Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Concluzii si
propuneri……………………………………………………………………..104
Anexe
Bibliografie
Marketingul produselor lactate si a laptelui in cadrul unei societati
INTRODUCERE
{n comparatie cu alte produse lactate, perspectivele pe termen mediu ale pietei mondiale
a laptelui praf degresat indica o crastere limitata a comerului, corelata insa cu un nivel relativ
ridicat al preturilor. O contributie la cresterea cererii pe plan mondial este asteptata din partea
tarilor asiatice, ale caror necesitati vor fi acoperite de Australia si Noua Zeelanda, dar si de
Uniunea Europeana. Ca o consecinta a cresterii estimate a cererii pe piata Asiei, dar si a limitarii
exporturilor subventinate impuse de acordul OMC, exporturile de lapte praf degresat ale Uniunii
Europene nu vor depasi nivelul de 250000 tone in urmatorii ani.
Pe ansamblul celor zece tari central si est-europene, productia de lapte de vaca ar urma sa
creasca intre anii 1997-2003, intr-un ritm mediu anual de 1,5%.
Dupa anul 1989, numarul vacilor de lapte s-a redus de la 11 milioane capete, la 8,1
milioane capete in anul 2000. Se apreciaza ca, numarul vacilor de lapte, pe ansamblul regiunii s-
ar putea stabiliza in urmatorii ani in jurul acestei valori, fiind posibila o dezvoltare a sectorului
de crestere a vacilor de lapte numai in Polonia, Ungaria, Bulgaria si in tarile baltice.
Cresterea productiei de lapte/vaca se va inregistra la nivelul tuturor tarilor din regiune, iar
consumul de lapte proaspat se va majora, in anul 2003, cu aproape 5 kg./locuitor, fata de anul
1997. O tendinta de crestere va inregistra si cererea de lapte din partea industriei prelucratoare.
Soldul pozitiv al balantei pentru lapte indica disponibilitatea tarilor central si est europene
de a exporta lapte si produse lactate. Disponibilul la export se cifreaza la cca. 2 mil. tone
echivalent lapte si este realizat, in principal, de Polonia si Lituania.
(mii tone) Tabel 1.5 1997 1998 1999 2000 2001 2003
}eptel vaci Mii capete 8,3 8,2 8,1 8,1 8,1 8,1
Productia de lapte /vaca KG./vaca 3390 3460 3500 3560 3620 3830
Productia Mii tone 28,2 28,3 28,5 28,9 29,3 31,0
Consum Mii tone 26,2 26,2 26,6 27,0 27,4 29,0
Lapte proaspat Mii tone 17,7 17,3 16,8 16,9 17,1 17,9
Sold Mii tone 2,0 2,1 1,9 1,9 2,0 2,0
Consum/locuitor Kg./loc. 167 164 159 160 162 168
Sursa: Comisia Europeana125, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2000
Realizarea acestor obiective necesita aplicarea unor masuri concrete de politica agrara.
Ca principale instrumente de sprijin si de protectie a pietei produselor agricole aplicate de tarile
central si est-europene se remarca:
masurile de protectie la frontiera ( taxe vamale, subventiile la export si licentele de
import/export;
masurile de sprijin de pe pietele interne ( care impun limite maxime/ minime de pret;
masurile indirecte ( care vizeaza subventionarea input-urilor agricole).
{n unele tari central si est-europene a fost introdus sistemul de plati directe catre
producatori, pentru a veni in sprijinul productiei de lapte si de produse lacate.
{n ceea ce priveste importurile de LPD pe plan mondial, situatia este mult mai complexa,
principalii importatori: Mexic si Malaezia au inregistrat usoare cresteri ale cantitatilor importate
cu o relativa scadere la nivelul anilor 1998, dupa care Malezia a inregistrat un ritm de crestere
mai mare, de peste 15%, ajungand la aproximativ 165 mii tone – date preliminare la nivelul
anului 2001(tabel nr.1.9).
Piata untului
Pe piata mondiala a untului s-a inregistrat in perioada 1996-2000 o scadere a productiei in
Uniunea Europeana si Rusia, cu exceptia anului 2000, compensata cu cresterile inregistrte in
Noua Zeelanda, Australia si India, astfel incat pe ansamblu s-a inregistrat o crestere de
aproximativ 3,4% (tabel 1.10)
{n ceea ce priveste cererea pentru un bloc (vrac) pe piata Uniunii Europene in anul 2000,
acesta a inregistrat o crestere sustinuta, aceasta fiind mai mare decat oferta in special pentru
achizitii de un bloc in depozite private.
Asfel, la mijlocul anului 2000 nivelul stocurilor Uniunii Europene de unt in depozite
particulare era de 108 mii tone, cu 26 mii tone mai mult decat in 1999, ceea ce a compensat
scaderea achizitiilor la stocurile de interventie.
Consumul s-a mentinut stabil in Uniunea Europeana pe parcursul anului 2000, cu unele
modificari de structura si anume scaderea usoara a consumului casnic, compensata de cresterea
consumului pentru prelucrari anterioare.
{n ceea ce priveste importul de unt, Rusia, Egiptul, Marea Britanie si Mexic si-a redus
simtitor aprovizionarea de pe piata externa, singura tara care si-a pastrat o relativa constanta a
importurilor fiind Mexicul care in anul 1999 a atins un nivel de varf de 34 mii tone, revenind in
anul 2000 la o cota de 25 mii tone, cu tendinta de mentinere la acet nivel si in anul 2001 (tabel
1.11).
Pe piata SUA, s-a inregistrat o scadere a productiei de unt concomitent cu mentinerea
unei cereri importante pentru grasimi lactate din partea industriei de prelucrare. Preturile au atins
in acest context un nivel record, depasind cu 95% nivelul din 1997.
Branzeturi
{n anul 2000 productia mondiala de branzeturi a sporit fata de anul precedent la 12,2
milioane tone, in special pe seama cresterii productiei in SUA si Oceania, in timp ce productia
Uniunii Europene s-a mentinut stationara la 5,8 milioane tone.
Australia, Noua Zeelanda si Argentina au continuat o politica agresiva de export.
Uniunea Europeana si-a redus exportul de branzeturi cu 35 mii tone in 2000, la un nivel de 449
mii tone, ca urmare a implementarii restrictiilor OMC asupra exporturilor de branzeturi
subventionate ale Uniunii Europene in tarile terte.
Evolutia productiei de branzeturi in principalele tari producatoare
Tabel nr 1.13 UM 1996 1997 1998 1999 2000 2001*
|ara
SUA mii tone 3274 3325 3398 3603 3775 3900
Franta mii tone 1594 1645 1648 1658 1080 1685
Germania mii tone 947 990 1008 1006 1046 1060
Italia mii tone 950 985 1003 969 1000 1000
Olanda mii tone 688 693 638 643 690 690
Egipt mii tone 325 370 380 382 370 380
Australia mii tone 268 285 305 320 367 395
Canada mii tone 289 329 330 331 329 337
Sursa:FAS/CMD/DL&P- dec. 2000 * date preliminarii
{n schimburile mondiale cu produse lactate un rol important, tot mai pregnant, il va avea,
in viitor, India atat ca importator cat si ca exportator mai ales de produse obtinute din lapte de
bivolita. Uniunea Europeana si Oceania urmaresc in viitorul apropiat o crestere relativa a
exporturilor de branzeturi si lapte praf degresat in detrimentul identificarii de noi piete si debusee
pentru unt si lapte pref integral. Japonia si Coreea, ca si celelalte state din zona care au efectuat
mari importuri de branzeturi in anul 2000, vor continua sa-si sporeasca nivelurile de import
pentru aceste produse.
