a linguşi/a tăm îia pe cineva; a cin ta osanale cuiva.
m a n q u e r à la consigne a încălca regulam entul.
m a n q u er à l’étiq u ette a n u l'i formalist.
m a n q u e r à sa parole a n u se ţine de cuvînt.
m a n q u e r à son devoir a a b d ic a /a se a b a te de la d atorie; a nu-şi lace
d a to ria ; a nu-şi îndeplini îndatoririle,
m a n q u e r au c o n tra t a nu respecta contractul,
m a n q u e r de cbic a l'i lipsit de eleganţă (fig.).
m a n q u e r de cœ ur a l'i fără inim ă; a n u avea in im ă; a fi de p iatră,
m a n q u e r de c ra n /d ’estom ac ( f a m . ) a l'i lipsit de c u raj; a fi moale,
m a n q u e r de goût a fi lipsit de gust.
m a n q u e r de m étier a fi novice în meserie,
m a n q u e r de nerf a l'i lipsit de nerv/de energie,
m a n q u e r de pot/bol (pop. ) a avea gh in io n ; a călca în p ia tră seacă,
m a n q u e r de souffle n. a obosi repede; b. a fi lipsit de inspiraţie,
m a n q u er d’esprit d ’à-propos a nu avea prezen ţă de spirit,
m a n q u e r d’usage a încălca regulile bunei cuviinţe.

198
manquer lo luit a- şi ra!. a t i u i a .
manquer Io eoftlie a s c ă p a o c a z i a : a r ă m î n e dp c ă n i t ă ,
manquer lo train a. a p i e r d e / a s c ă p a t r e n u l ; ’o. a s e f l p a o c a z i a ; a r ă m î n e
de căruţă.
manquer qn. d’un cheveu a l'i cît p-aci să nim ereşti pe cineva,
manquer sa vie a-şi r a t a v iaţa.
manquer sou but a nu-şi atinge scopul; a r a t a lo v itu r a ; v. şi crever
dans la main.
manquer son coup a da greş; a da în b a r ă ; v. şi crever- dans la main.
manquer une occasion a scăp a ocazia; a răm ine de c ă ru ţ ă ; a scăp a
ciolanul din m înă; a s căp a căciula pe apă.
manquer un travail a ex ecu ta p ro s t o treabă,
maquiller la vérité a d e n a tn r a adevărul,
maquiller Ies brèmes (arg.) a ju c a cărţi,
marchand d’orviétan şarlatan,
marchander les consciences a m itu i pe cineva,
marcher à côté de scs lattes (p o p . ) v. avoir la bourse plate.
marcher à iront découvert a merge en fru n te a sus; a nu avea nimic
să-ţi reproşezi.
marcher à griffe (arg.) a. a merge pe jos; I). a merge apostoleşte.
marcher à la rencontre de qn./à sa rencontre a ieşi/a se d u ce/a merge
în calca/în întîm pin area cuiva,
marcher à l ’oubli (pop. ) a se face că uită.
marcher à pas comptés a. a merge încet; b. a fi pru d en t,
marcher à pas de géant a face progrese rapide,
marcher à pas de loup a merge ea o pisică,
marcher à pas/d’un pas de tortue a merge ca melcul,
marcher à pas lents a merge încet,
marcher à quatre pattes a merge în p a tr u labe.
marcher à reculons a da înapoi ca racul.
marcher il souhnit/à plein a merge ca pe ro ate; a merge stru n ă /g ă ita n ,
marcher au coude à coude a merge cot la cot.
marcher au doigt et à l ’œ il a nu ieşi din v o rb a /d in cuv în tu l cuiva,
marcher au thé (arg.) a d a în darul/în p a tim a beţiei; a se a p u c a de
b ă u tu r ă .
marcher aux ordres ( pop. ) a se supune.
marcher avec qn. a. a se p otriv i; a merge m ină-n m înă ( f i g - ) ; b. a
îm b ră ţişa cauza cuiva,
marcher cahin-caha a o duce tîrîş-grăpiş; a-şi cirpi v iaţa/traiul,
marcher comme un canard ( f am. ) a se leg ăna /a merge ca o raţă.
marcher com m e une écrevisse ( f a m . ) a m erge/a în a in ta ca racul,
marcher contre le vent a merge îm p o triv a cu ren tu lu i; a se lu p t a cu
greutăţile.
marcher dans les eaux de qn. a călca/a p ăşi/a merge pe urm ele cuiva,
marcher dans les sentiers/les chem ins battus a merge pe cărări b ă tu t e /
b ă tă to rite /p e d ru m b ă tu t,
marcher dans l ’histoire de qn. a. a fi credul; b. v. couper dans le pont.
marcher droit ( f am. ) a n u se a b a te de la d ru m u l cel d rep t/calea cea
dreaptă.
marcher d’un bon pas a merge cu paşi repezi,
marcher Ia main dans la inaiu ( f ig. ) a m erge/a lu cra m în ă -n mînă.
marcher Ia tête/l’oreille basse ( f a m . ) a merge cu coada în tre picioare,
marcher le ne* dans son manteau a lăsa nasul în jos.

199
marcher sous la bannière de qn. a lu p la sub drapelul cuiva; a îm b răţişa
cauza cuiva.
marcher sur des charbons ardents a s t a ne eărb un i aprinşi; a s t a ca pe
je r atic ; a se perpeli; a l'i în m are pîr pără.
marcher sur des œ uf a ( f a m . ) a merge eu p re cau ţie; a călca ca pe ace.
marcher sur la corde raide a fi la an ang hie/la strîm to are.
marcher sur la tete ( f a m . ) a acţion a n eb u n eşte; a o lua razna,
murener sur le corps/le ventre de qn. ( f a m . ) a. a călca peste cad avre;
I). a-i veni cuiv a de hac; a-i p un e cuiva capul sub picior ( f a m . ) .
marcher sur le(s) pied(s) de qn. a călca pe cineva pe b ă t ă t u r ă / p e coadă/
pe picior.
marcher sur les brisées de qn. a călca/a m erge/a păşi pe urm ele cuiva,
marcher sur/dans les plates-bandes de qn. a călc a/a m erge/a păşi pe
urm ele cuiva,
marcher sur les talons de qn. a fi pe urm ele cuiva,
marcher sur les traces de qn. a călea/a rnerge/a păşi pe urm ele cuiva,
marcher sur l’or v. avoir la bourse ronde.
marcher sur ses pointes ( f a m . ) a fi ţa n ţ o ş ca u n cocoş; a fi mindru/a
se ingîmfa ca u n p ă u n ; a se um fla în pene ca curcanul,
marcher sur ses principes a-şi călea principiile,
marcher vent debout ( p o p . ) v. avoir le p i m e n t sale.
(avoir) marché sur quelque herbe/sur une m auvaise herbe a nu-i fi
boii acasă; a n u fi în apele sale; a nu-i fi cuiva b ine; a n u se simţi
în apele sale.
marquer bien a fi ch ipeş/arăto s; a se prezen ta bin e; a a r ă t a bine,
marquer le coup a. a sublinia u n lucru p rin v orbe sa u fa p te ; b. a să r­
b ăto ri u n evenim ent,
marquer le pas a. a b a te m ă s u ra cu piciorul; b. a b a te p asu l pe loc.
marquer mal a a r ă t a rău.
marquer un but a m arca u n gol.
marquer un point a cîştiga o victorie; a obţine u n a v a n ta j,
m ater une révolte a p oto li/a înăbuşi o răscoală,
mauvais coucheur om arţăgos/ciufut/ursuz,
m auvaise engeance soi r ă u ; p o a m ă rea; s a l b a /p o a m a dracului,
m auvaise fortune nenorocire.
mauvaise graine soi ră u ; p o am ă rea; sa lb a /p o a m a dracului.
m auvaise herbe b u ru i a n ă ; ia r b ă rea.
mauvais pas în c u r c ă tu r ă ; bucluc.
m auvais quart d’heure m om ent greu de trecut.
mauvais sujet derbedeu.
ma vieille branche ( f a m . ) vechiul m eu prieten,
méchante affaire în c u r c ă tu r ă ; bucluc,
médecin de tous arts şarlatan.
médicament à usage interne/externe m e d icam en t de uz intern /ex tern ,
méditer un m auvais coup/une farce a p u n e la cale o lovitură,
m élanger les torchons avec les serviettes ( f a m . ) a p u n e /a b ă g a în aceeaşi
oală; a pu ne pe toţi într-o ciorbă,
m êler son grain de sel ( f a m . ) a. a-şi b ă g a nasul u n d e nu-i fierbe oala;
b. a se b ăg a în v o rb ă ca m ă ra ru l in ciorbă,
m êle-toi de tes oignons! ( p o p . ) vezi-ţi de tr e a b a t a ! ; nu te amesteca!
ménager ses effets a şti să faci impresie,
ménager une surprise a face o surpriză.
mener à bonne fin/à bien/à terme a duce la b u n sfirşit; a aduce la în de­
plinire; a face o tr e a b ă p în ă la cap ăt.

200
mener à fond de train a goni nebuneşte.
mener bien sa barque (fig. f a m . ) a-şi conduce bine b a rc a ; a se deseu"ca
bine în viaţă,
mener de Caïplic à Pilate a m îna de la A n a la Caiafa,
mener do (orco a aduce cu a nasîna/cu sila; a duce tîrîş.
mener de front plusieurs affaires a se o cupa sim u lta n de m ai mnlle
lucruri; a lu cra la mai m ulte războaie (fig. fam,.).
mener cn barque ( f a m . ) a in duce pe cineva în eroare,
mener en branle a da cel dinţii exemplul.
mener en double ( f a m . ) v. mener qn. p a r le bout du nez/par le bec.
mener grand bruit/tapage a face tă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se u m fla in bojoci,
mener grand train a tr ă i pe picior mare.
mener joyeuse vie a o duce trai pe v ă t r a i ; a o duce de m in u n e; a huzuri.
mener la barque ( f a m . ) a fi în capu l b u cate lo r; a ţine frînele.
mener la danse (peior.) a conduce o ban d ă.
mener la vie à grandes guides a tr ă i pe picior mare.
mener la vie de palace ( fam. j a o duce trai pe v ă tr a i ; a o duce de minu ne.
m ener la rie dure à qn. a-i face cuiva zile fripte/sînge rău.
mener le jeu a fi s tă p în pe situaţie.
mener le raisin au pressoir a da strug urii la teasc; a stoarce struguri,
mener les poules pisser ( f a m . ) a duce cîinii la a p ă ; a tăia fru n z ă la cîini.
mener loin a av e a consecinţe grave.
mener qn. à la baguette/en laisse a ju c a pe cineva pe degete.
mener qn. à la cravache a strînge pe cineva în chingi; a ţine h ăţu rile;
a ţine pe cineva din scurt,
mener qn. bon train a lu a repede pe cineva (f ig. ).
mener qn. en bateau a duce pe cineva cu preşul/cu zăhărelul,
mener qn. le bâton haut v. mener qn. à la cravache.
mener qn. par de belles paroles a duce pe cineva cu preşul/cu zăh ărelu l/
cu cobza/cu vorbe dulci,
mener qn. par le bout du nez/par le bec ( f a m . ) a duce pe cineva de nas;
a face pe cineva să joace d u p ă cum îi c în tă; a ju ca pe cineva pe de­
gete; a-i pu ne cuiva funia în coarne; a-i trag e cuiva un tro m b o n /
tro m b o a n e ; a p u r t a pe cineva pe la icoane; v. şi faire voir à qn. des
étoiles en plein midi.
mener qn. rudement v mœner qn. à la cravache.
mener qn. tambour battant v. mener qn. bon train.
mener un enfant à la dure a creşte un copil cu severita te,
mener une vie de bâton de chaise a-şi face de cap ; a o duce t ô t într-un
chef.
mener une vie de château v. avoir la vie belle.
mener une vie de chien a duce o v ia ţă de ciine; a duce o v ia ţ ă grea.
mener une vio de galérien v. mener une vie de chien.
mener une vie de pacha ( f a m . ) a trăi ca u n paşă.
mener une vie de patachon a o ţin e to t în tr-u n chef; a o duce în tr-u n
chef.
mener une vie de plaisirs a-şi face de cap ; a o duce t ô t în tr-u n chef,
mener une vie errante a nu se fixa nicăieri; a nu-şi găsi locul în viaţă,
mener une vie obscure a duce o v ia ţ ă retrasă.
mener un train de tonnerre a face tă r ă b o i/ ta m - ta m ; a se u m fla în
bojoci
mentir com m e un arracheur de dents a m inţi de la o b raz; a m inţi cu
n eru şin are; a sp un e gogoşi; a croi la minciuni; a tă ia (lai piroane,
menton à double otage bă rb ie dublă.

201
me prenez-vous pour un id io tî chiar aşa do p ro s t mă crezi?
mépriser le danger a în f r u n ta prim ejdia.
mépriser ses engagements a nu-şi respecta angajam entele.
mériter la corde a fi b u n de ştreang.
merle blanc p asăre rară.
mesurer la terre a face o trin tă.
mesurer les autres/qn. à son aune/à sa toise a ju d e ca pe alţii d u p ă sine.
(toutes) m es condoléances! condoleanţele mele!
mesurer ses paroles a-.şi ciuturi (bine) vorbele.
mésuser de sa chance a a b u za (le norocul său.
métier de cliicn meserie grea/oiiinuitoare.
mettez ceci sur votre calepin/cela sur vos tablettes ia n o tă de acest lu cru ;
ţi ne m in te ; vezi să nu uiţi.
mettez que je n ’ai rien dit consideră că n-am spus nimic,
mettre ù bas a d ă rîm a ; a distruge; a dobori,
mettre à chef a isprăvi,
mettre à couvert a p un e la adăpost.
mettre (un pays) ii feu et à sang a trece (o ţară) prin foc şi sabie ; a face
pîrjol; a trece sub tăişul săbiei,
mettre à garant a ga ran ta.
mettre (de l ’argent) à gauche (p o p . ) a prinde cheag; a p un e bani la
ciorap.
mettre à jour a a ctu a liz a ; a p u n e/a aduce la zi.
mettre à l ’abri a p un e la adăpost.
mettre à la Caisse d’épargne (pop. ) a b ă g a la jg h eab /la gh iozdan;
a-şi um p le ghiozdanul,
mettre à la carre (arg.) a prinde cheag; a pune ban i la ciorap,
mettre à la erapaudine (ar%.) a pune (un deţinut) în lanţuri,
mettre ù la ferraille a da la fier vechi,
mettre à la gêne a to r tu ra ,
mettre à l’amende a pune la a m en d ă /la ştraf.
mettre ù la réforme a s c o a t e / a d a l a reform ă; a a ru n ca Ia coş/la gunoi/
la fier vec.hi; a da pe girlă.
mettre à la torture a pune/a su p u n e la to r lu r ă / la ch in uri,
mettre à la voile/les voiles v. ficher le camp.
mettre à l ’épreuvc/à l’essai a p un e la încercare/la p ro b ă ; a sup un e unei
încercări.
mettre à l ’index a pune la index; v. şi clouer au pilori.
mettre à mal a strica; a deteriora,
mettre à mort a co n d a m n a la moarle.
mettre à nu a da in vileag; a da la iveală/la lu m in ă; a da pe faţă/pe
bete.
mettre à pied (pop. ) a se descotorosi de cineva; a da papucii cuiva
(f ain.) ', a o ru pe c,u cineva; a-i face v in t cuiva,
mettre ù plat (arg.) a face economii,
mettre à prix a propune spre vînzare; a scoate in vinzare.
mettre à profit a p ro fita din plin de ceva; a trage folos din ceva.
mettre à qn. des bâtons dans les roues a p u n e / a b ăg a cuiva beţe-n ro a te;
a ţine cuiva dru m u l leg at; a ţine in loc; a pune cii'lig; a s c u r ta cărările
cuiv a; a se pune cruce,
mettre à qn. du ploinb dans la tête v. mettre qn. à la raison.
mettre à qn. la corde au cou a p un e cuiva funia/laţul de git.
mettre à qn. la fişurc cn marmelade (p o p . ) a face pe cineva z o b /tăriţe;
a-i m u la/slrâm uL a cuiva fălcile ; a-i slüci cuiva m utra.

Z03
mettre à qn. la puce à 1*oreille a proveni pe cineva de o prim ejdie; a
trezi bănuieli; v. şi donner l'éveil.
mettre à qn. le marché en main (f a m . ) a sili pe cineva să aleagă din două
m i a .
mettre à qn. le pain à la main a pune pe cineva în pîine; a b ă g a /a pune
pe cineva în p ită ; a da de lucru cuiva,
mettre à qn. l ’épée dans Ies reins a pn ne cu iva sula-n co astă; a pune
cuiva cuţitul/unghi-a-n git; a slrînge m ila de coad ă; a b ă g a cuiva
cu ti tul în git.
mettre à qn. le pied à l ’étrier ( f a m . ) a croi d ru m în v ia ţ ă cu iva; a-i
deschide cuiva cale n e ted ă /c arie ră ; a tace pe cineva om; a se pu ne
piuă cuiva; a tr a g e de p ă r pe cineva (f ig. ).
mettre à qn. les nerîs à vif v. courir à qn. sur l'haricot.
mettre à quia v. clore/clouer la bouche/le bec à qn.
mettre à rançon a jefui, a p răda.
mettre à renaud/à ernn/à ressaut/à tube (arg.) v. courir à qn. sur f h a ­
ricot.
mettre à snc a face p raf şi p u lbere; a face u n a cu p ă m în tu l; a face o
a p ă şi u n p ă m î n t ; a stin ge/a şterge/a ra d e /a nimici de pe fa ţ a păm in-
tu lu i; a face (o) h a ra - p a ra ; a preface/a tr a n sfo r m a în cenuşă,
mettre à sec a seca.
mettre à terre a debarca.
mettre au ban a. a p un e la in dex ; b. a ţi n tu i pe cineva la stilpul infa­
miei.
mettre au clair a scoate ceva la lu m in ă; a descurca iţele; a-i d a de cap.
mettre nu clou (pop. ) a pu ne amanet/zălog,
mettre au compte de qn. a p un e in socoteala cuiva,
mettre au croc a p un e-n cui; a ren un ţa.
mettre au grand jour a d a în vileag/la iveală/la lu m in ă; a da pe faţă.
mettre nu monde a aduce pe lu m e; a d a naştere,
mettre au net a trece pe curât.
mettre au panier/à la poubelle ( f a m . ) a a ru n c a la coş/la gunoi/la fier
vechi; a d a pe gîrlă.
mettre au pilon v. mettre à sac.
mettre au premier plan a p un e pe prim ul plan,
mettre au rancart ( f a m. ) a pu ne pe linie m o artă,
mettre au rebut- a a ru n c a la coş/la gunoi/la fier vechi: a d a pe gîrlă»
mettre au second plan a pune pe planul al doilea,
mettre au supplice a p u n e /a su p u n e la t o r t u r ă /la chinuri,
mettre aux arrêts a pnne la arest,
mettre aux enchères a scoate la licitaţie/la m ezat,
mettre aux nues a ridica pe cineva în slăvi; a sui pe cineva in sla v a ce­
rului.
mettre aux oubliettes a. a d a u ită rii; b. a refuza s ă te ocupi de ceva/de
cineva.
mettre aux prises a a s m u ţi; a în t ă r i tă ; a face să se certe,
mettre aux voix a pu ne ia vot.
mettre bas a făta.
mettre lias les armes a depune arm ele; a c a p itu la; a se da b ă tu t ,
mettre bon ordre a face ordine/rînduială.
mettre bout à bout a pune cap la cap.
mettre cartes sur tal>!« a da cărţile pe faţă.
mettre dans Je même panier/sac a pun e/a b ăg a iu aceeaşi oală; a pune
pe toţi intr-o ciorbă.

203
mettre dans le pétrin/le bain a b ă g a pe cincva in biu’.lun/în în c u r c ă tu r ă /
Ia ap ă/in cofă; a trag e pe cineva la fu n d ; a trim ite pe cineva in gura
tu n u lu i (f ig.) ; a b ăg a pe cineva in corn de capră,
mettre dans son cüêgne (arg.) v. aimer la bouteille.
mettre de côté a pu ne b a n i la ciorap; a p rin d e /a strîng e cheag; a pune
sub s a lte a ; a pu ne b a n pe b a n ; a lega gu ra pînzei.
mettre dedans ( f a m. ) a duce pe cineva cu preşul/cu zăhărelul/cu cobza,
mettre de la sauce ( f a m. ) a lungi pelteaua.
mettre de l ’eau dans son viu a o lăsa mai moale; a se potoli; a o lua
m ai domol.
mettre de l ’ampéragc dans scs yeux (arg.) v. entrer en colère.
mettre de l’huile dans les rouages a a te n u a asperităţile.
mettre de l ’huile sur le îeu a p u ne paie pe foc; a t u r n a gaz peste foc;
a stinge focul cu paie,
mettre de l ’huile sur les plaies de qn. a alina durerile cuiva,
mettre de l ’ordre a face ordine/rinduială.
mettre des ailes aux talons v. courir à toutes jambes.
mettre des gants a se p u r t a a te n t/c u m ănuşi ; a tr a ta pe cineva cil
mănuşi.
mettre deux choses en regard a c o m p a r a ; a face co m paraţie,
mettre dos ù dos (deux personnes, deux parties) a nu d a c-îştig de cauză
• nici u neia d intre p ărţi.
mettre du baume dans le cœur a unge la inimă,
mettre du beurre dans les épinards a-şi î m b u n ă tă ţ i s im ţito r situa ţia,
mettre du coeur au travail a m unci cu tragere de inim ă/cu însufleţire,
mettre du cœur au ventre à qn. a d a cu raj cuiva,
mettre du foin dans les râteliers/dans ses bottes ( f a m. ) v. arrondir sa
pelote.
mettre du noir sur du blanc a scrie; a c om p un e opere,
mettre du plomb dans la cervelle/la tête de qn. ( f a m ) , a p u n e plum b
în capul cu iva; a-i b ăga/a-i vîrî cuiv a minţile în c a p ; a pune pe
cineva cu b o tu l pe la b e ; a da pe cineva pe brazdă,
mettre en accusation a pune sub acuzare.
mettre en appétit a deschide p o fta de m îneare; a face p oftă de mîneare.
mettre en balance a p un e în b a la n ţ ă /î n c u m p ă n ă /la cîntar.
mettre en bobine (arg.) a pu ne amane t/zălog,
mettre en branle a p un e în mişcare,
mettre eu butte a expune.
mettre cn capilotade ( f a m . ) a. v. battre à bras raccourcis ; b. casser du
sucre sur le dos de qn.
mettre en cendres v. mettre à sac.
mettre cn coupe réglée a im p un e cu rb e de sacrificiu,
mettre cn danger a p un e în primejdie,
mettre en défaut a zădărnici; a dejuca.
mettre en doute a p un e la îndoială; a p u n e su b sem nul întrebării,
mettre en échec a zădărnici; a dejuca.
mettre en évidence a p un e în e v id en ţă ; a scoate în relief; a sublinia
ceva cu tărie,
mettre en exergue v. mettre en évidence.
mettre en exploitation a d a în ex plo atare,
mettre en fuite a p u n e pe fugă/pe g o a n ă ; a lu a la goana,
mettre en gage a pu ne amane t/zălog,
mettre en garde a pu ne în gardâ.
mettre en jeu a pu ne în joc.

204
mettre en joue a ochi (cu o armă d e foc).
mettre en lambeaux v. hacher m en u comme chair à pâté.
mettre en liberté sous cautiou (j u r .) a elibera pe cauţiune.
mettre en (pleiuc) lum ière a pune în lu m in ă; v. şi mettre en évidence.
mettre en m ouvem ent v. mettre en branle.
mettre en œuvre a pu ne în aplicare.
mettre en ordre a pu ne în ordine.
mettre en peine a mîhni.
mettre en perce a da cep.
mettre en pièces v. hacher m en u comme chair à pâté.
mettre en plant (p o p .) a pune amane t/zălog.
'mettre eu plein dans le mille (f a m .) a o nim eri; a o brodi bine.
mettre en plein jour a d a în vileag/la iveală/la lu m in ă ; a da pe faţă.
mettre en poudre a pisa.
mettre en pratique a p un e în practică.
mettre en prison a b ă g a la închisoare.
mettre en quarantaine a p u n e în ca ran tin ă.
mettre eu quartiers v. hacher m enu comme chair à pâté.
mettre en question a p u n e în d is cu ţie.
mettre en rellet v . mettre en évidence.
mettre en route a porni; a dem ara.
mettre en sûreté a p a n e la adăpost.
mettre en taule (p o p .) a b ă g a la m ititica/la răcoare/la z d u p/la gros,
mettre en train a. a pu ne în acţiune/in mişcare; b. a crea b u n ă dispo­
ziţie.
mettre en vedette ( f a m .) a pune (pe cincva) în evid enţă /în valoare,
mettre cn veilleuse a o lăsa niai m oale; a se potoli; a o lu a mai domol,
mettre cn vente a pune/a scoate în vînzare; a oferi spre vînzare.
mettre tin à qcli. a p u n e c a p ă t la ceva.
mettre lin à sa vie/à ses jours a-şi pu ne c a p ă t zilelor; a-şi face seam a;
a-şi curma/a-şi ră p u n e viaţa,
mettre flamberge au vent a scoate sab ia ; a porni la lu ptă,
mettre Irein à sa langue a-şi p u n e i’rîu limbii/gurii,
mettre habit bas a se dezbrăca,
meitre hors de cause a scoate din cauză,
mettre hors de combat a scoate din lup tă,
mettre hors de soi v. courir à qn. sur l'haricot.
mettre hors la loi a scoate în afara legii.
mettre la (double) boucle (arg.) a p un e (un deţin ut) în lanţu ri,
mettre la bride sur le cou a d a frîu liber; a slobozi friul; a slăbi din M u /
din chingi; a lă s a în voie.
mettre l’accent sur a p u n e accentul pe.
mettre la chance/toutes les chances de son côté a-şi asigura sorii de iz-
bindă.
mettre la charrue avant/deTant les IkbuIs a p u n e carul în a in te a boilor,
mettre In clé sous la porte a. a pleca pe furiş/pe şest/pe n e sim ţite; a o
şl.erge englezeşte; b. a d a falim ent,
mettre la clé sur la corniche v. mettre la clé sous la porte.
mettre la crosse en l ’air a se preda.
mettre la débouclante sous le paillasson (arg.) y. déguerpir sayis dem an­
der son reste.
m ettre là dernière m ain à qch. a face/a aduce un ultini relaş,
m ettre l’adversaire échec et m a t a-şi l’ace ad ve rsarul şuh-niat.

205
mettre la faucille dans la moisson d’autrui a so b ă g a pcsl-0 ail ni; a sp
hâg'a pu !ir {f i n i . ) .
mettre lu lum ière sous U* boisseau a p u n e lum ina sub oboroc ; a ascunde
a d evărul sub oboroc,
mettre la main à la pâte/à l’œuvre a pu ne u m ărul (la r o a lă ); a împinge
la ro a tă cu cineva,
mettre la main dessus a pu ne nïîna pe; a apuca,
mettre la main sur qn. a aresta pe cineva.
mettre la pagaille partout ( f am. ) a produce dezordine peste lot.
mettre la pièce à côté du trou a nim eri ca Ieremia cu oişten-n gard.
mettre la poule au pot a trăi în belşug/în răsfăţ; a avea/u duce zile allie;
a ţine casă m are; a trăi cu banii în ladă.
mettre la puce à l’oreille do qn. a av e rtiz a pe cineva; a p un e în gardă
pe cineva.
mettre la tête au carré ( f a m . ) v. battre à bras, raccourcis.
mettre la tète de un. à prix a pu ne un prem iu pe capul cuiva.
mettre la viande au saloir (arg.) a se b ă g a în scutece.
mettre la viande dans les biîches/les toiles (arg.) a se băg a în scutece.
m ettre le cap sur ( m a r . ) a se în d r e p ta sp re; a lua direcţia.
mettre le cap sur qn. (arg.) a pîndi pe cineva.
mettre le eliapelet de Saint-Francois (arg.) a pu ne (un delinut) în la n ­
ţuri.
mettre le comble à qch. a p une capac la ceva.
mettre le couteau sur/sous la gorge à qn. a pune cuiva cu ţitu l/un g hia-n
g ît; a b ăg a cuiva cu ţi lui în gît; a pu ne cuiva sulâ-n co astă; a
strînge m iţa de coadă,
mettre le couvert/la table a pune masa.
mettre le doigt dessus a o nim eri; a nim eri în plin; a o brodi,
mettre le doigt sur la plaie a pu ne degetul pe rană.
mettre le feu a d a foc.
mettre le ïeu aux poudres a. a în fierb înta spiritele ; a aprinde b u to iu l cu
pulbere; b. a scoate pe cineva din sărite/d in b alam ale/d in ţ.îţîni/
din răb d ă r i/d in oprele; a scoate pe cineva din boii lui; a scoate din
răboj.
mettre le grappin sur qn. a pune gheara pe cineva,
mettre le holà a pune piciorul în prag.
mettre l'embargo sur a pune un em bargo asupra,
mettre le nez dehors ( f a m . ) a scoate nasul afară,
mettre le nez dessus ( f a m. ) a ghici despre ce este vorba,
mettre le pain en un four froid a face lucrurile pe dos; a îm piedica la
deal şi a despiedica la vale; a p un e caru l în a in te a boilor,
mettre le paquet (f a m . ) a face m a x im u m de efort ; a pu ne la b ă ta ie to ute
forţele.
mettre le pied a l’étrier a p u n e piciorul în scară.
mettre le pied dans la vigne du Seigneur v. aimer la bouteille.
ni?t(re le pied dehors a scoate nasul afară.
mettre le rideau (pop. ) a-şi lu a ră m as b u n ; a-şi lua ziua b u n ă ; a-şi lua
la revedere.
mettre les basruettes/les bâtons/les iriques/Ies cannes (arg.) a-şi lua
picioarele la sp in are; a o în tin d e ; a o c.îrpi/a o croi/a o ra d e /a o îm ­
p u n g e /a o tuli la fugă; a o tu n d e ; a o dosi; a o lu a din loc; a-şi lua
coada la spinare.
mettre les bouchées doubles ( f am. ) a d a bice; a d a b ă ta ie ; a da zor.

206
mettre les bouts de Itois (pop. ) a-şi Iun picioarele la spinare ; a o in linde ;
a o cîrpi/ a o croi/ a o rade/ a o îm punge/ a o Luli la fu gă/
a o (unde; a o dosi; a o lua din loc; a-şi lua coada la spinare,
mettre les l)ras cn croix a s ta cu b raţele încrucişate; a încrucişa'braţele;
a-şi incopcia mîinile; a sta cu mîinile în sin/in şolduri/iu brîu/m
b u z u n a r; a sta cu degetul în gură.
mettre les eliiens en défaut ( f a m. ) a induce pe cineva în eroare; a trage
o leapşa cuiva,
mettre les ciels sur la fosse a re n u n ţ a la moştenire,
mettre les fers au feu a se o cu pa intens de ceva.
mettre les gaz (auto) ( f a m . ) a b ă g a în viteză.
mettre les loubés (arg.) a o şterge; a spăla/a rade p u ti n a ; a o întin de ;
a o şparli; a o şterpeli; a o vira ; a o zbughi; a o tăia; a-şi lua trais 1a-n
b ă ţ ; a se duce duluta.
mettre les m orceaux eu double a m înea în fugă.
mettre les petits plats dans les grands ( f a m . ) a primi pe cineva cu toate
onorurile; a în tin d e m a s ă m are; a d a o m asă de zile mari.
mettre les pieds dans les plats ( f a m. ) a călca în străchini,
mettre les pieds quelque part a se duce undeva,
mettre les points sur les i a p un e p u n c tu l pe i.
mettre les portes en dedans (p o p . ) a comite un fu rt prin spargere.
mettre les pouces ( f a m. ) a se da b ă t u t ; a se recunoaşte învins.
mettre les rieurs de son côté a-1 l'ace de rîs pe adversar.
mettre les scellés a p u n e sigiliul.
mettre les torts de son côté a lu a a su p ra s a u n lucru.
mettre les voiles (arg.) v. déguerpir sans demander son reste.
mettre noir sur blanc a scrie negru pe alb.
mettre pavillon bas a. a cobori pavilionul; b. a se d a b ă tu t .
mettre pied à terre a descăleca; a coborî d in tr-u n vehicul.
mettre qcli. à prix a evalu a u n lucru.
mettre qch. dans la tête de qn. a-i b ăg a cuiva ceva în cap.
mettre qcli. dans l ’oreille du chat ( f a m . ) a vorbi la pereţi,
mettre qch. en lieu sûr a pune ceva la loc sigur/la păstrare,
mettre qcli. sur le dos de qn. ( f a m . ) a pu ne ceva in sp in area cuiva,
mettre qcli. sur le métier a se a p u c a de u n lucru,
mettre qeh. sur ses tablettes (lit.) a-şi n o ta /a reţine ceva.
mettre qn. à bout v. courir à qn. sur l'haricot.
mettre qn. à Ilot ( f a m . ) a readuce pe cineva pe linia de plutire,
mettre qn. à la besace v. mettre qn. sur la paille.
mettre qn. à l’air ( pop. ) a-i l'ace cuiva de petrecanie,
mettre qn. ù Fais e/à son aise a face pe cineva să se s i m t ă bine,
mettre qn. à la porte a d a afară pe cineva; a da papucii cuiva,
mettre qn. à la raison a-i baga/a-i vîrî cuiva minţile în cap; a d a pe
cineva pe b ra z d ă ; a p un e pe cineva cu b o tu l pe labe; a p u n e pe cineva
la respect; a p u n e pe cineva la rezon ( f a m . ) ; a p un e p lu m b în
capul cuiva.
mettre qn. à l'aum ône v. mettre qn. sur h paille.
mettre qn. à l ’ombre ( p op . ) a b ă g a pe cineva la m ilitiea/îa răcoare/
la gros ( p o p . ) j la zdup (po p . ) ; a tu r n a pe cineva la hirdăul lui Pe-
tcache (pop. ) .
mettre qu. à plat ( f a m . ) a obosi pe cineva,
mettre qn. à rude épreuve a sup un e pe cineva la grea încercare,
mettre qn. à son aise a tace pe cineva să se sim tă bine; a-1 încuraja,
mettre qn. à toutes les sauces ( f a m . ) a l'ace pe cineva fală la toate.

«07
m e ttre q n . N ban de la société a linl.ui pe cineva la stîlpul infamiei,
mettre qn. au bloc/au violon (arg.) a b ă g a pe cineva la m ititica/la râ-
eoare/la gros ( p o p . ) l la zdup ( p o p . ) ; a tu r n a pe cineva la hîrdăul
lui P e tra ch e ( pop. ) .
mettre qn. an coup (arg.) v. mettre qn. au courant.
mettre <<n. au courant a p un e/a ţine pe cineva la curent,
mettre qn. au défi de faire qcli. a. a p u n e pe cineva la am biţie; b. a
încolţi pe cineva,
mettre qn. au fait v. mettre qn. au courant.
mettre qn. au frais ( f a m . ) a b ăga pe cineva la răcoare,
mettre qn. ai: pas ( f a m. ) a-i băg a/a-i vîri cuiva minţile în cap: a da
pe cineva pe b ra z d ă ; a p u n e pe cineva eu foot.ul pe lafoe; a pim>’ pe
cineva la respect; a pu ne plum b în capul cuiv a; a p u n e pe cineva
la rezon ( f am. ) .
mettre qn. au pied du mur a încolţi pe cineva,
mettre qn. au pilori a ţi n lu i pe cineva la sLilpul infamiei,
mettre qn. au poteau a p un e pe cineva la zid, a-1 îm puşca,
mettre qn. au sac a p u n e pe cineva în cofă.
mettre qn. au secret a b ă g a /a pu ue pe cineva la secret/la m ititica/la
răcoare; a a ru n c a pe cineva in tem niţă,
mettre qn. au tombeau a b ă g a pe cineva (de viu) in m o r m în t; a băga
pe cineva în groapă,
mettre qn. aux arrêts a pune pe cineva la arest,
mettre qn. capot ( p o p . ) a lăsa pe cineva tab lo u ; a lăsa pe cineva cu gura
căscată.
mettre qn. dans de beaux draps a b ă g a pe cineva în bucluc/in încurcă­
tură; a b ăg a pe cineva la ap ă/in cofă; a b ăga pe cineva m esa; a băga
pe cineva în corn de c a p ră /în chichion; a trag e pe c in ev a la fund;
a trim ite pe cineva în g u ra tu nu lui ( f ig. ).
mettre qn. dans Ia confidence a îm p ărtăşi cuiva un secret,
mettre qn. dans le bain ( p o p . ) v. mettre qn. dans de beaux draps.
mettre qn. dans le bon chemin a p un e/a aduce pe cineva pe calea cea
b un ă.
mettre qn. dans le coup a. a băga pe cineva într-o acţiune ; b. a pu ne/a
ţine pe cineva la curent,
mettre qn. dans l ’embarras a p u n e pe cineva în în c u rc a tu ră /în lr-o s i tu a ­
ţie n ep lă c u tă ; a face cuiv a u n pocinog,
mettre qn. dans le pétrin a b ăga pe cineva. în bucluc/in în curcătură,
mettre qn. dans sa poche ( f a m . ) a b ă g a pe cineva in b u z u n a r; a avea
pe cineva la degetul cel mic.
mettre qn. dans son jeu a am esteca pe cineva in socotelile sale,
mettre qn. dans son tort a a r ă t a cuiva că nu are drep tate,
mettre qn. dedans ( f a m . ) v. avoir qn. j u s q u ’à l’os.
mettre qn. dehors a d a afară pe cineva ; a da papucii cuiva,
mettre qn. dehors par les épaules a d a pe cineva afară în brînci.
mettre qn. devant le fait accompli a pu ne pe cineva in faţa fap tulu i îm­
plinit.
mettre qn. en boîte ( f a m. ) a lu a pe cineva peste picior ; v. si dauber
(s ur ) qn.
mettre qn. en bouillie ( pop . ) a a d u n a pe cineva pc făraş; a face pe
cineva zo b/tărîfe; a-i stilci m u t r a cu iva; v. şi battre à bras raccourcis.
mettre qn. en capilotade ( f a m . ) a. a face pe cineva z o b /tă riţe ; a-i stîlei
m u t ra cuiva; b. a face h arcea-parcea; a lace bueăţi/1'ărîme; a sfirteca
în b u c ă ţi; a face pe cineva p ap ară.

208
 mettre qn. en cause a p n n e pe cineva în cauză,
mettre qn. en eliarpie v. mettre qn. en capilotade.
mettre qn. en ehemise v. mettre qn. su r la paille.
mettre qn. en défaut a prinde pe cineva cu o caua mică/cu m iţa -n sac.
mettre qn. en demeure de... a som a pe cineva să...
mettre qn. en goguette ( f a m . ) a a m e ţi/a înveseli pe cineva cu b ă u tu r ă ,
mettre qn. en goût a deschide cuiva p o fta p e n tru ceva.
mettre qn. en jeu a b ă g a pe cineva in b ucluc/in în c u rc ă tu ră ,
mettre qn. en porte-à-faux a pune pe cineva într-o s itu aţie prim e jd i­
oasă.
mettre qn. en quarantaine a ţin e pe cineva la dista ntă ,
mettre qn. en rogne ( f a m .) a scoate pe cineva din s ărite/d in b alam ale/
din ţîţîn i/d in ră b d ă r i; a scoate pe cineva din boii lui.
mettre qn. en selle v. faire la courte échelle à qn.
mettre qn. hors de cause a scoate pe cineva din cauză,
mettre qn. hors de circuit a scoate pe cineva din circulaţie,
mettre qn. hors de ses gonds/hors de lui v. courir à qn. sur l ’haricot.
mettre qn. mal à l ’aise a face pe c inev a s ă se s im tă prost,
mettre qn. plus bas que terre ( f a m . ) a. v. abreuver qn. d'insultes/d’in­
ju res; b. v. casser d u sucre su r le dos de qn.
mettre qn. sous clef a ţin e pe cineva închis/sub cheie,
mettre qn. sous lo charme a ferm eca pe cineva,
mettre qn. sur la paille a aduce pe cineva în /la s a p ă de lem n ; a lăsa
pe cineva sărac lipit p ă m în tu lu i; a ru in a pe cineva; a pu ne pe cineva
pe copcă; a lu a cu iva şi cenuşa din v a t r ă ; a duce de rîp ă pe cineva;
a scoate pe cineva la covrigi; a scoate cuiva dinţii şi măselele din
gu ră; a-i lua cuiv a boii de d in ain te; a scoate pe cineva Ia salam et;
a scoate pe cineva în c a p ă t ; a lăsa pe cineva în pap uci ; a lăsa pe cineva
scîndură/c a s c în d n ra; a da în g ît pe cineva ; a da de m a l pe cineva;
a lăsa pe cineva lefter; a d a g a ta pe cineva; a lăsa pe cineva pe
dru m uri.
mettre qn. sur lu sellette a p u n e pe cineva pe b a n c a acuzaţilor; a in te­
roga pe cineva,
mettre qn. sur le flanc ( f a m .) a scoate u n tu l din cineva,
mettre qn. sur le pavé ( f a m .) a a ru n c a pe cineva în s tra d ă ,
mettre qn. sur le pavois a ridica pe cineva în slăvi; a sui pe cineva in
slava cerului.
mettre qn. sur le piédestnl/le pinacle a ridica pe cineva în slăvi; a sui pe
cineva in slav a cerului,
mettre qn. sur les dents a scoate u n tu l din cineva,
mettre qn. sur Ie tapis a discuta despre cineva în a m ă n u n t,
mettre qn. sur pied a readuce pe cineva pe linia de plutire,
mettre qn. sur un hon pled a. a favoriza pe cineva; b. a sili pe cineva
să-şi facă datoria,
mettre qn. sur une affaire ( f a m . ) a cere cuiva să se ocupe de o chestiune,
mettre qn. sur une voie de garage ( f a m .) a pune pe cineva pe linie
m oartă.
mettre sa barbaque/sa l)idoche/sa canne/sa viande dans le torchon (arg.)
a se b ăg a în scutece,
mettre sabre au clair a scoate sa b ia ; a porni la lu p tă.
mettre su langue dans su poche v. avaler sa langue.
mettre sa main ail feu a pune m îna-n loc; a-şi p un e capul,
mettre sa montre à l’lieure a-şi regla ceasul.

209
 mettre sens dessus dessous a întoarce eu fun d u -n sus; a r ă s tu r n a cu
susul în jos; a face vraişte,
mettre son amour-propre/sa fierté dans sft poche ( f a m . ) a lăsa m înd ria
la o p a rte ; a lăsa fu du lia la o p arte,
mettre son bonnet de travers a fi p ro s t dispus; a li in to ane rele.
mettre son drapeau dans sa poche a nu-şi dezvălui gindurile.
mettre son grain de sel a. v. mellrc. son nez dans les affaires d'aul-rui;
1>. a sa b ă g a în v o rb ă ca m ă r a ru l in ciorbă,
mettre son nez dans les affaires d’autrui a-şi b ă g a nasul/coad a u nd e nu-i
fierbe oala; a-şi b ă g a nasul peste to t ; a-şi virî nasul în to ate ; a-i
sufla cuiva in bo rş; a sufla în borşul cuiva,
mettre son nez partout a-şi b ăg a nasul peste to t ; a-şi virî nasul in to ate;
a-şi b ă g a nasu l/co ada u n d e nu-i fierbe oala; a-i sufla cuiva iu borş;
a sufla în borşul cuiva,
mettre son pied dans tous les souliers v. mettre son nez dans les affaires
d'autrui.
mettre sous presse a d a Ia tipar,
mettre sous scellés a p u n e sigiliu,
mettre sous séquestre a p u n e sechestru,
mettre sur la m êm e ligne a p u n e pe acelaşi plan,
mettre sur la voie a d a indicaţii; a în d ru m a ,
mettre sur le m êm e pied a p u n e pe acelaşi plan,
mettre sur le trône a în ă lţa /a p u n e /a ridica in scaun,
mettre sur pied a pu ne pe roate o treab ă.
mettre tous les atouts dans son jeu a p une to tu l in joc/in mişcare; a
juca o carte mare.
mettre tous ses œ ufs dans le m êm e panier ( f a m . ) a miza totul pe o carie
( f i g . ) ; a d a to a te pe una.
mettre toute la gomm e a d a bice; a d a b ă ta i e ; a d a zor.
mettre tout en l ’air a d a t.otul peste cap.
mettre tout en œuvre a se face lu n tre şi p u nte,
mettre toutes pierres en œuvre a se face lu n tre şi punte,
mettre toutes voiles dehors a se face lu n tre şi pu nte,
mettre tout son cœur dans ses paroles a vorbi cu pasiune,
mettre tout son enjeu sur qn. a miza totul pe cineva,
mettre un bandeau sur les yeux de qn. a înşela pe cineva,
mettre un cahillot en travers de sa langue (p o p .) v. tenir ta langui
mettre un cachet sur la bouche de qn. a im pune cuiva să păstrez;? un
secret.
mettre un corps eu terre a inmovuituta pe cineva,
mettre une affaire en train a puno pe ro ate o treabă,
mettre une affaire/uue question sur le tapis a pu ne o chestiune pe t a ­
pet.
mettre une chose sous le pied/sous les pieds/sous ses pieds a disprel ui un
lucru.
mettre une chose sur le dos de qn. a a ru n c a v in a în sp in area cuiva;
a a ru n c a vin a pe altu l; a p u n e /a d a v in a pe cineva; a pune ceva in
spinarea cuiva; a pu ne r a ţ a in b ra ţe cuiva,
mettre une chose sur le métier a pu ne pe ro ate o tre ab ă,
mettre une épingle à sa cravate (arg.) v. faire rubis sur l ’ongle.
mettre une idée dans l ’esprit/la tête de qn. a b ă g a cuiva ceva in cap.
mettre une lourde eu dedans (arg.) a sparge o uşă; a comité un fu rt
prin spargere.
mettre une rallonge à ses vacance:' (fa:n.) a-şi prelungi vacanţa,

2 10
 mettre mie sourdine à qcli. ( f u m . ) a pololi: a tempera,
mettre uti ïreîn à qch. a pu ne c a p ă t la ceva.
mettre un per’.ot (arg.) v. allonger une gifle à qn.
mettre un poids dans lu balance a aru nca ceva in c u m p ă n ă /in b a la n ţă ;
a aduce u n arg u m e n t ho ţărilor,
mettre un temps fou à... a-i trebui m u lt timp să...
mettre un travail en/sur le chantier a începe o treabă,
mettre voile au vent ( f a m . ) v. déguerpir sans demander son reste.
meubler sa mémoire a-şi îm b og ăţi cunoştinţele,
meubler sa solitude a-şi alu ng a s in g u răta tea,
meubler ses loisirs a-şi u m ple tim pul liber,
meurtrir le cœur à qn. a fringe/a zd rob i/a sl'işia cuiva inima,
mie de pain (arg.) om lipsit de vlag ă/de energie,
m i-fisue, ini-raisin de voie, de nevoie; vrînd -n ev rin d ; cu sau fără voie.
m ijoter qcli. a pu ne ceva la cale.
mine de rien ( p o p. ) i a r ă să aib ă aerul; ca şi cind n -a r fi nimic.
minute papillon! ( f a m . ) stai o clipă!; stai aşa!
mirer une place a rivni u n post.
mise en jugem ent trim itere in ju deca tă.
mise en liberté eliberare; p u nere in libertate.
mise en scène p un ere în scenă; m ontare.
m ise en train pregătire.
miser sur les deux tableaux a m iza pe două tab lo u ri; v. faire double
jeu.
mitonner une affaire ( f a m . ) a preg ăti o tre a b ă pe îndelete,
m ol qui vous parle eu unul.
moitié figue, moitié raisin de voie, de nevoie; vrind-iievrînd; cu sau fără
voie.
moitié-m oitié nici bine, nici r ă u ; aşa şi aşa; ceac-pac.
m oitié... moitié ju m ă ta te ... ju m ă ta te ,
m om ent critique/décisif m o m e n t de cotitură,
mon esprit a trouvé son assiette ( f a m . ) mi-am ven it în fire.
m on œil! ( f am. ) fugi de-aici ! ; vezi să nu!
mon sang n ’a fait qu’un tour am fost răscolit/im presionat,
m onter à cru a călări fără şa; a călări pe deşelate.
monter ù la tête a se u rc a la cap (vinul),
monter à l ’échelle ( f a m . ) a nu şti de g lu m ă ; a o lu a 111 serios,
monter à qn. une couleur d’une bonne teinte (arg.) a tra g e /a rad e/ a
cirpi/a d a o p a lm ă cuiva; a-i şterge/a-i lipi cu iva o p a lm ă ; a păgubi
pe cineva de-o palm ă,
monter au pinacle a ajunge la o s itu a ţie înaltă.
monter d’ua cran a. a urca eu o t r e a p tă ; b. a cîştiga în valoare, în i m ­
p o rta n ţă .
monter en flèche a. a avea o ascensiune r a p id ă ; b. a creşte (despre p r e ­
turi ).
monter en graine a ră m ine fa tă b ă tr in ă ; a îm pleti cosiţă a lb ă ; a inibă-
trini în v a tră .
monter la garde a. a face de gard ă /d e s t r a j ă ; b. (arg.) a a ş t e p ta m u lt
şi bine; a i ss lungi urechile a şte p tîn d ; a i se urî aşl?pthul.
m oiner la tête à ;jn. a b ă g a litile ( f a m . ) ; a întărîta pe cineva,
monter le coup à qn. v. mener qn. p ar le bout d a nez/par le bec.
monter le job à qn. ( f a m . ) v. mener qn. par le boul d a nez/par le bec.
monter qcli. en épingle a face p a r a d ă de ceva; a pune in evid enţă;
a scoale in relief.

211
monter sur la brèche a urca pe baricade,
monter sur le billard ( f a m . ) a u rc a pe m a s a de operaţie,
m onter sur les planches /sur les tréteaux a se face ac to r ; a in t r a în tea­
tru .
monter sur ses ergots a. a tace pe cocoşul; I). a deveni agresiv,
monter sur ses grands chevaux v. entrer en colère.
monter sur son dada a şti u n a şi bu nă.
m onter un bateau à qn. ( p o p . ) a-i ju c a un renghi/o festă cuiva,
monter un canular n. a m istifica; b. a-i ju c a cuiva u n renghi/o Testa,
m onter un coup a preg ăti o lovitură.
m onter une cabale a urzi o intrig ă; a ţese inlrigi/pinzele; a b ă g a intrigi,
m onter une garde & qn. ( f a m . ) v. donner à qn. son paquet.
m onter une sclc à qn. v. casser la tête/le bonnet à qn.
monté sur des collasses scrobit, emfatic.
montrer à qn. la lune dans le puits v. mener qn. par le bout du nez/
p ar le bec.
montrer à qn. son bec Jaune/son béjaune (Ut.) a a r ă t a cuiva că se în­
şeală.
montrer beau a fi arăto s/c h ip eş; a se p re z e n ta bine,
montrer de quel bois on se chauffe a a r ă t a ce-i p o ate pielea,
montrer du doigté a dovedi is c u sin ţă/ta ct (în comportare),
montrer du mépris il qn. a a r ă t a d ispreţ fa ţă de cineva,
montrer la porte à qn. a a r ă t a cu iva u şa ; a d a afară pe cineva,
montrer la t o î c à qn. a a r ă t a cuiva calea.
montrer le bout de l ’oreille a-şi d a a ra m a pe î a ţ ă ; a-şi scoate masca,
montrer le bout de son nez a-şi face apariţia,
montrer le bout du nez a se tr ă d a ; a lăsa să i se v a d ă intenţiile,
montrer le chem in a. a d a cel din lii ex e m p lu l; b. a fi deschizător de
drum uri.
montrer le dos à qn. a. a în to arce cuiva spatele/d osu l; a în toarce cuiv a
ceafa; I). a p ărăsi brusc pe cin eva ; c. a adopLa o poziţie c o n tr a r ă ;
d. a porni în direcţie co ntrară,
montrer le poing à qn. a a r ă t a cuiva pum nul.
montrer les cornes (f i s- ) a-şi a r ă t a colţii/ghearele; a sco ate coarne,
montrer les dents/les griffes/le crocs v. montrer les cornes.
montrer les talons a face stin g a -m p re ju r; a-şi lua tă lp ă şiţa /v a le a ; a-şi
lu a picioarele la s p in a re ; a-şi face coad a colac,
montrer patte blanche a a r ă t a un perm is; a sp un e parola,
montrer qch. sous un jour favorable a pre z e n ta ceva într-o lu m in ă
favorabilă.
montrer qn. du/au doigt ( f ig. ) a a r ă t a pe cineva cu degetul,
montrer son cœur ü nu a se a r ă t a aşa cum este,
montrer un visage de fer a fi in transigent.
m ontrez-moi les talons! închide uşa pe d in a fa ră ! ; ia-o din loc ! ; şterge-o ! ;
hai să-ţi v ă d m e r su ’ ! ( pop. ) .
morceau par morceau b u c a tă cu b u cată ,
mordre à belles dents a m uşca cu poftă.
mordre à l ’appût a se lăsa prins in mreje: a se lăsa m o m ii; v. şi couper
dans le pont.
mordre à l ’ham eçon v. mordre à l'appât..
mordre la poussière a fi doborît, in lu p t ă ; a fi învins,
mordre le coussin (arg.) v. faire d u zèle.

213
mort aux roches! (pop. ) jos sticleţii!
mot à mot cu v in t eu euvint.
mot d’ordre cu v in t de ordine; lozincă,
motion de censure m o ţiu n e de cenzură,
moucher qn. ( f a m . ) v. donner à qn. son paquet.
moucher sur qn. (arg.) a face m ă rtu risiri; a-şi d e n u n ţa complicii,
mou comme une chifle ( f a m . ) m olîu; moale ca o cîrp ă; lipsit de vlagă/
de energie.
moudre les côtes à qn. a-i ru pe cuiva coastele.
moudre qn. de coups v. battre à bras raccourcis.
mouiller de larmes a u d a cu lacrimi.
moule à pipe m u t r ă caraghioasă.
moulin à paroles ( f a m . ) flecar; m o a r ă stric ată.
mourir i\ la peine a. a m û ri la dato rie; 1). a nu se lăsa nici m o rt.
mourir au champ d’honneur a c ădea pe cim pul de b ătaie.
mourir au leu a m u ri în lu p t ă ; a răm îne pe cîm pul de lu p tă.
mourir avant l ’heure a m û ri de t î n ă r ; a m uri cu zile.
mourir comm e un chien a m u ri ca u n cîine; a m uri p ă ră s it de toţi.
mourir dans sa peau a fi incorigibil.
mourir debout a m u ri în p lin ă a ctiv itate.
mourir de chagrin a m u ri de inim ă rea/d e su p ă r a re ; a se sfîrşi la inimă,
mourir de faim a m uri de foam e; a fi m o r t de foame,
mourir de honte a-i crăpa/a-i plesni obrazul de ruşine,
mourir de mort violente a m u ri de m o a rte v io le n tă ; a m uri de mîna
cuiva.
mourir de rire a m ûri de rîs; a se omorî de ris.
mourir de sa belle mort a m uri de m o a r te b u n ă ; a muri în p a lu l său.
mourir en héros a m ûri ca un erou; a m uri m o a rte de erou; a muri
vitejeşte.
mourir jeune a m uri în floarea vîrstei.
mourir les armes à la m ain a m u ri cu a rm a în mînă.
mourir plein de jours a m uri cu zile.
mourir sur la brèche a m u ri pe baricade.
mourir sur le coup a m u ri pe loc.
mourir sur un fum ier a m uri in mizerie; a m uri fără p e rn ă la cap.
mourir sur un grabat a m u ri in mizerie; a m u ri fă r ă p ern ă la cap.
moustache en croc m u s t a ţ ă în furculiţă.
m oustaclie(s) tom bante(s) m u s tă ţ i (ca) pe oală.
mouton enragé mielul tu r b a t.
 n

nager dans la joie ii nu-şi (mai) încăpea în pielo de bu cu rie; a nu-

inai ţine p ă m in tu l de bucurie; a n u m a i p u te a de b ucu rie; a un
m a i şti ce să Iacă de bucurie; a creşte inim a în cineva de b u c u ­
rie; a-i creşte inim a in p ie p t; a-i zb u rd a cuiva inim a; a rad ia de b u ­
curie.
nager dans l’encre (arg.) a n u fi la curent, cu ceva.
nager dans les huiles (pop. ) a se în vîrti în cercuri înalte,
nager dans l ’or/dans l ’opulence a în o ta în au r; v. şi avoir la bourse
ronde.
nager en grande eau a tră i în belşug/in răsfă ţ; a ţine casă mare,
nager entre deux eaux/entre deux parties a îm p ăca şi c apra şi varza,
n ’nirner que plaies et bosses a c ă u ta cea rtă/p ric in ă/rîcă; a s l a cu to po­
rul la b rîu ; a c ă u ta c e a rtă cu lum inarea,
naître à une chose a prin de gu st de ceva.
n ’aller que d’une jambe (fig. f am . ) a merge p ro s t; a şchiopăta,
n ’aller que par bricoles v. user de fuites.
n’allez pas croire să n u crezi/să n u-ţi închipui c u m v a că.
narguer les soucis a nn avea h a b a r de griji,
naviguer dans les eaux de qn. a fi în relaţii cu cineva,
naviguer de conserve ( m a r. ) a navig a îm p re u n ă cu alte vase.
naviguer entre les éeueils a e v ita cu dibăcie obstacolele,
n ’avoir aucune lum ière sur qch. a nu şti nim ic despre ceva.
n ’avoir aucune mémoire a nu-şi a m in ti de nimic,
n ’avoir cure de qch. (n ’en avoir cure) a nu-i p ă sa de ceva; a nu-i păsa
nici cit negru su b ung hie; a p u n e la ceafă; a-şi pu ne pălăria
pe-o ureche; a-i păsa cuiva ca de ză p a d a de a n ţ ă r ţ ( f a m. ) .
n ’avoir de comptes à rendre à personne a nu avea de d a t socoteală
nim ănui.
n ’avoir d’yeux que pour qu. a nu a vea ochi decît p e n tru cineva; a
m în ea pe cineva din ochi; a se u ita la cineva ca la soare/ca la u n ci­
reş c o p t; a sorbi pe cineva într-o lin gu ră de apă.
n ’avoir jam ais été à pareille fête/noce a fi încîntat/fericit.
n ’avoir jam ais été dans un tourbi pareil ( f a m . ) a nu fi fosL n iciodată
intr-o situ aţie a li t de grea.
n ’avoir jam ais une parole plus haute que l ’autre ( f a m . ) a avea s t ă p î­
nire de sine.
n ’avoir l ’air de rien ( f a m . ) a. a nu p ă re a m are lu cru ; a nu face impresie;
b. a p ă r e a că e simplu, uşor, floare la ureche.

