Influenta muzicii in mass-media

Dupa cum spunea Karl Julius Weber, “muzica este adevarata limba universala”.
Cercetatorii considera ca muzica poate contribui la dezvoltarea copiilor inca din viata
intrauterina, deoarece auzul este printre primele simturi care apare la fat si contribuie la
stimularea functiilor lui mentale si motrice., la formarea creativitatii si cresterea capacitatilor
cognitive.Specialisti spuna ca, prin simplul fapt ca ascultam muzica sau ca stim sa cantam la un
intrument musical ne este facilitata exprimarea emotiilor.
Exista oameni care sufera de boli fizice sau psihice si pot aprecia muzica la un alt nivel. De
asemeni, cei care au probleme in familie sau fac parte din anturaje mai putin acceptate sau
agreate de societate, apeleaza la muzica si prin versuri si linia muzicala gasesc refugiu
ascultandu-o.
Exercitiul ascultarii sau cantatului la un instrument a dat adesea rezultate positive. In centrele cu
batrani bolnavi de Alzheimer se asculta muzica tocmai pentru ca acestia sa-si aminteasca de
tinerea lor.
Creierul uman reactioneaza cu totul diferit la muzica, fie ea vesela sau trista.
In functie de sentimentele generate , fata umana isi modifica expresia fetei. Exista doua tipuri de
stari emotionale create de muzica, emotiile percepute si cele resimtite, cee ace inseamna ca
uneori intelegem emotia transmisa de anumite melodii fara a o si trai. Tocmai de aceea unele
personae se delecteaza ascultand muzica trista fara sa o considere deprimanta.
Cand este vorba de ocupatii care ne solicita atentia, ascultarea muzicii la un nivel ridicat nu este
cea mai buna optiune. Se considera ca nivelul moderat de zgomot aduce beneficii creativitatii
stimuland creierul sa proceseze la capacitate ridicata.
Intr-un studiu experimental, s-a dovedid ca muzica ne contureaza personalitatea. S-au utilizat 5
trasaturi de caracter: deschiderea spre cunoastere, sociabilitatea, amabilitatea, constiinciozitatea
si stabilitatea emotionala.
In urma studiului s-a dovedid ca dintre toate trasaturile amintite , constiinciozitatea nu se poate
remarca in mod evident prin preferintele melodice.
Pe termen lung, mesajele pe care le ascultam si care sunt transmise prin intermediul pieselor
musicale preferate ajung sa ne influenteze puternic si sa formeze convingeri. Daca ascultam
piese cu mesajul “dragostea invinge tot” sau “viata e nedreapta” sau “politicienii sunt hoti”, la
un moment dat vei fi convins de acest lucu.
Asadar, muzica influenteaza credintele pe care ni le contruim despre lume si viata si poate
influenta modul in care vom actiona si ne vom comporta.
Zlate afirma ca”firile inchise,anxioase,mohorate ,precum si cele deschise,bine dispuse,vesele se
formeaza tocmai prin repetarea si prelungirea in timp in peronalitatea individului a dispozitiilor
afective traite de acesta in existenta sa personala”.
Oamenii au tendinta de a asculta muzica sau de a se uita la filme care le reflecta emotiile
interioare.