Pe total tara, exploatatiile care cuprind 1-2 capete au cea mai mare pondere in totalul
exploatatiilor, in 1999 reprezentand 55%, exploatatiile cu peste 100 de capete au o pondere
nesemnificativa (0,01%), care a inregistrat o usoara crestere in 1995 (0,04%), iar in 1999
detinand 0,02%.
Cu toate problemele legate de intretinerea si furajarea vacilor pentru lapte, in sectorul
privat numarul este in continua crestere.
La sfarsitul anului 1995, numarul de vaci furajate in sectorul privat a fost de 1664 mii
capete (cu 25 mii capete mai mult decat in 1994).
{n 1999, in sectorul privat, exploataiile care au intre 1-2 capete reprezinta 95% din totalul
numarului de exploatatii, iar cu 3-5 capete 4,5%
Evolutia efectivului mediu de vaci de lapte care a urmat un curs descendent dupa anul
1996, s-a cronicizat in perioada 1999-2000. Nici in anul 2001 situatia nu s-a redresat din cauza
conditiilor de seceta prelungita, ce a avut urmari asupra costului furajarii si a lipsei resurselor
financiare necesare.
{n anul 2000 s-a manifestat o tendinta de crestere a efectivelor de vaci de lapte cu 1%
mai ales ca urmare a sprijinului acordat producatorilor de lapte prin aplicarea OUG din 14 aprilie
2000 .
Raportat la suprafata arabila cu pasuni si fanete, densitatea vacilor la 100 de hectare este
determinata de evolutia efectivelor totale. Prin urmare, dupa 1996, numarul mediu de vaci de
lapte pe unitate de suprafata a cunoscut o reducere continua.
Capitolul II:
Piata si economia de piata, categorii specifice economiei de schimb, desi organic legate
intre ele, au un continut specific distinct, avand in vedere si perioadele lor istorice de aparitie,
dezvoltare si consolidare.
Piata a evoluat in practica economica in pas cu dezvoltatea societatii, imbracand diferite
forme cum ar fi: targuri, hale publice, magazine, expozitii cu vanzare, case de comenzi, burse
etc. Piata moderna din tarile cu economie avansata se przinta ca un sistem de piete concurentiale,
in cadrul carora agentii economici intra in relatii economice sub forma unor tranzatii bilaterale ,
libere si directe.
Polarizand intreaga viata economica, in prezent, piata joaca un rol esential in economie,
prin intermediul urmatoarelor functii :
ofera informatii necesare agentilor economici participanti la tranzactiile care au loc la
piata;
valideaza, coordoneaza si orienteaza, prin sistemul de preturi, comportamentul si
deciziile economice ale purtatorilor cererii si ofertei, sub aspectul eficientei si utilizarii
resurselor;
regleaza viata economica prin adaptarea reciproca dintre cerere si oferta.
O trasatura a economiei reale de piata este existenta unui sistem de piete interdependente,
delimitate pe baza anumitor criterii si caracterizate prin mecanisme specifice de reglare a cererei
si ofertei de bunuri. Astfel de criterii sunt: natura economica a bunurilor care fac obiectul
trnzactiilor; forma bunurilor tranzactionate; raportul cerere – oferta de bunuri; existenta sau
inexistenta bunurilor in momentul tranzactiei; timpul in care se transfera bunurile cumparate;
numarul, dimensiunea si puterea economica a participantilor si modul de formare a preturilor;
specificitatea fluxurilor monetare; locul de desfasurare a tranzactiilor.
Piata, ca spatiu economic in care se realizeaza ansamblul de schimburi, tranzactii
comerciale si relatii intre agentii economici care fac schimburile, da nastere la procese in care
tendintele catre echilibrul cerere-oferta nasc concurenta. Piata pe care se tranziteaza produsele
agricole este considerata, unanim o piata a produselor de baza.
{n literatura de specialitate pietele agricole sunt grupate in*:
piete de productie - pe aceste piete vanzatorii sunt producatori agricoli iar cumparatorii
sunt distribuitori de gros sau detailisti care au integrata si functia de gros ;
piete de gros – pe aceste piete produsele trec din starea distributiva de gros in starea
distributiva de detail ;
piata de detail – in cadrul carora produsele trec din starea distributiva de detail in consum,
vanzatorii fiind detailisti , iar cumparatorii consumatori.
Pietele agroalimentare - prin care se asigura transferul produselor agricole si alimentare
din stadiul de productie la cel de consum sunt piete ierarhizate, iar mecanismele de stabilizare
sunt complexe si stabilizate pe zone si produse. Pe aceste piete se opereaza cu produse
standardizate si cu parametrii calitativ superiori si restrictivi , concurenta avantajand doar pe cei
puternci.
{n etapa de tranzitie la economia de piata, agricultura reprezinta un sector prioritar, al
carui rol in antrenarea si structurarea economiei nationale este determinat in conditiile prezente
din Romania.
Caracteristica de baza a acestei perioade o reprezinta trecerea de la un sistem puternic
centralizat la unul democratic, cu un profund caracter de descentralizare. {n tot acest timp a
persistat dezechilibrul dintre cerere si oferta la mai multe produse agroalimentare si s-a mentinut
gradul scazut de autosuficienta alimentara.
Persistenta exploatatiilor agricole cu capital majoritar de stat, cu o structura de productie
eterogena si intinderi spatiale foarte mari , a condus la aparitia unor probleme manageriale,
rezultatele tehnico-financiare obtinute de acestea fiind relativ mici in comparatie cu potentialul
productiv al pamantului.
Zootehnia s-a confruntat cu distrugerea infrastructurilor necesare fermelor moderne , cu
reducrea drastica a efectivelor de animale cu circa 2,5 milioane de
* Letitia Zahiu, V. Manole,V. Rotaru – Management- Marketing agroalimentar, Lito
ASE, Bucuresti, 1998
capete la bovine, 1,8 milioane capete la porcine 3,5 milioane la ovine cu o relativa
stabilizare in perioada 1993-1994, iar in urmatorii ani s-a mentinut tendinta de reducere, mai ales
din cauza secetei prelungite.
O problema o constituie si raspandirea efectivelor de animale intr-un numar mare de
gospodarii taranesti care le cresc in general pentru autoconsum, precum si dezorganizarea si
caderea generala a sistemului industrial, de crestere a animalelor, mentinut in mare parte in
proprietatea statului.
Parcul de tractoare si masini agricole nu satisface necesitatile agriculturii, existand
pericolul unei grave crize provocate de baza energetica nesatisfacatoare, de gradul ridicat de
uzura fizica si morala, a majoritatii tractoarelor si masinilor agricole.
Un alt aspect, il reprezinta imbatranirea fortei de munca din agricultura si lipsa acesteia
de cunostinte specifice, abandonarea specialistilor in agronomie grevat cu lipsa de fonduri
financiare necesare reluarii la timp a procesului productiv, lucrarile fiind efectuate cu mari
intarzieri.
Toate aceste probleme cu care s-a confruntat si se confrunta agricultura Romaniei, si-a
pus amprenta si asupra pietei laptelui si a produselor lactate din tara noastra. Evolutia acestui
segment al pietei agroalimentare a cunoscut mutatii semnificative imediat dupa 1990, dar si
ulterior cand s-a trecut la liberalizarea generala a preturilor in diferite etape.
