Вы находитесь на странице: 1из 36

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

SISTEM DE MANAGEMENT AL SIGURANŢEI ALIMENTULUI – INSTRUMENT PENTRU


CREŞTEREA CREDIBILITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE ROMÂNEŞTI PE PIAŢA
EUROPEANĂ
FOOD SAFETY MANAGEMENT SYSTEM – GROWING INSTRUMENT FOR ROMANIAN
FOOD PRODUCT CREDIBILITY ON THE EUROPEAN MARKET
Olimpia VOROVENCI, Alexandru GREABU, Mihaela VOROVENCI

Food safety is related to the presence of food-borne hazards in food at the point of consumption (intake by the consumer).
As the introduction of food safety hazards can occur at any stage of the food chain, adequate control throughout the food
chain is essential. Thus, food safety is ensured through the combined efforts of all the parties participating in the food
chain.
Organizations within the food chain range from feed producers and primary producers through food manufacturers,
transport and storage operators and subcontractors to retail and food service outlets (together with inter-related or-
ganizations such as producers of equipment, packaging material, cleaning agents, additives and ingredients). Service
providers are also included.
Food safety management system combines the following generally recognized key elements to ensure food safety along
the food chain, up to the point of final consumption:
— interactive communication;
— system management;
— prerequisite programmes;
— HACCP principles
Key words: food chain, food safety, food safety management system, European market, Codex Alimentarius, HACCP
Deschiderea României către pieţele exterioare în trol care să asigure siguranţa şi calitatea produselor
cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi participa- alimentare româneşti. Din aceste motive se consideră
rea cu produse de calitate pe piaţa europeană conduc că este necesară schimbarea actualelor sisteme de con-
la necesitatea adaptării la exigenţele internaţionale şi trol al calităţii din întreprinderile agricole româneşti şi
europene cu privire la sistemele de siguranţă şi calitate înlocuirea lor cu sisteme moderne GAP, GMPs, HACCP,
a alimentelor. România are nevoie de programe de con- QMS şi FSMS „Sistemul de management al siguran-
ţei alimentului”.
Implementarea unor asemenea sisteme trebuie re-
alizată în contextul în care agricultura nu este numai
o ramură producătoare de produse agroalimentare şi
profit, ea este şi un mod de viaţă, iar spaţiul rural nu este
numai un spaţiu economic ci, mai întâi, este un mediu
de viaţă, cu implicaţii profunde asupra unei naţiuni.
În acest context, se ridică câteva întrebări. Iată-le pe
cele mai incitante:
• Ce fel de agricultură trebuie să se facă în Româ-
nia, pentru ce fel de viitor social şi economic al ţării?
• Ce fel de agricultură, pentru ce fel de mediu
înconjurător?

Martie 2008 • Standardizarea  


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
• Ce fel de structuri agricole, pentru a le face igienică dată de nivelul conţinutului în substanţe toxi-
comparabile şi competitive cu cele vest-europene? ce sau în microorganisme patogene care, prin consum,
• Ce fel de politici de standardizare şi calita- pot afecta sănătatea consumatorului.
te, pentru ce fel de pieţe ne orientăm produsele şi Oamenii au dreptul să se aştepte ca hrana pe care
serviciile? o consumă să fie sigură şi adecvată consumului. Îmbol-
• Ce fel de politici rurale trebuie să promoveze năvirea şi prejudiciile cauzate de alimente sunt neplă-
România pentru a deveni compatibile cu cele din Uniu- cute, în cel mai rău caz acestea pot fi fatale. Există, de
nea Europeană? asemenea, şi alte consecinţe ca izbucnirea unor epide-
Considerăm că o mai bună cunoaştere a satului şi mii provocate de consumarea unor alimente care pot
a spaţiului rural românesc în ansamblu şi o rezolvare afecta comerţul şi turismul şi pot duce la pierderea
adecvată a problemelor sale capitale, dacă nu s-au pu- câştigurilor, la şomaj şi litigii. Alterarea alimentelor în-
tut face până acum, constituie imperativul prezentului seamnă risipă, este costisitoare şi poate afecta nefavo-
şi al viitorului, problemele economice şi sociale, îndeo- rabil comerţul şi încrederea consumatorului.
sebi chestiunea sărăciei rurale, cer urgente soluţii pen- Comerţul internaţional cu produse alimentare este
tru rezolvarea lor. în creştere, aduce importante beneficii sociale şi eco-
Creşterea venitului pe locuitorul agricol, a aportu- nomice, iar aceasta face ca îmbolnăvirea să se răspân-
lui agriculturii la formarea PIB, la sporirea consumului dească mai uşor în lume. De asemenea, alimentaţia a
alimentar intern şi a exportului agricol românesc, so- suferit modificări majore în multe ţări în cursul ultime-
luţionarea pieţelor rurale pentru surplusul de forţă de lor două decenii şi de aceea au fost realizate noi tehnici
muncă agricolă ar contribui la ameliorarea situaţiei de producţie, preparare şi distribuire. Controlul igie-
economice a populaţiei ţărăneşti, la redresarea econo- nic este vital, pentru evitarea consecinţelor nefaste ale
miei generale a ţării. epidemiilor şi prejudiciilor provocate de alimentele al-
Reforma de ansamblu a României nu poate fi făcută terate asupra sănătăţii umane şi, de asemenea, asupra
decât cu oameni capabili de a gândi şi acţiona în spiri- economiei. Toţi, inclusiv fermierii şi cultivatorii, produ-
tul valorilor europene. Reforma economică, socială, po- cătorii şi prelucrătorii, cei care comercializează şi distri-
litică şi, înainte de toate, cea morală nu pot fi realizate buie alimente, cât şi consumatorii, au responsabilitatea
fără reforma economică, educaţională, instituţională şi de a asigura condiţiile unor alimente sigure şi adecvate
legislativă. consumului.

Alimentul este un produs în stare naturală sau pre- Calitatea igienică a alimentului, denumită în ter-
lucrat, care conţine substanţe nutritive necesare orga- meni generici „siguranţa alimentului”, este realizată de
nismului uman şi se foloseşte pentru întreţinerea acti- întreg setul de măsuri de asigurare a condiţiilor nece-
vităţii vitale a organismului. sare ca alimentul:
Alimentul asigură şi menţine viaţa şi sănătatea, re- • să nu sufere degradări fizice, fizico-chimice,
face şi menţine capacitatea de muncă a omului ca prin- biochimice, microbiologice care să afecteze calitatea
cipalul factor activ în dezvoltarea societăţii. igienică a acestuia;
Alimentul, prin ansamblul proprietăţilor sale, prin • să nu conţină specii de microorganisme, aditivi,
auxiliari tehnologici, contaminanţi peste limitele
componentele chimice, biochimice, plastice şi energe-
admise prin reglementările legale şi standarde;
tice, satisface prin consumul lui cerinţele fiziologice de • să nu fie infestat cu insecte şi paraziţi şi
nutriţie ale organismului uman. • să nu-şi piardă calitatea nutriţională şi organoleptică
Pentru a nu fi dăunător organismului, alimentul, pe prin degradările menţionate pentru a deveni
lângă calitate nutriţională trebuie să aibă şi o calitate vătămător organismului uman.

Siguranţa alimentului se realizează printr-un pro-


gram de politici şi strategii naţionale de implementare
a măsurilor care vizează siguranţa alimentară şi prin
aceasta starea de sănătate a populaţiei.
Calitatea de întrebuinţare şi calitatea igienică a ali-
mentului se realizează printr-un ansamblu ordonat de
activităţi de supraveghere şi urmărire periodică şi per-
manentă a evoluţiei caracteristicilor esenţiale sau glo-
bale ale calităţii acestuia şi de determinare organizată a
stării lui de conformitate cu cerinţele specificate.
Punerea în aplicare a planului strategic naţional
de siguranţă alimentară şi implementarea acestuia se

  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
realizează de către instituţii sau organizaţii competente ducerea pericolelor de natură alimentară poate să apa-
care îşi desfăşoară activităţile de urmărire permanentă a ră în orice etapă a lanţului alimentar, controlul adecvat
evoluţiei caracteristicilor esenţiale sau totale – calitatea pe tot parcursul lanţului alimentar este esenţial. Astfel,
totală – ale alimentului în raport cu referenţialele date siguranţa alimentului este asigurată prin efortul combi-
(standard, reglementare, cod, ghid etc.), activităţi care nat al tuturor părţilor participante la lanţul alimentar.
se desfăşoară în domeniile specifice de producţie, pro- Organizaţiile din lanţul alimentar variază de la pro-
cesare şi comercializare a produselor agroalimentare. ducătorii de furaje şi producătorii primari, până la pro-
Aceste organizaţii sau instituţii funcţionează la ni- ducătorii de alimente, operatorii de transport şi depo-
vel naţional, central şi teritorial, sub coordonarea direc- zitare şi subcontractanţi pentru magazinele de vânzare
tă a guvernelor şi colaborează strâns cu ministerele, cu cu amănuntul şi depozitele alimentare (împreună cu
organismele administraţiei publice, respectiv cu orga- organizaţiile conexe cum ar fi: producătorii de echi-
nizaţiile neguvernamentale implicate sau implicabile pamente, materiale de ambalare, agenţi de curăţenie,
în realizarea, comercializarea şi utilizarea alimentelor, aditivi şi ingrediente). De asemenea, sunt incluşi şi fur-
inclusiv în asigurarea calităţii acestora şi în impactul ali- nizorii de servicii.
mentaţiei în nutriţia şi sănătatea populaţiei. Pentru a asigura siguranţa alimentelor pe tot parcur-
Prin atribuţiile şi responsabilităţile lor, aceste or- sul lanţului alimentar, până în momentul consumului fi-
ganizaţii pun în aplicare şi realizează supravegherea şi nal, trebuie implementat un sistem de management al
controlul alimentului pornind de la producţia primară, siguranţei alimentelor, care combină elementele-cheie
până la comercializarea şi introducerea pe piaţă a pro- în lanţul alimentar, şi anume :
dusului agroalimentar. - comunicare interactivă;
În acest sistem de continuă supraveghere, inspec- - sistem de management;
ţie şi control pe întreg lanţul de realizare a alimentului, - programe preliminare;
se asigură o protecţie continuă a consumatorului şi a - principii HACCP.
sănătăţii acestuia.
Punerea în funcţiune a unui asemenea sistem la Comunicarea interactivă este esenţială pentru a
nivel naţional asigură un comerţ cu produse de calita- asigura că toate pericolele semnificative pentru sigu-
te, cu o calitate igienică corespunzătoare (sănătoase) ranţa alimentului sunt identificate şi controlate adec-
şi cu o recunoaştere a exporturilor de produse agroa- vat în fiecare etapă din lanţul alimentar. Aceasta impli-
limentare sigure pentru protecţia consumatorului de că comunicarea între organizaţiile atât din amonte, cât
pretutindeni. şi din aval pe lanţul alimentar.
Realizarea acestui deziderat la nivel naţional este Obiectivul comunicării externe este de a schimba
posibilă prin adoptarea şi implementarea documente- informaţii în scopul de a se asigura că orice pericol rele-
lor CODEX pentru construirea unui sistem de inspecţie vant este controlat într-o etapă a lanţului alimentar, de
şi control a produselor înainte de a fi introduse pe pia- exemplu prin interacţiune:
ţă, sistem echivalent cu sistemele europene şi din alte a) în amonte şi în aval pe lanţul alimentar pentru
regiuni, care să opereze cu standarde, coduri şi ghiduri pericolele pentru siguranţa alimentului care nu pot fi
echivalente pentru a se asigura un comerţ sigur, recu- controlate de organizaţie şi care, în consecinţă, trebuie
noscut şi eficient. să fie controlate în alte etape ale lanţului alimentar;
Realizarea unor sisteme de inspecţie şi certificare b) cu clienţii, ca bază pentru acceptarea reciprocă a
echivalente în domeniul produselor agroalimentare şi nivelului de siguranţă a alimentului cerut (de client);
implementarea acestora vor conduce la eliminarea ele- c) cu autorităţile legale şi de reglementare şi alte
mentelor de risc care apar în sistemul de comercializare organizaţii.
actual. Comunicarea externă este metoda prin care orga-
Protejarea consumatorului faţă de riscurile degradării nizaţia şi organizaţia externă, de comun acord, pe bază
sănătăţii, prin achiziţionarea de produse alimentare ne- de contract sau prin alte mijloace, convin asupra nive-
conforme cu standardele şi reglementările privind alimen- lului de siguranţă a alimentului necesar şi asupra capa-
tele, se realizează prin promovarea responsabilităţilor ce cităţii de îndeplinire a cerinţelor convenite.
revin tuturor factorilor care participă la asigurarea calităţii Trebuie stabilite canale de comunicare cu autorită-
igienice, a calităţii nutriţionale, a caracteristicilor organo- ţile legale şi de reglementare şi cu alte organizaţii, ca
leptice specifice, a stării igienico-sanitare şi a calităţii de bază pentru asigurarea acceptului public al nivelului de
întrebuinţare a alimentului. siguranţă a alimentului şi pentru asigurarea încrederii
în organizaţie.
Siguranţa alimentelor este legată de prezenţa pe- Comunicarea cu clienţii şi furnizorii despre perico-
ricolelor de origine alimentară în alimente în momentul lele identificate şi măsurile de control va ajuta la cla-
consumului (ingerat de consumator). Deoarece intro- rificarea cerinţelor clientului şi furnizorului în ceea ce