Atributiile si calitatile extraordinare a mass-media se constituie din tot atatea aspecte positive cat
si negative, iar dependenta tot mai mare a omului de cee ace ii ofera mijloacele de informare in
masa reprezinta ocazia ideala si pentru manipularea informatiei.
Prin manipulare este posibil sa fie schimbate atitudinile, convingerile, trairile si comportamentul
oamenilor in functie de interesele urmarite. Fenomenul se bazeaza pe faptul ca oamenii presupun
ca ceea ce se relateaza este adevarat, deci, se bazeaza pe credibilitatea si integritatea mediilor de
informare, iar aceasta confruntare afecteaza atat utilizatorul de informatie (ziaristul), cat si
consumatorul de informatie (omul de rand.)
Efectul mass-media asupra opiniei publice se explica nu atat prin influenta directa a continutului
asupra auditorului sau prin starea publicului, cat prin relatia public-sistem-mass-media-sistem
social. Aceasta este o relatie, in care satisfacerea necesitatilor indivizilor si grupurilorr sociale in
probleme de informare, precum si realizarea scopurilor acestora depinde de aceasta
interdependenta. Cu alte cuvinte, cu cat interesul individului fata de mass-media este mai mare,
cu atat mai mare este si dependenta sa de informatiile survenite prin intermediul mass-media. Ele
influenteaza cunostintele, sentimentele si comportamentul luui si astfel, contribuie la crearea
curentelor de opinii.
Pentru ca influenta sa fie mai puternica, specialistii in mass-media folosesc anumite tipuri de
comunicare precum: comunicarea directa, comunicarea interpersonala, comunicarea indirecta.
Acestea la randul lor vor fi folosite dupa mai multe criterii , si anume: dupa codul utilizat, dupa
numarul de participanti, si nu in ultimul rand, dupa canalul prin care se realizeaza comunicarea.
Comunicarea directa presupune un contact intre emitator si receptor , utilizarea unor tehnici
primare: cuvant, gest, mimica., spre deosebire de comunicarea indirecta care se bazeaza pe
utilizarea unor dispositive tehnice pentru transmiterea mesajelor, cum ar fi: scriere,
tiparitura,diverse sisteme grafice, semnale transmise prin unde hertziene, cabluri.
Comunicarea indirecta cuprinde 4 categorii: comunicarea imprimata (presa); comunicarea
inregistrata (film, disc, banda magnetica); comunicarea prin fir (telefon, telegraf, prin fire optice)
; comunicarea radiofonica (radio, televiziune avand ca support undele hertziene).
Caracteristice comunicarii verbael sunt: productivitatea, caracterul arbitrar al semnului lingvistic
dar si oralitatea.
In cazul comunicarii scrise, se utilizeaza acelasi cod ca si in comunicarea verbala, dar suportul
este diferit. Caracteristice comunicarii scrise sunt lipsa elementelor de oralitate, claritatea,
utilizarea corecta a semnelor de punctuatie si de ortografie.
Ca si in cazul comunicarii plastice, comunicarea muzicala dispune de un cod, de un limbaj
specific. Elementele minimale de limbaj prin intermediul carora ne sunt transmise semnificatiile
musicale constau in frecvente, durate, intensitati, calitati timbrale ale sunetelor, caracteristici
ritmice, melodice, de tempo si agogica ale frazelor muzicale.
Cunoscand aceste componente ale limbajului musical se intelege ca mesajul musical nu trebuie
cautat in titlul operei sau in textile vehiculate de muzica. Limbajul musical este cel mai complex
sistem de comunicare non-verbala elaborat de om.
Comunicarea cinematografica, ca si cea plastica, sau cea muzicala utilizeaza un cod specific
pentru transmiterea mesajului. Desi, la prima vedere comunicarea cinematografica nu pare sa
posede un limbaj , un cod specific, totusi acesta exista. Elementele codului utilizat in
comunicarea cinematografica sunt: imaginea-care este diferita de cea din comunicarea plastica,
jocul actorilor, coloana sonora si literatura in scrierea scenariului. Alcatuind un tot unitar aceste
elemente pot transmite ganduri, sentimente, sperante.
Cea mai importanta caracteristica a continuturilor vehiculate de sistemul mass-media este data de
faptul ca aceste produse sunt distribuite ca bunuri de consum. Pentru ca urmareste atragerea unui
numar cat mai mare de clienti, comunicarea de masa ofera o mare varietate de continuturi,
attractive si accesibile, mereu innoite si permanent promovate.
Modalitatea de baza prin care muzica poate face o reclama mai eficienta este gradul de
enetrtaiment pe care acesasta il ofera.
O ambianta muzicala aleasa potrivit atrage publicul si sporeste eficienta spotului ,astfel atin
gandu-se mai bine si mai rapid obiectivele publicitare.O melodie atractiva ,placuta,trezeste
emotii,transmite energie ,amuzament, relaxare si placere.
Exemplu : Reclama Pepsi “we will rock you” , Reclama H&M “blue velvet”
Memorabilitatea muzicala are o important la fel de mare in componenta unei reclama, fie ca este
vorba despre o scurta melodie (jingle) , sau text musical conceput special pentru spot , sau de un
cantec oarecare inregistrat de un artist sau o trupa.
Studiile arata ca muzica din reclame ramane adanc intiparita in mintea consumatorului,astefl ca
nivelul de memorabilitate este essential. Avem ca exemplu reclama la Farmaciile Catena,
produsul Calgon sau budinca Fulga.
In cadrul publicitatii este utilizat conceptul de transfer de imagine. Acesta se refera la
imputernicirea unei reclama prin trasferul de incredere , reputatie sau faima care se realizeaza
intre solistul sau grupul musical a caror piesa utilizata si brand-ul in a carui reclama e regasita.
Folosirea unei piese din cultura populara sau reinterpretarea lor ii va atrage in randul
consumatorilor de reclama pe fanii si simpatizantii si muzicienii respective, pe langa
memorabilitatea si entertainment-ul pe care implicit le ofera. Exemplu: Doritos Super Bowl
Commercial (2018)