Sectorul cresterii vacilor de lapte si, in mare masura, industria de prelucrare
a laptelui au fost marcate profund de transformarile din structura de proprietate.
{n primul rand s-a inregistrat o reducere a efectivului de animale de la 2.468.000 capete
in 1989 la 1.576.000 capete la sfarsitul anului 2000.
Pe sectoare, scaderea a fost accentuata in cel cu capital majoritar de stat – de circa 12%
fata de cel privat ( calculat dupa aplicare alegii 18 / 1991) in care s-au inregistrat doar mici
modificari si mai ales mutatii privind numarul animalelor dintr-o exploatatie – circa 1,6 milioane
de capete in 1,2 milioane gospodarii.
Dimensiunea medie a exploatatiilor de crestere a vacilor de lapte este de numai 1,43
capete, foarte mica pentru obtinerea performantelor ridicate si prin raportare la media europeana,
de 17,5 vaci pe exploatatia familiala.
La sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea o pondere de 97% (1603 mii capete) din
totalul efectivului de vaci de lapte, iar productia de lapte obtinuta in acest sector reprezenta peste
95% din productia totala de lapte - 514111 mii hl.
}i sectorul de prelucrare a laptelui a cunoscut mutatii profunde in contextul in care fostele
mari unitati de colectare si industrializare fie au fost reorganizate, lichidate, fie au devenit
nerentabile mai ales datorita costurilor ridicate inregistrate ca urmare a sistemului tehnologic
invechit si a lipsei de sustinere financiara.
{n urma procesului de restrucutrare, privatizare si divizare a ICIL-urilor au rezultat o
serie de agenti economici de dimensiuni medii care, alaturi de noii operatori privati intrati in
sector, au rolul de a impulsiona si dezvolta activitatea specifica de prelucrare si valorificare a
laptelui.
Filiera laptelui a cunoscut mutatii profunde dupa 1989, ajustarea acesteia fiind lasata mai
mult pe seama fortelor pietei si mai putin a constituit o preocupare guvernamentala.
Se inregistreaza unele probleme si pe linia marketingului laptelui si produselor lactate,
generate in principal de caracterul ridicat de perisabilitate al acestor produse, care impune
anumite conditionari precum si dotarea tehnologica modesta, in majoritatea cazurilor.
Concluzionand putem afirma ca in prezent, piata laptelui si produselor lactate din
Romania este caracterizata in principal de :
- cererea uniforma pe intreaga perioada a anului ;
- consumul de lapte si produse lactate sub nivelul considerat normal;
- prezenta unor mari centre urbane care atrag consumuri insemnate ;
- diferenta mare dintre consumul rural si cel urban ;
- gradul mare de perisabilitate al produselor lactate ce impune asigurarea unei
protectii sporite pe intreg fluxul filierei;
- concurenta sporita si directa ;
- ponderea redusa a cantitatilor de lapte materie prima livrata ;
- lipsa unor politici si strategii coerente de orientare si sustinere mai ales
financiara.
(%C
sau: ECPX = - ------
(%P
unde (C- modificarea absoluta a cantitatii cerute, adica C1-C0;
C0- cantitatea ceruta initial (la pretul anterior P0) ;
C1- cantitatea ceruta dupa modificarea pretului la nivelul P1 ;
(%C- modificarea procentuala a cantitatii cerute, adica (C1-C0)100/C0;
P0-pretul initial, P1-pretul actual ;
(P- modificarea absoluta a pretului respectiv, P1 – P0 ;
(%P- modificarea proncentuala a pretului , adica (P1-P0)100/P0.
{n functie de marimea acestui coeficient, cererea pentru diferite bunuri poate inregistra
urmatoarele forme:
- cerere elastica, cand ECP > 1
- cerere inelastica,cand ECP < 1
- cerere cu elasticitate unitara cand ECP = 1
- cerere perfect elastica, cand ECP – infinit
- cerere perfect inelastica atunci cand ECP = 1
Coeficientul elasticitatii cererii se poate calcula si in functie de venit. El se noteaza cu
ECVX si se determina ca un raport intre procentul modificarii cantitatii cerute si procentul
modificarii venitului, in conditiile in care ceilalti factori care determina cererea pentru marfa x,
raman neschimbati.
El se noteaza cu ECVX si se determina ca un raport intre procentul modificarii cantitatii
cerute si procentul modificarii venitului, in conditiile in care ceilalti factori care determina
cererea pentru marfa x, raman neschimbati.
%(C
ECVX = -------- daca :
%(V
- ECVX > si venitul creste, ponderea cheltuielilor pentru produsul x in cheltuielile totale
va creste ;
- ECVX < 1 si venitul creste, ponderea cheltuielilor pentru produsul x in cheltuielile
totale se reduce.
Modificarea pretului unui anumit bun sau a oricareia din conditiile cererii determina
schimbari mai mari, pozitive sau negative, la cererea pentru bunul respectiv. Aceste schimbari
pot fi cuantificate numai daca se cunoaste influenta factorilor care determina elasticitatea cererii.
Dintre acestia, mai importanti sunt :- cei care determina elesticitatea cererii in functie de pret :
- ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun in bugetul total al unei
familii ;
- gradul de substituire a bunurilor ;
- gradul necesitatii de consum ;
- durata perioadei de timp de la modificarea pretului.
Cererea de lapte si produse lactate reprezinta cantitatea de lapte si produse lactate ce
poate fi cumparata la un anumit pret, intr-o perioada de timp.
* Diaconescu M. – Marketing agroalimentar, Editura Uranus, 2002, p. 24
Dinamica cantitatii cumparate depinde , in primul rand, de pret, in sensul ca modificarea
pretului determina modificarea cantitatii cerute.
Uneori pot aparea unele restrictii in ceea ce priveste reflectarea simultana a dorintei si a
capacitatii consumatorului de a cumpara produsele.
Acestea se refera la urmatoarele aspecte :
in timp ce oferta reprezinta prin organizatiile producatorilor nu beneficiaza de o anume
organizare, cererea este concentrata in mainile unui numar restrans de agenti economici de
prelucrare , adeseori cu o pozitie de monopol local, ale caror terminale nu ajung la nivelul
producatorilor agricoli, sau nu sunt in masura sa absoarba oferta ;
veniturile consumatorilor pot limita cererea sub nivelul nevoilor acestora ;
caracterul neuniform al ofertei pe zone geografice coroborat cu puterea de cumparare
redusa a populatiei face ca gradul de satisfacere a nevoilor ( cererii ) sa se situeze sub limetele de
consum decent ;
modelul de consum traditional din mediul rural face posibila satisfacerea cererii intr-o
proportie mult mai ridicata pentru consumatorii acestei zone, comparativ cu mediul urban ;
gusturile si preferintele consumatorilor, pe diferite categorii si structuri de varsta sunt din
ce in ce mai diversificate si rafinate, si ele, in general, nu se mai conformeaza schemelor
anterioare de consum.
Pe ansamblu, consumul de lapte si produse lactate (pe locuitor)- in echivalent lapte cu
grasime 3,5% grasime, a cunoscut o crestere continua intr-un ritm anual de 0,9%, ajungand in
1998 la un nivel de 194,4 litri,care reprezinta un spor de 38,7% fata de nivelul atins in Romania
in anul 1990, de 140,1 litri. {n anul 1999, consumul mediu de lapte pe cap de locuitor in
Romania a inregistrat o usoara scadere ajungand la 194,0 litri , aceasta tendinta mentinandu-se si
in anul 2000 (193,0 litri/loc.).