Martie 2008 • Standardizarea  


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
priveşte fezabilitatea şi necesitatea acestor măsuri şi mentare, apariţiei de pericole pentru siguranţa alimen-
impactul acestora asupra produsului finit. telor noi şi neaşteptate, precum şi a metodelor de con-
Pentru a se asigura că pe întreg lanţul alimentar trol a acestor pericole.
sunt disponibile suficiente informaţii referitoare la pro- Pentru a menţine eficacitatea sistemului de mana-
blemele legate de siguranţa alimentului, organizaţia gement al siguranţei alimentului, organizaţia trebuie
trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină să se asigure că informarea echipei de siguranţa ali-
măsuri eficace de comunicare externă cu: mentului se efectuează în timp util asupra modificări-
a) furnizorii şi contractanţii; lor, incluzând, cel puţin următoarele:
b) clienţii sau consumatorii, în special în legătură a) produse sau produse noi;
cu informaţiile privind produsul (incluzând instrucţiuni b) materii prime, ingrediente şi servicii;
privind modul de utilizare, cerinţe speciale pentru de- c) sisteme şi echipamente de producţie;
pozitare şi, dacă este cazul, durata de păstrare), solici- d) spaţii pentru producţie, amplasarea echipamen-
tările, contractele sau cererile de ofertă sau comenzile telor, mediul înconjurător;
inclusiv amendamentele la acestea şi răspunsul consu- e) programe de curăţenie şi igienizare;
matorului, inclusiv reclamaţiile acestora; f ) sisteme de ambalare, depozitare şi distribuţie;
c) autorităţile legale şi de reglementare; g) nivelurile de calificare a personalului şi/sau alo-
d) cu alte organizaţii care au un impact asupra, sau carea responsabilităţilor şi autorizărilor;
vor fi afectate de, eficacitatea sau actualizarea sistemu-
lui de management al siguranţei alimentului.
Astfel, prin comunicare trebuie să se furnizeze in-
formaţii referitoare la aspectele siguranţei alimentului
legate de produsele organizaţiei, care pot fi relevante
pentru alte organizaţii din lanţul alimentar. Aceasta se
aplică în special la pericolele cunoscute pentru sigu-
ranţa alimentului care trebuie să fie controlate de alte
organizaţii din lanţul alimentar. Trebuie păstrate înre-
gistrările comunicărilor.
Cerinţele de siguranţă a alimentului, ale autorităţi-
lor, legale şi de reglementare şi cele ale consumatorilor
trebuie să fie disponibile.
Personalul desemnat trebuie să aibă definite res-
ponsabilitatea şi autoritatea de a comunica extern ori-
ce informaţie privind siguranţa alimentului. Informaţiile
obţinute prin comunicare externă trebuie să fie incluse Fig.1
ca elemente de intrare pentru actualizarea sistemului
şi analiza managementului într-un sistem de siguranţă h) cerinţe legale şi de reglementare;
alimentară. i) cunoştinţe referitoare la pericolele pentru sigu-
Organizaţia trebuie să stabilească, să implemente- ranţa alimentului şi la măsurile de control;
ze şi să menţină măsuri eficace pentru comunicarea j) cerinţe ale clienţilor, ale sectorului şi alte cerinţe
internă cu personalul legat de aspectele care au un im- pe care le sesizează organizaţia;
pact asupra siguranţei alimentului. k) solicitări relevante din partea părţilor externe
Sistemul de comunicare internă al organizaţiei tre- interesate;
buie să asigure că întreg personalul implicat în diferite l) reclamaţii care indică pericole pentru siguranţa
operaţiuni şi proceduri are la dispoziţie informaţii sufi- alimentului asociate cu produsul;
ciente şi relevante. Conducătorul echipei de siguranţă m) alte situaţii care au impact asupra siguranţei
a alimentului are un rol important în domeniul comu- alimentului.
nicării interne a problemelor de siguranţă a alimentelor Echipa de siguranţă a alimentului trebuie să se asi-
în cadrul organizaţiei. gure că aceste informaţii sunt incluse în actualizarea
În cadrul organizaţiei, comunicarea cu personalul sistemului de management al siguranţei alimentului.
trebuie să fie realizată în mod clar şi la timp privind: Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se asi-
dezvoltarea şi lansarea de produse noi, modificări pre- gure că informaţiile relevante sunt incluse ca elemente
conizate ale materiilor prime şi ingredientelor, în sis- de intrare ale analizei efectuate de management.
temul de producţie sau al proceselor, şi/sau clienţii şi Este esenţială recunoaşterea rolului organizaţiei
cerinţele acestora. Trebuie acordată atenţie în special şi poziţiei acesteia în lanţul alimentar, pentru a asigu-
comunicării modificărilor cerinţelor legale şi de regle- ra o comunicare interactivă eficientă pe tot parcursul

  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
lanţului, cu scopul de a furniza consumatorului final re, ca în cazul progreselor realizate în design-ul echipa-
produse alimentare sigure. Un exemplu de canale de mentelor, al procedurilor de prelucrare sau al dezvoltă-
comunicare între părţile interesate din lanţul alimentar rilor tehnologice.
este prezentat în Figura 1. HACCP se aplică pe întreg lanţul alimentar cu înce-
pere de la producţia primară, până la consumul final
Sistemele de management al siguranţei alimente- de produse alimentare, iar implementarea lui poate fi
lor sunt stabilite, aplicate şi actualizate în cadrul unui bazată pe dovezi ştiinţifice şi pe efectul riscurilor asu-
sistem de management structurat şi încorporat în ac- pra sănătăţii omului. Ca şi asigurarea securităţii alimen-
tivităţile generale de management ale organizaţiei. tului, implementarea HACCP poate oferi alte beneficii
Aceasta conferă beneficiu maxim organizaţiei şi părţi- semnificative. În plus, aplicarea sistemelor HACCP poa-
lor interesate. Corelarea unui sistem de management te facilita verificarea de către autorităţi şi poate promo-
al siguranţei alimentului cu un sistem de management va comerţul internaţional prin mărirea încrederii în se-
al calităţii creşte credibilitatea companiei din punct de curitatea alimentului.
vedere al capabilităţii acesteia de a furniza consecvent
produse sigure şi de calitate conform cu cerinţele spe- Aplicarea cu succes a HACCP presupune angajarea
cificate în specificaţiile de produs final. totală şi implicarea managementului şi a forţei de muncă.
Implementarea sistemului de management al sigu- Aceasta presupune, de asemenea, abordarea multidis-
ranţei alimentului poate fi realizată independent de alte ciplinară; această abordare multidisciplinară trebuie să
sisteme de management sau poate fi aliniată sau inte- cuprindă, când este cazul, expertiză în domeniile agrono-
grată în sistemele de management existente în organi- miei, sănătăţii veterinare, producţiei, microbiologiei, medi-
zaţie. Pentru a creşte credibilitatea şi pentru a rămâne cinei, sănătăţii publice, tehnologiei alimentare, protecţiei
competitiv într-un sistem concurenţial, aceste sisteme mediului, chimiei şi ingineriei, conform studiului particu-
de management al siguranţei alimentului trebuie să fie lar. Aplicarea HACCP este compatibilă cu implementarea
în conformitate cu cerinţele specificate în standardele sistemelor de management al calităţii, aşa cum este seria
europene şi internaţionale. SR EN ISO 9000 şi de management al securităţii alimen-
Sistemul de management al siguranţei alimentului tului în cadrul unor asemenea sisteme, aşa cum este seria
integrează principiile şi etapele de aplicare a sistemu- SR EN ISO 22000.
lui HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points)
[Analiza Pericolelor şi a Punctelor Critice de Control], Programe Preliminare care se referă la următoare-
cu programele preliminare (PRP) şi cu comunicarea in- le aspecte:
teractivă pe întreg parcursul lanţului alimentar.
Standardele care ajută la implementarea sisteme- Primirea, depozitarea şi livrarea de materii prime
lor de siguranţă alimentară sunt elaborate de Comisia şi produse de calitate specificată şi depozitarea lor în
Codex Alimentarius şi au fost adoptate în România condiţii sanitare şi de mediu adecvate, cum ar fi umidi-
în standardele: SR 13462-1: 2001; SR 13462-2: 2002 şi tatea şi temperatura, care să asigure securitatea şi sănă-
SR 13462 -3: 2002. tatea acestora.
Standardul SR 13462-1 urmăreşte lanţul alimentar Trasabilitatea şi rechemarea trebuie asigurate
de la faza primară de producere, până la cea finală, când prin:
ajunge la consumator, şi stabileşte condiţiile necesare  lotizarea materiilor prime şi a produselor:
de igienă, în vederea producerii unui aliment sigur şi  trasabilitate în sistem;
adecvat consumului. Acest standard oferă structura  sistem de rechemare.
liniei de bază pentru alte coduri specifice aplicabile la Controlul dăunătorilor trebuie asigurat prin:
sectoare diferite.  programe eficace de control al dăunătorilor;
Aceste coduri specifice şi indicaţii trebuie citite îm-  igienă personală;
preună cu acest standard, cu Sistemul de analiză a ris-  GMP;
cului (HACCP) şi cu Indicaţiile de aplicare a acestuia,  proceduri de curăţenie şi igienizare;
redate în standardul SR 13462-2.  securitatea muncii.
Sistemul HACCP, descris în standardul SR 13462 -2, este Controlul chimic trebuie asigurat prin:
bazat ştiinţific şi redă modul de identificare a riscurilor Proceduri documentate pentru separarea şi utili-
specifice şi măsurile pentru controlul lor, în scopul asi- zarea adecvată a substanţelor chimice de natură neali-
gurării siguranţei alimentului. mentară utilizate atât în interiorul, cât şi în proximitatea
HACCP este un instrument de evaluare a riscurilor locaţiei pentru:
şi de stabilire a sistemelor de control care se bazează • materiale chimice pentru curăţenie;
mai curând pe prevenirea decât pe testarea produsului • pesticide;
final. Orice sistem HACCP se poate adapta la schimba- • insecticide.

Martie 2008 • Standardizarea  


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
Echipamentul de producţie
• principii de proiectare sanitară; Sistemul HACCP are la bază şapte principii, şi
• programe documentate de mentenanţă anume:
preventivă; Principiul 1 – Coordonarea unei analize a riscului;
• programe documentate de etalonare. Principiul 2 – Determinarea Punctelor Critice de
Control (PCC);
Curăţenie şi igienizare Principiul 3 – Stabilirea limitei/limitelor critice;
Proceduri de curăţenie şi igienizare a echipamente- Principiul 4 – Stabilirea unui sistem de monitoriza-
lor şi facilităţilor - scrise şi respectate. re a controlului PCC;
Igienă personală Principiul 5 – Stabilirea acţiunilor corective care
• cerinţe de igienă personală pentru angajaţi şi trebuie aplicate când monitorizarea indică faptul că un
alte persoane; anumit PCC nu este sub control;
• facilităţi; Principiul 6 – Stabilirea procedeelor de verificare, pen-
• principii de proiectare sanitară; tru a confirma că sistemul HACCP funcţionează eficient;
• fluxul de producţie liniar. Principiul 7 – Stabilirea documentaţiei cu privire la
Controlul furnizorilor pentru a se asigura că: toate procedurile şi registrele corespunzătoare acestor
• furnizorii operează GMP şi programe de securi- principii şi aplicarea lor.
tate alimentară;
• furnizorii sunt verificaţi. Înainte de a aplica sistemul HACCP în sectoarele din
Specificaţii lanţul alimentar, se recomandă ca acestea să funcţio-
Specificaţii scrise pentru: neze conform Principiilor Generale Codex de Igienă a Ali-
• ingrediente; mentului, Codurilor Codex de Practică corespunzătoare
• produse; şi respectivei legislaţii referitoare la siguranţa alimentu-
• materiale de ambalare. lui. Managementul este necesar pentru implementarea
Siguranţa alimentului este în principal realizată unui sistem HACCP eficient. În timpul identificării riscu-
de controlul la sursă, design-ul produsului, controlul lui, al evaluării şi al operaţiilor ulterioare în conceperea
procesului şi aplicarea Practicilor Adecvate de Igienă şi aplicarea sistemelor HACCP, trebuie să se ia în con-
în timpul producţiei, prelucrării (inclusiv etichetarea), siderare impactul materiilor prime, al ingredientelor,
al manipulării, distribuirii, depozitării, comercializării, practicilor de obţinere a produselor alimentare, rolul
preparării şi utilizării alimentului, împreună cu aplica- proceselor de fabricaţie asupra controlului riscurilor,
rea sistemului HACCP. utilizării finale a produsului, categoriilor de consuma-
Această abordare preventivă oferă mai mult con- tori cărora le sunt destinate şi dovada epidemiologică
trol decât testarea microbiologică pentru că eficacita- raportată la securitatea produsului alimentar.
tea examinării microbiologice de evaluare a securităţii Aşa cum am descris mai sus, înainte de implemen-
alimentului este limitată. Îndrumarea, în vederea stabi- tarea HACCP este necesar să existe proceduri şi instruc-
lirii sistemelor bazate pe HACCP, este prezentată deta- tiuni specifice pentru implementarea şi dezvoltarea
liat în Analiza riscului şi Sistemul punctelor critice de unor programe preliminare care să asigure eliminarea
control şi Indicaţiile de aplicare (SR 13462-3:2002). pericolelor de contaminare, programe fără de care s-ar
Criteriile microbiologice trebuie să fie sta- stabili mai multe puncte critice de control, mai multe
bilite conform acestor principii şi trebuie măsuri de menţinere a acestora în limi-
să se bazeze pe analiză şi recoman- tele accesibile şi care s-ar mate-
dări ştiinţifice şi, dacă există rializa într-un sistem HACCP
suficiente date, pe analiza ineficace şi ineficient.
riscului corespunzător ali-
mentului şi utilizării sale. Sistemul HACCP
Se recomandă dezvoltarea identifică pericolele
criteriilor microbiologice specifice şi măsurile de
într-un mod transparent; ele control necesar să se
trebuie să întrunească cerin- asigure securitatea ali-
ţele comerţului deschis. De mentelor. Un plan HACCP
asemenea, acestea trebuie să fie este specific pentru fiecare
revăzute periodic, pentru relevanţă, aliment şi pentru fiecare proces
cu privire la apariţia de noi organisme de fabricaţie. Aplicarea cu succes a
patogene, modificarea tehnologiilor şi pentru a lua în sistemului HACCP necesită o implicare totală a mana-
considerare noile date ştiinţifice. gementului şi a forţei de muncă.

  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
Principiile Generale pentru Igiena Alimentelor (Ge- HACCP se aplică pe întreg parcursul lanţului alimen-
neral Principles of Food Hygiene) urmăresc căile de fa- tar, cu începere de la producţia primară, până la consu-
bricare a alimentelor, de la producţia primară la consu- mul final de produse alimentare, iar implementarea lui
matorul final, stabilind modalităţile de control pentru poate fi bazată pe dovezi ştiinţifice şi pe efectul riscuri-
fiecare etapă. Pe scurt, ele stabilesc condiţiile de am- lor asupra sănătăţii omului. Ca şi sistemul de manage-
plasament şi utilităţi, procesul de control al fabricaţiei ment al siguranţei alimentului, sistemul HACCP poate
şi cerinţele privind igienizarea, igiena personală şi con- oferi beneficii semnificative prin facilitarea controlului
trolul lor. Importanţa programului bazat pe Principiile şi a verificărilor de către autorităţi şi pentru promova-
Generale pentru Igiena Alimentelor (General Principles rea comerţului internaţional prin mărirea încrederii în
of Food Hygiene) şi GMPs nu poate fi ignorată deoare- siguranţa alimentului.
ce acestea sunt baza implementării planului HACCP. În
lipsa lor, se poate ajunge la introducerea unor puncte Analiza pericolelor este cheia pentru un sistem
critice de control adiţionale care ar trebui identifica- eficace de management al siguranţei alimentelor, deoa-
te, monitorizate şi menţinute sub control prin planul rece realizarea analizei pericolelor ajută la organizarea
HACCP, ceea ce nu este indicat, eficace şi eficient. cunoştinţelor necesare de stabilire a unei combinaţii
eficace de măsuri de control. Este necesar ca toate pe-
Sistemul HACCP este bazat ştiinţific şi identifică sis- ricolele probabile să apară pe lanţul alimentar, inclusiv
tematic riscurile specifice şi măsurile pentru controlul pericolele care pot fi asociate cu tipul de proces şi uni-
acestora, în scopul asigurării siguranţei alimentului. tate productivă utilizată, să fie identificate şi evaluate.
HACCP este un instrument de evaluare a riscurilor şi de În acest fel se asigură mijloacele necesare determinării
stabilire a sistemelor de control care se bazează mai cu- şi documentării pericolelor identificate şi de stabilire a
rând pe prevenirea decât pe testarea produsului final. măsurilor de control de o anumită organizaţie din lan-
Sistemul HACCP se poate adapta continuu la schimba- ţul alimentar.
re care poate fi determinată de progresele realizate în
design-ul echipamentelor, al procedeelor de prelucrare
sau al dezvoltărilor tehnice şi tehnologice.

