Timp Liber Copii Educatori

Consiliul General al Municipiului Bucure[ti
Direc]ia General` de Asisten]` Social` a

Municipiului Bucure[ti
I LIBER - Program educativ 0-3 Ani
A TIMPULU
PETRECERE
PETRECEREA TIMPULUI LIBER - Program e
ducativ 0-
3 Ani
A TIMPULU
PETRECERE
4
ducativ 0-
3 Ani
Acest program educativ este parte a proiectului ”Mai multe centre

de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru
tine” şi are ca scop diversificarea activităţilor educative din creşă. El
face parte din pachetul de 9 programe educative care abordează
psihologia copilului, igiena copilului, activităţile desfăşurate de către
copilul mic şi împreună cu acesta, dar şi desenul, muzica şi jocul, ca
instrumente în procesul de educaţie.
Programul este conceput astfel încât să poată fi aplicat cu
uşurinţă către de oricare dintre membrii echipei pluridisciplinare care
se ocupă de îngrijirea şi educarea copiilor cu vârste între 0 şi 4 ani.
Sperăm ca acest program să reprezinte o referinţă în activitatea
practicienilor şi un instrument util prin care aceştia să completeze
exerciţiile sau metodele aplicate, astfel încât să răspundă nevoilor de
educaţie şi dezvoltare sănătoasă a copiilor din creşă.
5
A TIMPULU
PETRECERE
6
ducativ 0-
3 Ani
CUPRINS
INTRODUCERE��3
TIMPUL LIBER��5
VÂRSTA 0 - 3 ANI��5
Prezentare generală��5
A. De la naştere la 3 luni��6
B. De la 3 la 6 luni��6
C. De la 6 la 12 luni��7
D. De la 12 la 24 luni��7
E. De la 24 la 36 luni��8
STRATEGII DE LUCRU��9
Principiile Metodologice��10
IMPLICAŢIILE JOCULUI ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI��12
1. Dezvoltarea senzorială��12
2. Dezvoltarea psihomotorie��12
3. Dezvoltare cognitivă��12
4. Dezvoltarea afectivă��13
5. Dezvoltarea socială��14
EVOLUŢIA JOCULUI: DE LA 0 LA 3 ANI��14
A. Jocul în primul an de viaţă: 0 – 12 luni��14
Activitatea bucală ��15
Simţul tactil��15
Simţul vizual��15
Simţul auditiv��16
Mişcări��16
Deplasări��16
Experienţe existenţiale��17
Experienţe cu elementele mediului natural��17
1
A TIMPULU
PETRECERE
B. Jocul în etapa 12 – 36 luni��17

Trucuri pentru părinţi cu privire la JOACĂ��18
O ZI LA CREŞĂ��20
EXEMPLU - Rutina zilnică a copiilor de la 0 - 1 an��21
EXEMPLU - Rutina zilnică a copiilor de la 1 - 2 ani��24
EXEMPLU - Rutina zilnică a copiilor de la 2 - 3 ani��27
ACTIVITĂŢI��29
ACTIVITĂŢI PENTRU PERIOADA DE ADAPTARE��29
COŞUL CU COMORI��34
JOCUL EURISTIC��37
PRIMĂVARA��41
ACTIVITĂŢI PSIHOMOTORII (COPII DE LA 0 LA 1 AN)��44
ACTIVITĂŢI PSIHOMOTORII (COPII DE LA 1 LA 2 ANI)��45
ACTIVITĂŢI PSIHOMOTORII (COPII DE LA 2 LA 3 ANI)��47
STIMULAREA SIMŢURILOR��48
EVALUAREA COMPETENŢELOR COPIILOR DE LA 0 LA 3 ANI��52
METODOLOGIA DE EVALUARE��52
ANEXA 1��54
Tabel de evaluare pentru grupa de vârstă 0 – 12 luni��54
ANEXA 2��60
Tabel de evaluare pentru grupa de vârstă 12 – 36 luni��60
2
ducativ 0-
3 Ani
INTRODUCERE
Marele avantaj pe care îl oferă creşa copiilor este cel al
stimulării sociale şi intelectuale. Într-o creşă bună, stimularea socială
şi intelectuală reprezintă o bază foarte bună pentru vârsta preşcolară.
Perioada 0-3 ani este esenţială pentru dezvoltarea ulterioară
a copiilor, pentru lucrul cu aceştia, având ca scop integrarea într-o
societate cu valori, norme şi activităţi care trebuie respectate şi în
raport cu care copilul, apoi adultul, vor trebui să trăiască.
Scopul educaţiei în această etapă este acela de a contribui la
dezvoltarea fizică, emoţională şi intelectuală a copiilor.
Conform curriculum-ului vârstei preşcolare, trebuie parcurse,
în mod progresiv, etape cheie în ceea ce priveşte dezvoltarea
emoţională, mişcările şi obiceiurile de control al corpului, demonstraţiile
de comunicare şi limbaj, modele de coexistenţă şi relaţii sociale
şi descoperirea caracteristicilor mediului social şi fizic din jurul lor.
Pentru copii, acestea vor contribui la dezvoltarea unei imagini de sine
pozitive şi echilibrate, precum şi la dobândirea autonomiei personale.
Obiectivele etapei 0 – 3 ani vor fi atinse prin intermediul unor
activităţi variate, care vor contribui la dezvoltarea capacităţilor copiilor
pentru a putea:
• să-şi cunoască propriul corp şi pe cel al altora, posibilităţile de
acţiune şi să înveţe să respecte diferenţele;
• să observe şi să exploreze propria familie, mediul natural şi
social;
• să-şi dezvolte abilităţile emoţionale;
• să interacţioneze cu alţii şi să cunoască în mod treptat
standardele de bază privind coexistenţa şi relaţiile sociale şi
3
A TIMPULU
PETRECERE
să rezolve în mod paşnic conflictele cu ceilalţi;

• să dezvolte abilităţi de comunicare, prin limbaj şi forme de
exprimare diferite;
• să iniţieze mişcări, gesturi, ritm;
• să îşi dezvolte capacitatea de iniţiativă în general;
• să îşi dezvolte abilităţile de gândire logică, memorie şi atenţie.
4
ducativ 0-
3 Ani
TIMPUL LIBER
Cum să îmbunătăţim folosirea timpului liber şi ceea ce
ar trebui să se dezvolte la copii în perioada aceasta:
psihomotricitatea, conceptul de spaţiu - timp, recunoaşterea
celuilalt, limbajul corpului (cunoaşterea psihosocială).
VÂRSTA 0 - 3 ANI
În vederea adaptării activităţilor de predare-învăţare este
necesar să cunoaştem procesul evolutiv al copilului de la 0 la 3 ani.
Această perioadă este crucială pentru dezvoltarea ulterioară ca
membru distinct al societăţii.
Copilul va experimenta schimbări majore şi progres în toate
domeniile de dezvoltare: cognitiv, , motric, social şi emoţional.
Fiecare copil are propriul său ritm de creştere şi dezvoltare; în
acest material vom prezenta aspectele generale de dezvoltare, pe
care adulţii care lucrează în creşă trebuie să le cunoască în detaliu
Atât familia cât şi mediul educaţional vor influenţa decisiv dezvoltarea
copiilor. Cunoaşterea fiecărei etape, cunoaşterea posibilităţilor şi
nevoilor corespunzătoare acesteia, este esenţială pentru identificarea
obiectivelor de lucru cu copiii, a modulelor de formare, a planurilor de
activităţi şi a orarului.
Prezentare generală
În primii trei ani de viaţă are loc tranziţia copilului de la dependenţa
fizică totală la independenţă, pe măsură ce îşi dezvoltă o serie de
abilităţi de bază şi de mobilitate. În timp ce cronologia exactă diferă
de la copil la copil, există o ordine cu caracter general şi o fereastră
5
A TIMPULU
PETRECERE
de timp în care sunt parcurse etapele de dezvoltare motorie:

În ceea ce priveşte reflexele motorii, adulţii care îngrijesc copilul
trebuie să ştie că, pe lângă reflexele motorii pe care le păstrează
copilul pe toată durata vieţii (căscatul, strănutul etc), în primele luni de
la naştere se manifestă o serie de reflexe care apoi dispar. Existenţa
lor este deseori verificată de către medicul pediatru sau de neurolog,
pentru că ea confirmă dezvoltarea normală a copilului.
A. De la naştere la 3 luni
Controlul motor contribuie la dezvoltarea corpului începând cu

mişcările capului, trece apoi la braţe şi trunchi şi ajunge la gambe
şi picioare. Mişcările iniţiale ale copilului sunt reflexe. Unul dintre
reflexele importante la această vârstă este cel de supt şi de căutare.
Dacă se atinge uşor obrazul copilului, el îşi va întoarce obrazul în
direcţia atingerii, căutând sânul mamei sau obiectul care l-a atins.
Până la 2-3 luni funcţionează şi reflexul Moro, sau de speriere:
copilul se sperie la zgomote puternice şi atunci reacţionează prin
întinderea membrelor şi a gâtului, apoi îşi uneşte braţele ca şi cum ar
vrea să îmbrăţişeze pe cineva.
B. De la 3 la 6 luni
La vârsta de 3 luni, un copil progresează prin ridicarea capului şi

a pieptului atunci când stă pe burtă şi se poate ajuta prin împingerea
mâinilor. La vârsta de 3 luni loveşte cu picioarele atunci când stă pe
spate sau pe burtă, atinge şi apucă pentru o scurtă perioadă jucăriile.
Între 3 şi 4 luni, copilul începe să se rostogolească de pe burtă pe spate
şi invers. Reflexul de apucare consta în strângerea pumnului, pentru
o durată scurtă, ori de cate ori ceva atinge palma nou-născutului.
6
ducativ 0-
3 Ani
Reflexul de apucare funcţionează până la cinci luni.