Evolutia consumului mediu anual de lapte pe locuitor in Romania
-litri- Tabel 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
nr. 2.1
Specificati
e
Lapte si
produse
lactate in 140,1 163,3 163,7 176,9 179,5 188,6 192,7 192,4 194,4 194,0 193,0
echivalent
lapte(fara
unt)
Evolutie % 100 116,5 116,8 126,2 128,1 134,6 137,5 137,3 138,7 136,5 137,8
Sursa :INSSE, Anuarul Statistic al Romaniei, 2001
Desi pretul laptelui s-a dublat in anul1997 fata de anul anterior, consumul de lapte a
ramas neschimbat intre 1996 si 1997 la 67,2 litri/persoana/an.
Aceasta se datoreaza faptului ca 52% din oferta de lapte reprezinta consum tehnologic si
consum familial fiind concentrata la nivelul gospodariilor.
{n anul 2000 consumul de lapte a fost in medie de 6,44 l lunar pe o persoana.
Nivelul se inregistreaza in gospodariile de pensionari (6,53 litri) si de agricultori (6,59
litri). Cel mai scazut nivel se constata in gospodariile de someri (4,31 litri) si patroni ( 4,40 litri).
Consumul de branzeturi si smantana are caracteristici similare cu cel de lapte. El este mai
ridicat in gospodariile de lucratori pe cont propriu, agricultori si pensionari (1,18 kg.) si mai
scazut in gospodariile de someri (0,87 kg.).
Oferta reprezintă un set de cantităţi dintr-un anumit bun oferite de vânzării la anumite
niveluri imaginabile ale preţului, într-o perioadă determinată de timp.*
În funcţie de nivelul cererii, cantitatea vândută poate fi diferită de cantitatea oferită. Dacă
pe piaţa unui bun se însumează cantităţile oferite, la acelaşi preţ, de către toţi vânzătorii, rezultă
oferta de piaţă. Ea exprimă relaţia în legătură cu:
Cantitatea maximă dintr-un anumit bun, pe care vâzătorii doresc să o vândă la un anumit
preţ unitar;
Preţul unitar minim pretins de vânzători, pentru vânzarea unei cantităţi dintr-un anumit
bun
Pot exista următoarele forme de ofertă, în funcţie de natura bunurilor:
Oferta de bunuri independente;
Oferta complementară, când din producţia unor bunuri principale rezultă unele bunuri
secundare;
Oferta mixtă, când mai multe bunuri oferite satisfac aceeaşi cerere;
Pe o anumită piaţă, există trei variabile majore ai cantităţii oferite:
Preţul produsului;
Preţul factorilor de producţie;
Nivelul tehnologic.
*,,Economie politica’’, editia a V-a ASE, Editura Economica, Bucuresti, 2000
Eop = ( %O = (O : (P
( % P O0 P0
unde:
O = O1 – O0 variaţia absolută a ofertei în perioada curentă (1) şi într-o perioadă
anterioară (0);
P = P1 – P0, variaţia absolută a ofertei în perioada curentă (1) şi într-o perioadă
anterioară (0).
În funcţie de nivelul coeficientulu elasticităţii ofertei la preţ, formele ofertei se prezintă
astfel:
- ofert ă este elastică atunci când unui anumit procent de modificare a preţului unitar îi
corespunde o modificare mai mare a ofertei. EOP >1.
- ofertă cu elasticitate unitară, când unui procent în modificarea preţului îi corespunde
unul similar în schimbarea ofertei. EOP = 1.
- oferta este inelastică atunci când procentul modificării ofertei este mai mic, decât
procentul modificării preţului. EOP < 1.
- oferta perfect elastică reprezintă un caz extrem, un concept teoretic, care nu există în
realitate, şi care presupune ca la un preţ dat oferta să crească la infinit. EOP – infinit.
- oferta perfect inelastică reprezintă un alt caz extrem, când la orice modificare, oferta nu
se modifică. EOP = 0.
Elasticitatea ofertei, ca şi elasticitatea cererii reprezintă o importanţă deosebită în
procesul decizional, deoarece în funcţie de evoluţia preţului de piaţa fiecărui bun, veniturile
totale încasate depind, atât de forma elasticităţii cererii, cât şi de posibilităţile de adaptare a
ofertei la această evoluţie. Elasticitatea ofertei este determinată de o serie de factori, dintre care
mai importanţi sunt:
Costul producţiei. În situaţia în care piaţa unui bun se înregistrează o creştere a cererii, iar
celelalte condiţii rămân neschimbate, creşterea ofertei depinde de nivelul costului de producţie.
Între nivelul costului şi elasticitatea ofertei există o relaţie negativă. Creşterea costului va
determina o scădere a elasticităţii a ofertei şi invers, dacă toate celelalte împrejurări rămân
constante;
Posibilităţile de stocare a bunurilor. Dacă un bun poate fi depozitat şi păstrat o anumită
perioadă de timp, elasticitatea ofertei în funcţie de preţul acestui bun creşte şi invers, în cazul în
care posibilităţile de stocare sunt reduse. În concluzie, între posibilităţile de stocare a bunurilor şi
nivelul coeficientului elasticităţii ofertei la preţ există o relaţie pozitivă;
Costul stocării. În acest cost sunt incluse atât cheltuielile de depozitare, chirii, salarii, etc.,
cât şi cheltuielile legate de pierderea, prin depreciere sau schimbare a modei, nivelului calitativ al
bunurilor stocate. Aceste cheltuieli se adaugă la costul producţiei, rezultând costul total care se
află în relaţie inversă cu elasticitatea ofertei la preţul de pe piaţa bunului respectiv;
Perioada de timp de la modificarea preţului. Dacă preţul de piaţa unui bun se majorează,
iar celelalte condiţii ale ofertei rămân constante, forma elasticităţii ofertei depinde de durata
perioadei de timp, care a trecut de la modificare a preţului.
În ceea ce priveşte oferta de produse agroalimentare, pe o anumită piaţă, are ca surse de
constituire producţia internă, importurile şi stocurile.
O aplicare mecanică a legii cererii şi ofertei conduce la ideea că producţia şi oferta de
produe agricole se poate adapta rapid şi uşor la oscilaţiile cererii sau preţului pentru aceste
produse.
Realitatea arată că creştere a cererii sau a preţurilor nu antrenează, în mod mecanic, o
creştere a producţiei agricole, la fel cum o scădere a cererii sau a preţurilor nu determină o
scădere a producţiei. Posibilităţile de adaptare sunt limitate, iar acest caracter rigid variază de la
un produs la altul, în funcţie de mai mulţi factori, dintre care cel mai important este ciclul
biologic*.
Oferta în cazul produsului la care se face referire, reprezintă cantitatea de lapte şi produse
lactate furnizate pe piaţă, spre vânzare la un anumit preţ, într-o perioadă de timp dată.
Într-o economie de piaţă oferta cantitativă a produsului pe piaţa de desfacere, depinde, în
primul rând, de profitul pe care îl va realiza producătorul.