Martie 2008 • Standardizarea  


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

O NOUĂ BROŞURĂ GRATUITĂ CU PRIVIRE LA GHIDURILE ISO/CEI VA INTERESA


CONSUMATORII, FABRICANŢII, AUTORITĂŢILE DE REGLEMENTARE ŞI NUMEROASE
ALTE GRUPURI PROFESIONALE
CONSUMERS, MANUFACTURERS, REGULATORS AND MANY OTHERS MAY BENEFIT
FROM FREE NEW BROCHURE ON ISO/CEI GUIDES

ISO and CEI have just published a free brochure which gives an overview of joint guides that provide a rich source of help-
ful advice not only for standards writers and consumer representatives active in standardization, but also for designers,
product manufacturers, service providers, retail chains, testing laboratories, regulators and associations representing the
interests of consumers, the disabled, children and senior citizens, in addition to environmentalists, academics and their
students
Keywords: brochure, ISO/IEC guides, International Standards, additional value, stakeholders
ISO şi CEI au publi-  redactarea de standarde destinate evaluării
cat de curând o broşură conformităţii;
gratuită care prezintă o  informaţii destinate consumatorilor la achiziţiona-
recapitulare a ghiduri- rea de mărfuri şi servicii;
lor comune. Aceste ghi-  instrucţiuni de utilizare a produselor de către
duri alcătuiesc o sumă consumatori;
considerabilă de sfaturi  ambalaje care răspund necesităţilor consumatorilor;
utile, nu numai pentru  încercări comparative ale produselor de consum şi
redactorii de standarde ale serviciilor lor;
şi reprezentanţii con-  securitatea copiilor;
sumatorilor activi în  aspecte de securitate în standarde;
domeniul standardiză-  aspecte de mediu în standarde;
rii, dar şi pentru proiec-  să răspundă în standarde la necesităţile persoane-
tanţi, întreprinderile de lor în vârstă şi a celor cu handicap;
producţie, furnizorii de  justificarea standardelor de sisteme de management;
servicii, distribuitori, laboratoarele de încercări, autori-  vocabularul managementului riscului;
tăţile de reglementare şi asociaţiile care reprezintă inte-  simboluri grafice care răspund necesităţilor
resele consumatorilor, persoanele cu handicap, copii şi consumatorilor;
cetăţenii în vârstă, ecologişti, universităţile şi studenţii.  luarea în calcul a necesităţilor consumatorilor în
Broşura Ghidurile ISO/CEI, o valoare adăugată pentru standardele care se referă la servicii;
standardele internaţionale, prezintă detaliat publicaţiile  exprimarea incertitudinii măsurării (va apărea);
esenţiale de interes general. Elaborate iniţial pentru a  vocabular de metrologie (va apărea);
sprijini redactorii de standarde să ţină seama de nece-
sităţile părţilor interesate, precum consumatorii, aceste Publicaţia Ghidurile ISO/CEI, o valoare adăugată pen-
ghiduri conţin şi informaţii utile din afara mediilor pro- tru standardele internaţionale (ISBN 978-92-67-01165-3)
fesioniste de standardizare, mai ales pentru grupurile este disponibilă gratuit şi poate fi achiziţionată de la
indicate mai sus (broşura nu menţionează ghidurile Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vân-
care tratează subiecte cu caracter prea specializat). zări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1,
Noua broşură, în ediţie bilingvă (franceză şi engle- Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.
ză) descrie succint Ghidurile ISO/CEI care tratează ur-
mătoarele subiecte: Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă
 vocabularul standardizării; nr. 1101/2008

  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE STANDARDIZARE PUBLICĂ UN REFERENŢIAL


INTERNAŢIONAL PENTRU PREGĂTIREA PENTRU INCIDENTE ŞI MANAGEMENTUL
CONTINUITĂŢII OPERAŢIONALE
ISO PUBLISHES INTERNATIONAL BENCHMARK FOR INCIDENT PREPAREDNESS
AND OPERATIONAL CONTINUITY MANAGEMENT

ISO has published the first internationally ratified benchmark document addressing incident preparedness and continu-
ity management for organizations in both public and private sectors.
The Publicly Available Specification ISO/PAS 22399:2007, Societal security. Guidelines for incident preparedness and opera-
tional continuity management, is based on best practice from five national standards from Australia, Israel, Japan, the
United Kingdom and the United States
Key words: society, incident preparedness, operational continuity management, best practice, public sector, private sector

dent şi managementul continuităţii operaţi-


onale, se bazează pe cele mai bune practici
ale standardelor internaţionale din cinci
state: Australia, Statele Unite, Israel, Japo-
nia şi Marea Britanie.

Catastrofele naturale, acţiunile teroris-


te, accidentele tehnologice şi incidentele
de mediu au demonstrat clar că situaţiile
de criză, provocate intenţionat sau cu ca-
racter involuntar, pot afecta sectorul public
şi pe cel privat.

Lumea a conştientizat faptul că orga-


nismele şi întreprinderile din aceste dome-
nii trebuie să ştie să se pregătească pentru
incidente neaşteptate şi potenţial devasta-
toare şi să le combată.

Specificaţia ISO/PAS 22399:2007 este


primul referenţial al comitetului tehnic
ISO/TC 223, Securitatea societăţii, care
este însărcinat să elaboreze standarde
în domeniul managementului crizei şi al
ISO a publicat primul document de referinţă ratificat pe plan in- continuităţii.
ternaţional care se referă la pregătirea pentru incidente şi la mana-
gementul continuităţii pentru organizaţiile din sectorul public şi din Domnul Stefan Tangen, secretar al
cel privat. ISO/TC 223, a afirmat: „ISO/PAS 22399 re-
prezintă un progres major în tratarea şi
Specificaţia disponibilă pentru public ISO/PAS 22399:2007, Se- pregătirea situaţiilor de urgenţă şi de ca-
curitatea societăţii. Linii directoare pentru pregătirea în cazul unui inci- tastrofă, în capacitatea de intervenţie şi de

Martie 2008 • Standardizarea  


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
continuitate. Adoptată în unanimitate de cele 50 de toare pentru o organizaţie şi furnizează un cadru pen-
state care alcătuiesc comitetul, specificaţia furnizează tru reducerea la minimum a efectelor lor.
organizaţiilor un referenţial aprobat pe plan internaţi-
onal pentru managementul situaţiilor de urgenţă şi al Institutul Suedez de Standardizare – SIS – răspun-
catastrofelor”. de de secretariatul ISO/TC 223, care este alcătuit din
reprezentanţi din economie, gestionarii situaţiilor de
ISO/PAS 223999:2007 stabileşte procesul, princi- urgenţă şi ai catastrofelor, profesioniştii din domeniul
piile şi terminologia pregătirii incidentelor şi manage- securităţii, organizaţiile guvernamentale şi neguverna-
mentului continuităţii operaţionale (a întreprinderilor) mentale din peste 50 de ţări.
în contextul securităţii societăţii. Domnul Ivar Jachwitz,
coordonator al grupului de lucru responsabil cu redac- Cooperarea internaţională în cadrul ISO/TC 223 se
tarea ISO/PAS 22399, a declarat: „Liniile directoare oferă va intensifica în anii următori, pentru a sprijini organi-
o bază pentru înţelegerea, dezvoltarea şi implemen- zaţiile şi comunităţile să trateze în comun situaţiile de
tarea pregătirii pentru incidente şi a managementului urgenţă şi să le depăşească.
continuităţii operaţionale în cadrul organizaţiei şi crea-
rea încrederii în relaţiile organizaţie-comunitate, între- Ea le va permite să elaboreze standarde, proceduri
prindere-întreprindere şi organizaţie-client. şi sisteme pentru a fi mai bine pregătiţi şi mai încre-
zători în managementul situaţiilor de criză. Procesele
„Ele constituie un instrument care permite organi- referitoare la pregătire şi la continuitate, care asigură
zaţiilor publice sau private să examineze factorii şi mă- interoperabilitatea cu lumea înconjurătoare, sunt ele-
surile necesare pentru a se pregăti în cazul unui incident mente determinante pentru a salva vieţi umane şi a
involuntar, intenţionat sau natural (întrerupere, urgen- ajuta comunităţile confruntate cu catastrofe să le solu-
ţă, criză sau catastrofă), pentru ca ele să-l poată admi- ţioneze şi să le depăşească.
nistra, să supravieţuiască şi să ia măsurile corespunză-
toare pentru a asigura durabilitatea organizaţiei”. Specificaţia disponibilă pentru public
ISO/PAS 22399:2007 poate fi achiziţionată de la Asoci-
Pentru ca organizaţia să reziste, este nevoie de o aţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-
pregătire activă la întreruperile serviciului şi la inciden- Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucu-
tele potenţiale, pentru a se evita suspendarea opera- reşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.
ţiunilor şi a serviciilor critice sau pentru a se prevedea
reluarea lor rapidă. Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO
nr. 1094/2007
ISO/PAS 22399 descrie un proces de management
holistic care identifică impacturile potenţial ameninţă-

10  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

RECICLAREA NAVELOR. O NOUĂ SERIE DE STANDARDE ISO VA AJUTA TOATE PĂRŢILE


INTERESATE
NEW SERIES OF ISO STANDARDS ASSISTS STAKEHOLDERS IN RECYCLING SHIPS

ISO has launched the first document of a new series of management system standards for the recycling of ships. The new
series, ISO 30000, Ship recycling management systems, will support environmental protection and increase the safety of
workers. The ISO 30000 series aims to provide assistance to organizations implementing or improving a ship recycling
management system through guidance on the allocation of resources, assignment of responsibilities, and ongoing evalu-
ation of practices, procedures and processes
Key words: ships, recycling of ships, management system, environmental protection, safety of workers, protection of human
health

Seria ISO 30000 îşi propune să ofere sprijin organi-


zaţiilor care aplică sau îmbunătăţesc un sistem de ma-
nagement al reciclării navelor, furnizând linii directoare
pentru atribuirea de resurse şi responsabilităţi şi pen-
tru evaluarea permanentă a practicilor, procedurilor şi
proceselor.

Căpitanul Charles Piersall, preşedinte al comitetului


tehnic ISO/TC 8, Nave şi tehnologie maritimă, a declarat:
„Standardul ISO 30000 a fost elaborat pentru a sprijini
părţile interesate – mari şi mici – în implementarea uni-
formă a specificaţiilor Organizaţiei Maritime Internaţio-
nale (OMI) pentru reciclarea navelor. Seria de standarde
Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) va spori transparenţa, va facilita comerţul şi va constitui
a lansat primul document al unei noi serii referitoare o referinţă clară pentru industrie şi un instrument pre-
la sistemele de management pentru reciclarea nave- ţios pentru evaluarea riscurilor. Aceste standarde ISO
lor. Noua serie, ISO 30000, Sisteme de management al pot fi utilizate pretutindeni, de către orice organizaţie şi
reciclării navelor, va contribui la protecţia mediului şi va pentru navele de toate tipurile şi de toate dimensiunile,
spori securitatea lucrătorilor. utilizate în comerţul internaţional şi naţional”.

Reciclarea navelor contribuie la reducerea energiei Aceste standarde vor fi utile pentru industria reci-
şi a resurselor la nivel mondial. Dacă operaţiile de de- clării navelor, pentru şantierele navale, industria trans-
montare nu sunt bine efectuate, prezenţa azbestului, a portului maritim, proprietarii de nave, institutele de
hidrocarburilor şi a altor substanţe periculoase pentru cercetare maritimă, centrele universitare de tehnologie
mediu poate avea consecinţe serioase asupra mediului maritimă, ministerele însărcinate cu transportul ma-
şi a sănătăţii oamenilor. ritim, marinele naţionale, organizaţiile din domeniul

Martie 2008 • Standardizarea  11


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
muncii, organizaţiile care se ocupă de protecţia mediu- grijă orice coincidenţă a informaţiilor provenite din sur-
lui, autorităţile şi societăţile portuare şi organismele de se diverse. Împreună, ISO şi OMI îşi aduc o contribuţie
inspecţie. importantă şi cercetată pentru a garanta un mediu ma-
rin mai curat şi mai durabil şi securitatea lucrătorilor”.
Primul document al seriei, ISO/PAS 30000:2008,
Nave şi tehnologie maritimă. Sisteme de management Standardele internaţionale ale ISO cu privire la re-
al reciclării navelor. Specificaţii referitoare la sistemele ciclarea navelor vor crea transparenţa şi vor îmbunătăţi
de management pentru şantierele de reciclare a navelor, comunicarea, încurajând încrederea între parteneri în
sigure şi nepoluante, este acum disponibil sub formă lanţul de reciclare/demontare. Seria ISO 30000 va crea
de specificaţie disponibilă pentru public (PAS) până reguli echitabile de joc pentru întreprinderi şi autorită-
când va fi publicat standardul internaţional pe aceeaşi ţile de reglementare întrucât ea constituie o referinţă
temă. Documentul stabileşte specificaţii detaliate pen- fiabilă şi concisă pentru realizarea reciclării. Ea prezintă
tru gestionarea centrelor de reciclare sigure, conforme şi avantajul de a constitui un instrument de evaluare
cu reglementarea şi responsabile din punct de vedere a riscului pentru autorităţile publice şi industrie şi un
ecologic. ajutor pentru selectarea furnizorilor.

