Proiect de lecţie

Propunător: Szollos Marta

Data: 02-14.11.2015
Clasa: a X-a A, B, C
Obiectul: Psihologie
Subiectul lecţiei: Gândirea – proces cognitiv superior
Obiectivul fundamental:
a) Sistematizarea cunoştinţelor referitoare la gândire;
b) Însuşirea şi utilizarea corectă a limbajului psihologic;

Obiective operaţionale:
Elevii vor fi capabili:
O1 – să argumenteze calitatea gândirii de proces psihic central;
O2 – să utilizeze corect concepte specifice procesului gândirii (analiza,
sinteza, comparaţia, abstractizarea etc.);
O3 – să identifice modalităţile de operare ale gândirii în contexte variate;
O4 – să exemplifice strategiile algoritmice şi procedeele euristice prin
activităţi cunoscute;
O5 – să realizeze corelaţii între formarea noţiunilor, învăţarea cognitivă şi
rezolvarea de probleme;
O6 – să aprecieze importanţa cunoştinţelor de psihologie în domeniul
gândirii pentru desfăşurarea activităţii umane.

Tipul lecţiei: lecţie de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor

Metode şi procedee didactice:

- conversaţia examinatoare, exerciţiul, problematizarea, explicaţia,
conversaţia euristică;

Mijloace de învăţământ:
- fişe de muncă independentă, planşe.

Material bibliografic:
Cosmovici, A., Psihologie generală, Ed. Polirom, Iaşi, 1996;
Zlate, M., Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi
1999.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Ob.
Strategii Evaluarea
Secvenţele lecţiei operaţi- Conţinutul lecţiei
didactice rezultatelor
onale
1. Captarea  Elevii sunt provocaţi să analizeze cum ar fi viaţa omului în absenţa conversaţia Capacitatea de
atenţiei elevilor gândirii? euristică, a evidenţia
O1  Cum s-ar desfăşura celelalte procese psihice cognitive fără faptul că
coordonarea gândirii? problematizarea activitatea
umană depinde
de gândire.
2. Recapitularea  Răspunzând la întrebările anterioare elevii subliniază calitatea
şi sistematizarea gândirii, de proces psihic central. conversaţia
cunoştinţelor O1  Plecând de la definiţia gândirii: euristică,
„proces cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care. Prin
intermediul abstractizării şi generalizării coordonate în acţiuni mentale,
extrage şi prelucrează informaţii despre relaţiile categoriale şi determinative
în forma conceptelor, judecăţilor şi raţionamentelor.”
- sunt identificate modalităţile de operare ale gândirii:

 Analiza şi sinteza superioară – operaţii ale gândirii prin care se Capacitatea de

realizează în plan mental, cu ajutorul simbolismului verbal, a preciza, a
descompuneri, separări, disocieri ale unor obiecte şi fenomene în părţi explicaţia enumera şi a
componente şi apoi reunirea lor, uneori după o altă schemă, cu scopul descrie
generării de informaţii noi. modalităţile de
 Exerciţiu: Analizaţi subiectul propoziţiei următoare: operare ale
O2 Copacul era prea bătrân şi plin de omizi. exerciţiul, gândirii.
Daţi exemple de propoziţii în care substantivul care are rol de subiect
în propoziţia de mai sus, să îndeplinească funcţia de complement
circumstanţial de loc.

15
 de ex. Mihăiţă stătea în faţa copacului. (conform fişei 1)
 Comparaţia este operaţia gândirii prin care alăturăm în plan mental
două sau mai multe obiecte cu scopul stabilirii asemănărilor şi
deosebirilor.
 Exerciţiu: Stabiliţi asemănările şi deosebirile dintre percepţii şi conversaţia
reprezentări. (conform fişei 1) examinatoare,

 Abstractizarea este operaţia predominant analitică, prin care

O3 gândirea, acţionând maximal selectiv, pozitiv şi negativ, trece de la
aparenţă la esenţă, de la variabil la invariabil, de la concret la abstract.
 Exerciţiu: Conform exerciţiului 3 din fişa 1, notaţi în tabel
caracteristicile concrete şi cele abstracte - referitoare la funcţia de
înmulţire, a plantei respective.

 Generalizarea este operaţia gândirii dominant sintetică prin care

însuşirile esenţiale şi generale sunt reunite într-un model informaţional
unic, menit să definească o clasă, o categorie de obiecte, fenomene,
relaţii. Modelul informaţional la care s-a ajuns astfel, este extins şi la alte problematizarea
obiecte care nu au făcut parte din inducţia iniţială.
 Exerciţiu: Daţi exemple de conifere. Desprindeţi modelul
informaţional prin care aţi inclus aceste plante în clasa conifere. exerciţiul,

Capacitatea de
 În organizarea operaţiilor intelectuale intervin următoarele formule şi
a preciza şi a
strategii:
descrie
 Algoritmica – este strategia gândirii ce utilizează algoritmi.
formule şi
Algoritmii sunt serii strict ordonate de operaţii ce intervin succesiv până
strategii ce
se ajunge la îndeplinirea unei sarcini. Ei sunt structuri operaţionale
intervin în
standardizate ce conduc cu certitudine la soluţii.
O4 organizarea
operaţiilor

16
  Euristica - este disciplina ce reuneşte procedee menite să intelectuale
conducă la descoperire şi invenţie. Euristica suscită producţia intelectuală
divergentă, utilizează sisteme operaţionale plastice şi deschise, cuprinde
procedee de elaborare a ipotezelor şi de testare eficientă a acestora.
 Exerciţiu: Daţi exemple de două strategii algoritmice şi de două
procedee euristice.