Deoarece câştigul (profitul) poate fi influenţat prin schimbarea costurilor şi (sau)
preţurilor, se consideră că principalele cauze care influenţează oferta de lapte şi produse lactate
sunt următoarele:
numărul de vaci pentru lapte;
randamentul pe cap de vacă, care este legat de potenţialul biologic al animalului, sistemul
de producţie, tehnologia utilizată (grad de mecanizare, alimentaţie);
forţa de muncă utilizată în sectorul laptelui şi structura acesteia;
mijloace de finanţare şi facilităţi în acordarea de credite;
factorii social – economici, care se concretizează în accesul şi stabilitatea pe piaţă a
producţiei de lapte;
factorii climatici, care prin evoluţia lor pot influenţa oferta cantitativă şi calitativă de
furaje;
preţul produselor lactate oferite pe piaţă;
preţul resurselor utilizate în procesul de producţie, cum ar fi materiile prime, munca,
utilajele etc.;
Din enumerarea factorilor de influenţă se poate deduce că oferta are anumite
particularităţi, evoluţia pieţei depinzând de fluctuaţiile ofertei. Principalele particularităţi se
referă la următoarele aspecte:
oferta producţiei de lapte pentru consum în stare proaspătă şi supus prelucrării este
dispersată teritorial şi calitativ neuniformă;
consumul cel mai mare de lapte este semnalat în special în marile centre urbane, care sunt
depărtate teritorial de zonele de producţie;
* Diaconescu M.- op. Cit., p.47
agenţii economici existenţi pe piaţa marilor centre urbane se găsesc într-o permanentă
concurenţă directă şi indirectă (ne referim atât la lapte, cât şi al numeroasele sale derivate);
solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pe întreaga
perioadă a anului, alături de exigenţele din ce în ce mai crescute, prinvind calitatea laptelui şi a
derivatelor sale.
Componentele care intră în structura ofertei de lapte şi produse lactate sunt:
bunuri care se adresează atât consumului individual, neproductiv, cât şi consumului
semiproductiv, în vederea realizării altor produse de larg consum;
mărfuri de cerere curentă;
mărfuri problematice, datorită caracteristicii de perisabilitate;
bunuri cu caracteristic merceologice proprii, în funcţie de care se stabileşte calitatea
produselor conform normelor în vigoare.
Principalele produse sunt: laptele de consum, produse lactate proaspete, îngheţata, untul,
brânzeturile, alte produse rezultate din prelucrarea laptelui, cum sunt caseina, caşul sec, lactoza.
Laptele de consum se clasifică în următoarele categorii:
lapte crud integral cu 3,5 – 4% grăsime şi smântână cu maxim 0,1% grăsime;
lapte de consum pasteurizat: integral cu 3,5% grăsime, normalizat cu 3% grăsime,
smântânit cu 0,1% grăsime;
lapte de consum sterilizat: integral cu 4% grăsime, normalizat cu 3,6% grăsime;
lapte smântânit cu arome naturale.
Indicii de calitate a laptelui de consum sunt redaţi în tabelel nr. 2.6 şi 2.7.
PROPRIETĂŢI ORGANOLEPTICE
Tabel 2.5 Lapte normalizat Lapte smântânit
Laptele de consum se ambalează în butelii de sticlă, material plastic, carton sau pungi din
material plastic avizate de Ministerul Sănătăţii.
Marcarea se face pe capsule cu următoarele specificaţii: firma, marca, denumirea
produsului, tipul conţinut de grăsime, procedeul de tratatament termic, temperatura de păstrare,
cantitatea, data de livrare, termen de valabilitate.
Smântâna are compoziţie asemănătoare cu a laptelui, diferind prin conţinutul ridicat de
grăsimi. Operaţia de separare a grăsimii din lapete se numeşte smântânire, obţinându-se
smântâna de consum, untul şi altele. Smântâna poate fi obţinută pe cale naturală şi mecanică.
Indicii de calitate ai smântânii de consum sunt prezentaţi în tabelul următor.
Proprietăţi organoleptice
Tabel 2.7 Frişcă Smântână fermentată
Untul extra şi superior se ambalează în pachete din hârtie metalizată, în gramaj de 25,
100 şi 200 grame. Untul de masă se ambalează în pachete de hartie pergament vegetal sau din
hârtie pergaminată şi folie de aluminiu (porţii mici destinate unităţilor de turism) în acelaşi
gramaj cu untul extra şi superior.
La firmele şi societăţile de producţie şi comercializare untul se păstrează în camere
frigorifice cu temperatura de max. 4o C. Termenul de valabilitate oscilează între 15-20 zile în
funcţie de tipul de unt, temperatura de păstrare.
Brânzeturile sunt produse obţinute prin coagularea laptelui cu cheag sau alţi coagulanţi,
urmată de eliminarea zerului şi măturar…
Brânzeturile se caracterizează printr-un conţinut ridicat de proteine, lipide săruri minerale
(calciu, fosfor, sodiu etc.), ceea ce le conferă atributul de „produse cu valoare nutritivă ridicată”.
Brânzeturile pot fi clasificate după mai multe criterii:
Conţinutul procentual de grăsime raportat la substanţa uscată (S.U.):
brânzeturi creme duble cu peste 60% grăsime, S.U.
brânzeturi creme cu 50-60% grăsime, S.U.
brânzeturi foarte grase cu 45-50% grăsime, S.U.
brânzeturi grase cu 40-50% grăsime, S.U.
brânzeturi ¾ grase cu 30-40% grăsime, S.U.
brânzeturi semigrase cu 20-30% grăsime, S.U.
brânzeturi ¼ grase cu 10-20% grăsime, S.U.
brânzeturi slabe degresate sub 10% grăsime, S.U.
După consistenţa pastei:
brânzeturi cu pasta moale (proaspete şi fermentate)
brânzeturi frământate
brânzeturi cu pasta semitare
brânzeturi cu pasta tare
După timpul de maturare:
brânzeturi cu maturare rapidă sub 30 de zile
brânzeturi cu maturare medie de la 30 la 8 zile
brânzeturi cu maturare lentă, peste 180 zile
Brânzeturile proaspete – se prepară din lapte de vacă normalizat şi pasteurizat,
caracterizat prin coagul fin, consistenţă moale, cu aromă şi gust de fermentaţie, uşor acrişor.
Brânzeturi cu pastă semitare. Aceste brânzeturi au conţinut mai redus de apă, între 40 şi
50%, în comparaţie cu brânzeturile cu pasta moale, iar din punct de vedere tehnologic coagulul
obţinut în prima fază este mărunţit până la mărimea bobului de grâu, apoi se aplică încălzirea a
doua la temperatura de 38…46oC, formarea şi tăierea calupurilor sub zer, introducerea în forme
şi presarea cu o forţă crescândă (1…10kgf/kg brânză).
Brânzeturile topite se obţin prin topirea brânzeturilor fermentate sau proaspete cu adaos
de lapte praf, unt sau smântână, în prezenţa sărurilor de topire. Brânzeturile topite pot fi fără
adaosuri sau cu diferite adaosuri, afumate sau neafumate.
Proprietăţile organoleptice şi fizico – chimice ale brânzeturilor topite sunt prezentate în
tabelul următor.
Proprietăţi ale brânzeturilor topite
Faţă de anul 1999, în 2000 s-au înregistrat următoarele abateri relative ale destinaţiilor
ofertei de lapte.
Consum tehnologic (-18,31%);
Consum familial (+0,08%);
Livrat direct pe piaţă (-10,46%);
Livrat la unităţi specializate (+15,78%).
