Draft Raport Mediu PATJ Buzau

Raport
Raport de Mediu la PATJ Buzău
RAPORT DE MEDIU
pentru
Planul de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean Buzău
BENEFICIAR: Consiliul JudeŃean Buzău
Autorul atestat al raportului de mediu:

SC MEDIU CONSULTING SRL
Atestat nr. R-EIM – 05 - 03/6.03.2008
Decembrie 2008
1
MEDIU Consulting – schimbarea pentru MEDIUL generaŃiilor
generaŃiilor viitoare
Raport
1 Introducere
1.1. LegislaŃie românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru
proiecte, planuri şi programe
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează
potenŃialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le
poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaŃia naŃionala prin:
OrdonanŃa de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protecŃiei
mediului nr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).
Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a ConvenŃiei privind evaluarea impactului de
mediu în context transfrontieră, adoptata la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105
din 01/03/ 2001).
Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a
impactului şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact
transfrontieră (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003)
Hotărârea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii cadru de
evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau
private supuse acestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)
Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din
30/01/2003)
Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din
26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de
emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din
31/01/2003)
Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004)
LegislaŃia naŃională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cât
mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaŃiei care fundamentează fezabilitatea
proiectului, aşa încât, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor irosii resurse
2
Raport
materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităŃi, iar pe de alta parte, sa existe informaŃii
suficiente pentru realizarea EIM.
EIM se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în legislaŃia în vigoare,
din domeniile: agricultura, industria extractive a a petrolului, gazelor naturale, cărbunelui şi
turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor, industria materialelor
minerale de construcŃii, industria chimică şi petrochimica, industria lemnului şi hârtiei,
proiecte de infrastructura precum şi proiecte din domeniul managementul apei şi al
deşeurilor.
Glosar de termeni conform legislaŃiei de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:

Raport de mediu - parte a documentaŃiei planurilor sau programelor care identifica,
descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi
alternativele lor raŃionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.
Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanŃate de Comunitatea
Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de
către o autoritate la nivel naŃional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate
pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt
cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice persoana
fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.
Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate
împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare
privind protecŃia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaŃia
sau cu practica naŃională, asociaŃiile, organizaŃiile ori grupurile acestora;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a
autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în
considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi
asigurarea informării asupra deciziei luate;
Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către
autoritatea competenta pentru protecŃia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind
protecŃia mediului în planul sau în programul supus adoptării;
3
Raport
Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice

şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice;
modificarea negativa considerabila a productivităŃii ecosistemelor naturale şi antropizate;
deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităŃii vieŃii sau deteriorarea
structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului;
supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala
necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate
avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către autorităŃile
competente.
Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau
măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaŃionat;
Poluare potenŃial semnificativă - concentraŃii de poluanŃi în mediu, ce depăşesc
pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste
valori definesc nivelul poluării la care autorităŃile competente consideră ca un amplasament
poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a
masurilor de reducere a concentraŃiilor de poluanŃi în emisii/evacuări.
Poluare semnificativă - concentraŃii de poluanŃi în mediu, ce depăşesc pragurile de
intervenŃie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Prag de alertă - concentraŃii de poluanŃi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au
rolul de a avertiza autorităŃile competente asupra unui impact potenŃial asupra mediului şi
care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea concentraŃiilor
de poluanŃi din emisii/evacuări.
Prag de intervenŃie - concentraŃii de poluanŃi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la
care autorităŃile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi
reducerea concentraŃiilor de poluanŃi din emisii/evacuări.
Proba de referinŃa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi
utilizata pentru a identifica precizia şi acurateŃea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.
Obiective de remediere - concentraŃii de poluanŃi, stabilite de autoritatea competenta,
privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraŃiile maxime ale poluanŃilor
din sol după operaŃiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau
intervenŃie ale agenŃilor contaminanŃi, în funcŃie de rezultatele şi recomandările studiului de
evaluare a riscului.
4
Raport
Plan de acŃiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile
materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.
Emisie de poluanŃi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanŃilor proveniŃi
din surse staŃionare sau mobile.
Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităŃile umane,
cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;
Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului
ambiental relaŃionat cu efectul dăunător;
Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori
acvatici a apelor uzate conŃinând poluanŃi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice,
chimice şi bacteriologice iniŃiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de
pe terenuri contaminate:
FolosinŃa sensibilă şi mai puŃin sensibilă - tipuri de folosinŃe ale terenurilor, care implica
o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluanŃilor.
Glosar de termeni conform legislaŃiei de urbanism (legea 350/2001 actualizata,

legea 168/2007).
Aprobare - opŃiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinŃare a
propunerilor cuprinse în documentaŃiile prezentate şi susŃinute de avizele tehnice favorabile,
emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor
judeŃene sau locale, după caz) se conferă documentaŃiilor putere de aplicare, constituindu-se
astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritoriala şi dezvoltare
urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuŃie a obiectivelor de investiŃii.
Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii
tehnice din structura ministerelor, administraŃiei publice locale ori a altor organisme centrale
sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluŃiilor funcŃionale, a indicatorilor tehnico-
economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaŃiile de amenajare a
teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau
nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.
5
Raport
Caracter director - însuşirea unei documentaŃii aprobate de a stabili cadrul general de

amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităŃilor, prin coordonarea acŃiunilor
specifice. Caracterul director este specific documentaŃiilor de amenajare a teritoriului.
Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaŃii aprobate de a impune anumiŃi
parametri soluŃiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaŃiilor de
urbanism.
CirculaŃia terenurilor- schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare
asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaŃie, concesiune, arendare etc.
Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituŃii publice si
capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.
Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaŃilor prezentului, fără a se compromite
dreptul generaŃiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.
Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi
locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare
sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de
sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituŃii şi autorităŃi naŃionale şi
internaŃionale interesate.
DocumentaŃie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise
şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaŃia existenta şi
se stabilesc obiectivele, acŃiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare
urbanistica a localităŃilor pe o perioada determinata.
Parcelare - acŃiunea urbana prin care o suprafaŃa de teren este divizata în loturi mai
mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor
locuinŃe individuale, de mică înălŃime.
Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc
drepturile şi obligaŃiile legate de deŃinerea sau exploatarea terenurilor.
ReŃea de localităŃi - totalitatea localităŃilor de pe un teritoriu (naŃional, judeŃean, zona
funcŃionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaŃii
desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative
etc.). ReŃeaua de localităŃi este constituită din localităŃi urbane si rurale.
Teritoriu administrativ - suprafaŃa delimitata de lege, pe trepte de organizare
administrativa a teritoriului: naŃional, judeŃean şi al unităŃilor administrativ teritoriale
(municipiu, oraş, comuna).
6
Raport
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeŃelor construite şi amenajate ale localităŃilor ce

compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general
aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuŃia de construcŃii şi amenajări. De regula
intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităŃi suburbane componente).
Teritoriu extravilan - suprafaŃa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităŃii de
baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.
Zona funcŃională - parte din teritoriul unei localităŃi în care, prin documentaŃiile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcŃiunea dominantă existentă şi
viitoare. Zona funcŃională poate rezulta din mai multe părŃi cu aceeaşi funcŃiune dominantă
(zona de locuit, zona activităŃilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).
Zonificarea funcŃională este acŃiunea împărŃirii teritoriului în zone funcŃionale.
Zona de protecŃie - suprafeŃe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care
impun protecŃia zonelor învecinate (staŃii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata
a deşeurilor, puŃuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaŃie intensă etc.).
Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenŃial
de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaŃia, activităŃile
umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.
Zona protejată - suprafaŃa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau
natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în care,
prin documentaŃiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de
protecŃie a acestora prin distanta, funcŃionalitate, înălŃime şi volumetrie.
1.2 ConsideraŃii generale
Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, descrie şi evalueze
potenŃialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,
precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria
geografică ale planului sau programului.
Scopul raportului elaborat îl reprezintă:
Stabilirea direcŃiilor, priorităŃilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi
dezvoltare urbanistică a localităŃilor;
Utilizarea raŃionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcŃiunilor urbanistice;
Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaŃii, neomogenităŃi
geologice, reducerea vulnerabilităŃii fondului construit existent);
EvidenŃierea fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul
7
Raport
localităŃii;
Creşterea calităŃii vieŃii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii
şi serviciilor;
Fundamentarea realizării unor investiŃii de utilitate publică;
Asigurarea suportului reglementar (operaŃional) pentru eliberarea certificatelor de
urbanism şi autorizaŃiilor de construire;
Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaŃiului.
Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean Buzău a consultat autorităŃile publice responsabile cu protecŃia mediului (AgenŃia
Regională de ProtecŃie a Mediului GalaŃi, AgenŃia Locala de ProtecŃie a Mediului Buzău,
Garda de Mediu şi Consiliul JudeŃean Buzău), a autorităŃilor publice responsabile cu
sănătatea umană (DirecŃii JudeŃene de Sănătate Publică) cu privire la următoarele aspecte:
conŃinutul raportului de mediu;
relaŃia planului cu alte planuri şi programe;
problemele de mediu existente în zonă;
factorii/aspectele de mediu cu relevanŃă pentru plan;
obiectivele de mediu relevante pentru plan, Ńintele şi indicatorii;
criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenŃiale ale planului asupra
mediului;
categoriile de impact, formatul şi conŃinutul matricei de evaluare a efectelor
semnificative potenŃiale asupra mediului ale prevederilor planului;
nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de
mediu;
evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opŃiuni pentru protecŃia mediului;
concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;
propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;
propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea
efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor planului asupra mediului.
8
Raport
1.3. InformaŃii generale

Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean Buzău care stabileşte obiectivele, acŃiunile şi măsurile de dezvoltare ale JudeŃului
Buzău pe o perioadă de minim 10 ani.
Prezentul Raport de Mediu vizează:
stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării
Planului de Amenajare Teritorială a JudeŃului Buzău;
analiza posibilelor efecte în cazul în care PATJ Buzău nu este implementat;
identificarea unui set optim de obiective şi priorităŃi de dezvoltare specifice;
identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu
stabilite prin PATJ;
propune un sistem viabil de monitorizare şi gestionare;
asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităŃile implicate şi publicul interesat,
inclusiv cu cetăŃenii şi grupuri organizate interesate;
informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PATJ şi posibilele impacturi ale
acestuia;
notifică autorităŃile implicate şi publicul interesat cu privire la forma finală a PATJ şi
motivele adoptării acestuia.
1.4. Beneficiarul proiectului: Consiliul JudeŃean Buzău cu sediul în Bd. N. Bălcescu

nr.48, , cod 120260, Telefon: 0238-414.112 şi 0238-727988 Fax: 0238-725.507 şi 0238-
714198 E-mail: cjbuzau@cjbuzau.ro; consjudbuzau@yahoo.fr; consjudbuzau@gmail.com,
reprezentat prin Preşedintele Consiliului JudeŃean ec. Victor MOCANU
1.5. Autorul atestat al raportului de mediu: SC MEDIU Consulting SRL GalaŃi, cu

sediul în GalaŃi, strada Alexandru Ioan Cuza nr. 19, telefon/fax:0236.462.003,
mediu_consulting@mediuconsulting.ro a realizat acest studiu în baza atestatului R-EIM-05-
03/6.03.2008, E-EIM-04-09/6.03.2008, reprezentat prin Rodion Amzu cu funcŃia de director
general.
1.6. Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău.
9
Raport
2 Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor Planului de Amenajare a
Teritoriului JudeŃean Buzău, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi
programe relevante
2.1 Structura Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean, constituie alături de strategia de
dezvoltare a judeŃului, instrumentul principal pentru planificarea şi monitorizarea dezvoltării
economice, a îmbunătăŃirii cadrului de viaŃă al populaŃiei prin intervenŃia în principalele
domenii relevante în plan teritorial.
Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean oferă o viziune globală şi coerentă asupra
structurii şi folosinŃei teritoriului studiat, determinând principalele opŃiuni pentru o mai bună
organizare a acestuia, în vederea obŃinerii unor avantaje în plan economico-social şi
protecŃiei calităŃii mediului.
Planul de amenajare a teritoriului judeŃean Buzău, a fost elaborat în perioada 2006 -
2007 pe parcursul a patru faze:
Identificarea elementelor care condiŃionează dezvoltarea cu evidenŃierea
problemelor şi disfuncŃiilor;
Diagnostic prospectiv şi general, evaluarea decalajului dintre situaŃia actuală şi
cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit;
Strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri;
DocumentaŃii pentru obŃinerea avizelor şi introducerea observaŃiilor;
Perioada anterioară analizată în vederea determinării tendinŃelor de dezvoltare este de
circa 10 ani, având ca principale repere recensămintele populaŃiei şi locuinŃelor efectuate la
nivel naŃional în 1992 şi 2002.
Planul de amenajare al teritoriului judeŃean este alcătuit pe baza unor sinteze ale
studiilor referitoare la judeŃul Buzău, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme şi
oportunităŃi de dezvoltare existente la nivelul teritoriului judeŃean.
Succesiunea prelucrării datelor în vederea stabilirii strategiei planului este ciclică,
pornind de la diagnosticul situaŃiei existente în domeniul socio-demografic, a economiei, care
constituie cerinŃele pentru organizarea şi amenajarea viitoare a teritoriului (domeniu în care
se vor lua principalele decizii de dezvoltare a teritoriului judeŃean). Fazei de diagnostic îi
succede cea de strategie, în care se propun politicile şi măsurile de amenajare a teritoriului,
anticipându-se efectele acesteia în domeniile economic şi socio-demografic. Prin dirijarea
10
Raport
acestor efecte cu ajutorul amenajării se urmăreşte eliminarea/diminuarea disfuncŃiilor şi

utilizarea superioară a potenŃialelor puse în evidenŃă în faza de diagnostic. Activitatea de
planificare se încheie în punctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul
prezumat al dezvoltărilor propuse de strategia de amenajare va trebui să soluŃioneze în mod
satisfăcător problemele care au determinat iniŃierea planului.
Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeŃean au fost formulate pentru
următoarele etape:
Etapa I prioritară, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în
activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opŃiunile legate de:
continuarea dezvoltării economice, şi implementarea în toate domeniile de
activitate a practicilor şi standardelor UE în vederea integrării Ńării în spaŃiul
economic comunitar;
restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea
economică şi de viaŃa comunităŃilor;
reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.
Etapa II, de perspectivă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi
dezvoltare au în vedere:
măsuri şi acŃiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului
de trai al populaŃiei;
continuarea investiŃiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi a
industriei, ceea ce va asigura modernizarea echilibrată şi completă a mediului
economic şi social al judeŃului;
restructurarea reŃelei de localităŃi prin organizarea spaŃială a acesteia;
dezvoltarea unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o
îmbunătăŃire a cooperării funcŃionale între localităŃi, în limitele unor accese
corespunzătoare a populaŃiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rol
teritorial.
Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele
aprobate sau în curs de aprobare pentru secŃiunile Planurilor de Amenajare a teritoriului
NaŃional - SecŃiunea I - Căi de comunicaŃie; SecŃiunea a II-a - Apa; SecŃiunea a III-a - Zone
protejate naturale şi construite; SecŃiunea a IV-a reŃeaua de localităŃi, POST -2007-2013, etc.
11
Raport
Aplicare
Prevederile planurilor urbanistice generale aprobate pentru unităŃile administrative
componente ale judeŃului se vor încadra în dispoziŃiile PATJ aprobat, după cum este stipulat
în Legea nr. 350 / 2001.
Aplicarea prevederilor PATJ în planurilor urbanistice generale (după aprobarea planului
judeŃean de amenajare) se va realiza prin respectarea principiului subsidiarităŃii şi a
autonomiei locale a administraŃiei.
Aceasta presupune acordarea unui interes egal proiectelor cu perspectivă strategică, ce
depăşesc nivelul local, în acord cu preocuparea pentru proiectele destinate exclusiv cadrului
unei unităŃi administrativ – teritoriale, promovate prin PATJ.
DocumentaŃiile PATJ sunt destinate cu precădere serviciilor competente ale
administraŃiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter
strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului judeŃean.
Planul de amenajare al teritoriului judeŃean a fost redactat în conformitate cu prevederile
“Metodologiei privind cadrul conŃinut al documentaŃiilor de amenajarea teritoriului în
concordanŃă cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul” şi cu “Ghidul
de elaborare a documentaŃiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către
INCD URBANPROIECT.
Demersul pe care s-a fundamentat Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău,
derulat în etapele de documentare, diagnostic şi strategie, a permis formularea unei viziuni şi
a unor politici strategice de amenajare a teritoriului judeŃean. Pe scurt, aceste etape de
elaborare au relevat următoarele:
2.2 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului JudeŃean Buzău
Obiectivul principal şi comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea

unei dezvoltări economico-sociale echitabile şi durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea
de comun acord de către administraŃiile locale a unui set de politici (direcŃii de dezvoltare) şi
măsuri pentru principalele domenii cu relevanŃă teritorială (localităŃi, utilizarea solului,
infrastructuri, mediu).
Acestea au ca deziderate următoarele principii:

• creşterea competitivităŃii teritoriului administrativ judeŃean în cadrul economiei
naŃionale;
12
Raport
• echilibrul demografic, prin asigurarea creşterii sau menŃinerii numărului populaŃiei, a

stabilităŃii şi integrării părŃii active a acesteia, în structurile economice locale;
• valorificarea superioară a potenŃialului natural, în special al celui majoritar prezent pe
teritoriului judeŃului;
• protejarea terenurilor agricole şi silvice cu valoare economică ridicată, prin
promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul
economic în favoarea zonelor construite ale localităŃilor;
• ameliorarea şi îmbunătăŃirea calităŃii fondului funciar, prin luarea în considerare a
fenomenelor (existente şi potenŃiale) de eroziune, inundaŃii şi alunecări ale
terenurilor;
• ameliorarea disparităŃilor constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială
a teritoriului, determinate atât de condiŃiile geografice cât şi de particularităŃile
dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaŃie şi activităŃi
economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor precum şi depopulări în zone
agricole sau periferice;
• corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea reŃelei
generale de localităŃi, într-o concepŃie unitară, îmbinându-se necesităŃile de
perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiŃii de viaŃă cât mai
bune în cadrul localităŃilor.
2.3 RelaŃia Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău cu
alte planuri si programe relevante

Conform Hotărârii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor se supun
obligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de
amenajare a teritoriilor judeŃene, planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport
de Mediu.
În condiŃiile vieŃii din societatea modernă se desprinde concluzia că această problemă
trebuie să fie tratată cu toata seriozitatea, pentru a asigura sănătatea şi a ridica nivelul de trai
al populaŃiei.
Potrivit Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, art.2, pct.
e, raportul de mediu descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale
aplicării acestora şi alternativele lor raŃionale, luând în considerare obiectivele şi aria
13
Raport
geografică aferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea

mediului şi evoluŃia acestuia în absenŃa implementării planului şi determină obiectivele de
mediu relevante în raport cu obiectivele specifice ale planului.
Planul de amenajare al teritoriului judeŃean este redactat în conformitate cu prevederile
“Metodologiei privind cadrul conŃinut al documentaŃiilor de amenajare a teritoriului în
concordanŃă cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul” şi cu “Ghidul
de elaborare a documentaŃiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către
INCD URBANPROIECT.
Scopul PATJ este de a formula diagnosticul general al planului, etapă importantă în
elaborarea construcŃiei strategice va sta la baza deciziilor de amenajare a teritoriului
judeŃean.
După analiza critică a situaŃiei existente şi privind în evoluŃia anterioară a judeŃului, se
vor identifica principalele probleme şi potenŃiale în relaŃie cu factorii care influenŃează aceste
elemente.
Astfel, elaboratorul a întrebuinŃat date statistice şi studii efectuate în prima fază a
planului; sursele principale de documentare au fost:
• Recensământul populaŃiei şi locuinŃelor (2002);
• Recensământul agricol (2002);
• Anuarele statistice ale României;
• PATN – SecŃiunile I, II, III şi IV;
• Strategia NaŃională pentru Dezvoltarea Durabilă;
• Raportul NaŃional al Dezvoltării Umane;
• Evaluarea economică şi ecologică a judeŃelor României;
• Raporturile anuale asupra mediului natural;
• Atlasul apelor din România;
• PATJ Buzău – elaborat 1998 – 2004;
• Datele furnizate de DirecŃia Financiară JudeŃeană Buzău.
Metodologia de elaborare a prezentei etape se bazează pe analiza interdisciplinară a

unor domenii definitorii pentru utilizarea şi ameliorarea mediului natural şi construit din judeŃ.
Aceste domenii sunt strâns relaŃionate în cadrul conceptului dezvoltării durabile,
constituind principalii piloni ai construcŃiei planului.
14
Raport
În consecinŃă, derularea actualei etape se face Ńinând cont de rezultatele analizelor

multidisciplinare, în plan social, economic şi de mediu, sintetizate într-un format SWOT, care
să prezinte ierarhizarea şi priorităŃile domeniilor diagnosticate, la nivel judeŃean şi regional.
3 Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei
sale probabile în situaŃia neimplementării Planului de Amenajare a
Teritoriului JudeŃean Buzău
3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului
3.1.1 Apa
Pe teritoriul judeŃului Buzău, acestea însumează 53 460 mil. m3/an din care:
ape de suprafaŃă 22 501 mil. m3/an
ape subterane 30 959 mil. m3/an
Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităŃilor judeŃului

Buzău şi pentru celelalte categorii de folosinŃe sunt atât apele de suprafaŃă, cât şi cele
subterane.
Principalele cursuri de apă de pe teritoriul judeŃului sunt:
în bazinul hidrografic Siret:
râul Buzău, cu un debit mediu multianual ce variază între 9,3 m3/s (la Siriu) şi
30,3 m3/s (la Săgeata);
râul Râmnicu Sărat cu un debit mediu multianual ce variază între 1,9 m3/s (la
Chiojdeni) şi 2,3 m3/s (la Râmnicu Sărat).
în bazinul hidrografic Dunăre:
râul CălmăŃui cu un debit mediu multianual de 1,2 m3/s (la Cireşu);
în bazinul hidrografic IalomiŃa;
râul Sărata cu un debit mediu multianual de cca. 0,5 m3/s (amonte pârâu Glighiu).
Din punct de vedere al calităŃii cursurilor de apă, s-a constatat că apa râului Buzău se
încadrează în categoria I-a de calitate până în secŃiunea amplasată după confluenŃa cu
râurile Bălăneasa şi Slănic, după care calitatea se modifică, trecând în categoria a II-a
datorită aportului unor surse de poluare.
În privinŃa râului Râmnicu Sărat, acesta este considerat “degradat” pe întregul sector de
pe teritoriul judeŃului, datorită numeroaselor izvoare cloruro-sodice ce îl alimentează.
Calitatea apei râului Sărata se încadrează în categoria “degradat” pe o lungime de 5 km.
15
Raport
Apele subterane cele mai importante sunt localizate în conul aluvionar Buzău şi
stratele de Cândeşti, care în funcŃie de poziŃia ocupată apar ca strate freatice sau de
adâncime.
FormaŃiunile acvifere freatice sunt întâlnite până la adâncimea de 30 m, au direcŃia
afluxului subteran N-V către S-V şi totalizează 127 mil. m3.
FormaŃiunile acvifere de adâncime sunt întâlnite sub adâncimea de 30 m până la 300-
400 m, fiind cantonate în depozitele de pietrişuri şi nisipuri ale stratelor de Cândeşti şi
însumează 127 mil. m3.
FormaŃiunile acvifere freatice sunt expuse poluării cauzate în principal de lipsa
sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate, la care se adaugă poluarea cu diverse
substanŃe (îngrăşăminte, pesticide, substanŃe petroliere).
3.1.2 Aer
Surse importante de emisii de pulberi şi gaze implicate în poluarea atmosferică a
judeŃului Buzău sunt fabricile şi societăŃile cu profil industrial cum ar fi SC DUCTIL SA, SC
CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA şi poluarea rezultată din traficul
rutier.
Monitorizarea poluanŃilor gazoşi s-a realizat în următoarele puncte: SEDIUL A.P.M.
BUZĂU, SC COMAT SA BUZĂU, SC DUCTIL SA BUZĂU, punctele Râmnicu Sărat, Nehoiu,
Pătârlagele.
Măsurătorile efectuate în anul 2005 în reŃeaua de urmărire a calităŃii aerului din judeŃul
Buzău au condus la următoarele concluzii:
• emisiile de poluanŃi gazoşi dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi amoniac
(NH3), monitorizate în trei puncte nu au înregistrat depăşiri în concentraŃia medie
zilnică, valoarea medie anuală situându-se sub valoarea limită conform STAS
12574 - ,,Aer din zonele protejate’’. Astfel, s-a înregistrat o scădere a cantităŃii de
emisii gazoase faŃă de anul 2003 şi 2004;
• emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judeŃul Buzău se datorează
arderilor combustibililor fosili, activităŃilor industriei metalurgice, în special cea
neferoasă, cocseriile, industriei alimentare, instalaŃiilor mici, ce folosesc combustibili
fosili pentru încălzire, dar şi folosirii carburanŃilor convenŃionali.
16
Raport
Se precizează că nu s-au făcut determinări de metale grele din pulberi.

S-a constatat o singură depăşire a CMA în cazul pulberilor sedimentabile în oraşul
Buzău (SC TRICOSTAR SA) din totalul de 216 probe analizate. FrecvenŃa de depăşire a
C.M.A. a fost de 0,46% pentru anul 2005, înregistrându-se totuşi concentraŃii medii anuale în
scădere.
Nu s-au înregistrat depăşiri pentru indicatorul pulberi în suspensie. S-a înregistrat o
scădere a valorii medii anuale faŃă de 2004. Sursele de poluare cu pulberi în suspensie
specifice judeŃului Buzău sunt: industria, centralele termice, transportul rutier.
AgenŃia de ProtecŃia Mediului consideră că în judeŃul Buzău nu se poate vorbi de zone
critice sub aspectul poluării atmosferei dar există o zonă unde ar putea apărea poluări
accidentale de scurtă durată, în municipiul Buzău în cartierul Poştă, care se învecinează cu
zona industrială a municipiului.
Pentru a evita posibilele poluări atmosferice rezultate din activitatea industrială a
municipiului Buzău se impune ca societăŃile care desfăşoară activităŃi cu impact semnificativ
asupra mediului cele cu predilecŃie din zona industrială să fie monitorizate pe perioada de
funcŃionare iar în vederea dezvoltării acestora sau a iniŃierii de noi activităŃi să li se solicite în
baza autorizaŃiei de mediu măsuri tehnice şi tehnologice de protecŃie a principalilor factori de
mediu implicaŃi.
3.1.3 Sol si subsol
JudeŃul Buzău dispune de un ridicat potenŃial natural, fapt reflectat şi de datele privind
fondul funciar. Din suprafaŃa totală a judeŃului de 6 103 km2, 66% reprezintă zona agricolă,
27,9% păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră şi 6,1% alte suprafeŃe (ape, suprafeŃe
construite, drumuri, căi ferate).
SuprafaŃa agricolă de 402 368 ha prezintă următoarea structură şi pondere din total:
arabil 55 920 ha 63,6%
păşuni 90 089 ha 22,4%
fâneŃe 28 556 ha 7,0%
vii şi pepiniere viticole 16 486 ha 4,0%
livezi şi pepiniere viticole 11 307 ha 3,0%
CondiŃiile de sol fertil şi slab fragmentat în câmpie au favorizat o largă utilizare în
agricultură a resurselor de sol.
17
Raport
În schimb în jumătatea de nord, respectiv de deal şi munte a judeŃului, fondul funciar

forestier este mai bine reprezentat.
Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogăŃii naturale ale judeŃului. Zona
montană concentrează cea mai mare parte din suprafaŃa acoperită cu păduri şi totodată cel
mai însemnat volum de masă lemnoasă, flora şi fauna caracteristice acestei zone. Masivele
forestiere închegate se extind din vârful LăcăuŃ şi până în culmea Siriului.
Fondul forestier al judeŃului Buzău cuprinde 162 226 ha (26,7% din suprafaŃa
judeŃului) din care 123 726 ha sunt acoperite cu păduri.
Cel mai mare pericol cu care se confruntă pădurile judeŃului este distrugerea prin tăieri
necontrolate şi o dată cu retrocedarea altor păduri către foştii proprietari fenomenul va lua
amploare dacă nu se iau măsuri. Pădurile au un rol ecologic, de protecŃie a mediului, de
aceea 74 550 ha din pădurile judeŃului Buzău sunt încadrate în categorii de protecŃie a apei,
a solului, a climei. Modul în care sunt gestionate pădurile poate afecta semnificativ calitatea
mediului.
În zonele montane pădurile au rol de protecŃie împotriva catastrofelor naturale, cum ar
fi avalanşe, stânci ce pot să cadă şi inundatii. Pădurea realizează şi un climat mai temperat
decât cel care există în teren descoperit, cu o temperatură medie mai joasă şi o umiditate
mai ridicată.
Din cele 123 726 ha pădure administrate de către DirecŃia Silvică Buzău, există:
• 74 550 ha - grupa I - păduri de protecŃie
• 49 476 ha - grupa II - păduri de producŃie şi protecŃie.
O parte din păduri au fost şi vor mai fi încă o bază de cercetare ştiinŃifică pentru Academia
Română (exemplu ColŃii Balei de pe muntele Siriu sau Cernatu Viforâta din masivul
Penteleu).
Pe zone geografice, fondul forestier este situat:
• 9% la câmpie;
• 44% la deal;
• 47% la munte.
În Buzău, fondul forestier ocupă 26,7% din suprafaŃă judeŃului. Structura fondului forestier
funcŃie de forma de proprietate este prezentată în tabelul de mai jos. Datorită aplicării
accelerate a legilor proprietăŃii, această structură va suferi in perioada imediat următoare
modificări substanŃiale.
18
Raport
EsenŃa SuprafaŃa (ha)

Păduri răşinoase 48 397
Păduri foioase 111 203
Total Fond Forestier 162 226
Probleme şi disfuncŃionalităŃi ale mediului în situaŃia actuală
Resursele subsolului: acestea sunt bine reprezentate, dintre care, ŃiŃeiul şi gazele
naturale sunt cele mai importante.
Petrolul se găseşte dispus pe două aliniamente în zona subcarpatică. Primul aliniament
este situat între Buzău şi Bâsca Chiojdului, al doilea pe direcŃia Sărata Monteoru-
Bârbunceşti-Plopeasa-Berca-Arbănaşi.
Zăcăminte de cărbuni sunt reduse, ele fiind semnalate la Ojasca.
Dintre rocile utile se evidenŃiază diatomita la Pătârlagele, calcarele în Dealul IstriŃa şi la
Măgura, argilă de calitate superioară la Buzău, Sătuc-Berca şi la sud-vest de Râmnicu Sărat,
gresie în zona montană, pietrişuri şi nisipuri în albia Buzăului şi Râmnicului Sărat.
Ape minerale (feruginoase, clorosodice) apar la Nehoiu, Monteoru, Fisici, Strejeni,
Nifon, Lopătari, iar la Balta Albă există nămol terapeutic. În perimetrul Sibiciului există
chihlimbar.
19
Raport
3.1.4 Biodiversitate
Flora
Pe teritoriul judeŃului se disting atât unităŃi de vegetaŃie din cadrul zonalităŃii latitudinale
(stepă şi silvostepa) în sud şi est, cât şi o etajare altitudinală a vegetaŃiei în partea de nord-
vest. Zona stepei este reprezentată numai în extremitatea estică a judeŃului prin suprafeŃe
restrânse de pajişte secundare degradate şi rareori cu pâlcuri de stejar brumăriu.
Zona silvostepei se desfăşoară până la 300 m altitudine şi este reprezentată de pajişti
secundare stepizate şi pâlcuri de păduri de stejar brumăriu cu arŃar tătărăsc, frasin şi stejar
pufos.
Etajul pădurilor de foioase este dispus între 300 şi 1 500 m altitudine. Pădurile de
gorun, mojdrean, cărpiniŃa şi corn cu expunere sudică în zona subcarpatică, sunt
fragmentate de pajişti secundare stepizate, dezvoltate ca urmare a diverselor activităŃi
antropice. Pădurile de fag cu carpen ocupă povârnişurile nordice şi pe înălŃimi ce trec de 600
m. Pe terenurile degradate din zona subcarpatică se dezvoltă tufărişuri de cătină. Pădurile de
fag montane ocupă areale la peste 800-900 m altitudine şi ele se amestecă cu brad şi molid
la altitudini mai mari.
Etajul pădurilor de molid este reprezentat în masivele Siriu şi Penteleu prin păduri de
molid, ce alternează cu pajişti secundare cu caracter subalpin şi tufărişuri de ienupăr,
coacăz, smirdar şi afin.
VegetaŃia azonală şi intrazonală apare în lungul văii Buzăului, unde există zăvoaie de
luncă formate din plop şi arin negru, iar pe terenurile sărăturate din cursul inferior s-a
dezvoltat o vegetaŃie halofilă.
Fauna
Speciile faunistice caracteristice sunt: ursul, cerbul, râsul, mistreŃul, căpriorul în zona
montană şi subcarpatică. În stepă şi silvostepă apare şi dihorul de stepă. Între speciile rare
sunt amintite scorpionul în zona subcarpatică, iar în pădurile de foioase cocoşul de munte.
Râurile au un potenŃial ridicat pentru păstrăv în zona de munte şi lipan şi clean pe cursul
mijlociu şi inferior.
Biodiversitatea, ca de altfel întregul mediu înconjurător, a suferit de-a lungul timpului
influenŃa acŃiunii omului.
Există totuşi multe areale, unde condiŃiile naturale s-au păstrat în bună parte, promiŃând
supravieŃuirea unor formaŃiuni vegetale, animale sau conservarea unor peisaje unice.
20
Raport
În scopul păstrării unor eşantioane de natură nealterate, pe teritoriul judeŃului Buzău au

fost inventariate o serie de zone naturale şi monumente ale naturii pentru a fi conservate şi
protejate.
Pe teritoriul judeŃului Buzău există zone fragile, unde echilibrul ecologic este ameninŃat,
datorită unor factori antropici şi naturali nocivi.
Exemplul cel mai elocvent îl constituie, zona subcarpatică, unde pe areale întinse s-au
produs defrişări de-a lungul timpului. VersanŃii despăduriŃi şi dezvoltaŃi pe roci fiabile, au fost
afectaŃi de o gamă foarte largă de procese de degradare. Ecosistemele naturale,
reprezentate prin păduri au fost în mare parte întocmite prin agro-sisteme.
Apele râului Buzău au suferit modificări ale biotopului acvatic datorită deversărilor mari
de ape uzate din municipiul Buzău. Ca urmare s-au dezvoltat biocenoze acvatice
caracteristice, cu un număr redus de specii, dar cu un număr mare de indivizi aparŃinând
aceleiaşi specii.
Resursele balneare şi climatice
Acestea sunt reprezentate de ape minerale (feruginoase, clorosodice) la Nehoiu,
Monteoru, Fisici, Strejeni, Nifon, Lopătari, precum şi de lacul Balta Albă cu nămol sapropelic.
LocalităŃile Sărata Monteoru şi Balta Albă oferă posibilităŃi pentru cura balneară.
3.1.5 Sănătate umană