Alte standarde în curs de elaborare vor trata ur- ISO 30000 urmează abordarea Planifică-Efectuea-
mătoarele aspecte: cele mai bune practici, evaluări şi ză-Verifică-Acţionează a celorlalte standarde de sis-
planuri, linii directoare pentru selectarea centrelor de teme de management ale ISO. El este compatibil cu
reciclare a navelor, cerinţe pentru certificarea organis- standardele ISO 9001 (pentru managementul calităţii),
melor de audit, informaţii pentru controlul materialelor ISO 14001 (pentru managementul de mediu) şi
periculoase, inclusiv azbestul. Aceste documente vor ISO 28000 (pentru siguranţa lanţului de aprovizionare).
trebui să fie disponibile sub formă de specificaţii dispo-
nibile pentru public în cursul acestui an. Prezenta serie de standarde este elaborată de
ISO/TC 8, Nave şi tehnologie maritimă, grupul de lucru
Standardul ISO 30000 a fost elaborat în cooperare GT 1, Reciclarea navelor.
cu OMI şi cu alte organizaţii internaţionale. El va susţi-
ne şi va completa lucrările referitoare la convenţii, linii ISO/PAS 30000, Nave şi tehnologie maritimă. Sisteme
directoare şi reglementări ale OMI şi la viitoarele pre- de management al reciclării navelor. Specificaţii referi-
scripţii ale OMI în domeniul reciclării navelor, precum toare la sistemele de management pentru şantierele de
şi la lucrările grupului de lucru al OMI/OIT (Organizaţia reciclare a navelor, sigure şi nepoluante, poate fi achiziţi-
Internaţională a Muncii)/PNUE (Programul Naţiunilor onat de la Asociaţia de Standardizare din România, Ser-
Unite pentru Mediu – Convenţia de la Bâle). viciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25,
sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14;
Alan Bryden, secretar general al ISO, a declarat: 312 94 88.
„Standardele elaborate de ISO pe bază de consens con-
stituie un supliment tehnic important pentru diverse- Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO
le lucrări ale OMI. Iată de ce ISO cooperează strâns cu nr. 1105/2008
această organizaţie pentru a elabora standarde care vin
să sprijine prescripţiile şi reglementările OMI, evitând cu

12  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

NOI STANDARDE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE APĂ


DESTINATE CONSUMATORILOR
NEW ISO STANDARDS TO IMPROVE QUALITY OF WATER SERVICES TO CONSUMERS

A suite of new ISO standards offers the international community practical tools to address the global challenge of effec-
tively managing limited water resources in order to provide access to safe drinking water and sanitation for the world’s
population. ISO has just published three standards providing guidelines for service activities relating to drinking water
supply systems and wastewater sewerage systems. These international standards are designed to help water authorities
and their operators to achieve a level of quality that best meets the expectations of users and the principles of sustainable
development
Key words: water resources, quality, sustainable development, consumers, ISO standards

O nouă serie de standarde ISO oferă comunităţii in- un standard orientat spre furnizarea de servicii, care tratea-
ternaţionale instrumente practice pentru a răspunde pro- ză următoarele teme:
vocărilor pe care le pun, la nivel mondial, managementul
resurselor limitate de apă şi furnizarea unui acces la apa  o scurtă descriere a elementelor constitutive ale
potabilă şi la canalizare pentru populaţia globului. serviciului destinat beneficiarilor;
 obiectivele fundamentale ale serviciului, ţinând
Un comitet tehnic al ISO a publicat de curând trei stan- seama de necesităţile şi aşteptările utilizatorilor;
darde care oferă linii directoare pentru elementele servicii-  liniile directoare pentru a răspunde necesităţilor şi
lor legate de sistemele de alimentare cu apă potabilă şi sis- aşteptărilor beneficiarilor;
temele de canalizare. Aceste standarde internaţionale sunt  criteriile de evaluare a serviciului destinat benefi-
destinate a sprijini serviciile publice de furnizare a apei şi ciarilor în funcţie de liniile directoare furnizate;
operatorii lor pentru a atinge un nivel de calitate care răs-  exemple de indicatori de performanţă legate de
punde în mod optim aşteptărilor utilizatorilor şi principiilor criteriile de evaluare care pot fi utilizate pentru evaluarea
dezvoltării durabile. performanţei serviciului.

Secretarul general Alan Bryden a afirmat: „Standardele Standardul ISO 24511, Activităţi referitoare la serviciile
ISO vor juca un rol important facilitând accesul la o apă po- de apă potabilă şi de canalizare. Linii directoare pentru ma-
tabilă fără risc sanitar şi la canalizare, graţie celei mai bune nagementul serviciilor publice de canalizare şi pentru eva-
conduceri la toate nivelurile. Publicarea lor constituie o pri- luarea serviciilor furnizate, şi ISO 24512, Activităţi referitoare
mă etapă pentru a răspunde preocupării Naţiunilor Unite, la serviciile de apă potabilă şi de canalizare. Linii directoare
care au recunoscut că accesul la apă este un drept esenţial pentru managementul serviciilor publice de apă potabilă şi
al omului şi au stabilit obiective ambiţioase pentru spori- pentru evaluarea serviciilor furnizate, ambele orientate spre
rea accesului la serviciile de apă potabilă şi de canalizare, în management, tratează următoarele teme:
mod deosebit în statele în curs de dezvoltare”.
• o scurtă descriere a elementelor fizice constitutive, in-
Standardul ISO 24510, Activităţi referitoare la serviciile frastructurale, manageriale şi instituţionale ale serviciilor
de apă potabilă şi de canalizare. Linii directoare pentru evalu- publice de furnizare a apei;
area şi îmbunătăţirea serviciului destinat beneficiarilor, este • obiectivele fundamentale ale serviciilor publice de

Martie 2008 • Standardizarea  13


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
furnizare a apei, considerate a fi aplicabile global la cel mai clarificarea responsabilităţilor tuturor. Unul dintre obiec-
înalt nivel; tivele principale ale comitetului a fost stabilirea unor linii
• linii directoare ale managementului serviciilor publice directoare pentru realizarea unei mai bune înţelegeri reci-
de furnizare a apei; proce a responsabilităţilor şi sarcinilor tuturor părţilor inte-
• linii directoare de evaluare a serviciilor de furnizare a resate. Aceste standarde vor trebui să fie adaptate contex-
apei, cu criterii de evaluare a serviciilor legate de obiective- tului naţional şi regional. Comitetul tehnic şi-a manifestat
le şi indicatorii de performanţă legaţi de aceste criterii. interesul pentru statele în curs de dezvoltare prin crearea
unui grup de lucru ad-hoc, condus de Maroc, în vederea
Obiectivul vizat în aceste standarde internaţionale este susţinerii acestor ţări în procesul de aplicare a acestor stan-
de a furniza părţilor interesate vizate linii directoare pentru darde. Unele state africane au procedat la o aplicare-pilot
evaluarea şi îmbunătăţirea serviciilor furnizate, precum şi a standardelor”.
pentru îmbunătăţirea managementului serviciilor publice
de furnizare a apei, în coerenţă cu obiectivele globale fixa- Aplicarea standardelor va face obiectul unei urmăriri
te de către autorităţile competente. care va permite obţinerea de feedback-uri utile în scopuri
de îmbunătăţire.
Aceste standarde sunt destinate a facilita dialogul între
părţile interesate şi a le permite să realizeze o înţelegere Noile standarde au fost elaborate de ISO/TC 224, Acti-
împărtăşită a funcţiilor şi sarcinilor serviciilor publice de vităţi de servicii referitoare la sistemele de alimentare cu apă
furnizare a apei. De asemenea, ele pot să ofere metode şi potabilă şi la sistemele de canalizare. Criterii de calitate a ser-
instrumente pentru definirea la nivel naţional a obiective- viciului şi indicatori de performanţă.
lor şi specificaţiilor şi pentru evaluarea şi urmărirea perfor-
manţei, în vederea unei eventuale evaluări comparative a Standardele internaţionale menţionate mai sus pot fi
serviciilor publice de furnizare a apei. achiziţionate de la Asociaţia de Standardizare din Româ-
nia, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-
Jean-Luc Renaud, preşedinte al comitetului tehnic 25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14;
ISO/TC 224, care a elaborat standardele menţionate, a rele- 312 94 88.
vat: „Numeroase părţi interesate sunt implicate în serviciile
de furnizare a apei şi aceste standarde vor fi utile pentru Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO
sistemele colective de evaluare, permiţând îmbunătăţirea nr. 1100/2008
continuă a serviciului pentru beneficiari. Aceasta implică

Standarde elaborate recent de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul calităţii apei

Indicativ Titlu
SR EN ISO 18412:2007 Calitatea apei. Determinarea cromului (VI). Metoda fotometrică pentru ape slab contaminate
SR EN ISO 15839:2007 Calitatea apei. Senzori/echipament de analiză online pentru apă. Specificaţii şi încercări de performanţă
SR EN ISO 19458:2007 Calitatea apei. Prelevare prin analiză microbiologică
SR EN 15204:2007 Calitatea apei. Ghid pentru analiza de rutină a abundenţei şi compoziţiei fitoplanctonului prin utilizarea microsco-
piei inverse (metoda Utermöhl)
SR EN 1622:2007 Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) şi a pragului de gust (TFN)
SR EN ISO 20079:2007 Calitatea apei. Determinarea efectului toxic al constituenţilor apei şi ai apei reziduale asupra lintiţei (Lemna minor).
Test de inhibiţie a creşterii lintiţei
SR EN ISO 16712:2007 Calitatea apei. Determinarea toxicităţii acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra
amfipodelor
SR EN ISO 5667-1:2007 Calitatea apei. Prelevare. Partea 1: Ghid general pentru stabilirea programelor şi tehnicilor de prelevare
SR EN ISO 8192:2007 Calitatea apei. Test de inhibiţie a consumului de oxigen al nămolului activ la oxidarea carbonului şi amoniacului
SR EN ISO 9509:2007 Calitatea apei. Teste de toxicitate pentru evaluarea inhibării nitrificării produse de microorganismele din nămolul
activ
SR EN 15196:2007 Calitatea apei. Ghid de prelevare şi pregătire a pupelor de Chironomidae (Ordin Diptera) pentru evaluare
ecologică
SR EN 1483:2007 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mercur. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică
SR EN ISO 19493:2007 Calitatea apei. Linii directoare pentru studii biologice marine referitoare la populaţia din substratul dur

14  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

STANDARDELE LUNII
STANDARDS OF THE MONTH

This article briefly presents the standards published last month by the Romanian Association for Standardization

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

SR ISO 10014:2007, Managementul calităţii. Linii directoare pentru realizarea beneficiilor economice şi
financiare

Standardul furnizează linii directoare pentru realizarea beneficiilor economice şi financiare prin aplicarea
efectivă a principiilor managementului calităţii rezultate din ISO 9001:2005 şi este realizat pentru a sprijini mana-
gementul de la cel mai înalt nivel să identifice şi să realizeze aceste beneficii

Clasificare alfanumerică: U35-Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;


Clasificare ICS: 03.120.10-Managementul calităţii şi asigurarea calităţii

CALITATEA SOLULUI

SR ISO 10382:2007, Calitatea solului. Determinarea pesticidelor organoclorurate şi a bifenililor policloru-


raţi. Metoda gaz-cromatografică cu detecţie prin captură de electroni

Standardul specifică o metodă de determinare cantitativă a şapte compuşi bifenil cloruraţi şi a şaptesprezece
pesticide organoclorurate în sol. El este aplicabil pentru toate tipurile de sol. În condiţiile specificate în acest stan-
dard se pot atinge limite de detecţie între 0,1 µg/kg şi 4 µg/kg (exprimat ca substanţă uscată). Standardul cuprin-
de cerinţe privind principiul metodei, reactivii, aparatura, prepararea de soluţii etalon de PCB şi OCP, prelevarea şi
păstrarea probelor, modul de lucru, raportul de încercare şi exactitatea

Clasificare alfanumerică: S91-Metode de analiză;


Clasificare ICS: 13.080.10-Proprietăţi chimice ale solurilor

SR ISO 14154:2007, Calitatea solului. Determinarea unor clorofenoli selectaţi. Metoda gaz-cromatografi-
că cu detecţie prin captură de electroni

Standardul descrie determinarea gaz-cromatografică a 15 clorofenoli (2,3-, 2,4-, 2,6-, 3,4-, şi 3,5 diclorfenol;

Martie 2008 • Standardizarea  15


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
2,3,4-, 2,3,5-, 2,3,6-, 2,4,5-, 2,4,6-, şi 3,4,5-triclorofenol, 2,3,4,5- şi 2,3,4,6-tetraclorfenol şi pentaclorfenol) în probele
de sol. Această metodă poate fi aplicată, de asemenea, la orice alte probe solide cum sunt sedimentele şi deşeuri-
le solide. Metoda descrisă în standard se bazează pe două etape. Prima include o extracţie solid-lichid: clorofenolii
sunt extraşi din sol cu un amestec de acetonă-hexan la un pH scăzut. A doua este cea de purificare, bazată pe ex-
tracţii succesive în medii apoase bazice şi acide de hexan. Standardul cuprinde cerinţe privind reactivii, aparatura,
prelevarea, modul de lucru, modul de calcul, fidelitatea, asigurarea şi controlul calităţii şi raportul de încercare

Clasificare alfanumerică: S91-Metode de analiză;


Clasificare ICS: 13.080.10-Proprietăţi chimice ale solurilor

MICROBIOLOGIE ALIMENTARĂ

SR ISO 18593:2007, Microbiologia alimentelor şi a nutreţurilor. Metode orizontale privind tehnicile de


eşantionare de pe suprafeţe folosind plăci de contact şi tampoane

Prezentul document specifică metode orizontale pentru tehnici de eşantionare folosind plăci de contact sau
tampoane pe suprafeţe din mediul industriei alimentare (şi unităţi de procesare a alimentelor), în vederea detec-
tării sau enumerării microorganismelor viabile

Clasificare alfanumerică: N01-Metode de analiză;


Clasificare ICS: 07.100.30-Microbiologie alimentară

MĂSURAREA DEBITULUI ÎN CONDUCTE ÎNCHISE

SR ISO/TR 3313:2007, Măsurarea debitului de fluide în conducte închise. Linii directoare referitoare la
efectele pulsaţiilor curgerii asupra instrumentelor de măsurare a debitului

Standardul defineşte curgerea pulsatorie, o compară cu curgerea staţionară, arată cum poate fi detectată şi
descrie efectele pe care le are asupra diafragmelor, ajutajelor sau tuburilor Venturi şi debitmetrelor cu turbină sau
vortex, când aceste dispozitive sunt utilizate pentru măsurarea debitului de fluid într-o conductă

Clasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;


Clasificare ICS: 17.120.10-Măsurarea debitului în conducte închise

SR ISO 11631:2007, Măsurarea debitului de fluide. Metode de specificare a performanţei debitmetrelor

Acest standard se aplică specificaţiilor tehnice şi descrierilor elaborate de producătorii de debitmetre. El pre-
cizează metode pentru descrierea performanţei oricărui debitmetru, utilizat atât în conducte sub presiune, cât şi
în canale deschise. Documentul arată cum pot fi clasificate debitmetrele în funcţie de grupa lor de trasabilitate şi
specifică cum trebuie formulate declaraţiile producătorului referitoare la trasabilitate, asigurarea calităţii şi condi-
ţiile de utilizare, chiar dacă pot fi necesare precizări ulterioare pentru alte condiţii de utilizare

Clasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;


Clasificare ICS: 17.120.10-Măsurarea debitului în conducte închise

SR ISO/TR 12764:2007, Măsurarea debitului de fluide în conducte închise. Măsurarea debitului cu contoa-
re vortex în conducte cu secţiune circulară sub presiune

Prezentul raport tehnic pune la dispoziţie informaţii generale referitoare la contoare vortex, inclusiv un glosar
şi un set de ecuaţii inginereşti utile în specificarea performanţei. Documentul descrie construcţia tipică a unui
contor vortex şi identifică necesitatea pentru verificare, certificare şi trasabilitate. El pune, de asemenea, la dispo-
ziţie informaţiile tehnice necesare utilizatorului pentru alegerea şi utilizarea contoarelor vortex, oferă instrucţiuni
pentru etalonare, explică terminologia relevantă şi descrie procedurile de încercare, însoţite de lista de specifica-
ţii, notele de aplicare şi ecuaţiile cu care se determină caracteristicile de performanţă preconizate

16  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
Clasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;
Clasificare ICS: 17.120.10-Măsurarea debitului în conducte închise

APLICAŢII FEROVIARE

SR EN 14587-1:2007, Aplicaţii feroviare. Cale. Sudare şine prin topire intermediară. Partea 1: Şine noi de
mărcile de oţel R220, R260, R260Mn şi R350HT într-o instalaţie fixă

Standardul stabileşte cerinţele referitoare la aprobarea unei proceduri de sudare într-o instalaţie fixă, pre-
cum şi cerinţele pentru producţia de suduri. Documentul se aplică şinelor Vignole noi, cu mărcile de oţel R220,
R260Mn şi R350HT, de masă mai mare sau egală cu 40 kg/m, sudate printr-un proces de sudare prin scânteie (to-
pire intermediară), într-o instalaţie fixă şi destinate pentru utilizarea la infrastructura feroviară

Clasificare alfanumerică: D67-Aparate şi material mărunt;


Clasificare ICS: 25.160.10-Procedee de sudare; 93.100-Construcţii de căi ferate

SETURI DE CARACTERE ŞI CODIFICAREA INFORMAŢIEI

SR ISO/CEI TR 18044:2007, Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Managementul incidentelor de


securitate a informaţiei

Standardul furnizează sfaturi şi îndrumări privind managementul incidentelor de securitate a informaţiei pen-
tru managerii responsabili cu securitatea informaţiei şi managerii pentru sisteme informatice, service şi reţele.