Reflexul mersului se manifestă atunci când ții copilul de sub
brațe, cu piciorușele pe o suprafață tare. Picioarele lui vor începe
automat să facă mişcări asemănătoare mersului, deşi mersul propriu
zis va apărea abia peste câteva luni.
Ulterior acest reflex dispare, pentru ca aproape de vârsta de un
an copilul să înceapă să meargă progresiv.
Reflexul Babinski se declanşează atunci când se atinge talpa
bebeluşului. Degetul mare se îndoaie către exterior, iar celelalte
degete se deschid ca un evantai.
Reflexul “spadasinului“ când copilul stă întins pe spate, i se
întoarce uşor capul într-o parte şi el va întinde piciorul şi braţul de pe
partea respectivă şi le va îndoi pe cele de pe partea opusă. Va arăta
ca un spadasin în atac.
C. De la 6 la 12 luni
Următoarele vârste medii privind realizările de referinţă motorie

provin dintr-un studiu realizat în 1996 de către Organizaţia Mondială
a Sănătăţii. Vârsta medie la care copiii puteau să stea în fund fără
sprijin a fost cea de 6 luni. Vârsta medie la care copiii puteau să
se ridice fără sprijin a fost cea de 7.6 luni. Copiii care au participat
la studiu au mers de-a buşilea la 8.5 luni. Mersul cu sprijin a fost
înregistrat la vârsta de 9.2 luni. Vârsta medie la care copilul a reuşit
să meargă singur a fost cea de 11 luni.
D. De la 12 la 24 luni
Studiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii notează că un copil mic
7
A TIMPULU
PETRECERE
face doi-trei paşi pe la aproximativ 12 luni. Cele mai multe scale de

dezvoltare indică faptul că un copil traversează fără sprijin o cameră,
cu opriri sau schimbare de direcţie, între 13 şi 15 luni. Pe la 18 luni,
loveşte şi aruncă mingea, aleargă, urcă scări cu sprijin, iar jucăriile cu
sistem de propulsie se adaugă setului de jucării pentru dezvoltarea
abilităţilor motorii şi de joacă.
E. De la 24 la 36 luni
Între 2 şi 3 ani, echilibrul se îmbunătăţeşte iar copilul mic merge

cu mai multă uşurinţă. În această perioadă copilul învaţă cum să stea
într-un picior pentru o scurtă perioadă, să meargă cu spatele şi să
păşească pe vârfuri. Vârstele orientative de la care copilul parcurge
următoarele etape în dezvoltarea sa motorie sunt următoarele :
Un copil sare pe loc în jurul vârstei de 24 luni şi progresează la
sărirea peste un mic obstacol până la 36 luni.
La 24 luni poate urca singur o scară mică şi se poate da
8
ducativ 0-
3 Ani
singur pe un tobogan mic, apoi începe să manevreze o varietate de

echipamente de joacă pe la vârsta de 35 luni.
Între 30 şi 34 de luni, copiii încep să urce scările folosind
picioarele alternativ fără să fie ţinuţi de mână sau fără să folosească
o balustradă. Alte abilitaţi de joacă care sunt aşteptate a se dezvolta
în următoarele luni după vârsta de trei ani sunt prinderea mingii care
a fost aruncată copilului şi pedalarea unei triciclete.
STRATEGII DE LUCRU
Practic, pentru dezvoltarea diferitelor abilitaţi ale copiilor, se pot
utiliza următoarele strategii de lucru:
• jocul liber sau indus, este activitatea favorită a copiilor la
această vârstă;
• planificarea dezvoltării psihomotorii, pentru că ajută la
educarea globală şi influenţează toate aspectele personalităţii
copilului, din perspectiva propriul său corp;
• experienţele psihomotorii pentru a vedea cum reacţionează
grupul... explicarea regulilor (nu ţipa, nu lipi...), lăsarea
materialelor (covoraşe, inele...) pentru a se juca în mod liber.
Astfel, educatorul poate observa copiii, apoi care dintre copii
sunt „lideri”, cei care pot împărţi, cei care se joacă în echipă
sau individual... şi mulţumită creativităţii copiilor, educatoarea
poate să folosească orice idee pentru a se juca cu aceştia,
într-o altă zi;
• motivarea personală pentru a face faţă provocărilor, deoarece
înţelegem că învăţarea construită pe marginea unui subiect
este cu adevărat eficientă, durabilă, şi reprezintă o sursă de
autonomie personală şi de concepte pozitive.
9
A TIMPULU
PETRECERE
Principiile Metodologice care stau la baza strategiilor

noastre sunt:
• atenţie deosebită acordată planificării PROCESULUI DE
ADAPTARE a copilului, pentru a evita orice fel de conflict;
• CLIMAT CALD ŞI PRIETENOS oferit copilului, pentru a
încuraja dezvoltarea independenţei, siguranţei şi autonomiei
acestora – experienţe în aer liber, în afara şcolii, plimbări,
vizite, colaborări cu părinţii, lucrul cu elevi din alte cursuri;
• fundamentarea educaţiei timpurii pe ACTIVITĂŢI DE JOC ŞI
RESPECTAREA SUCCESULUI ŞI A ERORII, ambele fiind
considerate ca elemente ale procesului de învăţare;
• ÎNVĂŢARE GLOBALĂ ŞI PLINĂ DE ÎNŢELES, aceste
activităţi fiind deschise, astfel încât nici o activitate să nu fie
considerată încheiată şi să existe posibilitatea de a o consolida
sau extinde cu altă ocazie;
• utilizarea unei METODOLOGII ACTIVE de lucru, astfel
încât fiecare activitate nouă să fie precedată de observaţii
şi experimente, în baza conceptelor deja învăţate; copilul va
extinde astfel cunoştinţele transmise anterior;
• O METODOLOGIE DE ABORDARE care acordă importanţă
tuturor activităţilor care dezvoltă abilităţile motorii de fineţe
(tăiat, tocat, îndoit hârtie,...), şi psihomotorii (conştientizarea
corpului);
• O METODOLOGIE CREATIVĂ, lăsând activităţi deschise
pentru copil pentru a le finaliza după bunul plac; pentru
aceasta, vor fi puse la dispoziţie toate tipurile de materiale,
atât consumabile cât şi resturi;
• conceptul de educaţie timpurie prevede ca respectiva creşă
să fie o COMUNITATE EDUCAŢIONALĂ în care toţi membrii
sunt integraţi armonios pentru a crea o PEDAGOGIE coerenta
10
ducativ 0-
3 Ani
şi coordonată (cu alte cuvinte, întregul personal va acţiona

unitar şi coerent în raport cu copiii, iar toate activităţile din
timpul zilei vor fi discutate şi cunoscute de către întregul
personal al creşei);
• luarea în considerare a faptului că INDIVIDUALIZAREA,
în procesul de planificare, este deosebit de importantă;
adaptarea programului zilnic şi a activităţilor la particularităţile
de dezvoltare ale copiilor permite copilului să-şi dezvolte
propriul său ritm de învăţare;
• ÎNVĂŢAREA ÎN GRUP dezvoltă atitudini de respect,
colaborare, coordonare şi evaluare a lucrurilor realizate de ei
sau de alţi copii.
11
A TIMPULU
PETRECERE
IMPLICAŢIILE JOCULUI ÎN DEZVOLTAREA

COPILULUI
Jocul este un instrument privilegiat de dezvoltare pentru copil şi
este răspunzător în mod direct de următoarele tipuri de dezvoltare:
1. Dezvoltarea senzorială
Copilul începe să vadă lumea prin intermediul simţurilor şi

percepţiilor. Dezvoltarea capacităţilor senzoriale, precum şi percepţiile
se realizează prin jocuri senzoriomotorii: apucarea obiectelor,
atingere, jocuri pe baza de culori şi texturi diferite, ascultare...
Jucăriile mobile, „covoraşele senzoriale” cuprinzând sectoare de
activităţi sau jocuri de dezvoltare favorizează dezvoltarea senzorială
prin încurajarea descoperirii senzaţiilor.
2. Dezvoltarea psihomotorie
Se referă atât la abilităţile motorii de bază (coordonarea şi

controlul general al mişcărilor corpului, echilibru ...) precum şi la cele
de fineţe (presiune, dexteritate manuală, coordonare ochi-mână...).
Contribuie la explorarea şi descoperirea corpului, a celorlalţi şi a
obiectelor care-i înconjoară.
Se organizează de obicei activităţi de coordonare a mişcărilor
cu ajutorul unor jucării, activităţi de căţărare, mers în ritmuri diferite,
alunecare pe rulouri de burte, rostogoliri etc.
3. Dezvoltare cognitivă
Cunoaşterea cauzei şi efectului, organizarea spaţiu-timp, debutul
12
ducativ 0-
3 Ani
conceptelor premergătoare matematicii, exprimare şi comunicare,

atenţie, memorare, imaginaţie, creativitate...
Jocul ajută direct la dezvoltarea cognitivă a copilului, oferind un
echilibru emoţional care este esenţial pentru învăţare şi fundamental
unei educaţii de calitate, armonioasă şi cuprinzătoare.
Jocul permite de asemenea structurarea limbajului şi a gândirii,
stimulează observaţia, atenţia şi simbolurile.
Pentru dezvoltarea abilităţilor cognitive ale copilului se folosesc
mesele cu jocuri, puzzle, jucării care stimulează gândirea, atenţia sau
dezvoltarea vorbirii.
4. Dezvoltarea afectivă
Jocul este o activitate care, pe lângă plăcere, aduce bucurie

şi satisfacţie, permite copilului să se exprime şi să se elibereze de
tensiune, asigurând un echilibru sănătos emoţional.
Costumele şi reprezentările în miniatură ale elementelor lumii
reale (maşini, magazine, bucătarii...) le permit copiilor să reprezinte
şi să-şi imagineze diverse situaţii din lumea adulţilor, experimentând
diverse roluri care-i ajută să testeze roluri diferite şi care constituie un
sprijin în construirea propriei identităţi.
Marionetele, păpuşile sau jucăriile reprezentând eroi de acţiune
promovează exprimarea şi manifestarea sentimentelor, a dorinţelor, a
temerilor şi a emoţiilor. De cealaltă parte, copiilor le place să se supună
unor teste, provocările pe care le reprezintă jocurile precum puzzle-
uri sau table de jocuri, favorizează testarea succesului personal şi
social şi stau la baza respectului de sine.
13
A TIMPULU
PETRECERE
5. Dezvoltarea socială
Există jocuri de grup sau de rol, care favorizează interpretarea

normelor sociale, supunând interesul propriu celui general. Jocul
reprezintă calea de învăţare a regulilor sociale şi conduce progresiv
către constituirea unei conştiinţe sociale. Facilitează procesul de
socializare, puterea de adaptare, dezvoltarea copilului, încurajând
spontaneitatea, imaginaţia, creativitatea şi observaţia.
EVOLUŢIA JOCULUI: DE LA 0 LA 3 ANI
A. Jocul în primul an de viaţă: 0 – 12 luni
Nimic din ceea ce face copilul nu este superfluu sau inutil.

Jocurile sunt de obicei interpretate ca stimuli plăcuţi care facilitează
dezvoltarea tuturor capacităţilor sale. Dezvoltarea şi rafinarea
14
ducativ 0-
3 Ani
capacităţilor senzoriale reprezintă activitatea principală a copiilor

la această vârstă şi reprezintă fundamentul pentru dezvoltarea
inteligenţei.
Activităţile senzoriale şi motorii în această etapă se rezumă la
următoarele:
Activitatea bucală
În această etapă, gura este principala cale prin care copilul
explorează şi cunoaşte lumea, prin urmare, jucării potrivite sunt
jocurile speciale pentru erupţia dinţilor şi cele pentru absorbţie.
Simţul tactil
Simţul tactil al copiilor este foarte dezvoltat. Acesta joacă un rol
foarte important în relaţiile sociale şi mai ales în relaţia cu părinţii
săi. Copiii sunt foarte recunoscători atunci când sunt luaţi în braţe şi
mângâiaţi. Cea mai bună metodă de stimulare a simţului tactil este
prin masaj corporal. De asemenea, putem stimula simţul tactil cu
ajutorul jucăriilor (jucării de plus, animalele îmbrăcate, păpuşi...) care
au texturi diferite şi plăcute pentru copil. Reflexul de a gândi al noului
născut evoluează rapid spre exerciţii care dau naştere la primele jocuri
de a da şi de a lua: copilul ia obiectul şi apoi îl dă înapoi. Obiectele
pot fi netede, cu asperităţi... unele care permit senzaţii termice sau
senzaţii legate de greutate mare sau mică etc.
Simţul vizual
Copiii au capacitatea de a vedea încă de la naştere, dar le
lipseşte precizia şi capacitatea de a percepe forme. Copilul este atras
15
A TIMPULU
PETRECERE
de forma, culoarea, mărimea şi aspectul general al ansamblului de