2 14
n ’avoir le/de cœur « rien ( f a m . ) a nu avea chef (ie niinio; a nu-i
l'i inima la nimic,
n ’avoir ni croix ni pile v. avoir la bourse plais.
n ’avoir ni leu ni lieu a nu avea nici casă nici masă; a fi/a umbla
cu traista-n b ă ţ; a nu avea unde să-şi ploce/să-şi p u n ă capul; a .se
m u ta ca ţiganul cu cortul; a nu avea nici cer nici p ă m î n t; a l'i de pe
drum uri; a avea casa cucului; a s t a sub căciulă; fără (de) c ă p ă l ii;
a nu avea nici u n căpălii.
n ’avoir ni foi ni loi a nu avea scrupule.
n ’avoir ni mine ni façon a nu avea nici un haz/nici un chichirez,
n ’avoir ni paix ni trêve ( f am. ) a nu av ea nici o clipă de răgaz,
n ’avoir ni queue ni tête a nu avea nici cap nic i coadă; a nu avea
nici o n o iin ă/un rost.
n ’avoir ni rime ni raison a nu avea nici cap nici c o a d ă ; a nu avea
nici un sens/nici o noim ă, nici un rosl/nici u n chichirez; a nu
av ea nici în cepu t nici sfirşit.
n'avoir ni sou ni maille v. avoir la bourse plate.
n ’avoir ni vent ni nouvelle (ie qn./qcli. a nu avea nici o veste des­
pre cineva/ceva.
n ’avoir où reposer sa tête v. n'avoir n i feu n i lieu.
n ’avoir pas d’alpha sur les hauts plateaux ( f a m . ) a fi chel ca-n p alm ă;
a l'i chel ca o lu nă plină,
n ’avoir pas de chemise a fi sărac lipii pămîntului.
n ’avoir pas (le comptes à rendre a nu d a socolealâ.
n ’avoir pas d’égal a nu av ea pereche/asem ănare, soţ; a nu avea sea­
m ăn pe lume; a ti fără pereche,
n ’avoir pas de moelle dans Ies os a ii lipsit de vlagă,
n ’avoir pas de mœurs a nu avea principii (morale),
n ’avoir pas de nom a fi incalificabil.
n’avoir pas de plomb dans la tête a fi u şu ratic/zăp ăcit/aiu rit.
n ’avoir pas (le prix a fi de m are valoare; a avea o mare valoare,
n ’avoir pas de quoi se mettre sous Ia dent a nu avea nimic de pus in
gură.
n ’avoir pas de tête a nu avea cap ; a nu se gindi la nim ic; a u ita ce
are de l'ăcut.
n ’avoir pas d’heure ( f a m . ) a nu av ea program fix.
n ’avoir pas d’oreille pour qch./qn. a nu voi să ştie de ceva/cineva,
n ’avoir pas été derrière la porte Ie jour de la distribution (fam. ir.) v.
être bêle à faire plaisir.
n ’avoir pas froid aux yeux a av ea tup eu; a da cu b a rd a în lună.
n ’avoir pas gardé la barrière/les cochons/les dindons ensemble a nu fi
păzit porcii îm preună,
n ’avoir pas grande foi aux reliques de qn. a nu prea av ea încredere
in cineva.
n ’avoir pas inventé la poudre ( f a m . ) a nu fi in v e n ta t praful de puşcă:
a nu l'i p rea deştept,
n'avoir pas l ’air d’y toucher a p ărea că nici usturoi n-a m încat, nici
gura nu-i miroase,
n ’avoir pas Ia moindre idée a mi av ea nici cea mai mică idee.
n ’avoir pas Ie choix a nu avea de ales; a nu avea încotro,
n ’nroir pas Ie cœur à qch. a uu-i fi am in te de ceva; a nu-i arde de
ceva.

3 15
 n ’avoir pas le cœur do, n nu-i veni să; a nu-1 slobozi/a nu-1 lăsa/
a nu-1 r ă b d a pe cineva inima să; a nu se in d u ra să.
n ’avoir pas le pied marin a av ea rău de mare,
n ’avoir pas le plus petit mot à dire a nu a vea drep tu l la cuviut.
n ’avoir pas le sons com m un v. n ’avoir n i rime ni raison.
n ’avoir pas les épaules assez ïortes/largcs a nu li la înă lţim e /la în ăl­
ţimea sarcinii sale,
n ’avoir pas le sou/ie rond v. avoir la bourse plate.
n ’avoir pas les yeux dans sa poche a av ea ochiul ager.
n ’avoir pas le temps de chercher ses puces/de se tourner a nu m ai şti
undo-i este/stă capu l; a nu-şi v ed ea capul de treabă,
n ’avoir pas où reposer sa tête a nu av e a nici casă, nici m asă.
n’avoir pas sa langue dans sa poche a av e a daru l vorbirii,
n ’avoir pas son pareil a nu av e a perech e/a se m ăn are; a fi ia r ă p ere­
che.
n ’avoir pas un crob pelot (arg.) v. avoir la bourse plate.
n ’avoir pas une goutte de sang dans les veines a i'i lipsit de vlagă,
n ’avoir pas un îiïrelin v. avoir la bourse plate.
n ’avoir pas un fil/un poil de sec ( f a m. ) a fi lac de su d o are; a fi
n ă d u ş it leoarcă; a fi n um a i o apă.
n ’avoir pas un mom ent à soi ( f a m. ) a nu av e a nici o clipă de răgaz,
n ’avoir pas un rotin/radis/rond/maravédis (p o p . ) v. avoir la bourse
plate.
n ’avoir pas un rouge liard v. avoir la bourse plate.
n ’avoir pas un sou vaillant v. avoir la bourse plate.
n ’avoir plus de ïil sur la bobine (arg. ), n’avoir plus de poil su r le
caillou ( p o p . ) a fi chel ca-n p a lm ă ; a fi chel ca o lu n ă plină,
n ’avoir plus de jam bes a. a obosi repede; b. a fi frîn t de oboseală; a
nu-şi m ai sim ţi picioarele; a cădea din picioare de oboseală; a nu
m ai p u te a de picioare/do oboseală; a fi r u p t în spate,
n ’avoir plus de paille sur le tabouret (arg.) a li chel ca-n p a lm ă ; a fi
chel ca o lu n ă plină,
n ’avoir plus la tête à sol a-şi pierde capul.
n ’avoir plus les yeux en lace des trous ( p o p . ) v. avoir le pi me nt sale.
n ’avoir plus mal aux crocs (p o p . ) v. aller à Crevant.
n ’avoir plus que le souîfle a trage să moară.
n ’avoir plus que les yeux pour pleurer a fi p ie r d u t to tu l; a nu-i mai
răm în e nimic.
n ’avoir plus sa/la tête à sol a-şi pierde capu l/c u m p ătu l/b u so la /stăp i-
nirea de sine/calmul/sîngele rece.
n ’avoir plus un patard v. avoir la bourse plate.
n ’avoir point de conscience a fi lipsit de conştiinţă/de scrupule,
n ’avoir point de front a n u avea ruşine ; a i'i neruşinat,
n ’avoir que du bec a fi n u m ai g u ra de cineva,
n ’avoir que la cape et l ’épée a fi sărac lipit păm întului.
n ’avoir que la peau et/sur les os a fi n u m a i piele şi oase.
n ’avoir que I’dig (arg.) v. avoir la bourse plate.
n ’avoir qu’une idée eu tête a o ţine u n a şi b u n ă.
n ’avoir qu’une parole a se ţin e de c u v în t/d e v o rb ă ; a-şi ţin e cuvintul.
n ’avoir qu’un filet/un souffle de vie v. être à la mort.
n ’avoir qu’un geste à fairo pour a fi d eajun s u n gest p e n tr u a.
n ’avoir qu’un souffle de vio a i'i fo arte s lă b it; a se ţine în tr-u n
fir de a ţă.
n ’avoir qu’un temps a fi trecător/efem er.

216
n ’avoir l'ion îl envier ii personne ( f a m . ) a nu-i mai treb u i n im ic; a
av ea t o t oe-i trebuie,
n ’avoir rien n ïrire (pop. ) a n u avea nimic, de pus în gură.
n ’avoir rien à perdre a nu avea nimic de pierdut,
n ’avoir rien à redire a nu av ea nimic îm potrivă,
n ’avoir rien à se mettre sous la dent/dans le fusil a n u avea nim ic
de pus în gură.
n ’avoir rien à voir avec a nu a v e a nimic de-a face cu.
n ’avoir rien dans la tête ( f a m . ) a a vea lărîţe în cap.
n ’avoir rien dans le corps v. avoir les crocs.
n ’avoir rien de com m un avec qn. a n u avea nici in clin nici în m în eeă
cu cineva; a nu av e a nimic com un cu cineva,
n ’avoir vu que son clocher/que le clocber de son village a nu fi ieşit
din bîrlog; a n u cunoaşte lu m ea ; a fi lipsit, de experienţă,
ne battre plus que d’une aile a fi la a nanghie/la s t rîm to a r e ; a nu-i
fi moale; a o b ă g a pe mîneeă; a o în curca; a-i ajun ge cu iva cu ţitu l
la os; a-i ajun ge cu iva m ucul la deget,
ne céder en rien à qn. ( f a m. ) a. a n u fi m ai prejos decit cinev a; b.
a n u se d a b ă t u t ; c. a n u se lăsa cu u n a cu două.
ne chercher que plaies et bosses a c ă u ta ceartă/p ric in ă /rîcă; a c ă u ta
ceartă cu lu m in area aprinsă,
ne comprendre que dalle (p o p . ) a n u pricepe o iotă; a nu-1 tă ia pe
cineva cap u l; a se u i t a ca pisica-n c a le n d ar; a nu-şi d a s e a m a de
nim ic; a ave a p erd e a la ochi.
ne compter pour rien a fi c a n ti ta t e neglijabilă; a nu fi lu a t în seam ă,
ne connaître ni Dieu ni diable ( f a m . ) a n u se teme de nimeni şi de
nimic; a da cu b a r d a in lună.
ne connaître qn. ni de près ni do loin a nu cunoaşte deloc pe cineva,
n ’éeouter que d’une oreille a-i in tra pe o ureche şi a-i ieşi pe alta /p e
cealaltă.
ne craindre ni Dieu ni diable ( f a m . ) a nu se teme de nim eni şi de
nimic; a d a cu b a r d a in lună.
ne demander que plaies et bouses a c ă u ta c e a rtă/p ricin ă/rîcă; a c ă u ta
ceartă cu lum ina re a aprinsa,
ne dépendre de personne/que de soi a nu depinde de nimeni,
ne dire ni oui ni non a nu spu ne nici da nici b a ; a r ă s p u n d e cu
ocolişuri.
ne donner aucune attention à a nu d a nici o atenţie,
ne donner quartier à personne a nu c ru ţ a pe nimeni,
ne dormir que d’un œ il a dorm i ie pureşte; a dorm i som nul iepurelui,
ne dormir que sur Une oreille a dorm i iepureşte; a dorm i som nul iepu­
relui.
ne faire de quartier à personne a 1111 c ru ţa pe nimeni,
ne faire ni froid ni chaud (ù qn.) a-i fi indiferent; a-1 lăsa rece.
ne faire/n ’en faire ni une ni doux ( f a m. ) a nu s t a la ginduri.
ne faire œuvre de ses» dix doigts ( f a m . ) v . rester les bras croisés.
ne faire qu’aller et venir ( f a m . ) a se în to arce într-o clipă,
ne faire/n’en faire qu’un a fi strîns uniţi,
ne faire qu’un bond a da o fugă.
ne faire qu’une bouchée d’un adversaire a-şi învinge uşor u n ad v e rsar;
a-i veni repede de hac.
ne faire qu’une flambée a fi loc de paie.
ne faire qu’un somme a dorm i neîntors; a se aşterne pe so m n ; a se
întin de somnului.

2 17
ne faire semblant de rien ( f a m. ) a se face rfi plouă,
ne faites pas l ’eufant! nu fi copil!; ce, eşli copil!
ne jam ais passe* qc-li. ù l ’as ( f a m . ) a nu re n u n ţ a nicio d ată la ceva.
ne (plus) jurer que par qn. a adm ira orbeşte pe c in e v a ; a fi în extaz
în faţa cuiva.
ne laisser à qn. que le sac et les quilles a aduce pe cineva in/la sapă
de lemn.
ne laisser que les quatre murs a lua to t d intr-o casă; a lăsa pereţii goi.
ne l ’avoir pas volé a fi meritat- u n lucru.
ne le céder ù personne a. a nu se da b ă t u t ; b. a n u se lăsa (cu u n a en
două).
ne le céder en rien aux autres a nu fi/a nu se lăsa mai prejos decît
alţii.
n ’en faire jam ais d’autres a sc ţine n u m a i de. boacăne,
n ’en faire pas lourd a nu se omorî cu tr e a b a ; a nu se speti m uncind,
n ’en faire qu’à sa tête ( f a m . ) a nu asculta de nim eni; a face n u m ai
ce-1 taie c a p u l/d u p ă capul său.
n ’en jetez plus, la cour est pleine ( f a m . ) de ajuns, sîntem edificaţi;
cu rte a este lăm u rită,
n ’en parlons plus să n u m ai vorbim despre asta.
n ’en pas croire ses yeux/ses oreilles a nu-şi crede ochilor,
n ’en pas faire à deux fois a nu s t a la gînduri.
n ’en pas mener long a nu o duce mult.
n ’en pas revenir a i se tă ia respiraţia; a fi uim it,
n ’en pas tourner la main a nu se sinchisi de nimic,
n ’en pouvoir plus a-i ieşi cuiv a/a scoate lim b a de-un cot.
n ’entendre ni à üue ni à dia a 1111 asculta de nim en i; a face m im ai ce-1
taie capul.
11’en voir plus clair (pop. ) a se în fu ria ; a-şi ieşi d in fire.
n ’en vouloir rien rabattre a nu lăsa din preLenfii.
n ’épargner ni gautier ni garguille a .n u c ru ţ a pe nim eni; a u m b la fără
m en aja m en te.
ne pas aller à la ceinture de qn. a nu aju ng e nici p in ă la degetul cel
mic al cuiv a; a nu se p u te a c o m p a r a /m ă s u ra cu cineva,
ne pas aller loin (fig., f a m . ) a. a fi lipsit de v aloare; b. a fi cu u n picior
în gro ap ă; c. a nu progresa; a nu ajunge departe,
ne pas arriver à faire surface ( f a m . ) a nu reuşi să iasă la liman,
ne pas arriver à la cheville de qn. a nu aju ng e nici pin ă la degetul cel
mic al cuiva; a nu se p u te a co m p a r a /m ă su ra cu cineva,
ne pas attacher ses chiens avec des saucisses ( f a m . ) a fi zgîrie-brînză;
a tr e m u r a d u p ă b a n ; a da ca din ochii lui; a fi cu m p lit la b ani;
p u n g a la g u ră i-a făcu t păianjeni,
ne pas attendre son reste ( f a m . ) a nu m ai insista; v. şi déguerpir sans
demander son reste.
ne pas avancer d’un pouce/d’une sem elle a. a nu se clinti din loc; b.
a nu da înapoi; a răm în e ferm pe poziţie,
ne. pas avoir assez de ses yeux pour pleurer a-i seca ochii de a ti ta
plîns.
ne pas avoir bonne presse a fi pro st v ăzu t.
ne pas avoir de quoi remplir une (lent creuse a nu-i ajun ge nici pe o
măsea.
ne pas avoir inventé le fil à couper le beurre ( f a m. ) a nu fi i n v e n t a t
a ţ a m ăm ăligii/praful de p u şc ă; a nu fi p re a deştept.

218
ne pas avoir l ’air à la fête a nu-i ard e de distracţii,
ne pas avoir l ’air bien partagé a av ea u n a er nev ino vat,
ne pas avoir la reconnaissance (lu ventre ( f a m . ) a fi in g r a t fa ţă de col
ce l-a ţ i n u t pe mîneare.
ne pas avoir l ’esprit à qch. a nu-i a rd e /a nu-i fi a m in te de ceva.
ne pas avoir qn. à la lionne (p o p . ) a lu a pe cineva la ochi.
ne pas avoir sa langue dans sa poclie ( f a m. ) a nu avea gu ra cu su tă:
a şti să dea cu g u ra; a fi b u n de g u ră; a da din g u ră / din clonţ ;
a-i da cu c la n ţa ; a fi b u n de c la n ţă ; a avea papagal,
ne pas avoir toute sa raison a nu fi in ţoale m inţile; v. şi avoir
la tète fêlée.
ne pas avoir une goutte de sang dans les veines a avea a p ă în vine;
a fi bleg; fierbe sîngele într-însul ca într-o coajă de rac m o rt/c a
în tr-u n rac, m ort.
lie pas avoir un pelot/la queue d’un ( p o p . ) v. avoir la bourse plate.
ne pas avoir un poil de sec ( f a m . ) a fi n ă d u şit leoarcă; a fi lac de
sudoare.
lie pas avoir un poil sur le caillou ( f a m . ) a fi chel ca-n p a lm ă : a fi
chel ca o lu n ă plină,
ne pas blaguer avec qn. a lua pe cineva in serios,
ne pas bouder à la besogne a nu se da înapoi de la treabă,
ne pas bouder à table a m inca cu po ftă, fără nazuri,
ne pas casser les vitres a nu fi m are lu cru/m are scofală,
ne pas céder facilem ent a nu se d a b ă t u t ; a fi ta re in fălci,
ne pas céder un pouce de terre a n u ceda o b u c ăţic ă de p ăm în t.
ne pas couper dans le ceinturon (arg.) a nu se lăsa tras pe sfoară,
ne pas courir les rues a nu se găsi pe to a te drumurile,
ne pas cracher dessus ( f a m . ) a-i plăcea; a pune p re ţ pe ceva.
ne pas cracher sur le pognon (p o p . ) a fi m o r t d u p ă bişlari.
no pas daigner lever le petit doigt ( f a m . ) a n u catadicsi să m işte nici
m ă c a r u n deget; v. şi ne p as en ficher un clou.
ne pas décoller ( pop. ) a se ţine scai de cineva,
ne pas demander son reste v. déguerpir sans demander son reste.
ne pas demeurer en place a nu p u te a s t a locului; a nu av ea asLîmpăr;
a a vea m încărim e la tălpi,
no pas demeurer cn reste a nu răm îne mai prejos,
ne pas desserrer les dents/les lèvres a nu-şi descleşla fălcile; a nu
scoate/a nu rosti o v o rb ă ; a nu deschide gura.
ne pas dire une broquille (arg.) v. avaler sa langue.
ne pas dire un traître mot v. avaler sa langue.
ne pas donner l’éveil a nu atrag e atenţia.
ne pas donner sa part aux chats/aux chiens a. a n u re n u n ţ a la d r e p t u ­
rile sale; b. a ţine să joace u n rol.
ne pas donner une obole/un fétu d’une chose a nu d a doi b a n i/u n ban,/
o p a ra chioară pe ceva; a n u pune p re ţ pe ceva.
lie pas durer cn place a nu p u te a s l a locului; a ave a mîncărim e la
tălpi.
ne pas en avoir bésef (pop. ) a avea p u ţi n (din ceva),
ne pas cn avoir la queue d’un ( f a m . ) a nu av ea nici de unele,
ue pas en croire ses yeux/ses oreilles a nu-şi crede ochilor,
ne pas en démordre ( f a m . ) a nu-şi ieşi dintr-alo lui; a o ţine u n a şi
b u n ă ; a se ţine de ceva ca orbul de g ard ; a nu ceda nici mort.
lie pas en ficher un clou ( f i m . ) a nu mişca un <le.',r"t.

319
ne pas eu lielier une datte/une sccousse/une rame/un coup/une Cro­
que/une broquille (pop. ) a. a s l a ou braţe le încrucişate ; b. a tăia
frunză la ciini; a duce cîinii la a p ă ; a i'reca m en la.
ne pas engendrer la mélancolie ( f a m. ) a fi vesel,
ne pas eu mener large v. battre de l’aile.
ne pas en rater une (i r. ) a face gafe; a s c ăp a porum belul,
ne pas en revenir a nu-şi veni în fire (de uimire),
ne pas en savoir lourd ( f a m . ) a av e a cu no ştin ţe reduse,
ne pas entendre badinage a nu şti/a n u înţelege de glum ă; a o ln a în
serios.
ne pas l ’entendre de cette oreille a nu fi de acord; a refuza.
11e pas entendre/comprendre la plaisanterie a n u înţelege/a nu şli de
g lu m ă ; a o lu a în serios,
ne pas entendre m alice/finesse à qcli. a nu v ed ea nim ic rău în ceva.
ne pas entrer en ligne de compte a nu l'i l u a t în considerare,
ne pas envoyer dire qcli. ( f a m . ) a sp u n e cuiva v erde în fa ţă ; a-i
spu ne cuiva cev a de la ob raz; a sp u n e fă ră ocol.
ne pas être & court de qch. a nu duce lipsă; a av e a berechet,
ne pas être à la fête/il la noce a se afla in tr-o situ aţie g re a /n e p lă c u tă /
penibilă.
ne pas être à la hauteur a nu fi la în ă lţim e/la în ălţim ea sarcinii sale,
ne pas être à prendre avec des pincettes a fi m u r d a r ca u n porc;; a fi
slinos.
ne pas être argenté ( f a m . ) a nu l'i în l'onduvi; a s t a p ro s t cu banii,
ne pas être au beau ïixe ( f a m . ) a fi sc h im b ă to r ca lu n a ; a schim ba
părerile cum schimbi cămăşile; a o întoarce ca la Ploieşti,
ne pas être dans la course ( f a m . ) a. a nu a vea relaţii; b. a nu li la
curent,.
ne pas être dans les cordes de qn. ( f a m . ) a nu fi în graţiile cuiva; a im
fi v ă z u t cu ochi b un i de cineva,
ne pas être de bois ( f am. ) a n u i'i de le m n tă n a s e ; a fi sensibil,
ne pas être de la noce ( f a m . ) a fi într-o s itu a ţie neplăcută,
ne pas être de la paroisse ( f a m . ) a fi s tră in de acele meleaguri,
ne pas être de taille à a nu-1 ţine cureaua,
ne pas être du cliiqué ( f a m . ) a fi a d ev ăra t.
ne pns être du m êm e bord/de son bord ( f a m . ) a nu fi de aceeaşi teapă.
ne pas être du toc a fi veritabil; a nu fi imitaţie.
ne pas être en reste a n u răm îne m ai prejos.
ne pas être en suere ( f a m . ) a o duce/a ţin e la tă văleală.
ne pas être en train de a n u l'i dispus să.
ne pas être étouffé par les scrupules a nu a vea scrupule.
11e pas être fieliu de faire qch. a nu fi în stare să facă ceva.
11e pas être fort d’aplomb ( f a m . ) a nu se simţi p re a bin e; a nu-i fi
boii acasă; a nu l'i în apele sale; a n u se sim ţi in apele sale,
ne pas être franc du collier ( f am. ) a nu i'i sincer,
ne pas être long à venir ( f a m . ) a nu se lăsa a şte p ta t,
ne pas être né/tom bé de la dernière pluie ( f a m . ) a av ea exp erien ţă;
a fi tr e c u t prin ciur şi prin dirm o n; a J'i vulpe b ă t r in ă ; a nu’ Ii
cu caş la g u ră ; a fi uns cu to a te unsorile/alifiile.
ne pas être né d’hier a fi tr e c u t prin ciur şi prin d îrm o n; a fi vulpe
b ă trin ă.
n e pas être près d’oublier a u it a cu greu,
ne pas être reluisant a nu fi în fonduri; a s t a p ro s t cu banii.
ne pas être responsable de ses actes a nu fi în to a te facu ltăţile soin,

220
ne pas être sans savoir que a şl i bine că.
liepas être sur un lit (le roses a nu sla pe roze.
ne pas être tendre pour qn. a l'i n eîn du rălo r.
ne pas être très terré sur un sujet ( f a m . ) a n u se p re a pricepe Ia ceva.
ne pas faire de mal à une m ouche ( f a m . ) a fi incapabil să Iacă rău.
ne pas faire de quartier a fi n eîn d u ră to r,
ne pas faire de vieux os ( f a m . ) a m uri în floarea vlrstei.
ne pas fuire le poids a n u fi la înălţim e/la înălţim e a sarcinii sale,
ne pas faire long feu a n u d u ra m u l t; a fi de sc u r tă d u ra tă ,
ne pas faire lourd ( f a m . ) a 1111 însem na m a re lucru,
ne pas faire un pli a merge ca pe ro a te ; a merge ca ceasul,
ne pas fermer l ’œil de la nuit a n u p u te a închide ochii; a nu p u te a
dormi.
ne pas jeter sa part aux chats/aux chiens a. a nu r e n u n ţ a Ia drepturile
sale; I). a tine să joace un rol.
ne pas jouir de toutes ses facultés a nu fi în toate minţile,
ne pas lâcher la liridc a n u d a h ă ţu rile din mină.
ne pas lâcher prise a n u se d a b ă tu t .
ne pas lâcher qn. d’nne sem elle v. être dans la chemise de qn.
ne pas laisser ù qn. le temps de se retourner ( f a m . ) a hă rţu i pe cineva,
a nu-i lăsa tim p nici să răsufle,
ne pas laisser de travailler a m unci fără preget,
ne pas laisser enrouiller ses (lents ( p o p . ) v . emplir son sac.
ne pas laisser pierre sur pierre a nu lăsa p ia t r ă pe p ia l r ă ; a distruge
complet.
ne pas lanterner ( f a m . ) a nu s t a la ginduri; a n u s t a m u lt pe gin-
duri.
ne pas la ramener ( f a m. ) a nu cricni.
ne pas le faire dire à qn. a m ărtu risi de b u n ă voie,
no pas l ’ontendre de cette oreille ( f a m . ) a privi ail tel lucrurile, a n u fi
de acord; a p un e c u v in l de îm potrivire,
ne pas lever le petit doigt ( f a m . ) a nu mişca u n deget,
ne pas m âcher ses mots a nu şli multe.
ne pas manquer d’air (arg.) a avea tu p e u ; a d a eu b a r d a în lună.
no pas manquer de buffet ( p o p . ) a av ea tu p e u ; a da eu b a rd a în lună.
ne pas manquer son coup a lovi din plin.
ne pas marchander sa vie a nu-şi precupeţi viaţa,
no pas mesurer son verre v. aimer la bouteille.
ne pas mouffeter (arg.) v. avaler sa langue.
ne pas payer do mine ( f a m. ) a n u face im presie; a nu face doi b an i;
a nu p lăti nici u n zlot in ochii cuiva,
ne pas perdre un pouce de sa taille a fi d re p t ca b ra d u l/c a lum in area,
no pas peser lourd ( f a m. ) a l'i c a n ti ta t e neglijabilă; a fi egal cu zero;
a nu fi lu a t în seamă,
ne pas peser lourd dans la balance a n u av e a m are im p o rta n ţă ,
ne pas peser une once v. ne p as peser lourd.
ne pas peser un grain v. ne p as peser lourd.
ne pas piper mot ( f a m . ) v. avaler sa langue.
ne pas porter qn. dans son cœur ( f a m . ) a nu avea pe cineva la inim ă/
la sto m a c ; a n u p u te a mistui/suferi pe cineva; a iubi pe cineva/a-i
ii cuiva drag ca sarea-n ochi; a se uita la cineva cu ochi răi; a privi
pe cineva cu ochi răi: a-i l'i cuiva oftică pe cineva; a-i l'i drag cuiva
ca tăciunele la nas; a nu-i plăcea m u tra/ochii cnvya.

ZZl
 ne pas pouvoir blairer/pilïcr/dlçSrcr/scntir qn. (p o p . ) v. ne pas porter
qn. dans son cœur.
ne pas pouvoir encadrer qn. (p o p . ) v. ne p a s porter qn. dans son cœur.
110 pas pouvoir voir qn. en peinture a nu av e a ochi să vezi pe cineva;
V. şi ne pas porter qn. dans son cœur.
ne pas prendre/mettre de gants a p ro ceda i'ărâ m ena jam ente.
110 pas promettre des poires molles a profera am eninţări,
ne pas quitter aisém ent a nu se d a b ă lu l .
no pas quitter qn. d’un pas/d’une sem elle ( f a m . ) a u rm ă ri îndeaproape
pe cineva; a se ţine de urm ele cuiva,
ne pas rater qn. ( f a m . ) v. donner à qn. son paquet.
no pas reculer/céder d’une sem clle/d’un pouce a n u da înapoi; a rămino
ferm pe poziţie; a nu se d a b ă t u t ; a nu se lăsa (cu u n a ci: două),
ne pas remporter de coup à ce jeu-là ( f a m . ) a nu sc prii/ppe la ceva.
no pas remuer le petit doigt a nu mişca u n deget,
ne pas remuer plus qu’une bûche a s ta ca de lemn.
lie pas remuer un cil a n u se clinti.
no pas renâcler à la besogne a nu sn da înapoi de la livabă.
ne pas rendre (arg.) a nu sn lăsa dus de lias,
ne pas savoir ù quoi s’en tenir a nu şti ce să creadă,
ne pas savoir lire a nu şti carte.
ne pas savoir où donner la pédale a nu m ai şti undc-i es le/stă capu l;
a nu-şi v edea capul de treab ă,
ne pas savoir où se mettre a nu-şi găsi locul.
ne pas savoir par où prendre qn./par quel bout le prendre a nu şli cum
să iei pe cineva.
ne pas savoir sur quel pied danser a d a din colţ in colţ; a nu m ai şti
încotro s-o apuci,
ne pas savoir tenir sa langue a nu-şi ţine gura.
ne pas se casser le bol ( f a m . ) a nu se sinchisi de nimic.
ne pas se donner de coups de pied a se lă u d a singur,
ne pas se faire d’ampoules au x mains a nu se speti m u n c in d ; a nu sc
omorî cu treab a,
ne pas se faire faute de a n u se da în lătu ri de la.
no pas se fouler (la rate) ( po p . ) a nu se speti m u n c in d ; a n u se omori
cu treaba.
ne pas se frapper ( pop. ) a nu se omorî cu firea,
no pas so gourer sur ic compte do qn. (p o p . ) a nu-şi face iluzii despre
cineva.
ne pas se laisser abattre a n u se lăsa răpus.
ne pas se laisser marcher sur les pieds ( f a m . ) a n u se lăsa c ălc at po
b ătătură.
ne pas se laisser mener par le bout du nez a nu se lăsa dus de nas.
ne pus se le faire dire deux fois a n u se lăsa ru g at,
ne pas s’embarrasser de qcli. ( f a m . ) a nu se sinchisi de nimic.
lie pas s’embarrasser pour si peu a nu-şi face probleme,
no pas s’embêter a nu pierde vre m ea; a şti să profite,
ne pas s’embrouiller dans les feux de file (arg.) a nu-şi pierde c u m p ă ­
tu l; a-şi p ă s t r a sîngele rece; a n u se pierde cu l'i rea; a-şi face fire; a
răm în e calm ; a-şi ţin e îngerii,
ne pas se moucher du coude/du pied ( p o p . ) a nu se d a pe cineva; a
se crede buricul p ă m în lu ln i; a fi plin de sin p/d o ifose; a lăsa pc vodă
departe.
ne pas s’endormir sur le rata (arg.) a fi acliv/vioi/cnergic.

282
ne pas s'en faire a mi sc sinchisi fie nimic.
lie pas s'eu faire une miette ( f a m . ) ,i mi ko sinchisi de nunic.
11e pns s’en laisser imposer a nu se lăsa im presionai,
ne pas s’en m êler a n u se băga.
ne pus se noyer pour sauver (les cadavres a n u se omori p e n tr u ceva
care e ca şi pierdut.
110 pas sentir la rose a mirosi urît.
ne pas se prendre pour une petite merde ( p o p . ) a nu se da pe cineva;
a se crede buricul p ă m în tu lu i; a fi plin de sine/do ilose; a lăsa pe
v o d ă departe.
ne pas sc remettre qn. ( f a m . ) a. a n u şti de un de să iei pe cineva;
b. v. ne pas porter qn. dans son cœur.
ne pas se sentir v. entrer clans des rages folles.
ne pas se tenir de joie v. avoir la joi e au cœur.
11e pas se tenir pour battu a n u se da b ă tu t.
11c pas se trouver dans le pas d’un cheval a nu se găsi po to ate d r u ­
m urile; a nu creşte în copac,
ne pas se vanter de qch. ( f a m . ) a nu av e a de ce să fie m indru.
11e pas sortir de là a mi-şi ieşi d intr-ale lu i; a n u ce d a nici m ort.
11e pas souffler mot a tăc e a chitic/mîlc; a nu sufla o vorbă.
11 e pas sourciller a răm îne nepăsător.
11e pas suivre lo droit chemin a a p u ca pe de lături.
11e pns s’y laisser prendre a n u se lăsa păcălit.
11e pas tenir dans sa peau a nu-şi găsi locul.
11e pas tenir debout (fig.) a nu s t a în picioare; a nu rezista; a nu fi
convingător.
ne pas tenir en l ’air (arg.) a fi lipsit de vlagă,
ne pas tenir en place a-1 m inca locul pe cineva; a nu p u te a s l a locului;
a nu-1 m ai prinde pe cineva locul; a nu s t a o clipă locului; a avea
m încărim e Ia tălpi; a n u avea stare,
ne pas tirer sur le pianiste (la imperativ) ( f a m . ) a fi indulgent.
11e pas toucher ii un cheveu ( f a m . ) a nu se a linge de cineva,
ne pas toucher terre ( f a m . ) a merge ca vînliil..
ne pas tourner rond ( f a m . ) v. avoir la tête fêlée.
11e pas valoir cher a nu face doi b a n i; a nu face nici cît o c eapă dege­
r a t ă ; a n u face nici o p a r a chioară; a n u p lăti nici u n zlot în ochii
cuiv a; a n u m e rita nici u n b an /o p a ra chioară,
ne pas valoir le diable v. ne p as valoir cher.
n e pas valoir les quatre fers d’un cliien v. ne p as valoir cher.
11e pas valoir lourd ( p o p . ) a 1111 l'i bu n de nim ic; a nu-i-plaLi pielea
nici u n b a n ; a slric a m în e area degeaba,
ne pas valoir quatre sous v. ne p a s valoir cher.
11e pas valoir tripette/un clou/un fifrelin (despre lucruri) v. ne pas
valoir cher.
11e pas valoir un coup de cidre (p o p . ) v. ne pas valoir cher.
no pns valoir une cliique/un zeste/une épingle/une obole/un pet de In-
pin/un trognon de chou (p o p . ) v. ne pas valoir cher.
ne pas venir à la cheville de qn. ( f a m . ) v. ne pas aller à la ceinture de
qn.
ne pas valoir le pain que l ’on m ange a n u fi b u n de nim ic; a stric a m î n ­
earea degeaba; a nu-i plăti pielea nici u n ban.
11 e pas voir de l ’eau à la rivière a av ea orbul găinilor,
ne pas voir la couleur d’une chose ( f a m . ) a nu şti cum a r a t ă la faţă
(un lucru promis].

233
ne pas roir plus loin que le bout de son nez a nu v ed ea mai d e p a rle
de lungul nasului,
ne pas vouloir entendre raison a nu vo i să ştie de nim ic ; a lat e d u p ă
cum il laie c a p u l/d u p ă capul să u ; a-şi ju c a calul,
ne pas y aller avec le dos de la cuiller ( f a m . ) a proceda fără m e n a j a ­
m ente.
ne pas y aller de main morte a proceda fără m en ajam en te,
ne pas y aller m ollo ( f a m . ) a proceda fără m e n a jam en te,
ne pus y aller par q uatre chem ins a merge d re p t la ţ i n t ă ; a nu merge
pe ocolite; a d a de-a dreptul,
ne pas y arriver en soufflant dessus ( f a m. ) a nu fi floare la ureche,
ne pas y avoir de quoi pavoiser a nu av e a cu ce se lăuda,
ne pas y avoir de quoi se. boucher une dent creuse ( f a m. ) a nu avea
nimic de pu s în gură.
11e pas y couper ( f a m. ) a nu p u le a évita.
ne pas y couper du m axim um ( f a m . ) a nu-i fi moale.
ne pas y on avoir trente-six ( f a m . ) a nu se găsi pe to a te drum urile;
a nu creşte in copac,
ne pas y mettre d’em pêchem ent a n u face opoziţie; a nu se opune,
ne pas y regarder de si près/de trop près ( f a m . ) a nu fi p re te n ţio s; a
se m u lţu m i cu pu ţin ,
ne plus avoir cours (despre monede) a n u mai avea p u te re de cu m p ărare,
ne plus avoir de m ousse sur le caillou ( f a m. ) a fi chel ca-n p a lm ă ; a
ti chel ca o lu n ă plină,
ne plus avoir un radis à perdre ( f a m. ) a nu mai avea un b a n de pierdut,
ne plus bônir que lâpe/que peau (arg.) a n u zice nici circ/nici m iau /
nici pîs; a nu zice b ob /n eam .
ne plus connaître qn. a nu m ai v rea să şlii de cineva,
ne plus être dans le circuit/dans In course/dans le parcours a. a nu mai
fi în a c ti v it a te ; b. a fi d e p ă şit de evenim ente,
ne plus l ’ouvrir (p op . ) a tă c e a chitic/m ilc; a nu spu ne un cu v în t; a
nu-şi descleşta lalcile; a n u sufla o v o rb ă ; a-şi înghiţi vorbele/lim ba;
a-şi stăpîni/a-şi ţin e limba,
ne plus pouvoir mettre un pied devant l ’autre ( f a m. ) a cădea din p i­
cioare de oboseală; a nu-şi m ai sim ţi picioarele; n nu m ai p u te a
de picioare/de oboseală,
ne plus pouvoir se tenir sur ses jambes a căd ea din picioare de oboseală;
a nu-şi m ai sim ţi picioarele; a n u mai p u te a de picioare/de oboseală,
ne plus pouvoir tenir a n u m ai p u te a ră b d a .
ne plus remettre Ies pieds quelque part ( f a m . ) a nu mai călca u n d ev a;
a nu mai trece p rag ul cuiva,
ne plus savoir à quel clou pendre sa lampe a d a din colţ în colţ; a se
d a de censul m o rţii; a n u şti cum să iasă din în c u r c ă tu r ă ; a nu mai
şti încotro s-o apu ce/să d ea; a nu m ai şti pe u n d e să sco ată c ăm a şa;
a n u m ai şti ce să se facă.
ne plus savoir à quel saint se vouer a d a din colţ în colţ; a se da de
ceasul m o rţii; a nu şti cu m s ă iasă din în c u r c ă tu r ă ; a n u m ai şti
încotro s-o apu ce/să d e a ; a nu m ai şti pe u n d e să sco ată c ăm a şa;
a n u m ai şti ce s ă facă.
ne plus savoir où donner de la tête a nu m ai şti unde-i este/stă capul;
a nu-şi vedea capu l de treab ă,
ne plus savoir où on en est a-şi pierde capul.
ne plus savoir où se fourrer/se mettre ( f a m . ) a-i veni cuiva să intre
în p ă m î n t de ruşine.

224
ne plus se connaître ( f a m . ) a-şi ieşi din fire/din b alam ale /d in piele/
din să rile ; a li îulurs pe dos; a se Tace loc şi parii; a nu vedea
lu m ea în a in te a ochilor; a i se u m fla cuiva p ip o t a ; a lu a foc.
ne plus sentir ses jam bes ( f a m . ) a nu-şi m ai sim ţi picioarele; a nu mai
p u te a de picioare/de oboseală; a c ă d e a din picioare de oboseală,
ne plus se sentir de joie a nu-şi (mai) în căp e a în piele de b u c u rie ; a nu-1
m ai ţin e p ă m î n tu l de b u c u rie ; a n u m ai p u te a de bu cu rie; a n u mai
şti ce să l'acă de b u c u rie ; a creşte in im a în cineva de bu cu rie ; a-i
creşte inim a în p ie p t ; a-şi ieşi din piele; a-i z b u rd a cuiva inim a;
a ra d ia de bucurie,
ne plus s’y reconnaître a nu m ai şti ce-i cu line.
ne plus vivre a fi neliniştit.
ne plus y avoir qu’à tirer l ’échelle (après qn.) a. a-şi scoate p ă lă ria în
fa ţa cuiv a; b. a nu m ai a v e a nim ic de re fă c u t d u p ă cineva,
ne plus y être a n u m ai înţelege nimic,
ne poussez pas! nu îm pingeţi!
ne pouvoir détacher ses yeux/ses regards de a nu-şi mai p u te a dezlipi
ochii de p e; a n u se m ai s ă t u r a privind,
ne pouvoir durer dans sa peau/en pince a n u avea a s l im p ă r ; a nu avea
s t a re ; a nu-1 m ai p rin de pe cineva locul; a nu p u te a s t a locului; a
av e a m în cărim e la tă lp i; a av ea pe dracul în el.
ne pouvoir fermer les yeux a nu p u t e a închide ochii; v . şi ne p a s fermer
l'œil de la nuit.
ne pouvoir joindre les deux bouts a n-o p u te a sco ate la cap ăt,
ne pouvoir remuer ni pied ni potte a fi im obilizat,
ne pouvoir y tenir a nu m ai p u te a răb d a ,
ne prêter aucune attention à a nu da nici o atenţie,
ne quittez pas l ’écoute! răm în eţi la a p a ra t !
ne remuer ni pied ni patte a s t a cu braţele în cru cişate; a s t a c.u mîinile
în sîn/în şolduri/în b rîu /in b u z u n a r,
ne rester pierre sur pierre a se alege p ra fu l; a se alege p ra f şi pulbere;
a se alege ţă r în ă din cin eva/cev a; a nu răm în e decît p ra f şi cenuşă/
p ulb ere; a nu răm în e p ia t r ă pe p ia tră ,
ne rêver que plaies et bosses a c ă u ta ce artă/p ric in ă /rîcă/ch ic h iţe; a fi
p o rn it pe c e a rtă ; a s t a cu to p o ru l la b r î u ; a c ă u ta n o d în p a p u r ă ;
a in tra /a se p u n e în cîrcotă cu cineva,
ne rien avoir dans le buffet/le casaquin ( p o p . ) a fi lih n it/h ă m e s it/rupl.
în coş de foam e; a i se lungi urechile de foame; a a v e a b u r t a lipită
de s p a te ; a i se lipi cuiva coastele; a leşina de loame.
ne rien connaître a-i fi to tu l indiferent,
ne rien dire a nu spu ne nimic.
ne rien entendre à qch. a nu se pricepe deloc la ceva.
ne rien faire de ses dix doigts v. rester les bras croisés.
ne rien ficher de la journée ( f a m . ) a nu face nim ic cît e ziua de mare,
ne rien laisser au hasard a-şi lu a to a t e măsurile.
ne rien piger ( po p . ) a n u pricepe o io tă; a nu-1 tăia pe cineva cap ul; a
se uita ca pisica-n cale n d a r; a av ea p erd ea la ochi; a nu-şi da seam a
de nimic.
ne rien se casser ( f a m . ) v. rester les bras croisés.
ne rien voir que par le trou d’une bouteille (p o p . ) a n u vedea mai d ep arte
de lungul n asulu i; a fi m ă r g in it; a fi lipsit de perspicacitate,
ne rien vouloir entendre/savoir a fi n eîn du plecat ; a nu voi să ţină seam a
de nimic.

223
H« rimer à rion ( f a m . ) a nn avea niei un sens/nici o noim ă/nici mi
rost/nici im chichirez.; a nu aveu nici cap nici coadă,
ne rougir tic lien a l'i ne ob răza t.
ne savoir à quelle sauce m anger son poisson a fi foarte slînjenit.
ne savoir à quel saint se vouer v. être le hcc dans l ’eau.
ne savoir de quel bois ïaire flèche v. être le bec dans l’eau.
ne savoir de quel côté tourner v. être le bec dans l’eau.
ne savoir en dire autant a. a nu fi de aco rd ; 1). d im po trivă,
ne savoir ni A ni B a. a n u şti nim ic; 1). a n u şti c a rte ; a nu şli neam.
ne savoir où donner do la tête v. être le bec dans l’eau.
ne savoir que devenir/où sc mettre v. être le bec dans l ’eau.
n e savoir quel parti prendre a nu şti ce să aleagă; a s t a în c u m p ăn ă ,
ne savoir qu’une note a o ţin e u n a şi b u n ă.
n e se donner n i trêve ni repos a n u se d a b ă t u t ,
no souhoiter que plaies et bosses a c ă u ta ceartă/pricină/rîcă.
ne tenir plus debout ( po p . ) a nu se mai p u t e a ţine pe picioare, v. şi
avoir le p i m e n t sale.
ne tenir qu’à un cheveu/un fil/un bouton/un souffle a a tî r n a de u n fir de
p ă r ; a fi cît p-aci să; a se ţin e /a s t a în tr-u n fir de a ţă.
n ’être assis que d’une ïesse ( f a m. ) a s t a pe o p a r t e ; a fi g a t a s a s e ridice,
n ’être bon à rien a nu fi b u n de nim ic; a strica m înearea degeaba,
n ’être bon qu’à faire des papillotes (despre cărţiJ a fi b u n ă de pus pe foc.
n ’être guère catholique a nu fi conformist,
n ’être jam ais sorti de son trou a n u fi ieşit niciodată din bîrlog.
n ’être là pour personne a n u prim i vizite,
n ’être pas à la noce v. être le bec dans l’eau.
n ’être pas argenté a n u fi în fon d u ri; a s t a p ro s t cu banii,
n ’être pas à son article a n u se sim ţi la largul său; a se sim ţi ca peştele
pe uscat.
n ’être pas au bout de ses peines a m ai a v e a m ulte de în d u r a t,
n ’être pas bileux a nu se sinchisi de nimic.
n ’être pas bon (arg.) a nu se lăsa dus de nas.
n ’être pas bon à jeter aux ekiens a l'i dem n de d isp reţ; a n u fi b u n de
niinic.
n ’être pas dans son assiette a nu-i fi boii acasă; a n u fi în apele lui; a nu
se sim ţi în apele sale; a nu-i fi cuiva bine,
u ’être pas de la m êm e paroisse a. a nu fi de aceeaşi p ă re re ; b. a fi de pe
a lte meleaguri,
n ’être pas d’humeur souffrante a nu fi ră b d ă to r,
n ’être pas difficile a se m u lţu m i cu p u ţin ,
n ’être pas du jeu a n u lu a p a r t e la ceva.
n ’être pas en odeur de sainteté auprès de qn. a n u fi în graţiile cuiva;
a nu fi v ă z u t cu ochi bu ni de cineva,
n ’être pas m anchot a. a av e a în dem în are; b. a fi as în meserie,
n ’être pas muet ( f a m. ) nu av ea g u ra c u s u t ă ; a şti să dea cu g u ra;
a fi b u n de g u ră ; a da din g u ră/d in clon ţ; a-i d a cu c la n ţ a ; a fi bun
de c la n ţă ; a a v e a papagal,
n ’être pas pour a. a n u fi m e n it s ă ; b. a nu fi de n a t u r ă să.
n ’être pas regardant a fi generos.
n ’être pas tendre pour qn. ( f a m . ) a se p u r t a sev er cu cineva,
n ’être pas un pur esprit (fig. f am . ) a fi fă c u t din carne şi oase.
n ’être plus à Iui a-şi ieşi din fire/din b ala m a le /d in piele/din să r ite ; a-şi
ieşi afară din ră b o j ; a fi în tors pe dos; a n u v ed ea lu m ea în aintea
ochilor; a-şi pierde s ă r ita ; a-şi sări din m in ţi/d in fire; a se face foc şi

226
 p a r ă ; a lua foc; a scoate luleau a de la ciu buc; a i se u m fla cuiva pi­
p o ta ; a-şi ieşi clin pepeni,
n ’être plus dans la course ( f a m . ) a nu m a i fi în pas cu vrem ea.
11’ôtrc que (le la crotte de biquc/de Ia roupie dc sansonnet/dc la mio
de pain a fi c a n ti ta t e neglijabilă; a fi egal cu zero; a nu fi lu a t în seam ă,
n ’être qu’un déjeuner de soleil ( f a m . ) a l'i trecător.
Il’être qu’un en deux corps v. être a mi s à la. vie et à la mort.
n ’être qu’un trnîne-m isère/qu’un bat-la-dèche a fi c a n ti ta t e neglijabilă;
a fi egal cu zero ; a n u fi lu a t în seam ă,
nettoyer qn. (fam. ) a c u r ă ţ a pe cineva de bani.
nettoyer ses écuries ( p o p . ) a se scobi în nas.
ne Taloir pas quatre sous a nu face doi b a n i; a nu face nici cil o ceapă
de gerată; a nu face nici o p a r a ch io ară; a nu plăti nici un zlot in ochii
cuiv a; a n u m e rita nici u n b a n /o p a r a chioară,
ne voir goutte a nu v e d e a nimic.
ne voir que par Ies yeus de qn. ( f a m. ) a ascu lta orbeşte de cineva;
a nu ieşi din v o rb a / d in cu v în tu l cu iv a; a fi d e v o ta t t r u p ş i s u l ' l e t
cuiva; a mi se a b a te din c u v în tu l c u iv a; a se s u p u n e /a a sc u lta fără a
crîcni; a ţine cu v în tu l cuiva,
ne vouloir plus vivre a-i veni cu iva să in tre în p ă m î n t de ruşine,
ne vous en déplaise să nu v ă fie cu s u p ă ra re /c u b ă n a t,
nez en pied de marmite nas tu r ti t,
n ’importe com m ent cu m se nim e reşte ; oricum,
n i plus, n i m oins nici m a i m u lt, nici m a i p uţin.
ni pour or ni pour argent p e n tr u nimic in lu m e; cu nici u n p reţ/c h ip ;
nici 111 ru p t u l capului; o d a tă cu cap ul; să-l pici cu ceară; in nici
u n caz.
ni trop, ni trop peu nici prea-prea, nici foarte-foarte.
ni vu, n i connu n u ştiu, n -a m v ă z u t; n-aude, n-a vede.
noirceur d’âine ră u t a te .
noircir du papier ( f a m . ) a mîzgăli hîrtie.
noircir la réputation de qn. v. casser du sucrc sur le dos de qn.
nombre de gens m u l tă lum e.
nom de guerre pseudonim .
non m ais, ça ne va p a sî tu n ’es pas un peu malade? (p o p . ) ce, n u ţi-e
bine?
non seulem ent... mais aussi... nu n u m ai că..., ci şi... .
nouer am itié a lega prietenie.
nouer un complot a organiza/a urzi un complot.
nourrir l ’am itié a întreţin e prietenia.
nourrir l ’espoir a n u tri s p e r a n ţa ; a trag e nădejde.
nourrir un serpent dans son sein a creşte pui de năpircă.
nourrissons du Parnasse poeţii.
nous ne nous chauffons pas du m êm e bois nu ne p o trivim ,
nouvelles à la m ain ştiri m ă r u n te ; curiozităţi,
nouvelle toute chaude veste re c c n tă /c a ld ă /p ro a sp ă tă (fam..).
noyer le poisson ( f a m . ) a încu rca in te n ţio n a t o tre ab ă peni ru a obosi
ad versarul şi a-1 face să cedeze,
noyer qn. sous les mots ( f a m . ) a năuci pe cineva cu vorba,
noyer sa raison dans le vin a-şi b ea minţile,
noyer son chagrin dans l ’alcool a-şi îneca am aru l în vin.
numéroter ses abattis (pop. ) a-şi n u m ă r a oasele (după o bălaie),
uu-pieds cu picioarele goale.

221
n ’y aller que (l’une fesse (p o p .) eu un gînd să se ducă şi cu două nu.
n ’y entendre goutte a nu pricepe o iotă; a se u ita ca pisica-n calendar;
a n u -1 tăia pe cineva capul; a avea perdea la ochi.
n ’y entraver/comprendre que dalle (a rg.) a nu pricepe o iotă; a se uiUi
ca pisica-n calendar; a n u -1 tăia pe cineva capul; a avea perdea la
ochi.
n ’y être pour rien a. a nu avea nici un am estec; b. a nu avea nici o
vină.
n ’y pas savoir de finesses a. a şti una şi bună; b. a nu şti multe,
n ’y voir pas d’issue a nu vedea nici o ieşire/soluţie,
n ’y voir qu’à travers un brouillard a l'i m iop; a ii scurt de vedere,
n ’y voir que du bleu/du feu a nu pricepe o iotă; a nu-şi da seam a do
nim ic: a nu -1 tăia pe cineva capul; a avea perdea la ochi; a se uita
ca pisica-n calendar.
o

obéir h qn. au doigt et à l ’œ il/à la baguette a asculta orbeşte de cineva;

a fi d e v o ta t tr u p şi suflet cuiva; a nu ieşi din v o rb a/d in cuvintul
cuiva; a n u se a b a te din cu v in tu l c u iv a ; a se s u p u n e/a asc u lta fără a
crîcni; a ţine cu v în tu l cuiva,
obéir aux lois a sc su p u n e legilor,
obéir sur l ’heure a se su p u n e fără întîrziere.
obliquer & gaucho a o lu a/a coti la stînga.
obscurcir lo vérité a d e n a tu r a adevărul,
observer les convenances a respecta convenienţele,
observer les lois a se su p u n e legilor.
observer les longues et les brèves a. a fi meticulos; b. a fi ceremonios,
observer les points et les virgules a. a li meticulos; b. a fi ceremonios,
observer les règles du jeu a respecta regulile jocului,
obtempérer à un ordre a ascu lta de un ordin,
obtenir des succès a se b u c u ra de succes,
obtenir qch. à l ’arraché a obţine ceva cu m are efort,
obtenir un maroquin ( f a m. ) a obţin e u n portofoliu; a fi n u m i t m inistru ,
obvier à un scandale a p reîn tîm p in a un scandai,
occuper le fauteuil a p rezida o adunare,
occuper le haut bout de la table a s t a în capul mesei,
occupe-toi de tes oignons (f ani.) vezi-ţi de treabă/de-alo tale!; vezi-ţi
de nevoile tale ! ; nu te am este ca!; nu le băga!
offrir à qn. l ’hospitalité a d a /a oferi a d ă p o s t cuiva; a oferi găzduire
cu iva; a oferi cuiv a casă şi masă.
offrir à titre gracieux a oferi g ra tu it.
offrir la goutte ( f a m . ) a face cinste; a da de b ă u t ; a face o tr a t a ţ i e ; a
plăti u n rînd (de pahare),
offrir le bras à qn. a oferi cuiv a braţu l.
offrir lo gîto et le couvert a oferi cu iva casă şi m a s ă; a d u n a /a culege
pe cineva de pe d r u m u r i; a-i d a cuiva p a t ; a lu a p(> cineva in vipi
(reg.)) a oferi găzduire cuiva,
offrir son nom à une fem m e a cere în căsătorie o femeie
offrir une tournée a plăti un rîn d (de p a h a re ); a face cinste; a da de
b ă u l ; a face o tr a ta ţie .
oHrir un pot do vin a d a plocon,
un aura tout vu! n u m ă m ai m ir de nimic.
on compterait ses os îi nu m eri oasele; e n um ai piele şi oase.
on croit rêver e de n e cre zu t!; n u mîi-nnebuni!