Clasificare alfanumerică: X62-Tehnici de securitate;


Clasificare ICS: 35.040-Seturi de caractere şi codificarea informaţiei

CEREALE, LEGUMINOASE ŞI PRODUSE DERIVATE

SR ISO 21415-2:2007, Grâu şi făină de grâu. Conţinut de gluten. Partea 2: Determinarea glutenului umed
prin mijloace mecanice

Documentul specifică o metodă pentru determinarea conţinutului de gluten umed din făina de grâu (Triti-
cum aestivum L. şi Triticum durum Desf.) prin mijloace mecanice. Această metodă se aplică direct la făină

Clasificare alfanumerică: S21-Seminţe pentru consum alimentar;


Clasificare ICS: 67.060-Cereale, leguminoase şi produse derivate

GAZ NATURAL

SR ISO 20765-1:2007, Gaz natural. Calculul proprietăţilor termodinamice. Partea 1: Proprietăţile fazei ga-
zoase destinate utilizării în transport şi distribuţie

Standardul furnizează metoda de calcul a proprietăţilor volumetrice şi calorifice ale gazelor naturale

Clasificare alfanumerică: A62-Gaze combustibile;


Clasificare ICS: 75.060-Gaz natural

SR ISO 23874:2007, Gaz natural. Cerinţele cromatografiei în fază gazoasă pentru calculul punctului de
rouă al hidrocarburii

Acest document descrie cerinţele de exploatare pentru analiza gazului natural tratat pentru transport sau
calitatea conductei astfel încât temperatura punctului de rouă a hidrocarburii să poată fi calculată utilizând o
ecuaţie de stare adecvată. Aceasta se poate aplica gazelor care au temperaturi maxime ale punctului de rouă

Martie 2008 • Standardizarea  17


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
Clasificare alfanumerică: A62-Gaze combustibile;
Clasificare ICS: 75.060-Gaz natural

SR ISO/TR 24094:2007, Analiza gazului natural. Metode de validare pentru materiale de referinţă
gazoase

Standardul stabileşte metoda de validare pentru materialele de referinţă gazoase

Clasificare alfanumerică: A62-Gaze combustibile;


Clasificare ICS: 75.060-Gaz natural

GHID PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ


SISTEME DE MANAGEMENT
GHID PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ
A SISTEMULUI DE MANAGEMENT
A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII
AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII
OCUPAŢIONALE
ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE
Acest ghid explică funcţionarea evoluţiei ciclice a unui sistem OHSAS, poli-
tica de securitate si sănătate ocupaţională, modul de realizare a planificării
proceselor, proiectarea sistemului, respectiv structura şi organizarea aces-
tuia. Toate aceste sunt însoţite de exemple concrete.

OHSAS reprezintă seria de evaluare pentru sănătatea şi securitatea muncii pentru


sisteme de sănătate şi securitate şi s-a dezvoltat ca răspuns la o cerere largă pentru
(include şi documentele române un document recunoscut ca şi bază pentru evaluări şi certificări.
OHSAS 18001:2004
şi OHSAS 18002:2004)
La nivelul uniunii Europene se consideră că promovarea unui sistem sigur şi efi-
Bucureşti 2007

cient, care să garanteze sănătatea şi securitatea la locul de muncă nu poate fi


realizată decât printr-un singur mijloc, cel al politicii de sănătate şi securitate în-
globate în cadrul unui sistem de management: aceasta prezintă legături strânse cu modul de proiectare a echipa-
mentelor de muncă, cu politica de angajare, cu politica aplicată persoanelor cu handicap, ca şi cu alte politici cum ar
fi transporturile şi, desigur, politica de sănătate preventivă sau curativă în general.
Sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, OHSAS, se adresează tuturor producătorilor sau fur-
nizorilor de servicii care doresc să îşi controleze efectiv managementul pro-activ al sănătăţii si securităţii muncii şi să îl
facă măsurabil.
În acest context lucrarea de faţă vă oferă un instrument de prevenire a accidentelor şi a bolilor profesionale care se
poate realiza printr-o politică adecvată care să aibă în vedere îmbunătăţirea continuă a performanţei în domeniu şi in-
tegrarea managementului securităţii şi sănătăţii ocupaţionale (în muncă) (MSSO) în managementul strategic al firmei.
MSSO este practic veriga lipsă în elaborarea şi implementarea sistemelor integrate de management: calitate, mediu,
sănătate şi securitate ocupaţională în conformitate cu tendinţele la nivel european şi internaţional. Implementarea
sistemelor de management vine în completarea sistemului organizatoric existent la nivelul firmelor şi favorizează apli-
carea sistematică a legislaţiei în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, realizând integrarea acestui domeniu
deosebit de important, în managementul general al organizaţiei.
Ghidul este uşor de aplicat şi se poate adapta cu uşurinţă oricărei organizaţii, indiferent de mărimea acesteia, de ciclul
de producţie, de structură etc., cuprinzând modele pentru politica şi obiectivele OH&S, paşii care trebuie parcurşi
de către o organizaţie pentru implementarea unui astfel de sistem de management, documentaţia necesară imple-
mentării unui sistem de management OH&S (exemplu de manual şi exemple pentru 11 proceduri diferite), precum şi
exemple pentru diverse fişe necesare în cadrul implementării sistemului OH&S (fişa de neconformităţi, fişa de evaluare
a riscurilor, fişa de acţiuni preventive/corective, raport de audit etc.).
Lucrării i se adaugă cele două documente române OHSAS 18001 şi OHSAS 18002.

Lucrarea costă 191 lei, cu TVA inclus.

18  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Aditivi alimentari (continuare din numărul trecut)


Food additives (sequel from former issue)

GABRIELA CAZAN, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASRO


MIOARA VISTIG, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASRO

This article is a small guide allowing us to „read” the dangers hiding in our daily food. It is better to know the E’s indicative
and its pharmaceutical designation in order to be able to choose the food product depending on the effects these E-s can
have over the human body
Key words: food additives, food products, indicative, pharmaceutical designation, effects, human body

Aditivii alimentari au fost fo- sub denumirea generică de E-uri, Ceea ce urmează este un mic ghid
losiţi încă din antichitate pentru sunt consideraţi adesea un rău ne- care să vă permită să descifraţi perico-
prepararea diferitelor alimente, dar cesar. Un studiu, care a tratat efecte- lele care se ascund în hrana noastră
producătorii de azi, în goană după le dăunătoare ale acestor substanţe, cea de toate zilele. Legenda indicată
producţii şi vânzări cât mai renta- a scos în evidenţă faptul că unele în Tabelul 3 este valabilă pentru toate
bile, oferă consumatorului neavi- dintre aceste E-uri prezintă pericole tabelele din acest articol.
zat din ce în ce mai multe produse mortale pentru consumatorii ama-
care conţin E-uri, dezvoltând astfel tori de alimente preambalate. În Tabelul 3 se indică sărurile de
o industrie profitabilă a aditivilor Majoritatea aditivilor alimen- topire cunoscute şi sub denumirea
alimentari. tari reprezintă un atentat la viaţa de răşini vegetale, gelifianţii, agen-
oamenilor dacă sunt consumaţi în ţii de îngroşare, emulsificatorii, sta-
Cât suntem de conştienţi de exces. Specialiştii europeni susţin bilizatorii (E 400–E 495), denumirea
pericolul care ne pândeşte după fi- faptul că efectele acestor substanţe farmaceutică şi un scurt comentariu
ecare aliment pe care îl consumăm? se regăsesc şi dincolo de moarte, ca asupra acestora.
Aceasta este o întrebare la care şi urmare a faptului că aproape toa-
românii încep să caute un răspuns. te alimentele conţin aditivi şi prin
Aditivii alimentari, cunoscuţi consumarea acestora de către oa-
meni s-a constatat că există deja un
număr îngrijorător de cazuri când
Expert standardizare morţii nu mai putrezesc.
ing. GABRIELA CAZAN, adre- Pentru un gust minunat, pen-
sa: Calea Victoriei, nr. 118, etaj 4, tru un aspect proaspăt şi o culoa-
camera 18, tel. şi fax: 310.43.09, re spectaculoasă, unii producători
e-mail: gabriela.cazan@asro.ro folosesc E-uri din abundenţă, fără
Expert standardizare să informeze cumpărătorul asu-
pra conţinutului real de aditivi ali-
ing. MIOARA VISTIG, adresa:
mentari care intră în componenţa
Calea Victoriei, nr. 118, camera 406, produsului şi nici despre efectele
tel. şi fax: 312.47.44, nocive pe care le au acestea asupra
e-mail: mioara.vistig@asro.ro organismului.

Martie 2008 • Standardizarea  19


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
Tabelul 3- Săruri de topire (răşini vegetale), gelifianţi, agenţi de îngroşare,
emulsificatori, stabilizatori (E 400–E 495)

Indicativ Denumire Observaţii


E 400 Acid alginic Agent de îngroşare, răşină vegetală, derivat din alge marine; utilizat
în amestecuri pentru budinci, lapte aromatizat, smântână groasă, ia-
urt. Nu se cunosc reacţii adverse la dozele mici; cantităţile mari pot
inhiba absorbţia unor substanţe nutritive
E 401 Sodiu alginat A se vedea E 400
E 402 Potasiu alginat A se vedea E 400
E 403 Amoniu alginat A se vedea E 400
E 404 Calciu alginat A se vedea E 400
E 405 Propilen glicol alginat Agent de îngroşare, răşină vegetală, derivat din ţiţei
E 406 Agar-agar Agent de îngroşare, răşină vegetală, derivat din alge marine roşii. Se
foloseşte uneori ca laxativ; se întrebuinţează la carne şi îngheţată
E 407 Carrageenan Fibră extrasă din alge marine. Recent, s-a constatat o legătură cu
creşterea riscului de cancer, deoarece aditivul poate fi contaminat
atunci când se adaugă oxid de etilen, la produsele inferioare, dând
naştere la etilen clorohidrin, substanţă puternic cancerigenă; este şi
toxic, putând provoca ulcer. Cele mai mari motive de îngrijorare sunt
legate de aditivul degradat, care nu este permis. Totuşi, chiar şi cel
nedegradat se poate degrada în intestin
E 410 Răşină de roşcov Derivat din Ceratonia siliqua (roşcov). Se foloseşte la bomboane,
esenţe, unele produse cu făină, sosuri, sucuri de fructe. Se utilizează
frecvent ca substitut de ciocolată fără cafeină; poate scădea nivelul
de colesterol
E 412 Răşină de guar Derivat din seminţe de Cyamoposis tetragonolobus, de origine indi-
ană. Poate cauza greaţă, flatulenţă şi crampe, dar poate şi să reducă
nivelul de colesterol
E 413 Gumă Rezină din arborele Astragalus gummifer. Utilizat la alimente, medi-
camente, inclusiv picături nazale, soluţii şi tablete. Se mai utilizează şi
ca liant in produsele cosmetice, fiind posibile alergii de contact
E 414 Acacia Derivat din seva arborelui Acacia Sengal, fiind descompus cu uşu-
rinţă de sistemul digestiv uman. Posibil alergen, calmează iritaţiile
mucoaselor
E 415 Răşină xantan Derivat din fermentarea zaharului cu o bacterie
E 416 Răşină karava Derivat din arborele Sterculia urens. Adesea este utilizat împreună
cu E 410 în îngheţate, budinci şi dulciuri, în creme, datorită faptului
că îşi multiplică volumul de 100 de ori când i se adaugă apă. Posibil
alergen.
E 417 Răşină tara Derivat din arbustul tara, Caesalpinia Spinosa, originar din Ecuador şi
Peru, dar este crescut şi în Kenya
E 420 Sorbitol Îndulcitor artificial şi umidifiant. Este derivat din glucoză, care este
obţinută fie din fructe, fie pe cale sintetică. Se foloseşte la bomboa-
ne, fructe uscate, patiserie, dulciuri de cofetărie, alimente cu conţinut
scăzut de calorii, siropuri farmaceutice, preparate oftalmice; în indus-
tria cosmetică, fiind pe al şaptelea loc în ceea ce priveşte frecventa
cu care este utilizat (drept conservant); nu este permis în alimentele
pentru sugari şi copii mici; poate cauza probleme gastrice