Destinaţiile ofertei de lapte în 2000
Unităţi
Consum speciali
familial zate
38% 22%
Consum Direct
tehnolo pe piaţă
gic 28%
12%
Ponderea importanta pe care o ocupa consumul familial in totalul ofertei de lapte certifica
faptul ca o mare parte a exploatantilor de vaci pentru lapte produc pentru autoconsum si aceasta
deoarece :
• efectivele sunt reduse si crescute in sistem dezorganizat ;
• pretul ofertei de procesator nu compenseaza efortul depus pentru realizarea productiei ;
• producatorul nu are acces la credite cu dobanda subventionata pentru a marii numarul
de vaci pentru lapte si implicit pentru a marii productia ;
• pretul mediu de valorificare a laptelui pe piata taraneasca este mult mai mare decat cel
oferit de procesatori si , mai mult , plata se face cash in timp ce marea majoritate a firmelor de
procesare nu platesc la preluare ci dupa o anumita perioada de timp , ba chiar cu frecvente
intarzieri mai ales in sezonul de varf ;
• oferta de lapte este dispersata in cantitati foarte mici pe producator ceea ce face dificila
preluarea acestuia , cu atat mai mult cu cat producatorul nu dispune de conditii pentru a stoca
cantitatea de lapte pana la preluare .
Cu toate acestea , livrarile la unitatile specializate au reprezentat in anul 2000 un procent
de 21,76% din totalul ofertei de lapte , inregistrand o crestere importanta cu 15,78% comparativ
cu anul 1999 .
Aceasta crestere a livrarilor catre unitatile specializate s-a realizat mai ales in defavoarea
consumului tehnologic , care a inregistrat o scadere fata de anul 1999 cu -18,31% .
Cresterea livrarilor catre unitatile specializate a fost determinata in principal de :
• nevoia de capital a producatorilor agricoli ;
• aparitia pe piata a unor firme puternic capitalizate , care in scopul de a crea si de a-si
asigura pe piata ofera preturi de preluare mai bune , precum si alte ajutoare cum ar fi :
concentrate , medicamente , asistenta si tehnica veterinara .
Destinatiile ofetei de lapte in anii 1997-2000
Tabel 2.13. An Total Total Trim I Trim II TrimIII Trim IV
Specificatii
Consum tehnologic 1997 Mii hl 8119 1743 2849 2081 1445
1998 ” 7626 1393 2330 1836 2067
1999 ” 7193 1320 2234 1673 1966
2000 ” 5875,8 1179 210,33 1592,4 1001,2
Consum familial 1997 Mii hl 21150 4844 5825 5919 4562
1998 ” 19971 4676 6304 5997 2994
1999 ” 19188 4490 5681 5672 3345
2000 ” 19204,9 4554 567,7 5836,6 3138,7
Livrat direct pe piaţă 1997 Mii hl 14626 2955 4382 4309 2980
1998 ” 15903 3215 4633 5266 2789
1999 ” 15800 3047 4791 4094 3868
2000 ” 14147,8 2851 4182,7 3891,8 3221,9
Livrat unităţi 1997 Mii hl 10980 1999 3296 3128 2558
1998 ” 10100 2122 3041 2725 2209
specializate
1999 ” 9423 1918 2975 2907 1623
2000 ” 10910,2 2003 2504,4 2164,8 4237,5
Sursa : M.A.A.
Situatia existenta in sectorul laptelui nu poate decat sa ingrijoreze , mai ales operatorii din
sectorul de prelucare , autoconsumului fiind generalizat de unde si caracterul de subzistenta al
majoritatii exploatarilor familiale de crestere a vacilor de lapte .
Pornind de la situatia inregistrata in prezent si , respectiv , avand in vedere lipsa unor
orientari clare din ultima perioada de timp , privind dezvoltarea de ansamblu a economiei si a
unor prognoze pe domenii si ramuri de activitate , pentru a realiza prognoze in sectorul
productiei de lapte ar trebui sa se procedeze la efectuarea unor previziuni posibile ale
principalilor factori de influienta ai acestora diferentei pe ipoteze si altermative ale dinamicii
evolutiei generale .
La previziunea estimata este necesar sa se aiba in vedere considerentele perioadei
parcurse si necesitatea ca in viitorul apropriat mecanismele institutionalizate ale economiei de
piata sa devina din ce in ce mai operationale , conjugate cu asigurarea creterii economiei si a
stabilitatii macroeconomice .
Totodata va trebui sa se tina seama de trendul consumului efectiv de lapte si produse
lactate din perioada anterioara , rezultatele calitative ale cercetarilor de consum de asemenea
produse , respectiv ale anchetelor integrate ale gospodariilor populatiei realizate de Institutul
National de Statistica si Studii Economice , inclusiv a diferentierilor intre principalele segmente
de menaje .
{n baza analizelor critice a tuturor acestor date se pot lua in calcul urmatoarele
considerente :
• constientizarea tuturor categoriilor de populatie privind nevoia de consum de lapte prin
sublinierea valorii nutritive a acestuia si a stabilirii numarului optim de calorii raportat le efortul
depus in procesul muncii si in activitatea de zi cu zi ;
• imbunatatirea starii nutritionale a populatiei, care asigura eradicarea unor inbolnaviri cu
maladii provocate de subalimentatie ;
• cresterea interesului populatiei pentru produsele de calitate superioara ;
• orientarea consumului spre produsele biologce – naturale ;
• reducerea ponderii autoconsumului de lapte in gospodariile populatiei ;
• materializarea principiului potrivit caruia alimentatia constituie un factor de risc dar mai
ales unul sanogen – cu referire atat la starea de subnutritie cat si la cea de supraalimentatie .
In functie de cele patru scenarii alternative de dezvoltare : ideal , moderat , pesimist si
criza , elaborate de specialisti 17 s-a prognozat pentru perioada 2000-2020 urmatoarea situatie
referitoare la evolutia efectivelor de taurine si vaci de lapte , respectiv a productiei de lapte .
_______________________
*
D. Gavrilescu, D. Giurcă – Economie Agroalimentară, Ed. Expert, Bucureşti 2000
J, D. Jula, N., Ailenei, D.Gârboveanu A. – Economia dezvoltării, Editura Viitorului
Românesc, Bucureşti.
Pretul mediu de vanzare la lapte dulce pe piata taraneasca, in luna septembrie 1998 fata
de luna septembrie 1997, a crescut cu 45% datorita :
scaderii ofertei de lapte si produse lactate ;
cresterii costurilor de productie.
{n anul 1999, preturile medii anuale la lapte si produse din lapte vandute pe piata
taraneaca au avut o evolutie ascendenta .(Tabel 2.17)
Cresterea acestor preturi a avut loc intr-un ritm mai mic decat cel inregistrat in anii
anteriori.
La sfarsitul anului 2000 pretul platit fermierului pentru un litru de lapte materie prima cu
3,5% grasime era cuprins intre 4000 si 4500 lei.
{ncepand cu anul 2000, prin Ordonanta de Urgenta nr. 219 din decembrie 1999, privind
Programul National pentru |aranime, guvernul revine la sprijinul pentru producatorul de lapte,
prin atribuirea gratuita a cate patru cupoane pe cap de animal, tuturor persoanelor fizice, societati
agricole, societati comerciale cu capital privat, care cresc si exploateaza vaci sau bivolite de
lapte. De asemenea, pentru compensarea pierderilor producatorului, guvernul a mai dispus
sustinerea pretului de achiztie al laptelui materie prima in valoare de 500 lei pe litru de lapte,
tuturor producatorilor care livreaza lapte unitatilor specializate.