320
onduler de la toitwre/du couvercle/du clgarc/du cyclotron/de la touffe
(p o p . ) v. avoir la tête fêlée.
on est frit/bon ( f a m . ) ne-am dus pe copcă,
on irait en pantoufles en ce lieu e c u r a t ca u n p a h a r,
on le ferait entrer dans un trou de souriB e m o r t de frică,
on lui compterait les côtes îi num eri oasele; e n u m a i piele şi oase.
on lui donnerait le bon Dieu sans confession să-i dai grijanie fără sp ove­
danie (despre făţarnici).
on n ’a pas idée de cela cine-şi p oate închipui aşa ceva.
on ne Ie voit qu’aux bonnes fêtes vine din a n în paşii,
on ne me la fait pos n u ţin e ; nu se p rin d e ; a î n ţ ă r c a t bălaia,
on ne m ’ôtera pas ça de l ’idée nu-m i scoţi mie a s t a din cap.
on ne peut m ieux cu m nu se p o a te m a i bine.
on ne peut plus c u m n u se p o ate m ai mult.
on ne plaisante pas avec... nu-i de glum it cu...
on ne sait par quel bout/par quelle oreille le prendre nu ştii cum să-l iei,
cu m să te p o rţi cu el.
on n ’est pas aux pièces ( f a m . ) nu e nici o grab ă/n ici un zor.
on peut les compter sur les doigts (de la m ain) îi poţi n u m ă r a pe degete,
on verra de quel bois je m e chauffe o să vedeţi voi cu cine a v e ţi de-a
face.
on voit le jour au travers de son corps n -are u m b r ă ; v. şi les os lui
percent la peau.
opiner du bonnet a. a înc uv iin ţa dîn d din c a p ; b. a a d era la pă rere a
cuiva.
ordonner le retrait des troupes ( m i l . ) a o rd o n a retragerea,
ordonner une enquête a o rdo n a o a n c h e tă ,
ordre de bataille ( m i l . ) ordine de b ătaie.
ôter à qn. le goût du pain ( f a m. ) a. a tă ia p o fta cu iva; b. a-i face c u iv a
de p e trec an ie; a tă i a cuiv a po fta de a m ai zice ceva; a c u r ă ţ a pe cineva
(de pe f a ţ a păm în tulu i).
ôter à qn. une épine du pied a. a lu a cuiv a o p ia t r ă de pe su flet; b. a
scoate pe cineva din în cu rcătu ră,
ôter la vie à qn. a-i ridica c u iv a v ia ţ a ; a-i face cuiva de petrecanie,
ôter le pain de la bouclle de qu. v. enlever le p a i n de la bouche de qn.
ôter qn. d’un doute a lăm uri pe cineva,
ôte-toi de là! mişcă-te!; m în ă m ă g a ru l!; plim bă ursul!
où ai-je la tête/l’espritï u n d e mi-e capul?
où avez-vous trouvé cela? ( f a m. ) de u n d e ai m ai scos-o şi pe asta?
oublier d’allunier/d’éclairer sa lanterne ( f a m . ) a u ita esenţialul,
oublier de respirer ( i r. ) v. aller à Crevant.
oublier en un rien de tem ps a u it a de la m in ă p în ă la g u ră ; a fi u it u c ,
où en êtes-vous dans...? cum stai cu...?
ourdir une trame a u rz i o in trig ă ; a ţese intrigi; a b ă g a intrigi,
ours m al léché b ă d ă r a n ; om din topor,
outre m esure peste m ă s u r ă ; excesiv; din cale afară,
ouverture de cœur sinceritate.
où voulez-vous en venir? ce u rm ăreşti? ; ce vrei să insinuezi? ; u n d e vrei
să a ju n g i? ; cum a d ic ă ? ; ce vrei să spui cu asla?
ouvrage de longue haleine lucrare de mare. înlirulm*.
ouvrage fait à coups de lmche lucru fă cu t ca din top or,
ouvrage frappé au bon foin lucrare reuşită.

230
ouvrir (le grands yeux a t a c e ochi i m a r i : a c ă s c a / a h o l b a o c h i i ; n l'anfi
o c h i i c i t cepele ; a b o l o v a n i u t i l ii ; a b o i d i / a h l e o j d i ochi i ; a beii ochii
(p op .).
ouvrir des yeux grands comm e des salières v. ouvrir de granit* yeux.
ouvrir des yeux ronds v. ouvrir de grands yeux.
ouvrir la bouche ù qn. a si l i p e c i n e v a s ă v o r b e a s c ă .
ouvrir la bouche com m e un four a deschide o g u ră cil o şură.
ouvrir la paupière a face ochi ( f am. ) .
ouvrir la porte à qch. a d a acces; a perm ite.
ouvrir la séance a deschide şedinţa.
ouvrir le branle a d a cel dinţii exemplul.
ouvrir le champ a deschide perspective.
ouvrir le chem in a. a d a cel din lîi exemplul ; b. a fi d eschizător de drum uri,
ouvrir le feu a deschide focul.
ouvrir les bras à qn. a-şi deschide b ra ţe le ; a întinde cuiva braţele,
ouvrir les draps a face patul.
ouvrir les oreilles/l’oreille/les yeux a deschide urechile; a lua a m in te la
cev a; a ascu lta cu a te n ţ ie ; a ciuli urechile,
ouvrir les portes à l ’ennem i a cap itula.
ouvrir l ’esprit à qu. a deschide cu iva m intea, a-1 face să înţeleagă,
ouvrir les rangs a ru p e rindurile.
ouvrir l ’estomac ( f a m . ) a deschide p o fta de m îneare.
ouvrir les yeux à la lum ière (poet.) a veni pe lume.
ouvrir les yeu x à qn. a deschide cu iva ochii; a-i lu a cu iva p e rd e a u a de
pe ochi.
ouvrir l ’œ il et le bon ( f a m . ) a fi vigilent; a fi cu ochii-n p a tru ,
ouvrir sa bourse à qn. a î m p r u m u ta pe cineva cu b a n i; a-şi dezlega
punga.
ouvrir sa porte/sa m aison à qn. ( f a m. ) a primi pe cineva în casa sa.
ouvrir son cœur/son âme a-şi deschide/a-şi descărca sufle tul/inim a; a-şi
răcori inim a; a-şi dezlega băierile inimii; a-şi sp u n e olul/p ăsu l; a-şi
v ă r s a a m a r u l; a d a frîu liber sentim entelor,
ouvrir une bouche com m e le métro a căsca g u ra cît o cniţa; a deschide o
g u ră cît o şură.
ouvrir une fenêtre sur a deschide perspective,
ouvrir un sillon a r ă s t u r n a brazda,
ouvrir un testam ent a deschide u n te s ta m e n t.
p
pâlir sur ses livres a s l a m ereu cil nasul în că rţi; a se ofili citind,
panier de crabes cuib de intrigi; viespar,
panier percé m în ă sp a rtă .
papa/m am an gâteau ( f a m . ) p ă rin te p re a îngăduitor/slab.
paquet de linge sale om m urd ar/n e în g rijit.
par acquit de conscience p e n tr u a fi cu con ştiin ţa îm p ă c a tă ; din
scrupulozitate.
par ailleurs pe de a lt ă p arte.
paraître à la une ( f a m . ) a. a s e m n a u n articol de fond; h. a a p ă n 'a în
p ag in a întîi a ziarului,
paraître devant D ieu a trece în lu m ea celor d r e p ţ i; a se duce pe lum ea
cealaltă; a răpo sa în tru D om nul,
paraître sérieux com m e une m esse ( f a m . ) a fi solemn,
par badinerie în g lu m ă ; în şagă.
par bêtise din prostie,
par bonds cu salturi,
par bonheur din fericire.
par bricoles a. în m od indirect ; 1). în m od neprevăzut,
parc des refroidis (arg.) cimitir,
par ci, par là ici şi colo; pe ici, pe colo; u n d e şi unde.
par cœur pe d in a fa ră; pe de rost.
par c o nséquent prin u rm a re ; aşadar; în c on se cin ţă; care v a s ă zică; ca
a tare.
par contre a. d im p o tr iv ă ; b. în schimb.
par contrecoup în mod indirect.
par définition prin definiţie.
par-dessus le m arché colac peste p u păză.
par-dessus les yeux peste m ă s u ră de m u lt.
par-dessus tout în m od special; în m o d deosebit.
parer à un danger a preîntâm pina o primejdie.
parer au plus pressé a se o cu pa de ceea ce este mai urgent.
parer un coup a p a r a o lo vitură.
par exem ple de e x e m p lu ; de pildă.
par force cu de-a sila; prin fo r ţă ; cu fo r ţa ; cu anasîna.
par habitude din ob iş n u in ţă; din deprindere.
par hasard din în tîm plare.
par humeur din capriciu.
par ici pe aici: pe dincoace.
parier cent contre un a-şi p u n e capul.

232
 parier sa tête a-şi pune capul,
par ignorance din neştiinţă,
par jour pe zi.
par l& pe acolo; pc dincolo,
par la bande în mod indirect.
par la douceur cu binele; cu duhul blîndeţei; cu buna.
par lu îorcc des choses prin forţa lucrurilor/împrejurărilor,
par le foit m êm e prin însuşi acest fapt; dat fiind acest lucru,
par Ie menii din fir a păr; din fir pînă-n aţă.
par le m oyen de cu ajutorul; prin interm ediul; prin mijlocirea; p n n
grija.
par l ’entrem ise de v. p a r le moyen de.
parler à bâtons rompus (f a m . ) a sări de la una la alta.
parler à cœur ouvert a vorbi deschis/fără înconjur,
parler à la barrette de qn. a face observaţii cuiva,
parler h la cantonade a bate şaua sà priceapă iapa.
parler â la légère a. a vorbi vrute şi nevrute; a arunca vorbe în vîn t;
a fi uşor la gură ( p o p .) ; a-i um bla cuiva jjura în clopote; a fi gură
bogată (p o p .) ; a fi cu colţii lungi; b. a vorbi (cam) în dodii/în bobote;
c. a vorbi cu duşii de pe lum e.
parler à l ’oreillc/dans le creux/dans le tuyau dc l ’oreillc de qn. a-i vorbi
cuiva la ureche.
parler à mots couverts a vorbi pe ocolite/cu ocolişuri; a vorbi cu cuvinte
voalate; a azvîrli cu piatra-n şatră,
parler à qn. a-i adresa cuiva cuvîntul.
parler à qn. entre deux portes a vorbi cuiva în treacăt; a-i spune cuiva
ceva în grabă,
parler à son bonnet a vorbi singur,
parler à tort et à travers v. parler à la légère a.
parler au micro a vorbi la microfon,
parler à un mur a vorbi Ia pereţi,
parler avec abandon a vorbi cu încredere/fără team ă,
parler avec hauteur a vorbi cu trufie,
parler avec qn. a sta de vorbă cu cineva,
parler bas a vorbi încet/în şoaptă; a murmura,
parler bien/mal de qn./qch. a vorbi de bine/de rău pe cineva/ceva.
parler boutique ( f a m . ) a vorbi despre profesia sa.
parler carrément a vorbi răspicat; a vorbi/a spune pe şleau,
parler chiffons a vorbi despre toalete/despre modă.
parler chrétien ( f a m . ) a vorbi clar; a se face înţeles,
parler comm e une harengère a vorbi ca o mahalagioaică; a vorbi uriL.
parler com m e un livro a vorbi ca din carte,
parler com m e un oracle a vorbi cu com petenţă,
parler d’abondance a improviza,
parler dans le désert a vorbi/a predica în pustiu,
parler dans le vide a vorbi în gol.
parler do choses et d’autres a vorbi de una, de alta.
parler de corde dans la maison d’un pendu a vorbi de funie în casa
spînzuratului; v. şi commettre un impair.
parler de la pluie et du beau temps a înşira verzi si uscate; a înşira la
gogoşi.
parler de qn. en termes élogieus a vorbi în termeni elogioşi despre cineva,
parler des grosses dents à qn. a am eninţa pe cineva,
parier de sou propre chef a vorbi in numele său personal.

333
 parler devant le micro a v orb i la microfon.
parler d’or a av ea g u ră/lim b ă de au r; a v orb i înţelept, ; a fi cu lim b a fagur
de miere,
parler du ne7, a vorbi pe nas.
parler en bien de qn. a vo rbi de bine pe cineva,
parler en im ages a v o rb i in pilde,
parler en l ’air ( f a m . ) v. parler à la légère.
parler en maître a v o rb i de sus/din .şa; a li aro g ant,
parler cn privé a vorbi între p a t r u ochi.
parler en public a v orbi în public,
parler entre les dents a vorbi prin tre dinţi,
parler entre quatre yeux a vorbi în tre p a t r u ochi.
parler entre ses dents a vo rbi prinLre dinţi,
parler franc a vo rbi deschis/fără înconjur.
parler français comm e une vache espagnole ( f am- ) a vorbi pro s t f r a n ­
ţuzeşte,
parler gras a graseia.
parler haut a. a v orb i ta r e ; b. a spu ne verde în faţă.
parler la main sur la conscience a vo rbi eu rnina pe inimii,
parler latin devant les cordeliers a vinde castra v e ţi la g ră d in a r; a vinde
a p ă la sacagiu,
parler net a vorbi deschis/fără înconjur,
parler par circonlocutions v. parler à mots couverts.
parler par paraboles a v o rb i în pilde; a vo rbi cu/in tllcuri.
parler pour la galerie a c ă u la efecte oratorice,
parler pour ne rien dire a vo rbi d egeaba/intr-aiurea.
parler pour parler a vo rbi ca să se afle în treab ă,
parler pour qn. a v o rb i în favo area cuiva.
parler raison a da sfatu ri înţelepte; a face pe cineva să-şi vin ă în fire.
parler rébus a v orbi în enigme,
parler sagem ent a vorbi înţelept.
parler sans ambages a vo rbi ră s p icat; a v o rb i/a spune pe şleau; a spune
fără ocol.
parler sans m âclicr ses m ots a. a v orb i ră s p ic a t; b. a spu ne cu iva v erde
în fa ţ ă ; a i-o spu ne cuiva n e te d ; a-i spu ne cuiva ceva de la obraz;
a spu ne fără ocol.
parler une langue de chrétien a vorbi omeneşte,
par les bons offices de v. p a r le moyen de.
par le temps qui court, par les temps qui courent în vrem urile noastre.
parlez, accouchez; enfin! v orb eşte o d ată!
par l ’intermédiaire de v. p a r le moyen de.
par malheur din nenorocire ; din nefericire ; din păcate.
par megarde din n ea te n ţie ; din nebăgare de seamă.
p a r milliers cu miile.
par m onts et par vaux prin m u n ţi şi prin vă i; prin viroage şi coclauri,
par nature din fire.
par nécessité de nevoie,
par occasion din întîm plare.
parole d’honneur! pe cu v în t de onoare ! ; pe onoarea m ea ! ; pe v ia ţ a m e a ! ;
pe t o t ce am m ai sfînt!
paroles dorées cu vinte măgulitoare.
paroles cn l ’air ap ă de ploaie.
paroles malsonnantes vorbe necuviincioase.

234
 par ouï-dire din nuzi te.
|tar parenthèse în treac ăt,
par peur (le de team ă că.
por pitié din m ilă; din compasiune-
par plaisanterie în g lu m ă ; în şagă.
par plaisir din capriciu; aşa, de-al dracului (pop. ) .
par raccroc a. la în tîm p la re ; la voia în tîm plării; la nim ereală; pe nim e­
rite; pe b ro d ite ; p rin tr- u n noroc n e a ş t e p ta t ; 1). cum v a d a /v a v rea
D u m n eze u ; în voia soartei.
par Tapport à f a ţ ă de; în com pa ra ţie cu ; în pro porţie cu.
par ricochet în m o d indirect,
par surcroît colac peste p u p ă z ă ; pe deasupra,
partager en frères a îm p ă rţi fr ă ţe şte ; a îm p ă rţi pe din două.
partager l ’avis de qn. a îm p ărtăşi p ă re re a cuiva,
partager le gâteau ( f a m . ) a îm p ă rţ i cîştigu l/p rad a ; a se în f ru p ta de p e
u r m a unei afaceri,
partager le pain et le sel avec qn. a oferi cuiva casă şi m a s ă ; a a d u n a /a
culege p e cineva de pe d r u m u r i; a-i d a cuiva p a t ; a oferi găzduire
cuiva; a lu a pe cineva în v ip t (reg.).
partager par moitié a fi to v a r ă ş cu cineva într-o afacere; a îm p ă rţi pe'
din d o u ă /frăţe şte ; a face ju m a - j u m a ( f am. ) .
par tête de pipe ( po p . ) pe cap de locuitor; de căciulă,
partir à toute biture ( f a m. ) a pleca ca din pu şcă; a porni săgeată/g lo nţ,
partir au quart de tour a pleca ca din pu şcă; a porni săg eată/g lon ţ,
partir com m e une flèclie/com m e un trait ( f a m . ) a pleca ca din puşcă;
a porni săg eată/g lon ţ,
partir d’un grand éclat de rire a izbucni în rîs ; a tr în ti un h o h o t de rîs.
partir d’un m auvais pas ( f a m . ) a po rn i/a călca cu stîngul.
partir d’un pied léger ( f a m. ) a porni cu inim a uşoară,
partir du pied droit ( f a m. ) a p orn i/a p ăşi/a călca cu dreptul,
partir du pied gauche a. a p o rn i/a călca cu stîn gu l; b. a porni h o tă r ît
la drum .
partir en brioche (arg.) a se lăsa în voia so artei/a întîm plării.
partir en chasse a merge la vinătoare.
partir en douce ( f a m. ) a pleca pe l'uriş/pe şest/pe n esim ţite; a o şterge
englezeşte.
partir en vadrouille ( f a m . ) a u m b la creanga/lela; a merge în vîjîială;
a b a te străzile; a n u m ă r a pavelele; a păzi d ru m u l/d ru m u rile ; a u m b la
ca u n roi fă ră m a t c ă ; a u m b l a /a merge în b o bote ; a u m b la pe coclauri ;
a u m b l a teleleu (T ănase); a u m b l a /a se p u r t a de colo p în ă colo; a
porni cu trenu l pe mirişte,
partir les pieds devant a ieşi cu picioarele înainte,
partir l ’oreille basse a lă s a n asul în jos; a-şi pleca capul,
partir perdant a. a p o rn i/a călca cu stîn gu l; b. a începe u n lu cru fără a
crede în re u ş ita lui.
partir pour les deux à deux (arg.) a fi c o n d a m n a t la ocnă.
partir raide com m e balle a pleca ca din p u şcă ; a porni săge ată/g lo nţ,
partir sans laisser d’adresse a pleca fă ră adresă.
partir sans tambour ni trompette a pleca pe furiş/pe şest/pe nesimţite*
parvenir ù la perfection a ajunge la perfecţiune; a atinge perfecţiunea,
par voie de négociations pe calea tra ta tiv e lo r,
pas de clerc b o a c ă n ă ; neghiobie,
pas de raisonnem ents! fără obiecţii I

235
pas du tout nicidecum ; deloc; nici do frică : ci tuşi de p u | i n ; nici de leac;
nici (un) pic (de): pe dracu!
pns foile, la guêpe ( f a m . ) nu e p ro s t; ştie ce u rm ăreşte/ce vrea.
pas le m oins du moĂde v. p a s d u tout.
pas l ’ombre de nici p om enea lă de.
pus plus gros que rien ( f a m . ) mic de t o t ; minuscul,
pas plus loin qu’hier nu m ai d e p a rte d ecît ieri.
pas possible! im posibil!; cu n e p u ti n ţă ! ; nu m ă -n n e b u n i!; nu m ă omori!
pas question! nici v o rb ă !
pas question de nici p om en e a lă de.
passage interdit trecerea oprită.
passe encore calea-valea.
(avoir) passé l ’âge du biberon a n u fi cu caş la g u ră ; a fi tr e c u t prin
ciu r şi p rin dirm on ; à fi vu lpe b ă tr în ă .
passer à chausson/à la daube/à l ’emplâtre (arg.) v. prendre une dérouil­
lée.
passer à la bâche/au charriage (arg.) a a ru n c a o g herghină (arg.).
passer à la casserole ( p o p . ) a. a fi sup us la o grea încercare; b. a fi
ucis.
passer k la pointe/au fil de l ’épée a trece sub tăişu l/p rin ascuţişul săbiei ;
a trece (o ţară) prin 1'oc şi sab ie; a face pîrjol.
passer à l’as/au bleu ( p o p. ) a dispărea,
passer à l’ennem i a trece de p a r t e a du şm anului,
passer/être passé à l ’escrache (arg.) a încasa o chelfăneală.
passer à l’étam ine a freca la ex am e n ( f a m. ) v. şi passer au peigne fin.
passer ù qn. tous ses caprices a satisface c u iv a to a te toanele,
passer au bleu ( f a m. ) a. a delapid a; b. a face u itat,
passer au crible de l’esprit a discerne,
passer au dixièm e (arg.) v . avoir la tête fêlée.
passer au peigne fin a e x a m in a in a m ă n u n t ; a trece u n lucru prin ciur
şi prin sită.
passer avant a av e a p rio ritate/in tîietate.
passer cent pieds par-dessus la tête a fi n e t superior,
passer com m e une lettre ù la poste a. a nu în tîm p in a piedici; b. a se
inghi^i uşor (fig. f a m . ).
passer com m e une ombre a trece repede; a fi de s c u r tă d urată,
passer com m e un météore a face/a av e a o ap ariţie scurtă,
passer condamnation a-şi recu no aşte v in o v ă ţia ; a-şi p u n e cenuşâ-n cap.
passer de bouche en bouche a trece din g u r ă în g u r ă ; a se răsp in d i larg.
passer de la pommade à qn. a p eria pe cinev a; a u m b l a cu m ătu ric ă,
passer de main en m ain a trece din m în ă în m înă.
passer de mode a se dem oda.
passer de sales m om ents ( f a m . ) a trece p rin încercări grele.
passer des aveux com plets a face m ă rtu risiri complete.
passer devant le nez a da pe la nas.
passer de vie à trépas (l i t . ) v. aller à Crevant.
passer du blanc au noir v. aller d u blanc a u noir.
passer du coq à l ’âne a trece de la u n a la alta.
passer en conseil de guerre a fi tra d u s în fa ţa tribunalului m ilitar.
passer en coup do vent/de fouet a trece în fugă.
passer en lunette (arg.) a da falim enl.
passer en revue a trece în revistă.
passer en second ( f a m. ) a trece pe planul ni doilea.
passer entre les gouttes a s c ă p a ie ltin/ca prin minune.

226
passer liant la mnin a reuşi fără efori; a parveni uşor/fără eforturi,
passer inaperçu a trece neobservat,
passer la barque à (Juron ( po p . ) v. aller à Crevant.
passer la brosse à reluire ( f a m . ) a peria pe cineva; a u m b la cu m ă tu ric ă :
a linge cizmele cuiva,
passer la jambe il qn. a p nn e cuiva piedică,
passer la ligne a trece ecuatorul.
passer lo matn a. a lăsa b a l t ă ; a lăsa to tu l ta b ă r ă ; a lăsa ceva în p a r a ­
gin ă; a lăsa to a te la p ă m î n t; a o lăsa în c u r c a tă /m o a rtă -n păpuşoi;
a-şi pune co ada pe sp in are; a d a /a lăsa ceva în tr ă s n e t (reg.); b. a
demisiona; a tran sfera altcuiv a puterea,
passer Ia main dans le dos de qn. a p eria pe c in eva ; a u m b l a cu m ă t u ­
rică; a linge cizmele cuiva,
passer Ia m onnaie ( f a m . ) a plăti.
passer la plum e par le bec à qn. (fam..) a sufla cu iva ceva de sub nas.
passer l ’arme à gauche ( f a m. ) a da în p rim ire; v. şi aller à Crevant.
passer le cap (des tem pêtes) a trece hopul/gîrla; a ieşi la lim a n ; a ieşi
din nevoie; a încăleca pe nevoie; a scă p a de nevoie; a se ridica deasu­
p ra nevoii; a aju n g e la mal.
passer le flambeau a p red a ştafeta.
passer le jeu a se în trece cu g lu m a; a întrece/a depăşi m ă s u r a ; a sări
peste cal; a întin de p re a ta re c o a rd a ; a în tin de a ţ a ; a n u av e a margini ;
a depăşi limitele; a depăşi orice limită,
passer le plus clair de son temps quelque part a-şi face/a-şi trece veacul
u nd eva.
passer l ’éponge a şterge/a trece peste ceva cu b u rete le; a strînge de pe
răboj ; a d a uitării,
passer les bornes a depăşi limitele; a nu ave a m arg in i; a depăşi orice
lim ită; a în tin d e p rea ta r e co a rd a ; a în tin d e a ţ a ; a s e întrece cu glum a;
a întrece/a depăşi m ă s u ra ; a sări peste cal.
passer les dés (arg.) a b a te în retragere,
passer maître dans qch. a fi foarte p ric e p u t într-o chestiune,
passer outre a trece peste ceva; a nu ţine seam a de ceva.
passer par de rudes épreuves a trece prin încercări grele,
passer par-dessus les préjugés a n u a vea p rejud ecăţi,
passer par la grande porte ( f a m . ) a aju ng e peste n o a p te în tr-u n post
im p o rta n t; a avea o c arieră spectaculoasă,
passer par la petite porte ( f a m. ) a a v a n sa în funcţie tr e a p t ă cu tr e a p tă ,
passer par les mains de qn. a. a in t r a în posesia cu iva; b. a încăpe a pe
m în a cu iva; a căd ea pe m în a c u iv a; a aju ng e în p u te r e a cuiva,
passer par les oubliettes a dispărea fàra u rm ă.
passer par l ’étam ine a ex am in a în a m ă n u n t ; a trece u n lu cru prin ciur
şi prin sită.
passer par le tam is a trece u n lu cru p rin ciu r şi p rin s ită ; a ex am in a în
a m ă n u n t.
passer par le trou (l’une aiguille a p rin d e iepurele cu carul ; a lu a /a p rin ­
de foc cu gura.
passer pour a trece d r e p t ; a fi l u a t d r e p t ; a-i merge num ele că.
passer qeh. à l ’as ( po p . ) a. a ascunde ceva; a esca m o ta; ti. a răm îne
m ofluz; a n u i se plăti,
passer qch. à qn. a trece cuiv a ceva cu vederea,
passer qn. à beignes ( f a m . ) a ard e cuiva cîteva p alm e; a lu a pe cineva
la palm e; a trag e palm e cuiva.

237
passer qn. à la casserole a-i face cuiva de pol.rocanio; a c u ră ţa pc cineva
(de pe faţa p ăm inliilui); a da g ala pe cineva; a-i lu li cuiva sufletul;
a-i răp i cuiva zilele; a-i ră p u n e cu iva capul/viaţa/zilele; a-i scu rta
cu iva v ia ţa ; a sfirşi pc cineva (de zile),
passer qn. ii la cliine (pop. ) a-şi b a te joc de cinev a; a da pe cineva pe/
prin pîrliLură.
passer qil. à tabac ( f a m . ) v. battre à bras raccourcis.
passer qn./qch. an crlble/au tam is a trece pe cineva/ceva prin ciur şi
prin s ită ; a e x a m in a în a m ă n u n t,
passer qn. au lam inoir a-i freca cuiv a chelia/ridichea ( f a m . ) ; v. şi bat­
tre à bras raccourcis.
passer qn. par les armes a îm puşca pe cineva,
passer sa barque à Caron (p o p . ) v. aller à Crevant.
passer sa colère/sa mauvaise humeur sur qn. a-şi v ă rsa focul/a-şi r e ­
v ă rs a m înia pe cineva,
passer sa vie clans ses pantoufles ( f a m . ) a duce o v ia ţ ă lin iş tită; a trăi
în tih nă.
passer son chemin a-şi v ed ea de tr e a b ă ; a-şi v edea de d r u m ; a-şi păzi
ca le a/d ru m u l; a-şi c ă u ta de sărăcie/de obiele; a se duce în/la treab a
lu i; a se ţin e de ale sale; a-şi vedea de cîlţii săi.
passer son temps à enfiler des perles a pierde v rem ea ; a tîrnosi m a n ­
galul ; a duce p ă m î n t din vale-n deal; a rezem a pereţii/peretele;
a c ă u ta peri în p a lm ă ; a c ă u ta iepuri în biserică; a n u m ă r a foile din
p lă c in tă ; a s t a deg eab a; a c ă u ta coada prepeliţei; a c ă u ta la p te de
b o u ; a b a te halcaua,
passer sous le nez de qn. (fam,.) a-i trece cuiva pe sub nas.
passer sous silence a trece sub tăcere,
passer sur le billard ( f a m. ) a u rc a pe m asa de operaţie,
passer sur le corps/le ventre de qn. a. a călca peste cad avre ; b. a-i veni
cuiva de ha c; a-i p u n e cu iva capul sub picior ( f a m. ) .
passer sur une chose com m e un chat sur la braise a trece cu u ş u rin ţă
peste ceva.
passer un contrat a încheia u n contract,
passer un coup de fil/de téléphone a da u n telefon,
passer une colle/une colle blanche ( f a m . ) a trece u n exam en greu.
passer une envie a satisface o dorinţă,
passer une nuit blanche a face o n o a p te albă.
passer un exam en a reuşi la u n examen,
passer Un marché a încheia u n tîrg.
passer un m auvais quart d’heure a trece p ri n tr- u n m om en t greu.
passer un savon à qn. a să p u n i bine pe cin ev a ; v. şi donner à qn. son
paquet.
passez-m oi le mot ie rta ţi-m i cuvîntul.
pas si bête! n u se prin d e ; n u ţin e ; nu m ai b e a m î ţa o ţe t ; a î n ţ ă r c a t b ă ­
laia.
passons outre la să a ste a; să trecem peste astea.
pas touche! (pop. ) nu pu ne m in a!; n u te atinge!
pas une chique (pop. ) nim ica t o a t ă ; cît să orbeşti u n şoarece chior.
pas un fétu nici u n cap de a ţ ă ; nici u n b ă ţ de chibrit.
pas un sou nici o cen tim ă/leţcaie; nici o p a r a c hioară/frîntă.
patriotisme de clocher p atrio tism local.
patte de velours linguşire.
patte d’oie rid uri în colţul ochilor.
pattes de m ouche scriere m ă r u n t ă şi neciteaţă.

238
paUcs-pclues ipocrit; prefăcut.
liaumcr In Ïigurc/Ia gueule à qn. (arg. ) a-i stîlei cu iva m u tra ,
paumer le fric ( p o p . ) a to ca banii,
paumer ses plumes (pop. ) a-i c ădea părul,
paumer un marron (arg.) v. prendre une dérouillée.
pauvre de moi! vai de capul meu! ; vai de m ăniulica mea! ; vai şi a m a r de
mine ! ; bietu l de mine ! ; nenorocitul de mine !
pauvre diable a m ă r î l ; pîrlit.
pauvre en esprit/d’esprit sărac cu duhul,
pauvre Iiomme p rostăn ac.
payer à boire a da de b ă u t ; a p lăti un rîn d (de pahare) ; a face cinste,
payer à l ’lieure a p lă ti cu ora.
payer à prix d’or/au poids de l ’or ( f a m. ) a plăti greu/cu bani grei.
payer cash ( f a m . ) a p lăti pe loc; a p lăti cu b ani gh eaţă ,
payer clier a p lăti scump.
payer comptant a p lăti pe loc; a p lăti cu b ani gheată,
payer d’audace a d a d o v a d ă do îndrăzneală,
payer de mine a inspira încredere,
payer de sa personne a nu-şi p recu peţi eforturile,
payer de sa poclic a d a /a p lăti din b u zun ar,
payer de sa vie a p lă ti c.u capul/cu viaţa,
payer de ses deniers a d a /a plăti din bu zu n a r,
payer en mitraille ( f a m. ) a plăti cu m ărunţiş.
payer en monnaie de singe a duce pe cineva cu v o rb a ; a in cin ta po
cineva cu m igdale amare,
payer Ia casse a p lăti oalele s p a r te ; a se sparge in capul cuiva,
payer les pots casses v. payer la casse.
payer les violons a pica de fraier,
payer le tribut à la nature v. aller à Crevant.
payer le tribut du sang a lu a p a rte la război,
payer par m ensualités a p lăli în rate,
payer pour qn. a suferi p e n tr u altul.
payer qn. de paroles a duce pe cineva cu v o rb a ; a în cîn la pe cineva
cu migdale amare,
payer qn. de retour a p lăti/a răsp u n d e ou aceeaşi m o n e d ă ; a-i plăLi
cuiva poliţa; a-i p lăti cuiva cu dobîndă.
payer qn. d’ingratitude a fi n erecu no scător fa ţ ă de cineva,
payer ric-rac ( f a m . ) a p lăti pînă la u ltim a centim ă,
payer rubis sur l ’ongle a p lăti pe loc; a p lăti cu ban i gheaţă,
payer sa dette à la nature v. aller à Crevant.
payer sa dette ù son pays a-şi satisface serviciul m ilitar; a face a rm a ta ,
payer son obole à Caron (p o p . ) v. aller à Crevant.
payer son tribut à la nature a se duce pe lu m e a cealaltă,
payer tous les trente-six du mois ( f a m. ) a p lăti Ia s f in tu -a şte a p tă /la
paştele cailor.
payer un coup (de vin) a p lăti u n rîn d (de pahare) ; a face cinste,
payer uno dette a p lă ti o datorie.
payer un verre/une chopine ft qn. ( p o p . ) a d a de b ă u t ; a face cinste,
pays de Cocagne ţ a r a u nd e curge lap te şi m iere/unde u m b lă clinii, cu
covrigi în coadă,
peau d’âne ( f a m . ) p a ta l a m a ; diplomă.
peau de balle (et balai de crin) nim ica t o a t ă ; cît să orbeşti u n şoarece
chior; nici cît să a stu p i u n clopot; te miri ce (şi mai nim ic); p ină la
 genunchiul bro aştei; foaie peste foaie şi la mijloc tu ia ; cît e negrul
bobului,
pêche mignon mic defect,
pêcher à In ligne a pescui cu u ndiţa,
pêcher en eau trouble a pescui în a p ă tulbure,
pécher par défaut a greşi în n e cu n o ştin ţă de cauză,
peigner la girafe a tă ia frun ză la cîini; a duce d in ii la apă.
peindre sous de belles couleurs/sous des couleurs flatteuses a zugrăvi
în culori favorabile,
peiner com m e des chiens a m unci ca u n cîine.
pêle-m êle claie poste g ră m a d ă ; de-a valm a.
peloter en attendant partie ( f a m . ) a se o cup a de nim icuri aşte p tîn d ceva
mai bun.
pendre au croc a p un e-n cui; a ren un ţa.
pendre nu nez/à l’œ il/à l’oreille de qn. a fi am eninţat, de ceva.
pendre la crémaillère a s ă r b ă to ri p rin tr-o m as ă in stalarea într-o
casă nouă.
pénétrer les intentions de qn. a p ă tr u n d e gîndurile cuiva,
penser juste a ju d e ca sănătos,
percer ù jour a ghici; a p ătru n d e ,
percer l’abcès a sp arg e /a tăia buba.
percer le cœur ù qn. a frînge/a zdrobi/a sfîşia cuiva inima.
percer le front a s tră p u n g e frontul.
percer qn. de coups v. battre à bras raccourcis.
percer qn. de son regard a stră p u n g e pe cineva cu privirea.
percer un m ystère a desluşi o taină.
perdre au change a d a pînza pe fuioare; a face orz din griu.
perdre confiance a-şi pierde încrederea.
perdre connaissance a-şi p ierde c u n o ştin ţa /sim ţire a ; a leşina,
perdre contenance a-şi pierde cum pătul/busola/păscălia/păscăliile.
perdre courage a-şi pierde in im a/cu raju l; a se d escuraja ; a-1 părăsi
curajul.
perdre de la vitesse a pierde din v it e z ă ; a încetini,
perdre de vue a pierde/a scăpa din vedere.
perdre de vue une personne a n u mai fr e cv en ta pe cineva; a-1 uita.
perdre du poids a pierde din gre uta te,
perdre du terrain a pierde teren; v. şi faire la cane.
perdre lialeinc a-şi p ierd e/a i se tă i a răsu flarea; a gîfîi.
perdre la boule ( po p ) , a. a-şi pierde c u m p ă tu l/s tă p în ir e a de sine/sîn-
gele rece; b. a-şi pierde m i n ţile /ju d e c a ta ; a se scrînli.
perdre la boussole/la carte/le nord /la tram ontane/la bobèche (arg.)
a-şi pierde cum pătul/busola/păscălia/păscăliile.
perdre la centaine (i nv. ) a-şi pierde cu m p ătul/bu so la/p ăscălia.
perdre la face a-şi pierde prestigiul /d em n itatea ,
perde la lum ière a. a orbi; b. v. aller à Crevant.
perdre la main a pierde o bişn uin ţa/în dem înarea.
perdre la parole a-i pieri g raiu l; a răm în e fără glas; a-şi pierde graiul,
perdre la piste de qn. a pierde u r m a cuiva.
perdre la raison a-şi pierde m in ţile /ju d e c a ta ; a-şi ieşi din m i n ţi ; a se
sc rîn ti; p a rcă a m în c a t c eapa ciorii,
perdre la tête a-şi pierde cum p ătu l/b usola/pă sc ălia.
perdre la vedette ( f a m . ) a n u m ai fi în capul bucatelor,
perdre la vie a-şi pierde v iaţa.
perdre Ie bo;re et le manger a-şi pierde p o fta de viaţă.

240
 perdre le fil de ses Idées a-şi p ierde firul ideilor,
perdre Ie goût du pain v. aller à Crevant.
perdre l ’équilibre a-şi pierde echilibrul,
perdre les étriers a. a o lua ra z n a ; b. a-şi pierde cum p ătu l,
perdre le souffle a-şi p ierde/a i se t ă i a răsufla rea ; a gîfii.
perdre les pédales ( po p . ) a o lu a razna,
perdre l’esprit a-şi pierde m i n ţi le / ju d e c a t a ; a se scrînti.
perdre patience a-şi pierde r ă b d a r e a ; a-şi ieşi din răb dări,
perdre pied a. a-i fugi p ă m în tu l de sub picioare/a simţi că-i fuge păm înl ul
de sub picioare; b. a şovăi; a se zăpăci,
perdre qn. dans l ’esprit de... a discredita pe cineva în ochii cu iva; v.
şi casser d u sucre sur le dos de qn.
perdre sa peine a se osteni în z a d a r; a se căzni/a se s tră d u i degeaba;
a se tr u d i d eg e ab a; a se obosi de pom ană,
perdre sa réputation a-şi pierde r e p u t a ţi a ; a-şi m în ca omenia,
perdre sa salive a-şi b ate/a-şi răci g u ra degeaba/de p o m a n ă ; a-şi toci
g u ra în z a d a r; a v orb i de-a surda,
perdre ses esprits a. a leşina; b. a-şi pierde cum p ătu l/bu so la,
perdre scs étriers a. a-şi pierde c u m p ă t u l; b. (arg.) a o lu a razna,
perdre ses forces a-i slăbi p u terile; a slăbi,
perdre ses plum es ( p o p . ) a-i c ădea părul,
perdre son chem in a ră tă c i d ru m u l; a se rătăci,
perdre son crédit a-şi pierde creditu l; a-şi m înca credinţa/lei'teria.
perdre son em ploi/sa place/sa situation a-şi pierde slujba,
perdre son erre a-şi pierde av in tu l.
perdre son lard ( po p . ) a slăb i; a se ascuţi ( f am. ) .
perdre son latin a. a n u m ai înţelege nim ic; b. a m un ci în z a d a r la ceva.
perdre son m aintien a-şi pierde stă p în ire a de sine/sîngele re ce/cu m p ă­
tul.
perdre son sang-froid a-şi pierde sîngele rece/cu m p ătu l/calm u l/stăpî-
nirea de sine.
perdre son sérieux a se înveseli; a se deschide la faţă.
perdre toute créance a-şi pierde creditu l; a-şi m înca credinţa/lefleria.
perdre une dent a-i căd ea u n dinte.
perdre une occasion a pierde o ocazie.
perdu de dettes d a to r v în du t.
périr d’ennui a m u ri de plictiseală/de u r î t; a se plictisi de m o arte;
a n u m ai p u te a de plictiseală,
personne de haut rang p erso ană sus-pusă.
personne haut placée persoan ă sus-pusă.
pervertir un texte a d é n a tu r a u n tex t.
peser à qn. lourd sur les bras a fi o p o v a ră p e n tr u cineva,
peser (lourd) dans la balance a a tî r n a în b a l a n ţ ă ; a tra g e la cîn ta r;
a trage (greu) în c u m p ăn ă ,
peser le pour et le contre a cin tări av an ta je le şi d eza v a n ta je le ; a cintă-
ri şansele; a o în to a rc e /a o suci pe to a t e feţele,
peser lourdement sur a av e a consecinţe grave asupra,
peser m ûrem ent les choses a reflecta îndelung,
peser ses paroles a-şi cintări (bine) vorbele.
peser sur la conscience do qn. a s t a cuiva pe co nştiin ţă ; a p ro vo ca remuş-
cări.
peser sur la décision de qn. a in fluenţa a s u p r a hotăririi cuiva,
peser sur le cœur de qn. a s t a cuiva pe suflet,
pester contre qn. a l'i furios pe cineva.

241
péter dans ln, main (pop. ) a suferi o înfrîngere ; a d a chix (într-o afacere) ;
a d a carul de m a l; a frînge caru l; a o d a în b a r ă ; a o p u n e de m ă m ă ­
ligă; a scoate boii din ju g fâră co arn e; a se u m p le de b rîn ză ( f a m . ).
péter dans ln soie (po p . ) a se lăfăi în lux.
péter des/les flam m es (pop. ) a fi plin de v ia ţă /d e energie/de avînt.
péter du/le feu (pop. ) a fi plin de v ia ţ ă /d e energie/de avîn t.
péter plus haut que son cul/son derrière ( p o p . ) a ţin li p rea sus.
petit à petit p u ţin cîte p u ţi n ; încetul cu în cetu l; pic cu pic; bob cu b o b ;
p ic ă t u r ă cu pic ătu ră,
petite espèce hum aine à tête carrée ( f a m . ) om fără m inte,
petitesse de cœur meschinărie.
petitesse d’esprit îngustim e de sp irit; m in te îngustă.
petit-m aître om rafinat.
pétrir les jeunes esprits a fo rm a tineretul.
peu à peu p u ţi n cîte p u ţi n ; încetul cu în c e tu l; pic cu pic; bob cu bob.
peu après p u ţi n tim p d u p ă aceea; n -a trecu t m u l t şi...; d u p ă p u ţin ă
v re m e ; nu m u l t d u p ă aceea,
peu de chose nim ica t o a t ă ; m ai nim ic; cît să orbeşti u n şoarece chior;
nici cit să astu p i u n clo po t; foaie peste foaie şi la mijloc tu fă; pină la
genunchiul broaştei,
peu (le temps après v. p e u après.
peu de temps avant cu p u ţi n tim p înainte,
peu m ’en chaut p u ţin îmi p a s ă ; m ă doare-n cot/în căicîie.
peu ou point v. p eu de chose.
peu ou prou mai m u lt sau mai puţin,
peu s’en faut p u ţi n lipseşte; m a i-m ai; cit p-aci.
peut-être bien que oui, peut-être bien que non po ale da, p o a te n u; o
l’i, n-o fi.
pièce à conviction probă,
pièce à pièce b u c a tă cu b u c a tă ,
pied à pied pas eu p a s; t r e p ta t .
pieds et poings liés legat fedeleş; cu mîinile legate (fig. ).
pierre de touche/d’achoppement p ia t r ă de încercare,
pige-m oi ça! (pop. ) ia te u ită!
piger une maladie (pop. ) a se căp tuşi cu o boală,
piger un rhume (po p . ) a răci.
piger zéral (arg.) a nu pricepe o io tă; a nu-1 t ă i a pe cineva capul,
pilier de caharet/d’estam inet stîlp de cafenea,
pince-m aille zgirie-brinză.
pincer au demi-cercle (arg.) a lua pe nepregătite/p e n e a şte p ta te /c a
din oală.
pincer de la harpe (pop. ) a fi la z d up /la răcoare,
pincer les lèvres a lu a u n aer dis preţuitor,
pincer son italique (arg.) v. avoir le p i m e n t sale.
pincer un voleur a p u n e m in a pe u n hoţ.
piper les cartes a tr iş a la cărţi,
piquer au vil a răni am orul propriu.
piquer des deux a da p in ten i calului; a da căicîie; a porni in galop.
piquer du nez a m o ţăi cu capul în piept.
piquer la curiosité a a ţ î ţ a / a stîrni curiozitatea.
piquer la rogne (arg.) v. entrer en colère.
piquer l ’assiette ( f a m . ) a lu a m a s a la alţii.
piquer qn. (pop. ) a p un e m in a pe u n hoţ.
piquer qn. au vil a răni am orul pro priu al cuiva.

243
 piquer Bon bœuf/sa chèvre (arg.) v. entrer en colère.
piquer nn chien ( p o p . ) a trago u n pui tlo soinn.
piquer une colère v. entrer en colère.
piquer une crise a av ea o criză de nerv i; a-1 a pu ca pandaliile; a-1 a p u ca/
a-1 găsi pe cineva to a t e n ă b ă d ă ile ; a-i veni cuiv a bîzdîcul/arţagîiL
piquer une romance ( p o p . ) a trag e u n p u i de somn.
piquer une sèche (arg.) a chiuli de la şcoală; a trage la lit.
piquer une tête a se a ru n c a cu capul înainte,
piquer un fard/un soleil a se înroşi (de emoţie),
piquer un laïus ( f a m . ) a ţine o c u v în ta re /u n diseurs,
piquer un roupillon (p op . ) a trag e u n pui de somn.
piqueur d’assiette p a ra z it; linge-blide.
pivoter sur ses talons a se răsuci în călotie.
placer la balle a-şi d ezvo lta argum entele,
placer qn. a p ro c u r a o slu jb ă cu iv a .
placer ses espérances en qn. a-şi p u n e n ă d e jd e a /s p e r a n ţa in cineva; a
se lăsa în n ă d e jd e a cuiva,
placer son m ot a interv en i într-o discuţie,
placer sous séquestre a pu ne sechestru,
placer sur le trône a în ă lţa /a p u n e /a ridica în scaun,
plaider coupable a d eclara v in o v a t pe cineva; a recun oaşte v in o v ăţia
acuzatulu i (şi a încerca să-i dim inueze vina),
plaider non coupable a déclara u n a c u z a t nevinovat,
plaindre sa peine a-i p ă r e a ră u de s tr ă d a n ia sa.
plaisanterie de corps de garde g lu m ă grosolană,
plaise à D ieu să d ea D um nezeu,
plaît-il? poftim?
planche de salut u lt im ă soluţie salvato are,
planquer ses côtelettes (arg.) a se ascunde,
planter là a lăs a b a l t ă ; a o lăs a în c u r c a tă /m o a rtă -n păpuşoi,
planter là qn. a lăsa pe cineva m a s că; a lăsa pe cineva cu buzele
umflate.
planter le m al/un m al a sădi u n copac în cinstea cuiva,
planter ses choux ( f a m . ) a-şi v edea de tr e a b ă /d e d ru m ; a se duce în/
la tr e a b a lui.-.
planter son bourdon a prin de răd ăc in i; a se fixa in tr-u n loc; a prinde
u n d e v a picior; a-şi face cuib.
planter son poireau a a ş t e p ta m u lt şi b ine; a i se urî aşteplîn d.
planter son regard sur qn. a-şi pironi p riv irea a su p ra cuiva,
planter un chou (arg.) a răm îne în p ană.
planter un clou v. planter son bourdon.
planter un drapeau ( f a m . ) a trag e ţeap a .
planter un soufflet à qn. (po p . ) a tr a g e /a ra d e /a cîrpi o p a lm ă cuiva,
plaquer le boulot ( po p . ) a p un e tr e a b a -n cui.
plat d’épinard peisaj p ro s t p ic ta t, cu m u l t verde,
plein à ras bord plin ochi.
plein comm e un œ uf ( f a m. ) în d o p a t; g h iftu it; u m f la t ca u n cîrnat.
pleurer à chaudes larmes a plinge cu lacrim i cit p u m n u l; a plinge eu
foc şi pîrjol; a se îneça în lacrimi,
pleurer après qch. ( f a m . ) a cere ceva cu insistenţă,
pleurer com m e une m adeleine/com m e une fontaine/com m e un veau
a plinge ca o m ireasă; a plinge cu lacrim i cît p u m n u l; a plinge eu
foc şi pîrjol ; a se îneca în lacrim i; a-şi sc ăld a ochii în lacrimi,
pleurer dans le potage de qu. a plinge pe u m ă r u l cuiva.

843
pleurer (lo rire a ride ou lacrimi.
pleurer dos larmes (lo sang a plinge cil lacrim i cle singe.
plouror le pain qu’on m ange a-şi m înca de su b unghie/de su b tălp i;
a tă ia firul de m ălai în op t/în p a tr u ,
pleurer m isère ( f a m. ) a se plînge/a se v ă ie t a do mizerie,
pleurer qn. ( f a m . ) a plinge pe cineva,
pleurer ses fautes a-şi reg reta greşelile.
pleurer toutes les larm es (le son corps a plînge a m a r n ic ; a nu mai
av e a lacrimi de plîns; v. şi faire, jouer les grandes eaux.
pleurer tout son soul a plinge cu lacrimi cît p u m n u l; a plînge eu il ouă
rîn d u ri de lacrim i; a plînge cu foc şi pîrjol.
pleuvoir à cordes/à îlots/à seaux/à torrents a p lou a cu gă lea ta /ca din
cofă; a t u r n a cu c iu t u r a ; a ploua to renţial,
pleuvoir com m e une Taclie qui pisse ( p o p . ) v. pleuvoir à cordes/à flolsj
à seciux/à torrents.
pleuvoir des hallebardes v. pleuvoir à cordesjà flotsjà seaux/ à torrents.
plier bagage/ses affaires/son paquet ( f a m . ) a se pregăti de d u că/d e ple­
care; a se c ă ră b ă n i; a-şi 1'ace c o ad a colac/bîrzoi; v. şi débarrasser
le plancher.
plier l ’échine a-şi îndoi g ru m az u l; a-şi încovoia spinarea,
plier le coude v . aimer la bouteille.
plier lc(s) genou(x) a se lăsa în g enu nch i; a pleca genunchii.
plier le(s) genou(x) devant qn. a se p ro s te rn a în fa ţa cuiva.
plier l ’épaule a s u p o r ta cu resemnare.
plier qn. a face pe cineva să cedeze.
plier ses chem ises ( f a m . ) v. aller à Crevant.
plier sous l ’ordre a se s u p u n e ordinului.
plier toilette a o lu a la fugă/la s ă n ă to a sa ; a o la a din loc; a-şi lua
c o ad a la spinare,
plonger qn. dans la m isère v. mettre qn. sur la paille.
plonger qn. dans les fers a a ru n c a pe cin eva în la nţu ri,
ployer le dos a se su p u n e cu u m ilin ţă ; v. şi plier l’échine.
ployer le(s) genou(x) a pleca genunchii; a se lăsa în genunchi,
ployer les genoux devant qn. a se p ro s te rn a în f a ţ a cuiva,
ployer qn. (lit.) a frînge re z iste n ţa cu iva; a îngenunchea pe cineva,
pluie battante ploaie to r e n ţia lă ,
pluie (l’abat aversă,
pluie (l’étoiles ploaie de stele,
pluie diluvienne ploaie torenţială,
plumer la dinde a ju m u li pe c inev a /u n fraier ( f a m . ) .
plumer qn. a lu a şi c ă m a şa de pe cineva,
plumer un pigeon a jum uli pe c in eva /un fraier ( f a m . ) .
plus d’une fois de m u lte ori; în rep etate /in mai m u lte rîn d u ri; nu
o dată.
plus ou m oins m ai m u l t sau mai pu ţin .
poids plum e (box) categ oria p an ă.
point de mire p u n c t de a tr a c ţi e ; ţel.
poire de schnock (arg.) m u t r ă a n tip a tică.
poisser sur le tas (arg.) a prin d e în fla g ra n t delict.
poisson d’avril p ăcăleală de 1 aprilie.
pomper l ’air (arg.) a plictisi; a sicîi.
pomper la soupe à travers ses m oustaches ( f a m . ) a înghiţi su pa cu lă ­
comie.
pont aux ânes rezolvare la m in te a cocoşului.

244
porte do sortie po rtiţă fie scăpare,
porter à faux a i'i inclinât (despre lucruri).
porter à la rêverie u în d em n a la meditaţie,
porter b la tête a se u rc a la cap (vinul).
porter am itié à qn. a avea s en tim e n te de prietenie p entru cineva,
porter atteinte a p reju dicia; a aduce un prejudiciu cuiva; a pricinui
cuiva un râu.
porter au compte de qn. a trece în con tul cuiva,
porter (q n .) au pouvoir a ad uce pe c in e v a la putere,
porter beau a se ţine b ine; a nu-şi a r ă t a v îr s ta ; a se ţine abanos; şade
to t abanos, ţ e a p ă n şi virtos.
porter bien son âge v. porter beau.
porter bien son bois a se îm b ră c a elegant,
porter bien son vin a ţine la b ă u tu r ă ,
porter bonheur/cbance a aduce noroc,
porter comm e une châsse a p u r t a ca pe moaşte.
porter de l ’intérêt à qn. a a r ă t a interes fa ţ ă de cin eva; a p u r t a interes
cuiv a; a av e a interes p e n tru cineva,
porter des fers a fi prizonier,
porter des fruits (lit.) a da roade.
porter des frusques qui ont l ’air de sortir du décrochez-m oi-ça (f a m. )
a fi îm b ră c a t ca de la taica Lazăr.
porter dommage/préjudice a p reju dicia; a aduce cuiva un p reju ­
diciu.
porter du noir a se îm b răca în n eg ru ; a p u r t a doliu,
porter en terre a duce la g ro ap ă; a-i p u n e cuiva glia pe gură.
porter envio a invidia,
porter juste a av ea efect; a nim eri la ţin tă .
porter la culotte ( f a m. ) a p u r t a p ă lă ria ; a-şi ţine b ă r b a t u l sub papuc,
porter la guigne a aduce ghinion.
porter la main sur qn. a ridica m în a a su p ra cu iv a; a lovi pe cineva,
porter la poisse ( p o p . ) a fi pro s t dispus; a fi în toane rele.
porter la tête haute a ţine f r u n te a sus.
porter la vie a d a v ia ţă .
porter (de) l ’ean à la rivière/à la mer a că ra a p ă te fin lîn ă/la rîu; a
duce lemne la p ă d u re ; a c ă ra p ietre la m u n t e ; a căra soarele cu
oborocul.
porter Ie coup de grâce a d a lo v itu r a de graţie,
porter le coup fatal a da lo v itu r a de m oarte.
porter le deuil a. a p u r t a doliu; a se îm b ră c a în negru ; b. (arg.) a face
reclam aţie; a b ă g a o plîngere.
porter le deuil de sa blanchisseuse a a v e a rufele m urdare,
porter le deuil de scs illusions ( f a m . ) a-şi pierde iluziile,
porter le drapeau a fi deschizător de drum uri,
porter le fer dans la plaie (fig. lit.) a folosi mijloace energice,
porter le fer et la flam m e dans un pays a trece o ţ a r ă prin foc şi s a ­
bie; a face pîrjol; a trece sub tăişu l săbiei,
porter le pet contre qn. (arg.) a b ă g a o plîngere; a face reclam aţie.
porter les bouteilles a duce ouă-n poală,
porter les chiens ( f a m. ) a p u r t a breto n,
porter malheur a aduco ghinion,
porter ombrage à qn. a stîrn i invidia cuiva,
porter plainte a face reclam aţie; a b ă g a o plîngere.
porter préjudice a aduce p ag u b ă cuiva.

245
porter cpt. nu pin.iili- a ri di ca pe c i n e v a î n s lă v i; a sui pe c inev a
in s l a v a cerul ui .
porter qn. aux nue:» a r i -.1i r a pe c i n e v a în s l ă v i ; a s u i pe c i n e v a în
s l a v a cerul ui .
porter qn. dans sou cœur a a v e a pe c i n e v a la i n i m ă ; a p a r t a pe
c i n e v a i n sufl et ,
porter qu. en triomphe a d u c e / a p a r l a p e c i n e v a î n t r i u m f ,
porter qn. sur ses épaules/sur son dos a d u c e p e c i n e v a î n s p i n a r e ;
a lu a /a dncc/a p u r t a in cîrcă.
porter remède a rem edia; a vindeca; a lecui.
porter sa croix a-şi duce/a-şi p a r l a crucea (fig.)', a-şi s u p o r ta cu re­
sem nare necazurile,
porter secours a d a aju tor.
porter ses cheveux dans le dos a-şi lăsa p ăru l pe spate,
porter ses pénates dans tei endroit ( f a m . ) a se in stala undeva,
porter sur les nerfs/sur le systèm e ( f a m . ) a călca pe cineva pe b ă t ă ­
tu ră /p e coadă/pe picior/pe nervi,
porter tém oignage a depune m ărturie.
porter un corps en terre a în m o rm în ta pe cineva; a duce la g ro apă:
a-i pune cuiva glia pe gură.
porter un coup a da o lovitură.
porter un coup de barre ( f a m . ) a schim ba brusc direcţia/com por­
tarea.
porter une bague au doigt a trage profit din ceva.
porter une botte à qn. a pu ne pe cineva în în c u r c ă tu r ă cu o în tre­
b a re ; a încuia pe cineva cu o în treb a re ( f a m ).
porter un toast a ridica/a ţine u n loast.
porter un verre à la santé de qn. a b ea în s ă n ă t a te a cuiva; a ridica
paharul.
portez armes! la u m ăr, a r m ’l
portez vos coquilles ailleurs c a u tă pe a l t u l ;| a sta să i-o spui lui
m u t u l ; liaida-del; la alţii!
poser des ventouses a pune v en tuze /pah are,
poser la chique ( p o p . ) v. aller à Crevant.
poser le masque a-şi scoate m asca; a-şi da a ra m a pe faţă.
poser Ies armes a depune armele; a c a p itu la; a se da b ă tu t,
poser les fondem ents a p un e temelie,
poser pour la galerie ( f a m. ) v. affecter de grands airs.
poser sa candidature a-şi pu ne ca n d id a tu ra,
poser sa chique et faire le mort (arg.) v. avaler sa langue.
poser ses conditions a p u n e condiţii,
poser ses fesses ( p o p . ) a se aşeza,
poser une colle à qn. ( f a m . ) v . porter une botte à qn.
poser une question il qn. a p u n e cuiva o întreba re,
poser un lapin (arg.) a trag e clap a; a d a p lasă; a nu veni la întîi-
nire.
possédé du diable om s tă p în it de pasiuni,
posséder le pactole v. avoir la bourse ronde.
posséder qn. corps et âm e/jusqu’au trognon ( f a m . ) a duce pe cineva
de n a s; a face pe cineva să joace d u p ă cum îi cîn tă ; a ju c a pe
cineva pe d egete; a-i p u n e cuiva fun ia în co arne; a-i trag e cuiva
u n trom bo n,
pot sans anses p ersoan ă dificilă,
poudre de perlimpinpin leac de şarlatan.