20  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
E 421 Manitol Îndulcitor artificial şi umidifiant. Este derivat din alge marine sau din
frasin. Posibil alergen şi nu este permis în alimentaţia copiilor, pentru
că poate provoca diaree şi disfuncţii renale; de asemenea, poate pro-
voca greaţă, vărsături. Produsele tipice sunt alimentele cu conţinut
scăzut de calorii
E 422* Glicerol Umidifiant şi îndulcitor; alcool uleios incolor; derivat din descompu-
nerea grăsimilor naturale cu alcaliu; de obicei, produs secundar al să-
punului, utilizându-se grăsimi vegetale sau animale. Poate fi obţinut
şi din produse pe bază de ţiţei sau fermentat din zahăr. Se foloseşte
la sosuri, brânzeturi, fructe uscate şi confiate, lichioruri, votcă. S-a
emis ipoteza că glicerina protejează împotriva tulburărilor de ADN
provocate de razele ultraviolete şi radiaţii. Cantităţile mari pot cauza
dureri de cap, sete, greaţă şi hiperglicemie. Produsele tipice sunt li-
chiorurile, dulciurile de cofetărie, fructele uscate, alimentele care au
conţinut scăzut de calorii
E 430* Nu se cunoaşte Nu se cunoaşte
E 431* Polioxietilen stearat Nu se cunoaşte
E 432* Polisorbat 20 De evitat; interzis în unele ţări
E 433* Polisorbat 80 Emulsificator derivat din acizi graşi de origine animală. Folosit ca aro-
matizant sintetic, agent de suprafaţă, precum şi la prelucrarea alua-
turilor; poate mări absorbţia de substanţe liposolubile
E 434* Polisorbat 40 De evitat; interzis în unele ţări
E 435* Polisorbat 60 A se vedea E 433
E 436* Polisorbat 65 A se vedea E 433
E 440(a) Pectină Există în mod natural în coaja merelor. Se foloseşte pentru îngroşa-
rea gemurilor, jeleurilor şi a sosurilor. Cantităţile mari pot cauza flatu-
lenţă temporară sau disconfort intestinal
E 440(b) Pectină amidată Nu se cunosc reacţii adverse
E 441* Gelatină Posibil alergen şi poate conţine E 220. Mare atenţie trebuie acordată
din partea persoanelor astmatice sau alergice la sulfiţi
E442 Amoniu fosfatide Nu se cunosc reacţii adverse
E 450 Difosfaţi Dozele mari pot tulbura echilibrul calciu/fosfat
E 460 Celuloză Nu se cunosc reacţii adverse
E 461 Metil celuloză Poate cauza flatulenţă, obstrucţie intestinală
E 463 Hidroxipropil celuloză De evitat; interzis în unele ţări
E464 Hidroxipropil metil Nu se cunosc reacţii adverse
celuloză
E465 Etil metil celuloză Nu se cunosc reacţii adverse
E466 Carboxi-metil celuloză, so- Nu se cunosc reacţii adverse
diu carboxi-metil celuloză
E469 Sodiu caseinat Nu se cunosc reacţii adverse
E470* Săruri de acizi graşi De evitat; interzis în unele ţări
E471* Mono şi digliceride ale Nu se cunosc reacţii adverse
acizilor graşi
E472* Esteri de acizi graşi ai Nu se cunosc reacţii adverse
gliceridelor
E473* Esteri de zaharoză ai acizi- Nu se cunosc reacţii adverse
lor graşi
E474* Zaharo-gliceride De evitat; interzis în unele ţări

Martie 2008 • Standardizarea  21


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
E475* Esteri de poliglicerol ai Nu se cunosc reacţii adverse
acizilor graşi
E476* Poliglicerol poliricinoleat Nu se cunosc reacţii adverse
E477* Esteri de propilen glicol ai Derivat din ţiţei; nu se cunosc reacţii adverse
acizilor graşi
E478* Nu se cunoaşte Nu se cunoaşte
E479(b) * Ulei de soia oxidat termic Nu se cunoaşte
în reacţie cu mono-şi digli-
ceride ale acizilor graşi
E480 Dioctil sodiu sulfosuccinat Se aşteaptă rezultatele studiilor
E481* Sodiu stearol-2-lactilat Nu se cunosc reacţii adverse
E482* Calciu stearol-2-lactilat Nu se cunosc reacţii adverse
E483* Stearil tartrat De evitat; interzis în unele ţări
E491* Sorbitan monostearat Nu se cunosc reacţii adverse
E492* Sorbitan tristearat Poate creşte absorbţia substanţelor liposolubile
E493* Sorbitan monolaurat De evitat; interzis în unele ţări
E494* Sorbitan mono-oleat De evitat; interzis în unele ţări
E495* Sorbitan monopalmitat De evitat; interzis în unele ţări

Legendă
*= aditivul respectiv este probabil sau sigur derivat animal (mai cu seamă din porc)
1) HACSG = Hyperactive Children Support Group.

În Tabelul 4 se indică sărurile minerale, agenţii antiîntărire, antiaglomeranţi, antispumanţi, amelioratori de


făină (E 500–E 585), denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Tabelul 4- Săruri minerale, agenţi antiîntărire, antiaglomeranţi,


antispumanţi, amelioratori de făină, (E 500–E 585)

Indicativ Denumire Observaţii


E 500 Carbonat de sodiu Nu se cunosc reacţii adverse la dozele mici
E 501 Carbonat de potasiu Nu se cunosc reacţii adverse
E 503 Carbonat de amoniu Iritant al mucoaselor
E 504 Carbonat de magneziu Utilizat medicinal ca antacid şi laxativ
E507 Acid clorhidric Sigur în cantităţi mici
E 508 Clorură de potasiu Cantităţile mari pot cauza ulceraţii gastrice
E 509 Clorură de calciu Derivat din apa de mare
E 510 Clorură de amoniu Trebuie să fie evitat de persoanele cu disfuncţii renale sau probleme de
ficat. Produsele tipice sunt cele care conţin faină
E 511 Clorură de magneziu Magneziul este un mineral esenţial
E 513 Acid sulfuric De evitat; interzis în unele ţări
E 514 Sulfat de sodiu Poate tulbura echilibrul hidric al organismului
E 515 Sulfat de potasiu Nu se cunosc reacţii adverse
E 516 Sulfat de calciu Derivat din piatra de var
E 518 Sulfat de magneziu Laxativ
E 519 Sulfat de cupru Mineral esenţial
E 524 Hidroxid de sodiu De evitat; interzis în unele ţări

22  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
E 525 Hidroxid de potasiu De evitat; interzis în unele ţări
E 526 Hidroxid de calciu Nu se cunosc reacţii adverse la dozele mici
E 527 Hidroxid de amoniu De evitat; interzis în unele ţări
E 528 Hidroxid de magneziu De evitat; interzis în unele ţări
E 529 Oxid de calciu Sigur în cantităţi mici
E 530 Oxid de magneziu De evitat; interzis în unele ţări
E 535 Sodiu ferocianid Nu se cunosc reacţii adverse
E 536 Potasiu ferocianid Produs secundar al gazului de huilă; toxicitate redusă
E 540 Difosfat de dicalciu De evitat; interzis în unele ţări
E 541 Sodiu aluminiu fosfat, De evitat; interzis în unele ţări
acid
E 542* Fosfat de oase Derivat din oase; folosit la laptele praf şi la automatele de cafea
E 544 Polifosfat de calciu De evitat; interzis în unele ţări
E 545 Polifosfat de amoniu De evitat; interzis în unele ţări
E 551 Dioxid de siliciu Nu se cunosc reacţii adverse în uzul alimentar
E 552 Silicat de calciu Derivat din piatra de var şi din scheletele pietrificate ale unui gen de
plancton unicelular; antacid. Nu se cunosc reacţii adverse
E 553(a) Silicat de magneziu De evitat; interzis în unele ţări
E 553(b) Talc Este legat de creşterea riscului de cancer de stomac. Produsele tipice
sunt orezul decorticat, ciocolata, dulciurile de cofetărie
E 554 Sodiu aluminiu silicat Folosit în sare, substitute de lapte praf şi făină; aluminiul cauzează pro-
bleme ale placentei la femeile gravide şi este legat de creşterea riscului
de boala Alzheimer
E 556 Calciu aluminiu silicat Derivat din minerale. Folosit în lapte praf; a se vedea E 554
E 558 Bentonită Nu se cunosc reacţii adverse
E 559 Silicat de aluminiu Nu se cunosc reacţii adverse
(caolin)
E 570* Acid stearic Posibil de origine animală; a se vedea stearaţii
E 572* Stearat de magneziu Nu se cunosc reacţii adverse în uzul alimentar
E 575 Glucono-delta lacton Nu se cunosc reacţii adverse
E 576 Gluconat de sodiu De evitat; interzis în unele ţări
E 577 Gluconat de potasiu Nu se cunosc reacţii adverse
E 578 Gluconat de calciu Nu se cunosc reacţii adverse
E 579 Gluconat feros Agent de păstrare a culorii; derivat din fier şi glucoză. Utilizat la măsline,
suplimente de fier; sigur în doze mici
E 585 Lactat feros Nu se cunoaşte

În Tabelul 5 se indică stimulatorii de aromă cunoscuţi şi sub denumirea de intensificatori de aromă


(E 620–E 640), denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Tabelul 5- Intensificatori de aromă (E 620-E 640)

Indicativ Denumire Observaţii


E 620* Acid glutamic Intensificator de aromă, substitut al sării; aminoacid prezent în multe pro-
teine vegetale şi animale. Derivat al unor bacterii. Poate cauza probleme
similare cu monosodiu glutamat (E 621); copiii mici trebuie să-l evite

Martie 2008 • Standardizarea  23


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
E 621 Monosodiu glutamat Intensificator de aromă derivat din fermentarea melasei, substitut al sării.
(MSG) Reacţiile adverse apar la unele persoane astmatice, dar nu este permis
în alimentaţia sugarilor şi a copiilor mici. Produsele tipice sunt legumele
conservate, tonul conservat, sosurile, multe alimente congelate
E 622 Monopotasiu glutamat Poate cauza greaţă, vărsături, diaree, crampe abdominale. Produsele tipi-
ce sunt cele care folosesc substitute de sare, sărace în sodiu
E 623 Calciu diglutamat Substitut al sării. Nu se cunosc reacţii adverse
E 624 Monoamoniu glutamat Substitut al sării. Nu se cunosc reacţii adverse
E 625 Magneziu diglutamat Substitut al sării. Nu se cunosc reacţii adverse
E 626 Acid guanilic Poate provoca gută
E 627 Disodiu Izolat din sardine sau extract de drojdie. Poate provoca gută şi nu este
permis în alimentaţia sugarilor şi a copiilor mici
E 629 Calciu Poate provoca gută.
E 631* Disodiu inosinat Poate fi produs din carne sau sardine. Poate provoca gută şi nu este per-
mis în alimentaţia sugarilor şi a copiilor mici
E 633 Calciu inosinat Poate provoca gută
E 635* Disodiu 5’-ribonucleotide Poate fi asociat cu urticarii care apar într-un interval de până la 30 de
ore de la ingerare; eczemele pot varia de la intensitate medie până la
mare. Reacţia depinde de doză şi poate fi cumulativă; unii indivizi sunt
mai sensibili decât alţii; produsele tipice includ cartofii prăjiţi cu arome
(chips), pastele făinoase instant şi plăcintele. De evitat; interzis în unele
ţări
E 636 Maltol Derivat din scoarţa zadei, din ace de pin, cicoare, uleiuri, malţ. Poate fi şi
produs pe cale sintetică
E 637 Etil maltol Derivat din maltol
E 640* Glicina şi sărurile sale de Nu se cunoaşte
sodiu

În Tabelul 6 se indică îndulcitorii, agenţii de glazurare, gazul propulsor şi gazul de ambalare (E 900-E 999) care
sunt clasificaţi şi au proprietăţile indicate în primul articol, denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra
acestora.

Tabelul 6- Îndulcitori, agenţi de glazurare, gaz propulsor şi gaz de ambalare


(E 900–E 999)

Indicativ Denumire Observaţii


E 900 Dimetil polisiloxan Bazat pe siliciu
E 901* Ceară de albine Agent de strălucire. A se vedea produsele apicole. Ocazional cauzea-
ză reacţii alergice
E 903 Ceară de carnauba Derivat dintr-un palmier sud-american. Folosit în cosmetică şi la cer-
neluri. Ocazional cauzează reacţii alergice
E 904* Serlac Derivat din insecte. Ocazional cauzează iritaţii ale pielii
E 905* Parafină, ceară microcristalină Poate inhiba absorbţia grăsimilor şi a vitaminelor liposolubile; laxa-
tiv mediu. S-a emis ipoteza că poate fi legat de o creştere a riscului
de cancer de colon. Se foloseşte la dulciuri, procesarea drojdiei, la
vitamine sub formă de tablete, fructe uscate, dulciuri de cofetărie,
colagen
E 907* Ceară microcristalină rafinată De evitat; interzis în unele ţări
E 913* Lanolină Derivat din lâna de oaie

24  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
E 920* L-cisteină Agent de tratare a făinii derivat din părul animal şi din penele de
găină
E 921* L-cistină A se vedea E 920
E 924 Bromat de potasiu Cantităţile mari pot provoca greaţă, vărsături, diaree, diverse dureri.
Produsele tipice sunt cele care conţin făină
E 925 Clor Distruge substanţele nutritive, este cancerigen; în unele zone, apa
este special contaminată cu acest element, în scopul de a o face mai
„sigură“ pentru băut; produsele tipice sunt cele care conţin făină
E 926 Dioxid de clor În principal, a se vedea E 325
E 927 Azodicarbonamid De evitat; interzis în unele ţări
E 928 Benzoil peroxid Aprobat de către FDA (Food and Drug Administration) pentru albi-
rea carotenoidelor din făina rafinată; astmaticii şi persoanele care
suferă de o alergie trebuie să evite consumul; a se vedea E 210
E 931 Azot Folosit la ambalarea prin îngheţare sau în vid; pare sigur
E 932 Oxid azotos Parte destul de sigur în cantităţi mici
E 950 Potasiu acesulphane Nu se cunoaşte
E 951* Aspartam Îndulcitor artificial; reacţiile adverse posibile sunt prea multe pentru
a fi descrise aici. Unii oameni sunt alergici la aspartam, iar la aceşti
oameni, durerile migrenoase reprezintă cea mai obişnuită reacţie
E 952 Acid ciclamic Ciclamat de calciu şi sodiu şi este un îndulcitor artificial. Se cunoaş-
te că provoacă migrene şi alte reacţii. Poate fi cancerigen; în testele
efectuate pe animale a cauzat probleme ale testiculelor şobolanilor
şi ale embrionilor de şoareci; interzis în SUA şi Marea Britanie datori-
tă riscului de cancer
E 954 Zaharină Zaharină de calciu şi sodiu şi este un îndulcitor artificial derivat din
toluen (cancerigen cunoscut); interzis in SUA încă din anul 1977, dar
a fost reintrodus cu condiţia unei etichetări stricte iar pe etichetă tre-
buie trecută următoarea menţiune: „Folosirea acestui produs poate
fi periculoasă pentru sănătatea dvs., acest produs conţine zaharină,
despre care s-a stabilit că aceasta cauzează cancer la animalele de
laborator”
E 957 Taumatin Îndulcitor artificial; proteină derivată din planta tropicală Thau-
mococcus danielli. Folosit pentru îndulcirea vinurilor, pâinii şi a
fructelor
E 965 Maltitol, sirop de glucoză Umidifiant; amidon descompus cu enzime digestive. Folosit la dul-
hidrogenat ciurile de cofetărie, fructe uscate; laxativ în concentraţii mari
E 967 Xilitol Umidifiant; se găseşte în zmeură, prune, lăptucă, andive, dar poate fi
şi produs în scopuri comerciale din lemn; în cadrul testelor efectuate
pe şobolani a cauzat pietre la rinichi şi a avut un efect diuretic, însă
testele au fost considerate fără legătură cu reacţiile care ar putea fi
înregistrate la oameni. Folosit la dulciurile cu carbohidraţi modifi-
caţi, îngheţate, gemuri
E 999 Extract de quillaia Agent spumant, emulsificator, agent de suprafaţă natural; derivat
din scoarţa arborelui chilian Quillaia saponaria; folosit la bere şi si-
fon; se ştie că grăbeşte vindecarea şi reduce grăsimea excesivă din
piele