jocuri senzoriale şi îşi dezvoltă progresiv capacităţile de a diferenţia
aceste detalii şi caracteristici ale obiectelor.
Îi putem ajuta amplasând obiecte în câmpul său vizual (precum
corpuri în leagănele în mişcare sau locuri de joacă) mişcându-le lent,
deoarece în cazul în care se mişcă rapid vizualizarea şi observarea
vor fi dificile pentru copii.
Simţul auditiv
Copilul are nevoie să interacţioneze cu jucării sonore şi muzicale,
dar acestea nu trebuie să fie stridente. Puţin câte puţin, simţul auditiv
începe să repereze cuvinte, sunete şi primele expresii, fiind esenţial
sprijinul adulţilor în aceste jocuri, astfel încât copilul să aibă acces la
comunicarea verbală.
Mişcări
Pe parcursul jocului, copilul își folosește membrele sau alte
părţi ale propriului său corp, pentru a se ţine, a da, a face zgomot,
pentru a reacţiona la stimuli. În plus, are nevoie să simtă mişcările
întregului corp, ca un tot unitar, pentru care sunt necesare balansoare
şi leagăne.
Deplasări
Pentru a se deplasa în spaţiu, copilul are nevoie de maşini sau
triciclete manevrate de adulţi, dar este preocupat de asemenea să
arunce sau să împingă jucării.
16
ducativ 0-
3 Ani
Experienţe existenţiale
În această primă etapă, copilul are nevoie să simtă că
interacţionează cu adulţii, că aceştia îi răspund şi îl acompaniază pe
timpul jocului, dar şi că el poate influenţa evenimente externe. Are
nevoie să se joace, să se joace de-a v-aţi ascunselea, să se joace
cu cuburi sau cu căsuţe de joc, cutii poştale, containere care se pot
umple şi deşerta.
Experienţe cu elementele mediului natural

Pământ, nisip, apă, jucării de baie şi pentru plajă. Toate
materialele sunt importante pentru copil, pentru că ele îl ajută
la rafinarea capacităţilor senzorio-motorii şi la experimentarea
proprietăţilor obiectelor din lumea înconjurătoare.
B. Jocul în etapa 12 – 36 luni
17
A TIMPULU
PETRECERE
În primii doi ani de viaţă, copiii sunt interesaţi de jocurile care au

legătură directă cu simţurile şi cu mişcările propriului corp şi ale unor
obiecte. Acţiunea senzorială şi motorie care se desfăşoară în timpul
jocului reprezintă o resursă esenţială pentru îmbogăţirea cunoştinţelor
despre lume şi despre ei înşişi.
În cel de-al doilea an de viaţă, copiii se joacă explorând
principalele caracteristici şi proprietăţi ale obiectelor. Îşi fac apariţia
jocurile de ficţiune care, alături de cele de construcţie (aceste jocuri
vor predomina toată copilăria), vor dobândi importanţă mai mare
începând cu vârsta de 3 ani, cu toate că aceste jocuri se vor schimba
în ceea ce priveşte complexitatea şi formele.
După 2 ani, cu posibilităţile recente care favorizează dezvoltarea
capacităţii lor simbolice, copiii experimentează jocuri cu un grad din
ce în ce mai mare de complexitate şi folosesc o cantitate importantă
de jucării. La început, copiii imită comportamente, dar în joc
rămân în esenţă ei înşişi. În aceste jocuri, copiii încep să exprime
cunoştinţele deja dobândite cu privire la rolurile şi comportamentele
oamenilor alături de care trăiesc; exprimă, de asemenea, cunoştinţele
referitoare la modul în care sunt folosite unele dintre obiectele de zi
cu zi, transpunând utilizarea lor obişnuită în viaţa reală şi folosindu-le
pentru alte scopuri decât în contextul jocului.
Copiii manifestă, de asemenea, un interes mai mare pentru
jocurile care implică exerciţii fizice, precum alergatul sau jocul cu
mingea. Jocurile care implică exerciţii fizice constituie una dintre
marile atracţii la această vârstă şi permite modelarea energiei copilului
şi practica respectului pentru reguli.
Trucuri pentru părinţi cu privire la JOACĂ

Familia este primul context de socializare a copiilor; aici copilul
18
ducativ 0-
3 Ani
învaţă primele reguli şi stabilesc primele legături emoţionale, de

aceea rolul părinţilor în cadrul jocului este crucial pentru dezvoltarea
copiilor.
Pentru toate acestea, ar trebui să se acorde o mare importanţă
relaţiei familie-creşă. Părinţii trebuie să fie implicaţi în colaborarea cu
educatorii pentru alegerea jocurilor şi a activităţilor potrivite pentru
copil, dar şi invers, părinţilor trebuie să li se ofere de către personalul
creşei sugestii de jocuri şi jucării pentru acasă, recomandări cu privire
la comportamentele recomandate şi la etapele prin care trece copilul.
Este important să li se amintească familiilor următoarele
aspecte:
• jocul reprezintă una dintre activităţile cheie din viaţa unui copil;
• pe parcursul jocului li se dezvoltă simţurile (tactil, vizual,
auditiv...), iar copiii învaţă să cunoască oamenii, dobândesc
obiceiuri de comportament şi respect faţă de ceilalţi, îşi
dezvoltă imaginaţia şi fantezia, îşi dezvoltă abilitatea de a
aprecia exerciţiile de memorie etc.;
• mulţumită jocului învaţă să comunice cu lumea din jurul său iar
jucăria devine o sursă privilegiată de explorare şi transmitere
a realităţii sociale;
• pentru anumite jocuri nu sunt întotdeauna necesare jucăriile,
dar, fără îndoială, acestea le pot completa, pot deveni o resursă
ideală de imaginaţie, de cele mai multe ori. Pe de altă parte,
lumea copiilor a fost asociată, în toate culturile, cu jucăriile, iar
câteva dintre acestea au rămas aceleaşi de-a lungul istoriei,
cu excepţia câtorva variaţii minore. Orice obiecte simple pot
deveni jucării pentru copii, cu condiţia să respecte condiţii de
siguranţă şi igienă;
• atât creşa cât şi familia trebuie să cunoască rolul important pe
19
A TIMPULU
PETRECERE
care îl au jocurile şi jucăriile pe parcursul maturizării copilului,

astfel că este important ca părinţii şi educatorii să fie informaţi
cu privire la acest aspect;
• jucăriile sunt instrumente cu semnificaţii diferite, în funcţie de
jocul din care fac parte, din acest motiv vor fi diferite în funcţie
de jocul respectiv.
O ZI LA CREŞĂ
Ziua la creşă reprezintă timpul petrecut zilnic la creşă de către

copii, conform regulilor şi calendarului în vigoare.
Programul este principalul factor de organizare în activităţile
copiilor într-o creşă. Viziunea pe care o avem asupra timpului şi
deciziile cu privire la aplicarea acestuia sunt în strânsă legătură cu
valorile şi credinţele noastre.
20
ducativ 0-
3 Ani
Perioada de la 0 la 3 ani impune foarte multă flexibilitate în

privinţa programului şi a activităţilor, deoarece copiii au nevoie să
doarmă mult.
EXEMPLU - Rutina zilnică a copiilor de la 0 - 1 an
ORA ACTIVITATEA
PRIMIREA COPIILOR
• Educatorii, părinţii şi copiii vin la creşă;
09:00 – 09:30
• Copiii sunt dezbrăcaţi de hainele de stradă şi îmbrăcaţi

în cele de creşă. Părinţii petrec un minimum de timp cu
copiii înainte de plecare, pentru că la această vârstă
separarea este foarte dificilă. Se folosesc obiecte de
ataşament pentru a face despărţirea mai uşoară (suzeta
de acasă, o jucărie moale pe care copilul foarte mic poate
să o ia cu el etc.);
ADUNAREA
09:30 – 09:40
• Se salută şi se urează „Bună Dimineaţa!”;

• Se verifică dacă sunt toţi copiii în sala de clasă;
• Se prezintă activităţile care urmează să se desfăşoare în
acea zi în clasă, într-un limbaj simplu şi cât se poate de
clar pentru copiii de 1 an;
09:45 – 10:30
ACTIVITATEA ÎN SALA DE JOACĂ

• Circuitul psihomotor;
• Jocurile senzoriale, masaj şi relaxare;
21
A TIMPULU
PETRECERE
ORA ACTIVITATEA
12:00 – 12:20 11:30 – 12:00 11:00 – 11:30 10:30 – 11:00
SCHIMBAREA SCUTECELOR SAU MERS LA

TOALETĂ ŞI SERVIREA MICULUI DEJUN
• Se schimbă scutecele şi se merge la toaletă;
• Servirea micului dejun;
MERS LA LOCUL DE JOACĂ / ÎN CURTE

• Copiii îşi iau jacheţica şi merg în curte;
• Program de joacă!
LECTURA
• Se alege o carte iar educatoarea o citeşte în “colţul de
lectură”, aşezată pe covor;
PREGĂTIREA PENTRU PRÂNZ

• Copiii se spală pe mâini;
12:20 – 13:30
PRÂNZUL
• Masa de prânz se serveşte în sala de mese;
• Copiii se spală pe mâini şi pe faţă;
22
ducativ 0-
3 Ani
ORA ACTIVITATEA
13:30 – 15:00
SIESTĂ ŞI RELAXARE
• Copiii se întind pentru somnul de după-masă;
ACTIVITĂŢI ŞI JOCURI
15:00 – 16:00
• Se desfăşoară activităţi cu educatoarea, mai relaxat

decât în cursul dimineţii, în funcţie de ziua din săptămâna
respectivă;
• Copiii ascultă muzică şi se relaxează, sau folosesc în
continuare jocurile senzoriale şi psihomotorii;
16:00 – 16:30
GUSTAREA
• Copiii servesc gustarea de după-amiază;
PREGĂTIREA PENTRU PLECAREA DE LA CREŞĂ

16:00 – 16:30

• Copiii se spală pe mâini şi se piaptănă;
• Copiii îşi iau jacheţica şi îşi aşteaptă părinţii să vină să-i
ia de la creşă.
23
A TIMPULU
PETRECERE
EXEMPLU - Rutina zilnică a copiilor de la 1 - 2 ani
ORA ACTIVITATEA
PRIMIREA COPIILOR
• Educatorii, părinţii şi copiii revin la creşă;
09:00 – 09:30
• Copiii, ajutaţi de educatori, se dezbracă de hăinuţe şi îşi

agaţă săculeţul în cuier;
• Îşi pun cămăşuţa şi îşi aşează micul dejun pe tavă;
• Se plimbă sau se joacă prin cameră în timp ce-i aşteaptă
pe ceilalţi copii;
ADUNAREA
• Se salută şi se urează Bună Dimineaţa;
• Se verifică dacă sunt toţi copiii în clasă;
09:30 – 09:40
• Se foloseşte un subiect introductiv pentru ca toţi copiii să

fie atenţi şi să participe la acest mic moment “de grup”
(aniversarea unui copil, vremea etc.);
• Se povestesc activităţile care s-au desfăşurat în clasă cu
o zi în urmă şi se explică activităţile care urmează să se
desfăşoare în acea zi în clasă;
ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ
• Copiii se aşează la măsuţe în grupuri;
09:45 – 10:30
• Sau realizează circuite psihomotorii;