Efectele asupra sănătăŃii după expunerea la poluanŃii iritanŃi sunt diferite funcŃie de
perioada de expunere şi de natura poluantului. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări
ale bolilor cronice, după expunere de scurta durata până la efecte cronice după expuneri de
lunga durată la nivelele de poluare iritativ moderata.
PoluanŃii toxici sistemici de tipul metalelor grele, îşi exercită acŃiunea asupra diferitelor
organe şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanŃei în cauză. PoluanŃii
cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de acŃiune insuficient descifrat.
Exista însa suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-I considera
substanŃe cu pericol mare pentru sănătate, substanŃe fără prag (care în orice cantitate
constituie pericol cancerigen).
În cazul poluării aerului, aparatul respirator este primul dar nu singurul care este afectat.
Este de menŃionat faptul că morbiditatea prin afecŃiuni ale aparatului respirator la copii ridică
în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecinŃe importante asupra
capacităŃilor biologice.
21
Raport
În anul 2007 nu s-au înregistrat epidemii hidrice în JudeŃul Buzău. Îmbolnăvirile datorate
apei de băut au fost 11 cazuri de methemoglobinemie acută cianozanta infantilă (intoxicatii
cu nitriti), generate de apa de fântână din mediul rural în următoarele localităŃi: Padina,
Pârscov, Săhăteni, Grajdana , Grebanu, Zărneşti şi Merei, la copiii din grupa de vârstă 0-3
ani. Copiii au fost trataŃi în spital şi au fost externaŃi vindecaŃi. Nu s-au înregistrat decese.
3.1.6 Mediul social şi economic

Industria ocupa ponderea cea mai mare din economia judeŃului Buzău din punct de
vedere al importantei pe care aceasta o deŃine ca susŃinătoare a celorlalte ramuri ale
economiei. JudeŃul Buzău este singurul producător din România de echipamente ăi aparate
pentru cale ferata, garnituri de frâna şi elemente de etanşare pentru autovehicule, cord
metalic pentru armarea cauciucurilor, pulbere metalica pentru compoziŃia electrozilor de
sudura, cât si pentru sinterizarea sau recondiŃionarea de piese metalice.
Principalele ponderi în volumul valoric al producŃiei industriale le deŃin agenŃii economici
aparŃinând industriei metalurgice, industriei alimentare, construcŃiei de maşini şi prelucrării
metalelor, industriei chimice şi prelucrării maselor plastice, industriei uşoare.
În cadrul judeŃului Buzău, activitatea economică are următoarele tipuri de industrie:
extractivă, metalurgică, energetică, materiale de construcŃii, construcŃii de maşini şi maşini
unelte, industria alimentară, industria chimică, petrochimică şi farmaceutică, industria textilă
ăi papetărie, prelucrarea lemnului, prelucrarea sticlei, etc.
3.1.7 Transport
Sistemul de transport este unul dintre cei mai ameninŃători factori asupra mediului
înconjurător şi sănătăŃii umane.
Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea
sistemului de transport şi asigurarea funcŃionării acestuia în vederea realizării unui sistem de
transport omogen, conectat, din punct de vedere al structurii, la reŃelele de transport
naŃionale şi europene.
ReŃeaua de transporturi, traficul, în special cel auto terestru, influenŃează negativ mediul
prin poluare chimică şi fonică. Poluarea chimică, care afectează în special calitatea aerului,
este generată de gazele de eşapament. Volumul, natura şi concentraŃia poluanŃilor emişi
depind de tipul autovehiculului, de natura combustibilului utilizat şi de condiŃiile tehnice de
funcŃionare. Se evidenŃiază în mod deosebit gazele cu efect de sera (CO, CO2, CH4, N2O),
22
Raport
acidifiante (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb), hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi
organici volatili, pulberi sedimentabile. Nu numai aerul este poluat de emisiile auto, dar şi
solul prin depunerile de substanŃe chimice şi apele, prin pătrunderea acestora în cursurile de
suprafaŃa sau subterane.
Emisiile de poluanŃi ale autovehiculelor prezintă următoarele particularităŃi:
eliminarea gazelor se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea
unor concentraŃii foarte ridicate la înălŃimi foarte mici chiar pentru gazele cu
densitate mică şi capacitate mare de difuziune în atmosferă;
emisiile se fac pe toată suprafaŃa localităŃii, diferentele de concentraŃii depinzând
de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaŃie a străzii.
Un alt impact asupra mediului al reŃelei de transport este acela că şoselele şi caile
ferate fragmentează zonele agricole şi naturale, ameninŃând flora şi fauna din zonele
respective.
În ultima perioadă transporturile au avut o evoluŃie spectaculoasă, atât prin creşterea
numărului de vehicule cât şi prin diversitatea funcŃională a acestora. De asemenea se
observa o deplasare a activităŃii de transport de persoane şi de mărfuri către transportul rutier
în detrimentul celui feroviar.
Această creştere a numărului de vehicule are un impact semnificativ asupra mediului
prin creşterea cantităŃii de poluanŃi emişi în atmosferă, poluanŃi rezultaŃi atât din arderea
carburanŃilor cât şi din particulele antrenate în timpul circulaŃiei.
Pentru reducerea acestei presiuni asupra mediului au fost luate o serie de măsuri,
respectiv reglementarea condiŃiilor de introducere pe piaŃă a carburanŃilor, prin introducerea
la vânzare a unor noi tipuri de benzine şi motorine, care sunt conforme normelor europene în
ceea ce priveşte cantităŃile de poluanŃi emişi.
3.1.8 Turism
Varietatea peisajului şi complexitatea cadrului natural facilitează practicarea turismului,
îndeosebi în zonele de deal şi munte. PotenŃialului natural al judeŃului i se adaugă atracŃiile
istorice şi culturale, care se găsesc răspândite pe tot cuprinsul judeŃului. PoziŃia geografică a
acestuia, prin amplasarea la răscrucea unor importante artere rutiere, a influenŃat
dezvoltarea turismului buzoian.
23
Raport
PotenŃialul natural al judeŃului este variat, complex şi bine reprezentat.

La nivelul judeŃului Buzău se impun mai multe tipuri de turism: turismul de circulaŃie
(tranzit), organizat pe traseele ce străbat judeŃul; turismul de sejur, ce poate avea mai multe
componente turism cultural şi rural în pensiunile agro-turistice, turism de vânătoare în zona
montanã, turismul de pescuit în zona bălŃilor din sudul judeŃului, turismul de week-end, pe
trasee scurte pe văile principalelor ape din judeŃ etc.; turismul de circuit se poate desfăşura
pe valea Buzăului, Slănicului, zone în care există şi unităŃi de cazare.
Dezvoltarea turismului buzoian pe termen mediu şi lung poate fi făcută prin promovarea
de proiecte privind reabilitarea infrastructurii zonelor turistice, stimularea iniŃiativei private în
domeniu precum şi atragerea fondurilor europene.
24
Raport
3.2 EvoluŃia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean
Buzău
EvoluŃia factorilor de mediu în situaŃia neimplementării măsurilor din Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău
Factori de Efecte în cazul neimplementării
Aspect identificat Propuneri PATJ
mediu PATJ
lucrări hidrotehnice de apărare împotriva
inundaŃiilor, şi atenuarea viiturilor (îndiguiri de
maluri;
întreŃinerea permanentă a lucrărilor existente de
apărare împotriva inundaŃiilor;
identificarea în detaliu, delimitarea geografică a
zonelor de risc la inundaŃii în teritoriul judeŃean,
înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului Creşterea riscului de inundaŃii şi
calitatea scăzută a apelor de suprafaŃă
şi a celor de urbanism; alunecări de teren;
datorată fenomenelor de inundaŃie şi
realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor Degradarea în continuare a calităŃii
alunecări de teren;
minore ale cursurilor de apă din judeŃ, apelor de suprafaŃă;
evitarea construcŃiilor (de toate tipurile) în zonele
potenŃial inundabile, adaptarea dezvoltării judeŃului
Apă la condiŃiile de risc la inundaŃii;
retehnologizarea, extinderea staŃiilor de epurarea;
realizarea, extinderea şi modernizarea reŃelelor de
canalizare a apelor uzate în localităŃile judeŃului,
urbane şi rurale;
asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare
creşterea nejustificată a consumului
prin acumulări de apă, aducŃiuni şi derivaŃii;
de apă şi reducerea resurselor de
suplimentarea captărilor de apă subterană pentru
apă;
debitelor necesare pentru consumul
calitatea resurselor de apă pentru scăderea calităŃii apei potabile în
reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în
consumul populaŃiei; sistemul de alimentare;
localităŃile urbane şi rurale;
reducerea calităŃii vieŃii populaŃiei din
reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în
zonele neracordate la reŃeaua de
prezent în toate staŃiile existente;
alimentare
reducerea consumului de apă potabilă prin
25
Raport

mediu PATJ
contorizarea acestuia la toŃi utilizatorii din judeŃ;
realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30
de comune care nu beneficiază de acest sistem;
modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante

la toŃi agenŃii economici care au emisii de noxe
atmosferice;
închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri
existente neconforme, atât din mediul urban cât şi din
cel rural şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor
Grad de poluare ridicat datorat ocupate de acestea; Deteriorarea în continuare a calităŃii
emisiilor de pulberi în suspensie şi
Aer poluanŃi atmosferici datoraŃi
dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul aerului ambiental cu precădere in
normelor şi cerinŃelor actuale şi asigurarea zonele urbane şi industrializate;
activităŃilor economice din judeŃ;
necesarului de mijloace speciale de transport;
lucrări de extindere şi îmbunătăŃire a stării de
viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor
traseelor de drumuri judeŃene şi comunale, ceea ce va
conduce la reducerea emisiilor de poluanŃi (în special
pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier;
închiderea depozitelor neconforme pentru deşeuri
menajere şi de deşeuri industriale; degradarea solului datorită activităŃilor
execuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea antropice;
potenŃialului natural al solurilor în raport cu zonarea extinderea suprafeŃelor cu soluri
poluarea solului generată de
potenŃialului agricol; degradate datorită inexistenŃei unui
Sol depozitarea necontrolată a deşeurilor;
Utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a sistem integrat al deşeurilor menajere;
soluri agricole degradate;
terenurilor intravilane ale satelor degradarea solurilor agricole prin
Reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice; folosirea exagerată a erbicidelor şi
Reabilitarea solului degradat de către activităŃile pesticidelor;
antropice;
reŃeaua de alimentare şi canalizare asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare degradarea stării de sănătate a
ape uzate insuficient dezvoltată; prin acumulări de apă, aducŃiuni şi derivaŃii; populaŃiei datorată lipsei unui sistem
Sănătatea lipsa unui sistem integrat de suplimentarea captărilor de apă subterană pentru adecvat de alimentare tratare ape
populaŃiei management al deşeurilor; debitelor necesare pentru consumul potabile;
infrastructură rutieră reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în deteriorarea în continuare a calităŃii
necorespunzătoare calitativ; localităŃile urbane şi rurale; aerului ambiental cu precădere in
26
Raport

mediu PATJ
reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în zonele cu infrastructură rutieră
prezent în toate staŃiile existente; neadecvată;
amenajarea de depozite ecologice zonale pentru creşterea numărului de boli datorate
depozitarea deşeurilor colectate selectiv provenite de managementului defectuos al
la populaŃie şi agenŃi economici deşeurilor;
urbane şi rurale
amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie
de specificul cadrului geografic şi social
utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a
terenurilor intravilane ale satelor
prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor se
realiza prin:
realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva
inundaŃiilor, şi atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri);
degradarea în continuare a stabilităŃii
înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului şi
terenului în anumite zone cu risc
a celor de urbanism;
alunecări de teren; credcut la alunecările de teren;
Riscuri realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor
zone expuse la inundaŃii; creşterea riscurilor de inundaŃii în
naturale minore ale cursurilor de apă din judeŃ,
zone cu risc seismic ridicat; zonele expuse;
dezvoltarea unor proiecte de investiŃii în
potenŃial inundabile, adaptarea dezvoltării judeŃului la
zone cu grad ridicat seismic;
condiŃiile de risc la inundaŃii;
urbane şi rurale;
îmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de
suprafaŃă pe versanŃi prin lucrări de colectare şi
evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren
27
Raport

mediu PATJ
stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin
împăduriri şi însămânŃare cu amestec de ierburi care
prin consumul mare de apă asigură protecŃia
antierozională şi stabilizarea versanŃilor;
lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de
sprijin, impăduriri, modificarea geometriei terenului,
nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor
afectate, direcŃionarea apelor pluviale, gabioane,
drenuri, rigole;
întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor
seismelor in unităŃile administrativ teritoriale urbane
din judeŃul Buzău amplasate în zone pentru care
intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll;
distribuŃia echilibrată a activităŃilor productive legate
de tradiŃia localităŃii, resursele de materii prime locale
şi repartiŃia activităŃilor economice în plan regional
zonal, intercomunal în toate localităŃile
promovarea specializării şi diversificării funcŃiilor cu diminuarea calităŃii vieŃii populaŃiei din
dinamică economică, în scopul distribuŃiei mai zonele care nu beneficiază de un
eficiente a resurselor şi informaŃiilor; sistem centralizat de alimentare,
capitalul uman insuficient promovat creşterea gradului de confort al localităŃilor prin canalizare şi tratare ape uzate
lipsa serviciilor medicale în mediul crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde diminuarea calităŃii vieŃii locuitorilor din
rural; europene; zonele cu infrastructură rutieră
Mediul social infrastructură rutieră dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii nemodernizată/reabilitată
şi economic necorespunzătoare calitativ; cererii de noi locuinŃe, modernizării şi creării unui limitarea accesului locuitorilor la un
lipsa dotărilor de utilitate publică în circuit imobiliar adaptat nevoilor pieŃei sistem de sănătate modern şi adaptat
mediul rural; amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învăŃământ nevoilor lor;
în scopul accesului populaŃiei şcolare la forme de regres economic în zonele cu un sistem
instruire profesională de utilităŃi neadecvat (energie,
amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru tramsport, telecomunicatii, alimentare
facilitarea accesului populaŃiei la servicii medicale cu apa şi canalizare;)
amplasarea echilibrată pe ansamblul reŃelei de
localităŃi a activităŃilor de servire în scopul eficientizării
distribuŃiei
amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale şi de
28
Raport

mediu PATJ
prestări servicii pentru amplificarea dinamicii acestor
funcŃii şi facilitarea accesului;
crearea unor reŃele de transport şi distribuŃie a
energiei electrice şi de telecomunicaŃii care să
satisfacă cerinŃele actuale şi de viitor
îmbunătăŃirea alimentării cu gaze naturale şi energie
termică a tuturor utilizatorilor din judeŃ;
ProtecŃia şi conservarea zonelor naturale în sensul
menŃinerii biodiversităŃii şi valorificării durabile a
resurselor naturale;
Asigurarea conservării şi utilizării durabile a
patrimoniului natural prin:
degradarea patrimoniului natural şi
identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural
Biodiversitate, lipsa unui stem de măsuri pentru cultural existent;
care necesită un regim special de protecŃie;
promovarea de activităŃi generatoare de
patrimoniu punerea în valoare a patrimoniului menŃinerea sau restabilirea într-o stare de
impact asupra florei şi faunei;
cultural natural şi cultural existent; conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor
restrângerea habitatelor şi a speciilor
din flora şi fauna sălbatică;
asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi
conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural;
constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de
arii naturale protejate.
29
Raport
4 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată
semnificativ
Calitatea factorilor de mediu
Starea factorilor de mediu este relevantă de analiza indicatorilor specifici urmăriŃi prin
reŃeaua de monitorizare a AgenŃiei de ProtecŃie a Mediului Buzău.
Calitatea aerului
CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA şi poluarea rezultată din trafic.
Monitorizarea poluanŃilor gazoşi s-a realizat în următoarele puncte: SEDIUL A.P.M. BUZĂU,
SC COMAT SA BUZĂU, SC DUCTIL SA BUZĂU, punctele Râmnicu Sărat, Nehoiu,
Pătârlagele.
• emisiile de poluanŃi gazoşi dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi amoniac (NH3),
monitorizate în trei puncte nu au înregistrat depăşiri în concentraŃia medie zilnică,
valoarea medie anuală situându-se sub valoarea limită conform STAS 12574 - ,,Aer
din zonele protejate’’. Astfel, s-a înregistrat o scădere a cantităŃii de emisii gazoase
faŃă de anul 2003 şi 2004;
• emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judeŃul Buzău se datorează arderilor
combustibililor fosili, activităŃilor industriei metalurgice, în special cea neferoasă,
cocseriile, industriei alimentare, instalaŃiilor mici, ce folosesc combustibili fosili pentru
încălzire, dar şi folosirii carburanŃilor convenŃionali.
Se precizează că nu s-au făcut determinări de metale grele din pulberi.

S-a constatat o singură depaşire a CMA în cazul pulberilor sedimentabile în oraşul
Buzău (SC TRICOSTAR SA) din totalul de 216 probe analizate. FrecvenŃa de depăşire a
C.M.A. a fost de 0,46% pentru anul 2005, înregistrându-se totuşi concentraŃii medii anuale în
scădere.
Nu s-au înregistrat depăşiri pentru indicatorul pulberi în suspensie. S-a înregistrat o
scădere a valorii medii anuale faŃă de 2004. Sursele de poluare cu pulberi în suspensie
specifice judeŃului Buzău sunt: industria, centralele termice, transportul rutier.
30
Raport
AgenŃia de ProtecŃia Mediului consideră că în judeŃul Buzău nu se poate vorbi de zone

critice sub aspectul poluării atmosferei dar există o zonă unde ar putea apărea poluări
accidentale de scurtă durată, în municipiul Buzău în cartierul Poştă, care se învecinează cu
zona industrială a municipiului.
Pentru a evita posibilele poluări atmosferice rezultate din activitatea industrială a
municipiului Buzău se impune ca societăŃile care desfăşoară activităŃi cu impact semnificativ
asupra mediului cele cu predilecŃie din zona industrială să fie monitorizate pe perioada de
funcŃionare iar în vederea dezvoltării acestora sau a iniŃierii de noi activităŃi să li se solicite în
baza autorizaŃiei de mediu măsuri tehnice şi tehnologice de protecŃie a principalilor factori de
mediu implicaŃi.
Calitatea precipiitaŃiilor
DistribuŃia şi frecvenŃa precipitaŃiilor a fost supravegheată prin patru puncte de control,
amplasate astfel: STAłIA METEO BUZĂU; STAłIA METEO RÂMNICU SĂRAT; MĂGURA;
CERNĂTEŞTI. Media anuală a fost de 653,2 l/mp cu o maximă de 77,2 l/mp în data de
21.09.2005 în punctul CERNĂTEŞTI.
Din punct de vedere calitativ s-au constatat următoarele:
• conductivitatea se caracterizează prin conŃinut ionic total ,,mare’’, în toate punctele de
monitorizare;
• din punct de vedere a valorilor pH-ului, valorile acestuia s-au situat între 5,2 upH şi
7,71 upH.
Calitatea precipitaŃiilor este strict legată de calitatea factorului de mediu aer, la fel de
mult influenŃează şi calitatea apelor deoarece precipitaŃiile care spală pulberile atmosferice
se întorc în circuitul natural în apele de suprafaŃă.
Calitatea apei
Stadiul calitaŃii apelor pe ansamblul bazinelor râurilor Buzău, Sărata, CălmăŃui şi Rm.
Sărat sub aspectul repartiŃiei pe tronsoane de râu se prezintã astfel :
Total Clasa de calitate
TRONSONUL DE RÂU
(km) I II III IV V
TOTAL BAZIN 626 166 184 237 39 0
100 % 26,52% 29,39% 37,85% 6,23% 0
Râul Sărata 47 - - 47 - -
100% - - 100% - -
CălmaŃui 57 - - 57 - -
100% - - 100% - -
Bazinul Rm. Sărat 45 - - - - 45
100% - - - - 100%
31
Raport
Buzău
Gradul de poluare creşte din amonte în aval. Analizele efectuate evidenŃiază
următoarele: pentru indicatorii pH, O2 dizolvat, azotiŃi valorile obŃinute nu au suferit modificări
mari. S-au înregistrat depăşiri faŃă de valorile limitelor clasei a III-a de calitate a apelor de
suprafaŃă la următorii indicatori: reziduu fix, cloruri, amoniu şi rar CCO-Mn.
Aceste depăşiri sunt înregistrate în tronsonul de după confluenŃa cu Bălăneasa şi Slănic
şi până la localitatea Măgura, fiind clasa a IV de calitate.
În cadrul fluxului informaŃional săptămânal s-au determinat indicatorii zinc şi fier.
Determinările efectuate nu au pus în evidentã depăşiri faŃă de limitele clasei a II-a de calitate
a apelor de suprafaŃă.
CalmaŃui şi Sărata
Supravegherea calităŃii râului CălmăŃui a fost realizată în anul 2005 în secŃiunea de
control de ordinul II Smeeni (km 22), iar râul Sărata în secŃiune Monteoru.
S-au semnalat depǎşiri la regimul nutrienŃilor ca urmare a fondului natural al solului.
Cauzele depǎşirilor înregistrate se datoreazǎ debitelor foarte scǎzute, poluǎrii difuze din
agriculturǎ (îngrǎşǎminte pe bazǎ de fosfaŃi, azotaŃi), depozitelor de gunoi, mai ales în urma
spǎlǎrii acestora de cǎtre ploile repezi.
Râmnicu Sărat
Pe râul Râmnicu Sărat, în punctul de control Nicoleşti, aval de oraşul Râmnicu Sărat se
resimte influenŃa surselor de poluare (staŃia de epurare a oraşului Râmnicu Sărat şi alte
surse organizate şi neorganizate din zona) la mineralizarea naturală (consecinŃă a rocilor
salifere pe care le strabate în cursul său). Indicatorii RF şi SO4 sunt peste limitele admise,
conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităŃii apelor
de suprafaŃă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Încadrarea râului
Râmnicu Sărat, în punctul de control Nicoleşti în clase de calitate este următoarea: datorită
surselor de poluare care se adaugă la mineralizarea naturală, încadrează râul în clasa a V-a
de calitate – degradată, adăugându-se nutrienŃii corespunzători clasei a III-a de calitate –
moderată.
SecŃiunile în care valorile medii globale ale unor indicatori au depăşit limitele categoriei
a III-a au fost următoarele: cursul Buzăului cu secŃiunea amonte Municipiul Buzău, secŃiunea
RacoviŃă şi cursul Râmnicu Sărat măsuratorile făcându-se în punctul Nicoreşti.
32
Raport
Cea mai importantă sursă de poluare a apei, regăsită la nivelul întregului judeŃ o
reprezintă apele reziduale orăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate,
evacuate în apele de suprafaŃă, sau prin infiltrare în pânza freatică.
Dintre sursele industriale mai importante care contribuie la poluarea apelor se
menŃionează: SC AVICOLA SA Buzău, SC RAFINĂRIA VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat,
SC GREENTECH SA.
Lacurile
Subsistemul ape de suprafaŃă - lacuri s-a concretizat în anul 2005 în urmărirea calităŃii
apelor din lacurile naturale Balta Albă şi Amara şi lacurile artificiale: Siriu şi Cândeşti.
Astfel, lacul de acumulare Cândeşti are clasa de calitate IV, iar lacul de acumulare
Siriu, clasa III. Conform raportului privind starea mediului pentru primul semestru 2006,
aceste lacuriă o calitate mai slabă comparativ cu semestrul II al lui 2005 (L. Cândeşti –
calitatea II şi L. Siriu – calitatea I) datorită creşterii valorilor indicatorilor de eutrofizare (nitraŃi,
fosfaŃi).
Apele lacului Amara se încadrează în categoria a II-a de calitate, ca urmare a aportului
antropogen la regimul de nutrienŃi. Pentru lacul Balta Albă, analizele fizico-chimice îl
încadrează la categoria a IV-a, ca fiind degradat datorită nivelului crescut al nutrienŃilor.
Apele subterane
În anul 2005 s-au efectuat analizele fizico-chimice la o serie de foraje de observatie din
reŃeaua hidrogeologicã de stat, foraje care au captat diferite strate acvifere cu constituŃii şi
vârste diferite.
Se observă că şi în apele subterane, grupa “metalelor” este reprezentată de fier.
Depăşirile limitei admise înregistrate pentru acest indicator nu se datorează unei surse de
poluare (bogate în fier), ci unei încărcări naturale a apelor. PrezenŃa fierului în apele
subterane a fost pusã în evidenŃă începând cu zona localităŃii Pătârlagele şi terminând cu
forajele amplasate în zona confluenŃei cu râul Siret. S-au constatat depăşiri în 52,2 % din
totalul forajelor (care prezintă depăşiri ale limitelor admise conform STAS 1342/1991
coroborat cu Legea apei potabile nr.458/2002).
De asemenea, se remarcã o încărcare mineralã a apelor subterane începând cu zona
municipiului Buzău şi terminând cu forajele amplasate în zona confluenŃei cu râul Siret. S-au
înregistrat depăşiri la: reziduu fix, cloruri, sulfaŃi, duritate totală.
Această mineralizare a apelor subterane poate fi explicatã luând în considerare apele
de suprafaŃă, ele putându-se influenŃa unele pe altele (se ştie faptul că râul Buzău are doi
33
Raport
afluenŃi de stânga degradaŃi din acest punct de vedere, deversări de ape uzate insuficient
epurate şi încărcarea naturală a apelor râului).
FaŃă de anul anterior s-au menŃinut, în general, depăşiri la aceleaşi grupe de indicatori,
şi anume: gradul de mineralizare, metale, încărcarea organică.
Depăşiri ale indicatorilor de calitate (Cl , Fe, Na, Mn, SO4, NH3) s-au înregistrat în foraje
efectuate la Amara, Balta Alba, Tăbărăşti Nord, Bâlhacu Sud ORD II, Cilibia, Verguleasa
POL, pentru bazinul râului Buzău şi Nicoreşti pt bazinul Râmnicului Sărat.
Astfel, în ceea ce priveşte calitatea apei potabile atât în mediul urban cât şi în cel rural
transpunerea Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman se
urmăreşte prin:
• HG Nr. 662/07.07.2005 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le
îndeplinească apele de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind
metodele de măsurare şi frecvenŃa de prelevare şi analiză a probelor din apele de
suprafaŃă destinate producerii de apă potabilă (care amendează HG nr. 100/2002). La
rândul său, HG nr. 100/2002 a fost amendată prin HG nr. 567/2006 privind
modificarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de
suprafaŃă utilizate pentru potabilizare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.100/2002.
• HG Nr. 930/11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi
mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrologică, care amendează HG nr.
101/2002 (publicată în Monitorul Oficial nr. 800/02.09.2005 ).
Pentru zonele rurale este necesară continuarea urmăririi calităŃii apei potabile din
fântâni, puŃuri şi izvoare captate prin efectuarea analizelor de potabilitate, a conŃinutului de
nitraŃi şi urmărirea stării de sănătate a populaŃiei, dacă este cazul.
Calitatea apelor naturale, ca de altfel şi a celorlalŃi factori de mediu, este puternic
influenŃată de impactul surselor de ape uzate. Pentru aprecierea modificării calităŃii apei
diverselor formaŃii hidrologice, ca urmare a recepŃionării de substanŃe nocive, este necesar
să se cunoască anumite caracteristici globale ale principalelor surse de
poluare şi anume:
• volumele de ape uzate evacuate anual;
• cantităŃile de substanŃe poluante conŃinute în apele uzate evacuate în receptorii
naturali;
• situaŃia funcŃionării principalelor staŃii şi instalaŃii de epurare.
34
Raport
Toate apele uzate urbane din judeŃul Buzău vor trebui să se încadreze, la evacuare, în
prevederile NTPA 002/2005.
Se recomandă:
• extinderea sistemelor de alimentare cu apă;
• reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă;
• asigurarea rezervelor de apă de incendiu;
• menŃinerea în stare bună a amenajărilor existente pe râurile din judeŃ, atât cele
piscicole cât şi cele cu scop de protecŃie a albiei şi a malurilor;
• realizarea unor construcŃii şi amenajări de orice fel ce au drept scop limitarea riscurilor
naturale şi tehnologice (lucrări hidrotehnice pentru atenuarea şi devierea viiturilor,
lucrări de combatere a eroziunii de adâncime) şi orice fel de constructii şi amenajari cu
respectarea prevederilor legislatiei in vigoare;
• realizarea unui management al apelor funcŃie de provenienŃa şi soluŃiile adoptate
(canalizări, staŃie de epurare, etc.).
Respectarea regimului de zonă protejată unde se interzice:

• amplasarea oricăror construcŃii social - economice sau amenajări străine de activitatea
de exploatare şi valorificare a surselor hidrominerale;
• depozitarea materialelor care prin natura lor ar putea conduce la poluarea solului;
• efectuarea de săpături;
• deversări de ape uzate, acumulări de gunoi, care ar conduce la trepidaŃii în zona
captărilor;
• orice fel de explozii sau alte lucrări, care produc zgomot, prafuri sau mirosuri;
• interzicerea îngrăşămintelor chimice sau animale, a substanŃelor fitofarmaceutice
pentru combaterea dăunătorilor;
• interzicerea oricăror lucrări în alt scop decât acela al exploatării şi valorificării optime a
factorilor naturali - terapeutici.
Calitatea solului
Poluarea şi degradarea solului are următoarele cauze: depozitarea neadecvată a
deşeurilor şi reziduurilor menajere şi industriale, ploile acide cauzate de emisiile de la
centralele mari de ardere cât şi manifestarea unor procese geomorfologice cum sunt
35
Raport
alunecarile de teren şi eroziunile. Aceste aspecte sunt tratate în capitolele privind gestiunea
deşeurilor şi riscurile naturale.
Factorul de mediu sol prezintă degradări pe 123 340 ha (20,2% din suprafaŃa judeŃului).
La nivelul judeŃului Buzău, suprafeŃele de sol degradate, pe diferite categorii, sunt prezentate
în tabelul de mai jos:
Categoria de soluri SuprafeŃe (ha)