246
pouffer do rire a pufni în rîs; a-I bufni pe cineva rîsul; a bufni în
rîs; a-1 umfla pe cineva rîsul.
pour ainsi (lire chipurile; d r a g ă /d ră g u liţă D o am n e; vezi D o am n e; ca
să zic aşa; ca să m ă exp rim astfel,
pour ce qui est (le în ceea ce p riv e şte; cît d espre; cu privire la.
pour de hon de-a binelea; de -ade vărat.
pour des prunes de florile m ă ru lu i; de flori de cuc; de oinlecul cu-
cului.
pour Ia circonstance în aceste condicii; în cazul a cesta; dacă aşa stau
lucrurile.
pour la cocarde (pop. ) v. pour des prunes.
pour la frime de formă.
pour l ’amour de l’art de dra g u l/a m o ru l artei.
pour l ’amour du ciel! p e n tr u num ele lui Dumnezeu!
pour la peau (arg.) v. pour des prunes.
pour le compte de qn. cu privire la cineva.
pour le coup de d a t a asfa. —'
pour le plaisir din capriciu; aşa, de-al dracului (p o p . ) .
pour le quart d’heure p e n tru m om ent.
pour le roi de Prusse v. pour des prunes.
pour les beaux yeux de qn. de dragul cu iv a; v. şi po u r des prunes.
pour les capucins (arg.) v. po u r des prunes.
pour l ’heure p e n tr u m om ent.
pour l ’instant p e n tr u m om ent.
pour l ’ordinaire cel mai adesea.
pour lors dacă este aşa ; în acest caz.
pour m a part din p a r t e a m ea ; în ce m ă priveşte; cît despre mine.
pour mon compte din p a r t e a m ea; în ce m ă p riv e şte ; cit despre
mine.
pour peau de halle v. pour des prunes.
pour quelle raison? p e n tr u care m otiv?
pour qui me prenez-vous? d r e p t cine m ă iei?
pourquoi diable...? de ce drac u/n aib a...?
pourquoi pas? de ce nu?
pour renfort de potage pe d e a su p ra ; colac peste pupăză,
pour rien an monde p e n tr u nim ic în lu m e; ca nici un. preţ.
poursuivre en justice a ac ţio n a în ju s tiţie ; a reclam a pe cineva
justiţiei.
poursuivre qn. dans scs derniers retranchements a u rm ări pe cineva
p în ă -n pinzele albe.
poursuivre qn. l ’épée dans les reins a p u n e cuiva sula-n coastă; a
p u n e cuiv a c u ţitu -/u n g h ia-n g ît; a b ăg a cuiva c u ţitu l în g ît; a
strîng e m î ţ a de coadă,
poursuivre son chem in a-şi c o n tin u a d ru m u l; a ţine d ru m u l înainte,
poursuivre un but a u rm ă ri u n scop.
pour sur (inv. sau p o p . ) în m o d sigur/cert.
pour toujours p e n tr u totd eaun a,
pour tout dire... pe scurt...
pour toute éventualité p e n tr u orice eventu a lita te,
pour tout l ’or du monde p e n tr u t o t a u ru l din lu m e; p e n tr u nimic în
lu m e; cu nici u n p reţ.
pour une bouchée/un morceau de pain p e n tr u nimica toată,
pour une part pe de o parte.

247
pour une raison 011 pour une autre d in tr-u n m o tiv sau altul,
pour un oui, pour un non p e n tr u fleacuri; p e n tr u nim ica to ată,
pour vous en donner une idée ca să-ţi faci o idee.
pousser à la révolte a a ţî ta la revoltă.
pousser à la roue a îm pinge la r o a t ă cu cinev a; a p un e um ăru l (la
roată).
pousser comm e un champignon a răsări ca ciupercile (după ploaie),
pousser com m e un chêne ( f a m . ) a creşte falnic ca u n stejar,
pousser des cris de M élusine/d’orfraic/de putois a ţi p a ca din g u r ă de
şarpe.
pousser des cris de paon a scoate ţip ete ascuţite.
pousser des soupirs a ofta din adincul rărunchilor.
pousser les choses au noir a vedea totul/lucrurile în negru.
pousser les h a u ts cris a. a p ro te s ta sus şi ta r e ; b. a se văicări.
pousser le verrou a pune zăvorul.
pousser qn. à bout v. courir à qn. sur L’haricot.
pousser sa pointe a u rm ări u n scop.
pousser son avantage a p ro fita de ocazie; a prinde mom entul.
pousser son travail v. abattre de la besogne.
pousser trop loin les choses a îm pinge lucrurile prea departe.
pousser un coup de gueule a. a scoate u n ţ i p ă t ; b. a c în ta Lare.
pousser un cri a scoate un ţipăt.
pousser une botte à qn. v. porter une botte à qn.
pousser un soupir a scoate un o f t a t/ u n suspin.
pousse ta viande! ( p o p. ) mişcă-te!
pouvoir aller se faire cuire un œ uf ( f a m . ) a se duce dracu lui; a se duce
la to ţi dracii.
pouvoir aller se rhabiller ( f a m . ) a nu av e a sto fă de actor,
pouvoir faire son testam ent ( f a m . ) a fi pe d u că ; a-i merge rău (cu
s ă n ă t a te a ) ; a nu o (mai) duce m u l t; a sun a a oală.
pouvoir passer derrière une affiche sans la décoller a fi slab ca un
tîr/ca u n ogar; a fi u sc at to acă /ca to aca /ca iasca; a fi gras ca
scorpia/c a g ra tia ; a ieşi ca ciinele din iarnă,
pouvoir se fouiller a se scobi în dinţi de u n lucru; a nu se sinchisi
de nim ic; a nu-i păsa nici cît negru sub unghie; a pun? căciula
pe-o sprinc ean ă; a-i păsa cu iva ca de z ă p a d a de anţărţ, ( f a m. ) .
pouvoir toujours s’aligner (p o p . ) a n u i'i în stare s ă ţină piept,
pouvoir toujours se brosser ( f a m . ) v. perdre sa peine.
pouvoir toujours se gratter ( p o p . ) a nu m ai trage nici o nădejde,
pouvoir toujours se l ’accrocher ( p o p . ) a se şterge pe b o l ; v. şi en
rester sur sa faim.
pouvoir toujours se taper ( f a m . ) a a ş t e p ta m u lt şi bine; a i se uri
aşte p tîn d .
pratiquer toutes les rubriques possibles ( f a m. ) a face to t soiul de
coţcării.
pratiquer une levure (po p . ) v. déguerpir sans demander son reste.
pratiquer un métier a p ractica/a profesa o meserie,
prêcher dans le désert ( f a m . ) a vo rb i/a p redica în p u s t iu ; a-şi bale/
a-şi răci g u ra d egeab a/d e p o m a n ă ; a-şi toci g u ra în z a d a r; a vorbi
de-a surda.
p rê c h e r d ’exemple a da exemplu prin fap te; a da pildă vie.
p rêc h e r pour sa chapelle/pour son saint ( f a m . ) a-şi a p ă ra propriile
interese.
précipiter ses pus a grăbi pasul; a mări compasul ( f am. ).

248
 prendre à bail n l u a c u chi r i e .
prendre à bras-le-corps a. a înşfăca pe cineva; b. a lua in p iept
greutăţile,
prendre à contresens a înţelege greşit,
prendre acte de qch. a lua act de ceva.
prendre à droito a o lua la d reap ta.
prendre à droite et à gauche ( f a m . ) a lu a eu nmîndouu mîinile.
prendre à garant a lu a pe garanţie.
prendre & gaucho a o lu a /a coti la stînga.
prendre & l ’entreprise a lua în antrepriză.
prendre à partie a a ta c a pe cineva.
prendre appui sur qn. a se sprijini pe cineva; a găsi s p r ijin /a ju to r la
cineva.
prendre à son comptq a lua asu p ra sa/p e seam a sa.
prendre à tâche de a se s tră d u i să; a se an g aja să.
prendre à tém oin a chem a ca m a rto r.
prendre au dépourvu a lua pe nep re g ă tite/p e n e a şte p ta te /e a din oală;
a lua pe cineva fă ră veste,
prendre au piège a prinde în cursă; a prinde pe cineva în plasă,
prendre au sérieux a lu a în serios.
prendre au tragique a lu a în tra g ic ; a-şi p u n e /a lua ceva la inimă,
prendre barre sur qn. a influen ţa pe cineva ; a d o m in a pe cineva,
prendre bien la plaisanterie a şti de glumă,
prendre bien une chose a lu a în n um e de bine,
prendre bonne tournure a lua o în t o rs ă t u ră bună.
prendre bouche avec qn. a lu a le g ă tu ra /c o n ta c t cu cineva; a in t r a în
atingere cu cineva,
prendre congé de qn. a-şi lua ră m as b u n ; a-şi lua ziua b un ă.
prendre conscience de... a-şi d a seam a de...; a înţelege...
prendre conseil de qn. a se s f ătu i/a se consulta cu cineva,
prendre contact avec qn. v. prendre bouche avec qn.
prendre corps a se înfiripa; a prin de contur,
prendre courage a-şi face curaj,
prendre créance à qch. a d a crezare la ceva.
prendre d’assaut a lua cu asalt,
prendre date a fixa o întîlnire.
prendre de grands airs v. affecter de grands airs.
prendre de la barbe ( f a m. ) a în a in ta în v ir s tă ; a-1 aju ng e zilele,
prendre de la bouteille ( f a m . ) a în a in ta în v î r s tă ; a-] ajunge zilele,
prendre de la brioche ( f a m . ) a face b u r t ă ; a se ingrăşa.
prendre de l’âge a în ain ta în v î r s t ă ; a-1 ajunge zilele,
prendre de la graine a lua ca exemplu.
prendre de l’ascendant sur qn. a. a dom ina pe cineva; a a vea influ­
e n ţă asu p ra cuiv a; b. a a vea u n a v a n ta j a su p ra cuiva,
prendre de l ’avance a o lu a/a a p u c a în a in te ; a depăşi,
prendre de la vitesse a lua viteză.
prendre de l ’embonpoint ( f a m . ) a prin de carn e; a lu a p ro p o rţii; a facc
b u r t ă ; a se ingrăşa.
prendre de m auvais plis a c ă p ă t a deprinderi proaste,
prendre des airs penchés ( i r. ) a lu a un aer g în d ito r/v isăto r; a fi dus
cu mintea,
prendre des bains de soleil a l'ace plajă,
prendre des forces a se întări.

249
prendre <l(‘s form es ( f a m . ) a se in g răşa; a prindo c a m e ;' a- lu a p ro ­
po rţii; a face b u rtă ,
prendre des gants a sc p u r t a a Ion I/cil m ăn uşi; a (r a ta pe cineva eu
mănuşi.
prendre des licences/des libertés arec qn. a se înlinde la caşcaval,
prendre des mesures/des précautions a lua măsuri,
prendre des m itaines avec qn. v. prendre des gants.
prendre des nouvelles de qn. a se in form a asu p ra cuiva,
prendre des renseignements a culege informaţii,
prendre de travers a lua lucrurile pe dos.
prendre do vive force a lu a cu asalt,
prendre du bon tem ps a se d istra; a se am u z a ; a petrece,
prendre du carat ( p o p . ) a în a in ta în v îr s tă ; a-1 ajunge zilele,
prendre du champ a-şi lua vînt,
prendre du corps/du poids a face b u r t ă ; a se îngrăşa.
prendre du galon ( f a m . ) a în a in ta în g ra d ; a fi a v a n s a t/p r o m o v a t,
prendre du m ouvem ent/de l ’exercice a face mişcare,
prendre du repos a se odihni,
prendre du retard a răm îne în u r m ă ; a întîrzia.
prendre du ventre ( f a m . ) v. prendre de Vembonpoint.
prendre effet a in t r a în vigoare,
prendre en affection a îndrăgi,
prendre en bonne part a lu a în n u m e de bine,
prendre en considération a lu a în considerare,
prendre en écharpe a lovi oblic; a ciocni,
prendre en filoche (arg.) a fila pe cineva,
prendre en flagrant délit a prinde în fla g ra n t delict,
prendre en gage a lu a zălog,
prendre en location a lua cu chirie,
prendre en main qch. a-şi lu a răspunderea,
prendre en m auvaise part a lu a în n u m e de rău.
prendre en patience a s u p o r ta cu răb d are,
prendre exemple sur qn. a lu a exem plu de la cineva,
prendre fait et cause pour qn. a inte rv en i p e n tr u cineva; a lu a p a rte a
cuiva; a îm b răţişa cauza cuiva; a fi tr u p şi suflet p e n tr u cineva,
prendre fem m e a se însura.
prendre feu a. v. entrer en colère; b. a se înd răgo sti; a-i cădea cu drag;
c. a se entuziasm a,
prendre fin a lu a sfirşit.
prendre forme a începe să se contureze,
prendre froid/mal a răci.
prendre garde a l'i a t e n t ; a b ă g a de se a m ă ; a lu a se am a; a avea grijă,
prendre goût à une chose a prinde gu st de ceva.
prendre haleine a răsufla.
prendre hauteur a b e a din sticlă; a t u r n a direct în gît.
prendre heure a fixa ora unei întîlniri; a fixa o întilnire.
prendre jour a fixa ziua unei întîlniri.
prendre la balle au bond a p ro fita de ocazie; a prinde m om entu l,
prendre la barbe (arg.) v. prendre une cuite.
prendre la barre a fi în capul b u c a te lo r; a ţin e frînele.
prendre la bisque a fi a rţă g o s; a a v e a draci; a l'i cu draci/cu dracul în el.
prendre la casaque (arg.) a se chercheli; a se a fu m a ; a-şi face plinul
( i r . ) \ a da la m o a ră ; a se cocli t u r t ă ; a se face ţu ş c ă ; a o lu a în
c lo a n ţă ; a aju ng e la tinichea.

250
prendre lft chèvre a-i sări ţan d ă r a /m u şta r u l/b îz d îc u l ( f a m . ) ; a se iuţi
ca ardeiul; a-i d a cuiv a borşul in foc ( f a m . ) ; a-i veni cuiva muş-
ta r u l la nas ( f a m . ) ; a i se sui cuiv a piperul la nas ( f a m . ) ; a-i
veni arţa g u l ( f a m. ) .
prendre la cigale/le rossignol (arg.) v. prendre la casaque.
prendre la clé des cham ps a-şi lu a lu m ea-n cap; a-şi lu a cîm pii; a se
duce în lu m ea a lb ă/larg ă ; v. şi déguerpir sans demander son reste.
prendre la course a o lu a la fugă/la s ă n ă to a s a ; a o cîrp i/a o oroi/a o
ra d e /a o îm p u n g e/a o tuli la fugă; a o dosi; a o i m p ă tu r a ; a o
lua din loc; a-şi lua co ad a la sp in are; a lu a crîngul în cap.
prendre la défense de qn. a lu a a p ă ra r e a cuiva,
prendre la fuite v. prendre la. course.
prendre la goutte a trag e o d uşcă; a-şi u d a gilul.
prendre la hauteur du soleil (p o p . ) a b e a din sticlă; a t u r n a direct
în gît.
prendre l ’air ( f a m. ) n. a ieşi la aer; a lu a aer; b. a o lu a la fu gă/la s ă n ă ­
to as a ; a o lu a din loc; a lu a cringul în cap.
prendre la lune arec ses dents v. courir a u x quatre cent mille diables.
prendre la mer ( m a r. ) a se îm b a rc a ; a ieşi/a porni în larg.
prendre la m ouche a-i sări ţan d ă r a /m u şta r u l/b îz d îc u l ( f a m . ) ; a se
iuţi ca ardeiul; a-i d a cuiv a borşul in foc ( f a m . ) ; a-i veni cu iva mu.ş-
taru l la nas ( f a m . ) ; a. i se sui cuiva piperul la nas ( f a m . ) ; a-i
veni arţa g u l ( f am. ) .
prendre langue arec qn, a lu a le g ă tu ra /c o n la c t cu cineva; a in t r a în
le g ă tu ră cu cineva,
prendre la parole a lu a cuvintul.
prendre la pipe/la pipette (p o p . ) a încasa o chelfăneală/o m a m ă de
bătaie/o sfîn tă de b ă ta i e ; a lua u n c a fta n ; a-şi lu a m erticul; a că p ă ta
o b ă taie b u n ă /z d r a v ă n ă /s ă n ă to a s ă ,
prendre la piquette ( p o p . ) a o lu a pe coajă,
prendre la place de qn. a lu a locul cuiva,
prendre Ia plume a se a p u c a de scris; a deveni scriitor,
prendre la porte ( f a m. ) a se retrag e; a pleca.
prendre la poudre d’escampette a-şi lua tă lp ă şiţa /v a le a ; a sp ăla /a rade
p u ti n a ; a-şi lu a picioarele la spin are; a da b ir cu fugiţii; a-şi face
coada colac,
prendre la queue a se aşeza în ultim ele rînduri.
prendre la relève a p relu a ştafeta.
prendre la tangente ( f a m . ) a. a ieşi din în c u r c ă tu r ă pe căi ocolite; b.
a o şterge; a sp ă la /a rad e p u ti n a ; a-şi lua tr a ista -n b ă ţ ; a o întin de;
a o tă ia ; a se duce d uluţă.
prendre Ia tête a merge în fr u n te ; a p relu a conducerea,
prendre la vie/une chose par le bon côté/du bon côté/par le bou bout
a lua pa rte a b u n ă a vieţii/a lucrurilor,
prendre l’eau ( f a m . ) a lu a a p ă la galoşi,
prendre le bon chem in a a p u ca pe calea cea b ună.
prendre le camp ( f a m . ) v. déguerpir sans demander son reste.
prendre le change a se lăsa indus în eroare; v. şi couper dans le pont.
prendre le chem in de Niort (p o p . ) a lu a pe „ n u “ în b ra ţe,
prendre le chemin des écoliers ( f a m . ) a lu a calea cea mai lu n g ă; a merge
pe drum ul cel m ai ocolit,
prendre le chemin le plus long v. prendre le chemin des écoliers.
prendre le collier a se în h ă m a la o tr e a b ă grea.

251
prendre le contre-pied a lua atitu d in e p o triv n ic ă ; a susţine contrariul.
prendre le coup a căpăta îndeminare.
prendre l ’écuelle aux dents (fig. f a m . ) a în cepe dejunul.
prendre le dessus a av ea p recădere/priori ta te/in Uietate.
prendre le deuil a se îm b ră c a în doliu.
prendre le dur ( p o p . ) a lua trenul.
prendre le frais a lu a aer; a ieşi la aer.
prendre le îroc a se călugări.
prendre le haut ton a lu a pe cineva de su s; a fi arogant,
prendre le large ( f a m . ) a-şi lu a tă lp ă ş iţa /v a le a ; a sp ăla pu tin a,
prendre le lit ( f a m. ) a căd ea la p a t.
prendre le maquis a lu a calea codrului; a lu a crîngul în cap.
prendre le m auvais air a se molipsi.
prendre le mors aux dents a. v. entrer en colère; b. a se p un e repede pe
t r e a b ă ; a in tra in v ite z ă ; a-şi lua vîn t,
prendre l ’encensoir a tă m îia /a linguşi pe cineva; a cin ta cuiva osanale,
prendre le parti de qn. a lu a p a rte a c u iv a (f ig. ) ; a-i ţine cuiva parte;
a ţin e cu cineva.
prendre le pas sur qn. a i-o lu a cuiva în a in te ; a întrece pe cineva; a o
a p u ca înainte.
prendre Ie Fircc pour un hom m e (lit.) a lu a o cioară d re p t porumbel,
prendre Ie plus court a o lu a pe d ru m u l cel mai s c u r t; a lua d ru m u l cel
m ai s c u r t spre.
prendre Ie plus long v. prendre le chemin des écoliers.
prendre le pouls à qn. a lu a cuiva pulsul,
prendre le repas a lu a masa.
prendre le risque a-şi lu a riscul a s u p r a sa.
prendre les armes a ridica arm ele; a se preg ăti de lu p tă ,
prendre les clioses à la blague (pop. ) a lu a lucrurile în g lu m ă ; a-i părea
cuiva lucru de şagă.
prendre les choses à lu légère a lu a lucrurile uşor/cu uşurinţă; a trece
uşor peste lu cru ri; a p rivi/a t r a t a cu uşurinţă,
prendre les choses com m e elles viennent (et le monde comm e il est) a.
a lua lucrurile aşa cum s în t; b. a aprecia lucrurile la ju s ta lor valoare,
prendre les choses eu douceur a nu se sim ţi jignit de ceea ce se întîm-
plă sau se spune,
prendre les crosses/les patins (arg.) a lu a a p ă ra r e a cuiva,
prendre les dés (arg.) a lua cuvintul.
prendre le(s) devant(s) a trece în ain tea altuia,
prendre les eaux a face o cu ră de ape minerale,
prendre les lièvres a c ă p ă t a friguri,
prendre les intérêts de qn. a susţine interesele cuiva,
prendre les paroles de qn. à l’envers ( f a m . ) a răstălm ăci cuvintele cui­
va, a le lua pe dos.
prendre les rênes a lua în m in ă frînele.
prendre l’état de qn. a v edea în ce ape sc scaldă cineva,
prendre le taureau par les cornes a lu a Laurul de coarne,
prendre le temps comm e il vient a. a lua lucrurile aşa cum s î n t ; h. a
aprecia lucrurile la ju s ta lor valoare,
prendre Ie temps que ça prendra et coûter ce que ça coûtera a mérita
osteneala; a face (f am. ) .
prendre le tison par où il brûle a începe de la coadă,
prendre le tournant v. changer de Laiteries.

Zôi
prendre le train onze (pop. ) n merge pe jos/apostoloşle.
prendre le travail à bras-le-corps ;i se apuca voiniceşte de treabă,
prendre le vent a vedeu/a simţi dincotro b a le viatul,
prendre le voile a in tra Ia m ăn ăstire; a se l'ace călugăriţă,
prendre l’initiative a lua iniţiativ a; a l'ace dira prin b arbă,
prendre l’occasion aux cheveux a profila de ocazie: a prindo m om entul,
prendre l’oiseau au nid a lua pe nep regătite/p e n e aşlep tate /ca din oală.
prendre l’ombre pour le corps a lua o cioară d re p t porumbel,
prendre mal une chose a lua în num e de rău.
prendre Martre/Martin pour Renard a lua o cioară d rep t porumbel,
prendre mauvaise tournure a lua o în to rsă tu ră rca.
prendre mesure d’un paletot de sapin (p o p . ) v. aller à Crevant.
prendre naissance a lu a naştere/fiinţă,
prendre note de qch. a lua n o tă /a c t de ceva.
prendre ombrage de qn./qch. a deveni b ă n u ito r fa ţă de cineva/ceva.
prendre part a lua parte.
prendre parti contre qn. a se declara îm p o triv a cuiva,
prendre parti pour qn. a lua ap ă ra re a cuiva,
prendre patience a se în arm a cu r ă b d a r e ; a avea răbdare,
prendre peur a se speria.
prendre pied a prinde u nd eva picior; a se fixa în tr-u n loc; a prind e r ă ­
dăcini,
prendre place a lu a loc.
prendre plaisir à faire une chose a face cu plăcere un lucru,
prendre plaisir à une chose a-i face plăcere un lu c ru ; a-i fi drag să facă
ceva.
prendre pour argent comptant a o lua de bună.
prendre pour épouse a lua de nevastă.
prendre pour époux a lua de b ă rb a t.
prendre pour son rllume (arg. ) v. prendre une dérouillée.
prendre prétexte a pretexta.
prendre qch. à cœur a. a pune ceva la inim ă; b. a se interesa în m od
deosebit de ceva.
prendre qch. à la rigolade ( f a m . ) a lu a ceva în rîs/în glumă,
prendre qch. de confiance a lua ceva pe încredere,
prendre qch. pour article de foi (lit. ) a lua d re p t literă de evanghelie/
de lege.
prendre qch. sous son bonnet ( f a m . ) a. a-şi lua ră s p u n d e re a ; b. a ac'
ţiona din proprie iniţiativă,
prendre qch. sur soi a lua asu p ra sa un lucru,
prendre qch. sur/à son compte a lua asu p ra sa un lucru,
prendre qn. à contre-poil/à rebroussc-poil a nu şti cum să iei pe cineva,
prendre qn. à la gorge a lu a pe cineva de guler/de gît/de p ie p t; a pune
cuiva m îna-n pio pt; a lu a pe cineva de beregată,
prendre qn. à partie a scoate pe cineva v in o v a t ; a se lu a /a se lega de
cineva; a-i căşun a pe cineva; a ap u c a /a lu a pe cineva in unghii,
prendre qn. à témoin a lu a pe cineva d re p t m artor,
prendre qn. au collet ( f a m. ) v. prendre qn. à la gorge.
prendre qn. au débotté ( f a m . ) a lu a pe cineva în primire de cu m soseşte;
a nu-i da c u iv a timp nici să răsufle,
prendre qn. au m ot/au sérieux a lu a pe cineva în serios,
prendre qn. au saut du lit a lua pe cineva din straie,
prendre qn. de court a lua pe nep reg ălite /pe n e a ştep tato /c a din oală.
prendre qn. de haut a lua pe cineva de sus; a fi a ro g a n t; a se uita la
cineva ca din pod.
prendre qn. de vitesse v. damer le pion à qn.
prendre qn. en amitié a-i a r ă l a cuiva prietenie; a se îm prieteni cu
cineva.
prendre qn. en charge a se ocupa de cineva,
prendre qn. cn chusse a porni în urm ă rirea cuiva,
prendre qu. en faute/en défuut a prinde pe cineva cu m îţa -n sac; a
prind e pe cineva cu ocaua m ică; a prind e pe cineva asu p ra rup'lului;
a da cu to aca peste cineva,
prendre qn. en grippe ( f a m . ) a nu avea pe cineva la inim ă/la stomac.;
a nu p u te a m istui/suferi pe cineva; a nu-i plăcea m utra/ocliii cuiva,
prendre qn. en haine a p rin d e u ră pe cineva.
prendre qn. en horreur a-i fi groază de cineva; a av e a oroare de cineva,
prendre qn. en main ( f a m . ) a se ocupa de cineva,
prendre qn. en pitié a-i fi m ilă/a avea milă de cineva,
prendre qn. en queue (î nv. ) a a ta c a pe cineva pe la spate,
prendre qn. la main dans lo sac v. prendre qn. en faute/en défaut.
prendre qn. par la bande ( f a m . ) a lu a pe cineva pe ocolite,
prendre qn. par Ia douceur a lu a pe cineva cu binişorul/cu binele,
prendro qn. par la fainine a tă ia /a lu a cu iva a p a do la moară,
prendre qn. par le bec a face pe cineva de ruşine/de rîs/de ocară,
prendre qn. par les bons sentim ents a atinge pe cineva la co ard a sen­
sibilă.
prendre qn. par son endroit/point faible a atinge pe cineva la coarda
sensibilă.
prendre qn. par tous les bouts a lua pe cineva în fel şi chip.
prendre qn. pour dupe v. avoir qn. j u s q u ’à l’os.
prendre qn. pour un autre a lu a pe cineva d re p t a ltu l; a con fu nd a pe
cineva.
prendre qn. sans vert a lu a pe cineva fă ră v este /ca din oală.
prendre qn. sous sa protection a lua pe cineva su b arip a sa/su b ocrotire.
prendre qn. sur le fait v. prendre qn. en faute/en défaut.
prendre qn. sur le tas v. prendre qn. en faute/en défaut.
prendre qn. sur un ton bien haut a lu a pe cineva de sus; a fi arogant.
prendre racine a prin de rădăcin i; a se fixa în tr-u n loc.
prendre sa retraite a ieşi la pensie.
prendre sa volée a. a-şi lu a zborul; b. a se emancipa.
prendre ses aises ( f a m . ) a se insta la ca la el acasă; a nu se jena.
prendre ses cliques et ses claques ( f a m . ) a-şi lua/a-şi strînge catrafusele;
a se c ă răb ăn i; a m u t a cam io n u ’ (arg.).
prendre ses jambes à son cou ( f a m. ) a-şi lu a picioarele la sp in are; a o
lu a la picior; v. şi déguerpir sans demander son reste.
prendre ses m esures/ses dim ensions/précautions a-şi lua to a te măsurile,
prendre scs quartiers chez qn./quelque part a se in stala Ia cineva/
undeva,
prendre soin a avea grijă.
prendre son couraşe à deux mains a-şi lu a inima-n d in ţi: a se face din
iepure leu; a-şi lua curaj,
prendre son essor a. a-şi lua zborul; b. a se émancipa,
prendre son mal on patience a r ă b d a în tăcere,
prendre son origine/sa source a-şi trage obîrşia; a-şi trage neamul din.
prendre son parti d’une chose a se obişnui cu ideea; a se resemna,
prendre sou pied a avea o satisfacţie/o plăcere.

254
prendre son suc et scs qui!l<>< a. a se pivg.ïli île phvan>; II. a o ştonri»;
n sp âla /a rado p u ti n a ; a-şi lua lraista-n b a l; a o tnliiKlc; a o vira;
a o şterpeli; a o tă ia ; a sc duce duluţă.
prendre (tout) son temps a nu se g ră b i; a alege m o m e ntu l prielnic,
prendre souci a-şi face griji,
prendre sur la droite a o lua la d reapta,
prendre sur sa Iiouclie a strîngo cureaua,
prendre sur soi a-şi lu a răspunderea.
prendre tous les torts sur soi a-şi a s u m a to a t ă v in a ; a lu a asu p ra sa
un lucru.
prendre tout son barda ( f a m . ) a-şi lua/a-şi strîn g e catrafusele; a se
c ă răb ă n i; a-şi lu a ale trei fuioare; a m u t a c a m io n u ’ (arg.).
prendre un air entendu a se face că pricepe tot.
prendre un bain de lézard a s t a cu b u r t a la soare,
prendre un billet de parterre ( f a m. ) a face o trîn tă .
prendre un liol d’air ( f a m . ) a lu a o g u ră de aer.
prendre un liombard (arg.) a. a suferi o înfrîngere; b. a da chix; a o
d a în b a r ă ; a o p u n e de m ăm ăligă,
prendre un bon départ ( f a m . ) a p o rn i/a p ăşi/a călca cu dreptul,
prendre un cbaud et un ÎToid a-1 lu a cu frig; a răci.
prendre un cbem in a o lu a pe u n drum .
prendre un coup de vieux ( f a m. ) a îm b ă trîn i brusc,
prendre un coup sur la patate ( p o p . ) a încasa un p u m n în cap.
prendre une affaire en main ( f a m . ) a lu a o afacere în m in ă ; a se ocupa
în deaproape de ceva.
prendre une affaire par le bon bout a porni bine (o tr e a b ă ); a porni/
a p ăşi/a călca cu dreptul,
prendre une bit(t)ure (po p . ) a. a face ceva pe s ă t u r a te ; b. v. prendre
une cuite.
prendre une bonne rentrée (p o p . ) a b ă g a la jgh eab/la ghiozdan.
prendre une ebose de front a a ta c a direct o problemă.
prendre une chose pour ce qu’elle vaut a. a lu a lucrurile aşa cum sîn t;
b. a aprecia lucrurile la ju s la lor valoare,
prendre une colère a-şi ieşi/a-şi sări din m in ţi/d in fire.
prendre une cuite (p o p . ) a se chercheli; a se al'uma; a se î m b ă ta criţă;
a-şi face plinul ( i r . ) ; a d a la m o a r ă ; a se trece din p a h a r e ; a se
cocli t u r t ă ; a se face ţu ş c ă ; a-şi stropi m ă s e a u a ; a se face cocă; a
lu a p u rc e a u a /p re p e liţa de coad ă; a o lu a în clo an ţă ; a-1 ajun g e pe
cineva b ă u tu r a /v i n u l; a pu ne m u lt pe-o u reche; a ajunge la tinichea,
prendre une culotte (p o p . ) a. a pierde m u lt la că rţi; b. v. prendre une
cuite.
prendre une dérouillée ( po p . ) a încasa o chelfăneală/o m a m ă de b ătaie /
o s tîn tă de b ă ta i e ; a lu a u n c a ft a n ; a-şi lu a m e rlicu l; a c ă p ă t a o
b ă ta ie b u n ă /z d r a v ă n ă /s ă n ă to a s ă ,
prendre une habitude a-i in tra în obicei/în sînge.
prendre un emploi a-şi lua o s lu jb ă ; a in t r a in servici.
prendre une gorgée a lu a o în gh iţitu ră /o so rb itu ră,
prendre une part active à qch. a lu a p a rt e a c tiv ă la ceva.
prendre une pilule/une pile (p o p . ) a. a înghiţi gălu şca/liapul: a n u avea
în co tro ; b. a d a c h ix ; a d a carul de m a l; a o d a in b a r ă ; a o pune
de m ă m ă lig ă; a scoate boii din ju g fără coarne.
prendre une pose a lu a o poză te atrală.
prendre une raclée ( f a m . ) v. prendre une dérouillée.

255
prendre une vrslf (pop ) a da ch ix; a o da în b a ră ; a o pune de
infimă lisă : a sco ale boii din jug fără coarne,
prendre un m auvais départ a porni/a călca cu sUngul.
prendre un parti/une décision a lua o liolărîre.
prendre un pli a-şi face u n obicei; a lua obiceiul; a se deprinde,
prendre un pot ( f a m . ) a b e a un păhărel,
prendre un raccourci a o lua pe s c u r tă tu r ă ,
prendre un rat a d a greş; a o d a în b a r ă ; a da chix.
prendre un savon/une savonnette ( f a m . ) a încasa o săpu neală.
prendre un tub ( f a m . ) a face o baie.
prendre un virage sur les chapeaux de roues ( f a m . ) a goni neb un eşte;
a merge cu m a re viteză,
prendre vessies pour lanternes a lua o cioară d re p t porum bel,
prends garde, il t ’en cuira! atîLa-ţi tr eb u ie!; a t î t a ţi-e le a c u l!; vezj
c-ai s-o păţeşti!
prenez la peine de vous usscoir! luaţi loc, vă rogi
préparer ù qn. un plat de sa façon ( f a m . ) a găti cuiva o p a p a r ă ; a-i
preg ăti cuiva plăcintă,
présenter bien a face im presie b u n ă ; a şti să te porţi în lume.
présenter des/ses excuses à qn. a p re z e n ta scuze cuiva,
présenter les armes a p re z e n ta a rm a ; a d a onorul,
présenter mal a face im presie pro astă.
présenter qcli. sous un jour favorable a pre zen ta ceva înLr o lum ină favo ­
rabilă.
présenter ses devoirs ù qn. a tra n sm ite cuiva cele cuvenite,
présenter sous un faux jour a pune într-o lum ină l'alsă.
presser le mors a strînge pe cineva cu uşa; a ap u c a/a prind e/a strînge
pe cineva (ca) în cleşte,
presser l’ennemi a h ă r ţ u i inamicul,
presser le pas a g răbi pasul; a mări com pasul ( f am. ) .
presser l ’épongc/l’orange/le citron a stoarce p ro fitu ri/m ărtu risiri de
la cineva,
presser les rangs a strînge rîndurile.
presser qn. comme un citron a se p u r t a d u r cu cineva,
presser qn. de questions a h ă rţu i pe cineva cu întrebări,
presser qn. l ’épêo dans les reins a p un e cu iva sula-n c o a stă ; a pune
cuiva c u ţitul/un gh ia-n g ît; a strînge m î ţa de coadă,
prêter à fonds perdu a îm p r u m u ta b ani fără înto arce re/fără s p e ra n ţă
de recuperare.
prêter à la petite semaine ( f a m . ) a îm p r u m u t a b a n i pe term en scu rt şi
cu d o b în d ă mare.
prêter à qn. son épaule pour pleurer ( f a m . ) a consola pe cineva,
prêter à rire a fi ridicol; a p rovoca rîsul.
prêter attention a aco rd a/a d a atenţie,
prêter à usure a d a b a n i cu c am ă tă.
prêter aux comm entaires a da de v o rb it; a d a loc la c o m e n ta rii; a
in t r a în gura lumii,
prêter la main à qn. a. a se am esteca; a fi complice; b. a da cuiva o
m în ă de ajutor,
prêter le collet ù qn. a se b a te cu cineva,
prêter le flanc a se ex p u n e ; a da ocazia; a d a loc la.
prêter l ’épaule a pu ne u m ă ru l (la ro ată); a îm pinge la r o a t ă cil cineva,
prêter l ’oreille a. a asc u lta cu a te n ţie ; a li n u m a i ochi şi urech i; b. a
ciuli urechile; a trage cu urechea.

256
 prêter main forte il qn. a sări în a ju to ru l cuiva.
prêter matière :t a oferi prilejul.
prêter secours a d a aju lo r.
prêter serment a d epu ne ju ră m în t.
prêter son concours ù qn. a-i da cuiva concursul.
prêter son crédit a g ira; a g a ra n ta .
prêter une oreille bienveillante a-şi pleca urechea.
prêter une oreillo distraite a a s c u l t a cu o urechi ?.
preuve par tém oins p ro b ă cu martori.
prise de corps arestare.
(avoir) pris son eran/sa dose/son épingle au col/son grain (p o p .) v. avoir
le p im e n t sale.
priver qn. de ses droits a lipsi pe cineva de drepturi,
procéder à une enquête a procéda la o anchetă,
procéder au vote a p ro ce d a la vot.
procéder par élimination a p roced a prin eliminare,
produire des intérêts a aduce dobîndă.
produire des tém oins a aduce m artori.
profiter de l ’embellie (arg.) a p rofita de îm p re ju ră ri favorabile,
promener qu. a duce pe cineva cu v o r b a ; a îneînta pe cineva cu migdale
amare.
promettre dans le vide ( f a m . ) a face prom isiuni in vînt,
promettre des m onts/des m onceaux d'or a făgădui m a r e a cu sarea/
cerul cu păm în tul, Oltul cu to tu l, m u n ţii cu aur.
promettre la lune v. promettre des monts/des monceaux d'or.
promettre la mer et les poissons v. promettre des monts/des monceaux
d ’or.
promettre m onts et merveilles v. promettre des monts/des monceaux d'or.
promettre plus de beurre que de pain v. promettre des monts/des m o n ­
ceaux d ’or.
prompt comm e l’éclair cu iu ţeala fulgerului/glonţului ; iute ca gîndul.
prononcer le grand oui a se căsători.
prononcer un discours a rosti o cuvîiHare
prononcer une sentence a p r o n u n ţ a o sentin ţă.
prophète de malheur piază-rea.
propos légers c u v in te nesocotite.
propos sans suite cu v in te fără logică/fără şir.
propre comm e un sou neuf ca şi cînd a ieşit din ou; c u r a t ca un p ahar,
protéger ses arrières/derrières ( m i l . ) a-şi asigura spatele,
protester de sa bonne foi a asigura pe cineva de b u n a sa credinţă,
protester de son innocence a-şi susţine nevinovăţia,
prouver par A + l l a dovedi fără p u t i n ţ ă de tă g a d ă ; a d em o n s tra un
lucru pe ba z ă de dovezi,
publier à compte d’auteur a publica pe cheltuiala autorului,
publier les bans d’un mariage a a n u n ţa oficial o căsătorie,
puer le vin a duluii a vin.
puiser à pleines mains (f a m .) a lua cu a m în d o u ă mîinile.
puits de science lo b ă /b u rd u f de carte.
pur comm e l’enfant qui vient de naître cu m l-a fă c u t m ă-sa ; n evin ov at
ca un prune.
purger une peine a ispăşi o ped ea p să; a-şi lace osînda.

e s:
q
qu’allez-rous chercher? ce te-a a p u c a t ? ; c-e-ţi v eni?; de u n de ai mai
seos-o şi pe-asla?
quand le diable y serait oricît de greu ar l'i; oricîte piedici ar exista,
quand les chats seront chaussés în zorii zilei; la revărsa lui zorilor;
la răsări Lui soarelui ; în f ap Lui dimineţii,
quand les poules auront des dents cind o lace plopu pere şi răc h ita
micşunele; cînd se v a împrieLeni şoarecele cu pisica; cînd lupii cu
mielul îm p re u n ă v o r p aşte şi leul cu boul îm p re u n ă v o r m înca:
cînd o prinde m iţa peşte şi coada la u rs o creşLe; cînd v a face spînul
b a r b ă ; cînd or înflori căpşunile ia r n a ; cind g a u ră în ap ă se v a p u te a
face; cînd mi-o creşte ia rb ă -n b a r b ă ; cînd o da din p ia t r ă lapte;
cînd o face bro asca p ă r; cînd v o r z b u ra bivolii; cînd mi-oi vedea
ceafa.
quand on s’y attend le m oins cînd eu gîndul nu visezi,
quand tu îcrm es les yeu x, n ’ouvre pas les lèvres! (pop. ) d a c ă nu vrei
să vezi nimic, a tu n c i să taci din gură!
quant’â în ceea ce p riv e şte ; cît despre; cu privire la.
quant à m oi în ce m ă priv eşte; cit despre m ine; din p a r t e a mea.
quart d ’heure colonial (arg.) acces de furie,
que ça saute! ( f am. ) să zbirnîie!; să sfîriie!
que diable! ce dracu !
que Dieu nous en préserve! ferească sfintul!
que .je meure si să m or eu dacă.
que je ne bouge pas de place si să nu mă mişc din loc dacă.
que le diable soit de toi! fir-ai de ris să fii!
que le diable te patafiole! fire-ai al d racu lui!; m înca-te-ar puricii 1
que le ïlou! (arg.) cotul şi pişcotul!; pu n e-ţi pofta-n cui!
quel jour som m es-nous aujourd’hui? ce zi e azi?; în ce zi sîn tem a z iî
quelle averse! ( pop. ) v. bouche close/cousue !
quelle m ouche te p iq u eï ce te-a a p u c a t ? ; ce-ţi veni?
quelle noix! ce n ă tă r ă u !
quelle tuile sur m a tête! ce belea pe capul m eul
quel m al y a-t-il ù cela? ce e rău în a sta?
quel œ uf! ( pop. ) ce idiot!
quelque chose du m êm e tabac ceva de acelaşi g en; ceva de genul ăsta.
quelque part u n d e v a ; n u ştiu unde.
quel (bou) vent vous am ène? ce v în t te ad uce?; ce te a d ucu aici?'
que puis-je ïaire pour vous? ce p ot să lac p e n tr u d v .? ; eu ce v ă pot
i’i de folos?

258
querelle d’Allernand c e artă fără motiv.
([u’est-ce que ça peut faire? ec i m p o r t a n ţă a re?; şi ce-i cu a sta ?
qu’est-co que cela veut dire? ce. în sea m n ă a s i a ? ; cu m se ch e a m ă a sta?
qu’est-ce que je lui ai cassé! (p o p . ) ce nu i-am zis!; i-am zis-o!
qu’est-ce qu’il s’eufile comm e liquide! (pop. ) b ea ă s ta de stinge!
qu’est-ce qu’il trimballe! ( pop. ) ce p ro s t e!
qu’est-cc qui ne colle pas? (p o p . ) ce n u m erge?; care-i baiul?
que va-t-il en sortir? ce-o s ă iasă din asta?
qu’il repose en paix! odihnească-se în pace!
qui pis est... ce-i m ai rău e că...
qui plus est b a în că; m ai m u lt încă; d u p ă to a t e ; în plus.
quitte d’embarras s c ă p a t din încu rcătu ră.
quitter la partie a a b a n d o n a jocul; a re nu nţa .
quitter la terrc/la vie v. aller à Crcvo.nl.
quitter le dé a re n u n ţ a la ceva.
quitter les pédales/les étriers ( p o p . ) a-şi pierde cu m pătu l/calm ul,
quitter l ’uniforme a pleca din a rm a tă ,
quitter ses droits à qn. a-şi ceda drepturile cuiva,
quoi de neuf? ce m ai e n o n ?; ce mai vesle-poveste?
quoi qü’il en soit oricum a r Ii; oricum a r s t a lucrurile,
qii’y a-t-il pour Votre service? ( f am. ) ce p o t să fac p e n tr u d v .?; cu
ce v ă p o t fi de folos?
r

rabaisser l ’orgueil de qn. a. a înfrînge trufia c u iv a; a tă ia cu iva din

un gh işoară; 1). a-i băga/a-i virî cuiva minţile în c a p ; a p un e pe cineva
cu bo tul pe labe; a p u n e pe cineva la respect,
rabattre au pieu (arg.) a se duce/a merge la culcare,
rabattre des cop’» (arg.) a d a in brinei (m uncind); a munci din greu;
a se ru p e in coş; a m unci pe brînci/pe r u p t e ; a trage ta re ( f am. ).
rabattre de ses prétentions a m ai lăsa din pretenţii,
rabattre d’un prix a reduce din preţ.
rabattre la crête à qn. a. a infringe trufia c u iv a ; a tă ia cuiva din unghi-
şoară; b. a înehide/a-i în fu n d a cuiva g u r a ; a reduce pe cineva la
tăcere; a închide pliscul cu iva ( f am. ) .
rabattre le/son caquet à qu. v. rabattre la crête à qn.
rabattre les coups a. a potoli o ce a rtă ; b. a p reîn lîm p in a neplăceri,
rabattre les coutures ù qn. ( f a m . ) a b a te m ă r pe cineva; a întinde
pe cineva ca pe o obială/ca pe o opincă scurtă,
rabosser l ’eildosse (arg.) v. battre à bras raccourcis.
rabrouer qn. vertement a trage u n perdaf/o pral'tură/o să pu nea lă cuiva;
a-i trag e cuiva o be.ştelealâ/o refenea/un duş rece/un lrecuş/un relee/
un tighel.
raccompagner qn. à la m aison a conduce acasă pe cineva,
racheter sa conduite passée a se re ab ilita; a se înd rep ta,
racler du jambonneau (pop . ) a zdrăng ăni la vioară,
racler ses fonds de tiroir ( f a m . ) a-şi da ultim u l b ă n u ţ,
raconter des ballades (sur le compte de qu.) a-i l'ace cuiva capul calen­
d a r; a îm p uia capul/urechile cuiva,
raconter des craques a spu ne b raş o av e/p ră p ă s tii; a tăia (la) piroane;
a sp u n e /a t u r n a la p a la v re ; a m înca praz.
raconter du blablahla ( f a m . ) a spune b ra ş o a v e /p ră p ă s tii; a tă ia (la)
piroane; a sp u n e /a tu rn a la p a la v r e ; a m înca praz.
raconter par le m enu a povesti cu a m ă n u n te ,
raffiner sur l ’élégance a se îm b ră ca cu u n ra fin a m e n t deosebit,
raffoler de qch. a se d a in vin t/ a se b a te d u p ă ceva; a fi n e b u n du pă
ceva.
rafraîchir la mémoire à qn. a aduce a m in te cu iva; a-i îm p ro sp ă ta cuiva
mem oria.
rafraîchir sa mémoire a-şi îm p ro sp ă ta memoria,
rage de dents d urere de dinţi.
raide comm e balle (arg.) din senin; h o do ro nc-tro nc ; nita m -nisam ;
pe n e p u să masă.

260
raidir les prix a îngheţa preţurile,
raison de plus moliv in plus.
raisonner comme une |iuntouïle/comine un tambour/comme un panier
pereé/commc une brouette a. a baie cim pii; a o lua ra zn a; 1t. v. être
bêle à faire plaisir.
raisonner de travers a. a baie d m pii; a o lua ra zn a; 1). v. être bête à
f ai re pl ai si r.
ralentir le pas a-şi ineelini morsul/pasul.
ramasser de l’argent comme s’il en pleuvait a a d u n a banii cu găleata/cu
ghiotura.
ramasser (les Tonds a a d u n a /a strînge fonduri.
ramasser la bûche (arg.) a ïncasa/a primi 1111 perdaf/o săpuneală/o
p ra f tu ră ( f ai n . ); a-şi primi p o r ţ ia ; a se umple de bogdaproste,
ramasser la pipe/la pipette (p o p . ) a incasa o chelfăneală/o m a m ă de
bălaie/o sfinfă de b ăta ie ; a lua un c a fla n ; a-şi lua niertic.ul; a c ă p ă ta
o b ă taie bun ă/zdra v ân ă/sănăto asă,
ramasser le gant a ridica m ă n u ş a ; a primi provocarea; a răsp u nd e la
o provocare.
ramasser des casquettes (pop . ) a ajunge ultim ul (in sport).
ramasser ses forces a-şi a d u n a puterile.
ramasser ses bardes a-şi lua/a-şi slrînge catrafusele; a se cărăb ăn i;
a-şi lua ale trei fuioare; a u m b la /a se m u ta cu ş a t r a ; a m u l a
cam io n u ’ (arg.).
ramasser un bide a cădea cu brio (despre o piesă).
ramasser un bouchon/une gadiclie/une gamelle/une pelle ( p o p . ) a face
o trin lâ ; a căd ea/a da/a veni în nas.
ramasser une bûche (pop. ) a l'ace 0 tr in lâ ; a câden/a d a /a veni în nas.
ramasser une engueulade ( f a m . ) a incasa/a primi un perdaf/o sâpunea-
lă/o p ra f tu ră ; u-şi primi p o rţia ; a se umple de bogdaproste,
ramasser une pelle/un gadin (p o p . ) a. a face o Lrîntă; b. a da cliix.
ramasser une piquette (pop. ) a incasa o r.helfănealâ/o m a m ă de bâtaie/o
sfială de b ă ta ie ; a c ă p ă la o b ătaie b u n ă / z d r a v ă n ă /s ă n ă to a s ă ; a
lua un cal'lan; a-şi lua m e r tia il.
ramasser une tape (fain.) a incasa o palm ă/o scatoalcă,
ramasser une ieste ( f a m. ) a da chix; a o da in b a r ă ; a o pu ne de
m ăm ălig ă: a scoate boii din jug fără coarne; a se u m ple de brinză
(f am. ) .
ramener au bercail a readuce la casa părintească,
ramener le calme a restabili calmul,
ramener qn. à la maison a conduce acasă pe cineva,
ramener qn. à la raison a-i băga/a-i vîri cuiv a minţile in cap; a pune
pe cineva cu botul pe labe/la respect,
ramener sa gueule,/sa ïraise/sa pastille,/sa poire (p o p . ) a face gălăgie/
g il/scand al/fevaU irâ; a se um fla in bojoci (p o p . ) .
ramener tout à soi a se crede b uricul păm întului.
rappeler qn. ii la raison a-i băga/a-i vîrî cuiva minţile în c a p ; a pline
pe cineva cu bolul pe lab e; a pune pe cineva la respect,
rappeler qn. ii la vie a re d a cuiva gustul de a tr ă i; a reda cuiva pofta
de viaţă.
rappeler qn. à l’ordre a che m a pe cineva la ordine,
rappele/.-moi ii son souvenir lransmile-i salutări din p a rte a mea.
rapport à ( pop. ) in ceea ce priveşte; cît despre; cu privire la.
raser Ia (rouelle à qn. (arg.) a lâia cuiva capul.

261
raser le minois à qn. (arg.) a jefui pe cineva de bani.
rnser les murs a se s tre c u ra pe lingă ziduri,
rat de bibliothèque şoarece de bibliotecă,
rater le but a-şi r a t a ţin ta .
rattraper le temps perdu a recîştiga/a recup era tim p ul pierdut,
rattraper qn. au tournant ( f a m . ) a pîndi pe cineva la cotitură,
ravaler sa colère/son dépit/sa rage a-şi stăp îni furia/m înia.
ravaler sa langue ( f a m . ) a-şi înghiţi v orbele/lim ba; a tăc e a chitic./
m îlc; a n u zice nici cîrc/nici m iau/nici pîs; a n u vo rb i/a nu zice nici
d o u ă ; a nu zice (nici o) b o a b ă (frîntă)/nici do uă b oab e le găn a te; a
n u zice b o b ; a n u zice n e a m ; a nu-şi descleşta fălcile; a n u sufla o
v o r b ă ; a nu sp un e u n c u v în t; a-şi stăpîni/a-şi ţine limba,
ravaler sa salive ( f à m . ) v. ravaler sa langue.
ravaler scs larmes a-şi stăp în i plînsul/laci'imile; a-şi înghiţi lacrimile,
rayer qcli. de ses tablcttcs/dc ses papiers a se lăsa p ă g u b a ş; a-şi lua
gindid de la ceva; a p un e cruce la ceva; a o lăsa ba ltă,
rayer qn. du nombre des vivants a trim ite /a expedia pe cineva pe lu m ea
cealaltă.
réaction en chaîne reacţie în lanţ.
rebattre les oreilles à qu. ( f a m . ) a im p uia capul/urechile cuiv a; a-i
face cuiv a capul cale n d ar; a-i roade cu iva urechile; a s t a cu gura
pe cineva.
rebrousser chemin a se în toarce din d ru m ; a lu a p oteceau a înapoi;
a face stm ga-m p reju r.
recevoir de l’liiiile do cotrct ( f a m . ) a încasa o chelfăneală/o m a m ă
de băta ie/o sfin tă de b ă ta ie ; a lua un c a fta n ; a c ă p ă t a o b ătaie
b u n ă /z d r a v ă n ă /s ă n ă to a s ă ; a-şi lu a merticul.
recevoir douze balles dans la peau ( f a m. ) a fi executat,
recevoir la sauce/une saucée (p o p . ) a l'i făcut ciuciulete,
recevoir le baptême du feu a prim i b otezul focului,
recevoir le jour a v e d e a lu m in a zilei; a veni pe lu m e; a se naşte,
recevoir qn. à bras ouverts a prim i pe cineva cu b raţele deschise; a-şi
deschide braţele.
recevoir qn. comme un chien dans un jeu de quilles a primi prost pe
cineva.
recevoir son compte v. aller à Crevant.
recevoir son estafe (arg.) a încasa o chelfăneală/o m a m ă de bătaie/o
sfin tă de b ă ta i e ; a c ă p ă t a o b ă ta ie b u n ă /z d r a v ă n ă /s ă n ă to a s ă ; a
lu a u n c a fta n ; a-şi lu a merticul.
recevoir son paquet a încasa/a primi u n perdaf/o săp un eală/o p ra f tu ră
( f a m . ) ; a-şi prim i p o rţia ; a se um ple de bogdaproste,
recevoir sur les oreilles a încasa o chelfăneală/o m a m ă de bătaie/o
s fin tă de b ă ta i e ; a c ă p ă t a o b ă ta ie b u n ă /z d r a v ă n ă /s ă n ă to a s ă ; a lua
un c a fta n ; a-şi lu a merticul.
recevoir un abattage/une engueulade (arg.) a în casa/a prim i u n perdaf/
o săpu neală/o p r a f tu r ă ( f a m . ) ; a-şi primi po rţia ; a se u m ple de b o g ­
daproste.
recevoir un bon savon a încasa o săp u n e a lâ /u n perdaf/o p r a f t u r ă ; a-şi
primi p o rţia ; a se um ple de b ogdaproste,
recevoir un coup de eavcçon a primi o lecţie u stu răto are,
recevoir une bonne peignée/une rossée ( f a m . ) v. prendre une dérouillée.
recevoir une chiquenaude a primi un bobirnac.
recevoir une leçon/une réprimande a prim i o observaţie.

262
recevoir une nasardc/une pichenette/un camouflet a primi un bolurnac.
recevoir une tiilmouse (pop. ) a încasa o palm ă/o scatoalcă,
recevoir une taloche ( f a m . ) a încasa o palm ă/o scatoalcă,
recevoir une verte mercuriale a încasa/a primi un perdai'/o săpuneală.
recevoir une volée de bois verts (f i g. ) a în casa/a prim i un perdaf/o
săpuneală.
recevoir une volée (le coups ( p o p . ) v. prendre une dérouillée.
recevoir un gnon ( p o p . ) a încasa un p u m n.
recevoir un jeton ( po p . ) a incasa u n pum n.
recevoir un marron (pop. ) a încasa un pumn.
rechercher les honneurs a u m b la d u p ă onoruri.
réchauffer un serpent dans son sein a încălzi v." şarpe la sîn.
rechigner à la besogne a nu se omorî cu treaba; a nu se speli m u ncin d ;
a nu se în d e m n a la tre ab ă,
réciter la prière de Saint-Lâche (arg.) a se d uce/a merge ia culcare,
réclamer qch. à cor et à cri a u m b la cu ja l b a în pro ţap,
réclamer son dû a-şi cere d re p tu l/p a rte a ,
récompenser les services de qn. a răsp lăti osteneala cuiva,
récompenser qn. de scs eîîorts a răsp lăti osteneala cuiva,
reconduire qn. à la maison a conduce pe cineva acasă,
recoudre ses souvenirs a-şi a d u n a amintirile,
recourir à la manière forte a recurge la violenţă,
recouvrer sa santé a se însănătoşi; a se p u n e pe picioare; a reveni la
v ia ţ ă ; a prinde fa ţ ă ; a m ai p rinde su flet; a p ărăsi p a tu l ; a se face
b in e /săn ăto s; a se ridica d u p ă o b o ală; a se restabili d u p ă boală,
recouvrer ses esprits a-şi veni în fire/în s im ţiri; a se trezi din leşin;
a-şi veni în ori (reg.); a-şi reveni din leşin,
récrépir son visage a se sulemeni,
recueillir des fonds a a d u n a /a strînge fonduri,
recueillir des suffrages a o b ţin e sufragii,
recueillir un héritage a primi o moştenire.
(avoir) reçu un coup de marteau sur la tête ( p o p . ) v. avoir la tête fêlée.
(avoir) reçu un coup sur la tirelire (p o p . ) v. avoir la tête fêlée.
récuser un témoin a recuza u n m arto r,
redonner la vie à qn. v. rendre la vie à qn.
redoubler d’efforts a-şi intensifica/a-şi m ări eforturile; a-şi spori efor­
turile; .a-şi du bla eforturile,
redresser la tête a ridica capul; a se redresa (fig.).
redresser les torts a re p a ra nedreptăţile.
réduire à néant a nim ici/a şLerge de pe f a ţ a p ă m în tu lu i; a face p ra f şi
pulbere.
réduire à quia a reduce pe cineva la tă ce re; a-i închide cuiva g ura;
a pu ne cuiva s t r u n ă la g u ră; a închide pliscul cu iva ( f a m. ) .
réduire au même dénominateur a aduce la acelaşi nu m itor,
réduire en cendres a preface/a tr a n sfo rm a in cenuşă; v. şi mettre à
sac.
réduire cn poussière a face p ra f şi p u lbere; a şterge de pe f a ţ a p ă m î n ­
tului.
réduire les frais a reduce cheltuielile,
réduire les gaz ( f am. ) a încetini.
réduire qn. à la besace/à la misère a aduce pe cineva în/la sa p ă de lemn.
réduire qn. à la dernière extrémité a aduce pe cineva în/la s a p ă de
Jernn.