• Se pictează;
• Se „cântă” la instrumente muzicale;
• Se folosesc mesele de jocuri senzorio-motorii pentru
activităţi adecvate acestei vârste;
24
ducativ 0-
3 Ani
ORA ACTIVITATEA
10:30 – 11:00

• Se schimbă scutecele sau se merge la toaletă;
• Copiii se spală pe mâini la baie;
• Se serveşte micul dejun;
12:00 – 12:20 11:30 – 12:00 11:00 – 11:30

LECTURA

• Se face ordine în cameră;
• Copiii se spală pe mâini şi se şterg;
12:20 – 13:30
PRÂNZUL
• Copiii servesc prânzul;
25
A TIMPULU
PETRECERE
ORA ACTIVITATEA
13:30 – 15:00
• Copiii se întind pentru somnul de după-masă;
15:00 – 16:00

respectivă;
• Copiii ascultă muzică, cântă şi dansează împreună;
• Jocul este în continuare liber, copiii pot să îşi aleagă
forma de joc pe care o preferă, atunci când nu doresc să
se alăture grupului;
16:00 – 16:30
GUSTAREA

• Se face ordine în cameră, cântând un cântecel;
• Se schimbă scutecele, se merge la toaletă;
16:00 – 16:30
• Copiii îşi iau jacheţica şi îşi aşteaptă părinţii să vină să-i

ia de la creşă.
În cazul unui program mai lung, activităţile libere se
organizează pe durate mai lungi, ţinând cont şi de faptul că
mulţi copii au propriul lor ritm de somn la această vârstă şi
vor simţi nevoia să doarmă şi în intervale de timp diferite de
cele în care întregul grup merge la culcare.
26
ducativ 0-
3 Ani
EXEMPLU - Rutina zilnică a copiilor de la 2 - 3 ani
ORA ACTIVITATEA
PRIMIREA COPIILOR
09:00 – 09:30
• Educatorii, părinţii şi copiii revin la creşă;

• Copiii se dezbracă de hăinuţe şi îşi agaţă săculeţul în
cuier;
• Îşi pun cămăşuţa şi îşi aşează micul dejun pe tavă;
• Se plimbă sau se joacă prin cameră în timp ce-i aşteaptă
pe ceilalţi copii;
ADUNAREA
• Se salută şi se urează „Bună Dimineaţa!”;
• Se verifică dacă sunt toţi copiii în clasă;
09:30 – 09:40
• Se discută pe marginea unui subiect despre care toţi

copiii pot spune câteva cuvinte (este o primă formă de
comunicare în grup, cu respectarea ordinii în care copiii
intervin);
• Se povestesc activităţile care s-au desfăşurat în clasă cu
o zi în urmă şi se explică activităţile care urmează să se
desfăşoare în acea zi în clasă;
ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ
09:45 – 10:30
• Copiii se aşează la măsuţe în grupuri;

• Se realizează circuite psihomotorii;
• Se pictează, se modelează, se colorează;
• Se cântă la instrumente muzicale;
• Copiii lipesc şi taie hârtie;
10:30 – 11:00

• Copiii se spală pe mâini la baie;
• Se servesc biscuiţi la micul dejun, un iaurt …
27
A TIMPULU
PETRECERE
ORA ACTIVITATEA
11:00 – 11:30

12:00 – 12:20 11:30 – 12:00
LECTURA

• Se face ordine în cameră;
• Copiii se spală pe mâini şi se şterg;
12:20 – 13:30
PRÂNZUL
• Copiii servesc prânzul în sala de mese;
13:30 – 15:00
• Copiii se întind pentru somnul de după-masă.
28
ducativ 0-
3 Ani
ORA ACTIVITATEA
15:00 – 16:00

respectivă;
• Copiii ascultă muzică, cântă şi dansează împreună;
16:00 – 16:30
GUSTAREA

16:00 – 16:30
• Se face ordine în cameră, cântând un cântecel;

• Se schimbă scutecele, se merge la toaletă;
• Copiii îşi iau jacheţica şi săculeţul îşi aşteaptă părinţii să
vină să-i ia de la creşă.
ACTIVITĂŢI
ACTIVITĂŢI PENTRU PERIOADA

DE ADAPTARE
ADRESAT Copiilor de la 2 la 3 ani
În continuare sunt prezentate

câteva recomandări referitoare la
perioada de adaptare. Sunt recomandate
activităţile atât pentru educatorii din
creşă, cât şi pentru acasă, cu părinţii.
29
A TIMPULU
PETRECERE
Activităţi în creşă
Trebuie să existe o stabilitate, o rutină, astfel încât copilul să
repete aceleaşi secvenţe de activităţi:
• să îşi aşeze pe raft sau să îşi agaţe în cuier lucrurile personale;
• adunarea copiilor laolaltă dimineaţa;
• activităţile de grup;
• colţul de joacă.
Notaţi de asemenea importanţa primirii copiilor dimineaţa.
Sosirea copiilor la creşă are importanţă crucială pe parcursul perioadei
de adaptare. Educatorii organizează activităţi distractive pentru copii
şi părinţi cu imaginarea (acolo unde este nevoie) a unor “daruri” de
primire (un animal de hârtie frumos colorat, o jucărie din sala de joacă
pe care apoi copilul să o conducă “înapoi la căsuţa din poveşti” etc..
Acestea vor fi motivul pentru care copiii vor aştepta cu nerăbdare să
se întoarcă la creşă a doua zi.
Mai jos sunt prezentate câteva dintre activităţile care se
desfăşoară la creşă:
• ne cunoaştem pe parcursul jocului cu mingea (într-un grup de
taţi şi copii, care îşi aruncă mingea unii altora, toţi copiii şi taţii
îşi spun numele);
• joacă de-a v-aţi ascunselea cu ajutorul anumitor obiecte
(cearceafuri, cutii, perne);
• joacă de-a spionul şi plimbatul de-a lungul şi de-a latul camerei;
• ştim ce aduce fiecare copil în săculeţ;
• desenatul cu creta pe asfalt;
• târârea unui bidon de plastic cu ajutorul unei sfori;
30
ducativ 0-
3 Ani
• găsirea unui nume original pentru cameră, cu participarea

părinţilor;
• jocuri senzoriale şi motorii, cu ajutorul rulourilor mari de buret,
a salteluţelor de joacă, a covoarelor senzoriale; umplerea
paharelor cu apa sau nisip, turnatul dintr-un recipient în altul
etc.;
• joaca la nisip;
• joaca cu plastilina;
• pictatul cu tempera, cu degetele;
• construirea unui tren cu ajutorul unor cutii de carton;
• pictatul cu tempera, cu pensulă;
• joaca cu lipici.
Activităţi pentru a-i cunoaşte pe ceilalţi

• Spuneţi numele fiecăruia, trecând mingea de la unul la celălalt.
• Fredonaţi cântecele uşoare cu nume.
Activităţi pentru învăţarea unităţilor de la creşă

• Vizitarea camerelor cu destinaţie multiplă.
• Joacă în curte.
• Vizitarea celorlalte clase.
• Vizitarea zonelor administrative.
Activităţi pentru părinţi

Este esenţial ca părinţii să ajute în procesul de adaptare a
copilului lor, iar pentru acest lucru este important ca acesta să fie
31
A TIMPULU
PETRECERE
obişnuit cu o serie de teme pentru acasă, implicând autonomie din

partea copilului, pentru a evita crearea unei diferenţe semnificative
între casă şi creşă, dar şi ca sprijin pentru activitatea educatorilor.
Iată de ce părinţii ar trebui să desfăşoare următoarele activităţi
acasă şi să definească astfel zone diferite în procesul de dezvoltare
a copilului:
1. Zona de dezvoltare a limbajului

♦♦ vorbiţi cu copilul după ce pleacă de la creşă şi întrebaţi-l
ce a făcut în acea zi, ce i-a plăcut cel mai mult, dar şi cel
mai puţin;
♦♦ atunci când se joacă, trebuie să vorbească despre ceea ce
face, cu ce se joacă;
♦♦ pronunţaţi cuvintele cât se poate de clar.
2. Zona de obiceiuri şi autonomie

♦♦ Îmbrăcatul şi dezbrăcatul: copilul poate începe să se
îmbrace, să se încalţe, să se dezbrace, chiar dacă aceste
lucruri durează şi părinţii se grăbesc;
♦♦ Îmbăiatul: după trei ani copilul poate merge la baie atunci
când are nevoie, fără să fie întotdeauna ajutat de un adult.
Atunci când copilul învaţă să facă pipi, trebuie să înveţe de
asemenea să se şteargă;
♦♦ Joaca: părinţii trebuie să petreacă o anumită parte din
zi jucându-vă cu copilul, acesta nu trebuie (şi nici nu ştie
încă) să se joace singur. După terminarea jocului, copilul
trebuie să facă ordine în cameră;
♦♦ Biberonul Copilului: biberonul copilului nu este necesar
şi poate constitui de asemenea, un inconvenient pentru
32
ducativ 0-
3 Ani
bună dezvoltare a dentiţiei acestuia. Pentru îndepărtarea

acestuia, puteţi recurge la utilizarea paiului;
♦♦ Suzeta: multe defecte dentale sunt evitate prin îndepărtarea
suzetei la timp;
♦♦ Dinţii: învăţaţi copiii să se spele regulat, în special seara;
♦♦ Odihna: copiii trebuie să doarmă aproximativ 11 ore
zilnic. Un copil care nu se odihneşte suficient va deveni
morocănos, obosit şi nu va dori să se joace sau să înveţe.
Copiii trebuie culcaţi devreme seara;
♦♦ Scutecul: scutecul pe perioada nopţii este destul de dificil
de eliminat pentru că reprezintă un efort pentru familie.
Părinţii ar trebui să încerce să nu-i dea lichide copilului cu
cel puţin două ore înainte de culcare. Spuneţi-i copilului
că nu va avea scutec, dar şi că, în cazul în care va face
pipi, nu se va întâmpla nimic. Copilul va putea să-şi cheme
părinţii noaptea pentru a-l însoţi la baie, evitând să doarmă
încrezător că poate face pipi noaptea, ca atunci când purta
un scutec.
Obiective pentru educatori

• Consolidarea comunicării afective cu colegii şi cu alţi adulţi
importanţi.
• Promovarea integrării copilului în grupul de care aparţine.
• Valorizarea şi încurajarea copilului, atât în activităţile de grup cât
şi individual, pe tot parcursul zilei; atenţie acordată în mod egal
fiecărui copil în parte.
• Promovarea independenţei şi a cooperării pe parcursul activităţilor
zilnice.
• Consolidarea relaţiei cu educatoarea.
33
A TIMPULU
PETRECERE
• Apelaţi la posibilităţile oferite de limbajul vizual.

