I. Eseu cu pi la tema gi viziunea despre lume dintr-o nuvela studiata Context al XIX-lea, Ioan Slavici este unul din- tre adeptii realismului clasic. Publicat& in 1881 in volumul de debut ,,Novele din popor’, nuvela realist’, de factura psihologica ,Moara cu noroc” devine Gna dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui loan Slavici asupra lumii si asupra viefii satului transilvénean. care fac posibila incadrarea nuve- intr-o orientare Scriitor afirmat la sfargitul secolului 1. Evidentierea a doua trasaturi lei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, tematica ae |Moara cu noroc” de Joan Slavici este 0 nuvel’, adic 0 specie epic’ in proza, cu un fir narativ central gio constructie epic& riguroasa, cu un conflict Concentrat, Personajele relativ putine scot in evident evolufia personajulut principal, puternic individualizat. Este o nuvela psihologica deoarece infatigeaza framantarile de constiinta nuuelé. ale personajului principal, care traieste un conflict interior, moral gi se trans- piihologicé forma sufleteste, iar analiza se realizeaza prin tehnici de investigare psiholo- gica: monolog interior, stil indirect liber, scene dialogate, insotite de notatia gesticii si a mimicii. Este 0 nuvela realist prin: tema familiei si a dorinfei de inavutire, obiec- tivitatea perspectivei narative, includerea de personaje tipice pentru 0 cate- gorie social (Ghit& reprezinta tipul carciumarului dornic de imbogatire, Pintea este jandarmul, Lica este Samadaul, dar si talharul), verosimilitatea, prezentarea veridici a societiii ardelenesti din a doua jumatate a secolului al XDXlea, tehnica detaliului semnificativ in descriere (drumul si locul de la Moara cu noroc) si in portretizare (Lica SAmadaul). 2. tlustrarea temei nuvelei studiate prin doua episoade/citate/sec- vente comentate Moara cu noroc” de loan Slavici are ca tema consecintele nefaste si dez- umanizante ale dorintei de imbogatire. Tema poate fi privita din mai multe perspective. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-gi schimba statutul social (din cizmar vrea sa devin cArciumar) si de a asigura familiei sale un trai indestulat. Din perspectiva moralizatoare, nuve- Ja prezint’ consecintele nefaste ale dorintei de a avea bani. Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de Ghita, care, dornic de prosperitate economic’, igi pierde treptat increderea in sine si in familie. 4, Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru tema si viziunea despre lume din nuvela studiata (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale 42si spatiale, incipit, final, tehnici narative, pei iva "i ae me ee ae y rspectiva va, re- gistre stilistice, limbajul personajelor etc.) aes Eadie Tithil nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, cérciuma numita Moara cu noroc, ajunge si insemne, mai curind, Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, deoarece castigurile obtinute aici ascund nelegiuiri. Perspectiva narativa este obiectiva. intamplarile din nuvela sunt relatate la persoana a Ill-a, de citre un narator detasat, omniscient si omniprezent, Inter- ferenta dintre planul naratorului gi celal personajelor se realizeaza prin folost- rea stilului indirect liber (,Ana fs ci pe nimi ise dete jo. La inceput se vedea c-a fost prinsi de sila; dar ce avea sit faci? La urma urmelor, de ce sit mu joace?”). Pe lang perspectiva obiectiva a naratorului, apare tehnica punctului de vedere in interventiile simetrice ale batranei, din incipitul si din finalul nuve- lei, Soacra afirm’ la inceput, intr-o discutie cu Ghit’, c&: ,Omul si fie mulfumit cia sa, clici, daca-i vorba, nu bogitia, ci linistea colibei tale te. face fericit", iax ‘Arsit pune intamplarile tragice din nuvel pe seama destinului necruja- a [e-a fost datal..”