*83
réduire; qn. à L'hôpital u aduce pu cineva în/la sapă lie lemn.
réduire qn. en chair ii pâté/en bouillie a face ha rcea-p arce a; a face
bucă ţ i/bucă ţ ele/fărîm e/zob .
réduire su vitesse a reduce viteza,
refaire qn. v. avoir qn. j u s q u ’à l’os.
refaire son nez a se ospăta,
refaire surface a reveni pe linia de plutire,
réflexion faite d u p ă o m a t u r ă chibzuinţă,
réformer sa table a-şi restrînge chelluielile pe n tru masă.
refouler ses larmes a-şi înghiţi lacrimile.
refuser sa porte à qn. a nu primi pe cineva ; a refuza să prim eşti pe
cineva in casă.
refuser tout net a refuza net/h o lărît/categ o ric.
regagner ses pénates (lit.) a se întoarce in sinul familiei; a se întoarce
la casa părintească,
regard en coulisse privire piezişi.
regarder à lu dépense a fi strîns la m în ă/la p u n g ă; a fi mînă strins^.
regarder comme une vache regarde passer le train a se u ita ca viţelul
ia p o a r t a nouă.
regarder dans le vide a privi în gol.
regarder de côté a se uita chiorîş/slrimb la cineva,
regarder de haut a lua pe cineva de sus; a li arogant,
regarder de travers a căuLa pieziş; a c ă ta pieziş,
regarder d’où/de quel côté souïfle/vieut le vent a v ed ea/a sim ţi dincotro
b a le viului.
regarder du coin de l’œil a privi cu coada ochiului; a trage cu ochiul.
regarder d’un mauvais œil/d’un œil torve a se u il a acru.
regarder d’un œil see a privi n e p ă să to r; a privi cu ochi de piatră.
regarder en dessous a privi pe sub sprîneeno.
regarder les choses en face a privi lucrurile în faţ,ă.
regarder où 011 pose les pieds ( f a m . ) a u m b la cu băg are de scamă.
regarder par le petit bout de la lorgnette a privi lucrurile unilateral;
a a v e a /a p u r t a ochelari de cal.
regarder qn. dans le blanc des yeux a privi pe cineva d re p t în ochi;
a se u it a ţin tă în ochii c u iv a; a se u il a d re p t in ochii cu iva; a se
u it a în crucea cuiva,
regarder qn. de blais/do travers a privi pe cineva cu un aer plictisit,
regarder qu. de liaut en bas a privi pe cineva de sus/peste u m ă r ; a
privi se m e ţ; a privi pe cineva de la etaj ( f am. ) .
regarder qu. du liaut de su grandeur a desconsidera/a dispreţ.ui pe cineva,
regarder qn. d’uu bon œil ( f a m . ) a privi cu ochi b un i pe cineva; a lua
pe cineva la ochi b u n i; a avea pe cin eva la inimă,
regarder qn. d’un œil noir a fi furios pe cineva,
regarder qu. en dessous a privi pe cineva pe sub sprincerie.
regarder qn. entre les yeux/en face v. regarder qn. dans le blanc des
yeux.
regarder qn. par-dessus l’épaule v. regarder qn. de haut en bas.
regarder qn. sous le uez ( f a m. ) a fixa pe cineva în mod insolent sau
provocator.
régler comptant a plăti pe loc; a p lă li cu b ani g h eaţă ,
régler sa conduite sur qn. a se lua d u p ă cineva, a-1 imita,
régler son compte à qn. a. a d a a fa r ă pe cin ev a ; a p u n e pe cineva pe
g o a n ă ; a se descotorosi de cineva; a d a p apu cii c u iv a; b. a pedepsi

264
 pe cinev a; c. a-i face cu iv a de petrec anie ; a-i ră p u n e cuiva capul/
viaţa/zilele; a-i scu rta cuiva v iaţa,
régler une addition a ach ita o n o t ă de p lată,
régler une montre a potrivi un ceas.
regonfler le moral de qn. ( f a m . ) a ridica/a susţine m oralul/cu rajul
cuiva.
regorger de santé a plesni/a pocni de s ă n ă t a t e ; a fi s ă n ă to s t u n ; a fi
sănăto s ca un harbuz,
regretter scs pas a-i p ărea rău de efortul făcut,
rejeter lu faute sur un autre a a ru n c a vin a pe a lt u l; a d a v in a pe cineva,
rejeter une proposition a respinge o propunere,
reléguer au second plan a p u n e pe p lan u l al doilea,
relever de maladie a se însăn ăto şi; a se pu ne pe picioare,
relever des charges contre qn. a strîn ge dovezi de vin o v ă ţie îm p o triv a
cuiva.
relever do sentinelle v. donner à qn. son paquet.
relever le compteur (le guz/l’électricité) a citi contorul (consumul de
gaze, de electricitate),
relever le courage de qn. a ridica/a susţine m o ralu l/c u raju l cuiva,
relever le front a re c ă p ă ta c u raj/în d ră z n e a lă ; a ridica (din nou) capul
(fig-)-
relever le gant/'Ie défi a ridica m ă n u ş a ; a primi p rovocarea,
relever les manettes a-şi sufleca mînecile; a se a p u c a de treabă,
relever qn. d’une promesse a dezlega pe cineva de cu v în tu l dat.
relever un factionnaire/une sentinelle (p o p . ) a b e a u n p ăh ărel la
circiumă.
rembourser n la semaine des quatre jeudis ( f a m . ) a p lăti la sfintu-aş-
te a p t ă /l a paştele cailor,
rembourser une dette a p lăti o datorie,
remèdes de bonne femme leacuri băbeşti,
remède de cheval doctorie tare,
remercier son boulanger ( po p . ) v. aller à Crevant.
remettre & neuf a r e s ta u ra ; a reco nd iţio na; a renova,
remettre au lendemain a lăsa de pe o zi pe alta.
remettre ça ( p o p. ) a o lua de la în ceput.
remettre cn cause/en question a. a reconsidera; b. a p u n e din nou îfi
discuţie,
rcmcltrc en état a repara,
remettre en main propre a înm îna direct,
remettro le eceur ou ventre il qn. a ridica m oralul cuiva,
remettre le glaive dans le fourreau a în ceta lu p ta ,
remettro les armes au râtelier a în ce ta lu p ta,
remettre qch. au goût du jour a m od ern iza ceva.
remettre qn. à flot a readu ce pe cineva pe linia de p lu tire
remettre qn. à la Saint-Glinglin a a m in a pe cineva la sfîn lu -a şte a p tă .
remettre qn. à sa place a pu ne pe cineva la punct./la locul h ii; a-i găsi
cuiva leacul.
remeltrc qn. au pas ( f a m. ) v. remettre qn. à sa place.
remettre qn. d’aplomb a ridica/a susţin e m o ra lu l/cu raju l cuiva,
remettre qn. en sello a read uce pe cineva pe linia de plutire,
remettre qn. sur la bonne voie a readuce p e cin eva pe d ru m u l cel b u n .
remettre qn. sur les rails a readuce pe cineva pe d ru m u l col b u n.
remettre qn. sur pied a pune pe cineva pe picioare; a-1 vindeca.

865
remettre qn. sur ses pieds a ridica pe cineva d u p ă ce a căzut.
remettre sa carte à qn. a provoca pe cineva la duel.
remiser qn. v. remettre qn. à sa place.
remiser sa bavarde (arg.) v. avaler sa langue.
remettre sa démission a-şi da demisia.
remiser son fiacre ( p o p . ) v. aller à Crevant.
remonter à la surface a se ridica la su p ra fa ţă .
remonter au déluge ( f a m. ) a. a l'i de pe v rem ea lui t a t a Noe; b. a lua
lucrurile de la ca p ă t,
remonter dans le temps a merge/a se î n d r e p ta cu gîndul la trecu t,
remonter la pendule à qn. ( f a m . ) a în d e m n a pe cineva,
remonter le courage à qn. a ridica/a su sţin e m o ralul/cu raju l cuiva,
remonter le courant/l» pente a. (f ig. ) a re ac ţio n a ; b. a-şi reface s i tu a ­
ţi a ; a se redresa,
remonter le riţveîl/la montre a în toarce ceasul.
remonter sur l’eau a. a reveni pe linia de p lutire ; b. a-şi recîştiga/a-şi
redobîndi creditul,
remonter sur sa bête ( f a m . ) a. v. recouvrer sa santé; b. v. remonter le
courant/la pente b.
remplir à ras bord a umple ochi.
remplir les conditions a îndeplini condiţiile,
remplir le tonneau des Danaïdes a căra a p ă cu ciurul,
remplir ses engagements a-şi îndeplini angajam entele,
remplir sa bedninc/son jabot ( f a m . ) v. emplir son sac.
remplir son objet a-şi atinge scopul/ţelul,
remplir son office a-şi ju ca rolul din plin.
remplir son pourpoint a face b u r t ă ; a se îngrăşa.
remporter des succès a r e p u r ta succese; a se b u c u ra de succes,
remporter la palme/la victoire a obţine/a r e p u r t a victoria,
remplir un formulaire a com pleta u n Tormular.
remporter une victoire a r e p u r ta / a cîştiga o victorie,
remuer ciel et terre ( f a m. ) a r ă s tu r n a / a răscoli cerul şi p ă m în tu l; v.
şi courir a u x quatre cent mille diables.
remuer du vent ( f a m. ) a munci în zadar/degeaba*
remuer la bile v. courir à qn. sur l'haricot.
remuer la maison de fond en comble ( f a m . ) a în toarce casa eu fundu-n
sus.
remuer la queue a d a /a mişca din coadă,
remuer l’argent à la prile v. avoir la bourse ronde.
remuer le couteau/le poignard/le fer dans la plaie a rasuei/a învîrti c u ­
ţitu l în ra n ă ; a p un e sare pe rană.
renâcler à la besogne ( f a m . ) a nu se speti m u n cin d ; a nu se omori cu
t r e a b a ; a nu se în d e m n a la treab ă. .
renaître de ses cendres a renaşte din propria-i cenuşă,
rencontrer un bec de gaz a da peste u n obstacol ne pre văz ut,
rendre à qn. la monnaie de sa pièce a p lâ li/a răsp un de cu aceeaşi m o ­
nedă.
rendre à qn. les derniers devoirs (lit. ) a conduce pe cineva pe ultim ul
său d r u m ; a da u ltim u l s a lu t; a duce pe cineva la groapă,
rendreà qn. sa parole a dezlega pe cineva de cu v în tu l d at.
rendreavec usure une offense a răsp un de unei jigniri cu vîrf şi îndesat,
rendre bride a d a frîu liber; a slăbi din frîu/din chingi,
rendrecompte/des comptes a da so coteală/seam ă; a da cuiva cont*

366
fond re c o u p polir c o u p a p l û l i / a răspund*; .cu a c e c a ş i i h u n e d â .
rendre des points a coda întiiet ateu.
rendre glojre à la vérité (Lit.) a face să trium fe adevărul.
rendre gorge ( f a m. ) a restitui eu forţa.
rendre grâce à qn. a aduce m ulţum iri cuiva.
rendre hommage a aduce u n omagiu.
rendre h om m ag e à qn. a aduce u n omagiu cuiva.
rendre justice à qu. a recunoaşte meritele cuiva.
rendre la bride à qn. a d a M u liber cuiva.
rendre la bride au cheval a da friu calului.
rendre la justice a îm p ă rţi d rep ta tea.
rendre l'âme a-şi d a suflarea de pe u r m ă ; v. şi aller à Crevant.
rendre la pareille/la réciproque a p lă ti/a răsp u n d e cu aceeaşi monedă,
rendre la parole à qn. a dezlega pe cineva de cuvînLul dat.
rendre la vie à qn. a scoate pe cineva din necaz/din în cu rc ătu ră /d in
chichion; a scoate pe cineva de la g reu; a scoate pe cinev a la lu m in ă/
la lim an ; a s c ă p a pe cineva din nevoie; a s c ăp a pe cineva dintr-o
în curcătu ră .
rendre la vie dure à qn. a-i face cuiva zile fripte; a scoate cuiva sufletul;
a-i da cuiva să nu le p o a tă duce; a face cuiva sînge ră u ; a sco ate cuiva
p ă r alb/peri albi.
rendre le bien pour le mal a răsp lăti răul cu binele,
rendre le dernier souîfle a-şi da suflarea de pe u rm ă.
rendre le double-dix (arg.) a fi eu u n cap m a i sus decît cineva,
rendre les armes a se decla ra învins; a c a p itu la ; a înch in a steagul;
a se d a b ă t u t ; a se recunoaşte învins,
rendre les derniers devoirs n qn. a conduce pe cineva pe ultim ul său
d ru m ; a duce pe cineva la g ro a p ă ; a d a u ltim u l salut,
rendre l’esprit a-şi da suflarea de pe u rm ă.
rendre pain blanc pour fouace a ră s p u n d e unei jigniri prin una mai
mare.
rendre pois pour îève a p lă ti/a răsp u n d e cu aceeaşi monedă,
rendre qn. à la vie a readuce pe cineva la v ia ţ ă ; a scula pe cineva din
morţi.
rendre raison de qch. a d a so coteala/seam ă; a d a cuiva cont.
rendro sa parole a-şi lu a c u v în tu l/v o rb a înapoi,
rendre sa visite à qn. a întoarce v izita cuiva,
rendre service à qn. a face u n serviciu cuiva,
rendre son/le dernier soupir a-şi d a suflarea de pe urmi.
rendre son épée a înch in a steagu l; a se da b ă t u t ,
rendre son mandat (arg.) v. aller à Crevant.
rendre son tablier ( f a m . ) a-şi d a demisia,
rendre témoignage a depune m ărtu rie ,
rendre un bon oïîice à qn. a face u n serviciu cuiva,
rendre un culte à qn. a ave a u n cu lt penLru cineva; a v en era pe cineva,
rendre une politesse à qn. a fi politicos cu cineva; a ră s p u n d e amabil
cuiva.
rendre un mauvais service à qn. a face u n prost serviciu cuiva,
rendre visite à qn. a face cuiva o vizită.
renoncer à une mauvaise habitude a se lăsa de u n obicei prost,
renouer avec une tradition a pu ne din nou la loc de cinste o tradiţie,
rentrer ù pinces (arg.) a se în to arce acasă pe jos/apostoleşte.

m
re n tre r au berea il/nu nid ( f a m. ) a se întoarce în sinul familiei ; n se
întoarce l;i casa părintească,
re n tre r bredouille a se întoarce cu coada între pieioare/cu buzele um flate/
cu nasul în .jos.
re n trer dans le chou/le mou/le lu rd d e qn. ( p o p . ) v. battre à bras raccour­
cis.
ren trer dan s le n é a n t v. aller à Crevant.
ren trer dans les bonnes grâces de qn. ( f a m . ) a fi în graţiile cuiva,
re n tre r dans sa coquille a se slrîng e ca melcu! în coa ja lui ; a se strînge în
sine; a in tra în cara p a ce; a-şi v edea de treburile sale,
ren trer dans scs droits a rein tra in dre ptu rile sale,
ren trer dans ses foyers a se în toarce în sînul familiei; a se în toarce la
casa părintească,
rentrer dans scs frais a-şi scoate clieltuiala/banii/pîrleala.
rentrer en grâce a fi din nou în gratiile cuiva,
ren trer en possession de a rein tra în posesia,
ren trer cn soi-m ême a-şi face un exam en de conştiinţă,
ren trer la récolte a strîng e recolta; a ad u n a bucatele,
re n tre r les m a in s vides a se întoarce cu m ina goală,
re n tre r p a r la fenêtre a in sista; a nu re nu nţa ,
ren trer sa colère a-şi stăpîni furia/m înia.
ren trer ses griffes (j atn.) a-şi ascunde ghearele,
ren trer ses larm es a-şi înghiţi lacrimile.
ren trer sous terre ( f a m . ) a-i veni să intre în p ă m î n t de ruşine,
renverser la vapeur a sc h im b a m aca zul/tactiea/fo aia; a o în toarce pe
a ltă s t r u n ă : a-şi în toarce cojocul pe dos; a o întoarce,
renverser l’esprit de qn. a tu lb u ra m in tea cuiva,
renverser les projets de qn. a r ă s tu r n a planurile cuiv a; a-i da cuiva
planurile/proiectele peste cap.
renverser son absinthe/son café ( p o p . ) v. al'.er à Crevant.
renvoyer ù la quasimodo a a m în a pe cineva la sfîntu -aştea p t5
renvoyer a u x calendes g rceques (lit.) a a m în a pe cineva la sfintu-aş-
t captă.
renvoyer dos A dos a nu d a cîştig de cauză nici uneia dinLre părţi,
renvoyer la balle/l’étenf a av e a re p lic i p ro m p tă ,
renvoyer qn. à son moulin a pofti pe cineva să-şi v a d ă de treburile lui.
renvoyer qn. chez, su m ère-grand ( f a m . ) a face pe cineva albie de porci,
renvoyer qn. de C’aïpbc à Pilule a trim ite pe cineva de la A na la Caiafa;
a a ru n c a m o a rte a în ţigani,
renvoyer qn. de la belle m an ière ( f a m . ) a expedia pe cineva fără m e na­
ja m ente.
repaître qn. d ’espérances a hrăni pe cineva cu iluzii,
répandre une nouvelle a răspîndi o veste,
réparer une faute a re p a ra o greşeală,
rép arer une injustice a re p a ra o ne dre pta te,
rep artir à zéro ( f a m . ) a o lu a de la început,
repas froid h ra n ă rece.
repasser la chemise/la limace/la lime (p o p . ) v. battre à bras raccourcis.
repêcher qn. ( f a m . ) a da cuiva o m ină de aju to r,
repiquer au truc (pop. ) a insista; a încerca din nou.
répondre am en v. dire amen (A tout).
répondre à qn. par retour du courrier a răs p u n d e pe loc la scrisoarea
cuiva.

268
répondre à u n appel a răsp u n d e la apel.
répondre à « ne a ttente a corespunde aşteptărilor,
répondre n un salut a răspu nde la salul.
répondre du bout des lèvres ( f a m . ) a răsp un de eu j u m ă t a t e de gnrS.
répondre du tac a u tae a nu răm în e d a to r eu ră s p u n su l; a a v e a fpplică
p r o m p lă : a o plesni bine.
répondre en Xonnitnd a tui sp un e nici da nici ha.
répondre entre les dents a răsp un de prin lro dinţi,
répondre p ar des pirouettes ( f a m . ) a se l'ace că plouă,
répondre p a r un non a refuza categorie,
répondre sec à qn. a răspunde rilos cuiva,
reposez vos arm es! jos a r m ’ !
reprendre eoruraissance a-şi re c ă p ă ta c unoştinţa,
reprendre couraţre a re c ă p ă ta c u ra j; a mai prinde (la) inim ă; a-i veni
cuiva inima la loc.
reprendre du poil de la bête ( f a m . ) a-şi încăleca iarăşi m ă g a r u l; a se
redresa; a se reface,
reprendre haleine a-şi tr a ç e suflelnl.
reprendre le collier a-.şi relua obligaţiile; a o lua iar de la cap ăt,
reprendre Ie dessus ( f a m . ) a. v. recouvrer sa santé; b. a-şi redobîndi
s u p e r io ritate a/av an taju l,
reprendre les arm es ( f a m . ) a porni din nou la atac.
reprendre le travail a relua lucrul,
reprendre pied a-şi reveni; a-şi restabili a v a n ta ju l,
reprendre qn. vertement ( f a m . ) a nuis Ira a sp r u pe cin ev a; a lua pe
cineva la zor; v. şi donner à qn. son paquet.
reprendre ses esprits a-şi veni iri fire/în sim ţiri; a-şi reveni din leşin,
reprenons notre olièvre à la barbe să ne întoarcem la oile n o a stre ; să
reluăm discul,ia; să revenim la v o rb a noastră,
réprim ander qn. vertement a lua pe cineva la zor; a m u s tra asp ru pe
cineva.
réprim er une révolte a potoli/a înăbuşi o răscoală,
repris de justice recidivist.
réserver à qn. un accueil chaleureux a primi cu căldură pe cinev a;
a primi pe cineva cu to a tă inima,
réserver des pinces v. louer des places.
résister à Ia fatig ue a rezisla la oboseală,
résister à la ten tation a lu pta cu is p ita ; a rezista isp itei,
résoudre u ne équation a rezolva o ecuaţie,
respeoter les convenances a respecta convenienţele,
respirer avec difficulté a respira greu.
respirer profondément a respira adinc.
ressembler à qn. a se m ă n a cu cineva; a se a ru n c a în p a r t e a c u iv a; a
moşteni pe cineva (fig. f a m. ) .
ressembler ù qn. com m e un moulin ù vent a nu se m ă n a deloc cu ci­
neva.
ressembler à un e nff!che/à une vîtrp/il un sac d’os/à un e feuille »le p a ­
pier à ciçarctte/ii un cent de clous/à une planche à pain /à une asperge
a l'i u sca t ca iasca; a fi slab ca un tir.
resserrer les bas de laine a face economii,
reste ù voir răm îne de v ăzut,
rester avec sa courte h on te a suferi o înfringere.
rester baba ( f a m . ) a răm îne tab lo u /m ască; a răm îne cu g u ra căscată .

869
rester bouche béante/bt-e n răm in e en gura c ă s c a lâ.
rester bouche cousue a-şi ţ.ine g u ra ; a-şi puins lacăt la gură.
rester capot ( f am. ) a răm îne lablou/m ască.
rester chez soi a sta/a răm ine acasă.
rester chocolat ( f a m . ) a răm în e cu buzele um flate; a lua (o) plasă,
rester cloué sur place a răm îne [intuit locului,
rester coi a sta smirnă.
rester com m e deux ronds de flan (p o p . ) a răm îne cu gura căscată,
rester comme une borne/comm e une asperge ( f a m . ) a s t a de parcă
a r fi în gh iţit u n b ă ţ.
rester comm e un e bûclie/comnic une souche ( f a m . ) a sta ca de lemn.
rester com m e une poule qui a couvé des œufs de cane a răm îne cu g ura
că sc ată; a răm în e tablou/m ască,
rester com m e une tom ate/co m m e une tourte ( p o p . ) a-i pieri graiul;
a răm îne ci. gura c ă s cată; a răm îne ta b lo u /m asc ă/p af/tu ţ.
rester co urt ( f a m ) , a. a u ita ce voia să sp u n ă ; b. a nu avea p rezen ţă
de spirit.
rester dans l’esprit a răm îne in m inte /în memorie.
rester dans l’expectative a se m en ţine /a răm îne in ex pectativă.
rester dans l ’ombre a s l a /a răm în e în u m b ră.
rester de m arb re a răm îne insensibil; a l'i de piatră.
rester eu bobine (arg.) a răm îne singur.
rester en carafe ( p o p . ) v. rester court.
rester en deçà de la vérité a n u ajunge să cunoşti adevărul.
rester cn p ann e a răm în e în pană.
rester en plan/en chemin/eu route a răm îne în d ru m ; a nu merge pînă
la cap ăt,
rester face ù faco a sta fat-ă în faţă.
rester en ta s (arg. ) a tăia l'runză la cîini; a freca m en ta,
rester fidèle a răm în e credincios.
rester fidèle à soi-mêm e a nu se dezice; a răm îne credincios sieşi,
rester foudroyé a răm în e ca lovit de tr ă s n e t; a răm în e ca tr ă s n it ; a
răm îne în m ărm u rit,
rester interdit a răm îne uluit.
rester la m o r t dans l’âm e a răm în e cu inima zdrobită,
rester le bec dans l’eau ( f a m . ) v. être le bec dans l’eau.
rester le m aître du pavé a do m in a situaţia.
rester les bras croisés a s t a cu b raţele în cru cişa te; a s t a eu mîinile în
sîn/în şolduri/în b rîu /în b u z u n a r ; a încrucişa b ra ţe le ; a-şi încopcia
mîinile ; a s t a cu d egetu l în gură.
resler les deux pieds dans le m ê m e sabot v. rester les bras croisés.
rester m a ître de soi a-şi ţine/a-şi p ă s t r a firea,
rester pétrifié a răm îne în crem enit; a sta cremene,
rester planté com m e u n e borne a sta ţe apă n,
rester sans effet a răm îne fără efect,
rester sans le sou a se u şu r a de bani.
rester sec ( f a m. ) a-i pieri g raiul; a răm în e fără glas,
rester soi-m ême a râm în e tu însuţi,
rester souffle ( f a m . ) a i se tă ia re s p ira ţia; a fi uim it,
rester sur la bonne bouche a răm în e cu o im presie fru m o asă/b un ă.
rester su r la défensive a s l a în defensivă,
rester sur la place a răm în e la t ; a răm îne m o r t pe loc.
rester sur lu touclie ( f a m . ) a sta pe tu ş ă ; a nu interven i; a nu se băga.

270
rester sur le carreau a riirnîne la t ; a răm îne m o r t pe loc.
rester sur sa faim a n u se s ă t u r a ; a răm îne flămînd.
rester sur sa soif a. a nu-şi potoli se tea; b. a nu fi s a tisf ă c u t; a mai dori
ceva.
rester sur ses positions a răm îne ferm pe poziţie: a nu face concesii,
rester sur son appétit a, a se scula de Ia masă flămînd ; b. a reduce din
pretenţii.
rester sur son quant-à-soi a p ă s t r a d is ta n ţ a ; a tine Ia distantă,
rester sur un travail a t ă r ă g ă n a o treab ă.
rester tout bleu a răm îne cu gura c ăsc a tă ; a răm îne ta blou/m ască,
rester tout camus a răm îne cu gu ra căscată/tab lo u /m a sc ă,
rester tout pantois a răm îne cu g ura căsca tă /ta b lo u /m a sc ă ,
rétablir l'équilibre a restabili echilibrul.
rétablir une persomie dans ses droits a rep un e/a restabili pe cineva în
drepturi.
retaper qn, en moins de deux ( f a m . ) a p un e m îna pe cineva cît ai zice
peste.
retarder la montre a da ceasul înapoi,
retarder sur son temps a nu fi în pas cu vremea,
retenir des places a reţine/a rezerva locuri,
retenir l’attentlnn de qn- a retine a te n ţia cuiva.
retenir le bras de qn. a. a împiedica pe cineva să lo vească; I). a potoli
furia cuiva,
retenir sa bile a-şi stăp în i furia/m înia.
retenir son souffle a-şi ţine/a-şi reţine răsuflarea
retirer fi qn. le pain de la bouclie a lua cuiva piinea de la gură.
retirer sa candidature a-şi retrage c a n d id a tu ra ,
retirer sa parole a-şi lua c u v in (u l/v o rb s înapoi.
retomber dans ses anciens errements a-şi da in petic; a-şi d a în teapă,
retomber dans son travers a-şi da în pel.ic; a-şi d a în teapă,
retomber sur ses pieds/sur ses pattes ( f a m . ) a ieşi din în cu r c ă tu r ă /
d in tr-u n im p as; a cădea în picioare ca pisica; a s căp a te a f ă r; a s că p a
de belea; a s că p a ca din tu n /ca din gura tu n u lu i; a s că p a de dracul;
a ieşi la vopsea; a ieşi din găoace,
retour d'âge p ragu l b ătrîn eţii.
retour de în to rs de la /d in ; reven ind de la/d in ; la în toarcerea din/de la.
retour de conscience m u stră ri de conştiinţă.
retourner Ia salade avec les doigts a ti cu caş la g u ră ; a avea caş la gură;
a mirosi a la p te ; a fi boboc,
retourner le couteau/Ic poignard/le fer dans la plaie a răsuci/a învîrti
cifţitul în r a n ă ; a pu ne sare pe ra n ă .
retourner qn. comme une crêpe/comme une peau de lapin/comme un
gant ( f a m . ) a face pe cineva să-şi schim be p ă re re a ; a întoarce pe
cineva cum vrei.
retourner sa veste ( f a m. ) v. changer de batteries.
retourner scs mots dans sa bouche avant de parler ( f a m . ) a se gîndi
b/ne înain te de a vorbi,
retourner ses poches ( f a m. ) a-şi în toarce b uzunarele pe dos.
retourner sous tous les angles a întoavce/a suci pe to a te fetele; a cîn-
lări a v a n ta jele şi dezavantajele; a o în toarce şi pe o p a rt e şi pe a lta ;
a cinlări şansele; a sta la chibz/Ja chibzuri/la chibzuială,
retrousser sa moustache a-şi răsuci m u s ta ţa .

m
retrousser ses m anches (fig. f a m . ) , a-şi sufleca mînecile; a se a p u c a de
treabă.
retrouver les traces a regăsi urm a.
retrouver qn. an to u r n a n t a-şi lua re v a n ş a asu pra cuiva.
retrouver ses esprits a-şi veni in fire/în s im ţiri; a se trezi din leşin.
retrouver son calm e a-şi regăsi liniştea (sufletească).
retrouver son clocher ( f a m . ) a se în toarce pe meleagurile natale.
réu n ir les suffrages a în tru n i voturile.
révéler u n secret a dezvălui un secret.
revenir A la eh arçe a insista ; a încerca din nou.
revenir à la vie a se restabili : a se în s ăn ăto şi; a se p u n e pe picioare.
revenir à l ’avis de qn. a se a lă tu ra părerii cuiva.
revenir à scs m ontons a se întoarce la oile sale.
revenir ù ses p rem ières erres a-şi renia vechile obiceiuri; a reveni Ia
m a tcă.
revenir ii soi a-şi veni în firc-/în s i m ţ ir i ; a se trezi din leşin,
revenir à son dada a avea idei fixe.
revenir nu bercail/au nid a se în toarce în sînul familiei,
revenir avec sa courte honte a suferi o înfringere.
rev en ir bagues sauves ( f a m . ) a scăpa ieftin/ca prin urechile acului,
revenir bredouille ( f a m . ) a se înto arce cu c oad a în tre picioare/cu
nasul în jos.
revenir de loin a fi v â z u t m o artea cu nch'i.
revenir de Pontoise a cădea din lun ă/d in p o d ; a răm îne paf.
revenir d’un au tre m onde a nu fi la c u r e n t cu ceea ce se petrece/cu ul­
timele ştiri,
revenir d’une erreu r a se în d r e p ta (f i s . ).
revenir d ’une maladie a se în sănătoşi; a se p u n e pe picioare,
revenir l’oreille basse a se în toarce cu coada în tre picioare/cu nasul în
jos.
revenir sur Peau a. a-şi face din nou a p a riţia ; b. a-şi reface s i tu a ţ ia ;
a fi din nou în gratii,
revenir sur le com pte de qn. a-şi schim ba p ă re re a despre cineva,
revenir sur le tapis n deveni din nou subiect de conversaţie,
revenir su r sa décision a reveni asu p ra unei ho tărîri; a se răzgîndi.
revenir sur sa parole a-şi lua c u v în tn l/v o rb a înapoi,
revenir sur sos pas a face stîn g a -m p re ju r; a se întoarce din d ru m .
revenir su r tor.rc a reveni la realitate,
revenir su r une affaire a se ocupa din nou de o problemă,
revenir su r une opinion a reveni asu p ra unei păreri; a-şi lua seam a,
revenons ii nos m o uto ns să revenim la v o rb a n o astră /la s u b ie c t; să
ne în to arcem la oile noastre,
révérence parler să nu v ă fie cu s u p ă ra re /c u b ăn at,
reverser ses nerfs sur qu. a-şi v ărsa focul/m înia pe cineva,
rêver to ut éveillé a visa cu ochii deschişi,
revoir le pays a se în toarce pe meleagurile natale,
revoir qch. de bout ù bout ( f a m . ) a revizui ceva de la cap Ia coadă,
revoir ses lares a se înto arce îu sînul familiei,
révoquer u n te s tam e n t a revoca un testam en t,
rideau! (po p . ) v. bouche close/cousue !
rien à dire nimic de zis; nu-i v o rb ă ; nu-i cuvînt.
rien d ’a u tr e nim ic altceva.
rien de plus simple nimic niai simplu ; t o t ce p o ate fi m ai simplu.

873
rîen du tout nim ica to a t ă ; cît să orbeşti un şoarecc chior; te miri ce
(şi mai nimic),
rien no lui coûte nu precu peţeşte nimic,
rien ne lui lait nu-i p a s ă de nimic.
rien ne presse ( f a m. ) nu e nici o grabă/nici u n zor; n u dau Turcii,
rien n’y lait nu e nimic de făcu t; e cu n e p u ti n ţă ; e peste poate,
rimer comme hallebarde et miséricorde a se p otriv i ca n u ca-n perete/
ca fasolea/ca b raga în ziua de p a ş t i; a s t a ca oul în cui.
rimer malgré Minerve a. a face v ersu ri fără a ave a inspiraţie; b. a alege
o meserie l'ără a av ea vocaţie,
rincer le béguin à qn. ( f a m . ) v. donner à qn. son paquet.
rincer le coco/le bec & qn. (p o p . ) a face cinste; a d a de b ău t.
rire à gorge déployée a se p ră p ă d i/a se topi/a se strica de rîs.
rire à s’en tenir les côtes a se ţine cu mîinile de b u r t ă de ris; a se p r ă ­
p ăd i/a se to p i/a se strica de ris.
rire à se tordre a se p ră p ă d i/a se to p i/a se strica de rîs.
rire au ne* de qn. a izbucni în rîs; a trinti u n h o h o t de ris.
rire aux nnges a rîde p ro s te şte /tîm p ; a rîde ca prostul,
rire aux dépens de qn. a rîde/a face haz pe socoteala cuiva/altuia,
rire aux éclats a rîde cu hohote/cu clic; a rîde să se spargă,
rire aux larmes a rîde cu lacrimi.
rire ù ventre déboutonné ( f a m . ) a se tăvăli pe jos/a leşina de rîs; v. şi
étouffer de rire.
rire comme un bossu a rîde cu h ohote/cu clic; a rîde să se spargă,
rire comme une baleine a rîde cu g ura p in ă la u rechi; a-şi a ră t a fasolea
( pop.) .
rire comme un fou a rtde ca un nebun.
rire dans sa barbe/sous cape/ cn deduns/en dcsgous a rîde pe în fun da te/
pe sub m u s ta ţ ă ; a-şi rîde în b a r b ă ; a rîde in pumni,
rire de bon cœur a rîde cu pot't.ă; a rîde din to a tă inima,
rire de toutes ses dents a rîde cu g u ra pină la u rechi; a-şi a r ă t a fasolea
(pop. ) .
riro du bout des lèvres/du bout des dents a rîde m înzeşte/lim p /în silă;
a rîde s l r îm b ; a rîde silnic; u rîde risul olarului; a rîde cu ju m ă ta t e
de gură.
rire en dedans/en dessous v. rire dans sa barbe.
rire jaune a. a face haz de necaz ; b. a rîde m în zeste/tîm p /în silă; a ride
silnic/strîm b; a rîde cu j u m ă t a t e de gură.
lire qui ne passe pas le nœud de lu gorge ( f am. ) ris silit,
rire sous cape v. rire dans sa barbe.
risquer gros ( f am. ) a pu ne Lotul în joc/în mişcare; a ju c a o carte mare.
risquer le coup a-şi încerca norocul.
risquer le paquet ( f a m . ) a miza to tu l pe o carte (fig. ) ; a da loale pe
una.
risquer le tout pour Ic tout a miza Lotul pe o carte (fig. ) ; a da loale pe
una.
risquer sa pcau/sa vie/sa tete ( f a m . ) a-şi pune pielea in joc; a-şi risca
v iaţa.
risquer un ccil/su tôle à la fenêtre (f am. ) a arunca o privire pe fereaşti-fl.
river le clou/son clou à qn. a. a pu ne pe cineva la p u n c t/la locul lui;
b. a-i inchide/a-i în fun d a cuiva g u ra; a închide pliscul cuiva ( f a m. ) .
robinet d’eau tiède ( f a m . ) voiliă-lungă.
rôder autour a <ia Lircoale/pergheluri.

673
rogner les ailes/les ongles à qn. a-i s c u r ta cuiva ghearele; a-i reteza
cuiva unghiile ; a tă ia cuiva din u n gh işoară; a înfrînge tru fia cuiv a;
a-i m u t a cu iva gîrliţa ( f am. ) .
rogner sur qch. ( f a m. ) a ciupi din ceva; a se lăcomi la ceva.
rompre avec le passé a o ru pe cu trecutul.
rompre avec l’étiquette a n u ţine seam a de e tic h e tă ; a nu fi formalist,
rompre (le) cours à qch. a pu ne c a p ă t la ceva.
rompre des lances/une lance pour qn. a lu a a p ă ra r e a cuiva,
rompre en visière à/aveo qn. a în f ru n ta pe cineva; a a ta c a pe cineva în
fa ţă ; a stoarce cuiva ceapa/lăm îia în nas.
rompre la cervelle/lu. tête à qn. a b a te pe cineva la cap; a-i im puta
cu iva urechile; a s t a cu g u ra pe cineva; a to c a pe cineva la c a p ; a
se p un e c a ţă pe capul cuiva,
rompre Ia glace a sp-arge/a i'upe g h e a ţă ; a face pFimUl pas.
rompre l’anguille au genou a încerca imposibilul,
rompre la paille avee qn. a. a strica c ă r u ţ a ; a rup e relaţiile; b. a strica
o afacere.
rompre la tête à qn. v. casser la tête/le bonnet à qn.
rompre l’eau à qn. a tă ia /a lu a cuiva ap a de la m oară,
rompre le charme a risipi vraja,
rompre le dé à qn. a în treru p e pe cineva,
rompre le fétu avec qn. a rup e relaţiile,
rompre los/ses chaînes a-şi sl'ărîma/a-şi rup e lanţurile,
rompre les chiens a s ch im b a/a suci v o rb a ; a lu a a ltă vorbă,
rompre les côtes à qn. ( f a m . ) a-i rup e cu iva coastele; v. şi battre à bras
raccourcis.
rompre les fers de l’esclavage a stărîm a lanţurile robiei,
rompre les fiançailles a desface/a ru pe logodna,
rompre le silence a ru pp/a cu rm a tăcerea.
rompre les oreilles à qn. a-i roade urechile cuiv a; v. şi casser la tête/
le bonnet à qn.
rompre les os à qn. a-i m uia/a-i rup e cuiv a oasele,
rompre sa gourmette a-şi da frîu liber (dorinţelor),
rompre une amitié a ru p e v prietenie.
rompre une lance avec qn. a. a a vea u n conflict cu cineva; b. a discuta
în contradictoriu,
rompre un encliantement/iin ehanne a dezlega o v rajă,
rompre un marché/un accord a strica o învoială; a în toarce tîrgul.
rondeur de caractère caracter' sincer,
ronfler à cri/en gendarme ( ar g. ) a se preface că doarm e,
ronfler comme un orgue a m ina porcii la j i r ; a coase la oboroace;
a trag e la aghioase,
ronger son frein a se stăp îni cu greu; a-şi muşca z ă b a la ( f i g . ) ; a-şi
m esteca tu r b a re a ,
rossignol d’Arcadie m ăgar.
rôtir le balai a duce o v ia ţ ă d e z o rd o n a tă ; a cheltui nebuneşte,
ro uer qn. de coups v. halire à bras raccourcis.
rougir .jusqu’aux oreilles/jusqu’ù la racine des clicveux/jusqu'au
blanc des yeux a se înroşi/a roşi p înă în virful urechilor,
rouler ii tombeau ouvert a merge la m o a rte sigură ( m i t o ) ; v. si aller
à fond de train.
rouler carrosse v. avoir la bourse ronde,

374
rouler des calots (pop. ) a face ochii m ari; a câsea/a holba ochii ; a face
ochii cîl cepele; a b olovăni/a boldi/a bleo.jdi ocliii.
rouler des yeux furibonds a-i l'ierbe/a-i ciocoii sîngele de mînie; a fi
D unăre de mînios.
rouler qn. a trage pe cineva pe sfoară; a-i trag e clapa cuiva; a-i Irage/
a-i p u n e cuiva calu pu l; a-i pu ne cuiva ghioc în u reche; a p un e pe
cineva in oboroc ; a lega pe cineva la gard.
rouler qn. dans la îarine ( f u m . ) v. rouler qn.
rouler sa bosse a cu treiera lum ea în lun g şi în la t ; a v în t u r a m ări şi
ţă r i; a ale rga/a c u rm a p ă m în tu l; a s t r ă b a t e / a v în t u r a lu m ea; a
u m b la meleagurile; a u m b la peste m ări şi ţă r i; a hoinări prin lume.
rouler sur l ’or v. avoir la bourse ronde.
rouler une cigarette a răsuci o ţigară.
(avoir) roulé sa bosse a l'i tr e c u t prin m u lte ; a fi p ă ţ i t multe,
rouvrir de vieilles blessures a redeschide răni închise/vechi,
ruer dans les brancards ( f a m . ) a p r o t e s ta ; a se opune,
ruiner sa santé a-şi dislruge/a-şi ru in a s ă n ă t a te a ,
rusé comme un renard viclean/şiret ca o vulpe.
 s

s’abandonner h sa eolère/au désespoir n so lăsa p r a d ă furiei/disperării.

sa bile g’ém eut aisém ent su înfurie uşor.
s’abîmer dans la douleur a li copleşit de durere.
s’abîmer le portrait (fig. f a m . ) a-şi frînge gitul.
sabler le/du champagne a b e a şam panie (la o ocazie).
s'aboucher avec qn. (fam. peior.) a se în h ă ita cu cineva.
sabrer de la besogne a l'ace o tre a b ă de m în tu ia lă ; a da rasol.
sabrer une affaire a ju d ec a pripit.
s’abreuver de larmes a plinge cu lacrim i cît p u m n u l; a se îneca în la*
crimi.
s’abriter derrière qn./derrière la loi (f ig. ) a avea acoperire,
s’abrutir de travail ( f a m . ) v. abattre de la besogne.
suc ii vin ( p o p . ) beţiv,
s’accommoder de a se m u lţu m i cu.
s’accorder comm e chien et chat a se înţelege ca cîinele cu pisica,
s’accrocher à qn. a se a g ă ţa de cineva, a-i sicii, a-1 plictisi; a se line
scai de cineva; a fi u m b r a cuiva,
s’accrocher à toutes les branches a se a g ă ţa şi de u n pai; v. şi courir
a u x quatre cent mille diables.
s’accrocher avec qn. (fig. f a m. ) a se lua la h a r ţ ă /l a colţi cu cineva,
sac d’cmbrouilles/dc nœuds treab ă în c u rcată şi primejdioasă,
s’achopper au moindre obstacle a da înapoi la cea m ai mică piedică,
s’acquérir l’estiine/la sympathie de qn. a-şi atrag e stim a /sim p a tia cuiva,
s’adonner à la boisson a da in darul/in p a ti m a beţiei; a se ap uca de
b ă u t u r ă ; a se d a la b ă u tu r ă ,
s’afficher avec qn. a se afişa cu cineva,
s’afffiter les crochets ( pop. ) a cia din l'âlci.
s’agenouiller devant le pouvoir (fig. ) a se pleca în faţa auto rităţii,
s’agiter comm e un beau diable/comme un diable dans un bénitier a se
zb ate ca peştele pe u sc a t; v. şi courir a u x quatre cent mille diables.
saigner du nez a. a-i curge singe din n a s ; b. (fig. f a m . ) a l'i lipsii de
curaj.
saigner qn. à blanc a stoarce pe cineva de bani.
sain et sauf teafăr/viu şi n e v ă tă m a t; viu-viuţ.
saisir à bras-le-corps a. a înşfăca pe cineva; b. a lu a în p ie p t greutăţile.
saisir à pleins bras a lua cu am in d o u ă miinile.
saisir au vol (fig.) a prinde din zbor; a pricepe repede.
saisir la balle au bond a p rofita de ocazie; a prinde mom entul.

278
saisir le pouvoir a pu ne m ina po pulece.
saisir l'occasion aux cheveux/par les cheveux a p ro fila de ocazie; a
prinde m om entul,
saisir qn. au collet a lua pe cineva de guler/de gît/de p iep t; a pune cuiva
mîna-ii piept,
saisir une excuse a găsi la repezeală o scuză.
sait-on jam ais? ! p arcă poţi să ştii?!; cine ştie!; nu se ştie n icio dată/
ca păm întul.
sa langue est un vrai cliquet de moulin ii merge g u ra ca o m o a r ă h o d o ­
rog ită; îi merge g u ra ca o meliţă/c.a la o coţofană,
sa langue va com m e un claquet îi merge g u ra ca o m o ară h odorogită;
ii merge gu ra ca o m eliţă/ca la o coţofană,
saler la gueule ( p o p . ) v. halire à bras raccourcis.
saler la note/le client a în cărca n o t a de p la tă ,
salir (lu papier a mîzgăli hirlie.
salir son blason a-şi p ă t a onoarea; a-şi mînji rep u ta ţia ,
saluer la société (pop. ) a aţipi.
s’amener la gueule enlarinéc ( p o p . ) a cădea din lu n ă ; a răm îne paf.
s’am odier le citron/la gueule/la poire (arg.) a se b a te ca chiorii,
s’amuser & Ia bagatelle a pierde v re m e a ; a tirnosi mangalul,
s’amuser à la moutarde a pierde v re m e a ; a tirnosi m angalul,
s’amuser comm e une croûte de pain derrière une m alle ( f a m . ) a se plic­
tisi do m o a rte ; a n u mai p u te a de plictiseală,
s’annexer le meilleur morceau ( f a m . ) a lua/a-şi face p a r l c a leului,
sans autre forme de procès fără m u l tă v o r b ă ; fără alte form alităţi,
sans avoir l’air de rien (a p ărea că) nici usturoi n-a m incat, nici gura
nu-i miroase.
sans b lacu eî ( f a m . ) serios?; v orbeşti serios?; n-aş crede!
sans bourse délier fără să coste nim ic; fără a d a un b a n ; pe veresie.
sans broncher fără a crîcni.
sans cesse fără înc etare; fără ti h n ă ; fără (de) preg et; fără astîm p ă r;
t o t timpul,
sans chaiTÎ (arg.) serios?; vorbeşti serios?
sans chiquer! (arg.) fără glumă!
sans choix fără discernăinînt.
sans compter que... fără să mai punem la socoteală...
sans coup férir h. fără l u p i ă ; 1). fără a opune reziste nţă.
sans crier gare pe n e p reg ătite; po negindite; pe nepusă m asă.
sans débrider fără în tre ru p e re ; fără oprire.
sans délai fără zăbavă.
saus détour fără înc on jur; pe faţă.
sans doute cu s ig u ra n ţă ; în mod sigur; fără d o a r şi poate,
sans égal fără a s em ă n a re; fără s e a m ă n ; fă ră egal; fă r ă pereche,
sans égards pour fără a ţine seam a de.
sans en avoir l ’air în ciuda a p a re n ţe lo r; fără să aibă aerul că.
sans en casser une ( p o p . ) fără a scoate o vorbă.
sans encombre fără piedici.
sans exception fără excepţie; fără osebire.
sons façons simplu ; fără ceremonie.
sans fard pe şleau.
sans fante negreşit; s u lă la/în sulă.
sans hésitation fără a s t a pe gind uri; d in tr-u n cuvînt.
sang merci fără milă; cu neîndurare.

teii
Mils ni et dire fără a si oale o vorbă,
sans pareil ia r ă seam ăn,
sans juirlor fără să mai vorbim despre,
sans peine fără greutate.
sans perdre un instant fără să p ia r d ă nici o clipă,
sans précédent fără precedent,
sans préjudice de fără a re n u n ţ a la; sub rezerva,
sans queue ni tête fără cap şi fără coadă.
sans rancune! ( f a m. ) s-o lăsăm m o a r tă ; ce-a fost s-a d us; cele rele să
se spele, cele b u n e să se-adune.
sans réserve fără rezervă,
sans retard fără întîrzicre.
sans rime ni raison f ă r ă n o im ă ; fără sen s; fără cap şi fără picioare,
sans se luire de la m ousse ( p o p . ) fără a-şi f a c e griji; fără b ă ta ie de cap.
sans tambour ni trompette fără a b a te to ba.
sans tarder fără întîrziere.
sans trêve ni répit fără înce tare ; fără ti h n ă ; fără (de) preget,
sans vergogne fără ruşine; fără jenă.
s’a p p rê te r à recevoir (arg.) a se scobi în nas.
s ’approcher co m m e la grive à l’appeau ( f a m . ) a fi în cep ă to r/n eştiut or.
s’appuyer sur le bras de qn. a. a se sprijini de b r a ţ u l cu iv a; 1). (fig.)
a se b u c u ra de sprijinul cuiva,
s’appuyer une corvée ( po p . ) a face ceva fără plăcere; a socoti ceva o
corvoadă.
sa raison déménage i-a p lecat m in te a cu sorcova,
s’armer de patience a se în a rm a cu ră b d a r e ; a avea ră b d a r e ;
s’arracher les cheveux a-şi sm ulge p ă ru l; a fi d is p e ra t; a se scărmăna
de cap; a se lu a cu mîinile de cap.
s’arracher Ies yeux a se c erta furcă,
s’arracher une épine du pied a scăp a de un necaz,
s’arrêter à m i-chem in a răm în e cu c ă r u ţ a în d ru m ; a se opri/a rămîne
la j u m ă t a t e de d r u m ; a face u n lucru pe ju m ă ta te ,
s’arrêter court a. a u it a ce v oia să s p u n ă ; 1). a n u avea p re z e n ţă de spirit,
s’arrêter pile/net a se opri brusc,
s’arroser la dalle du cou (arg.) v. aimer la bouteille.
s’asseoir en tailleur a s t a turceşte.
sasser et ressasser u ne affaire a exam ina o chestiune sub to a te u n g h iu ­
rile.
sa tête déménage i-a p lecat m in tea cu sorcova,
satisfaire ii une requête a satisface o cerere; a da curs unei cereri,
s’attacher à qn. com m e la pauvreté ù un pauvre hom m e a se ţine scai
de cineva; a se ţin e de cineva ca sc.aiul de oaie; a se line de pu lp an a/
de capul cuiv a; a se ţine de p asul cu iva; a l'i u m b r a cuiva,
s’attacher au pas de qn. v. être dans la chemise de qn.
s’attacher une casserole (arg.) a e v a d a din închisoare,
s’atteler à son travail a. a se în h ă m a la t r e a b ă ; b. a duce to t greul în
spinare.
s’attirer des histoires a-şi crea complicaţii.
s’attirer la haine de qn. a-şi atrage u r a cuiva.
s’attirer les foudres de qn. a-şi a trage m înia cuiva
s’attirer su r les bras a-şi atrag e du şm ănia cuiv a; a-şi facc de lu cru ( f am. ) ,
s’attirer une sale/m échante/sotte affaire v. donner dans un guêpier.

m
s'attirer un savon v. avoir son paquet,
sauf correction d acă nu mă-nşel; ducS nu greşesc,
sauf erreur dacă nu mă-nşel; d acă n u greşesc,
sauf révérence să nu v ă fie cu su p ă ra re/c u b ă n a t,
saupoudrer de sel a presăra sare.
saute d'humeur to an ă; capriciu; schim bare de dispoziţie,
sauter à cloche-pied a sări într-u n picior.
sauter à la gorge/au collet de qn. a-i sări cu iva de g ît; a lua de gît pe
cineva.
sauter à la perche a. a sări cu p ră jin a ; 1). (arg.) v. avoir les crocs.
sauter à qn. sur le paletot ( f a m . ) a a ta c a pe cineva.
sauter au cou de qn. a lua de gît pe cineva; a-i sări cu iva de gît.
sauter aux nues a sări în sus/a să lta de bucurie.
sauter aux yeux a sări în ochi ; a l'i evident.
sauter comme les montons de Panurge a se lu a unii d u p ă alţii ca oiie.
sauter de branche cn branche a sări de la u n a la alta.
sauter de joie a sări în sus/a să lta de bucurie.
sauter du coq à l’une a sări de la u n a la alta.
sauter (à bas) du lit a sări din p a t.
sauter d'une idée u l’autre a sări de la u n a la alta.
sauter eu parachute a sări cu p a ra ş u ta .
sauter le fossé a-şi lu a inima-n dinţi.
sauter le inur a o şterge de la in te rn a t/d e la cazarm ă.
sauter le pus a. a face pasul h o ta r ît o r ; b. v. aller à Crevant.
sauter les bouteilles ( f a m . ) v. aimer la bouteille.
sauter sur le casaquin à qn. (pop. ) v. battre à bras raccourcis.
sauter sur l’occasion a p ro fita de ocazie; a prinde m om entul.
sauter un fossé a sări peste u n şanţ.
sauve qui peut scape cine poate.
sauver la face a ieşi/a sc ăp a b a sm a c u r a t ă ; a ieşi cu faţa c u r a t ă ; a scăpa
cu obraz c u ra t; a-şi sp ă la obrazul,
sauver la vie à qn. a sa lv a v ia ţ a cuiva,
sauver les apparences/les dehors a salv a aparenţele,
sauver sa peau a-şi salva pielea/viaţa,
savoir à quoi s’en tenir a şti la ce să se aştepte,
savoir ce que parler veut dire a înţelege/a şti de cu v în t; a pricepe o a lu ­
zie.
savoir ce que qn. a dans le ventre ( f a m . ) a şti ce h ra m p o a r t ă cineva;
a ş!.i cîte p arale face cineva; a şti cît p reţuieşte cineva,
savoir ce que vaut l’aune a şti c.ît.e p arale face lrancul.
savoir de quel bois qn. sc chauffe a v ed ea de ce este în stare cineva;
a v ed ea ce-i p o a te pielea cu iva ( f am. ) .
savoir de quoi il retoiirne/dc quoi il s’agit a şti despre ce este vorba,
savoir faire ça comm e le reste (fam. ir.) a nu face nimic bun.
savoir faire son trou dans le gruyère ( f a m . ) a şti să se descurce în
v ia ţ ă ; a se descurca bine in v ia ţ ă ; a-şi conduce bine barca,
savoir (bon) gré à qn. d’une chose a fi/a răm îne recunoscător cuiva p e n ­
tr u ceva.
savoir le fin et le fort d’une chose a cu no aşte în a m ă n u n t ; a şti harul unui
lu cru; a cunoaşle ca în palm ă,
savoir le fonds et le tréfonds d’une affaire a cunoaşte în a m ă n u n t ; a
şti harul unui lucru; a cunoaşte ca in palm ă.

779
savoir lo long et le court rte qch. a cunoaşte în a m ă n u n t ; a Şti harul unui
lucru; a cunoaşte ca în palm ă,
savoir lire et écrire a şti carte.
savoir mauvais gré il qn. de qch. a p u r t a pică/rîcă cuiv a; a p un e/a Irece
pe cineva la condică/la cata stif; a avea parapon/necaz/oftică pe ci-
n ev a; a-i trece cuiv a ceva în condică; a ţine cuiva mînie/pizmă.
savoir nager ( f a m . ) a şti să se descurce în v ia ţ ă ; a se descurca bine în
v ia ţ ă ; a-şi conduce bine barca,
savoir où gît le lièvre a cunoaşte miezul problemei,
savoir prendre qn. a şti cum să iei pe cineva.
savoir se débrouiller a şti să se descurce în v ia ţă ; a se descurca bine în
v i a ţ ă ; a-şi conduce bine barca,
savoir se retourner a şti să se descurce în v ia ţ ă ; a se descurca bine în
v ia ţ ă ; a-şi conduce bine barca,
savoir s’y faire a se a d a p t a la îm p reju rări; a se descurca bine în v ia ţă ;
a şli să se descurce în v ia ţ ă ; a-şi conduce bine barca,
savoir s’y prendre v. savoir s ’y faire.
savoir une chose comm e son Pater a cunoaşte un lucru ca pe apă.
savoir une chose sur le bout du doigt/sur l ’ongle a cunoaşte u n lucru ca
pe apă.
savoir y faire v. savoir s ’y faire.
savonner la tête à qn. ( f a m . ) v. donner à qn. son paquet.
s’avouer battu/vaincu a se d a b ă t u t ; a se recunoaşte invins,
scicr la branche sur laquelle on cet assis a-şi tăia craca de sub picioare,
scier le dos à qn. ( pop. ) a to c a pe cineva la cap ; a se pune c a ţă pe capul
cuiva.
séance tenante pe Ioc; pe d a tă ; im ediat,
se bander les yeux a se amăgi singur.
se barrer (arg.) a o şterge; a sp ă la/a rade p u ti n a ; a o întinde,
se battre à la perche a munci mult. p en tru nim ica toată,
se battre comm e des chiffonniers ( f a m . ) a se b a te ca chiorii,
se battre comm e un lion a se l u p t a pe v ia ţ ă şi pe m oarte,
se battre contre des moulins il vent a se b a te cu morile de vînt,
se battre en duel a se b a te în duel; a ieşi pe teren,
se battre les flancs ( pop. ) a. a lenevi; b. a m unci m u lt p e n tru nimica
to ată.
sc bercer d’illusions a se amăgi singur.
se boucher la fente ( pop. ) v. emplir son sac.
se boucher les oreilles a-şi a stu p a urechile; a se face că nu aude.
sc bouclier les yeux a refuza să vadă.
se bouffer Ie n es ( pop. ) a. a se c erta furcă; b. a se b a le ca chiorii,
se bourrer Ie fanal/le (lingot (arg.) v. emplir son sac.
se bousculer au portillon ( f a m. ) a vorbi repede şi în cu rc at; a se bilbii.
sc brosserie ventre ( f a m . ) a-şi pune pofta-n cui; a se .şterge pe la nas/
pe bot..
se brouiller avec qn. a se c e rta cu cineva; a strica c u m etria/p ac ea cu
cineva.
sc brouiller la cervelle n-şi pierde uzul rajiun ii; a se [icni.
se brûler à la chandelle a căd ea/a se prinde singur în capcană,
se brûler la cervelle ( f a m. ) a-şi z b u ra creierii; a-şi trage u n glonte în
cap.
se brûler Ies ailes/les doigts (f ig. ) a se arde; a o păţi.
se cacher sous le m anteau de a se ascunde sub masca.