• Recunoaşteţi spaţiul din curte şi din camera.
• Învăţaţi copilul să îşi recunoască sala de joacă prin acordarea unui
nume.
COŞUL CU COMORI
ADRESAT copiilor de la 6 la 10-12 luni
Materiale
Scopul acestei activităţi este de a
activa mai bine simţurile copilului:
• Simţul tactil: formă, textură,
greutate, temperatură, prin
descoperirea mâinii;
• Simţul mirosului: varietate de
mirosuri;
• Simţul gustului: varietatea nu va fi limitată.
• Simţul auzului: percuţie, fricţiune, rupere, absenţa sunetului;
• Simţul vizual: culoare, dimensiuni interesante, formă,
luminozitate.
Nu sunt incluse obiecte de natură comercială, sau din plastic;
se furnizează doar varietate şi culoare, gama lărgită de experienţe
senzoriale.
Obiectele pot fi:
• naturale: scoici mari, mere… (Atenţie însă la obiectele mici!
Acestea nu trebuie să existe în coş, pentru că pot fi înghiţite
de copii!);
34
ducativ 0-
3 Ani
• obiecte din materiale naturale: gheme de lână, flaut din trestie,

perii…
• obiecte din lemn: cutiuţe, bobine, role, mortar…
• obiecte metalice: linguri, conserve, triunghiuri… verificate
însă pentru siguranţa lor în raport cu copilul;
• obiecte de piele, cauciuc, îmbrăcăminte: portofel, geantă de
piele, fermoare, bucăţi de cauciuc…
• hârtie şi obiecte de carton: caiete, tuburi, hârtie…
• obiecte de sticlă: sticluţe, oglinzi, şiraguri de mărgele de lemn
sau plastic etc.
Descriere
Se va folosi un coş de răchită cu obiecte de zi cu zi, alese cu
scopul de a oferi stimuli şi experienţe pentru toate cele cinci simţuri
ale copilului, precum şi la mişcarea corpului. Acestea sunt obiecte
care pot fi găsite la domiciliu, nu sunt obiecte comerciale.
Copilul dobândeşte abilitatea de a coordona mişcările între ochi-
mână-gură. Introduce obiectele în gură pentru a le cunoaşte şi atunci
când le gustă, se gândeşte „Ce este asta?”.
Aceasta facilitează accesul la tot ceea ce-l interesează şi, prin
urmare, încurajează curiozitatea naturală. El învaţă singur şi prin el
însuşi, iar adultul trebuie să-l supravegheze pentru a-i oferi securitate
şi încredere.
Cum este organizat?

Obiectele sunt alese pentru calităţile lor şi puse într-un coş de
aprox. 35 cm. în diametru şi 8 cm. înălţime. Acesta este umplut cu
35
A TIMPULU
PETRECERE
minim 60 de obiecte. Selecţia materialelor se va face în scop creativ

şi pentru reînnoire. Acestea vor fi prezentate într-o manieră atractivă.
Este definită o zonă constantă pe covor, unde maxim trei copii se vor
potea juca în acelaşi timp în jurul acesteia, păstrând astfel un acces
facil.
Obiectele din coş vor ajuta copiii la stabilirea primelor contacte,
în comunicare şi în exprimarea dorinţelor pe parcursul jocului. Acestea
sunt instrumente reale de învăţare.
Această activitate se realizează cu interes şi cu ajutorul tuturor
colegilor, dar trebuie gândită şi o modalitate de colaborare cu părinţii.
Pentru reînnoirea materialelor, trebuie să se ţină cont de
preferinţele copiilor. Se vor păstra obiecte utilizate anterior care le vor
servi drept puncte de referinţă, iar cele nou amplasate drept stimuli
noi. Obiectele trebuie curăţate zilnic şi păstrate în stare bună.
Adultul trebuie să rămână aproape de copii urmărind jocul,
oferindu-le siguranţă cu privirea.
Obiective
• Dezvoltarea coordonării mână-ochi, fiind necesară mânuirea
şi explorarea obiectelor cu un nivel mai ridicat de acurateţe în
dezvoltarea activităţilor zilnice.
• Observarea şi explorarea dezvoltării fizice şi sociale a copiilor,
planificând acţiunile pe baza informaţiilor primite sau percepute,
notând efectele şi stabilind relaţii între propriile acţiuni şi consecinţele
care decurg din acestea.
• Exprimarea orală a sentimentelor, a dorinţelor şi a ideilor,
ajustându-le gradual în funcţie de contexte diferite de comunicare
normală, de zi cu zi şi de parteneri diferiţi.
36
ducativ 0-
3 Ani
Rolul educatorului
Prezenţa atentă a adultului oferă siguranţă şi stimulează
concentrarea, cu o privire; un zâmbet este de ajuns pentru a fi în
contact unii cu alţii. Varietatea obiectelor va stimula curiozitatea
copilului, iar acesta va căuta lucruri noi şi incitante.
Adultul trebuie să observe dezvoltarea copilului şi progresele
înregistrate de fiecare, să înţeleagă interesele, preferinţele şi
dezvoltarea celorlalţi copii. Educatorul nu ar trebui să intervină, acesta
ar trebui să pregătească mediul destinat copiilor şi să se asigure că
aceştia se simt confortabil şi în siguranţă.
Spaţiul trebuie să fie organizat astfel încât copiii mai mari să nu
perturbe spaţiul liniştit al copiilor mai mici.
JOCUL EURISTIC
ADRESAT copiilor de la 1 la 2 ani
Materiale
Există trei tipuri: obiecte, containere
şi săculeţe.
Obiectele
Vor fi utilizate obiectele care nu au
finalitate recreaţională. Se pot combina
cu uşurinţă: cele luate din natură, din
casă, confecţionate etc. Trebuie să fie uşor de utilizat şi păstrate în
stare bună. Trebuie să fie 15 - 20 de obiecte din fiecare tip, şi câte 50
37
A TIMPULU
PETRECERE
de bucăţi în fiecare săculeţ.

Anumite obiecte pot fi:
♦♦ din natură: ananas, bureţi…
♦♦ cumpărate: inele de perdea, role...
♦♦ confecţionate: bucăţi de pânză, ciucuri de lână...
♦♦ colecţionate: bidonaşe, role de carton, panglici, capse...
Atenţie! Obiectele mici pot fi uşor înghiţite de copii, de
aceea ei trebuie supravegheaţi foarte atent.
Containere
Reprezintă materiale cu caracteristici care le fac susceptibile de
a conţine alte obiecte. Pot fi utilizate în acest scop, role dure, cutii fără
capac, cutii de lemn, metal sau similare etc.
Acest material stimulează experienţa explorării. Cantitatea
necesară este de trei sau patru bucăţi pentru fiecare copil.
Săculeţii
Sunt confecţionaţi din pânză şi au aproximativ 50x50 cm.
Este nevoie de un săculeţ pentru fiecare tip de obiect. Scopul
acestor săculeţi este de a păstra în stare bună, ascunsă şi disponibilă,
colecţia de obiecte pe perioada desfăşurării activităţii. Adultul va fi cel
care ţine săculeţii; aceştia nu vor participa la activitatea de explorare
a materialelor pentru copii.
Descriere
Educatoarea pregăteşte camera în care se va desfăşura jocul.
Aceasta va înlătura toate materialele şi va amenaja spaţiul pentru
38
ducativ 0-
3 Ani
elementele destinate jocului euristic; va selecta trei sau patru obiecte,

în funcţie de numărul de copii.
Educatorul va concentra atenţia asupra materialelor, care
constau într-un grup de obiecte format din trei sau patru tipuri de
elemente selectate şi câteva containere. Apoi, educatorul înlătură
săculeţii şi se aşează pe scaun, urmărind desfăşurarea jocului, gata
să intervină la timpul potrivit, oferind siguranţă copiilor.
Jocul este format din două părţi: explorarea şi combinarea
obiectelor, apoi colectarea acestora.
Prima parte: explorarea şi combinarea obiectelor
Obiectele pot fi combinate în diferite moduri: pot fi introduse
unul în celălalt, pot fi umplute şi golite, deschise şi închise, grupate şi
sortate, agăţate şi luate, stocate etc.
Prin combinarea materialelor, se pot descoperi multe lucruri,
dacă obiectele cad sau nu, dacă obiectele sunt mai mari sau mai mici,
dacă se rostogolesc sau stau nemişcate, dacă îşi schimbă aspectul,
dacă le plac sau nu etc..
Prin intermediul acestui joc, copiii conştientizează legile naturii
precum şi proprietăţile obiectelor.
Educatoarea este atentă în timp ce-i supraveghează pe copii; va
fi receptivă şi disponibilă pentru fiecare dintre aceştia. Durata jocului
este de 20-25 minute, dar este determinată de gradul de concentrare
al copiilor implicaţi în această activitate, iar educatoarea este cea
care decide în privinţa acestui aspect.
A doua parte: colectarea
Este timpul ca toate aceste materiale să fie puse deoparte.
39
A TIMPULU
PETRECERE
Obiectele vor fi colectate de pe podea şi puse în săculeţ, apoi oferit

educatoarei. Acest exerciţiu facilitează exerciţii de mobilitate pentru
copii prin deplasări dintr-un loc într-altul.
Adultul este cel care începe colectarea obiectelor, începând
să adune containerele şi invitând copiii să-l ajute. În acest caz,
educatoarea are un rol verbal activ: numind şi indicând locaţia
obiectului, arătând numărul şi acţiunea corespunzătoare acestuia:
ridicarea obiectului, apoi introducerea acestuia în săculeţ. Educatoarea
arată aprecierea cu privire la acţiunea efectuată de copil. O dată
colectate materialele, copiii îl vor însoţi pe adult acolo unde sunt
depozitaţi săculeţii. Apoi li se comunică terminarea jocului.
Obiective
• Să dobândească abilităţi cu privire la coordonarea şi controlul
dinamic general al corpului în efectuarea sarcinilor de zi cu zi şi
a activităţilor corespunzătoare jocului, precum şi ca expresie a
sentimentelor şi emoţiilor.
• Să stabilească anumite relaţii între caracteristici ale mijloacelor de
natură fizică şi ale modurilor de viaţă în acest mediu.
• Să înţeleagă intenţiile şi mesajele comunicate de alţi copii sau
adulţi, evaluarea limbajul oral ca mijloc de relaţionare cu alţii.
Rolul educatoarei
Educatoarea are o sarcină importantă, de pregătire înainte de
dezvoltarea jocului (elaborarea de materiale, conservarea acestora
etc.).
La începutul sesiunii educatoarea pregăteşte camera în care
se va desfăşura activitatea şi lasă liber spaţiul pentru elementele
40
ducativ 0-
3 Ani
euristice ale jocului. Grupează materiale, fiecare dintre aceste grupuri

va fi alcătuit din trei sau patru tipuri de obiecte.
Educatoarea trebuie să stea aşezată pe un scaun amplasat
strategic în locuri din cameră de unde va putea observa şi unde va
putea fi văzută de către copii. Trebuie să se mişte cât mai puţin posibil,
cu excepţia cazurilor de reală necesitate.
PRIMĂVARA
Materiale
Resurse didactice (cărţi, înre-
gistrări, poveşti, poze etc.), resurse
vizuale (lut, lipici, acuarele, foarfeci
etc) şi resurse audiovizuale (casete,
înregistrări etc.). În final, materiale
reciclate precum frunze, flori etc.
Descrierea activităţilor
• Selectaţi diverse tipuri de flori caracterizate prin culori, mirosuri şi
texturi diferite, amplasate în mijlocul camerei pe o masă separată
suficient astfel încât să permită copiilor să treacă pe lângă ele şi să
distingă caracteristicile acestora.
• Sunetele naturii pe care le auzim primăvara vor fi înregistrate pe o
casetă (albine, păsări etc.) şi se va încerca identificarea acestora.
• Arătaţi desene cu cele patru anotimpuri pentru a permite copiilor să
remarce diferenţele climaterice printr-o varietate de situaţii, soarele
pe perioada verii, haine groase şi zăpada pe perioada iernii etc.
41
A TIMPULU
PETRECERE
• Copiii se vor aşeza pe trunchiuri de copac, pe nişte cearceafuri, în