Cu exces de umiditate 5 200
Acide 6 900
Sărăturate 70 000
Nisipoase 16 000
Erodate de ape 100
Cu eroziuni de suprafaŃă
20 000
semnificative
Cu eroziuni de adâncime 1 600
FaŃă de situaŃia din anul 1996, se observă în prezent o creştere mare a suprafeŃelor cu
fenomene de alunecare de la 1 652 ha la 2 540 ha, a suprafeŃelor cu eroziune de suprafaŃă
de la 16 200 ha la 20 000 ha, dar şi a celor cu exces de umiditate de la 3 294 ha la 5 200 ha.
Scăderi se constată în cazul suprafeŃelor cu eroziuni de adâncime de la 3 000 ha (1996) la 1
600 ha în prezent.
Zonele critice identificate la nivelul judeŃului, în funcŃie de tipul de degradare, sunt
prezentate în tabelele de mai jos:
a) Terenuri sărăturate şi acide
Categoria SuprafaŃă
Nr.crt Amplasament
de folosinŃă (ha)
1 com. Ghergheasa păşune 94,4
2 com. Luciu păsune 300
3 com. Largu arabil 198
4 com. Balta Albă păşune 400
SuprafaŃă totală 992,4
b)Terenuri cu umiditate ridicată

Categoria SuprafaŃă
Nr.crt Amplasament
de folosinŃă (ha)
1 com.Luciu păşune 100
2 com.Largu păşune 56
3 com.Gl. Sărat intravilan 300
4 com. Merei arabil 500
SuprafaŃă totală 956
36
Raport
Radioactivitatea mediului
Valorile măsurate de către AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Buzău nu au depăşit limitele
de atenŃie, încadrându-se în limitele de variaŃie ale fondului natural de radioactivitate.
5 Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul de
Amenajare a Teritoriului JudeŃean, inclusiv în particular, cele legate de
orice zonă care prezintă o importanŃă specială pentru mediu cum ar fi:
ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale de conservare

Alunecări de teren
O primă problemă pe care şi-o propune să o soluŃioneze Planul de Amenajare
Teritorială a JudeŃului Buzău este cea a alunecărilor de teren produsă de degradarea sau
eroziunea solului.
Studiul “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări,
prăbuşiri de teren şi inundaŃii, pentru evidenŃierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul
teritoriului naŃional” elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în
1998, evidenŃiază următoarele situaŃii ale terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a
proceselor de eroziune şi alunecări:
• terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări

şi cu risc ridicat de accentuare a eroziunii - 9,16%;
• terenuri cu eroziune moderat – puternică cu risc ridicat de activare a alunecări de
teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinŃelor (defrişări) sau a lucrărilor pe
versanŃi - 13,6%;
• terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată
cu ravenări şi alunecări active; frecvente organisme torenŃiale, - 10,7%;
• terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren, surpări, prăbuşiri - 18%.
Principalul factor natural limitativ al calităŃii solului îl constituie eroziunea şi alunecările
de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităŃilor umane,
cum sunt: - lucrări agricole necorespunzătoare care distrug textura solului, apa se evaporă
sau se scurge la suprafaŃa; tratamentele cu pesticide şi fertilizanŃi chimici; ploile acide;
defrişările. Defrişările şi excavaŃiile la suprafaŃă, în contact cu cantităŃi mari de apă de ploaie,
pot de asemenea cauza alunecări de teren.
SituaŃia stabilităŃii terenurilor pe zone geografice se prezintă în felul următor:
37
Raport
Zona de câmpie a judeŃului Buzău, este caracterizată din punct de vedere fizico-
geografic de o seismicitate foarte ridicată, potenŃial forestier scăzut. Din punct de vedere
ecologic, în anumite locuri solurile sunt puternic degradate.
Zona SubcarpaŃilor de Curbură, este o zona cu seismicitate ridicată, zona montană
reprezentând circa 50% din suprafaŃă. Se înregistrează frecvent alunecări de teren. Din
punct de vedere ecologic, zona este caracterizată prin existenŃa pădurilor pe suprafeŃe
întinse, ceea ce contribuie la menŃinerea unui echilibru pe termen lung, condiŃionat dealtfel
de exploatarea raŃională a resurselor forestiere. Totuşi, calitatea solurilor este moderată sau
puternic degradată.
În zona colinară a judeŃului sunt frecvente cazurile de alunecări de teren datorită
gradului mare de înclinare a pantelor şi intercalaŃiilor de argilă în profil. Acest fapt favorizează
degradarea naturală a solului, conduce la schimbarea categoriei de folosinŃă în sensul
declasării acesteia, la apariŃia izvoarelor de coastă, a pajiştilor cu vegetaŃie specifică scoŃând
practic suprafaŃa din circuitul productiv.
În zonele de deal şi de munte, despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea
terenurilor, fiind necesare intervenŃii majore pentru prevenirea erodării solurilor. Defrişările şi
excavaŃiile la suprafaŃă, în contact cu cantităŃi mari de apă de ploaie, au antrenat alunecări
de teren.
Din “Studiul privind inventarierea terenurilor degradate din fondul funciar agricol al
judeŃului Buzău” elaborat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău conform
metodologiei de evaluare a formelor de degradare, la nivelul judeŃului Buzău există o
suprafaŃă totală de 44 893 ha de terenuri cu diferite degradări de sol sau vegetaŃie. Dintre
acestea, se remarcă.
• eroziuni de suprafaŃă – 20 607 ha (46,0%);
• eroziuni de adâncime.- 1 453 ha (3,4%);
• alunecări active, semiactive, semistabilizate - 2 411 ha (5,3%);
• eroziune eoliană - 359 ha (0,6%).
În judeŃul Buzău sunt afectate de alunecări de teren active 17 localităŃi: Zărneşti,
Săruleşti, Lopătari, Mânzăleşti, Vintilă Vodă, ScorŃoasa, Pănătău, Pătîrlagele, Pardoşi,
Năieni, Mărgăriteşti, Gura Teghii, ColŃi, Buda, Berca, Breaza, Vipereşti. SuprafaŃa afectată
depăşeşte 1 345 000 mp.
SuprafeŃele afectate şi pagubele materiale datorate alunecărilor de teren era
următoarea:
38
Raport
Nr. Nr. sate Nr. SuprafaŃa Pagube

Comuna
crt afectate alunecări afectată mp mil lei
1 Zărneşti 3 3 2 652 150
2 Săruleşti 3 8 37 540 816
3 Lopătari 3 3 365 220 532
4 Mânzăleşti 6 6 336 894 531
5 Vintilă - Vodă 2 2 1 532 162
6 ScorŃoasa 5 7 104 544 1 076
7 Pănătău 3 5 196 062 590
8 Pătârlagele 2 2 17 250 282
9 Pardoşi 3 3 8 016 313
10 Năeni 2 3 12 428 754
11 Mărgăriteşti 2 6 5 440 48
12 Gura Teghii 1 2 101 528 529
13 ColŃi 2 3 29 890 551
14 Buda 3 4 67 380 3 663
15 Berca 1 1 2 800 0
16 Breaza 5 10 47 100 784
17 Vipereşti 1 2 9 365 172
Total 47 70 1 345 641 10 953
InundaŃii
O altă problemă existentă de mediu este reprezentată de inundaŃii care au repercursiuni
atât asupra factorului de mediu apă, prin poluarea acestora cu aluviunile preluate de şiroiri şi
inundaŃii, dar şi asupra sănătăŃii populaŃiei.
JudeŃul Buzău a fost afectat de inundaŃiile produse în ultimii ani (2001-2005). Numărul
localităŃilor afectate de acest fenomen a crescut de la 22 (numărul localităŃilor prezentate în
anexa din Legea 575/2001- PATN Riscuri naturale – inundaŃii) la 51 de localităŃi, din care 29
au fost afectate în ultima perioadă, respectiv anul 2005. Cauzele principale sunt ploile cu
debite mari, căzute într-o perioadă de timp foarte scurtă. De asemenea, amplasarea
necorespunzătoare a locuinŃelor (în albia majoră a râurilor), lipsa activităŃilor de întreŃinere a
albiilor râurilor şi torenŃilor, precum şi neîntreŃinerea lucrărilor existente de apărare împotriva
inundaŃiilor sunt cauze majore în producerea inundaŃiilor. LocalităŃile care au fost afectate de
inundaŃiile produse în anul 2005 şi transmise de Consiliul JudeŃean Buzău către Ministerul
Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului, DirecŃia de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism
sunt marcate în planşa de infrastructuri tehnice.
39
Raport
Amenajarea teritorială
Diagnosticul reŃelei judeŃene de localităŃi s-a efectuat la nivelul unor grupări cu potenŃial
de cooperare şi a urmărit în principal:
• înlesnirea percepŃiei componentelor ansamblului de către autorităŃi şi

responsabili, în vederea aplicării planului;
• promovarea asocierii unor localităŃi situate în unităŃi administrative învecinate

(care constituie unul din obiectivele PATJ), în scopul realizării de lucrări publice
în comun.
Delimitarea unor astfel de componente ale reŃelei judeŃene de localităŃi s-a făcut prin
analiza grupărilor localităŃilor aflate în unităŃile administrative de bază cu un set de criterii
care să evidenŃieze posibilele zone de cooperare.
Aceste criterii s-au înscris în următoarele categorii:
• amplasare şi relaŃii între localităŃi

- distanŃa dintre localităŃi pe căile rutiere;
- dispunerea localităŃilor pe o axă majoră de transport (cf. DN, DJ);
- aşezarea în, raport cu cursurile de apă principale sau apartenenŃa la un bazin
hidrografic.
• socio-demografice
- densitatea populaŃiei;
- dezvoltarea socio-economică a unor unităŃi nucleu care influenŃează sau poate
influenŃa zona adiacentă în privinŃa serviciilor şi pieŃei muncii.
• istorice
- existenŃa unor unităŃi administrative anterioare în zona analizată, care atestă o
specificitate a subsitemelor de localităŃi.
Această delimitare a unor grupări de localităŃi a Ńinut seama de concentrarea populaŃiei
în aceste zone, considerându-se că un prag de mii de locuitori este convenabil în formarea
unor comunităŃi mai largi.
În urma analizelor s-au conturat 8 diviziuni (grupări) ale reŃelei de localităŃi, concentrate
în jurul municipiilor, oraşelor şi comunelor cu potenŃial de dezvoltare. Aceste grupări sunt
următoarele: Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu – Părârlagele, Pogoanele, Berca, Nerei, Beceni
şi Zărneşti.
40
Raport
Un factor important în funcŃionarea dotărilor teritoriale, pe lângă costul lor iniŃial şi de

întreŃinere, este asigurarea cu personal specializat, disponibil în număr restrâns în mediul
rural/ semirural.
Din analiza personalului din dotările publice cu rol teritorial în grupările de localităŃi se
observă o concentrare preferenŃială în interiorul şi în jurul celor două municipii. Personalul
didactic din şcolile medii şi de perfecŃionare, dependent ca funcŃionare de unităŃile de
învăŃământ, este mai inegal repartizat în teritoriu decât personalul medical, care în mediul
rural este distribuit mai uniform.
Se remarcă zone cu un mare deficit de personal specializat în dotările publice (medici,
stomatologi, profesori) cum sunt zonele Zărneşti şi Merei. CapacităŃile dotărilor teritoriale au
fost analizate în raport cu norme din domeniul urbanismului şi amenajarea teritoriului,
urmărindu-se stabilirea necesarului pentru fiecare din zonele cu grupări compacte de
localităŃi.
Nivelul necesarului de capacitate a dotărilor teritoriale are un caracter indicativ în
concepŃia de ansamblu a planului, precum şi pentru stabilirea unor linii directoare pentru
planurile inferioare nivelului judeŃean (PATJ, PUG). Mărimea necesarului de capacitate
trebuie privită ca un ordin de mărime al deficitului şi nu ca indicator absolut al dezvoltării
dotărilor în zonele analizate.
În domeniul învăŃământului mediu şi de formare profesională se remarcă o distribuŃie şi
mai accentuată a necesarului de capacitate în zonele periferice ale judeŃului. Calculul
numărului de elevi după normele în vigoare a relevat un nivel mai scăzut al necesarului de
capacitate, în ciclul mediu; în mun. Buzău şi înscrierea în normă în municipiul Rm. Sărat. Se
remarcă de asemenea că numărul total de locuri în liceu şi şcoli profesionale/ucenici, calculat
conform normelor este similar cu capacităŃile existente. În cazul şcolilor postliceale şi de
maiştri valoarea capacităŃii calculate este cu 500 de locuri mai mare faŃă de capacitatea
totală existentă.
Se poate concluziona astfel că, în învăŃământul mediu, problema distribuŃiei
capacităŃilor este una teritorială şi nu de dimensionare a dotărilor.
În domeniul capacităŃilor dotărilor comerciale cu rol teritorial, au fost avute în vedere
unităŃile de mare capacitate, supermarket şi depozite en gros, care funcŃionează în cele două
municipii. Modernizarea reŃelei de localităŃi, în special în zonele rurale va presupune
reconfigurarea reŃelei comerciale şi concentrarea în mari unităŃi, odată cu îmbunătăŃirea
41
Raport
transportului între localităŃi. CapacităŃi totale indicative sunt prezentate pentru marile unităŃi
comerciale şi pentru fiecare din zonele studiate.
Analiza locuirii din judeŃ s-a făcut în comparaŃie cu indicii pe Ńară, urmărindu-se în
principal disponibilitatea unităŃilor locative pentru gospodăriile din judeŃ, precum şi confortul
spaŃial al locuirii, determinat prin suprafaŃa locuibilă.
Indicii locuirii au fost analizaŃi pe subsistemele reŃelei de localităŃi în vederea unor
acŃiuni concentrate, pentru aceste zone, în scopul ameliorării locuirii.
Pe ansamblul judeŃului, numărul de persoane ce alcătuiesc o gospodărie (ocupă
împreună o locuinŃă) variază de la 3,06 (în zona Buzău) la 2,55 (în zona Merei), care sunt
valorile limită faŃă de media pe Ńară de 2,9 pers./gosp.
Valori apropiate de maxim se înregistrează în subsistemele Râmnicu Sărat şi Nehoiu –
Pătârlagele (2,55) iar în Pogoanele şi Berca sunt valori medii minime (2,7).
Acest indice este reprezentativ pentru cererea de noi unităŃi locative, în special în
zonele cu nuclee familiale tinere şi din mediul urban (excepŃie făcând oraşul Pogoanele).
Pe unităŃi administrative au fost analizaŃi indicii ocupării în cele 8 subsiteme de localităŃi,
determinându-se orientativ un necesar de locuinŃe pentru fiecare zonă. Este de subliniat,
faptul că acest necesar nu se adresează numai unităŃii administrativ-teritoriale din care
provine ci întregului subsistem de localităŃi sau chiar altor subsisteme, în raport cu evoluŃia
socio-economică viitoare. Această evoluŃie va implica schimbări de domiciliu şi construcŃii de
noi locuinŃe în zonele cu dinamică economică accentuată.
În ceea ce priveşte confortul locuirii, determinat prin suprafaŃa locuibilă ce revine unei
persoane, sau unei locuinŃe, este de remarcat că mediile pe judeŃ sunt inferioare celor pe
Ńară (13,54 mp/pers. şi respectiv 36,57 mp/ locuinŃă), cu potenŃial de cooperare.
Pe grupările de localităŃi, delimitate în cadrul reŃelei judeŃene de localităŃi, există o
variaŃie a mediilor indicilor suprafeŃei pe persoană de peste 1 mp/pers., faŃă de media pe Ńară
de 14,25 mp/pers. Grupările de localităŃi cu indicii cei mai scăzuŃi sunt Buzău şi Pogoanele,
cele cu indici superiori sunt Merei şi Zărneşti (15,0 şi respectiv 15,47 mp/pers.).
SuprafaŃa medie a locuinŃelor este şi ea sub media pe Ńară de 37,51 mp./locuinŃă,
valoarea pe judeŃ fiind de 36,57. În 6 din cele 8 grupări de localităŃi indicele mediu de
spaŃialitate este inferior celui pe Ńară (zona Buzău are un indice apropiat de media pe Ńară), 2
subsisteme (Râmnicu Sărat şi Zărneşti) au indici medii superiori (39,45 şi respectiv 38,91
mp/locuinŃă).
42
Raport
Necesarul de locuinŃe a fost calculat ca diferenŃă între numărul de gospodării ale

populaŃiei şi cel de locuinŃe existente, aceste valori fiind orientative, ilustrând mărimea
efortului de dezvoltare a fondului locativ pe fiecare din subsistemele de localităŃi din judeŃ.
ReŃeaua rutieră
ReŃeaua majoră
• drumurile naŃionale cu capacitatea de circulaŃie depaşită, pe direcŃia cărora vor fi
necesare lucrări pentru adaptarea traficului rutier la standardele europene;
• lucrările de artă de pe traseul drumurilor naŃionale au o stare tehnică bună, dar nu toate
sunt la clasa de încărcare E;
• tronsoane de cale ferată neadaptate unui trafic feroviar de călători şi marfă conform
normelor europene în vigoare.
ReŃeaua locală
• legătura directă cu judeŃele învecinate trebuie îmbunătăŃită, analizând situaŃia drumurilor
judeŃene care îndeplinesc condiŃii pentru a fi clasate ca drumuri naŃionale;
• legătura mai directă între drumurile judeŃene existente, cu cele naŃionale, cu centrele de
comună, sau între satele aparŃinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăŃită,
analizând situaŃia drumurilor comunale care îndeplinesc condiŃii pentru a fi clasate ca
drumuri judeŃene;
• accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparŃinând
comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităŃi cu drumurile naŃionale şi
judeŃene, trebuie rezolvată, analizând situaŃia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri
comunale;
• starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând
cerinŃelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinŃelor traficului actual.
PriorităŃi de intervenŃie
• Necesitatea unei legături majore interreginonale pe direcŃia Ploieşti – AlbiŃa şi a Buzău-
Bucureşti, Ploieşti-Buzău-Râmnicu Sărat, Buzău-Brăila şi Râmnicu Sărat -ConstanŃa
care vor degreva reŃeaua de circulaŃie din zonă
• Modernizarea drumurilor naŃionale prin aducerea caracteristicilor tehnice ale drumului la
nivelul cerut de standardele actuale.
PriorităŃile de intervenŃie sunt la :
• creşterea capacităŃii portante a sectoarelor de drum modernizate de la 10 t la 11,5
t/osia simplă motoare;
43
Raport
• dimensionarea şi modernizarea podurilor clasă E de încărcare;

• îmbunătăŃirea elementelor geometrice ale drumurilor conform prevederilor Acordului
European privind circulaŃia pe marile drumuri;
• construirea pe pante şi rampe cu declivităŃi mai mari de 5% a unei benzi suplimentare
pentru selectarea traficului greu;
• asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale şi respectarea normelor privind
profilul tarnsversal.
• PriorităŃi pentru aducerea reŃelei locale de drumuri judeŃene şi comunale, la parametrii
optimi de funcŃionare :
lucrări de îmbunătăŃire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea
tuturor traseelor de drumuri judeŃene şi comunale, prioritate acordându-se celor care
asigură legătura între localităŃi, cât şi celor cu racord la drumurile naŃionale;
îmbunătăŃirea calităŃii drumurilor locale prin creşterea siguranŃei traficului şi a
fluidizării acestuia, prin eliminarea actualelor riscuri de transport;
reabilitarea şi exdinderea reŃelelor de drumuri din mediul rural în vederea
dezvoltării infrastructurii rutiere, mai ales cele care fac legătura cu zonele turistice.
Gospodărirea apelor
Principalele probleme ale gospodăririi apei în judeŃul Buzău, care influenŃează
desfăşurarea fenomenelor şi proceselor ce au loc pe teritoriul acestuia, se referă la:
• aspectele cantitative şi calitative ale resurselor de apă de suprafaŃă şi
subterană;
• aspectele asigurării localităŃilor cu apă potabilă prin instalaŃii centralizate;
• aspectele protecŃiei populaŃiei şi a mediului înconjurător prin asigurarea canalizării şi
epurării apelor uzate menajere în sistem centralizat;
• aspectele apărării împotriva inundaŃiilor a aşezărilor umane, a localităŃilor, a terenurilor
intra şi extravilane.
Resursele de apă
Resursele de apă ale judeŃului sunt:
• de suprafaŃă: râuri, lacuri naturale şi acumulările antropice (resursa teoretică este de cca.
8 878 l/s);
• apele subterane: ape freatice şi de adâncime (resursa teoretică este de cca. 2 606 l/s).
Resursele de apă de suprafaŃă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă
se iau în considerare debitele medii multianuale. Folosirea surselor subterane este mai puŃin
44
Raport
costisitoare şi sunt (teoretic) de calitate mai bună, acestea fiind rezervate în majoritatea
cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaŃă pentru cerinŃele industriale,
care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaŃii, piscicultură şi alte folosinŃe.
Pentru judeŃul Buzău, principala sursa de apă de suprafaŃă o constituie râul Buzău, de
unde apa este preluată prin intermediul drenurilor (Pătârlagele) sau a prizelor.
Principalele lacuri naturale sunt Lacul Vulturilor, Lacul Amara, Lacul Balta Albă, Lacul
Coştei care au un volum total de 13,80 mil. m3 de apă.
Lacurile de acumulare au un volum total de 469,6 mil. m3 de apă, dintre care cele mai
importante sunt Siriu şi Cireşu (aflat în execuŃie) având funcŃiuni complexe (alimentare cu
apă, producere energie electrică, irigaŃii).
Resursele de apă subterană cu potenŃial acvifer ridicat, se află în partea sud-estică a
judeŃului. Apele freatice se întâlnesc până la adâncimea de 30 m, direcŃia fluxului subteran
fiind aproape paralelă cu râul Buzău. Apele de adâncime sunt cantonate la adâncimi de până
la 300-400 m, având aceeaşi direcŃie a fluxului ca cea a apelor freatice.
Calitatea apelor de suprafaŃă este direct influenŃată de evacuarea apelor uzate
orăşeneşti şi din anumite sectoare industriale din staŃii de epurare subdimensionate. Alte
surse de poluare ale acestor ape sunt cele necontrolate, şi anume depozitele de rumeguş, de
gunoaie menajere şi de grajd depozitate în albiile râurilor, precum şi deversările de ape uzate
din gospodăriile neracordate la sisteme centralizate de canalizare şi epurare a apelor uzate.
Din punct de vedere al calităŃii s-a constat că râul Buzău se încadrează în categoria I în
amonte de municipiul Buzău, până la confluenŃa cu râul Slănic, după care calitatea se
schimbă în categoria a II-a, datorită deversărilor menajere şi industriale din zona municipiului
Buzău.
Râul Râmnicu Sărat este degradat pe toată lungimea care traversează judeŃul, ca
urmare a numeroaselor izvoare cloruro-sodice ce îl alimentează.
Calitatea apelor subterane este influenŃată în principal de poluanŃii proveniŃi din
activităŃile agricole, precum şi de cele industriale. În general, acesta se încadrează în
cerinŃele de calitate cerute de normele în vigoare. În vederea eliminării surselor de posibilă
poluare cu produse petroliere s-a stabilit un program de măsuri în de colaborare cu
Petrotrans Ploieşti, GOSCOM Buzău, APM Buzău. În bazinul hidrografic Râmnicu Sărat
calitatea apelor freatice este influenŃată de evacuările apelor uzate provenite de la platforma
municipiului Râmnicu Sărat. Poluarea apelor subterane cu nitraŃi rezultaŃi din activităŃile
45
Raport
agricole a afectat teritoriul comunelor, pe o suprafaŃă de 29 664 teren agricol, din care 22 036
ha teren arabil, şi anume:
Teren Agricol Teren Arabil
Comuna
(ha) (ha)
Balta Albă 6 643 5 388
Glodeanu Sărat 5 508 5 286
Merei 7 613 4 293
Mihăileşti 4 865 4 412
Verneşti 5 035 2 657
Sursa datelor: Ordinul comun al MMGA/ MAPDR din martie, aprilie 2005
Apele subterane din judeŃ se caracterizează printr-o salinitate crescută a râurilor Buzău,
Slănic, Bălăneasa, Râmnicu Sărat, râuri care străbat sectorul masivelor de sare a dealurilor
subcarpatice, rezultând ape mineralizate, cloro-sodice.
Alimentarea cu apă a localităŃilor

Din totalul localităŃilor din judeŃ sunt alimentate cu apă în sistem centralizat 59, din care
5 localităŃi urbane şi 54 localităŃi rurale.
În localităŃile urbane sursele de apă asigură necesarul de consum pentru uz casnic şi
public. Municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat au pierderi de apă în reŃeaua de distribuŃie, circa
10%. Echiparea străzilor cu reŃele de distribuŃie a ape în localităŃile Râmnicu Sărat,
Pogoanele şi Pătârlagele este necorespunzătoare fiind sub 50% din lungimea tramei
stradale.
În mediul rural, din cele 81 de comune sunt alimentate cu apă 54 de comune. În 13
comune există instalaŃii centralizate de apă potabilă, care nu funcŃionează. Acestea sunt:
Balta Albă, Boldu, Bozioru, Brăieşti, Căneşti, Cătina, Cozieni, Ghergheasa, Glodeanu Sărat,
Luciu, Mihăileşti, Scutelnici, Stîlpu.
Canalizarea apelor uzate
Din totalul de 86 de localităŃi numai 8 localităŃi au instalaŃii centralizate de canalizare,
din care 5 localităŃi se află în mediul urban.
Municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, precum şi oraşele Nehoiu şi Pogoanele au reŃele
de canalizare şi staŃii de epurare a apei uzate. Oraşul Pătârlagele are numai reŃele de
canalizare a apei uzate, lipsindu-i staŃia de epurare.
StaŃia de epurare a municipiului Buzău, care funcŃionează în două trepte (mecanică şi
biologică), are o capacitate proiectată de 1100 l/s, capacitatea de exploatare fiind de 1100
46
Raport
l/s; gradul de epurare pentru treapta mecanică este de 80%, iar pentru treapta biologică de
50 %.
StaŃia de epurare a municipiului Râmnicu Sărat, funcŃionează în două trepte
(mecanică şi biologică), având o capacitate de 170 l/s; gradul de epurare pentru treapta
mecanica este de 80%, iar pentru treapta biologica de 50 %.
StaŃia de epurare a oraşului Pogoanele are treaptă mecanică şi biologică, asigurând şi
clorinarea. Treapta mecanică asigură epurarea unui debit de 21,4 l/s.
Oraşul Nehoiu - are două staŃii de epurare situate la Nehoiaşu şi Păltineni. StaŃia de
epurare de la Nehoiaşu a evacuat un debit mediu de 2 l/s, fiind supradimensionată datorită
reducerii activităŃilor agenŃilor economici care deversează apele uzate în ea. StaŃia de la
Păltineni epurează apele provenite din oraşul Nehoiu. Aceasta are un debit proiectat de 28
l/s şi a epurat în 2004 un debit de 36 l/s, deci este subdimensionată. S-au înregistrat depăşiri
la CBO5, NH4 şi materii în suspensii, putându-se evidenŃia lipsa treptei biologice,
exploatarea şi întreŃinerea necorespunzătoare a celei mecanice.
În rural sunt 3 comune care beneficiază de sistem de canalizare. Dintre acestea numai
două au staŃii de epurare.
Primăria comunei Beceni are o instalaŃie de epurare cu treaptă mecanică şi filtru
biologic , gradul de epurare fiind de 90%.
Comuna Berca are o staŃie de epurare aflată în curs de modernizare a celor două
trepte (mecanică şi biologică), prin Programul SAPARD.
Comuna Merei are staŃie de epurare, dar nu este funcŃională.
Lipsa instalaŃiilor de canalizare, precum şi cea a staŃiilor de epurare, acolo unde există
reŃele de canalizare, provoacă degradarea mediului, în special a apelor, atât de suprafaŃă cât
şi subterane, care sunt de fapt sursa de apă a localităŃilor din judeŃ.
Depozitarea deşeurilor municipale

La nivelul judeŃului Buzău depozitarea reprezintă principala opŃiune de eliminare a
deşeurilor municipale. În fiecare localitate urbană există cel puŃin un depozit pentru deşeuri.
Un fapt pozitiv îl reprezintă existenŃa unui depozit ecologic de deşeuri menajere în
comuna Gălbinaşi care deserveşte municipiul Buzău şi care a fost pus în funcŃiune la sfârşitul
anului 2003.
47
Raport
Depozitarea deşeurilor menajere municipale reprezintă principala opŃiune de

eliminare a deşeurilor. În judeŃul Buzău există inventariate la nivelul anului 2004, un număr
de 4 depozite deşeuri municipale mixte:
• depozitul municipal Nehoiu-Chirileşti, capacitate 15 000 mc;
• depozitul orăşenesc Buzău - capacitate 1 600 000 mc; depozitare sistată la
sfârşitul anului 2003;
• depozitul municipal Râmnicu Sărat, capacitate 950 000 mc.
Depozitele de deşeuri menajere urbane din judeŃ care exercită presiuni asupra factorilor
de mediu:
Factori de mediu (apă, aer, sol)

Anul
Depozit Distanta apa
deschiderii Adâncime apa SuprafaŃa
de suprafaŃa
subterană (m) ocupată (ha)
(m)
Depozit mixt orăşenesc Nehoiu 2001 4 4 0,1
Depozit mixt Buzău
1975 50 4,5 10
(depozitare sistată)
Depozit mixt municipal Rm. Sărat 1980 650 30 2
Deşeurile din construcŃii şi demolări sunt depozitate pe un amplasament (care ocupă o

suprafaŃă de 8 ha) situat în zona “Dig apărare râu Buzău”. Depozitarea deşeurilor inerte în
aceasta zonă a fost stabilită de Primăria municipiului Buzău, în scopul aducerii la cota a
terenului pe care se intenŃionează amenajarea unui parc industrial. În celelalte oraşe,
deşeurile de materiale din construcŃii sunt utilizate pentru amenajarea drumurilor de acces în
depozitele de deşeuri menajere şi/sau pentru aducerea la cotă a terenurilor.
În zona rurală, în cele 81 de comune, există 369 de rampe neamenajate pentru
depozitarea deşeurilor menajere, care ocupă o suprafaŃă de 161,5586 ha. În aceste
amplasamente se depozitează neorganizat deşeuri menajere, dejecŃii animaliere solide
(gunoi de grajd), resturi vegetale provenite din culturi agricole şi deşeuri de materiale din
construcŃii (în special moloz, restul materialelor fiind valorificate în gospodării). Aceste
depozite, în cea mai mare parte pot fi considerate depozite temporare, ele fiind de cele mai
multe ori suprafeŃe de teren din izlazurile comunale, care pot fi cu uşurinŃă aduse la starea
iniŃială.
Depozitarea deşeurilor industriale
Mai pot fi considerate zone critice pentru factorii de mediu aer, sol, pentru apele
subterane şi apele de suprafaŃă, depozitele de deşeuri şi industriale din judeŃ. În judeŃul
Buzău au fost inventariate 4 depozite deşeuri industriale:
48
Raport
• depozite de deşeuri nepericuloase

SC HOEGANES EUROPE SA Buzău deŃine un depozit de deşeuri
nepericuloase unde se depozitează zgura şi cărămizi refractare, pe o suprafaŃă
de 0,3 ha.
• depozite de deşeuri periculoase
SC DUCTIL STEEL SA Buzău şi SC CORD SA Buzău deŃin un depozit de
deşeuri industriale periculoase unde se depozitează nămoluri rezultate de la
epurarea apelor uzate industriale, având o suprafaŃă de 0,8 ha;
SC FERMIT SA Râmnicu Sărat deŃine un depozit de deşeuri industriale
periculoase, în amestec, cu o suprafaŃă de 2 ha, unde se depozitează deşeuri
elastomer şi praf mineral cu conŃinut de azbest;
SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat deŃine un batal pentru
depozitarea deşeurilor lichide rezultate de la regenerarea uleiurilor şi a nămolului
de la epurarea apelor industriale uzate, având o suprafaŃa de 6,2 ha.
Aşezările umane sunt afectate de probleme legate de modul de colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor menajere, multe localităŃi având spaŃii insuficiente de depozitare a
deşeurilor.
Ca amplasamente afectate de poluanŃi din punct de vedere al gestiunii deşeurilor putem
considera terenurile pe care s-au constituit depozite de deşeuri menajere şi industriale, cât şi
zonele învecinate acestor depozite. Deoarece aceste depozite au fost înfiinŃate într-un
moment când nu se punea un mare accent pe protecŃia mediului şi a populaŃiei, ele nu sunt
prevăzute cu dotări conform legislaŃiei în vigoare.
Ca urmare a analizării situaŃiei depozitelor de deşeuri menajere (amplasare, distanŃă
faŃă de aşezările umane, faŃă de râuri etc.) şi coroborând cu posibilităŃile financiare ale
administraŃiei publice locale, care pe lângă costurile de închidere (bilanŃuri de mediu,
proiecte, cheltuieli materiale, de personal şi servicii) trebuie să ia în consideraŃie şi costurile
pentru deschiderea depozitelor zonale şi a staŃiilor de transfer, s-a estimat închiderea
depozitelor urbane pentru deşeuri menajere după cum urmează: 2017-depozitul Râmnicu
Sărat, 2012 - depozitul Nehoiu, 2010 - depozitul Buzău.
Colectarea deşeurilor
În judeŃul Buzău, deşeurile menajere municipale şi urbane sunt eliminate organizat de
către serviciile de salubritate. Există 4 societăŃi comerciale care pe teritoriul judeŃului asigură
prestarea serviciilor de salubritate, desfăşurând activităŃi de întreŃinere a curăŃeniei oraşelor
49
Raport
şi colectarea deşeurilor menajere de la populaŃie în mediu urban: localităŃile Buzău,