280
 se cailler les sangs ( f a m . ) a-şi face singe ră u ; a face căl.ei ]>e inimă;
a-şi pune venin la inimă,
se caler les joues/les am ygilales/les babouines (p o p . ) v. emplir son sac.
se calfater la gueule/le bec (arg.) a se face b u rd u f de mîneare.
se camper devant qn. ( f a m . ) a se p ro p li/a se p ro ţăp i în f a l a cuiva,
se cantonner dans ses études/ses recherches a se c u f u n d a ’ în studiu,
se caresser l ’angoiilëm e (arg.) v. emplir son sac.
se carpater (arg.) a pleca pe ş e s t
s'écarter de la ligne droite/de la bonno voie a se a b a te de Ia dru m u l cel
d re p t; a călca a lă tu ri cu d ru m u l; a călca strim b ( f i g . ) ; a o lu a/a
ap uca pe u n d ru m greşit; a se d e d a la rele.
se casser (po p . ) a o şterg e; a sp ă la /a rade p u ti n a ; a o în tinde,
se casser la gueule ( p o p . ) a. a căd ea/a d a /a veni în n a s ; b. a d a chix;
a o d a în b ară.
se casser la gueule sur un litre (arg.) v. prendre une cuite.
se casser lo tête ( f a m . ) a-şi sparge c a p u l; a-şi fră m înta/a-şi munci,
a-şi osteni m i n te a ; a-şi stoarce creierii; a-şi sia rim a ca p u l/m in te a ;
a se munci cu gîndul.
se casser la tête contre la muralUe/les murs ( f a m . ) a se da cu capul de
pereţi.
se casser la voix ( f a m. ) a-şi sparge pieptul,
se casser le ciboulot (pop. ) v. se casser Ia lele.
se casser le eou/la gueule a. a-şi frînge g ilu l; b. a d a ch ix; a o da în
b a r ă ; a o p un e de măm ăligă,
se casser le nez ( f a m . ) a d a chix ; a o da în b a r ă ; a o pu ne de m ăm ăligă,
se casser le nez à la porte de qn. a găsi pe m u t u l la u şă ; a găsi acasă pe
m u tu.
fe casser le nez sur qn. a se întîlni nas în n a s / b o t în b o t cu cineva; a
d a fată cu c in eva ; a d a cu crucea p este cineva; a se lovi p iep t iu
p ie p t cu cineva; a sc întîlni pieptiş,
se casser le poignet sur qch. ( p o p . ) a şterpeli ceva.
se casser les dents a suferi o InW iigere; a da c h ix ; a o d a în b ară.
se casser les reins a suferi o înfrîngere.
sec comm e brésil u s c a t ca iasca,
s'échapper par la tangente a s că p a tang en ţial,
se charger le Iliugot (arg.) v. emplir son sac.
séclier d’im patience a arde de ne răb dare,
sécher les cours (arg. scol.) a tr a g e la fit; a chiuli de la şcoală,
séclier ses larm es ( f a m . ) a se consola.
sécher sur pied a. a se plictisi; b. a se usca/to pi d-a-n picioarele; a i ko
lopi cu iva inima,
séclier un verre ( f a m. ) a da p a h a ru l peste ca p ; a d a pe gît u n p ahar,
se chiquer (arg.) v. prendre une caile.
se cingler le blair/lc nase/lc tasse/lc tubard/le tube (arg.) v. prendre
une cuite.
s ’éclaircir la t o I x a-şi drege glasul.
sc cogner lu tête contre les murs a se d a cu capul de pereţi/de toţi p e ­
reţii; a-şi d a cu pum nii-n c a p ; a se zgîria pe ochi (pop. ) .
eo coiffer de qn. ( f a m . ) a se am oreza de cineva,
sc coller un peu d’air (arg.) v. déguerpir sans demander son reste.
se colleter avec les difficultés a se lu p t a cu greutăţile,
se colleter comm e des voyous a se b a l e ca chiorii.
se concentrer sur a-şi c o n c en tra a te n ţ ia asupra.

381
 so conduire comm e cn pays conquis a-şi da acre de învingător,
sc conduire cn jean-loutre a se purla ca un derbedeu,
sc confondre cn remeveiements/en excuses a nu m a i şti cu m s ă m u l ţu ­
m ească/să se scuze,
sc conformer aux ordres a se conform a ordinelor,
se coucher com m e/ avec les poules a se culca o d a tă cu găinile,
se coucher en chien de fusil a se culca ghem uit,
secouer la poussière de ses pieds a pleca p e n tr u to td eau n a,
secouer le balluchon a face reproşuri,
secouer le joug a s c u tu ra jugul,
secouer les oreilles à qn. a rupe urechile cuiva,
secouer les puces il qn. v. donner à qn. son paquet.
secouer qn. comm e un prunier a s c u tu ra zdravăn pe cineva; v . şi donner
à qn. son paquet.
secouer scs puces ( f a m . ) a se pu ne pe tr e a b ă /p e lu c ru ; a se aşeza la
lu c ru ; a se aştern e pe lu c ru ; a p un e osul la tr e a b ă ; a-şi lua hainul
şi praştia.
sc couper en quatre pour qn. ( f a m . ) a sări şi în foc/a m înca foc pentru
cin eva; a trece prin foc şi a p ă p e n tr u cineva,
sc couper la gorge arec qn. ( i n v . ) a se b a t e în du el; a ieşi pe teren
se couvrir de lauriers a se acoperi de glorie.
se couvrir de l’autorité de qn. a se prev ala de autoritatea cu iv a; a fi/
a se afla Ia a d ăp o stu l a u to r ită ţii cuiva,
se couvrir d’un sac m ouillé a aduce scuze neconvingătoare,
se cramper (arg.) a e v ad a din închisoare,
se créer un foyer a-şi în tem eia o familie; a-şi face un cămin,
se crêper le chignon (po p . ) a se lua de p ă r cu cineva; a se lu a la p ă r u ­
ială.
secret de comédie secretul lui Polichinelle,
se creuser la tête/le cerveau ( f a m. ) v . se casser la tête.
se crever au travail ( f a m . ) a se speti m u n c i n d ; a m unci pe brînci.
se criquer (arg.) v. ficher le camp.
se croire le contre du monde a se crede b u ricu l p ă m în tulu i.
se croire le premier moutardier du pape a se crede buricul p ă m în tu lu i.
se croire quelque chose a se crede b uricul p ăm întu lu i.
se croire sorti de la cuisse de Jupiter a b a t e cu fr u n te a-n no ri; a nu-i
ajun ge nici cu p ră jin a la n a s; a se crede c ă z u t cu hîrzob ul din cer.
se croiser les bras ( f a m . ) a-şi încrucişa braţele,
s’écrouler comm e un château de cartes ( f a m. ) a se n ă ru i ca un castel
de nisip.
se cuirasser (contre qn.) a răm îne de p ia t r ă (faţă de cineva),
se curer les ongles a-şi face unghiile,
se damner pour qn. ( f a m. ) v. se couper en quatre p o u r qn.
se débattre comm e un forcené a se zvîrcoli ca în g u ră de şarpe,
sc déboutonner ( f a m. ) a-şi deschide sufletul/inim a,
se débrider l ’esgourde/les loches/les cliquettes (arg.) a. a ascu lta eu
a te n ţie ; a fi num ai ochi şi urech i; b. a ciuli urechile; a trag e eu u re­
chea.
se débrouiller comme un pied/comme une tarte ( f a m. ) a se descurca
p ro s t/c a nasul lui.
se décarcasser v. courir a u x quatre cent mille diables.
se décharger sur qn. d’une affaire a lăsa o tr e a b ă pe seam a altuia,
se décrocher le battant (p o p . ) a-şi tra g e u n glonte în inimă.

282
 M détendre du bec et des ongles n se apfira prin toute mijloacele.
«e dégonller le cœur a-şi deschide/a-şi descărca sufle Lui/inima,
se dégourdir les jainbcs a-şi dezmorţi picioarele,
se déguiser en cerf (arg.) v. déguerpir sans demander son reste.
se déguiser en courant d’air (p o p . ) a se eschiva,
se déguiser en joli (arg.) a se îm b ră c a la o p t su Le şi un pol (pop. ) .
se démiuicllcr pour un copain (p o p . ) v. se couper en quatre pour qn.
sc démener eomm e uii beau diable/coniine un diable dans un bénitier
( f am. ) a se zb ate ca peştele pe liscat; v . şi courir a u x quatre cent mi l ­
le diables.
sc départir de sa neutralité a ieşi din n eutralitate.
se départir de son devoir a se a b a te de la datorie.
se dépiter contre son ventre a se s u p ă r a ca v ăcaru l pe sat.
se déplumer (pop. ) a-i cădea părul.
se dépouiller de ses préjugés a re n u n ţ a la prejudecăţi.
se dériper (arg.) a pleca pe şest.
se dérouiller les jambes ( f a m . ) a-şi dezmorţi picioarele,
se désôpiler/se dilater la rate a se p ră p ă d i de rîs.
se diriger vers a se în d r e p ta spre/către,
se divertir sous cnpe ( f a m . ) a ride pe înfundaLe.
se donner à cœur joie a face d u p ă p o fta inimii.
se donner bien du m ouvem ent a-şi d a osteneala; a-şi d a to a t ă tr u d a ;
a-şi stu p i sufletul,
se donner bonne conscience ( f a m . ) a fi cu cugetul îm p ă cat/c u conştiinţa
îm păcată.
se donner ça (arg.) a se b a te ca chiorii,
se donner carrière a-şi da drumul ( f i g - ) ; a-şi da frîu liber,
se donner carrière aux dépens de qn. ( f a m. ) a lu a pe cineva în zefle­
mea/in b atjocu ră/iii băşcălie/in periplizon.
se donner corps et âme a se dedica tr u p şi suflet,
sc donner de l ’air ( f a m . ) a. a răsufla u ş u r a t; b. (arg.) a o lua la fugă/
la săn ă to a sa ; a o în tin d e ; a o lua din loc; a-şi lu a co ada la spinare,
sc donner de la peine v. se donner bien d u mouvement.
sc donner des airs v. affecter de grands airs.
se donner des gants a fi neobişnuiL de energic; a scoale flăcări pe nas
( f am. )
se donner du bon temps a se dis Ira; a se a m u za ; a petrece,
se donner du cœur a-şi face Curaj,
se donner du mal v. se donner bien d u mouvement.
se donner dii talon dans le derrière (pop. ) a-şi face de cap.
se donner du tourm eht/du cüàgriu a se m ihni ; a se amărî.
se donner eu spectacle a se d a în spectacol; a se face de rîs.
se donner garde a. a se feri; b. a se abţine.
se donner la main (peior.) a fi bun să se ia de m înă cu cineva,
sc donner la mort a-şi face seaffla/félul; a-şi curma v i a ţ a ; a-şi face
m o a rte ( p o p . ) ; a-şi ră p u n e viaţa,
se donner la peine a-şi d a silinţa; a se strădui.
se donner le mot a cădea la învoială; a fi de acord; a fi înţeleşi; a ieşi
la cale cu cineva,
se donner les gants de qcli. a. a-şi alrib ui m eritul u n u i lu cru ; b. a se
félicita de a fi lu a t iniţiativa,
se donner les violons d’une cliosc v. se donner les gants de qch.
se donner mauvaise conscience a av ea co nştiinţa în cărcată.

283
 sc donner pour a se d a drept,
se donner pour but a-şi pro pune ca scop.
se donner un coup de peigne a se pieptăna în grabă; a-şi aranja
părul.
sc donner nnc bosse (arg.) a băga la jg h eab /la ghiozdan,
se donner une bosse de rire a se ţ ine cu mîinilc de b u r t a de rîs ; v. şi
étouffer de rire.
se donner une fête a se d is tra pe seama cuiva,
se donner une foulure a-şi scrin l i mina/piciorul,
se donner une secousse ( f a m. ) a face u n efort.
se donner un mal de chien ( f am. ) v. courir a u x quatre cent mille d i a­
bles.
se draper dans sa dignité/sa vertu/sa probité a face paradă de dem nitate/
v irtute/cin ste.
se dresser sur scs ergots a. a face pe cocoşul; b. a deveni agresiv,
se lâcher à mort a se c erta pe v ia ţ ă şi pe moarte,
se fâelicr pour des m isères a se s u p ă r a p e n tr u o nim ica to ată,
se făclier pour un oui, pour un non a se su p ă ra p e n tr u o nim ica ţoală,
se fâcher tout rouge &-1 a p u ca dracii; a se face foc şi pară/şi c a t r a n ; a
t u n a şi a fulgera; a se face D u năre/roşu de m înie; a fi cu o falcă-n
cer şi cu alla-n p ăm în t.
se faire agrafer (pop. ) a se lăsa prins de poliţie/încolţit,
se faire ii l ’idée que a se obişnui cu ideea că.
se faire appeler par son nom (arg.) v. avoir son paquet.
se faire à qch. a se obişnui cu ceva.
sc faire bien voir de qn. a cîşliga b u n ă v o in ţa cuiva,
se faire blanc de son épée a face uz de calităţile sale/de curajul său.
se l'aire casser la gueule ( pop. ) a se lăsa ucis.
se faire ceinturer sur le tas (arg.) a se lăsa prins de poliţ.ie/incolliL.
sc faire chopper (pop. ) a fi prins in flag ran t delict; a se lăsa prins a su ­
p ra faptului,
sc faire coincer a se lăsa prins de puliţic/incolţit.
se faire couper les cheveux a se tunde.
sc faire crever la panse/la pcau/la paillasse ( p o p . ) a se lăsa ucis.
se faire de la bile (pop. ) a-şi face inim ă rea/singe rău.
sc faire de la m ousse ( f a m . ) a se fr ă m în ta ; a-şi face gîn du ri/ griji,
se faire des berlues (arg.) a se legăna in iluzii; a clădi pe nisip,
se faire descendre ( pop. ) a se lăsa ucis.
se faire des cheveux a-şi face ginduri/griji; a se m ăcin a de griji,
sc faire des fantôm es de rien a exagera greu tăţile/prim ejdia,
se faire des idées a in tra la idei; a-şi face ginduri/griji.
se faire des illusions/des fantôm es a-şi face iluzii; a se legăna în iluzii,
sc faire des m ontagnes a exagera lucrurile; a 1'ace din ţ i n ţ a r a rm ăsar,
sc faire du lard a se îng răşa; a face b u rtă .
se faire du mauvais sang a lace căţei pe in im ă ; a-şi face singe r ă u ; a-şi
l'ace voie rea/v enin ; a-şi pu ne venin la inimă,
se faire du mouron (arg.) v. se faire d u souci.
sc faire du souci a-şi face b ătaie de cap; a-şi face gind uri/ g riji; a inLra
la griji/la idei; a se m ăcin a de griji,
se faire emboutir (auto) a se face arm onică,
se faire engueuler (pop. ) a mînca o p a p a r ă ; v. şi avoir son paquet.
se faire flotter (arg.) a se scălda,
se faire fusiller (arg.) a pierde la joc.

284
se taire cailler (arg.) a fi a restat.
so faire hacher polir qn. v. se couper en quatre pour qn.
se faire illusion a se amăgi singur,
se faire jour a a p ă re a ; a se vedea.
sc faire justice (à soi-m êm e) a-şi face sin gu r d r e p t a te ; a se răzb un a,
se fnre la levure (p o p .) v. déguerpir sans demander sou reste.
se faire la main a exersa.
se faire la paire (arg.) a ev ada din închisoare,
se faire la part du lion a-şi face/a lua p a rte a leului,
se faire l’avocat du diable a pleda penl.ru cauză slrîm b ă.
se faire le chevalier de qn. a lua a p ă ra r e a cuiva,
se faire l ’esearette (a rg.) a. a e v ad a din închisoare; b. n o lua la fugă/
la săn ă to a sa ; a o cîrpi/a o rade la fugă; a-şi lu a valea,
se faire les crochets (arg.) a fura.
se faire lire a fi citit (despre un scriitor),
se faire mener cn brouette (p o p .) a se lăsa tras pe sfoară,
se faire mille civilités a se întrece în politeţe,
se faire moucher v. avoir son paquet.
se faire mousser a-şi face reclamă.
se faire paumer a fi prins în flagrant delict.; a se lăsa prins asu p ra fa p ­
tului.
sc faire piéger (a rg.) v. couper dans le pont.
sc faire piler ( f a m . ) a m înca o b ă ta ie soră cu m o artea.
sc faire pincer/piper/envelopper (p o p .) v. se faire paumer.
sc faire plumer (com m e un pigeon) ( f a m . ) a se lăsa jum u lit.
se faire prendre v. se faire paumer.
sc faire prier a se lăsa ru g a t: a se lăsa g reu /tra s de mînccă.
sc faire rare (f a m .) a se d a la fund.
se faire recaler (f a m . ) , ramasser (p o p .) a cădea la examen,
se faire rincer/assaisouncr a m înca o b ătaie soră cu m oartea,
sc faire rouler (dans la fariue) v. couper dans le pont.
se faire sabrer ( f a m .) a fi d a t afară.
se faire sauter la cervelle ( f a m . ) j le caisson/le systèm e (p o p .) a-şi zb u ra
creierii; a-şi trage u n glonte în cap.
sc faire secouer les puces ( f a m .) a m înca o p a p a r ă ; a fi sc u lu ra t.
sc faire sonner les cloches (p o p .) v. avoir son paquet.
se faire suer ( f a m .) a se plictisi de m o a r te ; a n u mai p u te a de plicti­
seală.
sc faire tartir (a rg.) a se plictisi de m o a r te ; a nu mai p u te a de plic­
tiseală.
sc faire tirer l ’oreille a. a munci în dorul lelii; b. a se lăsa ru gat,
se faire tortiller cn deux rounds a se da b ă t u t repede,
se faire trouer la basunc/la peau (p o p .) u se lăsa ucis.
se faire lin cas (le conscience de qch. a-şi face scrupule,
se faire un devoir de a considéra de d a to r ia sa să.
se faire une beauté a se farda, a se coafa,
se faire une bile noire a-i fierbe/a-i clocoti singele de mînie.
sc faire une bosse/des bosses (arg.) y. emplir son sac.
se faire une façade/un ravalem ent de façade ( p o p . ) a se sulemeni',
a se fa r d a ; a se coafa,
se faire une loi a-şi im pu ne o obligaţie,
se faire une pinte de bon sang a ride eu poi lu ; a se amuza.

265
se faire une pinte do mauvais sang a-şi face sînge rău.
se faire uno raison a se resemna.
sc faire uno religion do qch. a-şi lace o lege din ceva.
se faire un m auvais renom a-şi l'ace n u m e rău.
se faire un (grand) nom a dobindi 1'aimă; a-şi l'ace un nume.
sc faire uii plaisir de faire qcli. a l'ace cu plă ce re ceva.
se faire un sang d’encre/de boudin ( p o p . ) a-şi face sînge rău.
sc faire voir avec qu. a se afişa cu cineva.
sc fendre la pipe/la pomm e, la gueule ( p o p . ) a se p ră p ă d i de ris...
se fendre l ’arehc (arg.) a se plictisi de m o a r te ; a nu m ai puLea de plic­
tiseală.
se fendre l ’ergot ( ar g. ) v. déguerpir sans demander son reste,
s’effacer (arg.) v. aller à Crevant.
s'effondrer comm e un château de cartes a se n ă ru i ca un castel de nisip,
sc ficher de qn. v. dauber (s u r ) qn.
se ficher de tout a-şi b a te joc de tot.
sc ficlior cn colère ( po p . ) a se l'ace foc şi p a r ă ; a se face D u năre de
minie; a-1 apu ca dracii,
se fier il qn. v. s'en remettre à qn.
sc fier aux apparences a ju d eca d u p ă aparen ţe,
so filer au pieu (arg.) a se b ă g a 111 scutece,
se flanquer une bosse de rire ( p o p . ) a se p ră p ă d i de rîs.
se fouler la rate (pop. ) a d a în brinci (m u ncind ); a se sp eti m uncind,
se fourrer dans la guculc/les pattes du loup a se aru lica/a se v îri/a in Ira
în gu ra lupului.
se fourrer dans ic pétrin a călca pe jeratic; a c ă u ta pe dracul; a-şi ba te
un cui/cuie-n c a p ; a-şi băga/a-şi vîrî capul să n ă to s sub evanghelie;
a d a t N a n de g ă v a n ; a se lega la cap Iară să-! doară,
se fourrer dans les draps a se b ă g a ifi scutece,
se fourrer dans Ies pattes de qn. a se d a le gat în mîinile cuiva,
se fourrer dans uri guêpier v. donner dans un guêpier.
sc fourrer le doigt dans l ’oeil jusqu’au coude a se înşela ahiainic.
se foutre de qn. (pop. ) v. dauber (s ur) qn.
se foutre du tiers connue dii quart a nu-i p ă s a de nimerii,
sc foutre la gueule en bas/par terre ( p o p . ) a face o Irîntă.
sc fracasser une jaiiibc a-şi ru p e un picior,
se frapper la poitrine a cere ierta re/îndurare.
sc frayer un chem in dans la vie a-şi face/a-şi croi u n d ru m îii v iaţă,
se frayer un passage a-şi croi/a-şi tăia/a-şi deschide d ru m prin m u lţi­
m e; a-şi face loc; a se s tre c u ra /a răzbi prin m ulţime,
sc garder à carreau a fi în gardă.
sc gariiif I’estomac/Ia punse/le ventre ( p o p , ) v. emplir son sac.
se gaudir de qn. a lua pe cineva în zeflemea/în băşcălie/in b ă ta ie de joc.
se gausser de qiu a-şi b a te joc de cineva.
sc glisser dans Ies biillnes/’les toiles ( p o p . ) a se b ăg a în scutece,
se gonfler d’orgueil a se um fla Î11 pene ca cu rc anu l; a nu-1 mai tine pie­
lea.
sc gouverner à sa giiise a se conduce d u p ă placul său.
se gratter la tête ;i se sc ă rp in a Î11 cap.
se gratter l’Orêille v. être le bec dans l’eau.
se jeter à genoux devant qu. a se aru n ca în genunchi în fa ţa ciiiva.
se jeter à la tête de qn. a. a căd ea/a veni pe capul cuiv a; b, â se arunca
de gilul cuiva.

286
s« Jeter au cou de qn. a se aru n ca de gîtul cuiva,
se jeter au feu pour qn. v. su couper en quatre pour qn.
se jeter au travers a vo rb i/a spu ne pe şleau; a vorbi răspicat,
sc Jeter au travers/à la traverse a se pune (în) cruciş şi (în) curmeziş/
de-a curmezişul,
se jeter aux pieds 4 e qn. a se a ru n ca la picioarele cuiva,
se jeter dans Ia gueule du loup a se a ru n c a /a se v îri/a in t r a în gu ra lu ­
pului.
sc jeter dans le corps à corps a so aru n ca în lu p tă /in învălm ăşeală,
se jeter dans les bras de qu. a. a se pu ne sub ocrotirea cuiv a; b. a cădea
la p ieptu l/ în braţele cuiva,
se jouer de qn. a-şi b a te joc de cineva; a-i da cuiva u n colb; a d a pe
cineva pe/p rin p îrlitură; a a ru n c a o gh erg hin ă (arg.).
se la briser/casscr/fracturcr (arg.) a o lu a la fugă/la să n ă to a s a ; a o cîr-
pi/a o croi/a o ra d e /a o îm p u n g e/a o tuli la i'ugă; a o dosi; a o îm-
p ă t u r a ; a o tu n d e ; a o lu a din loc; a-şi lu a co ada la sp in a re ; a lua
crîngul în cap.
sc l ’accrochcr (p o p . ) a. a-şi p une po fta-n cui; a se şterge pe la nas/
pe b o t; b. a strîng e cureaua,
sc lâcher du ballon (arg.) a o lu a la fugă/la s ă n ă t o a s a ; a o cîrpi/a o
croi/a o rad e /a o îm p u n g e/a o tuli la fugă; a o dosi; a o î m p ă tu r a ; a o
tu n d e ; a o lua din loc; a-şi lua co ada la sp in a re ; a lua crîngul în cap.
se la couler douce (pop. ) a duce o v i a ţ ă fără griji; a hu zu ri; a o duce
de m in u n e; a o duce trai pe vă tra i,
se la (1o unei' (arg.) a. a fi b ă n u it o r; b. a s t a ca pe ace/pe g h im p i/ pe
cuie.
se la faire (arg.) a e v a d a din închisoare.
se Ia faire belle (arg.) a, a duce o v i a ţ ă fără griji; a h uz u ri; n o duce
de m in un e; a o duce trai pe v ă tr a i; b. a o face la t ă ; a trage/a face un
chef; a face chef pînă-n zori.
se la faire grasse/grassouillette (arg.) a tr ă i pe picior mare.
se laisser abattre a se lăsa ucis.
se laisser aller a. a se lăsa în voia so a r te i/a în tîm p lării; b. a v ed ea/a
simţi dincotro b a te vîntul.
se laisser aller au désespoir a se lăsa p r a d ă disperării,
se laisser dindonner ( f a m . ) a se lăsa p ă c ă lit/tr a s pe sfoară; a minca
şofranul/calupul ; a căd ea/a se prin de sing ur în c ap can ă/in laţ/in
cursă; a înghiţi găluşca/hapul/calupul.
se laisser faire ( f a m . ) a c eda; a nu se îm p o triv i,
se laisser glisser ( f a m. ) v. aller à Crevant.
se laisser manger la laine sur le dos a se lăsa jum u lit,
sc laisser mener par le bout du nez a se lăsa dus de nas.
se laisser mener par les événem ents a se lăsa în voia s o artei/a întîm plării.
se laisser prendre (à l’appeau) a se lăs a p ăc ă lit/tr a s pe sfoară ; a mînca
şofranul/calupul; a căd ea /a se p rin de sin g u r în cap c a n ă /in laţ/in
cu rsă; a înghiţi gălu şca/hapul/calupul.
se laisser prendre aux paroles de qn. a se lu a d u p ă g u ra cuiva,
se laisser tenter a-1 îm pinge p ăcatul.
se laisser tondre la laine sur le dos a. a se lă s a j u m u li t; b. a s u p o r ta re ­
s e m n a t jignirile,
sc laisser vivre a nu-şi face griji; a nu se omorî cu firea,
se lancer dans le conjungo ( p o p . ) a se însura; a-şi lu a nevastă.

2OT
sc lancer dans le grand bain (arg. sport) a se lansa in sp o rtu l profesio­
nal.
S(i la trotter (po p . ) v. déguerpir sans demander son reste.
sc laver les mains de qcli. a nu se am e steca; u se spăla pe mîini; a-şi
declina răspu nd erea,
se lécher les doigts/les babines de qch. a se linge pe degete ; a mînca eu
po ftă.
se les chauffer au soleil (arg.) v. rester les bras croisés.
se les rouler (po p . ) v. rester les bras croisés.
se le tenir pour dit a înţelege o d a tă p e n tr u to td e a u n a : a nu mp.i insista,
s’élever à ia perfection a aju ng e la perfecţiune; a alingo perfecţiunea,
se lever com m e les poules a se scula o d a tă cu găinile; a se scula ca h u ­
hurezii.
se lever de table a se scula de la masă.
se lever du pied gauche ( f a m . ) a se scu la cu f a ţ a la cearşaf,
se lever m atin a se scula devreme,
se lier d’am itié avec qn. a se îm prieteni cu cineva,
se livrer il la soûlographio ( f a m . ) v. aimer la bouteille.
se livrer entre les m ains de qu. a-şi d a b a r b a pe m în a cuiva,
se loger une balle dans la tê te a-şi trag e u n glonle în c a p ; a-şi zbura
creierii.
selon toute apparence d u p a to a te aparenţele.
se m anger le liez ( f a m . ) a. a se c e rta fu rcă; b. a se b a te p în ă la sînge;
a se b a te ca chiorii,
se m anger les foies a-şi face sînge râ u /v e n in ; a face căţei pe inimă,
s ’embarquer sans biscuit a se duce la v în ă lo a re /la război fără puşcă,
s’embarrasser de dettes a se îngloba în dato rii; a fi d a to r v ind ut.
s ’embêter ù cent sous de l ’heuro ( f a m . ) a se plictisi de m o a r te ; a nu
m ai p u l e a de plictiseală,
se mêler à la conversation a se b ăg a în vorbă.
se ménager une porte do sortie/une issue a-şi asigura/a-şi lăsa/ a-şi păs­
t r a o p o r t iţ ă de scăpare,
semer de faux bruits a răspîndi zvonuri,
semer la discorde v. semer la zizanie.
semer la terreur a b ăg a sp aim a în oameni.
semer la zizanie a face zizanie; a v îri/a se m ă n a v r a j b ă ; a se m ă n a ne­
ghină.
semer le bon grain (lit.) a răspîndi principii sănătoase,
semer qu. a se r ă tă c i de cineva.
semer scs poursuivants a face să i se p ia r d ă u r m a ; a-şi pierde urm a.
semer sur lo sabie a se osteni în z a d a r; a se tr u d i degeaba,
sc mesurer ti/avec qn. a se m ă s u ra cu cin ev a ; a-şi m ă s u r a p u te rile cu
cineva.
se mettre à genoux a în g e n u n c h e a ; a se lăsa în g enu nch i; a pleca
genunchii,
sc mettre a l ’nitri a se pu ne la adăpost.
se mettre à la cloche ( p o p . ) a se pu ne la c u re n t ; a lu a cu no ştin ţă,
se mettre à l ’affût a se aşeza la pîndă.
se mettre à l ’alse a se face comod.
se mettre à la remorque de qn. a nu ieşi din v o rb a /d in c u v în tu l cuiva,
sc mettre il la traverse a face o b stru c ţie; a se p u n e în cale,
se mettre ù l ’oeuvre a se pune pe tr e a b ă /p e lucru.

288
 sc mettre ii l ’unisson des circonstances a se adapta lu Împrejurări; a
şti să se descurce în v ia ţ ă ; a-şi conduce bine b a rr a ,
so mettre à parler a începe să vorbească; a-şi dezlega limba,
se mettre ù plat ventre devant qn. a se a r ă t a servil fafă de cineva,
sc mettre ii poil a se dezbrăca în pielea goală.
se mettre A quatre épingles a se p u n e la p a tr u ace; a se p un e la m are
jinui.ă/Ja m are l'ix ( f a m . ) ; a se îm b ră c a la o p t su te şi u n pol (pop. ) .
se mettre ù table a. a se aşeza la m a s ă ; 1). (p o p . ) a-şi d e n u n ţa complicii;
a l'ace m ărtu risiri; a ciripi (pop. ) .
se mettre au diapason de qn. a se pune la acelaşi diapazon cu cineva,
se mettre au (ait a se p u n e la c u re n t; a lua cu no ştin ţă,
se mettre au garde-à-vous a lua poziţie de d re p ţi; a b a te din pinteni,
se mettre au pas a se d a pe b r a z d ă ; a-şi da în pîrlie.
se mettre au pieu (arg.) a se b ă g a în scutece,
sc mettre au sec a suferi o înfrîngere ; a d a chix ; a o d a în b ară.
se mettre au ton de qn. a-şi însuşi ideile/limbajul, felul de a li al cuiva,
se mettre au travail a se ap uca de tr e a b ă ; a se aşeza la lucru,
se mettre au vert a se odihni la ţară.
sc mettre bien a se îm b ră ca bine,
sc mettre d’accord a se p n n e /a căd ea de acord.
sc mettre dans la gueule du loup a se a ru n c a /a se v îri/a in tra în gura
lupului.
sc mettre dans la peau de qn. a se p u n e în s itu a ţia cuiva,
se mettre dans la poclie de qn. a se ţin e scai de cinev a; a li u m b r a cuiva,
se mettre dans la tête/en tête que... a-şi b ă g a în cap că...
se mettre dans le bleu (arg.) a se chercheli; a se c o d i tu r lă ,
se mettre dans le cilioulot/le citron/la sorbonne/lc toupet (arg.) a fi
în c ă p ă ţîn a t ca un catîr.
se m ettre dans le coup a lu a p a r t e Ia ceva.
sc mettre dans les plum es ( f a m . ) a se b ă g a în scutece,
se mettre dans le ton a se p u n e/a c ă d ea de acord,
sc mettre dans son tort a-şi recunoaşte vina/greşeala,
se mettre dans tous ses états a-şi ieşi din fire/din sărite,
sc mettre dans 1111 m auvais cas a se p un e în tr-o s itu a ţie proastă,
se mettre de la partie a in tra in ho ră /în jo c; a se angaja ,
se mettre de moitié avec qn. a îm p ă rţi pe din două/1'răţeşle.
se mettre du côté du plus ïort/du m anche a l'i de p a r t e a celui m ai lare,
sc mettre en avant a se pu ne în ev iden ţă.
sc mettre en boule ( f a m . ) a se în fu ria; a-şi ieşi din m in ţi/d in lire.
se mettre en boutique a deschide o prăvălie.
sc mettre en chasse a în trep rin de cercetări.
se mettre en chemin a porni la d r u m ; a se aştern e pe drum .
se mettre en colère a se în furia; a-şi ieşi din m inţi/din fire.
sc mettre en condition a se băga slugă.
sc mettre en dimanche ( f a m . ) a se îm b ră c a în straie de s ă r b ă to a re ;
a se pune la m a t e ţi n u tă / la m a re fix ( f a m . ) ; a se p un e la p a tr u ace.
se mettre en double a se omori en firea,
se mettre en été a se îm b răca de v a r ă .
se met lie en évidence a se p un e în evid en ţă.
sc mettre en frais a. a se pune pe c h e ltu ia lă ; b. a-şi d a o steneala; a-şi
d a toată tru d a ; a-şi s tu p i sufletul,
se mettre en frais d’im agination v. se casser la tête.
se mettre en garde a-şi păstra/a-şi păzi cojocul; a se p un e în g a r d ă .

289
 se mettre en goguette (po p . ) a se chercheli; a se afu m a ; ti-şi face plinul
( i r. ) ; a se cocli t u r t ă ; a se face ţuşcă/cocă ; a pune m u lt pe-o ureche;
a ajunge la tinichea,
se mettre cn srrève a face grevă.
se mettre cil m énage avec qn. a se căsăto ri cu cineva; a lin e casă cu
cineva.
se mettre en mer a se îm barca.
se mettre en m ontre a se p u n e în evid enţă.
se mettre en pétard (arg.) v . entrer en colcre.
mettre en quarante a. (p o p . ) a se p u n e în g a rd ă ; b. (arg.) a-şi de-
se n u n ţa complicii; a face m ă r tu risiri; a ciripi (pop. ) .
ee mettre en quatre v. courir a u x quatre cent mille diables.
se mettre en quatre pour qn. v . se couper en quatre po u r qn.
ss mettre en rogne ( f a m . ) a se înfuria; a-şi ieşi din lire,
sc mettre en route a porni la d ru m ; a se aştern e pe d r u m ; a o lu a la
porneală.
se mettre en selle a u rc a pe cal; a încăleca; a sări în şa.
se mettre cn tête a-şi pu ne în gind/in c a p ; a-şi pune carul în pietre.
se mettre entre deux draps a se b ă g a în scutece.
se mettre en tutelle a in t r a sub papuc.
se mettre cn vedette a-şi face reclamă.
se mettre la ceinture a strînge cureaua.
se mettre la corde au cou a-şi pu ne laţu l/ştre a n g u l de g ît; a se căsă­
tori (i r. ).
se mettre le doigt dans l ’œ il/jusqu’au coude ( p o p . ) a se înşela amarnic,
se mettre le doigt entre deux pierres a se lega la cap fără să-l d oară ;
a c ă u ta pe dracul; a-şi b a te u n cui/cuie-n cap.
se mettre les arpions sous la quarante (arg.) a face mărturisiri,
sc mettre l ’esprit à l ’alambic ( f a m . ) v. se casser la tête.
se mettre l ’esprit à la torture v. se casser la tête.
se mettre mal avec qn. a se pune ră u cu cin e v a ,
se mettre martel en tête a-şi face b ă ta ie de ca p ; a-şi face gîn du ri/ griji;
a se m ăeina de griji; a in t r a la griji/la idei.
se mettre qch. en tête a-şi pu ne ceva în cap/in m in le /in gînd.
se mettre qch. sous la dent ( f a m . ) a lu a ceva în g u ră ; a m în ca c eva; a
îm b u ca la iu ţe a lă ceva.
se mettre qn. à dos a-şi ridica pe cineva în cap.
se mettre sur le chemin de qn. a se p u n e in calea cuiva,
sc mettre sur les bras a-şi 1'ace de lu cru ( f am. ) .
se mettre sur les rangs a-şi pu ne ca n d id a tu ra ,
se mettre sur ses gardes a fi în g a rd ă ,
sc mettre sur son séant a se ridica în cap ul oaselor,
se mettre sur son trente et un/sur son trente-six a se p u n e la p a tr u ace;
a se pu ne Ia m are ţ i n u t ă / l a m are fix.
se mettre sur un piédestal a i se u rc a la cap ; a şi-o lu a în cap.
se mettre un bandeau sur les yeux a se înşela sin g u r; a nu voi să v ad ă.
se mettre une gam elle (arg.) a e v ad a din închisoare,
se monter la tête a-şi b ă g a în cap ; a se a m b a la (f ig. ).
se monter le bourrichon ( f a m . ) a se leg ăna în iluzii; a clădi pe nisip,
se montrer beau joueur a şti să pierzi (cu eleganţă),
se montrer dur envers qn. a se a r ă t a sever fa ţă de cineva,
se montrer par son m auvais endroit ( f a m . ) a-şi a r ă t a pă rţile rele.
 se montrer sous son vrai jour a sc a r ă t a în a d e v ă r a t a lu m in ă; a-şi da
a r a m a pe f a ţ ă ; a-ŞÎ scoate/a-şi le p ă d a masca,
se montrer vache ( p op. ) a se a r ă t a dur/sever,
se moquer du qu’en dira-t-ôn a nu-i p ă s a de g u ra lumii,
se moquer du tiers com m e du quart a nu-i pă sa de nimeni,
sc mordre la langue/les doigts/les lèvres/les pouces d’une chose a-şi
m uşca miinile; a-şi d a cu pum nii în cap ; a se da cu capul do pereţi/
de toţi pereţii,
se mouiller la m eule (pop. ) v. aimer la bouteille.
s’empâter la gueule (pop. ) a b ă g a la jg h e ab /la ghiozdan,
s ’empêtrer dans ses m ensonges a se încurca în propriile sale minciuni,
s’emplir la panse (pop. ) a b ăg a la jg h e ab /la ghiozdan,
s’emplir le gazomètre (arg.) v. prendre une cuite.
s’emporter comm e un ballon (arg.) v. avoir la fêle chaude.
s’emporter comm e une soupe au lait v. avoir la lèle chaude.
s’en aller (f i g. f am. ) y. aller à Crevant.
s’en aller à l ’anglaise a o şterge englezeşte,
s’en aller à pas comptés a merge cu paşi m ăru n ţi,
s’en aller à tous les diables a se duce dracului/la to ţi dracii,
s’en aller à tous les vents a-şi lu a lu m e a -11 ca p; a-şi lu a cimpii.
s’en aller à vau-l’eau a se duce de rip a; a se duce pe a p a sîmbelei.
s’en aller en douce ( f a m . ) a pleca pe furiş/pe şest/pe nesimţile.
s’en aller en eau de boudin a se duce de rip a ; a se duce pe a p a sîmbetei.
s’en nllcr en fum ée a se spu lb era în v in t; a se alege praful,
s’en aller en nid de chien a se osteni în z ad ar; a se obosi de p om ană,
s’en aller la queue entre les jambes a pleca cu coada inlre picioare,
s’en aller les pieds devant a ieşi cu picioarele înainle.
s’en aller l ’oreille basse a pleca cu coada în tre picioare,
s’en balancer (pop. ) a nu se sinchisi de nim ic; a nu-i p ă sa nici cîl
negru sub un gh ie; a p un e la ceafă/la co astă; a u m b la cu flori la p ă ­
lărie; a-i pă sa cu iva ca de z ă p a d a de a n ţ ă r ţ ( f am. ).
s’en baller (arg.) v. s ’en balancer.
s’en battre la paupièrc/l’oeil/Forbite (p o p . ) v. s ’en balancer.
s’en battre les fesses (pop. ) a. a se p ră p ă d i de rîs; b. a nu lua lucrurile
în serios; c. v. s ’en balancer.
s’en branler ( p o p . ) v. s ’en balancer.
s’enchaîner au char de qn. a fi la rem orca cuiva,
s’en coller dans le fusil ( p o p . ) a b ă g a la jg h e a b /la ghiozdan,
s’en contrebalancer (pop. ) a nu se sinchisi J e nimic.
s ’en croire beaucoup a fi plin de sine; a nu-i ajun ge nici cu p ră j in a la
nas.
s’endetter jusqu’à la gauche ( f a m . ) a se îngloda în datorii,
s’en donner a se distra.
s’en donner à cœur joie a sări în sus/a s ă l ta de bucurie,
s’en donner de la bonne mine a tr ă i bine.
s’endormir dans le Seigneur/dans les bras du Seigneur (lit.) a răposa
în tru D o m n ul; a se duce pe lu m ea cealaltă,
s ’endormir du som m eil du juste/de la tombe a dorm i som nul de veci/
som nul celor drepţi,
s’endormir sur le m anche a tăia frunză Ia clini; a lirnosi m ang alu l de
pom ană.
s’em lonnir sur le înnstie a tă r ă g ă n a o tr e a b ă .
s ’endorm ir sur le rôti ( f a m . ) a sc culca pe urechea aia/pe o ureche.

29 1
 s’endormir sur ses lauriers a se culca pe lauri,
s’endormir sur une affaire ( f a m . ) a o lăsa în c u r c a tă /m o a rtă -n p ă p u ­
şoi; a o lăsa b altă,
se nettoyer le canon de rusii (cirg.) v. faire rubis sur l'ongle.
s ’en faire ( f a m . ) a-şi face singe ră u /v e n in ; a-şi face căţei pe inimă,
s’en faire accroire a i se u rca la cap.
s’cn faire crever le bocal (arg.) a i'i g h if tu it; a se face to bă.
s’enfermer dans son cocon ( f a m. ) a se închide în c arap acea sa.
s'enferrer dans ses m ensonges a se în curca în propriile sale minciuni,
s ’enferrer jusqu’à la garde a. a se înşela; 1). a da de belea/de bucluc/
de dracu l; a in l r a la a p ă ; a in tra în b e lea ; a se d a în la ţ ca cioara;
a-1 lu a dracu.
s’cn ficher plein le collet (arg.) a se face b u r d u f de m în eare; a se face
căp u şă; a-şi burduşi pîntecele.
s ’enfiler du pive dans le col ( p o p . ) v . aimer la bouteille.
s’enflammer comm e de l ’étoupc a se ap rin d e u şo r; a-i sări ţ a n d ă r a /
m uştaru l/bîzdîcul.
s'enfoncer dans la rafaille (arg.) a fi în m o rm în ta t.
s’enfoncer dans le noir a li m u n cit de gînduri negre,
s ’en foutre au ras des dents ( p o p . ) a b ă g a la jg h e ab /la ghiozdan,
s’en f outre plein la gueule/les gencives/le fusil/le burlingue (pop. )
a b ăga la jgh ea b /la ghiozdan; a-şi um ple gh iozdanul; a d a fălci; a
îm buca lu p e şle; a-şi um ple b u r t a ( f am. ) .
s ’enfuir la queue entre les jambes a pleca cu co ada în tre picioare,
s’enfuir sans demander son reste a o lu a la l'ugă/la s ă n ă to a s a ; a o cirpi/a
o croi/a o rade/a o îm p un ge/a o tuli la fu gă; a o lua din loc; a-şi
lua coada la spin are; a lua crîngul în c a p ; a o î m p ă tu r a ; a o tu n de,
s ’enfuir un pied chausse et l ’autre nu ( f a m . ) a fugi cu ce-i pe el; c-un
p a n to f şi c-o opincă,
s’engager à la légère a nu avea sim ţu l răspunderii,
s’engager dans la cavalerie (pop. ) v. s'enfuir sans demander son reste.
s’engager dans la descente a porni la vale.
s’engager dans les chemins battus a porni pe căi b ă tă to rite ,
s’engager de tous côtés a se îngloda în d atorii; a l'i d a to r v in du t.
s ’engager sur un terrain brûlant a o lu a pe un d ru m primejdios,
s’en jeter derrière les écussons (arg.) v. aimer la bouteille.
s’en jeter un derrière la cravate (p o p . ) v. prendre une cuite.
s’en laisser conter a crede că t o t ce zbo ară se mănîncă.
s’en laver les m ains a se sp ăla pe mîini de un luc.ru.
s’en léelicr /pourlécher les babincs/lcs badigoinccs/les doigts ( f am. )
a minca cu p o ftă ; a se linge pe degete,
s’enlever les m orceaux de la bouche a-şi ru pe de la g u ră; a-şi lu a piinea
de la g u ră; a-şi da b u c ăţica de la gură.
s’en mettre dans le fusil (jusqu’aux yeux) (p o p . ) a se b a te calicii Ia gura
cuiva; a minca cu lăcomie,
s’cn mettre derrière la cravate (p o p . ) v. emplir son sac.
s’en mettre plein la lampe/la gueule/la panse/les babines/le buffet/le coco/
la tirelire/le gésier/le sac/les trous de nez ( p o p . ) a se ind op a; u se
ghiftui; v. şi emplir son sac.
s’en mettre plein le col (arg.) v. aimer la bouteille.
s ’en mettre plein le cornet (arg.) v. emplir son sac.
s’en mettre mi dans le col (arg.) a da pe git un pahar.

292
s’en moquer comm e de l'an quarante/comme de sa première chem ise
a nu sc sinchisi de nim ic; a pu ne căciula pe-o sprinceană,
s’en mordre les doigts/les lèvres, les pouces a-şi m uşca mîinile/buzele.
s’ennuyer à avaler sa langue a se plictisi de m o a rte ; a nu mai p u te a de
plictiseală.
s ’ennuyer/s’embêter à cent; sous de l ’heure ( f a m . ) a se plictisi d e m o arte ;
a nu mai p u te a de plictiseală,
s’ennuyer à mourir ( f a m . ) a se plictisi de m o a rte : a nu niai p u lea de
plictiseală.
s’ennuyer comme une vieille tapisserie ( f a m . ) a se plictisi de m o a r le;
a nu mai p u te a de plictiseală,
s’enuuycr/s’cmliêtor comm e un rat mort a se plictisi de m o a r le ; a nu
mai p u te a de plictiseală,
sc noircir comm e un corbeau (arg.) v. prendre une cuite.
sc nourrir d’illusions a se hrăn i cu iluzii.
sc noyer dans le sang a se scălda în singe; a face să curgă singe; a
săvirşi cruzimi.
se noyer dans un crachat ( f am. ) a nu se descurca; a se împiedica de
lucruri m ăru n te,
se noyer dans un verre (l’eau v. se noyer dans un crachat.
s’en prendre il qn. a se lu a /a se lega de cineva; a-i c ăşu na pe cineva,
s’en prendre au lampiste a da v ina pe acarul Păun.
s’en remettre à la providence a se lăsa în voia soartei/a întîm plării.
s ’en remettre à qn. a avea încredere in cineva; a con la /a se bizui pe
cineva; a se încrede in cineva ; a se lăsa pe cre d in ţa cuiv a; a se lăsa
pe/în sea m a cuiva,
s’en revenir a se în toarce pe meleagurile natale,
s ’en revenir les oreilles liasses a se în toarce cu coada între picioare,
sens dessus dessous a lan d a la ; cu capu-n jos; cu susul în jos.
sens devant derrière a la n d a la ; cu cap u-n jos; cu susul în jos.
s’en sortir à bon compte a s că p a ieftin; a scăp a ca prin urechile acului,
s’en soucier comm e d’une guigne a nu se sinchisi de nimic.
s’en soucier com m e d’un fétu a nu se sinchisi de nimic.
s’en tam ponner le coquillard ( f a m . ) a nu se sinchisi de nimic.
s'entendre avec qn. a se înţelege bine cu cineva.
s’entendre com m e chien et chat a face casă rea cu cineva; a se înţelege
ca ciinele cu pisica,
s’entendre com m e larrons en foire a se înţelege ca hoţii la furat,
s’en tenir à qch. a se m u lţu m i num ai cu.
sentir à plein nez a mirosi de la d istan ţă,
sentir bon a mirosi frumos.
s’en tirer à bon compte a scăp a ieflin/ca prin urechile acului.
s’en tirer avec honneur ( f a m . ) a ieşi/a s căp a b a s m a c u ra tă .
sentir la corde a fi susp ect (de crimă etc.).
sentir la fin (le la saison ( f a m . ) a-1 ajunge zilele; a îm bătrîn i.
sentir le besoin a sim ţi nevoia.
sentir le brûlé a mirosi a ars.
sentir le cadavre a presimţi un dezastru.
sentir l’école ( f am. ) a li pedant.
sentir le fagot a fi bănuit de erezie.
sentir l’enfermé a mirosi a închis.
sentir le roussi a. a li suspect: b. a se sfîrşi prost.
sentir le sang lui m onter à la tête a sim ţi cum i se urcă sîngele la cap.

293
sentir Ic sapin (pop. ) a mirosi a p ă m î n t/ a colivă; a fi cu un picior îir
g ro a p ă ; a-i b a to coliva-n piept,
sentir m auvais a mirosi urît.
son tir ses clicvcux se dresser sur la tête a sim ţi că i se face părul m ăciucă
de spaimă.
s’en torcher ( f a m . ) a-1 d u rea în co t; a n u se sinchisi de nimic,
s’en torcher le bec ( f am. ) a-şi pune pol’ta - n cui; a se şterge pe la nas/
pe bot.
s’cn vouloir de qch. a-şi reproşa ceva.
s’envoyer des cailloux/des cloques/des briques/des jetons (arg.) a fi
lihnit de foam e; a i so lungi urechile de foame; a avea b u r t a lipită
de s p a t e ; a leşina de foam e; a s t a cu dinţii la stele,
s’envoyer tout le travail ( pop . ) a. a se în h ă m a la tr e a b ă ; 1). a duce tôt
greul în spinare,
s ’envoyer un bon repas (pop. ) a m înca pe cinste,
s’envoyer un godet (arg.) a d a pe gît u n p ah ar,
s’envoyer un verre de vin ( po p . ) a d a pe git u n p ahar,
se paître de vent a-i plăcea să fie lău d at,
se pâmer d’aise a fi in al n ou ălea cer; a p lu ti în aer.
se pâmer de joie a 1111 mai p u te a de bucurie,
se pâmer de rire a leşina de rîs; a se p ră p ă d i de ris.
se parer des plumes du paon a se îm p ă u n a cu m eritele altuia,
séparer In paille des mots et le grain des choses (Lit.) a scoate în ev iden ţă
fondul.
séparer le bon grain de l’ivraie a alege griul de n egh ină/p leava de griu.
se passer de qcli. a se lipsi de ceva, a re n u n ţa,
se passer une fantaisie a-şi face u n gust.
se pavaner comm e un dindon a se um fla în pene ca curcanul,
se payer de chansons v. se p ay e r de paroles/de mots.
se payer de paroles/de mots a se m u lţu m i cu vo rbe goale; a se m u lţu m i
cu puţin.
se payer du bon temps a se d is tra ; a se a m u z a ; a petrece,
se payer la îiole de qu. (p o p . ) v. se p a y er la tète de qn.
se payer la tête de qu. (pop. ) a lua pe cineva peste picior; v. şi dauber
( s u r ) qn.
sc payer un coup de traversin (p o p . ) a trag e un pui de somn.
se payer une courante (arg.) a o lu a la fugă; a o tu n d e ; a o întinde,
sc payer une paire de pattes (arg.) a o lu a la fugă/la s ă n ă to a s a ; a o
cirpi/a o ra d e /a o tuli la fugă; a o întinde,
se payer une partie de traversin (p o p . ) a trage u n pui de somn.
se payer une pinte de bon sang v. se faire une pi nt e de bon sang.
se pencher sur qch. a se ocupa/a se interesa de ceva.
se pendre à l ’oreille de qu. a sicîi/a cicăti pe cineva; a b a te pe cineva
la cap ; a plictisi pe cineva de inoarte.
se pendre au cou de qu. a se agăţa de gitul cuiv a; a-şi încolăci b r a ­
ţele in jurul gitului cuiva,
se perdre dans des digressions a face digresiuni,
se perdre dans les détails a se pierde în a m ă n u n te ,
se perdre dans l’esprit de qn. a se co m prom ite în ochii cuiva,
se perdre en conjectures a se pierde in supoziţii,
se piquer au jeu a n u se da b ă tu t; a fi tare în fălci,
se piquer le nez (pop. ) a se clierciieli; a se afuma,
sc plaindre que la mariée est trop belle a nu mai p u te a de bine

394
sc poiler (pop. ) a sc; p răp ăd i de rîs.
se poisser (pop. ) a sc chercheli; a se afuma.
se poivrer la gueule (n.rg.) a se chercheli; a se afum a.
se porter bicn/à merveille a fi să n ă to s t u n ; a fi tare în coş.
se porter comm e Ic Pont Neuf a fi să n ă to s tu n ; a l'i ta r e în coş.
se porter comm e un cliaim e/u n eliêne a fi săn ăto s tu n ; a fi tare în coş.
se porter fort pour qn. a g a r a n t a p e n tr u cineva.
se porter garant a fi/a se pune chezaş; a-şi pu ne obrazul p e n tru cineva;
a ră s p u n d e de cineva,
se porter m al a fi bolnav,
se poualer (arg.) a se p ră p ă d i de rîs.
se pourvoir en appel a face recurs,
se pourvoir en cassation a l'ace recurs.
se pousser dans le monde a-şi croi/a-şi lacs u n d ru m în v iaţă,
se pousser do l ’air (arg.) a o lu a la fu gă/la s ă n ă t o a s a ; a o tu n d e ,
se pousser du col ( f a m . ) a l'i plin de sine/de ii'ose; a nu se d a pe c in e v a /
pe şa p te ; a lăsa pe v o d ă dep arte,
se précipiter dans la gueule du loup a se a ru n c a /a se v îrî/a in t r a în gura
lupului.
sc prélasser au soleil a s t a cu b u r t a la soare,
se prendre à pleurer a se porni pe plins.
se prendre au jeu a se lăsa a n tr e n a t.
se prendre aux clieveux a so lu a de p ă r cu cineva; a se lu a l a p ăruială,
se prendre com m e la peste a se p rin de ca b o a la de om sănăto s,
se prendre d’ainitié/d’affection pour qn. a se îm prieteni cu cineva; a
prin d e d ra g de cineva,
sc prendre d’amour a se îndrăgosti ; a-i căd ea cu drag.
se prendre de l)ec/de paroles/de querelle avec qn. a se lu a la lia rfă /la
colţi cu cineva,
se prendre par les oreilles a se încâiera; a se lu a la bătaie,
se préparer des ennuis a-şi crea neplăceri,
se presser le citron ( p o p . ) v. se casser la tête.
se prêter à a consim ţi la.
sc raidir contre les difficultés a lu a în p ie p t greutăţile,
se ranger/se rallier à l’avis de qn. a se d a de p a r t e a cu iv a; a trece de
p a r t e a cu iva; a trece la cineva/în rîndurile cuiv a; a îm brăţişa cauza
cuiva.
se ranger sous le drapeau/la bannière de qn. v. se rangerjse rallier à
l ’avis de qn.
se recommander à tous les saints a se ru g a la toţi sfinţii.
se refaire le bec a lu a o m a s ă b u n ă .
se refermer dans sa coque a se închide In cara p a cea sa.
se réfugier dans les bras de qn. v . se jeter dans les bras de qn.
se regarder com m e des chiens/en chiens de faïence a se privi chiorîş.
se régler sur qn. a se lu a d u p ă cineva; a im ita pe cineva.
se rejeter sur les circonstances a da v in a pe îm prejurări.
se remettre ù flot a se p un e pe picioare; a se restabili.
se remettre bien avec qn. a se îm p ăc a cu cineva.
so remettre d’une maladie a se restabili d u p ă b o a lă ; a se pu ne pe picioare,
se remettre cn selle ( f a m. ) a se p un e pe picioare; a se restabili,
se remettre entre les m ains de qn. a-şi d a b a r b a pe m ina cuiva,
se remplir le bocal (arg.) a b ă g a la jg h e ab /la g hiozdan ( p o p . ) \ a-şi
umple ghiozdanul (pop. ) ', a-şi um p le b u r t a ( f a m . ) ', a d a fălci.