funcţie de sezon, pentru a observa schimbările climaterice.
• Vor fi vopsite în culori diferite mai multe tipuri de frunze şi flori.
• Educatoarea cântă un cântec cu copiii.
• Educatoarea va citi un text scurt despre o poveste din natură.
• Se vor asculta ritmuri care imită diferite sunete ale animalelor ce
pot fi auzite primăvara, iar copiii vor încerca să le reproducă.
• Copiii vor asculta şi vor reproduce sunetele scoase de anumite
animale precum câinii (ham-ham).
• Se va citi o scurtă povestire despre primăvară, încercându-se a fi
înţeleasă prin intermediul unui şir de desene pe care educatoarea
le arată copiilor.
• Vor fi utilizate flori de diferite culori, iar fiecărui copil i se va da
o floare de o culoare într-o mână şi alta de o culoare diferită în
cealaltă mână, astfel încât fiecare copil să poată diferenţia floarea
albastră, de exemplu, din mâna dreaptă, de floarea galbenă din
stânga şi aşa mai departe.
• Va fi realizată o comparaţie între diferite obiecte pe care le găsim
în natură, ca de exemplu, compararea lăţimilor diferite ale frunzelor.
• Copiilor li se vor arăta flori de diferite mărimi, astfel încât să poată
face diferenţa dintre o floare mai mică şi una mai mare.
• Va fi realizat un colaj cu frunze, astfel încât să poată fi observat
aspectul acestora în timpul primăverii.
• Copiii vor imita educatoarea care merge în cercuri, pretinzând că
sunt fluturi, având ca fundal „Primăvara” de Vivaldi.
• Reprezentarea prin mimă a unei plante care răsare: aşezată în
cadrul unui cerc mare, educatoarea povesteşte, foarte rar, despre
cum răsare şi apoi creşte o plantă. Copiii imită mişcările adultului.
42
ducativ 0-
3 Ani
Obiective
• Utilizaţi simţurile pentru a explora realitatea înconjurătoare.
• Identificaţi schimbările de natură fizică din timpul primăverii prin
intermediul fotografiilor.
• Paralelă şi exerciţii de recunoaştere: cântece, poeme şi refrene.
• Utilizarea frunzelor pentru a realiza desene de lucru, colaje şi picturi
murale.
• Înţelegerea unor povestiri scurte despre natură.
• Diferenţierea unor zgomote şi sunete diferite din natură şi
reproducerea unor ritmuri.
• Localizarea în spaţiu: stânga-dreapta.
• Relaţionare între caracteristicile unor obiecte variate din natură.
Resurse personale
Pe lângă colaborarea familiilor şi ale altor persoane, este
necesară evidenţierea implicării ca educatori în selecţia, structurarea
şi planificarea conţinutului, precum şi în crearea situaţiilor în vederea
facilitării interacţiunii şi participării copiilor în contexte diferite.
Beneficiind de compania anumitor părinţi, se va organiza o
vizită într-un parc în care sunt flori. Copiii vor fi încurajaţi să observe
varietatea florilor, să le recunoască, să vorbească despre culorile
acestora şi să se apropie să le miroasă.
Vor fi observaţi copacii cu frunze, dacă au flori, dacă într-unii
există cuiburi sau nu, despre utilitatea acestora pentru păsări.
După cină, copiilor li se va permite să se aşeze pe iarbă şi în
tăcere, cu ochii închişi, să încerce să identifice sunete din natură.
43
A TIMPULU
PETRECERE
ACTIVITĂŢI PSIHOMOTORII (COPII DE LA 0 LA 1 AN)

ADRESATE copiilor de la 0 la 1 an
Materiale necesare
• Obiecte sonore, instrumente muzicale, ghivece, conserve sau
obiecte umplute cu piese sonore etc. (atenţie însă, copilului mic nu
îi plac zgomotele puternice).
• Un covoraş pe care să stea copilul.
Activitatea întâi: cu copilul aşezat pe burtă, începem să-i
atragem atenţia cu obiecte lucioase care fac zgomot şi, o dată atrasă
atenţia, îl stimulăm să urmărească vizual obiectele prin ridicarea
acestora. Dacă copilul încă nu poate să-şi ţină capul acesta va fi
ajutat sprijinindu-l cu mâinile. Realizările copilului ar trebui încurajate
cu mângâieri şi manifestări de afecţiune (3 minute).
Activitatea a doua: înainte de toate, vom aşeza copilul pe
covor şi îi vom sprijini spatele cu mâinile. Îl vom lăsa să alunece spre
faţă, apoi acesta va trebui să revină la poziţia iniţială. După aceea,
vom încerca acelaşi exerciţiu, dar, (de această dată) sprijinindu-l de
şolduri. Efortul său de a reveni la poziţia iniţială va trebui răsplătit.
Activitatea a treia: Vom aşeza copilul în poziţia de mers de-a
buşilea, susţinându-l cu mâinile şi mişcându-l treptat. Iniţial, este
suficient dacă copilul îşi păstrează poziţia cu mâinile puţin câte puţin,
ar trebui să înceapă prin a se sprijini pe mâini.
44
ducativ 0-
3 Ani
Activitatea a patra: o dată plasat copilul în poziţia de-a buşilea,

vom amplasa obiecte atractive la o anumită distanţă astfel încât
copilul să fie motivat să se îndrepte spre ele pentru a lua jucăriile.
Iniţial, vom permite copilului să se mişte doar târându-se pe burtică,
până când va putea să meargă într-adevăr de-a buşilea.
Obiective
• Educarea abilităţilor senzitive prin stimularea experienţelor fizice,
astfel încât copilul să poată experimenta diferite senzaţii cu toate
simţurile sale.
• Educarea abilităţilor perceptive, ajutând copilul să devină conştient
în legătură cu:
• părţi diferite ale propriului corp;
• poziţii şi mişcări pe care le poate avea sau face cu propriul
corp;
• diverse moduri de a se deplasa în cameră.
• Educarea abilităţilor de comunicare, cu ajutorul propriului corp şi
prin mişcare, îmbunătăţind: comunicarea non-verbală, propriile
sentimente şi emoţii.
Rolul educatorului
Rolul educatorului este acela de a încuraja copilul să se
deplaseze şi să exploreze, păstrând totodată copilul în siguranţă, în
orice moment. Punctul de start este reprezentat de ceea ce copilul ştie
deja, ce poate şi vrea să facă, iar progresele zilnice sunt încurajate.
45
A TIMPULU
PETRECERE
ACTIVITĂŢI PSIHOMOTORII (COPII DE LA 1 LA 2 ANI)

ADRESATE copiilor de la 1 la 2 ani
Materiale necesare
• Propriul nostru corp.
• Inele mari colorate.
• Trepte mici.
Activitatea întâi: ţinem copilul de mâini şi-l încurajăm să
înceapă să păşească.
Activitatea a doua: educatorul se aşează la o distanţă de un
metru de copil şi îi atrage atenţia prin sunete şi gesturi, apoi educatorul
încurajează copilul să meargă spre el/ea fără sprijin. Eforturile copilului
ar trebui recompensate.
Activitatea a treia: ne vom juca de-a prinselea cu copilul prin
cameră.
Activitatea a patra: vom înmâna copiilor inele mari colorate, iar
aceştia vor trebui să sară pe ele, în funcţie de îndrumările educatorului
(cu un singur picior, cu ambele picioare…).
Activitatea a cincea: vom practica activităţi urcând şi coborând
nişte trepte mici, în funcţie de preferinţele copilului, de-a buşilea sau
mergând. La început, educatorul va putea să ajute copilul, apoi acesta
ar trebui să înceapă să se descurce singur.
46
ducativ 0-
3 Ani
Obiective
• Educarea abilităţilor senzitive prin stimularea experienţelor fizice,
astfel încât copilul să poată experimenta diferite senzaţii cu toate
simţurile sale.
Educarea abilităţilor perceptive, ajutând copilul să devină
conştient în legătură cu:
• părţi diferite ale propriului corp;
• poziţii şi mişcări pe care le poate avea sau face cu propriul
corp;
• diverse moduri de a se deplasa în cameră.
• Educarea abilităţilor de comunicare, cu ajutorul propriului corp şi
prin mişcare, îmbunătăţind: comunicarea non-verbală, propriile
sentimente şi emoţii.
• Educarea echilibrului şi a coordonării membrelor.
Rolul educatorului
Rolul educatorului este acela de a încuraja copilul în toate
activităţile lui, de a-l ajuta să se coordoneze şi de a se asigura că
fiecare nouă activitate se desfăşoară în siguranţă.
ACTIVITĂŢI PSIHOMOTORII (COPII DE LA 2 LA 3 ANI)

ADRESATE copiilor de la 2 la 3 ani
Materiale necesare
• Propriul nostru corp.
• Nisip.
• Suluri de hârtie de imprimat.
47
A TIMPULU
PETRECERE
Activitatea întâi: aşezat pe podea, vom explica copiilor modul
în care îşi pot întinde corpul şi cum se pot relaxa. Ulterior, educatorul
va atinge o parte a corpului unui copil iar acesta va trebui să-l atingă
şi să-l relaxeze.
Activitatea a doua: “floarea care înfloreşte ”. Vom aşeza copiii
în întreaga cameră, după care, ei ar trebui să pretindă că sunt nişte
flori care înfloresc încetişor, iar copiii ar trebui să reprezinte această
floare , întinzându-se şi apoi relaxându-şi corpurile şi căzând încet pe
podea. Corpul lor trebuie să adopte cât mai multe poziţii cu putinţă.
Activitatea a treia: vom împrăştia nisip în locul de joacă al
creşei, iar sarcina copiilor va fi acea de a face urme în nisip, în primul
rând cu mâinile şi, ulterior, cu picioarele.
Activitatea a patra: sulurile de hârtie de imprimat ar trebui să
fie atârnate de un zid şi apoi vom cere copiilor să copieze desenele
pe care le face profesorul pe hârtie, astfel că vom pune în prealabil
acuarele sau apă la îndemâna acestora.
Desenele vor consta în: dungi în diverse direcţii, curbe, bucle şi
cercuri.
Dacă mai rămâne hârtie, vom lăsa copiii să picteze.
Obiective
• Experimentarea unor senzaţii corporale dintr-o perspectivă globală
şi pe secţiuni.
• Simţirea diferitelor poziţii pe care le poate avea corpul.
• Îmbunătăţirea tonusului muscular (prin relaxare).
48
ducativ 0-
3 Ani
STIMULAREA SIMŢURILOR
Se poate adapta la gradul de maturitate atins de copiii mai mari.
Materiale necesare
Pentru stimularea simţurilor este foarte importantă furnizarea unei
cantităţi semnificative de materiale precum sertarele, cutiile, sticlele,
paharele, cutiile de iaurt, hainele, componentele din lemn, hârtiile,
frunzele, sforile, corzile, bucăţile de lână, ghivecele, conservele, florile,
fructele… De asemenea, sunt necesare instrumentele muzicale,
farfuriile, lingurile şi furculiţele…
Activităţi de dezvoltare vizuală:
• oferirea unor obiecte luminoase colorate pentru a fi privite de
copil, precum un biberon, o zuruitoare... apropierea feţei în
timpul comunicării cu copilul;
• amplasarea unor obiecte care se mişcă în leagănul copilului,
precum panglici sau obiecte de îmbrăcăminte în culori
strălucitoare, de preferat atârnate de tavan;
• jocul de-a v-ati ascunselea (“cucu-bau”);
• cântece simple şi mimică;
• obiecte de aruncat, de apucat şi de privit, mângâiat, precum
baloane sau avioane de hârtie;
• privirea unor cărţi ilustrate;
• jocuri de-a v-aţi ascunselea;
• recunoaşterea unor forme, mărimi, clasificarea obiectelor…
49
A TIMPULU
PETRECERE
• ghicirea unor părţi care lipsesc din anumite forme.