Rm.Sărat, Nehoiu şi în mediul rural: Pătârlagele, Berca, Parscov, Valea Nucului, Joseni,
Răteşti, Casoca, Pleşcoi.
Cea mai mare societate de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău care
deserveşte municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, a iniŃiat un plan de colectare selectivă a
deşeurilor de ambalaje începând cu 1999 pentru municipiul Buzău şi cu 2003 pentru
municipiul Râmnicu Sărat.
În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor industiale reciclabile, în judeŃul Buzău sunt
autorizate să desfăşoare activităŃi de colectare, respectiv valorificare a deşeurilor industriale
reciclabile, conform Legii nr. 465/2001 pentru aprobarea OU nr. 16/2001 privind gestionarea
deşeurilor industriale reciclabile: 55 de societăŃi comerciale care colectează de la populaŃie,
14 de societăŃi comerciale care colectează/valorifică de la agenŃi economici.
5.1 Ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale de
conservare
ProtecŃia ariilor naturale valoroase constituie o cerinŃa vitală pentru păstrarea
echilibrului ecologic în zona. Zonele naturale prin valoarea estetica, dar şi prin cea ştiinŃifica,
constituie un potenŃial valoros pentru dezvoltarea turismului, dar şi a activităŃilor de producŃie.
Astfel, în conformitate cu Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naŃional – SecŃiunea a III-a – zone protejate, au fost identificate o serie de valori de
patrimoniu natural care necesită instituirea lor ca zone protejate pentru asigurarea protecŃiei
lor. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Nr. Nr. Legea

Denumirea Localizarea SuprafaŃa (ha)
crit. 5/2000
RezervaŃii naturale L.5/2000 Vect.2004
1 2.261 Vulcanii noroioşi Pâclele com. ScorŃoasa 15,20 18,8
Mari
2 2.262 Vulcanii noroioşi Pâclele com. Berca 10,20 13,2
Mici
3 2.263 Sarea lui Buzău – com. Vipereşti 0,80 1,77
4 2.264 Blocurile de calcar de la com. Vipereşti 1,00 3,00
Bădila
5 2.265 Pădurea Crivineni oraşul 14,10 15,4
Pătârlagele
6 2.266 Pădurea Brădeanu com. Brădeanu 5,80 5,80
7 2.267 Platoul Meledic com. Mânzăleşti 67,50 156,7
50
Raport
8 2.268 Pădurea “Lacurile Bisoca” com. Bisoca 10,00 10,00

9 2.269 Dealul cu Lilieci Cernăteşti com. Cernăteşti 3,00 10,6
10 2.270 Pădurea cu Tisa com. Chiojdului 150,00 196,8
11 2.271 Balta Albă com. Balta Albă 600,00 1167
12 2.272 Balta Amară com. Balta Albă 900,00 813,8
Monumente ale naturii
13 2.273 Focul Viu – Lopătari com. Lopătari 0,03 0,25
14 2.274 Piatra Albă “La Grunj” com. Mânzăleşti 0,025 0,025
15 2.275 Chihlimbarul de Buzău com. ColŃi 2,52 2,23
SuprafaŃa totală 1850 ha
AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Buzău are sarcina ca în cel mai scurt timp să
constituie pe teritoriul judeŃului arii protejate în proporŃie de 15% din suprafaŃa sa. În acest
context, urmează să fie înfiinŃat Parcul Natural Siriu-Penteleu, cu o suprafaŃă de cca 45.133,5
ha, care va primi o administrare conform legislaŃiei în vigoare. În cadrul Parcului Natural
Siriu-Penteleu vor exista două rezervaŃii naturale: “CULMILE SIRIULUI“ (384,2 ha) şi “MILEA
– PENTELEU “ – MunŃii Buzăului (541,8 ha).
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităŃii
Deteriorarea capitalului natural este consecinŃa utilizării neraŃionale a solului,
concentrarea activităŃilor umane pe activităŃi de tip industrial şi o ignorare a factorilor care
asigură conservarea durabilă a vieŃii.
În afara factorilor naturali (secetă, inundaŃii, mişcări seismice, etc.) asupra florei şi
faunei se exercită presiuni şi prin: despăduriri, incendii, poluări industriale, testări
necontrolate de OMG-uri, substanŃe fitosanitare, recoltări şi capturări necontrolate,
schimbarea destinaŃiei terenurilor etc. Din acest motiv se impune creşterea suprafeŃelor
din categoria ariilor naturale protejate, unde să se instituie regimuri de protectie, în
special pentru speciile vulnerabile, endemice şi pe cale de dispariŃie.
Datorită intervenŃiilor antropice prin exploatare forestieră asupra zonelor protejate astăzi
multe specii nu-şi mai păstrează caracteristicile şi dimensiunile (Pădurea cu Tisa), datorită
agriculturii extensive, prin chimizare au fost afectate diverse habitate, fiind necesară
reconstrucŃia ecologică (exemplu: Balta Albă şi Balta Amară).
Zone naturale valoroase neprotejate care necesită protecŃie
Pe teritoriul judeŃului Buzău, diversitatea faunei şi florei sălbatice rezultă din existenŃa
unor habitate forestiere bine conservate, întinse zone de deal şi câmpie, a zonelor umede în
lungul râurilor, a lacurilor sărate şi de apă dulce.
51
Raport
Conform Directivei Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea

habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, Directivei Păsări 79/409/CEE
privind conservarea păsărilor sălbatice şi Legii 462/2001, s-au stabilit habitatele naturale a
căror conservare necesită declararea de arii speciale, care urmează să facă parte din
reŃeaua ecologica europeana Natura 2000.
Pe teritoriul judeŃului Buzău acestea sunt prezentate în tabelele următoare:
Nr.
Cod Natura 2000 Denumirea tipului de habitat
crt.
Habitate de pajişti şi tufişuri
ComunităŃi de salicornia şi alte specii anuale care
1 1310
colonizează terenurile umede şi nisipoase
Pajişti şi mlaştini sărăturoase panonice şi ponto-
2 1530*
sarmatice
6 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice
7 4060 Tufărişuri alpine şi boreale
8 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine
Pajişti cu Molina pe soluri calcaroase, turboase sau
9 6410
argiloase (Molinion caeruleae)
Comunitati ale lizierei cu ierburi inalte hidrofile de la
10 6430 nivelul campiilor la cel montan şi alpin
Preerii aluviale ale vailor de riuri cu Cnidion dubii
11 6520 FăneŃe montane
12 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus
Galerii şi desisuri riverane meridionale (Nerio-
13 92D0
Tamaricetae şi Securinegion tinctoriae)
Habitate de ape dulci
Ape statatoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie
1 3130
din Littorelletalia uniflorae
Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaŃie bentonică de
2 3140
specii de Chara
Râuri alpine şi vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria
3 3230
germanica
VegetaŃie lemnoasă cu Salix alaeganos de-a lungul
4 3240
râurilor montane
Turbării
1 7110* Turbării active
Habitate de stâncării şi peşteri
Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroasse din
1 8120 etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea
rotundofolii)
Habitate de pădure
1 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
2 9130 Paduri de fag de tip Asperulo- Fagetum
3 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
4 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanŃi abrupŃi, grohotişuri şi
52
Raport
Nr.
crt.
ravene
5 91EO* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior)
6 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
7 9410 Păduri acidofile de Picea din regiunea montană
8 97Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
Lista siturilor comunitare

Nr. SuprafaŃă
Cod Amplasare Localizare
crt (ha)
JudeŃul Brăila: Galbenu (7%),
Balta Albă-Amara- Grădiştea (11%), Jirlău (9%), 6415,4 din
1 ROSCI0005 Jirlău- Lacul Sărat Vişani (17%) care 3336
Câineni JudeŃul Buzău:Balta Albă (30%), ha în Buzău
Boldu (11%)
JudeŃul Buzău:Bisoca (14%),

2 ROSCI0009 Bisoca 1160,6
Mânzăleşti (2%)
JudeŃul Buzău:Breaza (9%),

3 ROSCI0057 Dealul IstriŃa 587,9
Pietroasele (3%)
JudeŃul Buzău:Berca (2%), Buzău
(6%), C.A. Rosetti (2%), Cilibia
(4%), Cislău (2%), Gălbinaşi (4%),
Măgura (6%), Măracineni (12%),
4 ROSCI0103 Lunca Buzăului Nehoiu (<1%), Pănătău (2%), 3990,5
Pâscov (2%), Pătârlagele (2%),
Săgeata(2%), Săpoca (13%),
Unguriu (9%), Vadu Paşii (6%),,
Verneşti (2%), Vipereşti (2%)
5 ROSCI0127 Munteoru Ursoaia JudeŃul Buzău:Bisoca (2%) 156
11233,1 din
JudeŃul Covasna:Comandău
care 11200
6 ROSCI0190 Penteleu (<1%), Zagon (1%)
în judeŃul
JudeŃul Buzău: Gura Teghii (24%)
Buzău
JudeŃul Buzău: Lopătari (<1%),
7 ROSCI0199 Platoul Meledic 136,6
Mânzăleşti (1%)
JudeŃul Buzău:Chiojdu (7%), Gura
8 ROSCI0229 Siriu 5747,3
Siriului (22%)
JudeŃul Buzău:C.A. Rosetti (2%),
17000 din
Cilibia (12%), Costeşti (16%),
Valea CălmăŃuiului- care 9556
8 ROSCI0259 Gălbinaşi (2%), Gherăseni(14%),
Spătaru ha în judeŃul
Largu (21%), RuşeŃu (11%),
Buzău
Smeeni (15%), łinteşti (6%)
Vulcanii noroişi de la JudeŃul Buzău: Berca (<1%),
9 ROSCI0272 93,8
Pâclele Mari şi ScorŃoasa (1%)
53
Raport
Nr. SuprafaŃă
crt (ha)
Pâclele Mici
JudeŃul Buzău:Balta Albă (10%)
Balta Albă-Amara-
10 ROSPA0004 JudeŃul Brăila:Galbenu (5%), Jirlău 4509,6
Jirlău
(7%), Vişani (5%)
TOTAL 35964,7 ha
Sursa: Raportul de mediu 2005 şi www.mmediu.ro
Trebuie menŃionat faptul că dintre aceste tipuri de habitate naturale care trebuie
protejate, au fost declarate prioritare cele care apartin:
• categoriei: pajişti şi mlaştini sărăturoase panonice şi ponto-sarmatice întâlnite în
habitatele: Balta Albă, Lacul Amara, Valea CălmăŃuiului-Spătaru, Lunca Buzăului,
Vulcanii noroişi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici;
• categoriei tufărişurilor de foioase ponto-sarmatice din zona Dealul IstriŃa şi Meledic
• categoriei turbăriilor active din zona munŃilor Siriu
• categoriei pădurilor din Tilio-Acerion pe versanŃi abrupŃi, grohotişuri şi ravene din zona
munŃilor Siriu
• categoriei padurilor aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, acestea găsindu-
se în masivele Siriu, Penteleu (Vf. Piciorul Caprei) şi Podul Calului.
Analizând tabelul habitatelor naturale din judeŃ observăm că habitatele naturale de
interes comunitar se întind pe 36 unitati administrativ-teritoriale şi o suprafaŃă de 20303,5 ha
(aproximativ 3,32% din spurafaŃa judeŃului).
Pe lângă aceste habitate naturale, conform Directivei Păsări 79/409/CEE privind
conservarea păsărilor sălbatice au fost identificate arii speciale de protecŃie avifaunistică.
Dintre acestea pe teritoriul judeŃului Buzău se întind două zone: Balta Albă-Amara (comuna
Balta Albă) şi o parte din Câmpia GherghiŃei în comunele Glodeanu Sărat şi Amaru.
Aşadar, judeŃul beneficiază de resurse variate de floră şi faună în suprafeŃe mari, unele
dintre acestea urmând sa fie declarate arii speciale de conservare.
Siturile comunitare au fost legiferate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării
durabile nr. 776/2007 abrogat prin OM nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de interes
comunitar (SCI) şi HG 1284/2007, privind declararea siturilor de protecŃie avifaunistică.
Arii protejate incluse în siturile comunitare: Vulcanii Noroioşi de la Padele Mari, Vulcanii
Noroioşi de la Padele Mici, Platoul Meledic, Balta Albă, Balta Amara, Pădurea Lacurile
Bisoca.- 6 arii şi 2 arii de interes judeŃean: Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta.
54
Raport
SPA Balta Albă - Amara- Jirlău se suprapune peste SCI Balta Albă - Amara - Jirlău -
Lacul Sărat Căineni, astfel incat suprafaŃa totală protejată la nivelul judeŃului Buzău este de
36 092,6ha, reprezentând cca 6 % din suprafaŃa. judeŃului Buzău
Siturile comunitare pot aduce venituri suplimentare comunităŃilor locale prin obŃinerea
de breanduri pentru anumite produse (vinuri, miere, fructe cultivate sau de pădure, plante
medicinale, ceapă, usturoi, dar şi raŃe, gâşte şi produsele lor). Sunt importante şi produsele
artizanale.
Patrimoniul natural al judeŃului Buzău mai conŃine o serie de habitate naturale de interes
naŃional şi comunitar care au fost incluse în parte în arii protejate, delimitarea lor fiind o
problema de durată. S-au identificat 68 de tipuri de habitate de interes naŃional reprezentând
cca 20000 ha.
Plante identificate pe teritoriul judeŃului Buzău a căror conservare necesită desemnarea
ariilor speciale de conservare (cele necuprinse în situri se protejează strict):
Marsilea quadrifolia (trifoiaş de balta), Echium russicum (capul şarpelui), Adenophora
lilifolia Campanula serrata, Ligularia sibirica, Crambe tataria, Iris aphylla ssp. hungarica, Iris
humilis ssp. arenaria, Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Agremonia pilosa (turiŃa) şi
plante inferioare: Dicranum viride, Drepanocladus vernicosus.- 12 specii.
Specii de interes naŃional care necesită o protecŃie strictă (conform anexei nr 4B,
OUG 57/2007)- Diantus trifasciculatum ssp.parviflorus, Nitraria schoberi (gărdurariŃa)
Lycopodium inundatum . 3 specii.
Plante de interes comunitar identificate pe teritoriul judeŃului Buzău care fac
obiectul măsurilor de management: Lycopodium spp. (pedicuŃă), Galanthus nivalis
(ghiocelul alb), Gentiana lutea (ghinŃură), Ruscus aculeatus (ghimpe) - 4 specii.
Specii de floră ocrotite pe raza judeŃului Buzău pe baza Hotărârii Consiliului
JudeŃean nr. 13 din 1995:
GarofiŃa ( Dianthus spiculifolus) - Culmile Siriului;
Smirdan ( Rhododendron kotschy) - Culmile Siriului;
Laleaua pestriŃă( Fritillaria meleagris) - Parcul Crâng din municipiul Buzău;
Laleaua de crâng (Tulipa bierbestiniana) - Parcul Crâng din municipiul Buzău;
Frasin pufos ( Fraxinus pallisae) - Pădurea Spătaru şi Pădurea Frasinu;
Roua cerului, (Drosera rotundifolia) - Lacul Manta din MunŃii Siriului, Muntele
Penteleu;
Goodyera repens - Pădurea Milea Viforâta;
55
Raport
Bujorul (Paeonia arborea) - Parcul dendrologic Monteoru;

GărdurariŃa (Itraria schoberi)- Pâclele Mari şi Pâclele Mici;
Papucul doamnei (Cypripedium calceosus)- Valea Nişcovului, Siriu;
Tisa (Taxus baccata) - Valea Nehoiului;
Alga verde ( Chara crinita)- Balta Alba;
Fauna judeŃului Buzău este una dintre cele mai bogate şi variate din Ńară, ca o
consecinŃă a varietăŃii ecosistemelor acvatice şi terestre. Gradul mare de împădurire, în
special în zona montana şi subcarpatică, asigură condiŃii bune de viaŃă pentru multe specii
de animale de interes cinegetic şi ştiinŃific.
Specii de mamifere din judeŃul Buzău care necesită desemnarea ariilor de
conservare:
Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu potcoavă), Rhinolophus mehelyi (liliacul cu
potcoavă a lui Mehely), Myotis myotis (liliacul comun), Spermophilus citellus (popândăul),
Sicista subtilis (şoarecele săritor de stepă), Canis lupus (lupul), Ursus arctos (ursul brun),
Mustela eversmani (dihorul de stepă), Vormela peregusna (dihorul pătat), Lynx lynx (râsul) -
10 specii
Specii de mamifere de interes comunitar care necesita masuri de management
speciale:
Martens martens (jder de copac), Mustela putorius (dihor de casă), Rupicapra
rupicapra( capra neagră) - 3 specii.
Specii de mamifere de interes comunitar care necesită o protecŃie strictă:
Muscardinus avellanarius (parşul de alun), Spermophilus citellus (popandaul), Sicista
subtilis (şoarecele saritor de stepa), Canis lupus (lupul), Ursus arctos (ursul brun), Mustela
eversmani (dihorul de stepă), Vormela peregusna (dihorul pătat), Lynx lynx (râsul), Felis
silvestris (pisica sălbatică) - 9 specii.
Specii de mamifere de interes naŃional care necesită măsuri de management
speciale:
Lepus europaeus (iepurele de câmp), Oryctolagus cuniculus (iepurele de vizuină),
Sciurus vulgaris (veveriŃa), Vulpes vulpes (vulpea), Martens foina (jderul), Mustela nivalis
(nevăstuica), Meles meles (viezure), Capreolus capreolus (căprioara), Cervus elaphus (cerb),
Dama dama (cerb lopătar), Sus scrofa (mistretul) - 11 specii.
56
Raport
Specii de amfibieni/reptile pentru care se desemnează arii de protecŃie speciale:

Triturus eristatus (tritonul cu creastă), Triturus dobrogieus (tritonul dobrogean), Triturus
montandoni (tritonul carpatic), Bombina bombina ( buhai de baltă cu burtă roşie sau izvoraş
de baltă cu burtă roşie), Bombina variegata (buhai de baltă cu burtă galbenă) - 5 specii
Specii de amfibieni de importanŃă comunitară cu protecŃie strictă:
Triturus eristatus (tritonul cu creastă), Triturus montandoni (tritonul carpatic), Bombina
bombina (buhai de baltă cu burta roşie sau izvoraş de balta cu burta roşie), Bombina
variegata (buhai de balta cu burta galbenă), Hyla arborea (brotăcel), Rana dalmaŃiana
(broasca de pădure), Pelobates syriacus (broasca de pământ dobrogeană), Bufo viridis
(broasca râioasa verde) - 8 specii.
Specii de amfibieni de interes comunitar care necesită planuri de management:
Rana ridibunda (broasca mare verde de lac), Rana temporaria (Broasca roşie de munte) - 2
specii
Specii de amfibieni de interes naŃional care necesita o protecŃie strictă:
Triturus alpestris alpestris (tritonul de munte), Salamandra salamandra (salamandra),
Bufo bufo (broasca râioasă brună), Rana lessonae (broasca verde de baltă), Rana
temporaria (Broasca roşie de munte) - 5 specii.
Reptile pentru care se desemnează arii de protecŃie speciale:
E mys orbicularis (broasca Ńestoasă de apă) - 1 specie.
Reptile de interes comunitar cu protecŃie strictă:
E mys orbicularis (broasca Ńestoasă de apă), Lacerta agilis (şopârla cenuşie), Lacerta
viridis (guşter), Podarcis muratis (şopârla de zid), Coronella austriaca (şarpele de alun),
Natrix tessellata (şarpele de apă) -6 specii.
Reptile de interes naŃional care necesită o protecŃie strictă:
Lacerta praticola (şopârla de luncă), Vipera berus( vipera comună).- 2 specii.
Peşti pentru care se desemnează arii speciale de protecŃie:
Aspius aspius (avat), Barbus meridionalis (moioagă), Gobio uranoscopus (petroc),
Cobitis taenia (zvârluga), Misgurnis fossilis (Ńipar), Cottus gobio (zglăvoc) -6 specii.
Peşti de interes comunitar care necesită planuri de management:
Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus (mreana), Barbus meridionalis (moioaga)
- 3 specii.
Nevertebrate pentru care se desemnează arii speciale de protecŃie:
Carabus variolosus, Cerambyx cerdo (croitor), Lucanus cervus (rădaşca), Rosalia
57
Raport
alpina (croitorul alpin), Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone, Euphydryas aurinia,

Lycaena dispar, Lepidea morsei, Maculina teleius, Isophya stysi, Pholidoptera transsylvanica
- 12 specii.
Nevertebrate de interes comunitar care necesită o protecŃie strictă:
Carabus variolosus, Cerambyx cerdo (croitor), Lucanus cervus (rădaşca), Rosalia
alpina (croitorul alpin), Apatura metis, Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone,
Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Lepidea morsei, Maculina teleius, Isophya stysi,
Pholidoptera transsylvanica, Saga pedo, Maculina arion, Proserpinus proserpina, Zerynthia
polyxena - 17 specii.
Nevertebrate de interes naŃional care necesită o protecŃie strictă:
Apatura metis, Maculinea alcon - 2 specii.
Nevertebrate de interes comunitar care necesită planuri de management:
Helix pomatia (melcul de livadă) -1 specie.
JudeŃul Buzău are în patrimoniu său natural peste 100 de specii de păsări sălbatice de
importanŃă comunitară şi naŃională.
Specii de faună ocrotite pe raza judeŃului Buzău pe baza Hotărârii Consiliului
JudeŃean nr. 13 din 1995:
Specii de animale:
Râsul ( Lynx lynx) - Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta, Pădurea HarŃagu;
Barza albă (ciconia ciconia) - Zona de câmpie;
Egreta mare ( Egreta alba) .- Balta Amara;
Egreta mică ( Egreta garzetta) - Balta Amara;
Scorpionul (Euscorpius carpatichus)- Platoul Meledic;
Cocoşul de munte (Tetrao urogallus)- Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta, Pădurea
HarŃagu;
Termite (Reticulitermes) - Dealul cu lilieci, Platoul Meledic;
Cerbul lopătar (Dama dama) – Lopătari – Bisoca;
Ciocănitoarea verde (Picus viridis) - Culoarul Sibiciu – Lopătari;
Capra neagră ( Rupicapra rupicapra carpathica) - Culmile Siriului, Mălâia.
Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităŃi economice pe teritoriul judeŃului
generează presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi
a ecosistemelor, distrugerea spaŃiului natural, utilizarea neraŃională a solului,
supraconcentrarea activităŃilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc.
58
Raport
Principalii factori antropici:

desecarea luncilor şi a mlaştinilor;
construirea de obiective urbane şi industriale în zone eu o mare valoare ecologică;
crearea lacurilor de acumulare;
creşterea poluării apelor şi a solurilor prin neizolarea deşeurilor industriale;
defrişări necontrolate;
neutilizarea fertilizatorilor naturali;
utilizarea neraŃională a pesticidelor;
recoltări/capturări excesive de specii pentru valorificare economică fără posibilitatea
acestora de a se regenera importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază
ştiinŃifică;
utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele,
linii de cale ferată, poduri, reŃeIe de transport a energiei electrice, conducte pentru
transportul produselor petroliere, etc;
înfiinŃarea de plantaŃii cu specii alohtone (salcâm, arŃar Ńărănesc, care modifică
ecosistemele şi aduc prejudicii biodiversităŃii) sau plantaŃiile cu răşinoase în locuri
neadecvate;
turismul haotic;
practicarea de sporturi în afara spaŃiilor amenajate.
Zone pentru turism şi recreere
1. Ariile protejate de interes judeŃean (Pădurea Crâng, Spătaru, Frasinu) pot fi
amenajate ca spaŃii de recreere respectând cerinŃele de mediu pentru ocrotirea
habitatelor şi speciilor protejate şi obŃinerea unui aviz al Academiei Romane;
2. ExistenŃa unei bogate avifaune în zona lacurilor din câmpia buzoiană, poate
duce la dezvoltarea turismului avifaunistic şi a pescuitului sportiv (Luciu,
Mihăileşti, Balta Albă, Amaru, Costeiu);
3. În masivul ÎvăneŃu şi pe raza comunei Chilii există obiective turistice demne de
luat în seamă: Lacul Mociaru, schiturile rupestre de la Aluniş, Sfixul de la
Breazau, Focul viu de la Terca, etc;
Deosebit de interesantă este şi zona Bisoca – Găvanu – Martinu - Huduboaia;
Trebuie descurajat turismul în zonele de risc atât pentru turişti cât şi pentru ecosisteme
şi menŃionăm Platoul Meledic unde există deja tendinŃe de dezvoltare a turismului.
59
Raport
Precizări în legătură cu refacerea terenurilor degradate;

desecarea bălŃilor şi redarea agriculturii contravine principiilor biodiversităŃii;
împădurirea grohotişurilor este o acŃiune care a adus deservicii mari biodiversităŃii
judeŃului şi nu este o măsură pe care să o continuăm (ex. pinul negru pe crestele
istriŃei);
atenŃie la ordinul privind introducerea speciilor alohtone pe teritoriu româniei;
perdelele de protecŃie din zona de câmpie a judeŃului este o necesitate pentru evitarea
deşertificării dar acestea nu trebuie să conŃină specii alohtone;
ApariŃia culturilor pentru biocombustibili ar putea aduce venituri substanŃiale
comunităŃilor locale, dar. se merită analizate de către specialişti consecinŃele ulterioare.
Peste 10 000 de ha de terenuri sărăturate (Valea CălmăŃuiului, Balta Albă) trec sub
protecŃie la siturile de importanŃă comunitară, iar restul suprafeŃelor (având în vedere că
îmbunătăŃirea cu fosfogips este costisitoare) pot căpăta şi alte destinaŃii agricole, în afara
culturilor de cereale.
Având în vedere suprafeŃele însemnate protejate, faptul ca ele ocupă cca 30% din
comuna Luciu de exemplu, trebuie să se aibe în vedere realizarea unor proiecte cu finanŃare
europeană care să reducă pierderile suferite de comunităŃile locale prin restricŃiile impuse în
utilizarea terenurilor.
Alte precizări:
Reducerea cantităŃii de masă lemnoasă, extrasă la nivelul judeŃului Buzău, se poate
face prin certificarea pădurilor de calitate şi creşterea veniturilor obŃinute la exploatarea
acestora.
Resursele energetice ale judeŃului se pot îmbogăŃi prin centrale eoliene amplasate în
zone permise şi prin hidromicrocentrale care nu afectează râurile din ariile protejate.
60
Raport
6 Obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel naŃional,
comunitar sau internaŃional, care sunt relevante pentru Planul de
Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Societatea funcŃionează într-o natură amenajată şi cultivată. Planeta „PĂMÂNT” este
supusă permanent acŃiunilor naturale şi acŃiunilor creative ale oamenilor care tind spre mai
bine, spre confort. Se ştie că nu se poate clădi o societate sănătoasă pe o natură bolnavă.
Includerea naturii în calculul economic este o adevărată revoluŃie care îl împinge pe om spre
noi concepte, măsuri şi instrumente cu care să analizeze fenomenele. Natura, ecologia,
mediul conduc gândirea spre o globalitate, examinarea efectelor invizibile şi a consecinŃelor
pe termen lung.
Procese ca poluarea, eroziunea terenurilor, defrişările neraŃionale, extinderea
aşezărilor, exterminarea sau punerea în pericol de dispariŃie a unor specii de plante şi
animale, sunt primejdii pentru existenŃa umană. Apa, aerul, solul nu sunt infinite şi nu se pot
modifica dincolo de anumite limite care le-ar periclita caracteristicile esenŃiale necesare vieŃii.
Poluarea mediului este poate cea mai importantă problemă social-economică
contemporană, care a luat proporŃii îngrijorătoare în Ńările puternic industrializate.
Manieră degajată în care au fost tratate implicatiile majore ale ecologiei face ca „nota de
plată” să fie mult prea încărcată. Cheltuielile pentru eliminarea perturbaŃiilor mediului
ambiant, apărute de multe ori cu întârziere, sunt cu mult superioare sumelor ce ar fi trebuit
avansate pentru prevenirea degradării suportului vieŃii.
Cum există “un singur Pământ” poluarea mediului, neŃinând seama de graniŃele fizice
ale statelor, eradicarea şi păstrarea echilibrului ecologic intră în responsabilitatea şi obligaŃia
morală a tuturor guvernelor şi a opiniei publice, urmărindu-se riguros acest flagel, poluarea
mediului, prin măsuri care să-l prevină sau să-l diminueze. LegislaŃia actuală de mediu din
Ńara noastră se axează pe aceste probleme aliniindu-se la legislaŃia ComunităŃii Europene.
Datorită evoluŃiei societăŃii umane (evoluŃie ştiinŃifică şi tehnică) s-a ajuns la un conflict
deschis între om şi natură. Din lipsa unor cunoştinŃe adecvate, din unele interese, din goana
după mai mult, s-a ajuns la slăbirea capacităŃii sistemelor naturale ale Terrei, la epuizarea
resurselor naturale, etc. Omul s-a cantonat într-un mediu artificial, îmbietor, care în realitate
este o “seră” insolita într-un cadru natural din ce în ce mai agresiv.
Industria, transporturile de toate tipurile, comercializarea produselor petroliere,
activităŃile şi traiul în aglomeraŃiile urbane sunt puternice surse potenŃiale şi actuale de
61
Raport
poluare atunci când încadrarea lor în circuitul ecologic general nu este bine adaptată.
Orizontul tangenŃelor poluării activităŃilor umane, industriale, etc. este foarte extins,
pornind de la probleme de poluare a locului de muncă şi până la consecinŃele ecologice ce
interesează globul terestru în întregime. Poluarea este şi va rămâne o problemă care trebuie
să constituie o preocupare permanentă nu numai a oamenilor de ştiinŃă, ci şi a autorităŃilor
locale, guvernamentale şi chiar a organizaŃiilor internaŃionale.
Putem spune că nu există activitate care să nu genereze poluare prin deşeuri (toxice
sau obişnuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplăcute.
Nişa umană ca sursă de poluare produce efecte în continua creştere datorită:
• diversificării deşeurilor pe care le produce;
• creşterii cantitative pe cap de locuitor a deşeurilor;
• aglomerării nişelor individuale în oraşe, metropole, unde procesele naturale de
autopurificare sunt limitate.
Pericolul prezentat de poluare cere reglementări care se fac încet şi cu timiditate din
teama de a nu stingheri economia. De aceea a fost necesară adoptarea unei legislaŃii prin
care să se stabilească riscurile ce apar pentru mediul ambiant, legislatie armonizată cu
legislaŃia europeană. FuncŃionarea obiectivelor industriale presupune poluarea mediului
intrucât oricâte măsuri tehnice şi organizatorice s-ar lua este aproape imposibil să nu existe
situaŃii potenŃial generatoare de poluare a componentelor mediului în totalitate sau
preferenŃial. De asemenea situaŃia de sistare a oricărei activităŃi trebuie foarte bine
organizată, în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare la un moment dat, întrucât în această
situaŃie pot apărea fenomene de poluare.
Se remarcă creşterea ponderii combustibililor lichizi atât pentru consumul casnic cât şi
pentru transportul rutier şi alte tipuri de transport. Pericolul prezentat de poluarea produsă de
motoarele cu ardere interna cere reglementări care se fac încet şi cu timiditate din teama de
a nu stingheri economia. De aceea a fost necesară adoptarea unei legislaŃii prin care să se
stabilească riscurile ce apar pentru mediul ambiant.
Raportul de mediu a fost întocmit Ńinând cont de legislaŃia în vigoare şi de legătura
acesteia cu legislaŃiile: sanitară, construcŃii, amenajarea teritoriului şi urbanistică, cultelor şi
patrimoniu, stabilindu-se condiŃii pentru fiecare domeniu în parte.
62
Raport
6.1 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecŃie a mediului