 Forme de manifestare cognitivă:

 Noţiunea este o condensare selectivă sau integrare de informaţii
O5 despre însuşirile generale şi esenţiale ale anumitor clase de obiecte,
fenomene, relaţii. Noţiunile se formează în condiţiile dezvoltării psihice
şi intelectuale, a operaţiilor de generalizare şi abstractizare, prin conversaţia
integrarea şi modelarea socio-culturală. examinatoare, Capacitatea de
a preciza şi a
 Învăţarea cognitivă este o formă a învăţării şcolare prin care se descrie formele
însuşesc cunoştinţele şi operaţiile intelectuale corespunzătoare obiectelor de manifestare
de studiu. În procesul învăţării cognitive au loc: cognitivă
- formarea conceptelor şi sistemelor de concepte;
- trecerea de la conceptele empirice la cele ştiinţifice;
- dezvoltarea operaţiilor gândirii.

 Înţelegerea este o formă de manifestare a gândirii, latura ei

funcţională permanentă, prin care se realizează decodificarea semantică a
obiectelor, fenomenelor şi acţiunilor prezentate prin raportarea lor la
fondul de cunoştinţe acumulate şi sistematizate.
 Formele înţelegerii:
- înţelegerea spontană;
- înţelegerea discursivă.
O6

17
 Rezolvarea problemelor – cuprinde trei structuri:
Problema – este un obstacol cognitiv în relaţiile dintre subiect şi lumea sa. conversaţia
Situaţia problematică – reprezintă neconcordanţa dintre mijloace şi scopuri. examinatoare,
Demersul rezolutiv – constă în asumarea sarcinii de depăşire a obstacolului
cognitiv.
Strategii de rezolvare a problemelor:
- anticipativ-exploratorii;
- anticipativ-rezolutive;
- executive.

Exerciţiu: a) Formulaţi probleme pentru următoarea situaţie: problematizarea

Sunteţi telefonat de un bun prieten care vă roagă să treceţi pe la el pentru a-l
ajuta într-o chestiune. Când ajungeţi la el acasă acesta nu răspunde.
b) Emiteţi soluţii pentru următoarea problemă:
Mergeţi să vă întâlniţi cu un prieten însă v-aţi agăţat cămaşa în mijlocul de
transport şi aceasta s-a rupt.
3. Aprecieri şi  Pe parcursul ore sunt apreciate răspunsurile elevilor. Sunt întărite
concluzii răspunsurile bune iar cele eronate sunt corectate.
 Se intervine cu explicaţii suplimentare în cazul în care se constată că
elevii au dificultăţi în înţelegerea unor noţiuni sau în rezolvarea unor conversaţia
O6 exerciţii.
 La finalul orei sunt formulate aprecieri generale cu privire la modul
în care elevii au realizat sarcinile propuse şi asupra nivelului de
asimilare a cunoştinţelor.
 Tot acum, sunt formulate concluzii şi recomandări pentru pregătirea
evaluării.

18
19
FIŞA 1
Gândirea – proces cognitiv superior
Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor

Exerciţii aplicative:
1) Analizaţi subiectul propoziţiei următoare:
Copacul era prea bătrân şi plin de omizi.
Daţi exemple de propoziţii în care substantivul care are rol de subiect în
propoziţia de mai sus, să îndeplinească funcţia de complement circumstanţial de loc.
2) Stabiliţi asemănările şi deosebirile dintre percepţii şi reprezentări.
Percepţii/ Reprezentări
Asemănări

Deosebiri

3) Notaţi în tabel caracteristicile concrete şi cele abstracte - referitoare la funcţia de

înmulţire, a plantei din imagine.

Caracteristici Caracteristici
concrete abstracte - referitoare
la funcţia de
înmulţire

4) Formulaţi probleme pentru următoarea situaţie:

Sunteţi telefonat de un bun prieten care vă roagă să treceţi pe la el pentru a-l ajuta
într-o chestiune. Când ajungeţi la el acasă acesta nu răspunde.

5) Emiteţi soluţii pentru următoarea problemă:

Mergeţi să vă întâlniţi cu un prieten însă v-aţi agăţat cămaşa în mijlocul de
transport şi aceasta s-a rupt.

20