. Cute doui teze morale, formulate in prolog si epilog, sunt confirmate in desiasurarea narativa, iar personajele care incalca aceste principii ale satului traditional sunt sanctionate in finalul nuvelei. Asadar, viziunea despre lume uuvela lui Joan Slavici are caracter clasic, moralizator. fn dialogul din incipitul nuvelei, dintre soacra si Ghia, se confrunti dou conceptii despre viaté/fericire: batrdna este adepta valorilor traditionale, in timp ce Ghits, capul familiei, doreste buntstarea material. Ghité, cizmar sirac, dar Gnstit si hamic, iain arenda cArciuma de la Moara cu noroc, pentru a cagtiga 1a- pid bani, ca s&-si deschida un atelier. ‘Carciumarul nu este la inceput un om slab, Gi dimpotriva, voluntar, care igi asuma responsabilitatea destinului celorlalti. Find o nuvela psihologic’, in ,Moara eu noroc” de Ioan Slavici conflictul central este unl moral, psihologic, conflictul interior al protagonistului. Per- sonajul principal, Ghita, ‘oscileaza intre dorinta de a ramane om cinstit, pe de o parte, si dorinta dea se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul interior se reflecta in plan exterior, ‘$n confruntarea dintre cérciumarul Ghita 4 Lica Samadaul. In nuvela realist4, spatiul si timpul sunt precizate. Carcluma de la Moara cu noroc este agezati la rascruce de drumuri, izolata, fnconjurata de pustie- aH intunecoase. Actiunea se desfagoara pe parcursul unui an, intre doud repere temporale cu valoare religioasé: de la Sfantul Gheorghe pana la Pas- tele din anul urmator; apa si focul purifica locul. + Alcatuit& din 17 capitole, cu prolog si epilog, nuvela are un subiect con- =centrat. in expozitiune, lui in care se afla carcium: te sf ia in arenda cArciuma de ‘multi si mai repede. O vreme, bundstarii gi ale armoniei in care jrum rari banilor, sambata seara, fiind sugestiva. au a descrierea drumului care merge la Moara cu noroc gi alocu- ‘a fixeaz cadrul actiunii. Ghit’, cizmar sarac, hotarag- Ta Moara cu noroc, pentru a castiga bani mai afacerile ti merg bine, iar primele semne ale traieste familia nu intérzie s& apara, scena 43 perspecti- va nanaAparitia lui Lick Samadaul, seful porcarilor gi al turmelor de porcidinim- prejurimi, la Moara cu noroc, constituie intriga nuvelei, declangand in sufletul man inbrigan yy Ghita conflictul interior gi tulburand echilibrul familiei. Lica ii cere sa-i c&tre spund cine trece pe la carciuma, iar Ghitd igi di seama c& nu poate ramane la. afect Moara cu noroc fara acordul Simadaului. dire: Mai intai, Ghita igi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lic&: merge schit la Arad sa-si cumpere doud pistoale, igi face rost de doi caini si igi angajeaza inca o slug’, pe Marti, ,,un ungur inalt ca un brad” Nar Desfasurarea actiunii ilustreaz& procesul instrdinarii carciumarului fata ile « de familie gi al dezumanizarii provocate de dorinta de imbogatire prin com- ilus plicitatea cu Lic&. Datorita generozitatii Samadaului, starea material a lui tei . Ghit& devine tot mai infloritoare, numai ca Ghit& incepe si-si piarda increde- sit deine yea in sine. Carciumarul devine interiorizat, mohorat, violent, ii plac jocurile vin tats crude, primejdioase, se poarta brutal fat de Ana, pe care o protejase pana atunci, gi fat de copii. La un moment dat, ajunge sa regrete ca are familie copii, pentru ci nu-si poate asuma total riscul imbogatirii aléturi de Lica. Domnic sa facd avere, se indeparteaza treptat de Ana gi devine complicele lui Lic la diverse nelegiuiri, primind in schimb bani obfinufi din jafuri gi crime. lita Este anchetat in doua randuri, find acuzat de complicitate in jefuirea arenda- cin sului de unde este eliberat pe ,,cheziisie”, gi chiar in uciderea unei femei sia de! unui copil. Isi pierde imaginea de om cinstit pe care 0 avea in fata oamenilor. imy Framantarile gi neputinta de a iesi brusc din intelegerea cu Lic& alterneazA cu momentele de sinceritate in care ii cere iertare sotiei. Carciumarul se aliazi car cu jandarmul Pintea, fost hot de codru si tovaras al lui Lic&, pentru a-I da in real vileag pe Samadau, insi nu este cinstit nici fat de acesta, cdci doreste s& isi tut pastreze o parte din banii obfinuti din afaceri necurate. psil Punctul culminant ilustreaz& dezumanizarea lui Ghita. La sirbatorile Paste- 18 ¢ lui, Ghita igi arunca sofia in bratele Samadaului, lisand-o singura la carciuma, sia in timp ce el merge sa-1 anunte pe jandarm c& Lic are asupra lui bani furati. § culminant, Dezgustata de lasitatea sotului gi negtiind motivul real pentru care acesta pleca- per