*03
so remplir Io buflei/Io bidon/le jabot ( pop. ) a se îiulopa; a se gliifl ni ; v.
şi se remplir le bocal.
se remplir les poches a se îm bogăţi pe căi necinstite; a-şi umple b u z u ­
narele.
so rencontrer bec ù ileo avec qn. v. se casser le nez sur qn.
se rendre a cap itu la; a depune arm ele; a se pretia,
se rendre à la raison a da ascultare «n ui sl'at în ţe le p t; a se cuminţi,
se rendre à l ’évidenee a ceda în faţa evidenţei,
se rendre compte a-şi da seama,
sc rendre coupable a se ïaee v in o v a t; a cădea în vină.
se rendre digne de a se lace vrednic de.
se rendre maître a p un e stăpînire.
se rendre sur les lieux a se deplasa la fa ţa locului,
se rengorger comm e un coq a fi ţa n ţ o ş ca u n cocoş,
se renvoyer la balle a trim ite pe cineva de la A n a la Caiafa,
sc repaître de viandes creuses/de ehim èrcs/d’espérances vaines/d'idées
a trage nădejde ca spinul de b a rb ă / c a broasca de p ăr/ca ursul de
coadă/ca b a b a de din ţi; a se h răn i cu iluzii,
se répandre comm e une traînée de poudre a se răspîndi cu iu ţeala fulgeru­
lui.
se répandre dans le monde a frecventa societatea,
se reposer sur qn. v. s'en remettre à qn.
se reposer sur ses lauriers a se culca pe lauri.
se ressembler à s’y méprendre v, se ressembler comme de ux gouttes d'eau.
se ressembler comme deux gouttes d’eau/eoinm e deux oeufs a sem ăn a
cu cineva ca două p icături de a p ă ; a se m ă n a leit cu cineva ; a l'i cap
tăiat cu cineva.
sc retirer dans sa tour d’ivoire a trăi izolat în tr-u n tu r n de fildeş,
se retirer en désordre a se retrag e în fugă.
se retourner comm e une anguille a scăp a/a lu neca /a i se s tre c u ra cuiva
p rin tre degete.
sc retourner com m e une crêpe (f ain.) a-şi sc h im b a brusc părerea.
se retourner dans son lit a se răsuci cînd pe o p arte, cînd pe a lta (in pat).
se rincer la dalle (arg.) a trage o duşcă; a u d a gitul.
se rincer le bocal/les barres (arg.) a trag e o du şcă; a u d a gîlul.
se rincer l ’œil ( f a m. ) a-şi d esfăta privirea.
se rire de a nu-i pă sa de.
se rompre le con a-şi frînge gîlul.
se ronger le cœur a-şi face inim ă rea.
se ronger les foies/les ongles/les sangs ( p o p . ) a se con sum a; a se m ăcina
( f a m . ) \ a-şi face inim ă rea.
se ronger les ongles a-şi ro ade unghiile.
se ronger les poings a t u r b a de furie; a-şi m uşca miinile/buzele.
se rouler les pouces ( f a m . ) v . battre la flemme.
serrer la bride i qn. a strîn ge şu ru b u l (fig. f a m . ).
serrer la ceinture d’un cran a mai strînge o g a u r ă ia curea ; a se restrînge;
a renun ţa.
serrer la cuiller/la louche ii qn. (p o p . ) v. serrer la main à qn.
serrer lu main ii qn. a strîn g e m in a c u iv a ; a d a m in a cu cineva.
serrer la pince à qn. (arg.) v. serrer la ma i n à qn.
serrer la queue a pleca cu co ada în tre picioare.
serrer la vérité de près a fi ap ro ap e do adevăr.
serrer la vis ù qu. ( f a m . ) a strînge şurubul (fig. f a m . ) .

296
serrer le bouton à qn. a lua pe cineva din scurt,
serrer le cœur à qn. a în d u rera pe cineva.
serrer le k ik i à qn. (arg.) a strînge de gît pe cineva; a-i suci cuiva gilul.
serrer le noeud qu’on il passé autour du cou do qu. ( f a m . ) a dr.ee pe
cineva la pieire.
serrer les cordons de la bourse a s trîn g e /a lega tă ie rile pungii,
serrer les dents/les mâclioires ( f a m . ) a. a strînge din d in ţi; a-şi încleşta
d inţii; a se stă p în i; b. a c o n tin u a cu tena c itate,
serrer les fesses (p o p . ) v. avoir froid dans le dos.
serrer les poings a s trin g e/a încleşta pumnii,
serrer les pouces à qn. a strînge pe cineva cu u şa/ca în cleşte,
serrer les rangs a strînge rîndurile.
serrer qn. de près ». a ţine pe cineva din s c u r t; b. a încolli pe cineva.
serrer son jeu a-şi acoperi m anevrele; a n u risca; a lu cra p ru d e n t.
serrer sur qcli. ( f a m . ) a face economii.
serrure brouillée ( f a m . ) om căruia îi lipseşte o d oag ă; ţicnit.
se ruer à la curée a se n ă p u sti d u p ă ciştig/după profit.
se m iner la santé a-şi distruge s ă n ă ta te a .
servez-vous! serviţi-vă!
servir à boire (pop. ) v. battre à bras raccourcis.
servir à qn. de a folosi c u iv a drept.
servir d’appeau à qn. ( f a m . ) a servi d re p t m om eală cuiva,
servir d’appui il qn. a l'i sprijinul cuiva.
servir de cible aux railleries de qn. a li cal de b ă ta ie ; a fi ţap ispăşitor,
servir de cornac à qn. ( f a m . ) a servi d re p t călă uză cuiva,
servir de marclie-pied à qn. a servi de p ro p te a cuiva,
servir de monnaie d’écliange a fi folosit ca mijloc de schimb într-o tr a n ­
zacţie.
servir de plastron a fi obiect de batjocu ră ,
servir de tampon ( f a m. ) a i se sparge în cap.
servir de tête de Turc a. a fi cal de b ă ta ie ; b. a fi ţap ispăşitor,
servir Dieu et Mammon a fi slugă la doi stăpîni.
servir la nappe à qn. a p regăti succesul cuiva,
servir une cause a se consacra u nei cauze,
servir un plat de sa îaçon a juc a u n renghi/o festă cuiva,
ses actions baissent ( f a m. ) ii scad acţiunile; îi scade influenţa/creditul/
im p o rta n ţa .
se saigner aux quatre veines a-şi pu ne carnea in s a r a m u ră ( f am. ).
se sauver à toutes jambes v. courir à toutes jambes.
se sauver par la porte de derrière a s c ăp a prin uşa din dos.
sc sauver par le marais a fugi tinş-grăpiş.
s ’escrimer de la mâchoire ( f a m . ) a se b a te calicii la g u ra cuiv a; a mînca
cu lăcomie.
s’escrimer de qch. a şti să te foloseşti de ceva.
s ’escrimer des pieds et des mains ( f a m . ) a da din co ate ; a-şi face/a-şi
croi d ru m cu coatele,
se sentir à bout de course ( f a m . ) a fi/a ajunge la c a p ă tu l puterilor; a-i
seca pu Le ri le.
se sentir chez soi a se sim ţi ca acasă.
se sentir des jam bes de plomb a-şi simţi picioarele ca de p lu m b ; v. şi
avoir les jambes brisées/cassées.
se sentir de taille à a fi in s ta re să/d e ; a fi iu m ă s u ră s ă ; a-1 ţine pe
cineva meşii.

297
se sentir en coton a se sim ţi slăbit.
sc sentir cn forme a se sim ţi in fo rm ă; a fi în form ă/în putere,
sc sentir le cœur Iade a fi scîrbit/dezg ustat.
se sentir léger comm e une plume a se sim ţi u şo r ca u n fulg.
se sentir les jam bes/les m ains/ies paupières lourdes v. avoir les jambes
brisées/cassées.
se sentir l ’estomac dans les talons a av e a b u r t a lip ită de s p a t e ; a i se
lipi b u r t a de s p a te de foam e; a i se lipi cu iva coastele; a fi r u p t în coş
de foam e; a fi lih n it/h ă m e sit de foame,
sc sentir m al dans sa peau a n u se sim ţi la largu l s ă u ; a fi stin g h e rit; a se
sim ţi ca peştele pe u s c a t; a nu-i veni la în d e m in ă ; a-i fi cu iva oarecum,
se sentir tout chose (f a m . ) a nu-i fi boii a casă ; a n u fi în apele lu i; a nu
se sim ţi în apele sale; a nu-i fi cuiv a bine.
se sentir tout petit garçon a fi/a se sim ţi inferior,
se sentir une mauvaise conscience a av e a rem uşcări.
se serrer la bouche a strîng e cureaua.
sc serrer la ceinture ( f a m . ) a. a strînge c u re a u a ; 1). a m înca ră b d ă ri
prăjite/co aste frip te; a se h răn i cu aer; a o duce zgîriat; a trag e m îţa
de coadă.
se serrer les coudes a strînge rîndurile.
se serrer le rentre a. a strîng e c u re a u a ; b. (p o p .) a fi lih n it/h ă m e sit de
foam e; a fi r u p t în coş de foame,
ses forces l ’ont trahi l-au p ă r ă s it puterile,
ses jambes sc sont dérobées sous lui i s-au tă ia t picioarele,
ses jours sont comptés zilele îi s în t n u m ă r a te ,
ses nerfs l ’ont trahi l-au lă s a t nervii.
se soucier de qch. com m e de colin-tam pon a n u se sinchisi de nim ic; a
nu-i p ă s a nici cît n egru sub ung hie; a p u n e căciula pe-o s p rin c e a n ă ; a
u m b l a cu flori la pălă rie ; a-i p ă s a cuiv a ca de z ă p a d a de a n ţ ă r ţ (f a m .) .
se soucier de qch./s’en soucier comm e de I’nn quarante/com m e d’un
fétu/com m e d’une guigne v. se soucier de qch. comme de colin-tampon.
se sucrer la gaufre (arg.) a se sulemeni; a se fa rd a ; a se coafa,
se suivre à Ia file a merge în şir indian,
se suivre à la queue leu leu a merge în şir indian,
se survivre à soi-m êm e a tr ă i u i t a t de to a t ă lumea,
se suspendre aux lèvres de qn. a sorbi cuvintele cuiva; a se u ita în gura
cuiva.
s ’établir juge des actes d’autrui a se erija în jud ecător,
se tailler en vitesse (p o p .) a o şterge; a s p ă la /a rade p u t i n a ; a-şi lua
tr aista-n b ă ţ ; a o în tin d e ; a o v ira ; a o tă i a ; a se duce d uluţă.
se tailler la part du lion a lu a/a-şi face p a r t e a leului,
se tailler un chemin a-şi croi/a-şi face u n d ru m în v ia ţ ă ; a răzbi în lume.
se tailler un franc succès a obţine u n real succes,
s ’étaler de tout son long a că d e a/a se întin de cît o de lung.
se taper la cloclie/le chou/la tête/la tronche (p o p .) a m înca pe s ă t u ra te ;
a b ăg a la jgheab/la ghiozdan; a-şi umple ghiozdanul,
se taper Ia tete contre Ies murs a se d a cu capul de pereţi/de toţi pereţii,
se taper Ie but/le caberlot (p o p .) a m înca pe s ă t u ra te ; ă b ă g a la jghiab/
la gh iozd an; a-şi umple ghiozdanul,
se taper le enl par terre (p o p .) a se tăvăli pe jos de rîs.
se tnper tout le travail a duce h ă u l şi greul.
se taper un bou gueuleton (p o p .) a se ospăta pe cinste ; a mînca pe s ă t u ­
rate.

898
 sC taper iţii vcn'e COiiiiiie uii v fc u * de fa vieiiie (fam. ) a boa din obiş­
nuiţii, fi.
so tasser qch. (p o p .) v. se taprr la cloche.
so tenir à carreau .1. ( fa m .) a l'i în g a rd ă ; I). (arg.) a s t a liniştit,
se tenir à l ’écart a s t a deo parte; a se ţine razna.
se tenir à quatre (f a m .) a se stăpîni cu greu; a-şi ţine inim a cu dinţii,
se tenir ii sa place a-şi cunoaşte lun gu l nasului,
se tenir nu large de qcli. a 1111 se apropia de ceva.
se tenir aux aguets a s t a la pîndă.
se tenir clos et couvert a s t a ascuns; a s t a la loc sigur,
se tenir coi a. a s t a sm irn ă ; b. a t ă c e a chitic/mîlc; a n u sufla o v o rb ă;
a nu-şi descleşta fălcile; a 1111 spu ne u n c u v în t; a n u zice nici circ/nici
miau/nici pîs; a n u zice b ob/neam .
se tenir dans la coulisse a s t a în u m b ră.
se tenir dans les eaux do qn. a. a se afla în apropierea cuiva; 1). a fi în
relaţii cu cineva,
se tenir droit a s t a drept.
se tenir droit comm e un bilboquet/un piquet a s t a ţe a p ă n /p o p în d ă u ;
a sta d rep t ca lu m in a re a ; a s t a ca u n ţ a p logodit,
se tenir en double a se omorî cu firea,
se (enir en éveil a l'i în s tare de a la r m ă ; a fi în gardă,
se tenir en haleine a se m en ţine îti fo rm ă b u n ă.
se tenir en observation a observa; a su praveghea,
se tenir les côtes de rire a se ţine cu m iinile de b u r t ă de rîs; a se p r ă ­
pădi/a se topi/a se strica do rîs.
se tenir les coudes a se a j u t a unii pe alţii,
se tenir peinard ( f a m . ) a s t a d eop arte; a se ţine razna,
se tenir sage com m e une im age a s t a smirnă,
se tenir sur la défense a fi g a ta de ripostă,
se tenir sur la défensive a s t a în defensivă,
se tenir sur la réserve a s t a în rezervă; a fi rezervat,
se tenir sur ses gardes a fi în gardă,
se tenir tranquille a s t a molcom/liniştit.
se tirer (p o p .) a o şterge; a sp ă la/a ra d e p u tin a ; a o întin de ; a 0 vira;
a o tă ia; a-şi lu a traista-n b ă ţ ; a se duce du lu ţă.
se tirer d’affaire/d’embarrns a ieşi din în c u r c ă tu r ă /d in tr-u n im pas; a
scăpa de belea; a scăp a ca din t u n / c a din g u ra t u n u l u i ; a scăpa de
dracul; a ieşi la vopsea,
se tirer de la bagarre v. se tirer d'affairejd’embarras.
se tirer des flûtes (p o p .) v. se tirer.
se tirer des gambettes (p o p .) v. se tirer.
se tirer des pattes de qn. (f a m .) a scă p a din g h e a ra cuiva,
se tirer d ’un mauvais pas/du pétrin v. se tirer d ’affairejd'mnbcirras.
se tirer en douce (f a m .) a pleca pe furiş/pe şest/pe nesimţite,
se tirer en vitesse ( f a m .) v. se tirer.
se toquer de qn. a se îndrăgosti de cineva.
se tordre comme un diable dans un bénitier a se zbate ca peştele pe
uscat.
se tordre de rire a se prăpădi de rîs : a se t ăvăli pe jos de rîs ; a se topi/a se
strica de ris.
se tordre les boyaux v. se tordre de rire.
se tordre les mains a-şi frînge mîinile.
se tourmenter à plaisir a se fr ă m în ta degeaba.

S9S
 se tourner contre qu. ( f a m .) a so ridica îm polriva cuiva,
se tourner les pouces ( fa m .) a. a nu face nimic oit fi ziua do mare; 11. a
arde gazul do |)om ană; a duce cîinii la a p ă ; u freca m e n ta ; a tăia
■frunză la d in i ; a pune mîinile sub l'ăioi.
Se traîner aux pieds (le qn. a se tîri Ia picioarele cuiva,
se triturer les m éninges/la cervelle (fa m .) v. se casser la têtu.
se tromper grandement a se înşela am arnic.
se trouver à lu tête d’une fortune/d’un héritage a se trezi b o g a t; a că p ă ta
o moştenire,
se trouver ù sec (fa m .) v. avoir la bourse plate.
se trouver bien de qcli. a fi m u lţu m it cu ceva.
se trouver court a. a u ita ce voia să sp u n ă ; b. a nu avea p re z e n ţă de
spirit.
se trouver dans Ia mistoufle (p o p .) a fi/a trăi în mizerie,
se trouver outre deux feux a i'i între d ou ă focuri,
se trouver mnl a se simţi r ă u ; a-i veni cuiva rău.
se trouver nez à nez avec qn. v. se casser le nez sur qn.
se tuer à la peine a se speti m un cind ; a munci pe brinei/pe rup te,
se tuer de travail a se speti m u n cin d ; a munci pe brîuci/pe ru pte,
seul à seni între p a tr u ochi; f a ţ ă în faţă.
s ’évader (le prison a e v ad a din închisoare,
se vautrer dans la fange a se bălăci în noroi,
s ’éveiller au chant de l ’alouette a se scula cu no aptea-n cap.
se vendre comme dos petits pains/comine du pain chaud (fa m .) a se vinde
ca pîinea caldă,
se venger petitement a se răz b u n a josnic,
sévir contre qn. a pedepsi cu asprime pe cineva,
se voilor la face/le visage (f a m .) a nu voi să vadă.
se voir comme le nez au milieu de la figure ( f a m .) a se v edea de la o
poştă.
s’exhaler en injures a da d ru m u l la ocări,
s ’habiller à la dernière mode a se îm b răca d u p ă u ltim a modă.
s’habiller de pied eu cap a se îm b răca din cap pînă-n picioare,
s’habiller de sapin (p o p .) v. aller à Crevant.
s ’habiller jeune a se îm brăca tinereşte,
s’humecter le gosier (p o p .) a-şi u d a g ilul; a trage o duşcă.
s ’humecter le îam pas/les amygdales (p o p .) a da pe bereg ată; a-şi uda
o j tul ; a trage o duşcă.
si bon vous semble dacă găsiţi cu cale.
si ça/cela vous arrange d a c ă v ă convine,
si ça vous cliante ( f a m .) d acă v ă convine,
siffler dans un violon a tăia frun ză la cîini ; a freca menta,
siffler la linotte (p o p .) v. aimer la bouteille.
siffler un verre (le vin (p o p .) v. faire rubis su r Vougle.
signer la feuille (1e route ù qn. (fa m .) a trim ite la plimbare pe cineva;
a d a papucii cuiva,
signes particuliers: néant semne particu lare: nu are.
si je m ’en croyais d acă aş face ciupă placul meu.
si je ne me trompe d a c ă nu m ă-nşel; d acă n u greşesc,
si j ’étais (que de) vous dacă aş fi în locul tău .
si le coeur vous en dit d acă îţi c.ere in im a; d acă ai chef; dacă îţi face
plăcere; dacă-ţi dă inim a brînci.
s’il en est ainsi dacă e v o rb a aşa; dacă aşa s ta u lucrurile ; dacă-i pe aceea.

300
8*11 n ’est pas content, qu’il aille se i'nire voii! (pop. ) dacii nu-i plate,
să se ducă dracului!
s’ils n’ont pas l ’esprit. ils ont le nombre jiroşli, d ar umili,
sim plicité d’esprit naivitate.
s ’incliner (levant l ’évidence a se pleca/a céda în l'ai a evidenţei,
s ’inscrire en faux ( j ur . ) a d e n u n ţa un fais.
s ’inscrire en faux contre qcli. a cou lesta mi lucru; a nu ap rob a un
lucru, a-1 dezavua,
s ’insinuer dans les bonnes grâces/dans la confiance de qn. a so băga/a
se viri sub pielea cuiva; a se da pe lingă cineva: a se pune bine cu/pe
lingă cinev a; a c ă u ta să in tre po sub pielea cuiva,
si vous le prenez ainsi d acă o iei aşa.
s’obliger pour qn. a ră s p u n d e/a gira jienl.ru cineva,
s ’offrir un coup/unc partie de traversin (pop. ) a se duce/a merge la
culcare.
soi-disnnt chipurile: ca să zic aşa; vezi D o am n e; d ra g ă Doamne.
soigner qn. aux petits oignons ( f a m . ) a-i c ă u ta cuiva in coarne.
soigner sa mise a av ea o ţi n u t ă îngrijită.
soit dit en passant în tre a c ă t fie zis.
soit dit entre parenthèses în p a r a n te z ă fie spus.
soit dit sans vous fâclicr să nu v ă fio cu su părare/cu băn at,
sombrer dans l ’abattement a se lăsa p ra d ă descurajării.
som m e coquette s u m ă rotunjoară/frum uşică.
som m eil de plomb somn greu.
som nie tonte po sc u r t; înlr-un cuvînt.
son compte est bon ce-a c ă u ta t a găsii; nu mai are nimic de aşte p ta t.
sonder le gué a so n d a terenul.
sonder le terrain a son da terenul.
son étoile commence ù pâlir îi apune steaua.
songer à l ’avenir a scru ta viitorul.
songer creux a visa la lucruri irealizabile.
son heure n sonné/est venue i-a su na l/i-a venit, ceasul.
sonner à toute volée a trage clopotele cu putere.
sonner creux a su n a a gol.
sonner la (liane a su n a deşteptarea.
sonner l ’fllanne a da ala rm a.
sonner l ’appel a l'ace apelul
sonner les cloches à qn. (pop. ) a face pe cineva eu ou şi cu oţet.
sonner le tocsin a d a ala rm a.
tonner le tocsin sur qn. a a ţî ţa îm p o triv a cuiva.
sortir à la fraîche a ieşi pe răcoare.
sortir à peine de la coquille a fi cu caş la g u ră; a avea caş la g u ră; a
mirosi a la p te ; a l'i boboc,
sortir bagues sauves a scăp a iet'tin/ca prin urechile acului,
sortir d’afïaire/d’emliarras/dc la bagarre a ieşi din înc urcătură/din-
tr-u n im pas; a s căp a de belea; a scăp a ca din tun /ca din g ura tunului;
a scăpa de dracul; a ieşi la vojisea.
sortir de haut lieu a se trag e din n e a m marc,
sortir de la question a se în d e p ă r ta de la subiect,
sortir de la mém oire/de l’esprit a-i ieşi din minte,
sortir de l’auberge (arg.) v. sortir d'affaire/d’enibarras/de la bagarre.
sortir (le la vie (lit.) v. aller à Crevant.
sortir de l'ornière/d'un m auvais pas ( f a m . ) v. sortir d'ajfairejd’embar-
rasjde la bagarre.

SOI
üortlr do maladie a se iiisânuloşi: a se pu ne pe picioare ; a se rosi a biii.
sortir d’en prendre ( f a m . ) a I'i sătu l de ceva.
sortir de nes «ouds a-şi ieşi din fire/din sărite.
sortir du maillot a ieşi din copilărie.
sortir en bourgeois ( f a m . ) a ieşi în civil.
sortir en cheveux ( f a m . ) a ieşi cu capul gol (despre femei).
sortir en taille a ieşi in talie.
sortir par la belle porle a părăsi o slu jbă în mod onorabil.
sortir premier d’une école a fi şeful promoţiei.
sortir victorieux a ieşi în vingător/victorios.
sot à triple étage p ro s t de d ă in gropi; p ro s t ca no apte a .
sot à vingt-quatre carats pro st de dă in gropi; pro s t ca noaptea.
sot comm e un panier prost de dă în gropi; pro s t ca no ap tea .
sot en trois lettres prost de d ă în gropi; prost ca no aptea.
s’ôter Ic pain/les morceaux de la bouche (pour qn.) a-şi rupe de la g u ră ;
a-şi lua pîinea de la g u ră ; a-şi d a b u c ă ţic a de la gură.
sot renforcé prost do dă în gropi; pro s t ca no ap tea ,
souffler à qn. qch. sous le nez a sufla cuiva ceva de sub nas.
souffler comm e un bœ uf/com m e un phoque ( f a m. ) a gîïii ca o lo co­
m o t iv ă ; a l'ace ca tre n u l ( f a m. ) .
souffler dans ses doigts a-şi sufla în degete.
souffler le froid et le chaud a da cînd cu coasa, cînd cu g resia; a o
scăld a; a ii p e n tru c o n tr a (ir. ).
soufflcr le pion à qn. ( f a m . ) a tă ia /a lu a cuiva ap a de la m o a ră .
Souffler qch. à qn. a sufla cuiva ceva de sub nas.
souffler sa calbom be/sa cam oufle (arg.) v. aller à Crevant.
souffler sa chandelle/sa veilleuse ( f a m . ) v . aller à Crevant.
souffler (sur) scs clairs ( p o p . ) a trage u n pui de somn.
s ou!fler sur le îeu a. a sufla în foc; b. (fig. ) a a ţ î ţ a pasiunile.
souffler sur ses doigts a-şi sufla în degete.
souffre-douIeur ţa p ispăşitor.
soufîrir comme un damné a suferi ca u n cîine; a trece prin chinurile
iadului.
souffrir mort et passion v. souffrir comme un damné.
souhaiter être à cent pieds sous terre a-i veni cuiva să intre în p ă m î n t
de ruşine.
souhaiter la fête à qn. (arg.) v. battre à bras raccourcis.
soulager son cœur a-şi descărca inim a; a-şi răcori inima,
soulever des difficultés a ridica obiecţii.
soulever le cœur à qn. a. a provoca g re a ţ ă ; a întoarce cuiva stom acul
pe dos; b. (f ig.) a dezgusta,
soulever l'ém oi a p ro v o ca tulb urare .
soulever les montagnes (f ig. ) a r ă s tu r n a m u n ţii; a-şi ride de g reutăţi,
soulever un lièvre a ridica o p ro blem ă spinoasă.
(avoir) soupé de qch. ( f a m . ) a fi sătu l p înă peste cap/pînă-n gît.
souper par cœur ( f a m . ) a m în ca ră b d ă ri p răjite.
souple comm e un verre de lampe ( f a m . ) ţeapăn.
sourire la bouche en cœur a ride fericit.
sous aucun prétexte în nici u n caz; sub nici u n p re te x t/c u v în t.
sous cape pe sub mînă.
sous couleur/couverture de/sous le couvert de v. sous prétexte de.
sous d’autres cieux pe alte meleaguri.

302
sons le manteau pe ascuns; pe fu riş; din u m b r ă ; pe tăcute.
sous les auspices de qn. sub auspiciile cuiva.
sous le sceau du secret în m are secret; în mare taină.
sous le voile de ( i nv. ) su b ap aren ţa.
sous l’œil de su b supravegherea.
sous l ’ombre de v. sous prétexte de.
sous mains pe sub mînă.
sous peu în curîn d ; în s c u r t timp.
sous prétexte de sub p re t e x t că; sub cu v in t că; la a d ăp o stu l; sub masca.
sous (toute) réserve cu m u l tă rezerv ă; cu to a tă rezerva.
sous son vrai jour în ad e v ă ra ta sa lum ină.
sous tous les rapports în ţoale privinţele.
sous un jour favorable intr-o lu m in ă favorabilă/prielnică.
soutenir la gageure a merge în ain te; a nu se da b ătu t.
soutenir mordicus une chose ( f a m . ) a susţine morţiş un lucru.
soutirer de l’argent à qn. a stoarce pe cineva de bani.
s ’ouvrir à qn. a se destăinui cuiva.
stationnem ent interdit sta ţio n a re a interzisă.
subir un échec a suferi o înfrîngere.
suborner les tém oins a c u m p ăra/a corupe martori.
succomber à la tentation a ceda ispiLei.
sucer qn. jusqu’à la moelle des os ( f a m. ) a aduce pe cineva în/la sapă
de le m n; a lua cuiva şi cenuşa din v a tr ă ; a duce de rîpă pe cineva;
a lăsa pe cineva pe d ru m u ri; a scoate po cineva la covrigi,
sucer une pêche (arg.) v. faire rubis sur Vongle.
sucrer les fraises ( po p . ) a-i trem u ra mîinile; a fi zaharisit/ram olit,
sucrer sa moutarde a se tem pera; a se potoli; a o lăsa mai moale,
sucrer une permission ( m i l . ) a a n u la o permisie,
suer à grosses gouttes ( f a m . ) a fi n ă d u şit leoarcă; a fi lac de sudoare,
suer comme dix cruches ( f a m . ) a-şi d a osteneala; a-şi d a t o a t ă truda,
suer d’alian a se speti m u n c in d ; a da în brînci muncind,
suer dans son harnais ( f a m. ) a nu se sim ţi la largul său; a fi stingherit,
suer de l ’oeil (arg.) a da ap ă la şoareci,
suer l’ennui a se plictisi de m o arte; a muri de plictiseală,
suer les grosses gouttes ( f a m . ) v. suer sang et eau.
suer sang et eau a munci pe brînci; a trudi din g reu; a se omorî cu
tr e a b a ; a se speti m u n cin d ; a se ru pe în coş; a trag e ta re ( f a m. ) .
suivre comme un mouton a se lua unii d u p ă alţii ca oile.
suivre le conseil de qn. a u rm a sfatu l cuiva,
suivre le fil de ses pensées a-şi u r m a firul gîndurilor.
suivre le mouvem ent a se lu a d u p ă ceilalţi.
suivre les brisées de qn. a. a u rm a e xem plul cuiv a; a călca/a păşi/a
merge pe urm ele cuiv a; b. a se lua d u p ă cineva (f ig. ).
suivre les chem ins/les sentiers battus a merge pe cărări bătute/bătăto-
rile/pe d ru m b ă tu t,
suivre les rails ( po p . ) a fi lof ter; a nu avea para chioară,
suivre les traces de qn. v. suivre les brisées de qn.
suivre l’exemple de qn. a u rm a exem plul cuiva,
suivre qcli. à la lettre a u r m a ceva întocm ai.
suivre qn. comme le lundi, le dim anche ( f a m . ) a se ţin e scai de cineva;
a so line de p u lpa na/de capul cuiva; a u m b la ca mînzul d u p ă iapă;
a iiinbla coadă d up ă cineva; a fi u m b r a cuiva.
Suivre qn. com m e son ombre v. suivre qn. comme le lundi, le dimanche.

303
suivre qn. comme un caniche/comm e un mouton/connue un toutou
v. suivre qn. comme le lundi, le dimanche.
suivre qn. des veux a u rm ări pe cineva cu privirea,
suivre sa pente a-şi urma înclinaţia/gustul,
suivre sa pointe a-şi co n tin u a acţiunea/operaţiunea,
suivre un amplii (arg. stud.) a urm ări tin curs.
suivre une personne à l ’nutel a se căsători cu cineva,
suivre un régime a ţine dietă; a u rm a u n regim,
suivre un traitement a u r m a u n tratam ent,
sujet il caution su spect; îndoielnic,
suppression de part pruncucidere.
sur ees entrefaites între ti m p ; în timpul acesta; în răs tim p u l acesta,
sur commande la com andă.
sur la brune in am u rg ; în fa p lu i serii; pe înse rate ; cînd am urgeşte.
sur la pointe des pieds în virful picioarelor.
sur le bout des doigts ca în palm ă.
sur Ie compte de qn. cu privire la cineva.
sur le coup imediat.
sur le flanc pe o coastă.
sur le m êm e pied que pe acelaşi plan cu.
sur le pas (le la porte în pragul uşii.
sur le pied de guerre pe picior de război.
sur le pied où sont les choses aşa cum s ta u lucrurile.
sur Ie senil în pragul uşii.
sur le tard intr-un tîrziu.
sur l ’lieure imediat.
sur I’honneur pe cu v în t de onoare.
(fait) sur mesure (făcut) pe măsură.
sur mon âme! pe onoarea m ea!; pe v ia ţa mea!
sur place pe loc; imediat.
surprendre la bonne foi/la religion de qn. a înşela b u n a cred in ţă a cuiva,
surprendre qn. en faute/en défaut a prin de pe cineva cu ocaua mică.
sur quelle lierbe avez-vous marché? ce te-a a p u c a t? ; ce-ţi veni?
sur son lit de mort cu lim b ă de m o arte; pe p a lu l de moarte,
sur une grande/vnste échelle pe o scară întinsă,
sur un pied d’égalité pe picior de egalitate.
surveiller qn. comm e le lait sur le ïcu ( f am. ) a u rm ări pe cincva eu
străşnicie,
susciter l ’intérêt a stîrni interes.
s’y connaître en qch. a se pricepe la ceva; a şti seam a la ceva.
s ’y entendre comme à ramer des choux ( f a m. ) a se pricepe mai m u lt
d'e-o g răm ad ă; a se pricepe buştean,
s’y jeter la tête la première a se a v in l a nebuneşte,
s ’y perdre a nu mai înţelege nimic.
s’y prendre bien a fi in dem inalic; a se pricepe; a şti să procedeze,
s ’y prendre comme un pied/comme une tarte/com m e un manche (pop. )
a se descurca prost/ca nasul lui.
s’y prendre m al a se pricepe mai m u lt de-o g ră m a d ă ; a se pricepe
buştean.
 t

tabler sur qcli. a se bizui pe ceva.

tiv bouche, bébé (fin ira s une fripe/une frite)! (p o p . ) gura! ( f a m. ):
Iasă gălăgia!; nici o v o rb ă ! : tacă-ţi fleanca! ( p o p . ) ; ţine-ţi bolu l !
( p o p . ) ; slrîngo-ţi leo arb a acasă! (arg.).
tft gueule! (pop. ) v. ta bouche, bébé!
ta gueule, ou je t ’annule! (pop. ) taci, că d au cu tine dc p ă m î n t! ; v.
şi ta bouche, bébé !
tailler dans In chair vive/dans le vif a tăia în carne vie.
tailler de la besogne à qn. a pune pe cineva in piine; a b ăg a/a pune
pe cineva in p ită ; a d a de lucru cuiva,
tailler des croupières à qn. a. a p u n e/a b ă g a cuiva beţ.e-n ro ate ; a ţine
în loc; a p un e cirlig; b. a d a cuiv a de fu rcă ; a d a de lucru cuiva,
tailler en pièces a l'ace b u c ă ţi/b u c ă ţe le ; a sfărîm a în b u căţele; a sfir-
teca în b u c ă ţi ; a face harcea-parcea; a face pe cineva p a p a ră /ţă r ile ;
a face fărîme/zob.
tailler en plein drap a. a se folosi din plin de ceva; b. a acţiona liber/
fără constrîngeri.
tailler et rogner ( f a m . ) a tăia şi a sp in zu ra; a av ea piinea şi cu ţitu l in
m in ă; a fi în capul bucatelo r; a fi tare şi m are; a duce plugul de
coarne.
tailler les m orceaux à qn. a da cuiva m ură-n gură.
tailler une année en pièces a nimici o a rm a tă ,
tailler une bavette/des bavettes ( f a m . ) a se p u n e /a s t a /a şedea la tac lale/
la taifas; a s t a de taină; a se pune in v o rb ă cu cineva; a s l a la sfat/
la o şu etă; a s t a de poveşti; a se prinde cu cineva la v o rb ă ; a sla
de vorbă cu cineva,
taire la vérité a ascunde ad evărul sub oboroc; a pu ne lu m in a sub
oboroc.
taire sa gueule/sa jappe/son bec (p o p . ) a lăcea chil ic/mile; a nu zice
nici cîrc/niei miau/nici pis ; a nu zice (nici o) b o a b ă (lîinlă)/nici două
boabe le g ă n a te ; a nu zice b o b ; a nu zice neam ; a 1111 sufla o vorbă,
talonner qn. a fi pe urm ele cuiva,
ta malle! ( p o p. ) v. la bouche, bébé!
tambouriner la gueule/la paillnsse/ln peau à qn. (p o p . ) a-i face cuiva
capul drojdii; a-i face cuiva pielea/spinarea to b ă /b u rd u f de cimpoi;
a tăbăci pielea cu iva; a-i m u l a cuiva fălcile,
tanner le cuir à qn. ( f a m . ) a tăbăci pielea cuiva,
tnut bien que mai de bine de rău.
taut de fois de atîlea ori.

805
 tant et plus cîte în lu n ă şi în soare; cîte şi mai cîte; cîte toate,
tnnt m ieux cn a ti t m ai bine.
tan t pis cu a Li I, mai r ă u ; a lî ta p ag u b ă ; p ag ub ă-n ciuperci; a li ta ră u ;
m are pagubă,
tant que a tî ta tim p cît.
tant que ça at.ît de m u l i; în asem enea m ăsură,
tant que mon cœur battra cit tim p voi Irai,
tant s’en faut nici pe d e p a rte ; lipseşte m u l t ca să.
tant soit peu cît de cît.
taper à côté ( f a m . ) a da greş; a o da în bară.
taper comme un sourd a b a te (la uşă) ca u n apucat,
taper dans le m ille ( f a m . ) a nim eri în plin; a o nimeri; a o brodi,
taper dans l ’œ il de qn. (farh.) a plăcea pe cineva,
taper de l ’œ il (pop. ) a se duce/a merge la culcare,
taper du poing sur la taille a b a te / a da cu p u m n u l în m asă.
taper sur la cocarde ( pop. ) a se u rc a la cap (vinul),
taper sur les nerfs ( f a m . ) v . donner sur les nerfs à qn.
taper sur le sygtème ( po p . ) v. donner sur les nerfs à qn.
taper sur le ventre de qn. ( f am. ) a se bato pe b u r t ă cu cineva,
taper sur qn. ( f a m. ) v. casser d u sucre sur le dos de qn.
taquiner la muse a face versuri,
taquiner le goujon ( f a m . ) a pescui cu u nd iţa,
tard dans la nuit tîrziu în n o a p te ; la o oră în a in ta tă din noapte,
tâter Ic pouls ( f a m . ) a so nd a terenul,
tâter le terrain a s o n d a terenul,
taux d’escompte t a x ă de scont,
te casse pas Ies pinceaux ( pop. ) n u te sinchisi!
témoigner de l ’intérêt à qn. a a r ă t a interes p e n tr u /f a lă de cineva,
témoigner du mépris à qn. a a ră t a dispreţ fa ţă de cineva,
tém oigner du respect à/envers/pour/à l ’égard de qn. a a ră t a respect
f a ţ ă de cineva,
témoigner en justice a depune m ărturie,
tém oin à charge m a r to r al acuzării,
tém oin à décharge m a r to r al apărării,
tempérer sa bile a-şi stăpîni furia/m înia.
temps couvert tim p noros; cer în tu n e c a t; vreme închisă,
temps de chien v rem ea rea.
temps mort ti m p i morţi,
tendro comm e (la ) rosée ca roua.
tendre la gorge a nu opune nici o reziste nţă ; a se lăsa ucis.
tendre In main à qn. a întinde cuiva mina,
tendre la perche à qn. a da cuiva o m în ă de ajutor,
tendre les bras à qn. a în tind e cuiva b ra ţe le ; a ierta pe cineva; a-şi
deschide b ra ţe le ; a a j u t a pe cineva,
tendre les bras vers qn. a implora pe cineva,
tendre l ’oreille a ciuli urechile; a trage cu urechea,
tendre sa toile a întin de o cursă/o capcană,
tendre son esprit a se concentra,
tendre une main secourable a d a cuiva o m în ă de ajutor,
tendre un piège/un filet a în tind e o cursă/o capcană,
tenez-vous-ie pour dit să nu zici că nu ţi-am spus.
tenir à c«Mir a ţine din Loată inim a la ceva; a-i sta pe inim ă; a-i sta
pe suflet să; a ţine m orţiş să.
tenir à distance a ţine pe cineva Ia d is ta n ţă.

300
 tenir u l ’écart a. a izoln; a [me d eop aric; a nu lăsa pe cineva sâ SO
afirm e; 1). a feri.
tenir à qn./qch. comme à la prunelle de ses yeux ( f am. ) a l ine la cineva/
ceva ea la ochii din cap.
tenir à qn. le pied sur la gorge a pune cuiva sula-n coastă; a pnne
cniva cu ţitul/unghia-n g ît; a b ă g a cuiva cutilu l în gîL; a slrînge
m î[a de coadă,
tenir ù sa peau a ţine la viaţă,
tenir bien la route a ţine la d ru m lung.
tenir bien le rin a ţine la b ă u tu r ă ,
tenir bon a nu se da băLut.
tenir boutique de, lieux communs ( f a m . ) a spune n u m a i b an alităţi,
tenir compagnie à qn. a ţine cuiva de u rit; a ţine cuiva tovărăşie,
tenir compte de qcli. a ţin e seam a/socoleală de ceva; a lu a aminte
la ceva; a lu a în seam ă,
tenir conseil a ţine s fat; a face cislă (pop. ) .
tenir de bonne source a deţine (informaţii) din sursă sigură,
tenir de qn. a se m ă n a cu cineva; a moşteni pe cineva ( f a m. ) .
tenir du côté de qn. ( f a m . ) v. tenir de qn.
tenir emploi de... a ţine loc de...
tenir en bride a ţin e în frîu.
tenir ferme a n u se d a b ă tu t.
tenir ferme la moue (arg.) a n u m ărturisi nimic; v. şi avaler sa langue.
tenir front à qn. a ţine piept cuiva; a pu ne opor.
tenir la balance a fi a rb itra /ju d ec ăto r,
tenir la balance égale a ţine b a la n ţ a d re a p tă ; a fi im parţial,
tenir la banque contre qn. a fi ad versarul cuiva,
tenir la barre a ţine frinele; a fi în capul bucatelor,
tenir la bride haute/courte à qn. a. a ţine pe cineva din scu rt; b. a
strînge şu ru b u l (fig. f am. ).
tenir la campagne a rezista în faţa inamicului,
tenir la cliandelle à qn. a favoriza pe cineva,
tenir la coque (arg.) a fi ch erchen t; a fi afum at,
tenir la corde a. a deţine ro lul principal; b. a da d o v a d ă de superioritate,
tenir la dragée haute à qn. a. a ţine pe cineva în şa h ; b. a face pe cineva
să p lătea sc ă scum p o favo are; a se lăsa ru g a t ; c. a ţine p iept cuiva,
tenir l ’affiche a ţine afişul.
tenir la jambe à qn. ( f a m . ) v. casser la tête/le bonnet à qn.
tenir la m ain à une chose a vegh ea asu p ra unui lucru,
tenir la queue de la poêle v. tailler et rogner.
tenir la queue de sa classe a fi u ltim u l din clasă; a fi coada clasei,
tenir le bon bout ( f a m . ) a. a fi pe p u n c tu l de a reuşi; b. a fi pe calea
cea b u nă.
tenir le coup a rezista/a suporta.
tenir le couteau sur la gorge à qn. a. a p un e cuiva cu ţitu l/un gh ia-n gît;
1). a strînge pe cineva cu uşa.
tenir le crachoir a-i merge gura ca o m o ară hod orog ită; a d a cu meli[a.
tenir le dé a av ea rolul principal într-o îm p reju rare; a fi stă p în pe
situaţie.
tenir Ie gouvernail de l’Ëtat a ţine frînele ţării,
tenir le haut du pavé a fi o p erso ană suspusă.
tenir le juste milieu a se m enţine pe linia de mijloc,
tenir le loup pnr les oreilles a da din colţ în colţ ; a o pune de m ă m ă ­
ligă; a fi în în cu r c ă tu r ă ; a nu şti cum să iasă din în cu rcătu ră; a nu
 mai şLi încolro s-o apuce: a nu mai şli pe u nd e să scoală cămaşa;
a nu mai şti ce să se facă.
tenir le mot (le l ’énigme a descoperi laiiia.
tenir le pompon (fam. ir.) n. a fi mai cu m o l; b. a întrece pe cineva.
tenir le sceptre a avea o superioritate recunoscută.
tenir les commandes a ţine frînele; .‘i fi în capul bucalelor.
tenir (serrés) les cordons do la bourse a controla cheltuieli Je gospodăriei;
a ţine (slrîns) băierile pungii,
tenir les leviers de commande a fi în capul bu catelo r; a tăia şi a spîn-
znra.
tenir les rênes d’une affaire v. tenir les commandes.
tenir l ’étrier ù qn. a sp rijin i pc cineva înlr-o acţiune,
tenir le vin a line la b ă u tu r ă ,
tenir lieu de a ţine loc de.
tenir (sa) parole’ a se ţine de cnv inl/d e v o rb ă; a-şi ţine cuvîntul.
tenir pour a considera ca.
tenir pour rien a i se p ă re a lipsit de im p o rtan ţă,
tenir qch. à pleines m ains a line ceva bine în mînă/cu am îndouă
mîinile.
tenir qch. de première main a afla ceva/a deţine informaţii direcl de
la sursă.
tenir qn. ù l’attache a ţine pe cineva s u b călcîi; a-1 su p u n e; a-1 domina.
tenir qn. à l’œ il ( f a m . ) a fi/a sta cu ochii pe cineva.
tenir qn. ù longueur de gaflfe a ţine pe cineva la d is ta n ţă ; a-1 dispreţui.
tenir qn. à sa merci a avea pe cineva la cheremul său.
tenir qn. au cul et aux chausses ( f am. ) a urm ări îndeaproape pe cineva.
tenir qn. dans sa manche a avea pe cineva în buzunar.
tenir qn. en bride ( f a m. ) a ţine pe cineva în frîu/'in h ăţuri/în s tru n ă ;
a pune în frîu.
tenir qn. en échec a ţine pe cineva în şah.
lenlr qn. en haleine a ţine pe cineva su b tensiune,
tenir qn. en limite estim e a avea m u l tă slim ă p en tru cineva,
tenir qn. en joue ( f a m . ) a. a ţinti pe cineva; b. a lua pe cineva Ia
ochi.
tenir qn. en laisse v. tenir qn. en bride.
tenir qn. en lisière v. tenir qn. en bride.
tenir qn. en mépris a dispreţui pe cineva.
tenir qn. en piètre estim e a nu av e a nici o stim ă p en tru cineva; v. şi
tenir qn. en mépris.
tenir qn. en respect a ţine pe cineva la respect; v. şi tenir qn. en bride.
tenir qu. le bec dans l ’eau a ţine pe cineva in incertitudine; a duce pe
cineva cu v o rb a ; a incin ta pe cineva cu migdale amare,
tenir qn. sous le charme a fermeca pe cineva.
tenir qn. sous sa griife/sa patte ( f am. ) a ave a pe cineva in mînă.
tenir qn. sur la sellette a p un e pe cineva pe b an ca acuzaţilor; a interoga
pe cineva.
tenir qn. sur Ic gril ( f a m . ) a ţine pe cineva <;a pe jeratic,
tenir qn. sur le tapis a discuta despre cineva în am ăn u n t,
lenlr quitte a scuti (de o datorie).
tenir rigueur à qn. d’une chose v. avoir de l' humeur contre qn.
tenir sa droite a ţine dreapta.
tenir sa langue ( f a m . ) a-şi ţine g u ra; a-şi pune frîu limbii/gurii; a-şi
pune gard/bol ni ţă /la c ă l la g u ră ; a-şi pune sta v ilă gurii; a-şi păzi
gura.

308
 tenir sn jtluee a-şi line rangul; a se bucura de alentie.
tenir sj i poudre sèche a fi pregătii- pentru r à / . b o i .
lenir sa i i r o n m n-şi ţine făgăduiala.
(cuir scs assises (foin.) a ţine stal ; a L'ace cislă (pop. ).
tenir son quant-à-soi a i'i rezervat ; a sla iri b an ca sa (f am. ) .
tenir son rang a-şi tine ran g u l; a se respecta,
lenir sons sa coupe a ţine su b dom inaţia sa.
tenir table ouverte a ţine casă desch'să.
tenir tête à a Line piept, cuiva; a pune opor.
lenir une lionne cuite ( f a m . ) v. avoir le pinteni salt.
tenir une clioso de naissance/de race a moşteni caracterul,
tenir une drôle de mu fiée (p o p . ) v. avoir le piment sale.
tenir une personne en haute/grande estime a avea m ultă àtiniA pentru
cineva.
tenter ie coup a-şi încerca norocul.
tenter Ie diable a. a se lăsa ispitit; 1». a profita de slăbiciunea cuiva,
tenter l’impossible a prinde iepurele cu caru l; a lu a/a prinde foc cu
g u ra ; a încerca m area cli degetul,
tenter sa chance a-şi încerca norocul,
tenue immodeste ţin u tă necuviincioasă,
ternir la réputation de qn. a p ăta n um ele/repu taţia cuiva,
ternir sa. réputation a-şi pierde, re p u ta ţia ; a-şi mînca omenia,
ternir son blason a-şi p ă ta onoarea,
tête à réven t ca]) sec; zăpăciL.
tête à perruque bătrîn cu idei învechite,
tête carrée cap p ă tr a t; încăpăţînat,
tête de cochon cap p ă t r a t ; încăpăţînat.,
tête de lard (pop. ) m u t r ă antipatică.
tête de linotte cap de p ăsărică; cap sec; poale lungi şi m in le scu rtă :
minte uşuraLică.
tête d’œ u f (peior.) intelectual,
tête en l ’air cap sec; zăpăcit,
tête étroite om în c ă p ă ţîn a t; om cu idei înguste,
tête fêlée nebun.
tête perdue sm intit, înlr-o ureche,
tête sans cervelle v. tête de linotte.
tiraillement de conscience ( f a m . ) m u s tra re de con ştiin ţă; remuşcare.
tirer ù lilanc a trage cu g loa nţe oarbe.
tirer ù boulets rouges sur qn. a d a eu b a r d a în cineva ( f i g . ) ; a ataca
b ru ta l pe cineva,
tirer ù bout portant sur qn. a trage în cineva de aproape,
tirer à conséquence a av e a urm ări,
tirer ù coups perdus a trage înlr-o doară.
tirer il liue et à dia ( f a m. ) a trage unul hăis şi al Lui cea; ii lucra dezor­
donat.
tirer à la bûchette a trage la sorţi,
tirer à la cible a trage la s e m n /la ţin lă .
tirer il la courte paille a trage la sorti.
tirer ù la rame ( f a m . ) a se speti m u n c in d ; a trage tare (f am. ) .
tirer à qn. une épine du pied a. a lu a cuiva o p iatră/o grijă de pe suflet ;
a ridica cu iva o p ia t r ă de pe in im ă; 1). a scoate pe cineva din încurcă­
tu ră.
tirer à sa fin a fi pe sfîrşite; a se apropia de sfîrşit.

309
 tirer au ciair a la m u r i; a-i da de cap; a da de căpălii; à scoale lu lu-
mină/Ja maidan.
tirer au cul ( pop. ) a. a trage chiulul; a d a plasă cuiva; 1). a nu so
line de cuvint.
tirer au flanc (pop. ) v. tirer au. cul.
tirer au juger ( f a m . ) a trage la nimereală.
tirer au large a o şterge; a sp ă la /a rade p u ti n a ; a-şi lua traisla-n h ăţ ;
a o întind e; a o şparli; a o şterpeli; a o v ira; a o zbughi; a ü tăia;
a se duco d ulu ţă.
tirer au sort a trage la sorţi.
tirer dans Ies pattes/dans Ies jnmbes/dnns le dos de qn. a. a pune/a
b ă g a cuiv a beţe-n ro a te , b. a-i să p a cuiva gro a p a ; a să p a pe cineva
(fig-)-
tirer de l ’eau nu puits a scoate a pă din fînlînă.
tirer de l ’huile d’un mur a scoate bani din p iatră seacă,
tirer de long v. tirer an large.
tirer des bordées ( f a m . ) a colinda cîrciumile.
tirer des bras de la rnort a sm ulge din ghearele morţii,
tirer des eoups de canon dans la grêle ( f a m . ) a se osteni în za d a r; a
se căzni/a se străd ui degeaba,
tirer des plans sur In comète a clădi/a l’face castele In Spania,
tirer des soupirs de ses talons a ofta din adincul rărunchilor,
tirer d’un sac deux moutures a obţine u n profit dublu dintr-o afacere,
tirer en longueur a tărăgăn a.
tirer la carotte à qn. (arg.) a descoase pe cineva; a trage pe cineva
de limbă.
tirer la couverture à soi a trage spuza pe tu r ta sa.
tirer la flemme a tăia fru n z ă la cîini; a arde gazul de p o m ană; a duce
ciinii !a a p ă ; a s t a pe cuptor/pe cotlon; a freca m e n ta ; a tăia d rac u ­
lui bureţi.
tirer la langue a. a-i fi sete; a avea gîtul u s c a t; a-i sfîrîi cuiva gîtlejnl
de sete; b. a fi la a nanghie/la s trîm to a re ; a nu-i fi moale,
tirer le bon numéro a trage nu m ă ru l cîştigător; a avea b a ft ă ( f a m . ) .
tirer l’échelle après qn. a recunoaşte su p e rio ritate a cu iv a; a-şi scoate
pălăria în faţa cuiva (admirativ),
tirer le diable par le queue a trage pe d ra c u l/m îţa de coadă,
tirer le numéro gagnant a trage n u m ă ru l cîştigător.
tirer le rideau sur qch. ( f a m . ) a m uşam aliza ceva.
tirer les cartes a d a în cărţi,
tirer les ficelles (fig. f a m . ) a tra g e sforile,
tirer les larmes des yeux a stoarce lacrimi,
tirer les oreilles à/de qn. a rup e urechile cuiva.
tirer les vers du nez à qn. a descoase pe cineva ; a trage pe cineva de
limbă.
tirer le verrou a p u n e zăvorul,
tirer par l’oreille a îm boldi pe cineva.
tirer parti de qcli. a trag e folos din cev a; a p ro fita din plin de ceva.
tirer profit/aile d’une chose v. tirer part i de qch.
tirer qch. à soi a trag e sp uza pe t u r t a sa.
tirer qn. de la boue/poussière a scoate pe cineva din noroi,
tirer qn. d’embarras a scoate pe cineva la lu m in ă ; a scoate pe cineva
din în c u rc ă tu ră /d in necaz; a scoate pe cineva la lum ină,
tirer qn. d’un m auvais pas v. tirer qn. d ’embarras.
tirer qn. du ruisseau ( f a m . ) a scoate pe cineva din noroi.

310
 tirer qn. pair I» manche a trage pe cineva de mtnecft.
tirer raison de ;i obţine salisfiiciie.
tirer sa cosse (arg.) a tăia frunză la clini ; a freca m enta,
tirer sa crampe (arg.) a o şterge; a sp ă la /a rade pu tin a,
tirer sa flenune ( f a m . ) a sta cu p ara-n g u r ă ; a lenevi,
tirer sa pondre aux m oineaux a trage cu tu n u l în vrăbii,
tirer ea révérence n qn. ( f a m . ) a-şi lua răm as b un /ziu a bună.
tirer ses chausses v. déguerpir sans demander son reste.
tirer SCS erècues/çuêtrcg ( po p . ) v. déguerpir sans demander son reste.
tirer son chapeau à qn. v. tirer l ’échelle après qn.
tirer son épingle du jeu a ieşi din jo c; a se retrag e discret dintr-o afacere
delicată.
(lier sur la corde a. a a bu za de un a v a n t a j ; b. a a b u z a de răb d area
cuiva; a merge p rea d e p a rte ; a sări peste cal.
tirer sur la m êm e corde a acţiona de com un acord cu cineva,
tirer sur le bois mort (arg.) a vîsli.
tirer un coup de l'eu a trage un ioc de a rm ă ; a da cu puşca.
tirer une affaire au clair a descurca iţele; a-i da de cap.
tirer une bordée a face escapade; a colinda cîrciumile (despre mari nar i ) .
tirer une carotte à qn. ( pop) , a stoarce pe cineva de bani.
tirer une chose au clair a face lu m in ă într-o chestiune.
tirer une plume de l’aile à qn. a stoarce pe cineva de bani.
tirer un oiseau a'u vol a lu a pasărea în zbor.
tirer un voile sur qcli. a d a u ită rii; a p un e ceva la ciochină.
tirer vengeance a se răzbuna.
tireur de laine borfaş.
tomber à genoux a cădea în genunchi.
to m ber à la renverse a răm în e cu gu ra căscată; a răm în e tablo u ,
to m b er am o u r e u x a se îndrăgosti.
tomber à pic a veni la t i m p ; a se nim eri bin e; a pica la ţanc.
tomber à plat a. a că dea cu brio (despre spectacole); I). a da chix; a
o da în b ară.
tomber it plat rentre a cădea pe b u rtă ,
tom ber à plomb ( i n v . ) v. tomber à pic.
tomber à point v. tomber à pic.
tomber au champ d’honneur a cădea pe cîmpul de b ă ta ie : a răm în e pe
cîm pul de lu p t ă : a-şi d a tr ib u tu l de singe; a muri în lupLă.
tomber au pouvoir de qn. a încăpea pe m îna cuiva/în g h eara cuiva,
tomber au rebut a ieşi din uz.
tomber aux genoux/aux pieds de qn. ( f a m . ) a cădea la picioarele cuiva;
a cădea la p ă m î n t în fa ţ a cuiva,
tomber aux/dans les mains de qn. a în căpe a pe m îna/in g h ea ra cuiva,
tomber bas (f i g. ) a decădea; a aju n g e rău.
tomber bieu ( f a m . ) v. tomber à pic.
tomber comm e des capucins de carte a cădea ca muştele,
tomber comm e un chien dans un jeu de quilles ( f a m . ) a c ădea/a pica
ca musca-n lapte,
tomber comm e une bombe a sosi pe n e a ş t e p ta t e ; a pica ca o bom bă,
tomber cul par-dessus tête ( pop. ) a se da de-a berbeleacul ; a sc da peste
cap.
tomber d’accord a se p u n e /a cădea de aeord ru ceilalţi; a se înţelege cu
cineva la cuvinte; a lu a înţelegere cu cineva; a o scoate la c ap ăt cu
cineva.