Reclama devine mult mai conturata si consistenta atunci cand e folosita o melodie ale carei
tonalitati musicale sau ritm se afla in concordanta cu punctele de interes ale spotului.
Se utilizeaza accentuari ale momentelor cheie sau chiar umpleri inteligente cu intervale melodice
a lipsurilor informationale.
Exemplu: Skyfall James Bond 007 (2012)
In societatea de astazi muzica e un element de coeziune, creaza conexiuni si interactiuni. Intentia
de cumparare a unei produs va spori atunci cand in reclama exista o piesa muzicala care va
sublinia sau chiar completa mesajul publicitar.
Muzica se imbina foarte bine cu filmul. In cazul unui scenariu si a unei interpretari actoricesti
foarte bune combinate cu o coloana sonora deosebita , rezulta un film memorabil.
Chiar daca filmul dezamageste coloana sonora poate iesi in evidenta, iar filmul poate fi
nominalizat la diverse premii pentru coloana sonora.
Un foarte bun exemplu ar fi coloanal Sonora a filmului Avatar, compusa de James Horner.
Aceasta a fost nominalizata la “Globul de aur” pentru “Cea mai buna melodie originala”.
Muzica se regaseste si in teatru, mai cu seama in teatrul musical. Naratiunea este transmisa,
atat prin cuvinte cat si prin muzica. Coregrafia gestuala si mimica este dictata de ritmurile
coloanei sonore si toata aceasta miscare pusa in scena alaturi de aspectele tehnice ale
spectacolului , formeaza un tot-unitar menit sa entuziasmeze publicul spectator.
Musicalurile sunt puse in scena peste tot in lume, cele mai prestigioase fiind cele cu buget mare
de la Teatrul West End si Teatrul Brodway din Londra si New York.
In cadrul televiziunii, exista canale dedicate special muzicii. In functie de preferintele
ascultatorului, sunt selectate diferite genuri si canale muzicale, precum: Rock Tv, Taraf , Mtv
rock, Mtv Hits, Zu TV, etc.
De asemena, muzica este prezenta in cadrul oricarei emisiuni tv, fie ca un semnal sonor de
inceput, ca fond musical sau ca sunete sonore menite sa sublinieze anumite momente de o mai
mare intensitate. Este cunoscuta piesa interpretata de regretatul Dumitru Farcas care semnala
inceputul emisiunii “Tezaur Folcloric”, gazduita de Marioara Murarescu.
Emisiunile de divertisment ca “Bravo ai stil”, “Roata norocului”, sau “Vrei sa fii milionar?” au
pe fundal piese muzicale pe care protagonistii defileaza, danseaza sau sunt menite sa semnaleze
spectatorului momentele cheie in care acestia castiga sau pierd.
Unul dintre primele modalitati de transmitere in masa a muzicii prin intermediul tehnicii a fost
prin intermediul radioului. Pe langa mesaje, informatii, stiri de ultima ora, radioul era
instrumentul prin care ascultatorii se delectau cu piese muzicale autohtone sau din repetoriul
international.
Odata cu aparitia la inceputul anilor ’90 ,internetul a inceput sa devina tot mai popular si s a
transformat intr o tehnologie care preia,transforma si reda intreaga cultura.Astfel monitorul
calculatorului a inceput sa inlocuiasca ecranul cinematografului si al televizorului,peretele
galeriilor de arta,biblioteca si cartea ,manualele scolare.oamenii creaza arta,se joaca,vizioneaza
filme si nu in ultimul rand asculta muzica .Tot ce tine de divertisment in viata omului isi gaseste
din ce in ce mai mult un moc in noua lume paralela celei reale.
Muzica a devenit un produs cultural tot mai impartit si vizionat este si influenteaza fenomenul
globalizarii la nivel sonic,al trendurilor iar vestimentatia artistilor influenteaza in mort cert
elementele de imbracaminte si styling ale tinerilor din intreaga lume.
Spre exemplu artistii formatiei Arctic Monkeys s au facut cunsocuti prin intermediul MySpcae
iar cei de la Cults au devenit faimosi peste noapte cu ajutorul Bandcamp.Pe orice continent te-ai
afla ,accesul la internet iti ofera sansa sa fii in pas cu noile aparitii muzicale iar ca artist te poti
face cunoscut prin acelasi mijloc.Blogurile si siteurile de mp3 faciliteaza circulatia muzicii in
intreaga lume,caci internetul nu are granite.Exista genuri muzicale aparute intr un colt de lume
dar revitalizate in cadrul unor miscari sociale intr o alta tara.In acest sens putem aduce ca
exemplu trupa Real Estate , care desi este din New Jersey,soundul lor este foarte british ,sau
faptul ca punkul este present in Orientul Mijlociu si folosit ca forma de rezistenta chiar daca a
fost auzit pentru prima data intr-un bar londonez acum peste 30 de ani.
Globalizarea poate duce la standardizare,spun sociologii.Elitele cosmopolite care sunt la
conducerea unor mari case de discuri si care sunt la curent cu tot ce se intampla la nivel local si
global pot impune anumite trupe si artisti al caror stil le va aduce cu siguranta un profit sigur si
rapid.Artistul Taio Cruz,al carui nume de scena suna usor asiatico-hispanic,este defapt
londonez,canta de pe un yacht iar muzica lui ajunge sa fie folosita ca imn al Las Vegasului.
In tot acest context al world musicii,se vorbeste despre o hibridizare a acesteia.Trupele rock
includ voci si sunete de opera (Queen) sau influente orientale (Sting).Albumul lui Father
Creepers combina muzica electronica ci glam rockul si altele.
Muzica este utilizata in cadrul unor mari festivale internationale pentru a transmite anumite
mesaje sociale.Eurovision 2015 a fost scena pe care numerosi artisti si trupe au fost urmariti si
votati printre care si Voltaj,al carei solist la finalul cantecului “De la capat” a spus in limba
engleza ,pe scena “nu lasati copiii in urma”,dedicate copiilor lasati acasa de parintii plecati la
munca in strainatate.Au mai fost si alte mesaje cu substrat social:”Face the Shadow”,al trupei
Genealogy care reprezenta Armenia si care face referire la genocidul aremnilor in urma cu un
secol sau “Wars for Nothing”al Ungariei care vorbeste despre militarizare .