se, intr-un gest de razbunare disperata, Ana i se daruieste lui Lici deoarece, nesi spune ea, in ciuda nelegiuirilor comise, el e ,om’, pe cand Ghitd ,nu e decé muiere imbritcatd in haine barbiitesti” Y Deznodaméntul este tragic. Dandu-si seama c& sotia l-a ingelat, Ghité o ucide pe Ana, fiind la randul lui omorat de Raut, din ordinul lui Licd. Un incendiu provocat de oamenii lui Lick mistuie carciuma de la Moara cu no- goa: antug 1OC Pentru anu cAdea viu in mainile lui Pintea, Licd se sinucide izbindu-se mili cu capul de un copac. Nuvela are final moralizator, sanctionarea protagonis- >rir tilor este pe masura faptelor. Singurele personaje care supravietuiese sunt rere batrana si copiii, fiintele morale si inocente. In nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea perso- najelor, care par sa aiba un destin prestabill ” _Personajul principal, Ghia, este cel mai complex personaj din nuvelistica 3ia] lui Slavici, un personaj , rotund’, care tréieste un proces al dezumanizarii, cu nte frdmantéri sufletesti si ezitari. Destinul lui ilustreaz4 consecintele nefaste ale wi dorintei de imbogitire. r 4 44care fi nuanteaza evolutia. Fra- - _El intr in relatie cu celelalte personaje, evol “ perpare gunt urmarite cu atentie gi redate de | mént&rile si transformérile sale interioare sunt: e fiesi j c&tre narator direct sau in stil indirect liber. Modificarile comportamental le $1 la _afective ale lui Ghit& sunt percepute curand de Ana (exemplu de a idea directa din perspectiva altor personaje: ¥sfmfea oil de citon timp barbatul eS ge schimbat’). ya 24 Mijloacele de caracterizare indirect sunt predominante $1 diversificate. Naratorul noteaza gesturile, replicile, reactiile personajelor, surprinde relati- {a ile dintre ele, dar si gandurile acestora. Dialogul este reprezentativ pentru fe ilustrarea unor trésaturi de caracter. Astfl, friméntarile lui Ghia sunt reda- ui te in monologul interior: ,Ei! Ce si-mni fac?... Aga m-a lsat Dumnezeut!... Ce e+ sit-mi fac dacit e in mine ceva mai tare decat voinga mea? Nici cocosatul nu ¢ insust Je vinovat cit are cocoase in spinare”. a 14___Licd rimane pe tot parcursul nuvelei egal cu sine, ,tum om rit si primejdios”- madau si talhar, este necrutator cu trédatorii, generos cu aceia care il spri- 4, _jind in afacerile necurate, hotarat si crud. ui Ana suferd esentiale transformari interioare care fi ofera scriitorului posibi- e, _litatea unei fine analize a psihologiei feminine. La inceput o femeie devotata a. c&minului, protejat’ mai int4i de mama si apoi de sot, reprezentand un ideal de feminitate (,,Ana era tanirit si frumoasit, Ana era frageda si subtiricit”), Ana este impinsa in bratele Samadaului si apoi este ucisa de Ghit4, fiindca |-a ingelat. ‘Trasaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi si din relatiile care se stabilesc intre acestea (caracterizare indirect’). De asemenea, naratorul realizeaza portrete sugestive, iar detaliile fizice releva trisaturi morale sau sta- si tutul social (de exemplu, portretul Sim&daului). Mijloacele de investiga psihologicé sunt: scenele dialogate, monologul interior de factura traditiona- » li giacela realizat in stil indirect liber, introspectia, notatia gesticii, a mimicii 4, sia tonului vocii. ee pai eat ep es peanipe nese, limbajul popular, oralitatea. ee ee onecteles a5 4. Exprimarea unei opinii despre modulin c; reflect iv are si i tema in nuvela aleasa ciaaneaner a nr a a n 1 in opinia mea, analiza psihologica este in slyj : ja mea, a : & este pusi in slujba unei teze morale: Boana dups inavujre cu orice pre dstruge echilibrul interior g i es 2 miliei. Avertismentele batranei sunt ignorate de Ghité. Nu mune eeeca prin care omul devine instirit este condamnat de moralistul Slaviei, ct stan nerea averii pe c&i necinstite gi instrainarea de familie. meets Concluzie _ -Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela realist gia personajelor si stil - si onuveld psihologica, pentru c interior, framantarile in planul constiintei nutioas’, detaliata si serveste realizarii un 4 — prin tema, tipolo- a urmareste conflictul Personajelor. Observarea este mi- ‘or psihologii complexe (Chif’). 45