În Tabelul 7 se indică diverşi aditivi (E 1100–E 1520), care sunt clasificaţi şi au proprietăţile indicate în primul
articol, denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Martie 2008 • Standardizarea  25


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
Tabelul 7- Diverşi aditivi (E 1100–E 1520)

Indicativ Denumire Observaţii


E 1100* Amilază Derivat din ciuperca de mucegai sau din pancreas de porc
E 1200 Polidextroză Pare sigur în doze mici
E 1201 Polivinilpirolidon Agent de dispersare; glazură pentru pastile; folosit în îndulcitorii
artificiali
E 1202 Polivinilpolipirolidon Agent de limpezire pentru vinuri; stabilizator de culoare şi coloidal
E 1400-E 1450 Amidon Nu se cunosc reacţii adverse
E 1505 Trietil acetat Parţial, devine alcool în organism
E 1510 Etarol Alcool
E 1517, E 1518* Acetaţi de glicerol Umidifianţi şi solvenţi derivaţi din glicerol. Folosiţi pentru a acoperi
fructele proaspete în SUA
E 1520 Propilen glicol Umidifiant, agent de dispersare, pe bază de ţiţei. Gustul său asemănă-
tor cu al glicerinei l-a făcut popular în industria de medicamente pen-
tru copii şi alte siropuri. Folosit în multe creme şi unguente, produse
cosmetice şi pentru păr, deodorante; poate provoca atacuri fatale de
cord (administrat intravenos), depresii la nivelul sistemului nervos
central, precum şi dermatite de contact

În numerele viitoare ale revistei se vor trata în acelaşi mod aditivii alimentari nenumerotaţi, precizând numai
denumirea farmaceutică şi comentarii asupra acestora.

De asemenea, se va arăta de ce considerăm că eticheta produsului alimentar este cartea de vizită a acestuia,
se va face un top al aditivilor care sunt cei mai cancerigeni sau cei mai periculoşi pentru sănătatea noastră şi, tot-
odată, se vor atinge şi alte aspecte.

Se va da un exemplu de cum se poate stabili doza maximă admisă pentru un aditiv alimentar şi care trebuie
să fie doza zilnică recomandată.

26  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

IMPACTUL STANDARDELOR ARMONIZATE ASUPRA CREŞTERii PERFORMANŢELOR


ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
THE IMPACT OF THE HARMONIZED STANDARDS ON THE INCREASE OF PERFORMANCES
FOR THE NATURAL GAS SECTOR
Dr. Mihail CIOCODEICĂ

The point of departure for an European energy policy is threefold: combating climate change, promoting jobs and growth,
and limiting the EU’s external vulnerability to gas and oil imports. These targets will enable the European Union to meas-
ure progress in re-directing today’s energy economy towards one that will fully meet the challenges of sustainability,
competitiveness and security of supply. To achieve this objective, the Commission also proposes to focus on a number of
energy related measures. In this context, the synergy between the standardization and energy regulations means to find
the best way to solve many of these very important problems.
Key words: Europe, energy policy, combating climate change, sustainability, competitivness, security of supply
Cu toate dificultăţile şi intuind corect anumite posibilitate de alegere reală, la preţuri echitabile şi con-
compromisuri care se impuneau, iată că România este curenţiale. Trebuie menţionat faptul că nivelul redus al
membră a Uniunii Europene. Acum standardizarea se concurenţei în sectoarele electricităţii şi al gazelor na-
confruntă cu procesul de globalizare a pieţelor, fiind turale constituie un obstacol care împiedică economia
obligată să-şi exploateze la maximum potenţialul de şi consumatorii să beneficieze pe deplin de deschide-
a elimina barierele tehnice din calea comerţului şi să rea pieţelor aferente.
identifice valenţe naţionale capabile să susţină promo-
varea produselor şi serviciilor autohtone pe piaţa inter- Piaţa internă a energiei trebuie să fie:
nă europeană.
De aici nevoia imperioasă ca standardizarea naţio-
1. concurenţială – caracterizată de o separare cla-
nală să devină o activitate strategică, bazată pe princi-
ră între activităţile de producţie şi distribuţie şi a gestiu-
piile europene din domeniu, instrument de preluare şi
nii reţelelor de electricitate şi de gaz. Dacă o companie
transfer al gândirii eficace aferentă domeniului la nive-
controlează în acelaşi timp activităţile de producţie şi
lul organizaţiilor din ţară. Preluarea, în mod constructiv,
de distribuţie, există un pericol considerabil de risc şi
a prevederilor din standardelor internaţionale şi regio-
de abuz. O companie integrată vertical are un interes
nale se constituie într-o obligaţie fundamentală a orga-
scăzut de a creşte capacitatea reţelei şi de a se expune
nismului naţional de standardizare, ca mijloc de conso-
în acest fel unei concurenţe mai puternice şi, în conse-
lidare a dezvoltării durabile a economiei româneşti.
cinţă, unei scăderi a preţurilor. Pe de altă parte, separa-
Autoritatea Naţională de Reglementare în Do-
rea între gestiunea reţelelor şi activităţile de producţie
meniul Energiei (ANRE) se implică în acest demers de
sau de distribuţie va incita companiile să investească
îmbunătăţire a performanţelor sistemului energetic
mai mult în reţele, favorizând, în acest fel, accesul pe
naţional, în cadrul conexiunilor europene care obligă
piaţă al unor noi agenţi economici şi consolidând sigu-
la respectarea unor reguli, dacă dorim cu adevărat să
ranţa în aprovizionare.
devenim un factor luat în consideraţie pe piaţa internă
2. integrată şi interconectată – piaţa internă de
europeană de energie. Această piaţă a fost concepută
energie depinde, în mod fundamental, de schimburile
la nivel comunitar cu scopul de a oferi consumatorilor o

Martie 2008 • Standardizarea  27


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
transfrontaliere de energie. Adesea, aceste
schimburi se dovedesc a fi dificile, ca ur-
mare a diferenţelor existente între preve-
derile normativelor tehnice naţionale şi a
dezvoltării inegale a reţelei de conducte.
Se impune o reglementare eficace la nivel
comunitar. Este vorba despre armonizarea
puterii politice cu independenţa reglemen-
tatorilor de energie, despre accentuarea
cooperării acestora, despre obligaţia care
le revine de a lua toate măsurile destinate
atingerii obiectivului comunitar de realizare
a pieţei interne de energie şi de definire, la
nivel comunitar, a aspectelor reglementare
şi tehnice şi a normelor de siguranţă comu-
nă necesare schimburilor transfrontaliere.
În scopul realizării reţelei energetice euro-
pene, planul de interconectare prioritară
insistă asupra necesităţii susţinerii politice Fig. 1 Pârghii pentru o reglementarea eficace
şi financiare destinate execuţiei infrastructurilor iden-
tificate ca esenţiale şi asupra nominalizării coordona- Pentru a avea o reprezentare echilibrată a interese-
torilor europeni capabili să asigure continuitatea pro- lor, se impune ca o necesitate să se înţeleagă sensul şi
gramelor prioritare care ridică numeroase probleme de conotaţiile corecte ale acestor pârghii, astfel încât be-
rezolvat. neficiile participării la activitatea de reglementare în
3. un serviciu public de energie – piaţa internă de domeniul energiei, care trebuie privită ca demers foar-
energie depinde, în mod fundamental, de schimburile te apropiat, din punct de vedere procedural, de tehni-
transfrontaliere de energie. Adesea, aceste schimburi cile şi procedurile specifice standardizării:
se dovedesc a fi dificile, ca urmare a diferenţelor exis-
tente între prevederile normativelor tehnice naţionale 1. evoluţia progresivă a abordării actuale: con-
şi a dezvoltării inegale a reţelelor de conducte. Uniu- solidarea cooperării între reglementatorii naţionali, im-
nea Europeană perseverează în lupta contra „sărăciei punând în mod special statelor membre să precizeze
energetice” prin elaborarea unei carte a consumatorilor pentru aceştia un obiectiv comunitar şi să introducă un
de energie. Acest document va incita, în primul rând, mecanism care să permită Comisiei să revadă anumite
la aplicarea de soluţii de ajutorare pentru cetăţenii cei decizii ale acestora care au repercusiuni asupra pieţei
mai vulnerabili în raport cu creşterea preţului energiei interioare de energie;
şi pentru îmbunătăţirea nivelului de informare de care 2. o reţea europeană de reglementatori eu-
dispun consumatorii cu privire la societăţile de furniza- ropeni („ERGEG+”): rolul grupului ERGEG ar fi ampli-
re şi la posibilităţile de aprovizionare. ficat şi i-ar fi conferită misiunea de a structura decizii
În acelaşi context, trebuie să menţionăm că urmea- restrictive pentru reglementatori şi factorii interesaţi
ză a fi lansat un plan strategic al cărui obiectiv constă de pe piaţă, privind punctele tehnice şi mecanismele
în transformarea Europei într-o economie cu înalt ran- bine definite privind aspectele transfrontaliere. Aceas-
dament energetic şi nivel redus de emisie al CO2. Pro- tă abordare impune necesitatea implicării Comisiei, cu
vocarea constă în a realiza acest deziderat, astfel încât scopul de a garanta că interesul comunitar a fost luat în
să fie maximizate câştigurile de competitivitate poten- consideraţie, în mod corect;
ţiale ale Europei şi să fie limitate costurile potenţiale. În 3. instituirea unui nou organism la nivel comu-
realizarea acestui deziderat, se urmăreşte, cu deosebită nitar: acest organism ar fi însărcinat în mod special să
atenţie, realizarea obiectivelor specifice pieţei de ener- adopte decizii individuale pentru piaţa gazelor natura-
gie: competitivitate, durabilitate şi siguranţă în aprovi- le şi de electricitate a Uniunii Europene, privind aspec-
zionare. În cazul în care atitudinea de analizare corectă tele reglementare şi tehnice care trebuie să fie luate în
a acestor obiective nu va fi orientată către o interpreta- consideraţie, pentru a permite funcţionarea efectivă a
re corectă şi coerentă, există riscul izolării, în sens ne- schimburile transfrontaliere. În termenii proiectului de
gativ, şi al autoexcluderii său din dialogul comunitar. acord interinstituţional pentru implicarea autorităţilor
Concepţia privind un progres de reglementare eficace de reglementare din ţările membre, un astfel de orga-
este prezentată în Fig.1. nism poate primi sarcina de a aplica normele comuni-
tare pentru cazuri specifice, ceea ce ar include şi pu-

28  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
terea de a adopta decizii
individuale care produc
efecte juridice restrictive
cu privire le relaţiile cu
terţii.Accelerarea armoni-
zării standardelor tehnice
necesare, care să asigure
buna funcţionare a schim-
burilor transfrontaliere
şi garantarea promovării
pieţei europene, prin or-
ganizarea unui organism
unic la nivel european,
cel puţin prin intermediul
unor reglementatori inde-
pendenţi care să ţină cont
de interesul european şi
cu implicarea adecvată a
Comisiei Europeană, de-
vine un impus pentru ori-
ce ţară care doreşte să se
menţină în jocul concu-
renţial, cu oarecare şanse
de câştig. Ţinând seama de faptul că activitatea pro- Fig. 2 Priorităţi ale politicii energetice ale Uniunii Europene
priu-zisă de standardizare este atributul comitetelor
tehnice, eficienţa activităţii de standardizare este influ- sătorească” cu furnizorul ales de ei însuşi; eliminarea
enţată în mod direct de modul în care este organizată monopolurilor publice în Europa a determinat, pas cu
activitatea în cadrul acestor comitete. Managementul pas, instalarea unor oligopoluri dominate în mare mă-
corespunzător al acestor structuri, nivelul de pregătire sură de sectorul privat. În lipsa unei supravegheri aten-
al membrilor comitetelor tehnice, procedurile în baza te, procesul continuu de consolidare a pieţelor poate
cărora îşi desfăşoară echipele activitatea sunt elemen- conduce la monopoluri private, fapt care va ridica nu-
te definitorii pentru o activitate ce se doreşte a fi com- meroase semne de întrebare;
petentă şi optimizată din punct de vedere al utilizării 4. indicatorul de intensitate a concurenţei pe pie-
resurselor. Compatibilitatea modului de abordare a ţele naţionale de gaze naturale se traduce prin segmen-
problemelor în cele două structuri, ASRO şi, respectiv, tul din piaţa totală care aparţine furnizorilor en gros.
ANRE este evidentă. Suplimentar, reglementatorii din Comisia Europeană subliniază că structura pieţei en
domeniul energetic trebuie să ia în consideraţie şi pri- gros este caracterizată printr-o puternică concentrare
orităţile politice energetice ale Uniunii Europene, aşa la nivel european. În acelaşi timp, piaţa europeană en
cum sunt puse în evidenţă în Fig. 2. détail manifestă un regim de concurenţă relativ slab.
Se impune să menţionăm o dată deosebit de im- 5. Din aceste considerente, este de dorit în state-
portantă pentru continentul nostru: 1 iulie 2007. Este le membre în care procesul se află în stagiul de debut,
data la care piaţa internă europeană a energiei a fost caz în care se găseşte şi ţara noastră; speranţele rela-
integral liberalizată, motivaţiile principale ale acestui tive la scăderea preţurilor există, dar se exprimă pru-
proces fiind : dent. În mod spontan, se manifestă rezerve şi îndoieli
legate de voinţa reală a societăţilor private prestatoare
1. deschiderea pieţei gazelor naturale către con- de a scădea în mod real preţurile, de lipsa de transpa-
curenţă pentru consumatorii finali privaţi, ultimă etapă renţă tarifară constată sau presupusă, de riscurile care
a unui proces complex, este de a da posibilitatea aces- pot influenţa negativ siguranţa şi calitatea serviciilor
tei categorii de consumatori, care era încă captivă, să-şi etc. Concurenţa între operatorii energetici ar trebui
aleagă furnizorul; să aibă ca efect în mod special reducerea preţului, în
2. scopul este de a induce consumatorilor rezi- scopul îmbunătăţirii puterii de cumpărare a consu-
denţiali dorinţa de schimbare, de a le stimula nevoile matorilor. Aceasta reprezintă singurul mod de abor-
şi de a incita interesul acestora pentru reforma pieţei dare pentru identificarea unui serviciu ieftin şi de ca-
gazelor naturale = eliberaţi de un „mariaj forţat” cu un litate? Oare creşterea sumei care reprezintă „banii de
furnizor atotputernic şi oneros, devin liberi să se „recă- buzunar” ai salariaţilor sau constrângerea societăţilor

Martie 2008 • Standardizarea  29


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
a prevederilor standardelor armonizate
în domeniile specifice. Cea mai eficientă
pârghie care se cere a fi folosită în acest
sens este promovarea, prin documentele
emise de către aceste autorităţi (regle-
mentări, normative etc.) de trimiteri, în
text, la standardele menţionate, conform
atribuţiilor pe care acestea le au şi care
permit impunerea condiţiei ca, în sectoa-
rele specifice, elementele standardelor
voluntare să devină obligatorii pentru o
funcţionarea coerentă şi eficace.