Echilibrarea balantei cerere – oferta la lapte in cazul nostru avand la baza cresterea
veniturilor populatiei si implicit a puterii de cumparare va fi posibila prin : instituirea unui cadru
macroeconomic institutional si stabil, esential pentru reforma agricola ; inlaturarea ineficientelor
pietei si infiintarea de instutuii adecvate de finantare rurala ; creerea infrastructurii de piata si a
unui mediu economic competitiv necesar stabilirii unor legaturi solide intre producatori si
consumatori ; promovarea transparentei in implementarea politicii agroalimentare.
Socitatea Comerciala DELTALACT S.A. dispune in prezent de : trei unitati de productie
amplasate pe raza judetului Tulcea.
Fabrica de produse lactate Tulcea ;
Fabrica de branzeturi Babadag ;
Fabrica de cascaval Mihail Kogalniceanu.
Trei centre de prelucrare – neindustriale profilate pe productia de branzeturi in saramura.
Centrul Macin ;
Centrul Topolog ;
Centrul Daieni.
Din datele prezentate rezulta ca Fabrica de produse lactate Tulcea prezinta cel mai
complex profil de fabricatie, dispunand de singurele capacitati de productie pentru unt si
ingheata ale S.C. DELTALACT S.A. De asemenea, tot aici se poate fabrica intreaga gama de
produse lactate proaspete si dispune de capacitati de depozitare pentru produsele congelate din
cadrul societatii.
Dotarea cu echipamente si tehnologia utilizata determina in mare masura nivelul
costurilor de productie si in final, volumul profitului obtinut sau prevazut a se obtine.
Lipsa eforturilor investitionale in directia unor actiuni de modernizare si retehnologizare
care sa permita promovarea unor produse noi, atractive si competitive pe piata, chiar in conditiile
dificile generate de lipsa de materii prime, se constituie intr-o alta cauza a acoperirii capacitatilor
la cca. 35% din capacitatea totala a unitatii.
Tehnologia de prelucrare a laptelui in vederea realizarii produselor aflate in
nomenclatorul de fabricatie al S.C. DELTALACT S.A. sunt clasice :
Instalatii de pasteurizare lapte cu o capacitate de 5000 litri/ ora, din productia interna,
dotate in anii 1977-1980, cu o uzura fizica de 70-80% ;
Instalatie de pasteurizat smantana cu o capacitate de 2.500 litri/ora, din productia interna,
achizitionata in anul 1982, cu o uzura fizica de 25-30% ;
Masina de imbuteliat lapte la pungi – Polipak- productie RDG, cu o capacitate de 3000
l/ora, achizitionata in anul 1989,cu o uzura fizica de 15-20% ;
Masina de ambalat unt de masa in pachete tip ,,NAGEMA’’, achizitionata in anul 1990,
avand gradul de uzura de 25-30 % ;
Instalatie de produs inghetata, cu o capacitate de 2 tone, din productia interna, in dotare
din anul 1977, cu nivel tehnic foarte scazut ;
Cazane inchegat lapte, cu o capacitate de 800 litri cu care sunt dotate centrele de
productie.
{n majoritate, utilajele din dotarea societatii, sunt clasice cu o tehnologie greoaie de
fabricatie, care au o uzura fizica si mai ales morala ridicata raportata la nivel tehnic curent pe
plan mondial.
Fluxul tehnologic din cadrul Fabricii de Produse Lactate Tulcea cuprinde urmatoarele
faze (Anexa 4,5,6) :
Referitor la calitate, unele produsele fabricate in aceasta societate se incadreaza in
parametrii fizico-chimici si microbiologici prevazuti de standardele in vigoare, astfel :
produse lactate proaspete din clasa specialitati si clasa superioara : smantana dulce pentru
frisca 32% grasime, branza grasa, iaurt tip G ( 2,8% grasime), iaurt de oaie (6% grasime), iaurt
cu arome de fructe.
Ponderea cantitatilor din aceste produse este de 75% din totalul produselor lactate
prospete realizate.
- branzeturi din clasa specialitate si superioara : telemea de Medgidia, ponderea
cantitatilor realizate este de circa 30% din cantitatea totala realizata;
- lapte de consum cu 1,8 grasime s-a realizat integral.
{n ultimii ani s-a inteprins foarte putin pe linia dotarii moderne sectiilor de productie.
{n anul 1995 societatea a fost dotata cu o masina pentru ambalat PCK-Pack 520 (iaurt,
smantana fermentata, chefir) in pahare de 200 grame cu inchidere prin termosudare. {nchiderea
prin termosudare cu aceeasi masina se realizeaza si la produsul branza cu smantana tip
,,Fagaras ‘’ .
De asemenea unitatea a achizitionat o masina de ambalat sub vid prin termosudare tip
,,Multivac’’, pentru ambalat roti si portii mici de cascaval si branza proaspata de vaca.
Tab
el
nr.
3.4
Nr.
Crt.
1 Terenuri 1628843 1628843 1628843 - - - -
2 Cladiri 2685049 3108057 29903313 305264 11,3 -117744 3,78
3 Constructii 544211 1232800 1058568 514357 94,5 -174232 -
speciale 14,1
4 Masini, utilaje 1884730 460225 266589 -1618141 - -193636 -42
sI mijloace de 85,8
transport
5 Alte imobilizari 74498 82781 78044 3546 4,75 -47,37 -
corporale 5,72
6 Active fixe 6827331 6512706 6022357 -804974 - -490349 -
totale 11,7 7,52
Sursa : Date S.C.DELTALACT S.A. prelucrate de autor
{n perioada 1999-2001 activele totale ale unitatii au inregistrat o crestere cu 348041 mii
lei , atingand o valoare de 10938593 fata de 10590552, aceasta crestere fiind in proportie de
3,28%.
Cu toate acestea pe baza datelor din tabel putem afirma ca fata de anul precedent (2000) ,
mijloacele economice ale unitatii reflectate in activul acesteia au inregistrat o scadere de la
13152103 mii lei la 10938593 mii lei, adica au scazut cu 2213510 mii lei, deci intr-o proportie de
16,83%, ceea ce din punct de vedere economic si al capacitatii de productie atesta o incetinire a
activitatii intreprinderii.
Mijloacele fixe au cunoscut o scadere continua pe toata perioada analizata (1999-2001),
scadere in proportie de 11,79 % adica cu 804974 mii lei, scaderea cea mai mare inregistrand-o
masinile, utilajele si mijloacele de transport,care au scazut intr-o proportie de 85% adica cu
1618141 mii lei.
Aceasta scadere se datoreaza faptului ca majoritatea masinilor, utilajelor de fabricatie,
mijloacelor de transport, care concura la buna desfasurare a activitatii de productie si desfacere,
sunt invechite, depasite din punct de vedere al performantelor economice, cu un grad ridicat de
uzura fizica si morala ; unitatea investind foarte putin in retehnologizarea mijloacelor fixe, multe
dintre ele avand o durata de functionare de peste 20 de ani, iar in unele sectii de productie fluxul
tehnologic de fabricare a unor produse lactate proaspete (cum este cascavalul de exemplu) se
executa manual.
Cladirile si constructiile speciale, cu toate ca pe parcursul perioadei analizate 1999-2001
au inregistraat o crestere, in cazul cladirilor cu 305264 mii lei, adica au crescut cu 11,36%, iar
constructiile speciale au crescut de la 5421 mii lei la 10585 mii lei, adica cu 94%, in anul 2001
au inregistrat o scadere fata de anul 2000 cu 117744 mii lei.