311
tomber dans des embûches v. couper dans le pont.
tomber dans l’abandon a (i dat. u itării; a l'i p ă ră s it; a căd ea în uitare,
tomber dans l’abattement a se lăsa p ra d ă descurajării,
tomber dans la débine ( f a m . ) a ajun ge in/la sa p ă de lem n ; a rămîne
în c ăm a şă; a aju n g e/a ieşi la covrigi/la lulele/la pepeni; a a ju n g e /a
se duce la hagialîc; a ajun ge să-l pui în p raştie; a aju ng e pe drum uri,
tomber dans la décile v. tomber dans la débine.
tomber dans la nasse v. couper dans le pont.
tomber dans la panade a fi/a trăi in mizerie,
tomber dans/à l’eau a răm îne ballă.
tomber dans le lacs v. couper dans le pont.
tomber dans le panneau/piège v. couper dans le pont.
tomber dans le radotage a da/a aju n g e în m intea copiilor; a c ădea în
pruncie; a cădea in doaga copiilor/copilăriei,
tomber dans les bras de qn. a cădea la pieptul/în b raţele cuiva,
tomber dans les oubliettes ( f a m. ) v. tomber dans l’abandon.
tomber dans les pommes a leşina; a d a ochii peste cap.
tomber dans le troisièm e dessous a ajun ge de rîsul lumii ; a se face ‘de
b asm ; a ajun ge de o cară/d e p om ină/d e clacă; a se face de m in u n e;
a d a de şu g ub înă ; îl rid şi curcile,
tomber dans l’oubli v. tomber dans L’abandon.
tomber dans l’outré a cădea în exces.
tomber dans un guêpier ( f a m . ) a d a de belea/de bu cluc; a in tra Ia apă.
tomber dans un piège a cădea in cap can ă/in c u rs ă; a se prinde în laţ.
tomber dans un profond sommeil a cădea in tr-u n som n adine,
tomber de Charybde en Scylla v. tomber de la poêle sur la braise.
tomber de fatigue a c ădea din picioare de oboseală; v. şi avoir les j a m ­
bes brisées/cassées.
tomber de (son) liaut ( f a m. ) a fi foarte su rp rin s ; a răm îne paf; a cădea
din lu n ă ; a cădea din pod.
tomber de la poêle sur la braise a căd ea /a nim eri din lac în puţ.; a merge
din b u te în b ute.
tomber des nues ( f a m . ) a nu se a ş te p ta la aşa ceva; a ii c ă z u t ca din
cer; v. şi tomber de ( s on) haul.
tomber de som meil a că d e a/a pica/a picura de so m n ; a-1 apu ca som nul;
a-i da cuiva ocliii-n gene; a n u mai p u te a de som n.
tomber de son piedestal a-şi pierde prestig iu l/dem nitatea,
tomber de toute sa hauteur a. a cădea de sus (f i g. ) ; b. v. tomber de tout
son long.
tomber de tont son long a c ădea/a se în tin d e cit e de lu ng ; a cădea polog;
a c ădea de-a pluta,
tomber du ciel a. a pica la ţa n c ; b. a pica ca o b o m b ă ; c. a I'i u im it; a
n u înţelege nimic.
tomber du pinacle a cădea d intr-o situ a ţie în a ltă ; a căd ea de sus.
tomber en disgrâce a cădea în dizgraţie,
tomber en enfance v. tomber dans le radotage.
tomber en feuille morte a cădea in gol; a se p răbu şi (d.espre avioane).
tomber en friche a se părăgini.
tomber en grenouille (lit.) a fi prins în mrejele miei femei,
tomber en putréfaction a in tra în putrefacţie,
tomber en ruine a se nărui.
tomber entre bonnes m ains/en de bonnes mains a aju ng e/a fi pe mîini
bune.

3 12
tortiller entre les pattes (le qn. a cădea/a încăpea pe m ina/in gheara
cuiva.
tomber juste a nimeri in plin; a o nim eri; a o brodi.
tomber les quatre fers cil l’air ( p o p . ) a cădea pe spate.
tomber ninl a (se) nimeri pro st; a p ic a prost.
tomber malade a se îm bo lnăv i; a cădea ia zăcere/ia boală.
tomber pile a sosi la tim p /la ţanc.
tomber raide mort a cădea la t ; a cădea m ort.
tomber sous la coupe de qn. ( f a m. ) a l'i la ch erem ul/la discreţia cuiva,
tomber sous la griffe de qn. ( f a m . ) a încăpea pe m in a /in g h eara cuiva,
tomber sous la main de qn. a în căpea pe m in a/in gh eara cuiva,
tomber sous la patte de qn. ( f a m . ) a încăpm #pe m in a/în g h e ara cuiva,
tomber sous le coup de la loi a l'i pasibil de * d e a p s ă ; a cădea sub p r e ­
vederile legii.
tomber sous le sens a li la m in te a cocoşului; a t'i evid en t; a sări în oc-hi.
tomber sur le casaquin/le paletot de qn. ( f a m . ) a-i sări cuiva în sp a te ;
a se repezi la b ă ta ie ; v. şi battre à bras raccourcis.
tomber sur le cassis (arg.) a cădea în cap.
tomber sur le champ de bataille v. tomber au champ d ’honneur.
tomber sur le corps à qn. a. a m a llr a la pe cineva; b. v. casser du suern
sur le dos de qn.
tomber sur le dos de qn. a. a se repezi/a se n ă p u sti asup ra c u iv a; b. a
cădea pe capul cuiv a; c. a sosi pe n e a ş te p ta te la cineva,
tomber sur le poil de qn. (po p . ) v. tomber sur le dos de q n .
tomber sur le ruble de qn. ( f a m . ) a a ta c a pe cineva pe la sp ate,
tomber sur les bras de qu. a. a cădea/a veni pe capul c u iv a; b. a se
aru n c a de gîtul cuiva,
tomber sur qn. v. se casser le nez sur qn.
tomber sur ses pieds (f i g. ) v. retomber sur ses pieds.
tomber sur un bec (de gaz) a da peste 1111 obstacol nep revăzu t,
tomber sur une tuile ( f a m . ) v. donner dans un guêpier.
tomber sur un os ( f a m. ) v. donner dans un guêpier.
(être) tombé sur Ift tête a i'i c ăzu t în cap ; v. şi avoir la tête fêlée.
tondre la brebis de trop près a p un e im pozite grele,
tondre la laine sur le dos de qn. ( f a m. ) a lua şap te piei de pe cineva,
tondre qn. a lu a şi c ăm a şa de pe cineva; a lu a şap te piei de pe cineva,
tondre un œuf/tondre sur les œ ufs ( f a m . ) a-şi m înca de sub unghie/
de sub tă lp i; a fi zgirie-brînză.
tonner sur des choux a fi rău de g u ră (dar fără urm ări),
ton plomb! (pop. ) v. bouche close/cousue!
topez Iii! b a te laba /pa lm a !
lorclier son travail ( f a m . ) a face o treab ă de m în tu ia lă ; a da rasol,
tordre le bec à qn. (pop. ) v. tordre le cou à qn.
tordre le cou ù qn. (po p . ) a strînge de gît pe cineva; a-i suci cuiva gi-
tul.
tordre le nez ( f a m . ) a s t rîm b a din n as; a face bot.
tortiller du bec (pop. ) v. emplir son sac.
tortiller sa m oustache a-şi răsuci m u s ta ţa ,
tôt ou tard mai euriiul sau mai tirziu.
toucher à qn. a face rău cu iva; a se atinge de cineva (f ig. ).
toucher à sa fin a l'i pe sl'îrşile; a se aprop ia de sl'îrşil; a lï eu u n picior
în groap ă; a mirosi a p ă m in t/a colivă.

313
toucher au but/au port a. a- şi a linge scopul; b. a ieşi la liman ; a ic^i di n
n r v o i p.
toucher au doigt et â l'œil a vedea/a in Iclcge limpede.
toucher au vi f d’une question a n l i n g e p u n c t u l e s e n ţ i a l al u n e i r h e s l i i m i .
toucher des haricots ( f a m. ) a incasa mai m ull do-o grăm adă/ nimica
toată.
toucher du bois a b a le in lemn.
toucher la corde sensible a atinge la coarda sensibilă,
toucher qch. du doigt a v ed ea limpede u n lucru,
toucher qn. au vil a a tin g e pe cineva unde-1 doare,
toucher qn. de près ( f a m. ) a se înrudi cu cineva,
toucher sur le bide a avea o deziluzie.
toucher un mot à qn. de qcli. a aru n c a cuiva o v o rb ă despre ceva.
toucher un pot de viu a lua m ită ; a se lăsa uns (fig. f a m . ) .
toujours est-il que nu este mai p u ţin a d e v ă ra t că.
toupet bœuî ( po p . ) tu p e u n e m aip o m en it; m are îndrăzneală,
tour à tour rînd pe rînd.
tour de bâton a. lo v itu ră de b a g h e tă ; b. profit ilicit.
tour de cochon festă u rită.
tour de lorce t u r de forţă.
tour de gibecière ( f a m . ) scamatorie.
tour de passe-passe scam atorie.
tourner à gauche a o lu a/a coti la sfînga.
tourner à l ’aigre ( f a m . ) n. a deveni ursuz, supărăcios; b. a se deteriora
(o prietenie, relaţii),
tourner à tous les vents/au moindre vent ( f a m . ) a se întoarce ca m o ara în
v in t ; a se d a d u p ă cu m b a te vintul.
tourner au gras ( f a m . ) a se ingrăşa.
tourner autour ( f a m . ) a da tîrcoale/perghcluri.
tourner autour (l’une fem m e (fig. f a m . ) a face curte unei femei,
tourner autour du pot a se in vîrti ca m iţa pe lingă blidul cu p ă s a t ; a
spune cu ocoluri,
tourner au tragique a lu a o în to rs ă tu ră tragică.
tourner au vinaigre ( f a m . ) a. a se înăcri (vinul) ; b. (fig. ) a lua o în to r­
s ă t u r ă p roastă,
tourner bien a. a ajun ge bine; b. a o lua pe o cale b un ă.
tourner bride a face stiriga-m prejur.
tourner casaque a în toarce foaia; a sch im b a macazul,
tourner comm e un ours en cage a se în v îrti/a u m b la ca un leu în cuşcă,
tourner court a. a se în toarce brusc; b. a trece brusc de la o idee la alfa,
tourner de l’œil ( f a m . ) a. a leşina; a d a ochii peste cap ; b. v. aller à
Crevant.
tourner (le l’œil en dedans ( p o p . ) v. aller à Crevant.
tourner du côté de qn. ( f a m . ) a se d a /a trece de p a rte a cuiv a; a îm b r ă ­
ţişa cauza cuiva.
tourner en eau de boudin a se duce de rip ă ; a sc duce pe ap a sîm betei.
tourner en dérision a lua pe cineva in zeflemea/în băşcălie,
tourner cn raillerie a lu a pe cineva in zeflemea/in b atjocu ră/în b ăşcă­
lie.
tourner et retourner a în toarce/a suci pe toate feţele; a o întoarce şi pe
o parte şi pe a lt a ; a cintări a v a n ta jele şi d ezav an ta jele; a cinlări şa n ­
sele; a s t a la chibz/la chibzuri/la chibzuială,
tourner et retourner une idée ( f a m . ) a se gindi in fel şi chip Ia ceva.

3 14
tourner sa langui1 dans sa bouclic ( f a m . ) a se gîndi m u lt înainte de a
vorbi.
tourner la loi a ră stă lm ă ci legea,
tourner la page a trece la a it capitol.
tourner la salade du l)out des doigts a îi cu caş la gu ră ; a av ea caş la g ură ;
a mirosi a lapte ; a fi boboc,
tourner la tête à qn. a scoate pe cineva din m in li; a suci capul cuiva;
a-i învîi'ti cuiva capu l; a b ă g a în nebuneli,
to u rn e r la truie a u 'lp i n (pop. ) a schim ba/a suci v o rb a ; a lu a a ltă
vorbă.
tourner le coin a. a d a /a face c o lţu l: 1). (pop. ) v. aller à Crevant.
tourner le dos à la mangeoire a se su p ă ra ca v ăcarul pe sat.
tourner le dos à qn. a. a întoarce cuiva spatele/dosul: a întoarce cuiva
ceafa; 1). a părăsi brusc pe cineva; c. a ad o p ta o poziţie co n trară; d.
a porni în direcţie contrară.,
tourner le snng/les sangs à qn. (p o p . ) a. a b ă g a pe cineva în sperieli/
în draci/în răcori/în boală/în n ă b ă d ă i; a face să îngheţe sîngele în
vine; a da/a b ă g a groaza în cineva; a speria pe cineva de m o a rte ;
b. (f ig.) a răscoli/a impresiona pe cineva,
tourner les talons a o şterge; a sp ă la /a rade p u ti n a ; a o întin d e; a o
v ira; a o tăia; a o z bughi: a-şi lu a t,raisla-n b ă ţ; a se duce d ulu ţă.
tourner m al a. a lu a o în to rs ă tu ră p ro a s tă /r e a ; a ieşi p ro s t/r ă u ; b. a
o lu a/a apuca pe u n drum greşit; a apuca o cale greşită; a se deda
la rele.
tourner qch. en mal a răstălm ăci ceva.
tourner qn. en ridicule a-şi b a te joc de cineva; a da pe cineva pe/prin
p irlitură; a face pe cineva de mascara,
tourner rond ( f a m . ) a merge bine.
tourner ses pouces a arde gazul de p o m an ă; a duce cîinii la a p ă ; a freca
m e n t a ; a sta pe cuptor/pe cotlon; a pune mîinile sub fălci; a tăia
fru n z ă la cîini; a tă i a dracului bureţi,
tour pendable festă u rită ; măgărie.
tous les grains ont pris la brouée (arg.) v. avoir la bourse plate.
tous les jours în fiecare zi; în m od curent/obişnuit,
tous les trente-six du mois la s fin tu -a şte a p tă ; la moş a ş t e a p tă ; la pastele
cailor; la moşii ăi verzi; joi d u p ă paşti ; cind 11-0 avea, cînd 11-0 putea
■şi d u p ă m o arte; la anu l cînd o-nflori b o stan u l; la anul cu bo stan u l/
cu biinză.
tout à coup deodată,
tout à fait în întregim e: complet,
tout à l ’heure a. n u m aid ecît; în d a t ă ; b. adineaori,
tout à trac b rusc; pe neaştep tate,
tout au plus cel mult.
tout battant neuf nou-nout.
tout bien pesé/considéré d u p ă o m a t u r ă chibzuinţă.
tout cela est bel et bon, m ais... loate bune şi frumoase, dar...
tout comme la fel cu; ca şi.
tout compte fait judecind bine lucrurile; în cele din u rm ă .
tout court nimic mai m u lt.
tout de go ( f a m . ) a. de-a d re p tu l; fără ocolişuri; în m od liber; b. fără
m en ajam ente,
tont de inPme to tu şi; oricum,
tont de suite în d a tă ; imediat,
tout doux! n. încetişor!; domol!; b. iavaş-iavaş.

313
tout d'un coup deodată.
tout d'une haleine dintr-o răsuflare/suflare.
tout d'une tire dintr-o dată.
tout d’un trait dintr-o d ată.
toute affaire cessante imediat.
toute la sainte journée cît e ziulica de m are; toată ziulica; ziua întreagă.
toutc(s) proportion(s) gardée(s) p ă slrîn d proporţiile,
toutes les fois que ori de cîte ori.
toutes sortes de fel de fel: fel şi chip; to t felu l/lot soiul de.
tout est bien qui finit bien toate-s bune cînd se sfîrşesc eu bine.
tout flambant neuf nou-nouţ,.
tout le fourbi (pop. ) tôt. t a d m u l .
tout le long de la journée v. toute la sainte journée.
tout le monde t o a t ă lu m ea; o lum e întreagă.
tout mon sang s ’est glacé dans mes veines mi-a în g h eţat singele în vine;
v. şi être glacé de peur.
tracer le chem in/la voie a a ră ta calea,
tracer un sillon a r ă s tu r n a brazda,
train de vie (î nv.) mod/gen de viată,
traîner comme un corps sans âme a fi fără vlagă,
traîner dans les rues ( f a m. ) a b a te străzile ; a u m b la creanga/lela.
traîner en longueur a tă răgăna,
traîner la patte ( f am. ) a şchiopăta,
traîner la savate ( f a m . ) a fi/a Irai în mizerie.
traîner qn. dans la bouc a lîrî/a tăvăli pe cineva in noroi; a împroşca
pe cineva cu noroi; a-1 ponegri
traîner qn. plus bas que terre a face pe cineva albie de porci,
traîner ses guêtres a b a te străzile; a u m b la creanga/lela.
traîner son boulet a o duce liriş-grăpiş; a-şi duce p ov ara/am aru l,
traîner un fil ù la patte a fi légat, de miini şi de picioare,
traiter qn. à bouche que veux-tu a servi pe cineva cu lot ce-i doreşte
inim a; a o sp ăta pe cineva,
traiter qn. comm e un chien a Lrala pe cineva ca pe un ciine.
traiter qn. de haut a lua pe cineva de sus; a l'i arog ant,
traiter qn. de haut en bas a lu a pe cineva de sus; a fi arogant,
traiter qn. de pair à compagnon a Lrata pe cineva pe picior de egali­
tate.
traiter qn. (Ie toctoc a considera pe cineva ţicnit,
traiter qn. (le tous les noms v. abreuver qu. d'insultes/d’injures.
traiter qn. do Turc à Maure v. abreuver qn. rf’insultes/d'injures.
traiter qn. du haut de su grandeur a lua pe cineva de sus.
traiter qn. en parent pauvre a lr a ta pe cineva ca pe o ru dă să r a c ă ; a
se p u rta prost cu cineva,
traiter qn. par-dessous Ia jambe a lua pe cineva peste picior; v. şi
dauber (s ur ) qn.
trancher court a tăia v orba cuiva,
trancher dans le vif a tăia în carne vie.
trancher tic l ’importa lit v. affecter de grands airs.
Iranclier du grand seigneur v. affecter de. grands airs.
trancher la difficulté a lua o hotărire energică.
trancher le mot a vorb i/a sp un e pe şleau: a vorbi răspicat,
trancher le meud gordien a tăia nodul’ gordian.
transgresser uiie loi a incalca/a nesocoti legea; a viola o lege.
transmettre en héritage a lăsa moştenire. °

316
travail au x pinces m uncă în acord.
travail l'ait à In main lucru (făcut) do mînă.
travailler à bloc a so speti m u ncind ; a sc omorî cu Lreaba.
travailler à en rendre la caille (arg. ) v. travailler à bloc.
travailler à la journée a munci cn ziua.
travailler à la perte de qn. a săpa g roap a cuiva.
travailler à la pièce a lucra în acord.
travailler n mi-temps a munci o j u m ă t a t e de norm ă.
travailler à pleins bras a m u n c i c u a v î n l .
travailler à plein temps a m u n c i o n o i m ă î n t r e a g ă .
travailler à 8e retourner la caille (arg.) v. travailler à bloc.
travailler à son compte a lucra pe cont propriu.
travailler au pair a m unci fără salariu, num ai p en tru casă şi masă.
travailler au ralenti n nu so omori ou tr e a b a ; a nu se speli muncind,
travailler com m e un cheval v. travailler à bloc.
travailler com m e une bête de som me a trage din greu; a munci ca o
v it ă ; v. şi abattre de la besogne.
travailler com m e line tée a munci cu m u l tă îndem înare.
travailler com m e un Forçat/comme un galérien a munci ca un ocnaş/
ca un h am al/ca uri salahor,
travailler comm e un nègre v. travailler à bloc.
travailler comm e un sabot/comm e un pied a lucra ca o cizmă,
travailler coude à coude a munci cot la col.
travailler dans le bâtiment (arg.) a l'ace spargeri la case,
travailler dans les coulisses a trage sforile.
travailler d’arrache-pied a munci cu n ă d e jd e ; a se speli m u n c in d ; a
trage tare (fa m .) .
travailler de concert a-şi da m ina ( f i g . ) \ a fi de conivenţă,
travailler de ses m ains a efeclua o m u n c ă manuală,
travailler des mâchoires a da din fălci.
travailler du chapeau/de la touffe (p o p .) v . avoir la tête fêlée.
travailler ferme/dur a m unci cu nădejde .
travailler les côtelettes/le cuir/la peau à qn. (p o p .) a snopi în b ă ta ie
pe cineva; v. şi battre à bras raccourcis.
travailler par à-coups a munci în sa ltu ri; a lu c ra /a munci pe apucate,
travailler pour la gloire a muuci de am orul avlei/pe degeaba/de pom ană,
travailler pour le dig (arg.) v. travailler pour la gloire.
travailler pour le roi de Prusse v. travailler pour la gloire.
travailler pour son propre compte a lucra pe cont propriu,
travailler pour une bouchée île pain a munci pe nimica ţoală,
travailler sans dételer a m unci Iară p reget/fără în treru p e re; a munci
ziua şi noaptea,
travailler sans filet ( f a m .) a-şi asu m a riscuri,
traverser une crise a trece printr-o p erioad ă critică,
travestir la pensée de qn. (f a m .) a d e n a tu r a ideile cuiva,
trembler comm e une feuille a trem u ra ca varga,
trembler com m e une gelée a tr e m u ra ca piftia,
trembler dans sa culotte ( f a m . ) v. avoir froid dans le dos.
trembler de froid a Irem u ra de frig.
trempé jusqu'aux os ud ciuciulete.
tremper dans un crim e/dans une affaire m alhonnête a l'i a m e s t e c a t
i n l i ’-o c.-rimă i ni r-o afacere dubioasa,
tremper sa plume dans le fiel/le poison a s c r i e p l i n d e u r ă .

317
 tromper scs moins dans le sang a-şi mînji mîinile eu sîngo.
tremper une soupe à qn. v. battre à bras raccourcis.
trépigner d’impatience a tr e p ă d a de n erăbdare,
tresser des couronnes à qn. a ridica pe cineva în slăvi; a- sui pe cineva
în slav a cerului,
trêve de plaisanterie! lasă gluma!
tricoter des gambettes (pop . ) v. déguerpir sans demander son reste.
tricoter les côtes à qn. ( f a m . ) a-i rup e oasele c u iv a ; v. şi battre à bras
raccourcis.
trier sur le volet a alege pe sprinceană.
trimer dur a da. în brinci (muncind) ; a munci pe brînci/pe r u p t e ; a trudi
din greu ; a se ru pe în coş; a trag e la h a m /la ju g ; a tra g e t a r e ( f a m. ) .
triompher des difficultés a învinge greutăţile/piedicile,
triple sot pro st de d ă în gropi; p ro s t ca n oap tea ,
triste sire mizerabil.
triturer la besogne à qn. a da cuiv a m u r ă -11 gură.
trois fois rien nim ica t o a t ă ; cît să orbeşti u n şoarece chior; te miri ce
(şi m ai nimic); nici cit să astu p i u n clopot; foaie peste l'oaie şi la
mijloc tufă.
tromper la bonne foi/la confiance de qn. a înşela b u n a c re d in ţă a cuiva,
tromper l’attente a înşela aşteptările.
tromper la vigilance de qu. a înşela vigilenţa cu iva; a adorm i vigilenţa
cuiva.
tromper le cliemin ( f a m . ) a face ceva ca s ă p a ră d ru m u l m ai scurt.
trom per le temps a-şi omorî/a-şi trece/a-şi momi vremea.
tromper sa faini ( f a m. ) a-şi amăgi foamea.
tromper son monde a-şi ascunde defectele.
tromper sur le poids a înşela la c în ta r; a ciupi la cîntar.
trompeter une nouvelle a tr îm b iţ a o veste.
trop présumer de soi a fi plin de sine/de ifose; a nu se d a pe cineva/
pe şa p te ; a lăsa pe v o d ă departe,
trop tirer sur la corde a în tind e p re a ta re c o a rd a; a în tin d e aţa.
troquer son cheval borgne contre un aveugle a căd ea din lac în pu ţ.
trotter m enu a u m b la cu paşi m ăru n ţi,
trouble-fête persoan ă care stric ă plăcerea celorlalţi,
troubler la raison a lu a minţile,
troubler l ’ordre public a tu l b u r a ordinea publică,
trousser bagage ( f a m . ) a se preg ăti de d u că/de plecare; a se cărăb ăn i;
a-şi face coada colac/bîrzoi.
trousse tes quilles! (arg.) în tind e compasul! ( a r g . ) ; peisajul! ( p o p . ) ;
hai să-ţi văd m ersu! (pop. ) .
trouver à qui parler ( f a m . ) a-şi găsi n a şu l/p o p a /b a e ă u l; a d a de/peste
hac.
trouver à redire (pop. ) a s t r îm b a din n a s; a cîrni/a zbîrci din nas;
a face b o t; a face cîr-mîr.
trouver bon de a găsi/a afla cu cale s à ; a găsi de cu v iin ţă să.
trouver buisson creux a d a chix (intr-o afaccre); a d a carul dc mal;
a frînge caru l; a o d a în b a r ă ; a o p un e de m ăm ălig ă; a scoate boii
din ju g fără coarne; a se um ple de bn'nză ( f am. ) .
trouver créance a fi crezut.
trouver des pierres sur son chem in a în lim p in a g reutăţi,
trouver du décompte ( f a m . ) a fi de cepţionat.
trouver grâce devant qu./aux yeux de qn. a cîşliga b u n ă v o in ţ a cuiva.

318
trouver la lève au gâteau a da de, o pleaşcâ.
trouver la pie au nid a descoperi un lucru rar, n eaştep tat,
trouver l ’assiette au beurre ( f am. ) a găsi o v acă de muls.
trouver le défaut de la cuirasse a găsi p u n c tu l nevralgic/slab.
trouver le fin mot (le qcli. a găsi p o a n ta .
trouver le joint a-i d a de ro st/d e c a p ; a scoale Ia lu m in ă ; a lămuri.
trouver le m ot de l ’énigm e a dezlega enigma.
trouver le truc ( f a m . ) a descoperi şmecheria.
trouver l’oiseau au nid a lu a pe nep reg ălile/pe ne a şte p ta te .
trouver mauvais a lu a în mime de rău.
trouver plus m échant que lui a-şi găsi n aşul/popa/bacăul.
trouver porte close a găsi pe m u tu la uşă.
trouver que dalle (arg.) a nu găsi nimic.
trouver qn. en faute/en défaut a prind e pe cineva cu o caua mică/cu
m îţa -n sac.
trouver sa mort a-şi afla m oartea.
trouver son compte à qch. a a v e a de cîştigat din c eva; a-i conveni,
trouver son maître a-şi găsi n a ş u l/p o p a /b a cău l; a d a de/peste hac.
trouver un biais/un joint ( f a m . ) a găsi o ieşire (fig.).
trouver visage de bois a găsi pe m u tu la uşă.
tuer dans l ’œuf ( f a m . ) a înăbuşi în faşă.
tuer la poule aux œ ufs d’or a nimici u n izvor de bogăţie,
tuer le temps a omori/a-şi trece/a m om i vrem ea,
tuer le veau gras a d a u n ospăţ în cinstea cuiva; a în ju ng hia viţelul cel
gras.
tuer le ver a trag e o duşcă pe in im a goală.
tuer qn. com m e un chien a ucide cu sînge rece.
tu l ’auras voulu aşa-ţi treb uie ; ce-ai c ă u t a t ai găsit.
tu no l ’as pas volé aşa îţi tr e b u ie ; ce-ai c ă u t a t ai găsit.
tu nous la/les casses! (pop. ) ne plictiseşti!
tu n ’y couperas plus n-o să-ţi m ai m e arg ă a ltă d ată.
tu parles d’un barbiturique! ( p o p . ) ce flecar!
tu peux souffler dessus! ( f a m. ) a ş te a p tă m u lt şi bine!
tu peux te taper ( pop. ) m u t ă -ţ i gîndul!; ia-ţi nădejde a!
tu peux toujours te gratter! ( p o p . ) m u tă -ţi gindul!; ia-ţi nădejdea!
tutoyer les chefs-d’œuvre a fi fam iliarizat cu capodoperele.
tu vas apprendre com m ent je m ’appelle s tai că-ţi a r ă t eu.
tuyauter qn. ( f a m. ) a-i d a cuiva inform aţii confidenţiale.
u

un aller (et) retour un bilet (de) dus şi întors.

un ii un unul cîte unul.
un aveugle y mordrait e uşor de ghiciL
un beau brin (le fille o m ind reţe de fa t ă ; un boboc de fată.
un beau jour într-o b u n ă zi.
un bon bout (le temps o b u c a tă b u n ă de timp.
un bon coup (le balai! b ine c-am s c ă p a t de el!
un bon diable ( f a m . ) u n om de treabă.
nu bouchon! ( pop. ) v. bouche close/cousue !
un bouillon d’onze heures o b ă u tu r ă o trăvito are.
un bout de ïem m e ( f a m . ) o m in ă de femeie.
un bout d’homm e ( f a m . ) o m înă de om ; un b u b u ru z de om.
un caractère tout en dessous o fire ascunsă.
un château de cartes castel din cărţi de joc (lucru efemer şi nesigur),
un chien coiffé primul v e n it; oricine,
un cœur de fer o inim ă de piatră,
un cœur de lion u n om de m are curaj,
un cœur de poule un fricos.
un cordon bleu ( f a m. ) o b u c ă tă re a să b u n ă/p ricep u tă,
un crève-la-înim m uri lor/pieri tor do foame,
un de ces jours azi-niîine; in tr-u n a din zilele astea,
un de ces quatre m atins v. un de ces jours.
un dénicheur de merles ( f a m . ) un om descurcăreţ,
un drôle de corps u n om c iu d a t; c iu d at n eam du om.
un drôle de paroissien/pistolet v. un drôle de corps.
un duo d’injures lin schim b de vorbe grele,
une aventure sans lendem ain o a v e n tu r ă fără urm ări,
une bibliothèque vivante ( f a m . ) o bibliotecă a m b u l a n tă ( f a m . ) ; un
0111 foarte î n v ă ţ a t ; u n erudit,
une bonne fois o d a tă penLru to tde aun a,
une bonne fourchette ( f a m. ) u n m are mîncău.
une bonne fricassée île pain sec ( f a m . ) r ă b d ă r i prăjite,
une bonne pâte un om moale/slab.
une bonne petite méridienne ( f a m. ) so m n ul de d u p ă m asa de prînz.
une bordée d’injures un p oto p de ocări.
une faim canine (fig.) o foame do lup.
line fausse note o n o tă discordantă.
une fine mouche un şiret şi ju m ă ta te .

320
U1M' f oi s polir ( m i l o s o d a l ă p e n i ru l o l d r a m u i .
une f o u l e i m m e n s e lu m e d u p ă / p e s t e l u m e .
mie franche caillette cap île păsărică; cap sec; mi nie uşuratică.
une goutte d’eau dans la mer o p ic ă tu ră intr-u n océan.
une grande gueule ( pop. ) un m ahalagiu.
line grande perche un lu n g an ; lu ng cil o prăjină.
une grosse légume ( pop. ) u n personaj im p o rt a n t; un çlah.
une idée me trotte par la cervelle/par la tète inii umlilă o idee prin cap.
une larme de vin o pic ătu ră de vin.
une lettre à cheval o scrisoare v io len tă /bruta lă.
une once de u n d ra m de.
line paille! ( pop. ) v. peau de balle!
une pareille chose u na ca nsta.
une pétaudière ta r a lui Cremene/lui P ap ură-V od ă.
une petite heure ceva mai p u ţin de o oră.
une pincée de sel un p ra f de sare.
une (bonne) poire ( f a m . ) un n ă lă l le a ţ ă ; un bleg caro sc lasă tr a s pe
sfoară.
une tempête dans un verre d ’eau furtunii înl r-vn p a h a r cu a p ă ; niull
zgomot, p en tru nimic,
une tête en l’air un zăp ăcit; un aiurit..
une vache n ’y trouverait pus son veau o un lulnieş-balmeş de nu se
mai găseşte om eu om.
une vie de hâtons de chaise o v ia ţ ă ag itată .
une vieille baderne un b ă lrîn neputincios; o c ă z ă tu ră ; un hîrb.
une vieille ficelle un şm echer şi j u m ă t a t e ; u n sforar,
une vieille noix un dobiloe b àtrin .
une volée de bois vert ( f ig.) o ciomăgeală z d ra v ă n ă ; o b ăta ie soră cil
m oartea.
une vraie bûche ( f am. ) un dobitoc; un imbecil.
un faible d’esprit un om sărac cu duhul.
un fam eux gaillard un d rac ţi ju m ă ta te .
un fesse-mathieu un zgîrie-brinzà; un niaţe-friple.
un fieffé menteur mincinos din lire.
un fil-de-f (pop. ) un slăbănog.
un filet de voix o voce subţire.
un fin merle un şiret, şi ju m ă ta te .
iui fort en gueule (pop. ) un m ahalagiu.
un foudre de guerre un mare războinic.
un foudre d’éloquence un mare oralor.
un franc sot un prost ade vărat.
un grand diable ( f a m . ) u n m al de om ; o namilă.
un homme à la mer (f ig.) un om descum pănii.
un homme i\ poigne m ină de fier; om energic.
un homme de tête un om ho lărît.
un ivrogne fieffé lin pui de beţiv.
un jour într-o (bună) zi.
un jour ou l’autre mai curînd sau mai tirziu.
un laissé pour compte un r a l a l.
un mal désespéré o bo ală incurabilă.
un m ’as-tu lu ( f a m. ) seriilor ingim fat, plin de ol
un m ’as-lu vu ( f a m . ) a c to r îngim fal, plin de cl.
un meurt-la-faim rnu rilor/p ieritor de foame.

321
un navet (fa m .) o lucrare proastă.
nu nom à coucher dehors ( f a m . ) un num e greu de p r o n u n ţ a t.
nn par un un ul cite unul.
un pas de clerc o f a p t ă nesăbuită.
un pas grand-chose un 0111 Iară scrupule; un om şters/oarecare; un
terchea-berchea.
nn pauvre saint un b iet nevoiaş,
iui pauyre slre/lière u n terchea-berchea.
un pavé dans la mare un ev enim ent n e a ş te p ta t care produce rum oare;
o b o m b ă ( f am. ) .
un petit conte au gros sel o an ecdo tă pip erată,
un peu fort de café (pop. ) cam greu de admis,
uu pied-plat u n om de nimic.
un pisse-froid ( f a m . ) u n om flegmatic, pe care nimic nu-1 im presio­
nează.
un point c ’est tout şi cu a s ta p u n c t; şi cu asta, b a s t a ; a t î t a t o t şi lada-n
p o d ; sc u r t şi c u p rin z ă to r; am isprăvit,
un propre à rien u n pierd e-v ară; u n coate-goale.
un puits de science u n om foarte î n v ă ţ a t ; u n erudit,
un rabat-joie persoană care strică plăcerea celorlalţi,
un Roger-Bontemps u n om de v ia ţ ă ; u n chefliu,
un (vieux) rossignol m a r fă d e m o d a tă şi care n u se m ai vinde,
un sale coup pour la fanfare (p o p . ) o tr e a b ă plicticoasă,
un sans-cœur u n om fără inimă,
un tantinet ( f a m. ) u n pic; u n piculeţ; o ţîră.
un temps de cbien vrem e u rîtă.
un triste personnage u n derbedeu,
un trouble-fête persoan ă care strică plăcerea celorlalţi,
un va-et-vient u n du-te-vino.
un va-nu-pieds oase goale/os go).
un vieux macaque ( f a m . ) u n b ă tr în u r î t ca o m a im u ţă ,
un vilain oiseau/m oineau ( f a m . ) 1111 0111 an tip atic,
user de fuites a se folosi de subterfugii,
nser sa poudre aux m oineaux a trage cu tu n u l în vrăbii,
user ses fonds de culotte sur les bancs ( f a m . ) a-şi toci coatele pe b ă n ­
cile şcolii.
V

(avoir été) vacciné avec une aiguille de phono ( f a m . ) a-i merge gura
ca o m o a r ă h o d o ro g ită; a-i u m b la g ura ca o m o ară/ca la o ţa r c ă ; a
d a cu m eliţa; a nu-i mai s t a cuiva g u ra ; a-i tu rui cuiva gura.
raille que raille aşa şi aşa; ceac-pac.
valet de carreau om de nim ic; secătură,
valoir de l ’or a 1'ac.o to a t e paralele.
valoir la peine/le coup a m e rita o steneala; a face ( f am. ) .
valoir Ie coup d’œ il ( f a m . ) a m e rita să fie privit,
valoir Ie ju s/l’oignon/l’os/le pognon ( p o p . ) a m e rita osteneala; a face
( f am. ).
valoir son pesant d’or a fi de n e p r e ţ u it ; a face toate paralele.
vaquer à ses affaires v. aller à scs affaires.
vaquer aux soins du m énage a v edea de casă.
vas-tu fermer ta gueule! (pop . ) v. bouche close/cousue !
vas-y inollo! ( f a m . ) ia-o încet!
vn te coucher! ( f a m . ) v. fiche-moi la p a i x !
va te faire cuire un œ uf! ( po p . ) v. débarrassez-moi- le plancher !
va te faire ficho/foutre! (pop . ) du-le draculu i!; du -le pirlii!
va-t’en voir s’ils viennent ia-ţi nădejdea.
veiller au grain a Ii cu oehii-n p a tr u ; a l'i nu m ai ochi.
veiller un mort a priveghea la căpăliiul cuiva.
vendre à crédit a da pe dalorie/pe răb o j/p e credil; a vinde pe crédit,
vendre ù la sauvette a vinde pe sub m in ă/fără autorizaţie, clandestin,
vendre à prix coûtant a vinde în cost.
vendre au comptant a vinde cu bani gheaţă,
vendre au prix fort a vinde scump.
vendre aux enchères/à l ’cncan/à la criée a vinde la licitaţie/ la d a r a ­
bană.
vendre à vil prix a vinde pe nimic.
vendre chat en poche a vinde fără a a r ă t a m a r fa ; a vinde m îţa-n sac.
vendre cher/chèrem ent sa peau/sa vie a-şi vinde scu m p pielea,
vendre du crique (arg.) a duce o existe nţă precară,
vendre du noir à qn. v. avoir qn. j u s q u ’à l ’os.
vendre la calel)asse/le fourbi (arg.) a ciripi; a face mărturisiri,
rendre la m èche ( f a m . ) a t r ă d a un secret/un complot,
vendre la peau de l ’ours a vinde peştele din b a lt ă ; a tocmi vulpea din
pădure.
vendre sa dernière chemise a risca totul.
vendre sa salade ( f am. ) a. a iucerca să convingă; b. (arg.) a-ţi umbla
g ura ca o m oară hodorogită; a-i tu rui gura.

323
vendre ses père et mère ( f a m . ) a vinde şi pe tală-să u.
venir à Ijout de qn. n. a-i veni cuiva de ha c; b. a-i da de cap.
venir à In bourre (pop. ) a fi în întîrziere.
venir ù la connaissance de qn. a ajunge la urechile cuiva,
venir ù la rencontre de qn./à sa rencontre a ieşi/a se duce/a merge In
înlîm pin area/în calea cuiva,
venir à la traverse a face obstrucţie; a se pu ne în cale,
venir à l ’esprit de qn. a-i veni cuiva în minte.
venir à résipiscence a-şi recunoaşte vin a/greşeala; a face m ea culpa,
venir ù rien v. crever dans la main.
venir au fait a veni la faple.
venir au inonde /au jour a veni pe lu m e; a v edea lu m ina zilei; a că­
p ă ta / a lua viaţă.
venir aux oreilles de qn. a ajun ge la urechile cuiva; a prinde de vesle.
venir comme des clieveux/un cheveu sur la soupe (f am. ) a pica ca mus-
ca-n lapte.
venir comme lard aux pois a se potrivi/a-i şedea de minune.
venir comme un cliien dans un jeu de quilles a pica ca musca-n lapte.
venir du cœur a v eni/a porni din inimă.
venir en aide à qn. a-i s l a ru iv a în a ju to r; a veni în ajuto ru l cuiva;
a da cuiva o mină de ajutor,
venir pleurer dans le jrïlet de qn. (fig. f a m . ) a plînge pe u m ă ru l cuiva,
vent à écorner les bœufs vint puternic, care te ia pe sus.
vente à tempérament vînzare in rate,
venu à sa dernière façon epuizat; pe geantă ,
vers de mirliton versuri proaste.
verser de l ’argent de la main à la mnin a plăti direct, fără formalităţi.
Terser de l ’eau au moulin de qn. a da cuiva a p ă la moară.
verser de l ’huile sur le feu a tu rn a gaz peste Ioc; a pune paie po foc;
a stinge focul eu paie,
verser de l'huile sur les plaies a alina durerile cuiva,
verser de l ’or à pleines mains a aru nca banii pe fereastră,
verser des pleurs a v ărsa lacrimi,
verser le sang ( f a m . ) a face vărsare de sînge.
verser sa bile sur qn. a-şi v ărsa veninul asu pra cuiva,
verser son snng a-şi d a v ia ţ a (pentru o cauză),
vers rongeur remuşcare.
veuillez agréer l'expression de nui considération distinguée primiţi
asigurarea deosebitei mele consideraţii,
veux-tu fermer In inargoiilelte ( p o p . ) v. bouche close/cousue !
vider l ’abcès ( f a m . ) a sparge/a tăia b ub a.
vider la coupe jusqu’à la lie a bea cupa am ărăciu nilo r/p ah aru l p ină la
fund.
vider les bouteilles v. aimer la bouteille.
vider les étriers a cădea de pe cal.
vider les lieux ( f a m . ) v. déguerpir sans demander son reste.
vider scs poches ( f a m . ) a-şi întoarce buzunarele pe dos.
vider sou carquois a-şi v ărsa veninul asu p ra cuiva.
vider son cœur a-şi deseărca/a-.şi răcori inim a; a-şi v ă rs a am arul.
vider son coffre-fort a a ru n c a banii pe fereastră; a cheltui nebuneşte.
vider son sac a. a-şi descărca/a-şi răcori in im a; b. a descărca Loi ba;
a deşerta sacul (pînă la fu nd ); a-şi da d ru m u l Ia gu ră.
vieille barbe persoană d em o d ată, cu idei învechite,
vieille branche ( pop. ) prie ten/tov arăş vechi.

324
 ( f a m . ) cal ni dracului; scorpie b ălrin ă.
v i e i l l e e liip ie
vieille fée zgripl uroaică.
vieille roche oui dintr-o bucală .
vieille taupe (pop. ) scorpie b ă tr in ă ; calul dracului.
vieux eroulnnt (pop. ) fosilă b ă lrîn ă .
vieux drille/routier vulpe bălrînă.
vieux jeton dobitoc bălrîn.
vieux jeu demodai.; de m o d ă veche.
vieux matois vulpe b ătrin ă.
vieux reître vulpe b ătrină.
vilain oiseau persoană uricioasă; pocitanie.
vin (le lions crus vin bun.
vin de s deux oreilles v i n p r o s t .
vin d’une oreille v i n b u n .
virer ii tout vent (fain.) a-şi întoarce cojocul d u p ă vrem e; a-şi pune
h aina d u p ă cum ba te vintul.
virer bord sur bord ( f a m . ) a se întoarce cu 180°.
viser trop liaut a (inii prea sus.
vivre à In traîne de qn. (pop . ) a tr ă i/a şedea pe spinarea/pe socoteala
cuiva.
vivre à l'étroit a trăi în strîmLoare/claie peste grămadă.
vivre au jour le jour a lrăi/a o duce de azi pe mîine; a-şi ţine zilele;
a firi barca pe u sc a l; a trage targ a pe u scat; a-şi tîrî zilele,
vivre aux erochcts/nux dépens de qn. a trâ i/a şedea pe spinarea/pe so ­
coteala cuiva,
vivre à vau-l’enu a trăi în dezordine.
vivre comme chien et chat a tr ă i/ a se înţelege ca cîinele cu pisica; a
trăi ca cîinii cu porcii/ca gîsca cu porcul; a se m înca ca d in ii (prin
g ard); a se înţelege ca gîsca cu p repeliţa; a fi la colţi cu d n e v a .
vivre comme des frères a sc av e a ca fraţii.
vivre comme im cloporte/comme une taupe ( f a m. ) a nu ieşi din bîr-
log; a s t a pc ouă; a Irăi cu capu-n sobă.
vivre comme un coq cn pâte a trăi ca în sînul lui A v ram /ca cîinele la
s lină.
vivre dans la crasse a (răi în mizerie.
vivre dans la facilité a duce o v ia ţă fără griji; a o duce de minune,
vivre dans le luxe a face lux.
vivre dans le siècle/selon le siècle a duce o v ia ţă m ondenă,
vivre dans l ’intimité/dans la plus grande intim ité avec qn. a tr ă i/a fi
în in tim ita te a cuiva,
vivre dans l ’ombre a s t a în u m b r ă ; a duce o v i a ţ ă retrasă,
vivre dans l'opprobre a trăi în necinste,
vivre dans scs meubles a fi la casa sa.
vivre de l ’air du temps ( f am. ) a se hrăni eu aer/cu vînt,
vivre de pair à compagnon avec qn. a fi pe picior de egalilate/pe acelaşi
picior cu cineva,
vivre de su plume ( f a m . ) a trăi din ser»,
vivre de ses bras a face m u ncă m an u ală.
vivre des jours filés d ’or et de soie a tră i ca în sinul lui A vram ; a trăi
ca in păin in lul făgăduinţei; a trăi ca cîinele la sLiuă; a uv ea/a duce
zile albe; ca alb ina la roiul său pelrece.
vivre d’espoir et d ’eau claire ( f a m . ) a se hrăn i cu iluzii,
vivre du jour au lendemain v. vivre au jour le jour.
vivre en bonne intelligence avec qn. a trăi în b u n ă înţelegere cu cineva.

325
vivre on Itou voisinage avec qn. a fi in ra p o rtu ri de b u n ă v e cin ă ta te
cu cineva.
vivre en camp volant a Ii pe picior de ducă.
vivre en ermite a se izola de luine.
vivre en grand seigneur a tră i pe picior mare.
vivre en parfaite liarinonic a trăi în b u n ă pace.
vivre largement a tră i în belşug/in ră s fă ţ; a ţine casă mare.
vivre les uns sur les autres a trăi în strîm toare/claie pesle g răm ad ă.
vivre longtemps a trăi p în ă la adînei b ă tr în e ţe ; a I răi cil liunea.
vivre paisible a-i fi cuiva casa casă şi m a s a masă.
vivre sans lendemain v. vivre au j our le jour.
vivre sa vie a-şi Irai (intens) viaţa.
vivre sous le m êm e toit avec qn. a trăi sub acelaşi acoperiş cu cineva;
a duce v ia ţ ă c o m u n ă cu cincva.
vivre sous terre comme une taupe a s t a ca un h u hu rez ; a se izola de lu me.
vivre sur un grand pied a trăi pe picior mare,
vivre tant bien que mul a-şi încropi traiu l,
vivre vieu x a trăi cît lum eâ; a trăi pîn ă la adînei bătrîneţe.
vogue la galère! fie ce-o fi!
voguer à pleines voiles (f i g. ) a-i suvîde norocul.
voici de quoi il retourne ( f a m . ) ia tă despre ce e v o rb a; ia tă ce se petrece.
voies de fait acte de violenţă.
voilà de vos œuvres! ia t ă ce-ai fă c u t!; ia tă ce isprăvi ai făcut!
voilà lo chiendent ( f am. ) aici e buba; asla e buba.
voilà le liic aici e b u b a ; asta e buba.
voilà où cn sont les choses ia tă cum s ta u lucrurile.
voilà où j ’eti suis! ia tă u nd e am ajuns!
voilà pourquoi din această cauză; din acest m o tiv ; ia tă de ce.
voilà qui est parler! ( f a m . ) a sta zic şi eu vorbă!
voilà qui est unique! n-am mai pom enit aşa ceva!
voiler la vérité ( f a m . ) a ascunde ad evăru l sub oboroc,
voir à travers un brouillard a v edea ca prin ceaţă/ca p rinlr-o pîiu ă.
voir beau a v ed ea lucrurile în roz; a fi optimist,
voir ça par la fenêtre a se le găna în iluzii; a clădi pe nisip,
voir clair a se face lu m in ă în capul cuiva; a pricepe,
voir clair dans le jeu de qn. a descoperi jocul cuiva; a ghici intenţiile
cuiva.
voir clairement a vedea bine.
voir clair sous le bonnet de qu. a v ed ea un de bate cineva (fig .) : a ghici
intenţiile cuiva,
voir confusém ent v. voir trouble.
voir défiler les dragons (arg.) v. avoir les crocs.
voir de loin a av ea perspicacitate; a prevedea,
voir de quel bois qn. se chauffe a v edea de ce este în stare cineva; a
v ed ea ce-i poale pielea cuiva (f a m. ) .
voir de quel côté son pain est beurré v. flairer le vent.
voir de quel côté souffle le vent v. flairer le vent.
voir des anges nolets a v ed ea stele verzi,
voir du m êm e œ il a avea aceeaşi concepţie (cu cineva),
voir d ’un bon œil a v edea cu ociii bu ni; a privi favorabil,
voir d'un mauvais œil a nu privi cu ochi b un i; a privi cn ochi răi.
voir d’un œ il soc a privi n e p ă s ă to r; a privi cu ochi de piatră,
voir du pays a călători.
voir grand a v edea lucrurile în m are; a avea planuri ni avi,

326
voir la inorţ do près a da mîna en m o a rte a ; a vedea m o artea cir ochii.
voir large a avea vederi largi ; a nu avea prejudecăţi; a v edea lucrurile
în mare.
voir la vie en rose a vedea lucrurile/viaţa în roz; a fi optimist,
voir le lond du sac a p ă tr u n d e secretul unui lucru,
voir le jour a v edea lu m in a zilei; a se naşte.
voir les choses de haut a. a vedea lucrurile de sus; l). a privi cu seni­
n ă ta t e ; c. a avea idei generale despre lucruri,
voir les choses eu l'ace a ved ea lucrurile aşa cum sînt.
voir les rats (arg.) a av e a m an ia persecuţiei.
voir les talons de qn. a scăpa de p rez en ţa cuiva, a-1 v ed ea pleeînd.
voir loin a v ed ea lucrurile în p erspectivă; v. şi voir de loin.
voir rouge a-şi sări/a-şi ieşi din m inţi/d in fire; a se Tace foc şi p a ră ;
a t u n a şi a fulgera,
voir tous ses espoirs ïondre à vue (l’œ il a i se nărui to a te speranţele,
voir tout cu blanc a v e d e a lucrurile în roz.
voir tout en noir a v ed ea lu cru rile/to tu l în negru,
voir tout par scs yeux a nu se lăsa in fluenţat.
voir tout tourner a simţi că se învîrteşte p ă m în tu l cu tin e ; a avea
ameţeli.
voir trouble a v edea ceva necla r; a ved ea tulbure.
voir une chose de ses propres yeux a v edea u n lucru cu ochii săi.
voir un malade a consulta un bolnav.
voir venir le grain a prevedea o primejdie.
voir venir qn. avec scs gros sabots a v ed ea unde b a te cineva ( f i g. ) ;
vrei să mă duci la a p ă de c ă p ă s tru ? ; a ghici intenţiile cuiva,
voir venir qn. de loin v. voir venir qn. avec ses gros sabots.
vol de grand chem in f u r t la d ru m u l mare,
voler & ras de terre a zb ura ras cu păm întul.
voler au secours de la victoire v. arriver au Magnificat.
voler comme dans un bois a fu ra ca-n codru,
voler dans les plumes de qn. ( p o p . ) a se a ru n c a a su p ra cuiva,
voler de ses propres ailes a tră i pe picioarele sale; a c ă p ă ta /a prinde
aripi; a fi de sine s t ă t ă t o r ; a se descurca singur,
voler en éclats a se face ţă n d ă r i; a se face puzderie,
voleur à la tire h o ţ de buzunare,
voleur de grand chemin h o ţ de dru m u l mare,
vote à m ain levée v o t prin ridicare de mîini; v o t deschis,
voter la confiance a d a u n vo t de încredere.
vouer à l ’oubli a d a uitării; a trage o cruce/cu crucea peste ceva; a
pune ceva la dosar; a a tîrn a /a lega/a pune ceva la ciochină; a strînge
de pe răboj ; a o lăsa m oartă-n cînepă.
vouer qn. aux gémonies a da pe cineva de ruşine; a aru n ca a n a te m a
asu p ra cuiva.
vouloir avaler/manger qn. tout cru ( f am. ) a fi furios pe cineva, a voi
să-l m ănînce de viu.
vouloir décroclier/prendre la lune (avec ses dents) a încerca m area cu
degetul; a prinde iepurele cu carul; a lu a /a prinde foc cu gura.
vouloir en remontrer aux autres a scoale flăcări pe nas.
vouloir être à cent pieds sous terre a-i veni să intre în p ă m în t de ruşine,
vouloir mal de mort à qn. a urî pe cineva de moarte,
vouloir rentrer sous terre a-i veni s ă intre în p ă m în t de ruşine,
vouloir tirer des pets d’un âue mort (pop. ) a prinde iepurele cu carul.

327
vous aurez de mes nouvelles! o s ă mai auzi ţ i vui do m i n e ! ; ne mai
i n l i l n t m n o ü ; v- o l ac eu!
vous ave* fuit de la belle besogne! (ir .) f r u m o a s a i s p r a v ă ai f ă cu i , ni mi c
d e zis!
vous descendez & la prochaineî c o b or î ţ i la p r i m a ?
vous d llesï p o f t i m ?
vous Ctes sur mes (ablettes te-am insemnaL la catastif,
vous me la baillez belle/bonne! vrei s ă m ă duci! (fa m .) .
vous ine la faites à l’oseille! (p o p .) vrei să m ă ducii (f a m .) .
vous m ’en dire* tuni! ( f a m . ) nu m ă mai mir de nimic!
vous n ’auriez pas donné un liard do m a peau ( f a m .) nu credeam că
o să mai scap (de boală),
vous ne l ’emporterez pas en paradis ţi-o plătesc eu.
vous n ’êtes pas le seul! nu eşti sing uru l!; mai sîn t şi alţii ca tine!
vous n ’êtes qu’un eliien galeux! nu eşti b un de ni’mie!
vous nous enterrerez tous o s ă ne îngropi pe toţi.
vous n ’y êtes pas du tout te înşeli am arn ic; nu ţi-o fasolea fia rlă (po p .).
vous perdez votre vent îţi răceşti g u ra degeaba,
vous pouvez toujours courir! n-ai decît!
vous voilà dans un bel état! în ce liai eşti!; bine-ai mai ajuns!
vous y êtes? pricepi?
voyager à l’œ il/eu lapin ( f a m . ) a merge cu naşul; a călători pe blat.
voyager de compagnie a călători îm preună,
vrai de vrai (p o p .) perfect ad ev ăra t!
(avoir) vu le loup ( f a m . ) a sări pîrleazul; a sparge nuca.
vu que de vreme ce; din m o m en t ce; av înd în vedere că; în lru cît;
cünsiderîiid c i.
y

y aller bon poids/bon cœur/bon argent ( f a m . ) a proceda cinstit,,

y aller carrément ( f a m. ) a merge d rep t la ţ i n t ă ; a nu merge pe ocolite,
y aller de ce pas ( f a m . ) a se duce glon f/intins/in tr-u n suTlet.
y aller de sa vie a fi în joc v iaţa.
y aller de son pallas (arg.) a-i merge g u ra ca o m o ară hodorogită,
y aller de son pied léger a merge pe jos/apostoleşle.
y aller du cigare (arg.) a fi în joc v iata,
y aller (un peu) fort a merge prea d ep arte ; a sări peste cal.
y nller Iraneo ( p o p . ) a merge d rep t la ţ i n t ă ; a n u merge pe ocolite,
y aller m ollo/m ou ( f a m . ) a. a se lăsa pe tîn ja lă; b. a proceda fără b r u ­
ta litate, fă r ă violenţă,
y aller rondement a acţio na pe faţă , fără rezerve,
y aller tout droit/directement a se duce g lon ţ/intins/înfr-u n suflet,
y a pas m èche ( pop. ) nu e chip; e peste p o ate; e cu n ep u tin ţă ,
y avoir déjà été pris a fi S ta n P ă ţitu l,
y avoir des m ille et de.s cents (p o p . ) a ploua cu bani.
y avoir un os v. donner dans un guêpier.
y couper a evita.
y en «voir à la douzaine ( f a m . ) a se găsi cu carul.
y entrer comm e dans du beurre a in tra ca-n brinză.
y être pour qch. a av ea o parte de răspundere.
yeux battus ochi încercănaţi.
yeux de lynx ochi de v u ltu r/d e pisică.
y laisser des plumes a suferi o pierdere m are (de bani).
y laisser sa peau a-şi lăsa pielea pe undeva.
y laisser scs bottes/ses chausses/ses houseaiix/scs os a-i putrezi/a-i
ră m îne oasele pe u n d e v a ; a le p ă d a papucii,
y mettre du sien a. a contribui cu bani la ceva; b. a face sacrificii p e n ­
tru cauză,
y mettre le prix a plăti cît face.
y mettre les quatre doigts et le pouce ( f a m . ) a apuc a cu lăcomie; a
lua cu aniindouă mîinile.
y mettre un bouchon (pop. ) a n u zice nici cîrc/nici miau/nici pis;
a-şi stăpini/a-şi ţine limba.

329
y passer a. a se s u p u n e ; a accepta; b. v . aller à Crevant.
y perdre ses pas a sc osteni în z adar; a se căzni/a se străd u i degeaba;
a se tru d i degeaba; a se obosi de p om ană,
y perdre son latin ( f am. ) a nu mai înţelege nimic,
y regarder à deux fois a. a nu se g răbi; b. a Ii eu ochii-n p a tr u ; a fi
nu m ai ochi.
y rester ( f am. ) v. aller à Crevant.
y tenir a nu se da b ă tu t.