Activităţi de dezvoltare auditivă:
• cu copiii, este suficient să se folosească obiecte sonore,
precum clopoţei, pentru a le atrage atenţia;
• cutii muzicale;
• jocuri de reproducere a unor sunete;
• ascultarea unei game diferite de sunete atunci când copilul
este atent;
• imitarea sunetelor produse de animale, instrumente sau
obiecte;
• ascultarea unor cântece şi învăţarea acestora pe de rost;
• desfăşurarea unor jocuri care să-l ajute pe copil să se
orienteze în cameră doar prin intermediul sunetelor sau prin
ordinea producerii sunetelor.
Activităţi de dezvoltare tactilă:
• identificarea diferitelor părţi ale corpului doar prin atingerea
acestora;
• imprimarea unor urme ale unor părţi ale corpului pe diferite
materiale (noroi, hârtie, acuarele, făină…) şi apoi identificarea
acestora;
• manevrarea a cât mai multe obiecte şi clasificarea acestora în
funcţie de caracteristici;
• desfăşurarea unor jocuri cu ochii închişi; încercarea de a
recunoaşte jucării sau alte obiecte cunoscute doar cu ajutorul
mâinilor.
Activităţi de dezvoltare a gustului şi mirosului:
• degustarea unor fructe şi apoi încercarea de a le recunoaşte
degustându-le din nou cu ochii închişi;
50
ducativ 0-
3 Ani
• verificarea faptului că unele lucruri miros mai puternic iar altele

mai puţin sau deloc;
• recunoaşterea lemnului, brânzei sau a altor materiale prin
mirosirea acestora;
• mirosirea florilor şi a parfumurilor;
• identificarea unor diferenţe între mirosuri similare.
Obiective
Obiective generale:
• Îmbunătăţirea capacităţii senzoriale gradual.
• Stimularea dezvoltării cognitive prin intermediul unui proces
corespunzător de educare a simţurilor.
• Rectificarea simţurilor limitate pe care le au de obicei copiii.
Obiective specifice:
• Realizarea cu rapiditate a transmiterii simţurilor şi a răspunsului
de natură motorie.
• Încurajarea învăţării prin intermediul educării simţurilor.
• Dezvoltarea abilităţii de a procesa informaţiile provenind de la
simţuri, ceea ce permite o cunoaştere ulterioară.
• Cunoaşterea anumitor obiecte prin contact direct cu acestea.
Rolul educatorului
Educatorul trebuie să ia în considerare următoarele:
Camera
Ar trebui să fie un loc plăcut, accesibil copiilor şi în care aceştia
se simt bine.
51
A TIMPULU
PETRECERE
O idee bună ar fi introducerea unor sertare sau rafturi pentru a

păstra toate materialele în condiţii de siguranţă atunci când nu sunt
folosite.
Camera ar trebui să fie uşor de curăţat şi ordonată, astfel încât
să se poată păstra curăţenia şi atunci când se desfăşoară mai multe
activităţi, în acelaşi timp.
Este important pentru copii să se mişte în voie, de aceea, cu cât
este mai spaţioasă camera şi are mai puţină mobilă în mijloc, cu atât
va fi mai bine pentru copii.
Timpul
Aceste sesiuni de lucru se pot organiza o dată sau de două ori
pe săptămână, împărţite în trei reprize diferite pentru a lucra cu cele
trei grupe de vârstă.
• cu copiii între 0-1 ani, repriza va dura 15 minute;
• cu copiii între 1-2 ani, repriza va dura 20 minute;
• cu copiii între 2-3 ani, repriza va dura 30 minute.
EVALUAREA COMPETENŢELOR COPIILOR DE

LA 0 LA 3 ANI
METODOLOGIA DE EVALUARE
Structură
Elementele au fost grupate în funcţie de trei domenii stabilite
în cadrul curriculum-ul privind educaţia copiilor ante preşcolari.
52
ducativ 0-
3 Ani
Elementele au fost grupate luând în considerare diferite obiective

şi caracteristici ale fiecărei zone de experienţă. În interiorul fiecărei
grupe de vârstă şi pentru fiecare zonă, elementele au fost aranjate
cronologic, de sus în jos, având coloana de timp situată în partea
stângă.
Scop
Este important de observat că acesta nu este un instrument
de evaluare a obiectivelor didactice sau a conţinutului procesului
de predare-învăţare, aşa cum se foloseşte acesta în grădiniţe sau
la şcoală. Instrumentul ajută educatorul şi părintele să repereze
principalele achiziţii ale copilului şi să stimuleze dezvoltarea unora
noi.
Metodologia ne va permite:
• să realizăm evaluări iniţiale, atât individuale, cât şi de grup, pe
niveluri de maturitate a copiilor, în funcţie de care se iau deciziile cu
privire la modul în care va fi făcută planificarea claselor;
• pregătirea evaluărilor de monitorizare care vor facilita urmărirea
gradului de maturizare a copiilor;
• desfăşurarea unei evaluări finale cu privire la evoluţia unui copil,
imediat după parcurgerea unui nivel de maturitate;
• identificarea unor posibile lipsuri sau modificări în dezvoltarea
copilului şi, în consecinţă, crearea unui mecanism de prevenire a
acestora.
53
A TIMPULU
PETRECERE
ANEXA 1
Tabel de evaluare pentru grupa de vârstă 0 – 12 luni:

VÂRSTA DE LA 0 – 1 ANI
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
4 luni
• Să stea pe burtă, să îşi ridice
capul sprijinindu-se în mâini;
• Să încerce să apuce un obiect
sau mâna după care se întinde;
• Să observe, să scuture un
obiect pe care-l ţine în mână,
chiar dacă apoi îl scutură.
5 luni
Identitate şi • Să apuce un obiect când i se
autonomie întinde;
• Să stea în fund cu puţin ajutor.
6 luni
• Să-şi ducă piciorul la gură;
• Să înapoieze un obiect pe
care-l ţine în mână, pentru a lua
un altul.
7 luni
• Să treacă un obiect dintr-o mână
în cealaltă şi să-l lovească;
54
ducativ 0-
3 Ani
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
• Să înceapă să se târască de-a
buşilea.
8 luni
• Să se târască de-a buşilea cu
mâinile şi picioarele;
• Să-şi ducă singur biberonul;
• Să reuşească să se aşeze în
fund, cu puţin ajutor;
• Să stea în picioare, apucat de
Identitate şi subţiori;
autonomie • Să mănânce o prăjitură.
9 luni
• Să apuce un obiect cu degetul
mare şi cu arătătorul;
• Să dea drumul la obiecte
voluntar.
10 luni
• Să meargă de-a buşilea şi să
se aşeze în fund, alternativ;
• Să stea în picioare, cu sprijin.
55
A TIMPULU
PETRECERE
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
11 luni
• Să stea în fund şi în picioare
singur, agăţat de barele
pătuţului;
• Să apuce lucruri cu ambele
Identitate şi mâini.
autonomie 12 luni
• Să înceapă să mestece
alimente solide;
• Să coopereze la îmbrăcarea sa
prin întinderea mâinilor sau a
picioarelor.
4 luni
• Să zâmbească la gesturile şi
expresiile adulţilor;
• Să urmărească un obiect cu
Descoperirea capul.
mediului fizic
şi social 5 luni
• Să ţină un obiect în mână şi să
privească un al doilea obiect;
• Să îndepărteze batista de la
nas.
56
ducativ 0-
3 Ani
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
6 luni
• Să zâmbească unei persoane
cunoscute;
• Să se joace cu obiecte (să
scuture, să lovească) ţinându-le
în mâna.
7 luni
• Să privească atent un obiect
care scoate un sunet.
Descoperirea 8 luni
mediului fizic • Să încerce să atragă atenţia
şi social prin zâmbet şi contact cu
privirea;
• Să caute un obiect care a căzut;
• Să descopere jucării ascunse
parţial.
9 luni
• Să scoată la iveală o jucărie
complet ascunsă;
• Să răspundă diferit persoanelor
pe care le cunoaşte şi celor pe
care nu le cunoaşte.
57
A TIMPULU
PETRECERE
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
10 luni
• Să participe la jocuri interactive
(cucu-bau).
11 luni
• Să arate obiecte cu degetul
Descoperirea arătător.
mediului fizic
12 luni
şi social
• Să introducă şi să scoată
obiecte în/din cutie;
• Să repete acţiuni care au
provocat râsete;
• Să determine adultul să se
joace cu el/ea.
3 luni
• Să privească oamenii care îi
vorbesc şi fac anumite gesturi;
• Să înceapă să zâmbească;
• Să se joace cu vocea;
Comunicare şi
reprezentare • Să producă zgomote cu buzele
(ba, mă);
• Să repete sunetele scoase de
un adult (a, j);
• Să-şi întoarcă capul atunci
când este strigat pe nume.
58
ducativ 0-
3 Ani
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
6 luni
• Să imite sunetele vocalelor.
8 luni
• Să imite gesturi precum „pa-pa”,
„bătaia palmelor”, „cinci lupi
mititei”.
9 luni
• Să zâmbească şi să se legene
în ritmul muzicii;
• Să recunoască anumite obiecte
Comunicare şi
familiare (biberonul, tetina...)
reprezentare
atunci când îi sunt arătate.
11 luni
• Să imite sunete precum tusea;
• Să gângurească scoţând două
silabe.
12 luni
• Să repete silabele spuse de
alte persoane;
• Să vocalizeze intenţionat
„mama” „tata”.
59
A TIMPULU
PETRECERE
ANEXA 2
Tabel de evaluare pentru grupa de vârstă 12 – 36 luni:

ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
1 an
• Să ţină lingura şi să o ducă la
gură;
• Să meargă cu sprijin;
• Să poată să bea apă din sticlă,
ţinând-o cu ambele mâini;
• Să meargă singur;
• Să împingă mingea cu piciorul;
• Să înceapă să folosească
lingura şi furculiţa, cu puţină
Identitate şi îndemânare;
autonomie
• Să urce scările ţinut de mână;
• Să folosească o lingură în mod
obişnuit;
• Să manifeste gesturi de
afecţiune (sărutări, îmbrăţişări).
1 an şi jumătate
• Să mâzgălească, dacă i se
cere;
• Să stea singur aşezat pe un
scăunel;
60
ducativ 0-
3 Ani
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
• Să aşeze cuburi în linie imitând
un tren;
• Să se dezbrace de obiecte mai
simple de îmbrăcăminte;
• Să indice anumite părţi ale
corpului (ochi, păr, gură,
ureche);
• Să se spele şi să se şteargă pe
mâini şi pe faţă cu ajutor.
2 ani
• Să imite lovituri fără indicaţii;
• Să prezinte anumite semne
Identitate şi
de maturizare, prin controlul
autonomie
scaunelor;
• Să întoarcă paginile una câte
una;
• Să coboare scările cu ajutor,
treaptă cu treaptă, cu ambele
picioare;
• Să sară două trepte cu ajutor.
• Să imite o lovitură, orizontal şi
vertical.
2 ani şi jumătate
• Să se îmbrace cu un obiect de
îmbracăminte simplu;
61
A TIMPULU
PETRECERE
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
• Să mănânce orice fel de
mâncare masticabilă;
• Să urce scările, treaptă cu
treaptă, cu ambele picioare;
• Să coboare scările, treaptă cu
treaptă, cu ambele picioare;
• Să sară cu ambele picioare;
• Să urce o treaptă alternând
Identitate şi picioarele, fără ajutor.
autonomie 3 ani
• Să se poată juca cu cercul cu
alţi copii;
• Să meargă cu spatele câţiva
metri;
• Să îşi controleze scaunele (pe
perioada zilei);
• Să înveţe să folosească
furculiţa.
1 an
• Să dea un obiect unui adult
Descoperirea când i se solicită;
mediului fizic • Să reproducă activităţi care au
şi social legătură cu funcţiile obiectelor;
• Să cerceteze şi să manevreze
materiale (pământ, lut...);
62
ducativ 0-
3 Ani
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
• Să îi placă jocurile de
îndemânare (să acopere, să
descopere, să dea la o parte...).
1 an şi jumătate
• Să se joace alături de alţi copii;
• Să îi placă plimbările în jurul
creşei;
• Să adune materiale împreună
cu adultul;
• Să hrănească şi să culce o
păpuşă;
Descoperirea
mediului fizic • Să privească cu atenţie
şi social schimbările (s-a terminat
muzica, s-a stins sau s-a aprins
lumina...).
2 ani
• Să umple găletuşa cu nisip şi
să o răstoarne în mod repetat;
• Să apuce jucăriile dacă i se
solicită;
• Să se joace diverse jocuri cu
alţi copii;
• Să reprezinte rolurile cunoscute
(mama, tata, animalele...).
63
A TIMPULU
PETRECERE
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
• Să poată merge în diferite părţi
ale creşei;
• Să ştie să-şi aducă scaunul şi
să se aşeze la masă;
• Să reprezinte acţiuni (precum
prepararea mâncării...).
2 ani şi jumătate
• Să identifice un membru al
grupului lor drept partener,
chiar dacă nu a fost prezent
Descoperirea câteva zile;
mediului fizic • Să fie de acord să-şi aştepte
şi social rândul;
• Să recunoască propriile
materiale din clasă;
• Să găsească obiectele în locul
obişnuit al acestora;
• Să cunoască numele părinţilor
şi fraţilor;
• Să stabilească secvenţe
în cadrul rutinei zilnice (de
exemplu după ce mănâncă,
după ce merge la culcare).
64
ducativ 0-
3 Ani
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
3 ani
• Să numească două sau mai
multe obiecte care aparţin
Descoperirea
aceleiaşi familii (animale,
mediului fizic
haine);
şi social
• Să recunoască părţile unei
figuri tăiată pe jumătate şi să le
asambleze.
1 an
• Să arate cu degetul spre
obiectul care îl interesează;
• Să cunoască şi alte cuvinte în
afară de „tata” şi „mama”;
• Să acorde atenţie pentru o
perioadă unei poveşti sau unui
Comunicare şi cântec;
reprezentare • Să marcheze locul în care se
află un obiect dacă i se solicită;
• Să arate cu degetul pe un desen
animale şi obiecte familiare,
atunci când li se pronunţă
numele;
• Să strige pe nume un prieten
sau un adult.
65
A TIMPULU
PETRECERE
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
1 an şi jumătate
• Să înţeleagă şi să urmeze
comenzi simple (de exemplu:
„priveşte”, „aşează-te”, „prinde
mingea”);
• Să cunoască aproximativ zece
cuvinte;
• Să acorde atenţie unui adult
atunci când acesta îi spune o
poveste fără poze;
• Să utilizeze gesturi şi să spună
„da”;
Comunicare şi • Să se joace imitând sunete de
reprezentare animale;
• Să înţeleagă o propoziţie
compusă (de exemplu: „Dă-mi
biberonul de pe masă”).
2 ani
• Să numească obiecte şi să le
arate cu degetul într-un desen;
• Să utilizeze adverbele “aici”,
„acolo”;
• Să-şi spună numele;
• Să spună intenţionat „mama”
„tata”;
66
ducativ 0-
3 Ani
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
• Să facă distincţie între un obiect
şi multe obiecte;
• Să cunoască semnificaţia lui 1
şi 2;
• Să utilizeze pronumele
posesive „al meu”, „al tău”;
• Să utilizeze un vocabular
care să vă permită selectarea
obiectelor apropiate mediului
lor;
• Să vorbească cu păpuşi sau
animale sau să determine
Comunicare şi interacţiuni între acestea;
reprezentare • Să realizeze propoziţii din două
cuvinte (de exemplu: „Vreau
apă!”);
• Să mâzgălească în mod
voluntar;
• Să solicite verbal atenţia unui
adult (de exemplu: „Uite!”).
2 ani şi jumătate
• Să însufleţească obiectele;
• Să arate cu degetul părţi ale
corpului păpuşilor sau ale
desenelor;
67
A TIMPULU
PETRECERE
ARIE DE
ELEMENTE COMENTARII
EXPERIENŢĂ
• Să spună nume care indică,
stimulează acţiuni („somn”,
„papa”, „pieptene”);
• Să formeze propoziţii din trei
cuvinte;
• Să arate cu degetul „mare” şi
„mic” atunci când este întrebat;
• Să numească desenul pe care
l-a realizat;
• Să grupeze obiectele pe culori.
3 ani
• Să vorbească singur atunci
când se joacă;
• Să utilizeze adverbe care indică
timpul prezent (de exemplu:
„acum”, „azi”);
• Să întrebe „Ce este asta?”;
• Să folosească gestul şi să
spună „da”.
68
ducativ 0-
3 Ani
69
Proiectul ”Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare
pentru tine” este implementat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti
(DGASMB), în calitate de beneficiar, având drept parteneri Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului (MECTS), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Bernard Brunhes
International (BBI).
Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
“Dezvoltarea Resurselor Umane” 2007 – 2013, Axa Prioritară 6 –” Promovarea Incluziunii Sociale”,
Domeniul major de intervenţie 6.3.” Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”.
Investeşte în oameni!
www.educatietimpurie.ro
www.antante.org
Titlul Programului: Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” 2007 – 2013
Titlul Proiectului: ”Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru tine”
Editorul Materialului: Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti
Data publicării: septembrie 2011
“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene
sau a Guvernului României”

Timp Liber Copii Educatori

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Timp Liber Copii Educatori

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Consiliul General al Municipiului Bucure[ti

Direc]ia General` de Asisten]` Social` a

Acest program educativ este parte a proiectului ”Mai multe centre

B. Jocul în etapa 12 – 36 luni�����������������������������������������������������������������������������17

să rezolve în mod paşnic conflictele cu ceilalţi;

de timp în care sunt parcurse etapele de dezvoltare motorie:

A. De la naştere la 3 luni

Controlul motor contribuie la dezvoltarea corpului începând cu

La vârsta de 3 luni, un copil progresează prin ridicarea capului şi

Reflexul de apucare funcţionează până la cinci luni.

Următoarele vârste medii privind realizările de referinţă motorie

Studiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii notează că un copil mic

face doi-trei paşi pe la aproximativ 12 luni. Cele mai multe scale de

Între 2 şi 3 ani, echilibrul se îmbunătăţeşte iar copilul mic merge

singur pe un tobogan mic, apoi începe să manevreze o varietate de

Principiile Metodologice care stau la baza strategiilor

şi coordonată (cu alte cuvinte, întregul personal va acţiona

IMPLICAŢIILE JOCULUI ÎN DEZVOLTAREA

1. Dezvoltarea senzorială

Copilul începe să vadă lumea prin intermediul simţurilor şi

2. Dezvoltarea psihomotorie

Se referă atât la abilităţile motorii de bază (coordonarea şi

3. Dezvoltare cognitivă

Cunoaşterea cauzei şi efectului, organizarea spaţiu-timp, debutul

conceptelor premergătoare matematicii, exprimare şi comunicare,

4. Dezvoltarea afectivă

Jocul este o activitate care, pe lângă plăcere, aduce bucurie

5. Dezvoltarea socială

Există jocuri de grup sau de rol, care favorizează interpretarea

EVOLUŢIA JOCULUI: DE LA 0 LA 3 ANI

A. Jocul în primul an de viaţă: 0 – 12 luni

Nimic din ceea ce face copilul nu este superfluu sau inutil.

capacităţilor senzoriale reprezintă activitatea principală a copiilor

de forma, culoarea, mărimea şi aspectul general al ansamblului de

Experienţe cu elementele mediului natural

B. Jocul în etapa 12 – 36 luni

În primii doi ani de viaţă, copiii sunt interesaţi de jocurile care au

Trucuri pentru părinţi cu privire la JOACĂ

învaţă primele reguli şi stabilesc primele legături emoţionale, de

care îl au jocurile şi jucăriile pe parcursul maturizării copilului,

Ziua la creşă reprezintă timpul petrecut zilnic la creşă de către

Perioada de la 0 la 3 ani impune foarte multă flexibilitate în

EXEMPLU - Rutina zilnică a copiilor de la 0 - 1 an

• Copiii sunt dezbrăcaţi de hainele de stradă şi îmbrăcaţi

• Se salută şi se urează „Bună Dimineaţa!”;

ACTIVITATEA ÎN SALA DE JOACĂ

SCHIMBAREA SCUTECELOR SAU MERS LA

MERS LA LOCUL DE JOACĂ / ÎN CURTE

PREGĂTIREA PENTRU PRÂNZ

• Se desfăşoară activităţi cu educatoarea, mai relaxat

PREGĂTIREA PENTRU PLECAREA DE LA CREŞĂ

• Se schimbă scutecele şi se merge la toaletă;

EXEMPLU - Rutina zilnică a copiilor de la 1 - 2 ani

• Copiii, ajutaţi de educatori, se dezbracă de hăinuţe şi îşi

• Se foloseşte un subiect introductiv pentru ca toţi copiii să

• Sau realizează circuite psihomotorii;

TOALETĂ ŞI SERVIREA MICULUI DEJUN

MERS LA LOCUL DE JOACĂ / ÎN CURTE

PREGĂTIREA PENTRU PRÂNZ

decât în cursul dimineţii, în funcţie de ziua din săptămâna

PREGĂTIREA PENTRU PLECAREA DE LA CREŞĂ

• Copiii îşi iau jacheţica şi îşi aşteaptă părinţii să vină să-i

EXEMPLU - Rutina zilnică a copiilor de la 2 - 3 ani

B. Jocul în etapa 12 – 36 luni��17