Obiectivele de protecŃie a mediului relevante prevăzute în PATJ Buzău sunt:
• inventarierea şi prezentarea zonelor de risc natural;
• stabilirea zonelor în care se poate construi şi tipul construcŃiilor;
• modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;
• inventarierea zonelor protejate şi asigurarea protecŃiei acestora;
• organizarea şi constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare şi eliminare a
deşeurilor municipale;
• stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calităŃii acesteia şi realizarea unui
sistem centralizat de alimentare cu apă;
• sistematizarea, organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaŃie;
• creşterea calităŃii vieŃii cu precădere în domeniile locuirii şi a serviciilor;
• evidenŃierea fondului construit valoros şi a posibilitatilor de valorificare a acestuia în
folosul localităŃii;
• realizarea unor investiŃii de utilitate publică;
• asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor şi a acŃiunilor de dezvoltare.
Pentru noul plan de amenajare, obiectivele generale ce se desprind din viziunea
propusă sunt:
• încurajarea unei dezvoltări economico-sociale viitoare a judeŃului pe baza unei
distribuŃii spaŃiale echilibrate şi a unei ocupări judicioase a terenurilor de către
activităŃile economice astfel încât să se realizeze o creştere semnificativă a nivelului
de trai a populaŃiei;
• promovarea servituŃii faŃă de mediul natural şi construit prin conservarea şi refacerea
durabilă a acestuia, întrebuinŃarea mai adecvată a resurselor locale, reducerea
consumurilor de materii prime şi de energie prin utilizarea resurselor regeneabile şi a
reciclării.
Obiectivele generale de amenajare a teritoriului judeŃean sunt determinate şi vor fi puse
în practică în raport cu structura specifică a teritoriului judeŃean.
Structura teritoriului reprezintă dispunerea spaŃială generală a elementelor cadrului fizic,
natural şi construit (dezvoltare), în raport cu un sistem spaŃial de referinŃă, care poate fi
considerat la nivelele succesive de mărime şi complexitate (local, zonal, regional, etc).
63
Raport
Identificarea elementelor structurii teritoriului judeŃului Buzău s-a făcut prin diagnosticul
domeniilor Ńintă ale PATJ când s-a stabilit tipul, mărimea, poziŃia şi relaŃiile acestora faŃă de
celelalte elemente ale mediului fizic.
Structura teritorială a judeŃului Buzău cuprinde următoarele categorii de elemente
spaŃiale:
• zonele caracteristice din teritoriului administrativ cu folosinŃe complexe - 3 zone
caracteristice (nord, sud şi centru), 7- 8 zone funcŃional-spaŃiale determinate de
concentrările umane şi de activităŃi;
• zonele naturale, slab populate, cuprinzând rezervaŃii naturale;
• reŃeaua de localităŃi a judeŃului, deservită de reŃelele aferente de infrastructuri;
• sistemul de valori alocat elementelor de mediu natural şi construit.
Această structurare, în conformitate cu elementele generale ale spaŃiului, are ca scop
determinarea componentelor teritoriale, diagnoza şi prognozarea funcŃionării viitoare a
acestora, în vederea enunŃării unor politici de amenajare corespunzătoare. EficienŃa aplicării
politicilor de amenajare este în relaŃie directă cu adaptarea acestora la caracteristicile şi
necesităŃile comunităŃilor fiecărei zone în parte.
Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului judeŃean stabilite în cadrul planului
sunt:
O1 – ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit,

determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri
naturale şi antropice);
O2 – Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în teritoriul

judeŃean a serviciilor şi locurilor de muncă;
O3 – Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în concordanŃă cu

necesităŃile comunităŃilor locale şi cu cerinŃele de protecŃie şi conservare a mediului;
O4 – O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei judeŃene,

ce asigură utilizarea superioară a resurselor şi protecŃia mediului natural;
O5 – Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă în

contextul naŃional şi internaŃional.
64
Raport
Tabel - Obiective, direcŃii şi măsuri

Obiective DirecŃii Măsuri
M.1.1.1 - ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în judeŃul Buzău, prin acŃiuni de:
• modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii economici
care au emisii de noxe atmosferice;
• reducerea emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a
traficului rutier;
M.1.1.2 – ÎmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane în
judeŃul Buzău, prin acŃiuni de:
• crearea, extinerea şi reabilitarea reŃelelor de canalizare şi amenajarea sau
modernizarea de staŃii de epurare
• retehnologizări la staŃiile de epurare ale agenŃilor economici.
• eliminarea posibilităŃilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a
reziduurilor lichide, de orice natură;
• gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare
O1–ProtecŃia şi valorificarea
a apelor subterane –ape uzate provenite din activitate- şi managementul
durabilă a elementelor mediului
ecologic pentru folosirea ingrăşămintelor naturale şi sintetice, pentru o mai
natural şi construit, determinarea,
buna calitate a apelor subterane;
atenuarea sau anihilarea D1.1-ProtecŃia şi conservarea zonelor M 1.1.3 - Reabilitarea solului degradat de către activităŃile antropice.
efectelor fenomenelor distructive naturale în sensul menŃinerii
(riscuri naturale şi antropice) • instruirea personalului societăŃilor de comercializare şi a utilizatorilor despre
biodiversităŃii şi valorificării durabile a reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate,
resurselor naturale efectele asupra mediului şi sănătatea populaŃiei ale utilizării neecologice a
îngrăşămintelor şi produselor de uz fitosanitar;
• dezvoltarea sistemului de monitorizare a calităŃii solului
• extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităŃilor;
• dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinŃelor
actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;
• închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente neconforme,
atât din mediul urban cât şi din cel rural şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor
ocupate de acestea;
• extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării
deşeurilor municipale)
M 1.1.4 - Asigurarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin:
• identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim
65
Raport

special de protecŃie;
• menŃinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor
şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;
• asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor
patrimoniului natural;
• constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de arii naturale protejate.
M 1.2.1 - ProtecŃia şi valorificarea patrimoniului construit din localităŃile cu zone
istorice şi ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de
reglementări specifice în documentaŃiile PUG.
M 1.2.2 – ProtecŃia cu prioritate a monumentelor de valoare excepŃională cuprinse
în lista anexă a Legii 5 -2000 şi în lista MCC-2004, precum şi propuneri pentru
desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu
valoare de patrimoniu.
M 1.2.3 - Cercetarea zonelor şi construcŃiilor valoroase din cadrul fondului
construit al localităŃilor în vederea determinării unor noi obiective în listele de
patrimoniu de interes local.
M 1.2.4 - Realizarea de proiecte şi planuri urbanistice zonale sau de detaliu pentru
ansambluri şi obiective cu valoare de patrimoniu din Lista MCC 2002 în vederea
valorificării şi conservării acestora.
M 1.2.5 - Expertizarea unor categorii de obiective din patrimoniul construit, în
comun, de către mai multe unităŃi administrative.
M 1.2.6 - IntervenŃia prin proiecte de renovare, conservare şi restructurare
D1.2 - ProtecŃia, conservarea şi
funcŃională, simultan în localităŃi diferite – conservarea / valorificarea patrimoniului
valorificarea optimă a fondului construit construit în raport cu potenŃialul socio-economic al zonelor de concentrare: 80%
din ansamblurile de arhitectură şi zonele valoroase se află în mediul urban.
existent prin studierea, evaluarea,
M 1.2.7 - Renovarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit (din
reabilitarea şi reconversia funcŃională a mediul urban şi rural (Berca, Merei) în funcŃie de distribuŃia teritorială, dinamica
economică a zonelor şi de mărimea concentrărilor de populaŃie.
acestuia
M 1.2.8 - Dezvoltarea unei reŃele de obiective culturale, conŃinând monumente şi
ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora
în corelarea cu itinerariile turistice.
M 1.2.9 - Formarea cadrului organizatoric şi a personalului de administrare a
reŃelelor culturale din judeŃ
M 1.2.10 -Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acŃiuni de refacere,
modernizare, reparaŃii, în raport cu morfologia peisajelor locale.
M 1.2.11 - Restaurarea, reabilitarea şi conservarea a monumentelor cu deficienŃe
66
Raport

majore sau într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcŃională a unor
monumente în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic
M 1.2.12 - Exercitarea dreptului de preemŃiune al Statului Român în vederea
restaurării, reabilitării şi conservării unor monumentelor cu deficienŃe sau în stare
de degradare.
M 1.2.13 - Reabilitarea, conservarea şi valorificarea monumentelor istorice, în
conformitate cu studii de specialitate.
M 1.3.1 – Prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor se realiza prin:
• realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaŃiilor, şi
atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri);
• întreŃinerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundaŃiilor;
• identificarea în detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc la inundaŃii în
teritoriul judeŃean, înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului şi a
celor de urbanism;
• realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă
din judeŃ,
• evitarea construcŃiilor (de toate tipurile) în zonele potenŃial inundabile,
D1.3 - Prevenirea şi protecŃia faŃă de adaptarea dezvoltării judeŃului la condiŃiile de risc la inundaŃii;
riscurile naturale în scopul gestionării • retehnologizarea, extinderea staŃiilor de epurarea;
• realizarea, extinderea şi modernizarea reŃelelor de canalizare a apelor uzate în
eficiente a resurselor materiale şi
localităŃile judeŃului, urbane şi rurale;
prevenirii dezastrelor M 1.3.2 – ÎmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de suprafaŃă pe versanŃi
prin lucrări de colectare şi evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.
M 1.3.3 – Stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi
însămânŃare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură
protecŃia antierozională şi stabilizarea versanŃilor
M 1.3.4 – Lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri,
modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului
drumurilor afectate, direcŃionarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole.
M 1.3.5 – Întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor in unităŃile
administrativ teritoriale urbane din judeŃul Buzău amplasate în zone pentru care
intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll.
67
Raport

M 2.1.1 - Modernizarea dotării pentru funcŃiile centrale, în special administrative şi
legate de exploatarea infrastructurilor.
D 2.1 – Accentuarea centralităŃii
M 2.1.2 - Amplificarea cooperării funcŃiilor productive din centrele cu rol teritorial -
localităŃilor cu rol de polarizare,
O 2-Dezvoltarea localităŃilor într-o în special intercomunal şi comunal - cu cele din localităŃile aflate în zonele lor de
organizarea reŃelei de centre într-o
reŃea funcŃională prin dispunerea influenŃă.
ierarhie coerentă, atenuarea
echilibrată în teritoriul judeŃean a M 2.1.3 - DistribuŃia echilibrată a activităŃilor productive legate de tradiŃia localităŃii,
discrepanŃei dintre nivelul de
serviciilor şi locurilor de muncă resursele de materii prime locale şi repartiŃia activităŃilor economice în plan
dezvoltare al reşedinŃei de judeŃ şi cel
regional zonal, intercomunal în toate localităŃile.
al celorlalte oraşe.
M 2.1.4 - Promovarea specializării şi diversificării funcŃiilor cu dinamică
economică, în scopul distribuŃiei mai eficiente a resurselor şi informaŃiilor.
M 2.2.1 - Creşterea gradului de confort al localităŃilor prin crearea unui fond locativ
modern, echipat la standarde europene.
• modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi urbane, realizate după
1960,în care numeroase locuinŃe necesită îmbunătăŃirea confortului.
D 2.2 – Modernizarea mărirea şi • creşterea siguranŃei structurale şi a fiabilităŃii, numeroase locuinŃe fiind
acccentuarea diversităŃii fondului construite din materiale perisabile care nu oferă durabilitatea construcŃiilor şi
locativ în raport cu nevoile confortul locuirii.
gospodăriilor şi rolului teritorial al • renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localităŃilor sau integrarea
localităŃilor. acestora în noile acŃiuni de reconstrucŃie.
• asigurarea terenurilor de construcŃie în localităŃile cu potenŃial în scopul
stimulării construcŃiei de locuinŃe pe scară mare.
M 2.2.2 - Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuinŃe,
modernizării şi creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieŃei.
M 2.3.1 - Amplasarea echilibrată pe ansamblul reŃelei de localităŃi a activităŃilor de
servire în scopul eficientizării distribuŃiei.
D 2.3 – Mărirea gradului de dotare M 2.3.2 – Amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învăŃământ în scopul accesului
/echipare al localităŃilor, în vederea populaŃiei şcolare la forme de instruire profesională.
îmbunătăŃirii condiŃiilor de viaŃă în M 2.3.3 – Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului
mediul rural. populaŃiei la servicii medicale.
M 2.3.4 – Amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale şi de prestări servicii
pentru amplificarea dinamicii acestor funcŃii şi facilitarea accesului.
68
Raport

M 2.4.1 - Determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilităŃii spre centrele
intercomunale (măsurarea şi prognozarea traficului) în vederea modernizării
D 2.4 – Mărirea mobilităŃii pe căile de acestor trasee.
comunicaŃii şi transport în vederea M 2.4.2 - Modernizarea tronsoanelor de căi de comunicaŃii între localităŃile de
dezvoltării şi diversificării relaŃiilor acelaşi rang cu relaŃii de complementaritate.
dintre localităŃi. M 2.4.3 - Implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic
intens şi pentru adaptarea mobilităŃii la solicitările din localităŃile polarizate.
M 3.1.1 - Ameliorarea accesibilităŃii tuturor localităŃilor din judeŃ pe reŃeaua de căi

rutiere
lucrări de îmbunătăŃire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea
O3–Dezvoltarea şi modernizarea
tuturor traseelor de drumuri judeŃene şi comunale, prioritate acordându-se
reŃelelor de infrastructuri tehnice,
D 3.1. – Ameliorarea accesibilităŃii tronsoanelor necorespunzătoare, cât şi celor cu racord la drumurile naŃionale,
în concordanŃă cu necesităŃile
tuturor zonelor judeŃului prin îmbunătăŃirea calităŃii drumurilor locale pentru creşterea siguranŃei traficului,
comunităŃilor locale şi cu cerinŃele
dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor fluidizării acestuia, şi eliminarea actualelor neajunsuri de transport,
de protecŃie şi conservare a
de căi de comunicaŃii locale; reabilitarea şi extinderea reŃelelor de drumuri din mediul rural în vederea
mediului
dezvoltării infrastructurii rutiere, mai ales cele care fac legătura cu obiectivele
turistice.
M 3.1.2 - Ameliorarea accesibilităŃii pe căile ferate a principalelor localităŃi din
judeŃ.
M 3.2.1- ÎmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane din judeŃ prin:
• retehnologizarea, extinderea staŃiilor de epurarea în municipii, oraşe, comune;
• realizarea, extinderea şi modernizarea reŃelelor de canalizare a apelor uzate în
localităŃile judeŃului, urbane şi rurale;
• identificarea potenŃialilor poluatori ai apelor din judeŃ;
• urmărirea modului de conformare la reglementările legate de protecŃia mediului
acvatic, prevăzute în normativele în vigoare, a agenŃilor economici, care prin
natura activităŃilor, a capacităŃilor şi a compoziŃiei apelor uzate rezultate pot
D 3.2. – Amenajarea bazinelor afecta resursele de apă;
hidrografice, îmbunătăŃirea alimentării • identificarea arealelor cu ape subterane freatice poluate sau susceptibile la
cu apă şi evacuării apelor uzate şi poluarea cu nitraŃii utilizaŃi în activităŃile agricole;
deşeurilor solide; • gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor se poluare a
apelor subterane cu ape uzate provenite din activitate, precum şi utilizarea
îngrăşămintelor naturale şi chimice printr-un management ecologic;
• aplicarea măsurilor specifice pentru eliminarea posibilităŃilor de scurgere pe sol
69
Raport

sau în cursurile de apă a ŃiŃeiului din zonele: Berca, Bărbuceşti, Izvor,
Grădiştea.
M 3.2.2 - Măsuri de asigurare a resurselor de apă pentru consum.
• asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare cu apă prin acumulări,
aducŃiuni şi derivaŃii.
• suplimentarea debitelor necesare pentru consum
M 3.2.3 - ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii hidroedilitare pe baza
prevederilor legale:
• reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în localităŃile urbane şi rurale
în vederea respectării normelor cantitative de gestiune a apei;
• reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în prezent în toate staŃiile
existente;
• reducerea consumului de apă potabilă prin contorizarea acestuia la toŃi
utilizatorii din judeŃ;
• aplicarea măsurilor financiare stimulative prin introducerea unor tarife
diferenŃiate în funcŃie de nivelul consumului de apă;
• realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30 de comune care nu
beneficiază de acest sistem;
• realizarea sistemului de canalizare şi epurare al apelor uzate în comunele care
au alimentare cu apă în sistem centralizat, la nivelul judeŃului sunt 46 de astfel
de comune.
• asigurarea, pe termen mediu, a sistemului de canalizare şi epurare a apelor
uzate orăşeneşti pentru aglomerările cu peste 2.000 de locuitori echivalenŃi;
• extinderea şi reabilitarea reŃelelor de canalizare în oraşele şi comunele în care
acestea există;
• modernizarea şi completarea procesului de epurare al apelor uzate în staŃiile
de epurare existente;
M 3.2.4 - Închiderea depozitelor urbane pentru deşeuri menajere şi de deşeuri
industriale.
M 3.2.5 - Amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deşeurilor
colectate selectiv provenite de la populaŃie şi agenŃi economici:
M 3.2.6 - ÎnfiinŃarea de staŃii de transfer care deservesc depozitele ecologice
zonale
M 3.2.7 - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor provenite de
70
Raport

la populaŃie şi agenŃi economici atât în mediul urban cât şi rural;
M 3.3.1 – Asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din

judeŃ printr-o reŃea de distribuŃie modernă şi fiabilă.
D 3.3. – Crearea unor reŃele de In judeŃul Buzău sunt 9 localităŃi total neelectrificate
transport şi distribuŃie a energiei
electrice şi de telecomunicaŃii care să în judeŃ sunt 84 unităŃi administrative rurale şi 6 urbane parŃial electrificate
satisfacă cerinŃele actuale şi de viitor; M 3.3.2 - Crearea unei reŃele de telecomunicaŃii moderne, care să satisfacă
necesităŃile de perspectivă ale schimbului de informaŃii.
M 3.4.1 - ÎmbunătăŃirea alimentării localităŃilor cu gaze naturale; racordarea unui
D 3.4. – ÎmbunătăŃirea alimentării cu număr cât mai mare de consumatori la reŃelele de distribuŃie existente.
gaze naturale şi energie termică a
tuturor utilizatorilor din judeŃ;
M 4.1.1 – Restructurarea diviziunii teritoriale (structura de proprietate) a suprafeŃei
agricole în raport cu limitele minime de suprafaŃă impuse de politica PAC pentru
fiecare tip de cultură agricolă.
M 4.1.2 – ExecuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea potenŃialului
natural al solurilor în raport cu zonarea potenŃialului agricol.
Lucrările ameliorative se vor orienta după zonarea potenŃialului agricol cu
bonitare, care în profil judeŃean este următorul:
O4–O structură de utilizare a M 4.1.3 – Încurajarea activităŃilor zootehnice în localităŃile care deŃin importante
solului eficientă şi adaptată suprafeŃe de păşuni şi fâneŃe.
necesităŃilor economiei judeŃene, M 4.1.4 – Organizarea unor exploataŃii piscicole în lacurile cu condiŃii pentru
ce asigură utilizarea superioară a D 4.1 - Consolidarea structurilor de exploatarea piscicolă. Adaptarea exploataŃiilor piscicole la normele impuse de
resurselor şi protecŃia mediului activităŃi din sectorul primar – politica agricolă comunitară.
natural agricultură, piscicultură, silvicultură, M 4.1.5 – Reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice.
industrie extractivă – utilizarea şi • regenerarea şi întreŃinerea suprafeŃelor silvice în zona de munte unde pădurile
amenajarea terenurilor adecvate vor fi conformate pentru funcŃiile de producŃie, protecŃie şi turism.
acestor folosinŃe • În zona de deal, terenurile aflate în domeniul agricol cu eroziune şi alunecări de
teren, pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenŃii costisitoare, vor fi
cedate domeniului silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează
terenul;
Terenurile din zona de câmpie cu sărăturare mare vor fi transformate în teren
71
Raport

silvic şi împădurite, astfel creându-se premisele unor noi activităŃi economice.
M 4.1.6 – Dezvoltarea accesibilităŃii fondului forestier.
Construirea de drumuri forestiere noi până la o densitate de peste 10m/ha;
Executarea de căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje şi
mecanisme uşoare care să nu aducă prejudicii ecosistemului forestier. Realizarea
de lucrări de întreŃinere şi modernizare a drumurilor forestiere existente;
D 4.2 - Asigurarea suprafeŃelor

M 4.2.1 – Crearea şi restructurarea zonelor destinate activităŃilor industriale şi de
necesare zonelor destinate funcŃiilor
construcŃii existente în mediul urban.
secundare prin extinderea
M 4.2.2 – Utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale
intravilanelor şi/sau reconversia
satelor.
activităŃilor neperformante care ocupă
importante resurse funciare.
D 4.3 - Dezvoltarea structurilor de M 4.3.1 – Amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie de specificul
activităŃi ale sectorului terŃiar – turism cadrului geografic şi social.
şi dotări publice – prin organizarea M 4.3.2 – Crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul
optimă a zonelor destinate acestor viitoarei autostrăzi, care va străbate teritoriul jud. Buzău, care să atenŃioneze
funcŃiuni pentru a creşte importanŃa asupra principalelor atracŃii şi disponibilităŃi turistice din judeŃ.
turismului în economia judeŃeană.
M 5.1.1 – Promovarea proiectelor de colaborare interjudeŃeană, prin funcŃiile
centrelor cu rol regional (municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat), în zone de interes
O5– Cooperarea avantajoasă a comun ca fondul agricol, silvic, arii naturale, IMM, zone turistice.
D 5.1 - Amplificarea funcŃiilor centrelor
judeŃului în spaŃiul regional, M 5.1.2 - Dezvoltarea relaŃiilor celor două municipii cu oraşele din spaŃiul regional,
cu rol suprateritorial, municipiile Buzău
integrarea armonioasă în în scopul creării unor sisteme urbane policentrice.
şi Râmnicu Sărat.
contextul naŃional şi internaŃional M 5.1.3 - AcŃiuni urbanistice menite să îmbunătăŃească caracterul şi eficienŃa
funcŃiilor celor două municipii în vederea întăririi rolului regional al acestora.
M 5.2.1 - Realizarea relaŃiilor între centre pe infrastructurile majore de căi de
D 5.2 - Realizarea infrastructurilor transport, de nivel naŃional şi interregional:
majore în concordanŃă cu traseele M 5.2.2 - Crearea şi întreŃinerea infrastructurilor majore în domeniul gospodăririi
coridoarelor de transport: apelor şi protecŃiei împotriva riscurilor naturale.
interregionale şi interjudeŃene; M 5.2.3 - Modernizarea infrastructurilor majore de transport ale energiei electrice
naŃionale şi internaŃionale; şi gazelor naturale, precum şi de telecomunicaŃii.
72
Raport
7 PotenŃialele efecte semnificative asupra mediului
7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Planului de Amenajare
a Teritoriului JudeŃean Buzău

Evaluarea a fost efectuată Ńinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în
anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au
avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată
s-a Ńinut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung) .
Evaluarea contă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv
sau negativ) identificată , utilizând următoarea scară :
+ 2: impact pozitiv semnificativ;
+ 1: impact pozitiv nesemnificativ;
0: nici un impact;
- 1: impact negativ nesemnificativ;
- 2: impact negativ semnificativ;
În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PATJ
propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de
bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire,
reducere sau compensare (prezentate detailat în cap. 9) cât şi pentru impactul prognozat
după implementarea măsurilor propuse prin plan.
Principalele obiective din PATJ Buzău asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu
o analiza detaliată sunt:
ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit,

Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în teritoriul

Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în concordanŃă cu

O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei judeŃene,

73
Raport
Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă în

contextul naŃional şi internaŃional;
7.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de
O1. ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit,

Obiective de mediu Nivel

Factor de mediu Justificarea încadrării
relevante impact
ÎmbunătăŃirea calităŃii Impact pozitiv major datorită:
aerului modernizarea şi adaptarea de
tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii
Aer +2 economici;
Diminuarea emisiilor de
reducerea emisiilor de poluanŃi ca
GES
urmare a traficului rutier;
Impact pozitiv major datorită:
creerii, extinderii şi reabilitării
reŃelelor de canalizare şi amenajarea
sau modernizarea staŃiilor de
epurare;
ÎmbunătăŃirea calităŃii retehnologizări la staŃiile de epurare
Apă apelor de suprafaŃă şi +2 ale agenŃilor economici.
subterane gestionarea ecologică, în cadrul
fermelor zootehnice, a surselor de
impurificare a apelor subterane şi
managementul ecologic pentru
folosirea îngrăşămintelor naturale şi
sintetice;
utilizării corecte a îngrăşămintelor şi
produselor de uz fitosanitar;
dezvoltării sistemului de monitorizare
a calităŃii solului;
ÎmbunătăŃirea calităŃii extinderii serviciilor de salubritate la
Sol +2 nivelul tuturor comunităŃilor;
solului
închiderii etapizate a tuturor
depozitelor de deşeuri existente
neconforme, şi reconstrucŃia
ecologică a terenurilor ocupate de
acestea;
Sănătatea ÎmbunătăŃirea calităŃii Impact pozitiv major datorită:
+2
populaŃiei vieŃii, creşterea confortului
74
Raport

relevante impact
Impact pozitiv major prin:
prevenirea şi diminuarea efectelor
inundaŃiilor;
îmbunătăŃirea regimului de scurgere
a apelor de suprafaŃă pe versanŃi
ProtecŃia populaŃiei prin stabilizarea şi valorificarea terenurilor
alunecate prin împăduriri şi
diminuarea/eliminarea
Riscuri naturale +2 însămânŃare cu amestec de ierburi;
efectelor alunecărilor de lucrări de terasamente, consolidări
teren/inundaŃii. prin ziduri de sprijin, împăduriri,
modificarea geometriei terenului,
nivelare, compactare, modificarea
traseului drumurilor afectate,
direcŃionarea apelor pluviale,
gabioane, drenuri, rigole;
identificării tuturor bunurilor
Protejarea şi patrimoniului natural care necesită un
îmbunătăŃirea condiŃiilor şi regim special de protecŃie;
funcŃiilor ecosistemelor menŃinerii într-o stare de conservare
Biodiversitate, favorabilă a habitatelor şi a speciilor
terestre şi acvatice +2 din flora şi fauna sălbatică;
patrimoniu cultural
împotriva degradării asigurării măsurilor speciale de
antropogene, fragmentării ocrotire şi conservare in situ a
habitatului şi defrişării bunurilor patrimoniului natural;
constituirii, organizării şi extinderii
reŃelei de arii naturale protejate.
Dezvoltarea sistemului de
Efect pozitiv datorat:
Mediul social şi infrastructură rutieră şî
+1 modernizării şi extinderii sistemului
economic utilităŃi de alimentare cu apă şi canalizare;
Conservarea resurselor
TOTAL 13
O2. Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în

teritoriul judeŃean a serviciilor şi locurilor de muncă;

relevante impact
ÎmbunătăŃirea calităŃii Impact pozitiv prin:
aerului Implementarea unor noi tipuri de
Aer +1 transport suburban în zonele cu trafic
intens;
GES
ÎmbunătăŃirea calităŃii
Impact negativ prin:
Apă apelor de suprafaŃă şi -1 amplificarea dinamicii economice;
subterane
ÎmbunătăŃirea calităŃii Impact negativ prin:
Sol -1 amplificarea dinamicii economice;
solului
Sănătatea ÎmbunătăŃirea calităŃii Impact pozitiv prin:
+1 amplasarea echilibrată a dotărilor
75
Raport

relevante impact
sanitare;
ProtecŃia populaŃiei prin
Riscuri naturale 0 Nici un efect
efectelor alunecărilor de
teren/inundaŃii.
Protejarea şi
îmbunătăŃirea condiŃiilor şi
funcŃiilor ecosistemelor
Biodiversitate,
terestre şi acvatice 0 Nici un efect
patrimoniu cultural
împotriva degradării
antropogene, fragmentării
habitatului şi defrişării
Dezvoltarea sistemului de Impact pozitiv major datorită:
infrastructură rutieră şî promovării specializării şi diversificării
funcŃiilor cu dinamică economică, în
utilităŃi scopul distribuŃiei mai eficiente a
resurselor şi informaŃiilor ;
distribuŃiei echilibrate a activităŃilor
Mediul social şi productive legate de tradiŃia
+2 localităŃii, resursele de materii prime
economic locale şi repartiŃia activităŃilor
Conservarea resurselor economice în plan regional zonal,
intercomunal în toate localităŃile
creşterea gradului de confort al
localităŃilor prin crearea unui fond
locativ modern, echipat la standarde
europene
TOTAL 2
O3. Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în

concordanŃă cu necesităŃile comunităŃilor locale şi cu cerinŃele de protecŃie şi
conservare a mediului;

relevante impact
ÎmbunătăŃirea calităŃii Impact pozitiv prin:
aerului crearea unor retele de transport
Aer +1 moderne;
GES
ÎmbunătăŃirea calităŃii retehnologizării şi extinderii
Apă apelor de suprafaŃă şi +2 sistemului de alimentare apă potabilă
subterane a sistemului de canalizare şi
epurarea apelor uzate;
Impact pozitiv prin:
închiderea depozitelor de deşeuri
Sol +1 menajere şi industriale;
solului amenajarea de depozite ecologice
zonale pentru depozitarea deşeurilor;
76
Raport

relevante impact
înfiinŃarea de staŃii de transfer care
deservesc depozitele ecologice
zonale;
extinderea şi modernizarea reŃelelor
de transport rutier, energie electrică,
termică şi telecomunicatii;
închiderea depozitelor de deşeuri
Sănătatea ÎmbunătăŃirea calităŃii
+2 menajere şi industriale;
populaŃiei vieŃii, creşterea confortului amenajarea de depozite ecologice
zonale pentru depozitarea deşeurilor;
înfiinŃarea de staŃii de transfer care
deservesc depozitele ecologice
zonale;
diminuarea/eliminarea Impact pozitiv prin:
Riscuri naturale +1 amenajarea bazinelor hidrografice;
teren/inundaŃii.
Protejarea şi
Biodiversitate,
patrimoniu cultural
Dezvoltarea sistemului de Impact pozitiv major datorită:
infrastructură rutieră şî modernizării reŃelelor de infrastructuri
Mediul social şi tehnice;
utilităŃi +2 asigurare a resurselor de apă pentru
economic
Conservarea resurselor consum prin acumulări, aducŃiuni şi
derivaŃii;
TOTAL 9
O4. O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei

judeŃene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor şi protecŃia mediului natural;
relevante impact
aerului
Aer 0 Nici un efect
GES
ÎmbunătăŃirea calităŃii Impact negativ datorat:
Apă apelor de suprafaŃă şi -1 extinderii sectorului primar agricultură
subterane piscicultură, industriei extractive;
execuŃia de lucrări ameliorative
Sol +2 pentru îmbunătăŃirea potenŃialului
solului natural al solurilor în raport cu
zonarea potenŃialului agricol;
77
Raport

relevante impact
extinderea suprafeŃelor silvice;

0 Nici un efect
în zona de deal, terenurile aflate în
domeniul agricol cu eroziune şi
ProtecŃia populaŃiei prin alunecări de teren, pentru a căror
diminuarea/eliminarea ameliorare sunt necesare intervenŃii
Riscuri naturale +2 costisitoare, vor fi cedate domeniului
teren/inundaŃii. silvic pentru împădurire cu specii de
arbori care fixează terenul
lucrări antierozionale;
Protejarea şi
Biodiversitate,
patrimoniu cultural
Dezvoltarea sistemului de Impact pozitiv major prin:
infrastructură rutieră şî reconversia activităŃilor
neperformante prin înfiinŃarea de
utilităŃi activităŃi secundare capabile să
Mediul social şi creeze noi locuri de muncă;
+2 crearea unei zone de informare/
economic
Conservarea resurselor îndrumare turistică;
amenajarea diferenŃiată a zonelor
turistice în funcŃie de specificul
cadrului geografic şi social;
TOTAL 5
O5. Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă

în contextul naŃional şi internaŃional;
relevante impact
Impact pozitiv datorat:
aerului
Aer +1 modernizării infrastructurilor majore
Diminuarea emisiilor de de transport;
GES
ÎmbunătăŃirea calităŃii Impact pozitiv datorat:
Apă apelor de suprafaŃă şi +1 amenajării bazinelor hidrografice a
subterane râurilor Buzău şi Siret
Sol 0 Nici un efect
solului
0 Nici un efect
78
Raport

relevante impact
Impact pozitiv datorat:
Riscuri naturale +1 amenajării bazinelor hidrografice a
efectelor alunecărilor de râurilor Buzău şi Siret
teren/inundaŃii.
Protejarea şi
funcŃiilor ecosistemelor Impact pozitiv datorat:
Biodiversitate,
terestre şi acvatice +1 promovării proiectelor de colaborare
patrimoniu cultural în zone de arii naturale;
Dezvoltarea sistemului de Impact pozitiv major prin:
infrastructură rutieră şî coordonarea proiectelor de investiŃie
Mediul social şi la nivel judeŃean;
utilităŃi +2 întărirea rolului regional al celor două
economic municii prin acŃiuni urbanistice şi
Conservarea resurselor dezvoltarea infrastructurilor majore;
TOTAL 6
7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului
de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău asupra obiectivelor de mediu
relevante
79
Raport
Evaluarea efectului cumulativ al implementării PATJ Buzău s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare
obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.
Obiectivul stabilite Îmbunătă ProtecŃia Protejarea şi Dezvoltarea

prin PATJ ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃire Ńirea populaŃiei prin îmbunătăŃirea condiŃiilor şi sistemului de
calităŃii aerului a calităŃii ÎmbunătăŃir calităŃii diminuarea/eli funcŃiilor ecosistemelor infrastructură
apelor de ea calităŃii vieŃii, minarea terestre şi acvatice rutieră şi utilităŃi Total
Obiective Diminuarea suprafaŃă şi solului creşterea efectelor împotriva degradării
relevante emisiilor de subterane confortul alunecărilor de antropogene, fragmentării Conservarea
GES ui teren/inundaŃii. habitatului şi defrişării resurselor
O1 2 2 2 2 2 2 1 13
O2 1 -1 -1 1 0 0 2 2
O3 1 2 1 2 1 0 2 9
O4 0 -1 2 0 2 0 2 5
O5 1 1 0 0 1 1 2 6
TOTAL 5 3 4 5 6 3 9
Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PATJ Buzău rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de
mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.
Efectul obiectivelor din Planul de Amenajarea teritoriului JudeŃean Buzău pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea
Ńintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaŃie pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest
plan este prezentată în figura de mai jos.
80
Raport
impact pozitiv impact negativ
7
dezvoltarea infrastructurii
infrastructurii rutiere şi a utilităŃilor
6
protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvatice
5
protecŃia populaŃiei
4
îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortului
îmbunătăŃirea calităŃii solului

solului
3
îmbunătăŃirea calităŃii apelor

apelor de suprafaŃă şi subterane 2
îmbunătăŃirea
îmbunătăŃirea calităŃii aerului 1
-2 0 2 4 6 8 10
Evaluarea globala a impactului generat de implementarea PATJ Buzău
Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenŃă faptul că implementarea planului de

amenajare a teritoriului judeŃean generează un impact preponderent pozitiv. Obiectivele de
mediu relevante care au înregistrat şi impacturi negative au fost: îmbunătăŃirea calităŃii apelor
de suprafaŃă şi subterane şi îmbunătăŃirea calităŃii solului.
Ponderea potentialului impact de mediu generat de implementarea PATJ Buzău
81
Raport
Analiza globala a impactului generat de implementarea PATJ Buzău permite

clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcŃie de punctajul obŃinut. Astfel, se poate
concluziona ca implementarea PATJ va contribui în principal la limitarea poluării apelor de
suprafaŃă şi subterane si la îmbunătăŃirea calităŃii solului. În acelaşi obiectivele relevate de
mediu cu contribuŃiile cele mai reduse la plan sunt: protejarea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor şi
funcŃiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropogene, fragmentării
habitatului şi defrişării şi îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane.
ÎmbunătăŃirea acestei versiuni a PATJ se poate face propunând măsuri suplimentare
pentru compensarea problemelor identificate în plan.
dezvoltarea infrastructurii rutiere şi a utilităŃilor7
protecŃia populaŃiei6
îmbunătăŃirea calităŃii aerul5
calităŃii vieŃii, creşterea confortului4

îmbunătăŃirea calităŃii
uiui3
soluluiui
suprafaŃă şi subterane2
îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă
protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvatice1
0 2 4 6 8 10
Clasificarea contribuŃiei PATJ Buzău la atingerea obiectivelor relevante de mediu
82
Raport
8 Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra
sănătăŃii, în context transfrontiera

Nu este cazul
9 Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de
complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării
Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean Buzău rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească
măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor
pozitive.
Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu aer
ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în judeŃul Buzău, prin modernizarea şi adaptarea unor
tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii economici care au emisii de noxe atmosferice: SC
DUCTIL SA, SC CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA, reducerea
emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier sub
valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante şi a benzinei fără
plumb, reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice, crearea şi restructurarea zonelor
destinate activităŃilor industriale şi de construcŃii existente în mediul urban.
asupra factorului de mediu apă
îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane în judeŃul Buzău, prin
încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate
evacuate de diversele unităŃi socio-economice în emisarii naturali şi/sau în reŃelele de
canalizare a localităŃilor;
completări şi modernizări în scopul obŃinerii unor randamente de funcŃionare
superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv staŃiile de epurare
din localităŃile Monteoru, Păltineni, retehnologizări la staŃiile de epurare ale agenŃilor
economici SC SERVCOM SA Nehoiu, SC ANDARES 2000 SRL (fost CARLIN)
Pãtârlagele, RAM Buzãu, canalul zonei industriale a municipiului Buzãu (canalul
83
Raport
colecteazã apele uzate de la SC DUCTIL S.A. Buzau, SC CORD S.A. Buzau,

S.C.GEROM SA Buzau , SC METAPLAST şi SC ZAHARUL SA Buzãu);
crearea, extinerea şi reabilitarea reŃelelor de canalizare şi amenajarea sau
modernizarea de staŃii de epurare (toate aglomerările cu peste 2000 l.e sa fie echipate
cu staŃii de epurare- Planul Local de AcŃiune pentru Mediu 2005;
eliminarea posibilităŃilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a reziduurilor
lichide, de orice natură, dacă nu au protecŃie impermeabilizată, execuŃia de reŃele de
canalizare, staŃii de epurare în zona rurală, gestionarea ecologică, in cadrul fermelor
zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane ;
prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de
apărare împotriva inundaŃiilor, dar şi a celor cu folosinŃe complexe, care includ şi
atenuarea viiturilor.
întreŃinerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundaŃiilor;
realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundaŃiilor: controlul utilizării
albiilor minore ale cursurilor de apă din judeŃ, elaborarea planului de reducere a
riscului la inundaŃii şi a programelor de măsuri la nivelul bazinelor hidrografice care se
suprapun judeŃului Buzău, respectiv IalomiŃa - Buzău, introducerea sistemelor de
asigurări, etc;
evitarea construcŃiilor (de toate tipurile) în zonele potenŃial inundabile, adaptarea
dezvoltării judeŃului la condiŃiile de risc la inundaŃii;
îmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de suprafaŃă pe versanŃi prin lucrări de
colectare şi evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.

asupra factorului de mediu sol
Reabilitarea solului degradat de către activităŃile antropice. In Planul Local de AcŃiune
pentru Mediu 2005 s-au stabilit direcŃiile de acŃiune, Ńintele şi măsurile preconizate în
scopul reducerii poluării solului datorită utilizării ingrăşămintelor şi pesticidelor în
agricultură şi datorită depozitării deşeurilor.
Dintre acestea se menŃionează următoarele:
• instruirea personalului societăŃilor de comercializare şi a utilizatorilor despre
reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate,
84
Raport
efectele pe mediu şi sănătatea populaŃiei ale utilizării neecologice a

ingrăşămintelor şi produselor de uz fitosanitar;
• dezvoltarea sistemului de monitorizare a calităŃii solului
• extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităŃilor;
• dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinŃelor
actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;
• închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente neconforme, atât
din mediul urban cât şi din cel rural şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor
ocupate de acestea (depozitele municipale de deşeuri Buzau şi Rm. Sarat);
• extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării
deşeurilor municipale).
stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânŃare cu
amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecŃia antierozională şi
stabilizarea versanŃilor;
evitarea executării de căi de comunicaŃii (drumuri, căi ferate) pe versanŃi instabili;

evitarea supraîncărcării versanŃilor cu construcŃii de orice fel;
lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea

geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate,
direcŃionarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;
stoparea defrişărilor şi excavaŃiilor la suprafaŃă care, in contact cu cantităŃi mari de apă

de ploaie, pot cauza alunecări de teren;
închiderea depozitelor urbane pentru deşeuri menajere şi de deşeuri industriale;
amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deşeurilor colectate

selectiv provenite de la populaŃie şi agenŃi economici;
înfiinŃarea de staŃii de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;

execuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea potenŃialului natural al solurilor în
raport cu zonarea potenŃialului agricol.
85
Raport

asupra factorului de mediu patrimoniu
identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de
protecŃie;
menŃinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a
speciilor din flora şi fauna sălbatică;
asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor
constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de arii naturale protejate;
protecŃia şi valorificarea patrimoniului construit din localităŃile cu zone istorice şi
ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări
specifice în documentaŃiile PUG;
protecŃia cu prioritate a monumentelor de valoare excepŃională cuprinse în lista
anexă a Legii 5 -2000 şi în lista MCC-2004, precum şi propuneri pentru desemnarea
de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de
patrimoniu;
cercetarea zonelor şi construcŃiilor valoroase din cadrul fondului construit al
localităŃilor în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de
interes local;
selecŃia şi studierea unor ansambluri şi construcŃii cu valoare ambientală sau
arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecŃie, pentru conservare şi
valorificare în context local;
previzionarea modului de intervenŃie, conservare şi mai ales valorificare a
obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esenŃială a modelării şi dezvoltării
fiecărei localităŃi, având ca centre de interes piese de patrimoniu din listele de
patrimoniu;
renovarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban şi
rural (Berca, Merei) în funcŃie de distribuŃia teritorială, dinamica economică a
zonelor şi de mărimea concentrărilor de populaŃie;
dezvoltarea unei reŃele de obiective culturale, conŃinând monumente şi ansambluri
de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelarea
cu itinerariile turistice;
86
Raport
formarea cadrului organizatoric şi a personalului de administrare a reŃelelor culturale

din judeŃ.
Crearea unui cadru de reglementări şi a personalului pentru managementul reŃelelor
culturale este o activitate care trebuie să însoŃească proiectele de restaurare,
conservare şi valorificare a patrimoniului construit;
Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acŃiuni de refacere,
modernizare, reparaŃii, în raport cu morfologia peisajelor locale;
Promovarea dezvoltării şi protecŃiei peisajelor rurale valoroase, pornind de la
tipologia morfologică, în relaŃie cu protecŃia şi cu valorificarea patrimoniului construit.
Restaurarea, reabilitarea şi conservarea a monumentelor cu deficienŃe majore sau
într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcŃională a unor monumente în
vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic;
IntervenŃiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu
deficienŃe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente acŃiuni în direcŃia de
dezvoltare privitoare la patrimoniul construit. Lucrările necesare reabilitării şi
conservării monumentelor propuse în această categorie vizează în majoritate
refacerea structurii constructive şi protecŃia faŃă de factorii distructivi, naturali şi
antropici.

asupra factorului de mediu antropic
determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilităŃii spre centrele intercomunale

(măsurarea şi prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee;
modernizarea tronsoanelor de căi de comunicaŃii între localităŃile de acelaşi rang cu
relaŃii de complementaritate;
implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens şi pentru
adaptarea mobilităŃii la solicitările din localităŃile polarizate;
ameliorarea accesibilităŃii tuturor localităŃilor din judeŃ pe reŃeaua de căi rutiere;
ameliorarea accesibilităŃii pe căile ferate a principalelor localităŃi din judeŃ;
asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din judeŃ printr-o
reŃea de distribuŃie modernă şi fiabilă;
îmbunătăŃirea alimentării localităŃilor cu gaze naturale; racordarea unui număr cât mai
mare de consumatori la reŃelele de distribuŃie existente;
87
Raport
organizarea unor exploataŃii piscicole în lacurile cu condiŃii pentru exploatarea

piscicolă. Adaptarea exploataŃiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă
comunitară;
crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei
autostrăzi, care va străbate teritoriul judeŃului Buzău, care să atenŃioneze asupra
principalelor atracŃii şi disponibilităŃi turistice din judeŃ;
încurajarea activităŃilor zootehnice în localităŃile care deŃin importante suprafeŃe de
păşuni şi fâneŃe;
utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;
amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie de specificul cadrului geografic şi
social.
10 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor
alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice
dificultăŃi întâmpinate în prelucrarea informaŃiilor cerute

Elaborarea PATJ Buzău a reprezentat un proces de durata, având în vedere
participarea tuturor instituŃiilor implicate. În formularea obiectivelor / direcŃiilor de dezvoltare
şi măsurilor propuse s-a Ńinut cont de:
tendinŃele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;
opŃiunile şi limitările privind potenŃialul de dezvoltare al judeŃului;
decalajul dintre situaŃia existentă la nivelul judeŃului şi cea care se doreşte a fi
implementată;
nevoile şi opŃiunile populaŃiei judeŃului;
CerinŃele planurilor şi programelor judeŃene / regionale / naŃionale.
Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor şi ulterior a
direcŃiilor de dezvoltare şi a masurilor în urma realizării unei analize a punctelor tari şi slabe
la nivelul judeŃului.
PATJ nu poate prezenta alternative zonale, şi nu prezintă alternative privitoare la
măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea masurilor s-a făcut în principal
pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menŃinându-se un nivel
redus de detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a soluŃiilor de
implementare.
88
Raport
Singura alternativă descrisă şi detaliată este alternativa 0 cea descrisă capitolul 3,

respectiv „EvoluŃia factorilor de mediu în situaŃia neimplementării măsurilor din Planul de
Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău”
11 Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementării Planului de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean Buzău
HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o
etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi
luării măsurilor de remediere necesare.
Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită
măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie
astfel stabiliŃi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.
89
Raport
Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării Planului de Amenajare Teritorială a Judetului Buzău
Nr. Obiectivul relevant pentru
Indicator FrecvenŃa Normative aplicabile Responsabilitate
crt. mediu
Ord. 462/1993 pentru aprobarea condiŃiilor
PoluanŃi atmosferici tehnice privind protecŃia atmosferei si Consiliul JudeŃean Buzău
Îmbunatatirea calitatii
1 specifici: pulberi, GES, anual Normelor metodologice privind (pe baza informaŃiilor
aerului
miros. determinarea emisiilor de poluanŃi obŃinute de la APM Buzău)
atmosferici produşi de surse staŃionare
HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată
Parametri de calitate a în receptori naturali – NTPA 001/2002.
apelor uzate evacuate HG nr. 974/2004 pentru aprobarea
2 apelor de suprafaŃă şi semestrial/după caz Consiliul JudeŃean Buzău
Parametri de calitate ai Normelor de supraveghere, inspecŃie
subterane
apei potabile sanitară şi monitorizare a calităŃii apei
potabile
îmbunătăŃirea calităŃii SuprafeŃe de teren
3 anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău
solului reabilitate
ÎmbunătăŃirea calităŃii Cazuri de îmbolnăviri Consiliul JudeŃean Buzău
4 vieŃii, creşterea datorate poluării anual - DSP Buzău
confortului factorilor de mediu
ProtecŃia populaŃiei prin Consiliul JudeŃean Buzău
diminuarea/ eliminarea suprafaŃă teren
5 anual P.V. la terminarea lucrărilor
efectelor alunecărilor de stabilizat;
teren/inundaŃii.
Protejarea şi
îmbunătăŃirea condiŃiilor
şi funcŃiilor ecosistemelor
SuprafeŃe de teren Consiliul JudeŃean Buzău
6 terestre şi acvatice anual P.V. la terminarea lucrărilor
împădurite Romsilva
SuprafeŃe
infrastructură rutieră şî
8 modernizate/construite anual PV la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău
utilităŃi; Conservarea
/reabilitate
resurselor
90
12 Rezumat fără caracter tehnic al informaŃiei furnizate in raportul
de mediu
12.1.1. Beneficiarul proiectului: Consiliul JudeŃean Buzău cu sediul în Bd. N.
Bălcescu nr.48, , cod 120260, Telefon: 0238-414.112 şi 0238-727988 Fax: 0238-725.507 şi
0238-714198 E-mail: cjbuzau@cjbuzau.ro; consjudbuzau@yahoo.fr;
consjudbuzau@gmail.com, reprezentat prin Preşedintele Consiliului JudeŃean ec. Victor
MOCANU
12.1.2. Autorul atestat al raportului de mediu: SC MEDIU Consulting SRL GalaŃi, cu

sediul în GalaŃi, strada Alexandru Ioan Cuza nr. 19, telefon/fax:0236.462.003,
mediu_consulting@mediuconsulting.ro a realizat acest studiu în baza atestatului R-EIM-05-
03/6.03.2008, E-EIM-04-09/6.03.2008, reprezentat prin Rodion Amzu cu funcŃia de director
general.
12.1.3. Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău.
12.2. Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor Planului de Amenajare a
Teritoriului JudeŃean Buzău, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi
programe relevante
12.2.1. Structura Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean, constituie alături de strategia de
dezvoltare a judeŃului, instrumentul principal pentru planificarea şi monitorizarea dezvoltării
economice, a îmbunătăŃirii cadrului de viaŃă al populaŃiei prin intervenŃia în principalele
domenii relevante în plan teritorial.
Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean oferă o viziune globală şi coerentă asupra
structurii şi folosinŃei teritoriului studiat, determinând principalele opŃiuni pentru o mai bună
organizare a acestuia, în vederea obŃinerii unor avantaje în plan economico-social şi
protecŃiei calităŃii mediului.

91
Planul de amenajare a teritoriului judeŃean Buzău, a fost elaborat în perioada 2006 -

2007 pe parcursul a patru faze:
Identificarea elementelor care condiŃionează dezvoltarea cu evidenŃierea
problemelor şi disfuncŃiilor;
Diagnostic prospectiv şi general, evaluarea decalajului dintre situaŃia actuală şi
cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit;
Strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri;
DocumentaŃii pentru obŃinerea avizelor şi introducerea observaŃiilor;
Perioada anterioară analizată în vederea determinării tendinŃelor de dezvoltare este de
circa 10 ani, având ca principale repere recensămintele populaŃiei şi locuinŃelor efectuate la
nivel naŃional în 1992 şi 2002.
Planul de amenajare al teritoriului judeŃean este alcătuit pe baza unor sinteze ale
studiilor referitoare la judeŃul Buzău, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme şi
oportunităŃi de dezvoltare existente la nivelul teritoriului judeŃean.
Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeŃean au fost formulate pentru
următoarele etape:
Etapa I prioritară, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în
activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opŃiunile legate de:
continuarea dezvoltării economice, şi implementarea în toate domeniile de
activitate a practicilor şi standardelor UE în vederea integrării Ńării în spaŃiul
economic comunitar;
restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea
economică şi de viaŃa comunităŃilor;
reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.
Etapa II, de perspectivă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi
dezvoltare au în vedere:
măsuri şi acŃiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului
de trai al populaŃiei;
continuarea investiŃiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi a
industriei, ceea ce va asigura modernizarea echilibrată şi completă a mediului
economic şi social al judeŃului;
restructurarea reŃelei de localităŃi prin organizarea spaŃială a acesteia;
dezvoltarea unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o
92
îmbunătăŃire a cooperării funcŃionale între localităŃi, în limitele unor accese

corespunzătoare a populaŃiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rol
teritorial.
Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele
aprobate sau în curs de aprobare pentru secŃiunile Planurilor de Amenajare a teritoriului
NaŃional - SecŃiunea I - Căi de comunicaŃie; SecŃiunea a II-a - Apa; SecŃiunea a III-a - Zone
protejate naturale şi construite; SecŃiunea a IV-a reŃeaua de localităŃi, POST -2007-2013, etc.
12.2.2. Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului JudeŃean
Buzău
Obiectivul principal şi comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea

unei dezvoltări economico-sociale echitabile şi durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea
de comun acord de către administraŃiile locale a unui set de politici (direcŃii de dezvoltare) şi
măsuri pentru principalele domenii cu relevanŃă teritorială (localităŃi, utilizarea solului,
infrastructuri, mediu).
Acestea au ca deziderate următoarele principii:

• creşterea competitivităŃii teritoriului administrativ judeŃean în cadrul economiei
naŃionale;
• echilibrul demografic, prin asigurarea creşterii sau menŃinerii numărului populaŃiei, a
stabilităŃii şi integrării părŃii active a acesteia, în structurile economice locale;
• valorificarea superioară a potenŃialului natural, în special al celui majoritar prezent pe
teritoriului judeŃului;
• protejarea terenurilor agricole şi silvice cu valoare economică ridicată, prin
promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul
economic în favoarea zonelor construite ale localităŃilor;
• ameliorarea şi îmbunătăŃirea calităŃii fondului funciar, prin luarea în considerare a
fenomenelor (existente şi potenŃiale) de eroziune, inundaŃii şi alunecări ale
terenurilor;
• ameliorarea disparităŃilor constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială
a teritoriului, determinate atât de condiŃiile geografice cât şi de particularităŃile
dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaŃie şi activităŃi

93
economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor precum şi depopulări în zone

agricole sau periferice;
• corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea reŃelei
generale de localităŃi, într-o concepŃie unitară, îmbinându-se necesităŃile de
perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiŃii de viaŃă cât mai
bune în cadrul localităŃilor.
12.3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei
sale probabile în situaŃia neimplementării Planului de Amenajare a
Teritoriului JudeŃean Buzău
12.3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

Apa
Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităŃilor judeŃului
Buzău şi pentru celelalte categorii de folosinŃe sunt atât apele de suprafaŃă, cât şi cele
subterane.
Principalele cursuri de apă de pe teritoriul judeŃului sunt:
în bazinul hidrografic Siret:
râul Buzău, cu un debit mediu multianual ce variază între 9,3 m3/s (la Siriu) şi
30,3 m3/s (la Săgeata);
râul Râmnicu Sărat cu un debit mediu multianual ce variază între 1,9 m3/s (la
Chiojdeni) şi 2,3 m3/s (la Râmnicu Sărat).
în bazinul hidrografic Dunăre:
râul CălmăŃui cu un debit mediu multianual de 1,2 m3/s (la Cireşu);
în bazinul hidrografic IalomiŃa;
râul Sărata cu un debit mediu multianual de cca. 0,5 m3/s (amonte pârâu Glighiu).
Apele subterane cele mai importante sunt localizate în conul aluvionar Buzău şi stratele
de Cândeşti, care în funcŃie de poziŃia ocupată apar ca strate freatice sau de adâncime.
FormaŃiunile acvifere freatice sunt întâlnite până la adâncimea de 30 m, au direcŃia
afluxului subteran N-V către S-V şi totalizează 127 mil. m3.

94
Aer
CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA şi poluarea rezultată din traficul
rutier.
• emisiile de poluanŃi gazoşi dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi amoniac
(NH3), monitorizate în trei puncte nu au înregistrat depăşiri în concentraŃia medie
zilnică, valoarea medie anuală situându-se sub valoarea limită conform STAS
12574 - ,,Aer din zonele protejate’’. Astfel, s-a înregistrat o scădere a cantităŃii de
emisii gazoase faŃă de anul 2003 şi 2004;
• emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judeŃul Buzău se datorează
arderilor combustibililor fosili, activităŃilor industriei metalurgice, în special cea
neferoasă, cocseriile, industriei alimentare, instalaŃiilor mici, ce folosesc combustibili
fosili pentru încălzire, dar şi folosirii carburanŃilor convenŃionali.
Sol si subsol
JudeŃul Buzău dispune de un ridicat potenŃial natural, fapt reflectat şi de datele privind
fondul funciar. Din suprafaŃa totală a judeŃului de 6 103 km2, 66% reprezintă zona agricolă,
27,9% păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră şi 6,1% alte suprafeŃe (ape, suprafeŃe
construite, drumuri, căi ferate).
SuprafaŃa agricolă de 402 368 ha prezintă următoarea structură şi pondere din total:
arabil 55 920 ha 63,6%
păşuni 90 089 ha 22,4%
fâneŃe 28 556 ha 7,0%
vii şi pepiniere viticole 16 486 ha 4,0%
livezi şi pepiniere viticole 11 307 ha 3,0%
CondiŃiile de sol fertil şi slab fragmentat în câmpie au favorizat o largă utilizare în
agricultură a resurselor de sol.
În schimb în jumătatea de nord, respectiv de deal şi munte a judeŃului, fondul funciar
forestier este mai bine reprezentat.

95
Resursele subsolului: acestea sunt bine reprezentate, dintre care, ŃiŃeiul şi gazele
naturale sunt cele mai importante.
Petrolul se găseşte dispus pe două aliniamente în zona subcarpatică. Primul aliniament
este situat între Buzău şi Bâsca Chiojdului, al doilea pe direcŃia Sărata Monteoru-
Bârbunceşti-Plopeasa-Berca-Arbănaşi.
Zăcăminte de cărbuni sunt reduse, ele fiind semnalate la Ojasca.
Dintre rocile utile se evidenŃiază diatomita la Pătârlagele, calcarele în Dealul IstriŃa şi la
Măgura, argilă de calitate superioară la Buzău, Sătuc-Berca şi la sud-vest de Râmnicu Sărat,
gresie în zona montană, pietrişuri şi nisipuri în albia Buzăului şi Râmnicului Sărat.
Ape minerale (feruginoase, clorosodice) apar la Nehoiu, Monteoru, Fisici, Strejeni,
Nifon, Lopătari, iar la Balta Albă există nămol terapeutic. În perimetrul Sibiciului există
chihlimbar.
Biodiversitate
Flora
Pe teritoriul judeŃului se disting atât unităŃi de vegetaŃie din cadrul zonalităŃii latitudinale
(stepă şi silvostepa) în sud şi est, cât şi o etajare altitudinală a vegetaŃiei în partea de nord-
vest. Zona stepei este reprezentată numai în extremitatea estică a judeŃului prin suprafeŃe
restrânse de pajişte secundare degradate şi rareori cu pâlcuri de stejar brumăriu.
Zona silvostepei se desfăşoară până la 300 m altitudine şi este reprezentată de pajişti
secundare stepizate şi pâlcuri de păduri de stejar brumăriu cu arŃar tătărăsc, frasin şi stejar
pufos.
VegetaŃia azonală şi intrazonală apare în lungul văii Buzăului, unde există zăvoaie de
luncă formate din plop şi arin negru, iar pe terenurile sărăturate din cursul inferior s-a
dezvoltat o vegetaŃie halofilă.
Fauna
Speciile faunistice caracteristice sunt: ursul, cerbul, râsul, mistreŃul, căpriorul în zona
montană şi subcarpatică. În stepă şi silvostepă apare şi dihorul de stepă. Între speciile rare
sunt amintite scorpionul în zona subcarpatică, iar în pădurile de foioase cocoşul de munte.
Râurile au un potenŃial ridicat pentru păstrăv în zona de munte şi lipan şi clean pe cursul
mijlociu şi inferior.
Biodiversitatea, ca de altfel întregul mediu înconjurător, a suferit de-a lungul timpului
influenŃa acŃiunii omului.
Resursele balneare şi climatice
96
Acestea sunt reprezentate de ape minerale (feruginoase, clorosodice) la Nehoiu,

Monteoru, Fisici, Strejeni, Nifon, Lopătari, precum şi de lacul Balta Albă cu nămol sapropelic.
LocalităŃile Sărata Monteoru şi Balta Albă oferă posibilităŃi pentru cura balneară.
Sănătate umană
Efectele asupra sănătăŃii după expunerea la poluanŃii iritanŃi sunt diferite funcŃie de
perioada de expunere şi de natura poluantului. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări
ale bolilor cronice, după expunere de scurta durata până la efecte cronice după expuneri de
lunga durată la nivelele de poluare iritativ moderata.
În anul 2007 nu s-au înregistrat epidemii hidrice în JudeŃul Buzău. Îmbolnăvirile datorate
apei de băut au fost 11 cazuri de methemoglobinemie acută cianozanta infantilă (intoxicatii
cu nitriti), generate de apa de fântână din mediul rural în următoarele localităŃi: Padina,
Pârscov, Săhăteni, Grajdana , Grebanu, Zărneşti şi Merei, la copiii din grupa de vârstă 0-3
ani. Copiii au fost trataŃi în spital şi au fost externaŃi vindecaŃi. Nu s-au înregistrat decese.
Mediul social şi economic

Industria ocupa ponderea cea mai mare din economia judeŃului Buzău din punct de
vedere al importantei pe care aceasta o deŃine ca susŃinătoare a celorlalte ramuri ale
economiei. JudeŃul Buzău este singurul producător din România de echipamente ăi aparate
pentru cale ferata, garnituri de frâna şi elemente de etanşare pentru autovehicule, cord
metalic pentru armarea cauciucurilor, pulbere metalica pentru compoziŃia electrozilor de
sudura, cât si pentru sinterizarea sau recondiŃionarea de piese metalice.
Transport
Sistemul de transport este unul dintre cei mai ameninŃători factori asupra mediului
înconjurător şi sănătăŃii umane.
Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea
sistemului de transport şi asigurarea funcŃionării acestuia în vederea realizării unui sistem de
transport omogen, conectat, din punct de vedere al structurii, la reŃelele de transport
naŃionale şi europene.
Emisiile de poluanŃi ale autovehiculelor prezintă următoarele particularităŃi:
eliminarea gazelor se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea
unor concentraŃii foarte ridicate la înălŃimi foarte mici chiar pentru gazele cu
densitate mică şi capacitate mare de difuziune în atmosferă;
97
emisiile se fac pe toată suprafaŃa localităŃii, diferentele de concentraŃii depinzând

de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaŃie a străzii.
Un alt impact asupra mediului al reŃelei de transport este acela că şoselele şi caile
ferate fragmentează zonele agricole şi naturale, ameninŃând flora şi fauna din zonele
respective.
Turism
Varietatea peisajului şi complexitatea cadrului natural facilitează practicarea turismului,
îndeosebi în zonele de deal şi munte. PotenŃialului natural al judeŃului i se adaugă atracŃiile
istorice şi culturale, care se găsesc răspândite pe tot cuprinsul judeŃului. PoziŃia geografică a
acestuia, prin amplasarea la răscrucea unor importante artere rutiere, a influenŃat
dezvoltarea turismului buzoian.
La nivelul judeŃului Buzău se impun mai multe tipuri de turism: turismul de circulaŃie
(tranzit), organizat pe traseele ce străbat judeŃul; turismul de sejur, ce poate avea mai multe
componente turism cultural şi rural în pensiunile agro-turistice, turism de vânătoare în zona
montanã, turismul de pescuit în zona bălŃilor din sudul judeŃului, turismul de week-end, pe
trasee scurte pe văile principalelor ape din judeŃ etc.; turismul de circuit se poate desfăşura
pe valea Buzăului, Slănicului, zone în care există şi unităŃi de cazare.