Muzica constituie o forta incredibila actionand nu doar la nivel sensorial si psihologic prin
introducerea unor stari emotionale ci-asa cum am aratat mai sus-are un puternic impact
social.Unele piese au abordat teme majore precum drepturile omului,libertatea de
exprimare,discriminarea ,grija fata de natura si mediul inconjurator (Heal the world-Michael
Jackson),devenid o miza pentru transimterea mesajelor la nivel social.
“Free Nelson Mandela”(1984) a fost o piesa compusa de Jerry Dammers,interpretata de formatia
rock The Specialist si a costituit o forma de protest impotriva incarcerarii lui Nelson Mandela
care si a petrecut 27 ani dupa gratii fiind condamnat de regimul sud-african in 1964 si care a fost
distins cu premiul Nobel pentru Pace.
Cei de la “Sex Pistols” prin piesa God Save the Queen,au oripilat sustinatorii reginei prin
indrazneala versurilor .Desi a fost cea mai cenzurata melodie cu mesaj politic din istoria Angliei,
a reusit sa depasasca recordul de 150.000 copiii vandute in primele zile de la aparitie.
De un puternic impact social s-a bucurat si piesa “Imagine” a lui John Lennon aparuta in 1971,a
carei versuri indemna ascultatorii sa-si imagineze o lume pacifista lipsita de bariere de
limba,etnie,culoare.In acelasi context al mesajelor transmise prin muzica se inscrie si Bob
Dylan,care a surpins prin modul in care un interpret alb a reusit sa prezinte aspiratiie si
nemultumirile comunitatilor de culoare.
Muzica a devenit o cale de manifest si pentru sustinerea minoritatilor sexuale.Astfel “Glad to be
gay”al lui Tom Robinson,scris initial pentru o parade gay din Londra,devine imn national al
acestei comunitati.Versurile sale critica regimul politic al Marii Britanii care a discriminat
persoanele homosexuale si presa care a marginalizat si prezentat stiri de tip tabloid in defavoarea
comunitatii LGBT.