ANRE a instituit o serie de standarde


de performanţă a serviciilor din sectorul
gazelor naturale, astfel încât, sub o formă
standardizată, să poată acţiona cu impact
din ce în ce mai mare în folosul consuma-
torilor, prin penalizarea şi/sau amendarea
Fig. 3 Obligaţiile furnizorului
agenţilor economici implicaţi. Câteva dintre căile de
monopoliste de stat să semneze contracte la preţuri- acţiune folosite de autoritate sunt prezentate în Fig.4.
le practicate în numele şi datorită colectivităţii nu ar fi
avut acelaşi efect, fără să fie necesară marea mutaţie Având în vedere şi convenţia de cooperare dintre
energetică la care asistăm de câţiva ani buni ? Iată o ASRO şi autoritate, care trebuie reînnoită în urma reor-
mică demonstraţie de euroscepticism, care trebuie să ganizărilor care au avut loc la nivelul acestora, ne expri-
fie combătută astfel încât proiectele mari să-şi poată măm convingerea că, prin eforturi comune, vom reuşi
urma cursul firesc. Oricum, obligaţiile societăţilor de să promovăm tezaurul de informaţii din standarde la
furnizare a gazelor naturale trebuie să ia în consideraţie nivel naţional, pentru o abordare mai eficace a proble-
mai multe aspecte generate de această schimbare fun- melor economice, în contextul unei concurenţe din ce
damentală, după cum se pune în evidenţă în Fig.3. în ce mai acerbe.
Principalul obiectiv al standardizării, în mod deose-
bit al celui european şi internaţional, îl reprezintă eli-
minarea barierelor tehnice şi facilitarea comerţului la
nivel regional şi internaţional, precum şi colaborarea
cu autorităţile specializate în scopul aplicării efective

Bibliografie

[1] Communication de la Commission


Européenne – „Une politique de l’énergie
pour l’Europe”

Fig. 4 Căi de acţiune ANRE

30  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

CONSIDERAŢII PRIVIND RELAŢIA DINTRE STANDARDE ŞI SISTEMELE DE MANAGEMENT


AL CALITĂŢII
ASPECTS CONCERNING THE RELATION BETWEEN STANDARDS AND QUALITY
MANAGEMENT SYSTEMS

Ing. Dipl. Petru ŢENCHEA

Standards represent an indispensable tool to any organization implementing a quality management system. The idea
that standards are not mandatory, and, consequently, they should not be known and applied is against the philosophy
of a real quality management system. Knowing and implementing standards actually results in improving efficiency and
efficacity. Knowing the standards specific to a certain field is the cornerstone for a consultant or for an auditor involved
in a certain organization
Key words: quality management system, organization, efficacity, standard, referential, audit, certification

1. Introducere cumente normative, aşa cum sunt definite în Ghidul


ISO/CEI 2:2004 (standarde internaţionale/regionale/na-
Sistemele de management al calităţii se proiec- ţionale, specificaţii tehnice, reglementări tehnice etc.),
tează, se implementează şi se auditează în vederea de exemplu:
certificării pe baza unor referenţiale, care sunt do-
 SR ISO 9001:2001, Sisteme de management al
calităţii – Cerinţe
Ing. Dipl. Petru Ţenchea (n. 1947). Absolvent al  ISO IWA 2:2007, Sisteme de management al ca-
Facultăţii de electrotehnică, Universitatea Politehnică lităţii – Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000 în
Timişoara, 1969. domeniul educaţiei
Cercetător ştiinţific principal gr. II, cu experienţă  SR ISO IWA 4:2007, Sisteme de management al
de peste 30 de ani în cercetare la ISIM Timişoara şi calităţii – Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000
experienţă de peste 36 de ani în standardizare în guvernarea locală
Manager S.C. E-QSE CONSULTING S.R.L.  SR ISO 13485:2004, Dispozitive medicale – Siste-
Timişoara me de management al calităţii – Cerinţe pentru scopuri
Auditor certificat AFAQ-AFNOR International şi de reglementare
auditor ASRO pentru sisteme ISO 9001  SR ISO/TS 16949:2004, Sisteme de manage-
Cadru didactic asociat (managementul calităţii în ment al calităţii – Cerinţe specifice pentru aplicarea ISO
servicii) la Universitatea Creştină „Dimitrie Cante- 9001:2000 în organizaţii cu producţie de autovehicule şi
mir”, Facultatea de management turistic şi comercial de piese de schimb aferente
Timişoara  SR ISO/CEI 90003:2006 - Inginerie software. Ghid
Experienţă de expert ONUDI în managementul pentru aplicarea ISO 9001:2000 la software-ul pentru cal-
calităţii, standardizare şi acreditare culatoare ş.a.
Membru supleant al Consiliului director al ASRO,
reprezentant al Asociaţiei de Sudură din România Toate aceste referenţiale utilizează un model de sistem
(ASR) de management al calităţii bazat pe proces (Figura 1), ur-
Membru al comitetului tehnic CT 56, Manage- mărind îmbunătăţirea continuă a eficacităţii proceselor
mentul şi asigurarea calităţii sistemului (Figura 2).
Preşedinte al comitetelor tehnice CT 39, CT 40,
CT 129 şi CT 155 pentru sudare şi procedee conexe

Martie 2008 • Standardizarea  31


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Figura 1 – Conceptul de management al afacerii conform ISO 9001:2000

Figura 2 – Ciclul îmbunătăţirii continue

Aplicarea acestor concepte şi funcţionarea eficace şi eficientă a proceselor unui sistem de management al
calităţii ar trebui să includă utilizarea unor instrumente validate în practică, şi anume standardele (mai larg, docu-
mente normative). Prin examinarea aşa-numitului „spaţiu al standardizării” (Figura 3) şi a combinaţiilor rezultate,
se poate constata cât de largă este paleta acestor instrumente, care sunt disponibile şi aşteaptă să fie identificate
şi aplicate, evitând astfel ca organizaţiile să „redescopere roata”.

32  Standardizarea • Martie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Figura 3 – Spaţiul standardizării


(după T:R:B: Sanders: Objectifs et principes de la normalisation. ISO, Geneva, 1972)

2. Aspecte practice
În orice organizaţie, indiferent de domeniul de activitate, de specificul şi de mărimea ei, sunt aplicabile nu-
meroase documente normative, de origine externă (standarde internaţionale/regionale – europene/naţionale/
profesionale, specificaţii tehnice, reglementări tehnice etc.) sau internă (standarde de firmă), care trebuie să fie
controlate în spiritul şi litera referenţialului ISO 9001. Aceste documente normative pot fi de tehnică genera-
lă şi specifice domeniului de activitate al firmei. De asemenea, se pot referi la unul sau mai multe aspecte de
standardizare.
O analiză a proceselor din organizaţie, utilizând diagrama cauze-efect (diagrama lui Ishikawa, în „schelet de
peşte”) (Figura 4), poate fi utilă în identificarea documentelor normative necesare.

Figura 4 – Utilizarea diagramei cauze-efect pentru identificarea necesarului de documente normative

Martie 2008 • Standardizarea  33


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
O altă abordare ar putea să utilizeze diagrama din Figura 1, identificând documentele normative necesare
pentru:

- responsabilitatea managementului;
- managementul resurselor;
- realizarea produsului;
- măsurare, analiză şi îmbunătăţire.

Un exemplu concludent de utilizare a standardizării este reprezentat de domeniul sudării metalelor, dome-
niu în care, atât la nivel european (CEN/TC 121, CENELEC /TC26), cât şi internaţional (ISO/TC 44, CEI/TC 26), într-o
strânsă conlucrare pe baza acordului de la Viena, se aplică o abordare sistemică a standardizării, care tratează
practic toate familiile de cauze din Figura 4 şi toate procesele sistemului de management al calităţii.

3. Concluzii
Standardele reprezintă un instrument indispensabil oricărei organizaţii care implementează un sistem de ma-
nagement al calităţii. Ideea că standardele nu sunt obligatorii şi, în consecinţă, nu trebuie cunoscute şi aplicate,
este contrară filozofiei unui adevărat sistem de management al calităţii.

Cunoaşterea şi aplicarea standardelor conduc, de fapt, la îmbunătăţirea eficacităţii, dar şi a eficienţei.

Cunoaşterea standardelor specifice unui anumit domeniu este decisivă pentru un consultant sau auditor im-
plicat într-o anumită organizaţie.

34  Standardizarea • Martie 2008


LEGISLAŢIA ŞI STANDARDIZAREA

UN NOU ACT NORMATIV ÎN DOMENIUL MIJLOACELOR DE MĂSURARE


A NEW REGULATION IN THE FIELD OF MEASUREMENT INSTRUMENTS

Steluţa MANOLACHE, jurist, administrator bază date reglementări tehnice, ASRO

The Romanian Official Journal No. 83 published on February 1, 2008 the Order of Minister of Economy and Finance
177/18.01.2008 amending the Annex to the Order of Minister of Economy and Finance 1690/29.05.2007 approving the
List of Romanian standards in the field of measuring instruments which adopt the harmonized European standards.
Key words: measuring instruments, essential requirements, marking, conformity assessment

Vă informăm că a fost publicat în Monitorul Oficial Nr. 83 din 01.02.2008 Ordinul Ministrului Economiei şi
Finanţelor pentru modificarea anexei la Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1.690/2007 privind apro-
barea Listei cuprinzând standardele române din domeniul mijloacelor de măsurare, care adoptă standarde euro-
pene armonizate.

Domeniul mijloacelor de măsurare constituie unul dintre domeniile reglementate stipulate prin Legea
601/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările şi completările ulterioare. După cum se pre-
vede în art.2 al Legii 601/200, produsele din domeniile reglementate se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiu-
ne numai dacă satisfac cerinţele esenţiale, dacă conformitatea lor a fost evaluată conform procedurii de evaluare
aplicabile şi dacă poartă marcajul de conformitate potrivit prevederilor legislaţiei aplicabile, în vigoare.
Pentru mijloacele de măsurare, actul comunitar care stabileşte cerinţele esenţiale, procedurile de evaluare a
conformităţii şi de aplicare a marcajului CE este Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2004/22/CE
privind mijloacele de măsurare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 135 din 30 aprilie 2004.
Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului României nr. 264/2006 privind stabi-
lirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de punere în funcţiune a mijloacelor de măsurare. Hotărârea se aplică
dispozitivelor şi sistemelor care se utilizează pentru realizarea măsurărilor care răspund unor raţiuni de interes
public, de sănătate publică, de siguranţă publică şi de ordine publică, de protecţie a mediului şi a consumatorilor,
de percepere a taxelor şi obligaţiilor şi de corectitudine a tranzacţiilor comerciale. Mijloacele de măsurare care fac
obiectul acestui act normativ sunt:

• contoarele de apă;
• contoarele de gaz şi dispozitivele de conversie a volumului;
• contoarele de energie electrică activă;
• contoarele de energie termică;
• sistemele de măsurare continuă şi dinamică a cantităţilor de lichide, altele decât apa;
• aparatele de cântărit cu funcţionare automată;
• taximetrele;
• măsurile materializate;
• aparatele pentru măsurări dimensionale;
• analizoarele de gaz de eşapament.

Martie 2008 • Standardizarea  35


LEGISLAŢIA ŞI STANDARDIZAREA
Conformitatea unui mijloc de măsurare cu prevederile HG 264/2006 este indicată prin prezenţa marcajului
european de conformitate, constituit din simbolul „CE” şi a marcajului metrologic suplimentar, constituit din litera
„M” şi ultimele două cifre ale anului în care a fost aplicat.
Se prezumă că un mijloc de măsurare îndeplineşte cerinţele esenţiale relevante prevăzute în legislaţie, dacă
acesta este în conformitate cu elementele din standardele care transpun standardul european armonizat pentru
mijlocul de măsurare respectiv, ale cărui referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.
Redăm în continuare lista actualizată a standardelor române care adoptă standarde europene armonizate
referitoare la mijloacele de măsurare, menţionând că le puteţi procura de la ASRO:

Nr.
Indice Titlu
Crt.
1 SR EN 12261:2003 Contoare de gaz. Contoare de gaz cu turbină
2 SR EN 12261:2003/A1:2006 Contoare de gaz. Contoare de gaz cu turbină
Contoare de gaz. Dispozitive de conversie. Partea 1: Conversie a volumu-
3 SR EN 12405-1:2005
lui de gaz
4 SR EN 12405-1:2005/A1:2007 Contoare de gaz. Dispozitive de conversie. Partea 1: Conversie de volum
5 SR EN 12480:2002 Contoare de gaz. Contoare de gaz, cu pistoane rotative
6 SR EN 12480:2002/A1:2006 Contoare de gaz. Contoare de gaz, cu pistoane rotative
7 SR EN 1359:2004 Contoare de gaz. Contoare de gaz, cu membrană
8 SR EN 1359:2004/A1:2006 Contoare de gaz. Contoare de gaz, cu membrană
9 SR EN 14154-1+A1:2007 Contoare de apă. Partea 1: Condiţii generale
10 SR EN 14154-2+A1:2007 Contoare de apă. Partea 2: Instalare şi condiţii de utilizare
11 SR EN 14154-3+A1:2007 Contoare de apă. Partea 3: Metode şi echipamente de încercare
12 SR EN 14236:2007 Contoare de gaz de uz casnic, cu ultrasunete
13 SR EN 1434-1:2007 Contoare de energie termică. Partea 1: Prevederi generale
14 SR EN 1434-2:2007 Contoare de energie termică. Partea 2: Prevederi constructive
Contoare de energie termică. Partea 4: Încercări în vederea aprobării
15 SR EN 1434-4:2007
de model
16 SR EN 1434-5:2007 Contoare de energie termică. Partea 5: Încercări de verificare iniţială

36  Standardizarea • Martie 2008