98
12.4. EvoluŃia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean Buzău
EvoluŃia factorilor de mediu în situaŃia neimplementării măsurilor din Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău
mediu PATJ
lucrări hidrotehnice de apărare împotriva
inundaŃiilor, şi atenuarea viiturilor (îndiguiri de
maluri;
înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului Creşterea riscului de inundaŃii şi
calitatea scăzută a apelor de suprafaŃă
şi a celor de urbanism; alunecări de teren;
datorată fenomenelor de inundaŃie şi
realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor Degradarea în continuare a calităŃii
alunecări de teren;
minore ale cursurilor de apă din judeŃ, apelor de suprafaŃă;
potenŃial inundabile, adaptarea dezvoltării judeŃului
Apă la condiŃiile de risc la inundaŃii;
urbane şi rurale;
asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare
creşterea nejustificată a consumului
prin acumulări de apă, aducŃiuni şi derivaŃii;
de apă şi reducerea resurselor de
suplimentarea captărilor de apă subterană pentru
apă;
debitelor necesare pentru consumul
calitatea resurselor de apă pentru scăderea calităŃii apei potabile în
reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în
consumul populaŃiei; sistemul de alimentare;
localităŃile urbane şi rurale;
reducerea calităŃii vieŃii populaŃiei din
reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în
zonele neracordate la reŃeaua de
prezent în toate staŃiile existente;
alimentare
reducerea consumului de apă potabilă prin

99

mediu PATJ
contorizarea acestuia la toŃi utilizatorii din judeŃ;
realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30
de comune care nu beneficiază de acest sistem;
modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante

la toŃi agenŃii economici care au emisii de noxe
atmosferice;
închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri
existente neconforme, atât din mediul urban cât şi din
cel rural şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor
Grad de poluare ridicat datorat ocupate de acestea; Deteriorarea în continuare a calităŃii
emisiilor de pulberi în suspensie şi
Aer poluanŃi atmosferici datoraŃi
dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul aerului ambiental cu precădere in
normelor şi cerinŃelor actuale şi asigurarea zonele urbane şi industrializate;
activităŃilor economice din judeŃ;
necesarului de mijloace speciale de transport;
lucrări de extindere şi îmbunătăŃire a stării de
viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor
traseelor de drumuri judeŃene şi comunale, ceea ce va
conduce la reducerea emisiilor de poluanŃi (în special
pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier;
închiderea depozitelor neconforme pentru deşeuri
menajere şi de deşeuri industriale; degradarea solului datorită activităŃilor
execuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea antropice;
potenŃialului natural al solurilor în raport cu zonarea extinderea suprafeŃelor cu soluri
poluarea solului generată de
potenŃialului agricol; degradate datorită inexistenŃei unui
Sol depozitarea necontrolată a deşeurilor;
Utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a sistem integrat al deşeurilor menajere;
soluri agricole degradate;
terenurilor intravilane ale satelor degradarea solurilor agricole prin
Reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice; folosirea exagerată a erbicidelor şi
Reabilitarea solului degradat de către activităŃile pesticidelor;
antropice;
reŃeaua de alimentare şi canalizare asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare degradarea stării de sănătate a
ape uzate insuficient dezvoltată; prin acumulări de apă, aducŃiuni şi derivaŃii; populaŃiei datorată lipsei unui sistem
Sănătatea lipsa unui sistem integrat de suplimentarea captărilor de apă subterană pentru adecvat de alimentare tratare ape
populaŃiei management al deşeurilor; debitelor necesare pentru consumul potabile;
infrastructură rutieră reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în deteriorarea în continuare a calităŃii
necorespunzătoare calitativ; localităŃile urbane şi rurale; aerului ambiental cu precădere in

100

mediu PATJ
reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în zonele cu infrastructură rutieră
prezent în toate staŃiile existente; neadecvată;
amenajarea de depozite ecologice zonale pentru creşterea numărului de boli datorate
depozitarea deşeurilor colectate selectiv provenite de managementului defectuos al
la populaŃie şi agenŃi economici deşeurilor;
urbane şi rurale
amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie
de specificul cadrului geografic şi social
utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a
terenurilor intravilane ale satelor
prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor se
realiza prin:
realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva
inundaŃiilor, şi atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri);
degradarea în continuare a stabilităŃii
înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului şi
terenului în anumite zone cu risc
a celor de urbanism;
alunecări de teren; credcut la alunecările de teren;
Riscuri realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor
zone expuse la inundaŃii; creşterea riscurilor de inundaŃii în
naturale minore ale cursurilor de apă din judeŃ,
zone cu risc seismic ridicat; zonele expuse;
dezvoltarea unor proiecte de investiŃii în
potenŃial inundabile, adaptarea dezvoltării judeŃului la
zone cu grad ridicat seismic;
condiŃiile de risc la inundaŃii;
urbane şi rurale;
îmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de
suprafaŃă pe versanŃi prin lucrări de colectare şi
evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren
101

mediu PATJ
stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin
împăduriri şi însămânŃare cu amestec de ierburi care
prin consumul mare de apă asigură protecŃia
antierozională şi stabilizarea versanŃilor;
lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de
sprijin, impăduriri, modificarea geometriei terenului,
nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor
afectate, direcŃionarea apelor pluviale, gabioane,
drenuri, rigole;
întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor
seismelor in unităŃile administrativ teritoriale urbane
din judeŃul Buzău amplasate în zone pentru care
intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll;
distribuŃia echilibrată a activităŃilor productive legate
de tradiŃia localităŃii, resursele de materii prime locale
şi repartiŃia activităŃilor economice în plan regional
zonal, intercomunal în toate localităŃile
promovarea specializării şi diversificării funcŃiilor cu diminuarea calităŃii vieŃii populaŃiei din
dinamică economică, în scopul distribuŃiei mai zonele care nu beneficiază de un
eficiente a resurselor şi informaŃiilor; sistem centralizat de alimentare,
capitalul uman insuficient promovat creşterea gradului de confort al localităŃilor prin canalizare şi tratare ape uzate
lipsa serviciilor medicale în mediul crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde diminuarea calităŃii vieŃii locuitorilor din
rural; europene; zonele cu infrastructură rutieră
Mediul social infrastructură rutieră dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii nemodernizată/reabilitată
şi economic necorespunzătoare calitativ; cererii de noi locuinŃe, modernizării şi creării unui limitarea accesului locuitorilor la un
lipsa dotărilor de utilitate publică în circuit imobiliar adaptat nevoilor pieŃei sistem de sănătate modern şi adaptat
mediul rural; amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învăŃământ nevoilor lor;
în scopul accesului populaŃiei şcolare la forme de regres economic în zonele cu un sistem
instruire profesională de utilităŃi neadecvat (energie,
amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru tramsport, telecomunicatii, alimentare
facilitarea accesului populaŃiei la servicii medicale cu apa şi canalizare;)
amplasarea echilibrată pe ansamblul reŃelei de
localităŃi a activităŃilor de servire în scopul eficientizării
distribuŃiei
amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale şi de
102

mediu PATJ
prestări servicii pentru amplificarea dinamicii acestor
funcŃii şi facilitarea accesului;
crearea unor reŃele de transport şi distribuŃie a
energiei electrice şi de telecomunicaŃii care să
satisfacă cerinŃele actuale şi de viitor
îmbunătăŃirea alimentării cu gaze naturale şi energie
termică a tuturor utilizatorilor din judeŃ;
ProtecŃia şi conservarea zonelor naturale în sensul
menŃinerii biodiversităŃii şi valorificării durabile a
resurselor naturale;
Asigurarea conservării şi utilizării durabile a
patrimoniului natural prin:
degradarea patrimoniului natural şi
identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural
Biodiversitate, lipsa unui stem de măsuri pentru cultural existent;
care necesită un regim special de protecŃie;
promovarea de activităŃi generatoare de
patrimoniu punerea în valoare a patrimoniului menŃinerea sau restabilirea într-o stare de
impact asupra florei şi faunei;
cultural natural şi cultural existent; conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor
restrângerea habitatelor şi a speciilor
asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi
conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural;
constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de
arii naturale protejate.

103
12.5. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată
semnificativ
Calitatea factorilor de mediu
Starea factorilor de mediu este relevantă de analiza indicatorilor specifici urmăriŃi prin
reŃeaua de monitorizare a AgenŃiei de ProtecŃie a Mediului Buzău.
Calitatea aerului
CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA şi poluarea rezultată din trafic.
Monitorizarea poluanŃilor gazoşi s-a realizat în următoarele puncte: SEDIUL A.P.M. BUZĂU,
SC COMAT SA BUZĂU, SC DUCTIL SA BUZĂU, punctele Râmnicu Sărat, Nehoiu,
Pătârlagele.
• emisiile de poluanŃi gazoşi dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi amoniac (NH3),
monitorizate în trei puncte nu au înregistrat depăşiri în concentraŃia medie zilnică,
valoarea medie anuală situându-se sub valoarea limită conform STAS 12574 - ,,Aer
din zonele protejate’’. Astfel, s-a înregistrat o scădere a cantităŃii de emisii gazoase
faŃă de anul 2003 şi 2004;
• emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judeŃul Buzău se datorează arderilor
combustibililor fosili, activităŃilor industriei metalurgice, în special cea neferoasă,
cocseriile, industriei alimentare, instalaŃiilor mici, ce folosesc combustibili fosili pentru
încălzire, dar şi folosirii carburanŃilor convenŃionali.
Calitatea apei
Stadiul calităŃii apelor pe ansamblul bazinelor râurilor Buzău, Sărata, CălmăŃui şi Rm.
Sărat sub aspectul repartiŃiei pe tronsoane de râu se prezintă astfel :
TRONSONUL DE RÂU
(km) I II III IV V
TOTAL BAZIN 626 166 184 237 39 0
100 % 26,52% 29,39% 37,85% 6,23% 0
Râul Sărata 47 - - 47 - -
100% - - 100% - -
CălmaŃui 57 - - 57 - -
104

TRONSONUL DE RÂU
(km) I II III IV V
100% - - 100% - -
Bazinul Rm. Sărat 45 - - - - 45
100% - - - - 100%
Toate apele uzate urbane din judeŃul Buzău vor trebui să se încadreze, la evacuare, în
prevederile NTPA 002/2005.
Se recomandă:
• extinderea sistemelor de alimentare cu apă;
• reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă;
• asigurarea rezervelor de apă de incendiu;
• menŃinerea în stare bună a amenajărilor existente pe râurile din judeŃ, atât cele
piscicole cât şi cele cu scop de protecŃie a albiei şi a malurilor;
• realizarea unor construcŃii şi amenajări de orice fel ce au drept scop limitarea riscurilor
naturale şi tehnologice (lucrări hidrotehnice pentru atenuarea şi devierea viiturilor,
lucrări de combatere a eroziunii de adâncime) şi orice fel de constructii şi amenajari cu
respectarea prevederilor legislatiei in vigoare;
• realizarea unui management al apelor funcŃie de provenienŃa şi soluŃiile adoptate
(canalizări, staŃie de epurare, etc.).
Calitatea solului
Poluarea şi degradarea solului are următoarele cauze: depozitarea neadecvată a
deşeurilor şi reziduurilor menajere şi industriale, ploile acide cauzate de emisiile de la
centralele mari de ardere cât şi manifestarea unor procese geomorfologice cum sunt
alunecarile de teren şi eroziunile. Aceste aspecte sunt tratate în capitolele privind gestiunea
deşeurilor şi riscurile naturale.
Factorul de mediu sol prezintă degradări pe 123 340 ha (20,2% din suprafaŃa judeŃului).
La nivelul judeŃului Buzău, suprafeŃele de sol degradate, pe diferite categorii, sunt prezentate
în tabelul de mai jos:

Cu exces de umiditate 5 200
Acide 6 900
Sărăturate 70 000

105

Nisipoase 16 000
Erodate de ape 100
Cu eroziuni de suprafaŃă
20 000
semnificative
Cu eroziuni de adâncime 1 600
FaŃă de situaŃia din anul 1996, se observă în prezent o creştere mare a suprafeŃelor cu
fenomene de alunecare de la 1 652 ha la 2 540 ha, a suprafeŃelor cu eroziune de suprafaŃă
de la 16 200 ha la 20 000 ha, dar şi a celor cu exces de umiditate de la 3 294 ha la 5 200 ha.
Scăderi se constată în cazul suprafeŃelor cu eroziuni de adâncime de la 3 000 ha (1996) la 1
600 ha în prezent.
12.6. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul de
Amenajare a Teritoriului JudeŃean, inclusiv în particular, cele legate de
orice zonă care prezintă o importanŃă specială pentru mediu cum ar fi:
ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale de conservare

Alunecări de teren
O primă problemă pe care şi-o propune să o soluŃioneze Planul de Amenajare
Teritorială a JudeŃului Buzău este cea a alunecărilor de teren produsă de degradarea sau
eroziunea solului.
Studiul “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări,
prăbuşiri de teren şi inundaŃii, pentru evidenŃierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul
teritoriului naŃional” elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în
1998, evidenŃiază următoarele situaŃii ale terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a
proceselor de eroziune şi alunecări:
• terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări

şi cu risc ridicat de accentuare a eroziunii - 9,16%;
• terenuri cu eroziune moderat – puternică cu risc ridicat de activare a alunecări de
teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinŃelor (defrişări) sau a lucrărilor pe
versanŃi - 13,6%;
• terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată
cu ravenări şi alunecări active; frecvente organisme torenŃiale, - 10,7%;
106
• terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren, surpări, prăbuşiri - 18%.

Principalul factor natural limitativ al calităŃii solului îl constituie eroziunea şi alunecările
de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităŃilor umane,
cum sunt: - lucrări agricole necorespunzătoare care distrug textura solului, apa se evaporă
sau se scurge la suprafaŃa; tratamentele cu pesticide şi fertilizanŃi chimici; ploile acide;
defrişările. Defrişările şi excavaŃiile la suprafaŃă, în contact cu cantităŃi mari de apă de ploaie,
pot de asemenea cauza alunecări de teren.
În judeŃul Buzău sunt afectate de alunecări de teren active 17 localităŃi: Zărneşti,
Săruleşti, Lopătari, Mânzăleşti, Vintilă Vodă, ScorŃoasa, Pănătău, Pătîrlagele, Pardoşi,
Năieni, Mărgăriteşti, Gura Teghii, ColŃi, Buda, Berca, Breaza, Vipereşti. SuprafaŃa afectată
depăşeşte 1 345 000 mp.
SuprafeŃele afectate şi pagubele materiale datorate alunecărilor de teren era
următoarea:
Nr. Nr. sate Nr. SuprafaŃa Pagube
Comuna
crt afectate alunecări afectată mp mil lei
1 Zărneşti 3 3 2 652 150
2 Săruleşti 3 8 37 540 816
3 Lopătari 3 3 365 220 532
4 Mânzăleşti 6 6 336 894 531
5 Vintilă - Vodă 2 2 1 532 162
6 ScorŃoasa 5 7 104 544 1 076
7 Pănătău 3 5 196 062 590
8 Pătârlagele 2 2 17 250 282
9 Pardoşi 3 3 8 016 313
10 Năeni 2 3 12 428 754
11 Mărgăriteşti 2 6 5 440 48
12 Gura Teghii 1 2 101 528 529
13 ColŃi 2 3 29 890 551
14 Buda 3 4 67 380 3 663
15 Berca 1 1 2 800 0
16 Breaza 5 10 47 100 784
17 Vipereşti 1 2 9 365 172
Total 47 70 1 345 641 10 953
InundaŃii
O altă problemă existentă de mediu este reprezentată de inundaŃii care au repercursiuni
atât asupra factorului de mediu apă, prin poluarea acestora cu aluviunile preluate de şiroiri şi
inundaŃii, dar şi asupra sănătăŃii populaŃiei.
JudeŃul Buzău a fost afectat de inundaŃiile produse în ultimii ani (2001-2005). Numărul
localităŃilor afectate de acest fenomen a crescut de la 22 (numărul localităŃilor prezentate în
anexa din Legea 575/2001- PATN Riscuri naturale – inundaŃii) la 51 de localităŃi, din care 29
au fost afectate în ultima perioadă, respectiv anul 2005. Cauzele principale sunt ploile cu
107
debite mari, căzute într-o perioadă de timp foarte scurtă. De asemenea, amplasarea
necorespunzătoare a locuinŃelor (în albia majoră a râurilor), lipsa activităŃilor de întreŃinere a
albiilor râurilor şi torenŃilor, precum şi neîntreŃinerea lucrărilor existente de apărare împotriva
inundaŃiilor sunt cauze majore în producerea inundaŃiilor.
Amenajarea teritorială
Diagnosticul reŃelei judeŃene de localităŃi s-a efectuat la nivelul unor grupări cu potenŃial
de cooperare şi a urmărit în principal:
• înlesnirea percepŃiei componentelor ansamblului de către autorităŃi şi

responsabili, în vederea aplicării planului;
• promovarea asocierii unor localităŃi situate în unităŃi administrative învecinate

(care constituie unul din obiectivele PATJ), în scopul realizării de lucrări publice
în comun.
Delimitarea unor astfel de componente ale reŃelei judeŃene de localităŃi s-a făcut prin
analiza grupărilor localităŃilor aflate în unităŃile administrative de bază cu un set de criterii
care să evidenŃieze posibilele zone de cooperare.
Aceste criterii s-au înscris în următoarele categorii:
• amplasare şi relaŃii între localităŃi

- distanŃa dintre localităŃi pe căile rutiere;
- dispunerea localităŃilor pe o axă majoră de transport (cf. DN, DJ);
- aşezarea în, raport cu cursurile de apă principale sau apartenenŃa la un bazin
hidrografic.
• socio-demografice
- densitatea populaŃiei;
- dezvoltarea socio-economică a unor unităŃi nucleu care influenŃează sau poate
influenŃa zona adiacentă în privinŃa serviciilor şi pieŃei muncii.
• istorice
- existenŃa unor unităŃi administrative anterioare în zona analizată, care atestă o
specificitate a subsitemelor de localităŃi.
Această delimitare a unor grupări de localităŃi a Ńinut seama de concentrarea populaŃiei
în aceste zone, considerându-se că un prag de mii de locuitori este convenabil în formarea
unor comunităŃi mai largi.

108
În urma analizelor s-au conturat 8 diviziuni (grupări) ale reŃelei de localităŃi, concentrate
în jurul municipiilor, oraşelor şi comunelor cu potenŃial de dezvoltare. Aceste grupări sunt
următoarele: Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu – Părârlagele, Pogoanele, Berca, Nerei, Beceni
şi Zărneşti.
Un factor important în funcŃionarea dotărilor teritoriale, pe lângă costul lor iniŃial şi de
întreŃinere, este asigurarea cu personal specializat, disponibil în număr restrâns în mediul
rural/ semirural.
ReŃeaua rutieră
ReŃeaua majoră
• drumurile naŃionale cu capacitatea de circulaŃie depaşită, pe direcŃia cărora vor fi
necesare lucrări pentru adaptarea traficului rutier la standardele europene;
• lucrările de artă de pe traseul drumurilor naŃionale au o stare tehnică bună, dar nu toate
sunt la clasa de încărcare E;
• tronsoane de cale ferată neadaptate unui trafic feroviar de călători şi marfă conform
normelor europene în vigoare.
ReŃeaua locală
• legătura directă cu judeŃele învecinate trebuie îmbunătăŃită, analizând situaŃia drumurilor
judeŃene care îndeplinesc condiŃii pentru a fi clasate ca drumuri naŃionale;
• legătura mai directă între drumurile judeŃene existente, cu cele naŃionale, cu centrele de
comună, sau între satele aparŃinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăŃită,
analizând situaŃia drumurilor comunale care îndeplinesc condiŃii pentru a fi clasate ca
drumuri judeŃene;
• accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparŃinând
comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităŃi cu drumurile naŃionale şi
judeŃene, trebuie rezolvată, analizând situaŃia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri
comunale;
• starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând
cerinŃelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinŃelor traficului actual.
PriorităŃi de intervenŃie
• Necesitatea unei legături majore interreginonale pe direcŃia Ploieşti – AlbiŃa şi a Buzău-
Bucureşti, Ploieşti-Buzău-Râmnicu Sărat, Buzău-Brăila şi Râmnicu Sărat -ConstanŃa
care vor degreva reŃeaua de circulaŃie din zonă

109
• Modernizarea drumurilor naŃionale prin aducerea caracteristicilor tehnice ale drumului la

nivelul cerut de standardele actuale.
PriorităŃile de intervenŃie sunt la :
• creşterea capacităŃii portante a sectoarelor de drum modernizate de la 10 t la 11,5
t/osia simplă motoare;
• dimensionarea şi modernizarea podurilor clasă E de încărcare;
• îmbunătăŃirea elementelor geometrice ale drumurilor conform prevederilor Acordului
European privind circulaŃia pe marile drumuri;
• construirea pe pante şi rampe cu declivităŃi mai mari de 5% a unei benzi suplimentare
pentru selectarea traficului greu;
• asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale şi respectarea normelor privind
profilul tarnsversal.
• PriorităŃi pentru aducerea reŃelei locale de drumuri judeŃene şi comunale, la parametrii
optimi de funcŃionare;
Gospodărirea apelor
Principalele probleme ale gospodăririi apei în judeŃul Buzău, care influenŃează
desfăşurarea fenomenelor şi proceselor ce au loc pe teritoriul acestuia, se referă la:
• aspectele cantitative şi calitative ale resurselor de apă de suprafaŃă şi
subterană;
• aspectele asigurării localităŃilor cu apă potabilă prin instalaŃii centralizate;
• aspectele protecŃiei populaŃiei şi a mediului înconjurător prin asigurarea canalizării şi
epurării apelor uzate menajere în sistem centralizat;
• aspectele apărării împotriva inundaŃiilor a aşezărilor umane, a localităŃilor, a terenurilor
intra şi extravilane.
Resursele de apă
Resursele de apă ale judeŃului sunt:
• de suprafaŃă: râuri, lacuri naturale şi acumulările antropice (resursa teoretică este de cca.
8 878 l/s);
• apele subterane: ape freatice şi de adâncime (resursa teoretică este de cca. 2 606 l/s).
Resursele de apă de suprafaŃă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă
se iau în considerare debitele medii multianuale. Folosirea surselor subterane este mai puŃin
costisitoare şi sunt (teoretic) de calitate mai bună, acestea fiind rezervate în majoritatea

110
cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaŃă pentru cerinŃele industriale,
care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaŃii, piscicultură şi alte folosinŃe.
Pentru judeŃul Buzău, principala sursa de apă de suprafaŃă o constituie râul Buzău, de
unde apa este preluată prin intermediul drenurilor (Pătârlagele) sau a prizelor.
Principalele lacuri naturale sunt Lacul Vulturilor, Lacul Amara, Lacul Balta Albă, Lacul
Coştei care au un volum total de 13,80 mil. m3 de apă.
Lacurile de acumulare au un volum total de 469,6 mil. m3 de apă, dintre care cele mai
importante sunt Siriu şi Cireşu (aflat în execuŃie) având funcŃiuni complexe (alimentare cu
apă, producere energie electrică, irigaŃii).
Resursele de apă subterană cu potenŃial acvifer ridicat, se află în partea sud-estică a
judeŃului. Apele freatice se întâlnesc până la adâncimea de 30 m, direcŃia fluxului subteran
fiind aproape paralelă cu râul Buzău. Apele de adâncime sunt cantonate la adâncimi de până
la 300-400 m, având aceeaşi direcŃie a fluxului ca cea a apelor freatice.
Calitatea apelor de suprafaŃă este direct influenŃată de evacuarea apelor uzate
orăşeneşti şi din anumite sectoare industriale din staŃii de epurare subdimensionate. Alte
surse de poluare ale acestor ape sunt cele necontrolate, şi anume depozitele de rumeguş, de
gunoaie menajere şi de grajd depozitate în albiile râurilor, precum şi deversările de ape uzate
din gospodăriile neracordate la sisteme centralizate de canalizare şi epurare a apelor uzate.
Din punct de vedere al calităŃii s-a constat că râul Buzău se încadrează în categoria I în
amonte de municipiul Buzău, până la confluenŃa cu râul Slănic, după care calitatea se
schimbă în categoria a II-a, datorită deversărilor menajere şi industriale din zona municipiului
Buzău.
Râul Râmnicu Sărat este degradat pe toată lungimea care traversează judeŃul, ca
urmare a numeroaselor izvoare cloruro-sodice ce îl alimentează.
Calitatea apelor subterane este influenŃată în principal de poluanŃii proveniŃi din
activităŃile agricole, precum şi de cele industriale. În general, acesta se încadrează în
cerinŃele de calitate cerute de normele în vigoare. În vederea eliminării surselor de posibilă
poluare cu produse petroliere s-a stabilit un program de măsuri în de colaborare cu
Petrotrans Ploieşti, GOSCOM Buzău, APM Buzău.
Alimentarea cu apă a localităŃilor

Din totalul localităŃilor din judeŃ sunt alimentate cu apă în sistem centralizat 59, din care
5 localităŃi urbane şi 54 localităŃi rurale.
111
În localităŃile urbane sursele de apă asigură necesarul de consum pentru uz casnic şi

public. Municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat au pierderi de apă în reŃeaua de distribuŃie, circa
10%. Echiparea străzilor cu reŃele de distribuŃie a ape în localităŃile Râmnicu Sărat,
Pogoanele şi Pătârlagele este necorespunzătoare fiind sub 50% din lungimea tramei
stradale.
În mediul rural, din cele 81 de comune sunt alimentate cu apă 54 de comune. În 13
comune există instalaŃii centralizate de apă potabilă, care nu funcŃionează. Acestea sunt:
Balta Albă, Boldu, Bozioru, Brăieşti, Căneşti, Cătina, Cozieni, Ghergheasa, Glodeanu Sărat,
Luciu, Mihăileşti, Scutelnici, Stîlpu.
Canalizarea apelor uzate
Din totalul de 86 de localităŃi numai 8 localităŃi au instalaŃii centralizate de canalizare,
din care 5 localităŃi se află în mediul urban.
Municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, precum şi oraşele Nehoiu şi Pogoanele au reŃele
de canalizare şi staŃii de epurare a apei uzate. Oraşul Pătârlagele are numai reŃele de
canalizare a apei uzate, lipsindu-i staŃia de epurare.
StaŃia de epurare a municipiului Buzău, care funcŃionează în două trepte (mecanică şi
biologică), are o capacitate proiectată de 1100 l/s, capacitatea de exploatare fiind de 1100
l/s; gradul de epurare pentru treapta mecanică este de 80%, iar pentru treapta biologică de
50 %.
StaŃia de epurare a municipiului Râmnicu Sărat, funcŃionează în două trepte
(mecanică şi biologică), având o capacitate de 170 l/s; gradul de epurare pentru treapta
mecanica este de 80%, iar pentru treapta biologica de 50 %.
StaŃia de epurare a oraşului Pogoanele are treaptă mecanică şi biologică, asigurând şi
clorinarea. Treapta mecanică asigură epurarea unui debit de 21,4 l/s.
Oraşul Nehoiu - are două staŃii de epurare situate la Nehoiaşu şi Păltineni. StaŃia de
epurare de la Nehoiaşu a evacuat un debit mediu de 2 l/s, fiind supradimensionată datorită
reducerii activităŃilor agenŃilor economici care deversează apele uzate în ea. StaŃia de la
Păltineni epurează apele provenite din oraşul Nehoiu. Aceasta are un debit proiectat de 28
l/s şi a epurat în 2004 un debit de 36 l/s, deci este subdimensionată. S-au înregistrat depăşiri
la CBO5, NH4 şi materii în suspensii, putându-se evidenŃia lipsa treptei biologice,
exploatarea şi întreŃinerea necorespunzătoare a celei mecanice.
În rural sunt 3 comune care beneficiază de sistem de canalizare. Dintre acestea numai
două au staŃii de epurare.
112
Primăria comunei Beceni are o instalaŃie de epurare cu treaptă mecanică şi filtru

biologic , gradul de epurare fiind de 90%.
Comuna Berca are o staŃie de epurare aflată în curs de modernizare a celor două
trepte (mecanică şi biologică), prin Programul SAPARD.
Comuna Merei are staŃie de epurare, dar nu este funcŃională.
Lipsa instalaŃiilor de canalizare, precum şi cea a staŃiilor de epurare, acolo unde există
reŃele de canalizare, provoacă degradarea mediului, în special a apelor, atât de suprafaŃă cât
şi subterane, care sunt de fapt sursa de apă a localităŃilor din judeŃ.
Depozitarea deşeurilor municipale

La nivelul judeŃului Buzău depozitarea reprezintă principala opŃiune de eliminare a
deşeurilor municipale. În fiecare localitate urbană există cel puŃin un depozit pentru deşeuri.
Un fapt pozitiv îl reprezintă existenŃa unui depozit ecologic de deşeuri menajere în
comuna Gălbinaşi care deserveşte municipiul Buzău şi care a fost pus în funcŃiune la sfârşitul
anului 2003.
Depozitarea deşeurilor menajere municipale reprezintă principala opŃiune de
eliminare a deşeurilor. În judeŃul Buzău există inventariate la nivelul anului 2004, un număr
de 4 depozite deşeuri municipale mixte:
• depozitul municipal Nehoiu-Chirileşti, capacitate 15 000 mc;
• depozitul orăşenesc Buzău - capacitate 1 600 000 mc; depozitare sistată la
sfârşitul anului 2003;
• depozitul municipal Râmnicu Sărat, capacitate 950 000 mc.
Depozitele de deşeuri menajere urbane din judeŃ care exercită presiuni asupra factorilor
de mediu:
Factori de mediu (apă, aer, sol)

Anul
Depozit Distanta apa
deschiderii Adâncime apa SuprafaŃa
de suprafaŃa
subterană (m) ocupată (ha)
(m)
Depozit mixt orăşenesc Nehoiu 2001 4 4 0,1
Depozit mixt Buzău
1975 50 4,5 10
(depozitare sistată)
Depozit mixt municipal Rm. Sărat 1980 650 30 2
Deşeurile din construcŃii şi demolări sunt depozitate pe un amplasament (care ocupă o

suprafaŃă de 8 ha) situat în zona “Dig apărare râu Buzău”. Depozitarea deşeurilor inerte în
aceasta zonă a fost stabilită de Primăria municipiului Buzău, în scopul aducerii la cota a
113
terenului pe care se intenŃionează amenajarea unui parc industrial. În celelalte oraşe,

deşeurile de materiale din construcŃii sunt utilizate pentru amenajarea drumurilor de acces în
depozitele de deşeuri menajere şi/sau pentru aducerea la cotă a terenurilor.
În zona rurală, în cele 81 de comune, există 369 de rampe neamenajate pentru
depozitarea deşeurilor menajere, care ocupă o suprafaŃă de 161,5586 ha. În aceste
amplasamente se depozitează neorganizat deşeuri menajere, dejecŃii animaliere solide
(gunoi de grajd), resturi vegetale provenite din culturi agricole şi deşeuri de materiale din
construcŃii (în special moloz, restul materialelor fiind valorificate în gospodării). Aceste
depozite, în cea mai mare parte pot fi considerate depozite temporare, ele fiind de cele mai
multe ori suprafeŃe de teren din izlazurile comunale, care pot fi cu uşurinŃă aduse la starea
iniŃială.
Depozitarea deşeurilor industriale
Mai pot fi considerate zone critice pentru factorii de mediu aer, sol, pentru apele
subterane şi apele de suprafaŃă, depozitele de deşeuri şi industriale din judeŃ. În judeŃul
Buzău au fost inventariate 4 depozite deşeuri industriale:
• depozite de deşeuri nepericuloase
SC HOEGANES EUROPE SA Buzău deŃine un depozit de deşeuri
nepericuloase unde se depozitează zgura şi cărămizi refractare, pe o suprafaŃă
de 0,3 ha.
• depozite de deşeuri periculoase
SC DUCTIL STEEL SA Buzău şi SC CORD SA Buzău deŃin un depozit de
deşeuri industriale periculoase unde se depozitează nămoluri rezultate de la
epurarea apelor uzate industriale, având o suprafaŃă de 0,8 ha;
SC FERMIT SA Râmnicu Sărat deŃine un depozit de deşeuri industriale
periculoase, în amestec, cu o suprafaŃă de 2 ha, unde se depozitează deşeuri
elastomer şi praf mineral cu conŃinut de azbest;
SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat deŃine un batal pentru
depozitarea deşeurilor lichide rezultate de la regenerarea uleiurilor şi a nămolului
de la epurarea apelor industriale uzate, având o suprafaŃa de 6,2 ha.