Astfel ca oferta mass-media curpinde urmatoarele mari categorii de bunuri culturale:

1. Informatii- acestea pot aparea sub forma unor date brute, ne prelucrate sau sub forma
unor date prelucrate si “ambalate” in formate, genuri si genuri jurnalistice specifice.
Informatiile pot fi combinate cu alte tipuri de continuturi: uneori, ele curpind elemente de
opinie sa de note de divertisment;
2. Idei si opinii-prin contactul cu presa, oamenii pot afla care sunt parerile unor semeni de ai
lor, fie ei specialist in diverse domenii sau editorialisti de prestigiu. Publicul manifesta o
atractie constanta pentru genurile de opinie;
3. Divertisment- programele din autovizual sunt dominate de produsele care au scop
relaxarea: filme artistice, seriale, jocuri, sport, muzica. In presa scrisa, divertismentul este
dominant in genurile de interes uman, in jocuri, horoscop;
4. Mesajele de continut educational- desi acestea au avut un rol essential in perioada de
inceput a presei, epoca moderna a dus la o scadere a ponderii lor in continuturile mass-
media; sunt din ce in ce mai rare si ocupa pozitii marginale. In schimb, dimensiunea
educationala este predominanta in reviste sau canalele de televiziune specializate.

Comunicarea este de actul de a vorbi cu cineva; comunicarea este si televiziunea,

raspandirea de informatii, coafura, critica literara etc. In studiul comunicarii exista doua
mari orientari: transmiterea de mesaje si intelegerea comunicarii ca productie si schimb
de semnificatii.
Prima dintre ele se ocupa de modul in care emitatorii si receptorii codifica si decodifica
mesajele, de felul in care transmitatorii utilizeaza canalele si mijloacele de comunicare-
adica de problemele legate de eficienta transmiterii si acuratetea informatiilor transmise.
Comunicarea este inteleasa ca fiind procesul prin care o persoana influenteaza
comportamentul sau starea mentala a alteia. Mesajul este acel lucru pe care un emitator il
transmite indiferent de mijlocul folosit. Cea de-a doua se ocupa de modul in care
mesajele sau textele interactioneaza cu indivizii si scopul producerii de semnificatii-
adica rolul pe care il au textile in cultura noastra.
Alaturi de presa scrisa si radio, televiziunea ramane in continuare un important mijloc de
comunicare in masa.

Televiziunea este modalitatea de comunicare de masa cu cel mai mare impact asupra
societatii. Tehnic vorbind, este definita ca o metoda de descompunere, trasmitere la
distanta si apoi de recompunere a imaginilor.

Inventatorii care au contribuit la nasterea televiziunii au fost: inginerul german Paul

Nipkov care a creat discul folosit de analiza imaginii in televiziunea mecanica; fizicianul
iatalian Guglielmo Marconi, cel care la doar 20 de ani a pus bazele radioului scotand
undele hertziene din laborator (recompensat cu Premiul Nobel pentru Fizica); scotianul J.
L. Baird (aparatorul televiziunii mecanice) si francezii Rene Barthelemy si Henry de
France.
Ca si in radio, exista 2 compartimente principale: studioul si regia tehnica. Studioul este
un spatiu interior postului in care se desfasoara emisiunea. Acolo, prezentatorul
realizeaza programul, fiind filmat de operatorii de imagine (cameramani). Fiecare
imagine captata de camerele video in studio este vizibila pe cate un monitor afalt in regia
tehnica. Important de stiut este ca exista doua tipuri de televiziune: electronica si
mecanica. Din 1937, cea electronica s-a impus printr-un serviciu permanent de
televiziune deschis de BBC.
Emisia regulate porneste in Statele Unite in 1939, iar din 1950 este emis un program de
28 de ore pe saptamana cu o antenna plasata pe Turnul Eiffel. Principiul consta in
descompunerea imaginii in 3 spectre (albastru-verde-rosu) si superpozitionarea lor pe un
ecran tricrom care in compenenta de 3 ori mai multe <<puncte>> decat un televizor alb-
negru.
Instalati in decoruri adesea construite dupa modelul interioarelor telespectatorilor, acesti
moderator cu ton familiar solicita in permanenta publicul in modul complicitatii in
emisiuni composite (care amesteca in mod nedistinct informatia si divertismentul) si
articulate unele cu altele.
Televiziunea este cel mai ieftin mijloc de comunicare de masa din punctul de vedere al
receptorilor, lucru deja neglijabil intr-o economie caracterizata de decalaje enorme intre
diferitele categorii sociale.
Temele musicale folosite trebuie sa fie in concordanta cu continutul imaginilor. Ilustratia
muzicala se poate face dup ace materialul este editat. Editarea se poate face si in alt mod,
inregistrand mai intai sunetul si editand cadrele in ritmul muzicii.
Acesta este modul de editare a clipurilor musicale in care ritmul muzicii impune ritmul
taieturilor. Anumite fraze musicale pot fi folosite repetat ca elemente de legatura intre
cadre, scene si secvente.