114
12.6.1. Ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale
de conservare
ProtecŃia ariilor naturale valoroase constituie o cerinŃa vitală pentru păstrarea
echilibrului ecologic în zona. Zonele naturale prin valoarea estetica, dar şi prin cea ştiinŃifica,
constituie un potenŃial valoros pentru dezvoltarea turismului, dar şi a activităŃilor de producŃie.
Astfel, în conformitate cu Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naŃional – SecŃiunea a III-a – zone protejate, au fost identificate o serie de valori de
patrimoniu natural care necesită instituirea lor ca zone protejate pentru asigurarea protecŃiei
lor. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Nr. Nr. Legea

Denumirea Localizarea SuprafaŃa (ha)
crit. 5/2000
RezervaŃii naturale L.5/2000 Vect.2004
1 2.261 Vulcanii noroioşi Pâclele com. ScorŃoasa 15,20 18,8
Mari
2 2.262 Vulcanii noroioşi Pâclele com. Berca 10,20 13,2
Mici
3 2.263 Sarea lui Buzău – com. Vipereşti 0,80 1,77
4 2.264 Blocurile de calcar de la com. Vipereşti 1,00 3,00
Bădila
5 2.265 Pădurea Crivineni oraşul 14,10 15,4
Pătârlagele
6 2.266 Pădurea Brădeanu com. Brădeanu 5,80 5,80
7 2.267 Platoul Meledic com. Mânzăleşti 67,50 156,7
8 2.268 Pădurea “Lacurile Bisoca” com. Bisoca 10,00 10,00
9 2.269 Dealul cu Lilieci Cernăteşti com. Cernăteşti 3,00 10,6
10 2.270 Pădurea cu Tisa com. Chiojdului 150,00 196,8
11 2.271 Balta Albă com. Balta Albă 600,00 1167
12 2.272 Balta Amară com. Balta Albă 900,00 813,8
Monumente ale naturii
13 2.273 Focul Viu – Lopătari com. Lopătari 0,03 0,25
14 2.274 Piatra Albă “La Grunj” com. Mânzăleşti 0,025 0,025
15 2.275 Chihlimbarul de Buzău com. ColŃi 2,52 2,23
SuprafaŃa totală 1850 ha
AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Buzău are sarcina ca în cel mai scurt timp să
constituie pe teritoriul judeŃului arii protejate în proporŃie de 15% din suprafaŃa sa. În acest
context, urmează să fie înfiinŃat Parcul Natural Siriu-Penteleu, cu o suprafaŃă de cca 45.133,5
ha, care va primi o administrare conform legislaŃiei în vigoare. În cadrul Parcului Natural

115
Siriu-Penteleu vor exista două rezervaŃii naturale: “CULMILE SIRIULUI“ (384,2 ha) şi “MILEA
– PENTELEU “ – MunŃii Buzăului (541,8 ha).
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităŃii
Deteriorarea capitalului natural este consecinŃa utilizării neraŃionale a solului,
concentrarea activităŃilor umane pe activităŃi de tip industrial şi o ignorare a factorilor care
asigură conservarea durabilă a vieŃii.
În afara factorilor naturali (secetă, inundaŃii, mişcări seismice, etc.) asupra florei şi
faunei se exercită presiuni şi prin: despăduriri, incendii, poluări industriale, testări
necontrolate de OMG-uri, substanŃe fitosanitare, recoltări şi capturări necontrolate,
schimbarea destinaŃiei terenurilor etc. Din acest motiv se impune creşterea suprafeŃelor
din categoria ariilor naturale protejate, unde să se instituie regimuri de protectie, în
special pentru speciile vulnerabile, endemice şi pe cale de dispariŃie.
Datorită intervenŃiilor antropice prin exploatare forestieră asupra zonelor protejate astăzi
multe specii nu-şi mai păstrează caracteristicile şi dimensiunile (Pădurea cu Tisa), datorită
agriculturii extensive, prin chimizare au fost afectate diverse habitate, fiind necesară
reconstrucŃia ecologică (exemplu: Balta Albă şi Balta Amară).
Zone naturale valoroase neprotejate care necesită protecŃie
Pe teritoriul judeŃului Buzău, diversitatea faunei şi florei sălbatice rezultă din existenŃa
unor habitate forestiere bine conservate, întinse zone de deal şi câmpie, a zonelor umede în
lungul râurilor, a lacurilor sărate şi de apă dulce.
Conform Directivei Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, Directivei Păsări 79/409/CEE
privind conservarea păsărilor sălbatice şi Legii 462/2001, s-au stabilit habitatele naturale a
căror conservare necesită declararea de arii speciale, care urmează să facă parte din
reŃeaua ecologica europeana Natura 2000.
Pe teritoriul judeŃului Buzău acestea sunt prezentate în tabelele următoare:
Nr.
crt.
Habitate de pajişti şi tufişuri
ComunităŃi de salicornia şi alte specii anuale care
1 1310
colonizează terenurile umede şi nisipoase
Pajişti şi mlaştini sărăturoase panonice şi ponto-
2 1530*
sarmatice
6 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice
7 4060 Tufărişuri alpine şi boreale
8 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine
116
Nr.
crt.
Pajişti cu Molina pe soluri calcaroase, turboase sau
9 6410
argiloase (Molinion caeruleae)
Comunitati ale lizierei cu ierburi inalte hidrofile de la
10 6430 nivelul campiilor la cel montan şi alpin
Preerii aluviale ale vailor de riuri cu Cnidion dubii
11 6520 FăneŃe montane
12 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus
Galerii şi desisuri riverane meridionale (Nerio-
13 92D0
Tamaricetae şi Securinegion tinctoriae)
Habitate de ape dulci
Ape statatoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie
1 3130
din Littorelletalia uniflorae
Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaŃie bentonică de
2 3140
specii de Chara
Râuri alpine şi vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria
3 3230
germanica
VegetaŃie lemnoasă cu Salix alaeganos de-a lungul
4 3240
râurilor montane
Turbării
1 7110* Turbării active
Habitate de stâncării şi peşteri
Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroasse din
1 8120 etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea
rotundofolii)
Habitate de pădure
1 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
2 9130 Paduri de fag de tip Asperulo- Fagetum
3 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
Păduri din Tilio-Acerion pe versanŃi abrupŃi, grohotişuri şi
4 9180*
ravene
5 91EO* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior)
6 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
7 9410 Păduri acidofile de Picea din regiunea montană
8 97Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
Lista siturilor comunitare

Nr. SuprafaŃă
crt (ha)
JudeŃul Brăila: Galbenu (7%),
Balta Albă-Amara- Grădiştea (11%), Jirlău (9%), 6415,4 din
1 ROSCI0005 Jirlău- Lacul Sărat Vişani (17%) care 3336
Câineni JudeŃul Buzău:Balta Albă (30%), ha în Buzău
Boldu (11%)

117
Nr. SuprafaŃă
crt (ha)
JudeŃul Buzău:Bisoca (14%),

2 ROSCI0009 Bisoca 1160,6
Mânzăleşti (2%)
JudeŃul Buzău:Breaza (9%),

3 ROSCI0057 Dealul IstriŃa 587,9
Pietroasele (3%)
JudeŃul Buzău:Berca (2%), Buzău
(6%), C.A. Rosetti (2%), Cilibia
(4%), Cislău (2%), Gălbinaşi (4%),
Măgura (6%), Măracineni (12%),
4 ROSCI0103 Lunca Buzăului Nehoiu (<1%), Pănătău (2%), 3990,5
Pâscov (2%), Pătârlagele (2%),
Săgeata(2%), Săpoca (13%),
Unguriu (9%), Vadu Paşii (6%),,
Verneşti (2%), Vipereşti (2%)
5 ROSCI0127 Munteoru Ursoaia JudeŃul Buzău:Bisoca (2%) 156
11233,1 din
JudeŃul Covasna:Comandău
care 11200
6 ROSCI0190 Penteleu (<1%), Zagon (1%)
în judeŃul
JudeŃul Buzău: Gura Teghii (24%)
Buzău
JudeŃul Buzău: Lopătari (<1%),
7 ROSCI0199 Platoul Meledic 136,6
Mânzăleşti (1%)
JudeŃul Buzău:Chiojdu (7%), Gura
8 ROSCI0229 Siriu 5747,3
Siriului (22%)
JudeŃul Buzău:C.A. Rosetti (2%),
17000 din
Cilibia (12%), Costeşti (16%),
Valea CălmăŃuiului- care 9556
8 ROSCI0259 Gălbinaşi (2%), Gherăseni(14%),
Spătaru ha în judeŃul
Largu (21%), RuşeŃu (11%),
Buzău
Smeeni (15%), łinteşti (6%)
Vulcanii noroişi de la
JudeŃul Buzău: Berca (<1%),
9 ROSCI0272 Pâclele Mari şi 93,8
ScorŃoasa (1%)
Pâclele Mici
JudeŃul Buzău:Balta Albă (10%)
Balta Albă-Amara-
10 ROSPA0004 JudeŃul Brăila:Galbenu (5%), Jirlău 4509,6
Jirlău
(7%), Vişani (5%)
TOTAL 35964,7 ha
Sursa: Raportul de mediu 2005 şi www.mmediu.ro

118
12.7. Obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel naŃional,
comunitar sau internaŃional, care sunt relevante pentru Planul de

Societatea funcŃionează într-o natură amenajată şi cultivată. Planeta „PĂMÂNT” este
supusă permanent acŃiunilor naturale şi acŃiunilor creative ale oamenilor care tind spre mai
bine, spre confort. Se ştie că nu se poate clădi o societate sănătoasă pe o natură bolnavă.
Includerea naturii în calculul economic este o adevărată revoluŃie care îl împinge pe om spre
noi concepte, măsuri şi instrumente cu care să analizeze fenomenele. Natura, ecologia,
mediul conduc gândirea spre o globalitate, examinarea efectelor invizibile şi a consecinŃelor
pe termen lung.
Procese ca poluarea, eroziunea terenurilor, defrişările neraŃionale, extinderea
aşezărilor, exterminarea sau punerea în pericol de dispariŃie a unor specii de plante şi
animale, sunt primejdii pentru existenŃa umană. Apa, aerul, solul nu sunt infinite şi nu se pot
modifica dincolo de anumite limite care le-ar periclita caracteristicile esenŃiale necesare vieŃii.
Poluarea mediului este poate cea mai importantă problemă social-economică
contemporană, care a luat proporŃii îngrijorătoare în Ńările puternic industrializate.
Manieră degajată în care au fost tratate implicaŃiile majore ale ecologiei face ca „nota de
plată” să fie mult prea încărcată. Cheltuielile pentru eliminarea perturbaŃiilor mediului
ambiant, apărute de multe ori cu întârziere, sunt cu mult superioare sumelor ce ar fi trebuit
avansate pentru prevenirea degradării suportului vieŃii.
Putem spune că nu există activitate care să nu genereze poluare prin deşeuri (toxice
sau obişnuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplăcute.
Nişa umană ca sursă de poluare produce efecte în continua creştere datorită:
• diversificării deşeurilor pe care le produce;
• creşterii cantitative pe cap de locuitor a deşeurilor;
• aglomerării nişelor individuale în oraşe, metropole, unde procesele naturale de
autopurificare sunt limitate.
Se remarcă creşterea ponderii combustibililor lichizi atât pentru consumul casnic cât şi
pentru transportul rutier şi alte tipuri de transport. Pericolul prezentat de poluarea produsă de
motoarele cu ardere interna cere reglementări care se fac încet şi cu timiditate din teama de
a nu stingheri economia. De aceea a fost necesară adoptarea unei legislaŃii prin care să se
stabilească riscurile ce apar pentru mediul ambiant.

119
Raportul de mediu a fost întocmit Ńinând cont de legislaŃia în vigoare şi de legătura

acesteia cu legislaŃiile: sanitară, construcŃii, amenajarea teritoriului şi urbanistică, cultelor şi
patrimoniu, stabilindu-se condiŃii pentru fiecare domeniu în parte.
Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecŃie a mediului

Obiectivele de protecŃie a mediului relevante prevăzute în PATJ Buzău sunt:
• inventarierea şi prezentarea zonelor de risc natural;
• stabilirea zonelor în care se poate construi şi tipul construcŃiilor;
• modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;
• inventarierea zonelor protejate şi asigurarea protecŃiei acestora;
• organizarea şi constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare şi eliminare a
deşeurilor municipale;
• stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calităŃii acesteia şi realizarea unui
sistem centralizat de alimentare cu apă;
• sistematizarea, organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaŃie;
• creşterea calităŃii vieŃii cu precădere în domeniile locuirii şi a serviciilor;
• evidenŃierea fondului construit valoros şi a posibilităŃilor de valorificare a acestuia în
folosul localităŃii;
• realizarea unor investiŃii de utilitate publică;
• asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor şi a acŃiunilor de dezvoltare.
Pentru noul plan de amenajare, obiectivele generale ce se desprind din viziunea
propusă sunt:
• încurajarea unei dezvoltări economico-sociale viitoare a judeŃului pe baza unei
distribuŃii spaŃiale echilibrate şi a unei ocupări judicioase a terenurilor de către
activităŃile economice astfel încât să se realizeze o creştere semnificativă a nivelului
de trai a populaŃiei;
• promovarea servituŃii faŃă de mediul natural şi construit prin conservarea şi refacerea
durabilă a acestuia, întrebuinŃarea mai adecvată a resurselor locale, reducerea
consumurilor de materii prime şi de energie prin utilizarea resurselor regeneabile şi a
reciclării.
În conformitate cu elementele generale ale spaŃiului, are ca scop determinarea
componentelor teritoriale, diagnoza şi prognozarea funcŃionării viitoare a acestora, în
120
vederea enunŃării unor politici de amenajare corespunzătoare. EficienŃa aplicării politicilor de

amenajare este în relaŃie directă cu adaptarea acestora la caracteristicile şi necesităŃile
comunităŃilor fiecărei zone în parte.
Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului judeŃean stabilite în cadrul planului
sunt:
O1 – ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit,

O2 – Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în teritoriul

O3 – Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în concordanŃă cu

O4 – O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei judeŃene,

O5 – Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă în

contextul naŃional şi internaŃional.
12.8. PotenŃialele efecte semnificative asupra mediului
12.8.1. Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Planului de

Evaluarea a fost efectuată Ńinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în
anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au
avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată
s-a Ńinut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung) .
Evaluarea contă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv
sau negativ) identificată , utilizând următoarea scară :
+ 2: impact pozitiv semnificativ;
+ 1: impact pozitiv nesemnificativ;
0: nici un impact;
- 1: impact negativ nesemnificativ;
- 2: impact negativ semnificativ;
121
În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PATJ

propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de
bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire,
reducere sau compensare (prezentate detailat în cap. 9) cât şi pentru impactul prognozat
după implementarea măsurilor propuse prin plan.
Principalele obiective din PATJ Buzău asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu
o analiza detaliată sunt:
ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit,

Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în teritoriul

Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în concordanŃă cu

O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei judeŃene,

Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă în
contextul naŃional şi internaŃional;
12.8.2. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale
implementării Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău asupra
obiectivelor de mediu relevante
Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PATJ Buzău rezultă un efect

majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea
standardelor de mediu.
Efectul obiectivelor din Planul de Amenajarea teritoriului JudeŃean Buzău pe termen mediu şi
lung se va concretiza în respectarea Ńintelor propuse în politicile de mediu adoptate de
legislaŃie pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este
prezentată în figura de mai jos.

122
impact pozitiv impact negativ
7
dezvoltarea infrastructurii rutiere şi a utilităŃilor
6
protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvatice
5
protecŃia populaŃiei
4
îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortului
confortului

solului
3
îmbunătăŃirea calităŃii apelor

apelor de suprafaŃă şi subterane 2
îmbunătăŃirea calităŃii aerului 1
-2 0 2 4 6 8 10
Evaluarea globala a impactului generat de implementarea PATJ Buzău
Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenŃă faptul că implementarea planului de

amenajare a teritoriului judeŃean generează un impact preponderent pozitiv. Obiectivele de
mediu relevante care au înregistrat şi impacturi negative au fost: îmbunătăŃirea calităŃii apelor
de suprafaŃă şi subterane şi îmbunătăŃirea calităŃii solului.
Ponderea potentialului impact de mediu generat de implementarea PATJ Buzău

123
Analiza globala a impactului generat de implementarea PATJ Buzău permite

clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcŃie de punctajul obŃinut. Astfel, se poate
concluziona ca implementarea PATJ va contribui în principal la limitarea poluării apelor de
suprafaŃă şi subterane si la îmbunătăŃirea calităŃii solului. În acelaşi obiectivele relevate de
mediu cu contribuŃiile cele mai reduse la plan sunt: protejarea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor şi
funcŃiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropogene, fragmentării
habitatului şi defrişării şi îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane.
ÎmbunătăŃirea acestei versiuni a PATJ se poate face propunând măsuri suplimentare
pentru compensarea problemelor identificate în plan.
dezvoltarea infrastructurii rutiere şi a utilităŃilor7
protecŃia populaŃiei6
îmbunătăŃirea calităŃii aerul5
tăŃii vieŃii, creşterea confortului4

îmbunătăŃirea calităŃi
calităŃii
uiui3
soluluiui
îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane2
protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvatice1
0 2 4 6 8 10
Clasificarea contribuŃiei PATJ Buzău la atingerea obiectivelor relevante de mediu

124
12.9. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra
sănătăŃii, în context transfrontiera

Nu este cazul
12.10. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de
complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării
Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean Buzău rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească
măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor
pozitive.
asupra factorului de mediu aer
ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în judeŃul Buzău, prin modernizarea şi adaptarea unor
tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii economici care au emisii de noxe atmosferice: SC
DUCTIL SA, SC CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA, reducerea
emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier sub
valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante şi a benzinei fără
plumb, reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice, crearea şi restructurarea zonelor
destinate activităŃilor industriale şi de construcŃii existente în mediul urban.
asupra factorului de mediu apă
îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane în judeŃul Buzău, prin
încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate
evacuate de diversele unităŃi socio-economice în emisarii naturali şi/sau în reŃelele de
canalizare a localităŃilor;
completări şi modernizări în scopul obŃinerii unor randamente de funcŃionare
superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv staŃiile de epurare
din localităŃile Monteoru, Păltineni, retehnologizări la staŃiile de epurare ale agenŃilor
economici;
crearea, extinerea şi reabilitarea reŃelelor de canalizare şi amenajarea sau
modernizarea de staŃii de epurare;
125
eliminarea posibilităŃilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a reziduurilor

lichide, de orice natură, dacă nu au protecŃie impermeabilizată, execuŃia de reŃele de
canalizare, staŃii de epurare în zona rurală, gestionarea ecologică, in cadrul fermelor
zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane;
prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de
apărare împotriva inundaŃiilor, dar şi a celor cu folosinŃe complexe, care includ şi
atenuarea viiturilor.
întreŃinerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundaŃiilor;
realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundaŃiilor: controlul utilizării
albiilor minore ale cursurilor de apă din judeŃ, elaborarea planului de reducere a
riscului la inundaŃii şi a programelor de măsuri la nivelul bazinelor hidrografice;
evitarea construcŃiilor (de toate tipurile) în zonele potenŃial inundabile, adaptarea
dezvoltării judeŃului la condiŃiile de risc la inundaŃii;
îmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de suprafaŃă pe versanŃi prin lucrări de
colectare şi evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.

asupra factorului de mediu sol
Reabilitarea solului degradat de către activităŃile antropice. In Planul Local de AcŃiune
pentru Mediu 2005 s-au stabilit direcŃiile de acŃiune, Ńintele şi măsurile preconizate în
scopul reducerii poluării solului datorită utilizării ingrăşămintelor şi pesticidelor în
agricultură şi datorită depozitării deşeurilor.
stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânŃare cu
amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecŃia antierozională şi
stabilizarea versanŃilor;
evitarea executării de căi de comunicaŃii (drumuri, căi ferate) pe versanŃi instabili;

evitarea supraîncărcării versanŃilor cu construcŃii de orice fel;
lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea

geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate,
direcŃionarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;
stoparea defrişărilor şi excavaŃiilor la suprafaŃă care, in contact cu cantităŃi mari de apă

de ploaie, pot cauza alunecări de teren;

126
închiderea depozitelor urbane pentru deşeuri menajere şi de deşeuri industriale;
amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deşeurilor colectate

selectiv provenite de la populaŃie şi agenŃi economici;
înfiinŃarea de staŃii de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;

execuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea potenŃialului natural al solurilor în
raport cu zonarea potenŃialului agricol.

asupra factorului de mediu patrimoniu
identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de
protecŃie;
menŃinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a
speciilor din flora şi fauna sălbatică;
asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor
constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de arii naturale protejate;
protecŃia şi valorificarea patrimoniului construit din localităŃile cu zone istorice şi
ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări
specifice în documentaŃiile PUG;
protecŃia cu prioritate a monumentelor de valoare excepŃională cuprinse în lista
anexă a Legii 5 -2000 şi în lista MCC-2004, precum şi propuneri pentru desemnarea
de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de
patrimoniu;
cercetarea zonelor şi construcŃiilor valoroase din cadrul fondului construit al
localităŃilor în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de
interes local;
selecŃia şi studierea unor ansambluri şi construcŃii cu valoare ambientală sau
arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecŃie, pentru conservare şi
valorificare în context local;
previzionarea modului de intervenŃie, conservare şi mai ales valorificare a
obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esenŃială a modelării şi dezvoltării
fiecărei localităŃi, având ca centre de interes piese de patrimoniu din listele de
patrimoniu;
127
renovarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban şi

rural (Berca, Merei) în funcŃie de distribuŃia teritorială, dinamica economică a
zonelor şi de mărimea concentrărilor de populaŃie;
dezvoltarea unei reŃele de obiective culturale, conŃinând monumente şi ansambluri
de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelarea
cu itinerariile turistice;
formarea cadrului organizatoric şi a personalului de administrare a reŃelelor culturale
din judeŃ.
Crearea unui cadru de reglementări şi a personalului pentru managementul reŃelelor
culturale este o activitate care trebuie să însoŃească proiectele de restaurare,
conservare şi valorificare a patrimoniului construit;
Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acŃiuni de refacere,
modernizare, reparaŃii, în raport cu morfologia peisajelor locale;
Promovarea dezvoltării şi protecŃiei peisajelor rurale valoroase, pornind de la
tipologia morfologică, în relaŃie cu protecŃia şi cu valorificarea patrimoniului construit.
Restaurarea, reabilitarea şi conservarea a monumentelor cu deficienŃe majore sau
într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcŃională a unor monumente în
vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic;
IntervenŃiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu
deficienŃe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente acŃiuni în direcŃia de
dezvoltare privitoare la patrimoniul construit.;
asupra factorului de mediu antropic
determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilităŃii spre centrele intercomunale

(măsurarea şi prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee;
modernizarea tronsoanelor de căi de comunicaŃii între localităŃile de acelaşi rang cu
relaŃii de complementaritate;
implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens şi pentru
adaptarea mobilităŃii la solicitările din localităŃile polarizate;
ameliorarea accesibilităŃii tuturor localităŃilor din judeŃ pe reŃeaua de căi rutiere;
ameliorarea accesibilităŃii pe căile ferate a principalelor localităŃi din judeŃ;
asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din judeŃ printr-o
reŃea de distribuŃie modernă şi fiabilă;
128
îmbunătăŃirea alimentării localităŃilor cu gaze naturale; racordarea unui număr cât mai
mare de consumatori la reŃelele de distribuŃie existente;
organizarea unor exploataŃii piscicole în lacurile cu condiŃii pentru exploatarea
piscicolă. Adaptarea exploataŃiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă
comunitară;
crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei
autostrăzi, care va străbate teritoriul judeŃului Buzău, care să atenŃioneze asupra
principalelor atracŃii şi disponibilităŃi turistice din judeŃ;
încurajarea activităŃilor zootehnice în localităŃile care deŃin importante suprafeŃe de
păşuni şi fâneŃe;
utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;
amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie de specificul cadrului geografic şi
social.
12.11. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor
alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice
dificultăŃi întâmpinate în prelucrarea informaŃiilor cerute

Elaborarea PATJ Buzău a reprezentat un proces de durata, având în vedere
participarea tuturor instituŃiilor implicate. În formularea obiectivelor / direcŃiilor de dezvoltare
şi măsurilor propuse s-a Ńinut cont de:
tendinŃele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;
opŃiunile şi limitările privind potenŃialul de dezvoltare al judeŃului;
decalajul dintre situaŃia existentă la nivelul judeŃului şi cea care se doreşte a fi
implementată;
nevoile şi opŃiunile populaŃiei judeŃului;
CerinŃele planurilor şi programelor judeŃene / regionale / naŃionale.
Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor şi ulterior a
direcŃiilor de dezvoltare şi a masurilor în urma realizării unei analize a punctelor tari şi slabe
la nivelul judeŃului.
PATJ nu poate prezenta alternative zonale, şi nu prezintă alternative privitoare la
măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea masurilor s-a făcut în principal
pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menŃinându-se un nivel

129
redus de detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a soluŃiilor de

implementare.
Singura alternativă descrisă şi detaliată este alternativa 0 cea descrisă capitolul 3,
respectiv „EvoluŃia factorilor de mediu în situaŃia neimplementării măsurilor din Planul de
Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău”
13. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementării Planului de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean Buzău
HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o
etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi
luării măsurilor de remediere necesare.
Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită
măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie
astfel stabiliŃi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

130
Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării PATJ

Nr. Obiectivul relevant pentru
Indicator FrecvenŃa Normative aplicabile Responsabilitate
crt. mediu
Ord. 462/1993 pentru aprobarea condiŃiilor
PoluanŃi atmosferici tehnice privind protecŃia atmosferei si Consiliul JudeŃean Buzău
Îmbunatatirea calitatii
1 specifici: pulberi, GES, anual Normelor metodologice privind (pe baza informaŃiilor
aerului
miros. determinarea emisiilor de poluanŃi obŃinute de la APM Buzău)
atmosferici produşi de surse staŃionare
HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată
Parametri de calitate a în receptori naturali – NTPA 001/2002.
apelor uzate evacuate HG nr. 974/2004 pentru aprobarea
2 apelor de suprafaŃă şi semestrial/după caz Consiliul JudeŃean Buzău
Parametri de calitate ai Normelor de supraveghere, inspecŃie
subterane
apei potabile sanitară şi monitorizare a calităŃii apei
potabile
îmbunătăŃirea calităŃii SuprafeŃe de teren
3 anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău
solului reabilitate
ÎmbunătăŃirea calităŃii Cazuri de îmbolnăviri Consiliul JudeŃean Buzău
4 vieŃii, creşterea datorate poluării anual - DSP Buzău
confortului factorilor de mediu
ProtecŃia populaŃiei prin Consiliul JudeŃean Buzău
diminuarea/ eliminarea suprafaŃă teren
5 anual P.V. la terminarea lucrărilor
efectelor alunecărilor de stabilizat;
teren/inundaŃii.
Protejarea şi
îmbunătăŃirea condiŃiilor
şi funcŃiilor ecosistemelor
SuprafeŃe de teren Consiliul JudeŃean Buzău
6 terestre şi acvatice anual P.V. la terminarea lucrărilor
împădurite Romsilva
SuprafeŃe
infrastructură rutieră şî
8 modernizate/construite anual PV la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău
utilităŃi; Conservarea
/reabilitate
resurselor

131
14. Abrevieri
ANAR Administratia Nationala Apele Române

ANPM Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
APM Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului
ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
CJ Consiliul Judetean
DADR Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
Directiva Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea
SEA efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului
EIA Evaluarea impactului asupra mediului (evaluarea la nivel de
proiect a efectelor de mediu)
GES Gaze cu efect de sera
GNM Garda Nationala de Mediu
HG Hotarârea Guvernului României
HG Hotarârea de Guvern nr.1076/8.07.2004 privind stabilirea
1076/2004 procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe
INS Institutul National de Statistica
MDLPL Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor
MMDD Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
MMGA Ministerul Mediului si Gospodariri Apelor
Natura 2000 Retea Europeana de Arii protejate creata pentru conservarea
habitatelor si
speciilor de interes comunitar
OSPA Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice
PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Judetean
PJGD Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor
POS Program Operational Sectorial
PRGD Plan Regional de Gestionare a Deseurilor
PUG Plan Urbanistic General
SEA Evaluare Strategica de Mediu
15. Anexe

132
CUPRINS:
1 Introducere ...................................................................................................................... 2
1.3. InformaŃii generale ...................................................................................................... 9
1.4. Beneficiarul proiectului .............................................................................................. 9
1.5. Autorul atestat al raportului de mediu....................................................................... 9
1.6. Denumirea proiectului ................................................................................................ 9
2 Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean Buzău, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi programe relevante.................. 10
2.1 Structura Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău ...................... 10
2.2 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului JudeŃean Buzău .................... 12
2.3 RelaŃia Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău cu alte planuri si
programe relevante .......................................................................................................... 13
3 Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei sale probabile în
situaŃia neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău ........... 15
3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului .................................................. 15
3.1.1 Apa .................................................................................................................. 15
3.1.2 Aer ................................................................................................................... 16
3.1.3 Sol si subsol ................................................................................................... 17
3.1.4 Biodiversitate.................................................................................................. 20
3.1.5 Sănătate umană.............................................................................................. 21
3.1.6 Mediul social şi economic ............................................................................. 22
3.1.7 Transport......................................................................................................... 22
3.1.8 Turism ............................................................................................................. 23
3.2 EvoluŃia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Amenajare
a Teritoriului JudeŃean Buzău ......................................................................................... 25
4 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ ...................... 30
5 Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul de Amenajare a Teritoriului
JudeŃean, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanŃă
specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile
speciale de conservare ....................................................................................................... 37
5.1 Ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale de conservare ....... 50

133
6 Obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel naŃional, comunitar sau

internaŃional, care sunt relevante pentru Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean
Buzău .................................................................................................................................... 61
6.1 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecŃie a mediului.............................. 63
7 PotenŃialele efecte semnificative asupra mediului .................................................... 73
7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Planului de Amenajare a
Teritoriului JudeŃean Buzău ............................................................................................ 73
7.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a
Teritoriului JudeŃean Buzău ............................................................................................ 74
7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de
Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău asupra obiectivelor de mediu relevante... 79
8 Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăŃii, în
context transfrontiera.......................................................................................................... 83
9 Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil
orice efect advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a
Teritoriului JudeŃean Buzău................................................................................................ 83
10 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o
descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăŃi întâmpinate
în prelucrarea informaŃiilor cerute...................................................................................... 88
11 Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău ............................. 89
12 Rezumat fără caracter tehnic al informaŃiei furnizate in raportul de mediu......... 91
14. Abrevieri .................................................................................................................. 132
15. Anexe ....................................................................................................................... 132

134

Draft Raport Mediu PATJ Buzau

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Draft Raport Mediu PATJ Buzau

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Raport

Raport de Mediu la PATJ Buzău

BENEFICIAR: Consiliul JudeŃean Buzău

Autorul atestat al raportului de mediu:

Glosar de termeni conform legislaŃiei de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice

Plan de acŃiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

Glosar de termeni conform legislaŃiei de urbanism (legea 350/2001 actualizata,

Caracter director - însuşirea unei documentaŃii aprobate de a stabili cadrul general de

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeŃelor construite şi amenajate ale localităŃilor ce

1.3. InformaŃii generale

1.4. Beneficiarul proiectului: Consiliul JudeŃean Buzău cu sediul în Bd. N. Bălcescu

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu: SC MEDIU Consulting SRL GalaŃi, cu

1.6. Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău.

2 Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor Planului de Amenajare a

Teritoriului JudeŃean Buzău, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi

2.1 Structura Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

acestor efecte cu ajutorul amenajării se urmăreşte eliminarea/diminuarea disfuncŃiilor şi

2.2 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului JudeŃean Buzău

Obiectivul principal şi comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea

Acestea au ca deziderate următoarele principii:

• echilibrul demografic, prin asigurarea creşterii sau menŃinerii numărului populaŃiei, a

2.3 RelaŃia Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău cu

alte planuri si programe relevante

geografică aferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea

Metodologia de elaborare a prezentei etape se bazează pe analiza interdisciplinară a

În consecinŃă, derularea actualei etape se face Ńinând cont de rezultatele analizelor

3 Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei

sale probabile în situaŃia neimplementării Planului de Amenajare a

Teritoriului JudeŃean Buzău

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităŃilor judeŃului

Se precizează că nu s-au făcut determinări de metale grele din pulberi.

3.1.3 Sol si subsol

În schimb în jumătatea de nord, respectiv de deal şi munte a judeŃului, fondul funciar

EsenŃa SuprafaŃa (ha)

Probleme şi disfuncŃionalităŃi ale mediului în situaŃia actuală

În scopul păstrării unor eşantioane de natură nealterate, pe teritoriul judeŃului Buzău au

3.1.5 Sănătate umană

3.1.6 Mediul social şi economic

PotenŃialul natural al judeŃului este variat, complex şi bine reprezentat.

Factori de Efecte în cazul neimplementării

modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante

Factori de Efecte în cazul neimplementării

Factori de Efecte în cazul neimplementării

Factori de Efecte în cazul neimplementării

4 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată

Se precizează că nu s-au făcut determinări de metale grele din pulberi.

AgenŃia de ProtecŃia Mediului consideră că în judeŃul Buzău nu se poate vorbi de zone

Respectarea regimului de zonă protejată unde se interzice:

Categoria de soluri SuprafeŃe (ha)

b)Terenuri cu umiditate ridicată

5 Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul de

Amenajare a Teritoriului JudeŃean, inclusiv în particular, cele legate de

ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale de conservare

• terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări

Nr. Nr. sate Nr. SuprafaŃa Pagube

• înlesnirea percepŃiei componentelor ansamblului de către autorităŃi şi

• promovarea asocierii unor localităŃi situate în unităŃi administrative învecinate

• amplasare şi relaŃii între localităŃi

Un factor important în funcŃionarea dotărilor teritoriale, pe lângă costul lor iniŃial şi de

Necesarul de locuinŃe a fost calculat ca diferenŃă între numărul de gospodării ale

• dimensionarea şi modernizarea podurilor clasă E de încărcare;

Alimentarea cu apă a localităŃilor