Aceasta scadere inregistrata la finele anului 2001 se datoreaza in principal diminuarii
activitatii sau intreruperii acesteia la unele sectii de productie din lipsa materiei prime – laptele.
Din tabelul de mai sus se observa ca desi pe parcursul periodei analizate activele
circulante au inregistrat o crestere de la 3725780 mii lei la 4904111 mii lei, deci cu 1178331 mii
lei, adica cu 31,26%, acestea au inregistrt in anul 2001 fata de anul 2000 o scadere cu 26%, adica
cu 1723161 mii lei.
Cu toate ca unitatea intampina greutati in ceea ce priveste aprovizionarea cu materii
prime, materiale consumabile, stocurile cu asemenea produse au crescut in perioda de analiza cu
282350 mii lei, adica cu 38,53%, in comparatie cu valoarea stocurilor totale ale unitatii care in
perioada 1999-2001 au inregistrat o diminuare de la 1902672 mii lei la 1781561 mii lei, adica cu
6,36%, atingand in anul 2001 o evolutie nefavorabila, reflectata in scaderea cu 64,36% fata de
anul 2000.
La aceasta scadere au contribuit in cea mai mare parte semifabricatele si produsele finite
care au inregistrat in toata perioada analizata o scadere continua. Astfel, de la 1020000 mii lei au
scazut in 2001 la 429826, deci cu -590174 mii lei sau procentual cu 99,99%. Aceasta scadere are
la baza printre altele : diminuarea gradului de utilizare a capacitatii de productie ceea ce a dus la
scaderea productiei si la inchiderea sau conservarea unor sectii.
{n ceea ce priveste creantele, acestea au inregistrat cresteri de la 1129933 mii lei in 1999
la 2413880 mii lei cat s-au inregistrat in 2001, deci au crescut cu 1283947 mii lei sau 113,63 %,
de unde rezulta faptul ca unitatea intampina greutati din partea clientilor in ceea ce priveste
recuperarea drepturilor sale banesti rezultate din vanzarea pe credit a produselor care fac obiectul
activitatii sale .
Din tabel se poate observa ca disponibilitatile banesti ale unitatii aflate in conturi la
diferite banci sub forma depozitelor curente sau de disponibil, precum si a numerarului din
casieria intreprinderii cat si alte valori financiare, au inregistrat o scadere de la 931161 mii lei la
708670 mii lei in 2001, deci cu 222491 mii lei sau cu 23,89%, cu toate ca in 2001 valoarea
disponibilitatilor banesti a inregistrat o crestere cu 87,70% fata de anul 2000, ceea ce se
apreciaza ca fiind un fenomen pozitiv.
Capitalul social a inregistrat o evolutie constanta, nemodificandu-se pe tot parcursul
perioadei analizate, intocmai ca si capitalul subscris varsat.
Capitolul IV :
S.C DELTALACT S.A. Tulcea isi desfasoara activitatea in ramura industriei alimentre,
fiind profilata pe prelucrarea laptelui si obtinerea produselor lactate.
Piata acestei societati se inscrie in tipologia pietei bunurilor de consum alimentare – lapte
si produse lactate, iar ca zona geografica aceasta cuprinde in principal judetul Tulcea, judetele
limitrofe si intr-o mai mica masura capitala- Bucuresti. Pordusele acestei societati sunt destinate
in principal pietei urbane cu o populatie de 91.875 locuitori.
Sub raport dimensional (cantitatile de marfuri vandute, volumul valoric al acestora,
numarul de cumparatori), piata societatii este relativ restransa in principal datorita productiei
mici pe care o realizeaza in raport cu posibilitatile de prelucrare.
Aceasta situatie se datoreaza in primul rand scaderii resurselor de materie prima - lapte de
vaca si oaie, ca urmare a diminuarii efectivelor de animale. {n acelasi timp trebuie sa se tina
seama ca piata laptelui prezinta anumite caracteristici legate de actiunea factorilor naturali,
sezonalitatea cererii si a ofertei si gradul ridicat de perisabilitate.
{n ceea ce priveste evolutia vanzarilor de lapte si produse lactate, aceasta a cunoscut o
anumita diferentiere pe principalele produse . Astfel, livrarile de lapte au inregistrat in anul 2000
o reducere fata de anul 1999. Aceeasi tendinta descendenta au inregistrat-o si celelalte produse
din lapte : produsele lactate proaspete, untul, inghetata, branzeturile.
Diagnoza concurentei
4.4 Diagnoza ofertei de lapte si produse lactate a S.C. DELTALACT S.A. Tulcea
Analizand datele din tabel putem observa o crestere a ofertei, aceasta inregistrand in
intervalul 1997-2001 ritmuri de crestere la toate produsele. Astfel, oferta de lapte de consum a
crescut cu un ritm de 5%., superior ritmului de aprovizionare lapte materie prima.
Pentru intervalul 2002-2003 se estimeaza o crestere a ofertei de produse lactate
comparativ cu o diminuare a cererii de astfel de produse, determinata pe de o parte de reducerea
puterii de cumparare a populatiei , iar pe de alta parte de orientarea preferintelor unor categorii
de consumatori peste medie pentru produsele de calitate superioara realizate atat de firmele
romanesti cat si pentru cele provenite din import.
Capitolul V :
Politica de produs.
Privit din perspectiva marketingului ,,produsul’’ este rezultat cat si premisa - rezultat al
unei activitati de productie cu un anumit specific, el este in acelasi timp si conditia consumului,
premisa satisfacerii nevoilor de consum prin raportarea lui la universul consumatorului.
Acceptarea produselor de catre cumparator este criteriul dupa care se evalueaza
activitatea tuturor compartimentelor dintr-o intreprindere.
Produsul ocupa un loc dominant in politica de marketing a unei firme, el reprezentand in
esenta dimensiunea rezultatelor economice ale acesteia, oglinda volumului, structurii si calitatii
activitatii sale.
De aceea politica de produs reprezinta conduita pe care o adopta firma referitor la
dimensiunile, structura si evolutia gamei sortimentelor de produse si servicii ce fac obiectul
propriei sale activitati, atitudine ce se adapteaza permanent la cerintele mediului de piata, la
tendintele manifestate de ceilalti concurenti.
Obiectivele urmarite de politica de produs trebuie sa slujeasca scopului activitatii
economice a firmei. Dincolo de specilitatea imprimata acestora, de orizontul de timp pentru care
se stabilesc, de profilul activitatii firmei sau de natura pietei careia se adreseaza, obiectivele
politicii de produs privesc modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea adecvata a
structurii fabricatiei sau a marfurilor comercializate.
Politica de produs nu trebuie inteleasa ca o succesiune de decizii de factura tehnologica
menite sa asigure o anumita structura a fabricatiei, ci ca un proces economic complex de
raportare permanenta a firmei la cerintele pietei, de modelare a comportamentelor ofertei in
raport cu aceste cerinte.
Pentru produsele alimentare nevoile explicite se refera la satisfacere prin : gust, miros,
aspect, forma, in general au in vedere proprietatile psihosenzoriale si serviciu : preparare rapida,
conservare, iar nevoile se refera la : siguranta (igiena alimentara) si sanatate (factori nutritionali).
Deoarece produsele alimentare asigura legatura esentiala a omului cu mediul ambiant si
conditia de baza a existentei sale, ele pot actiona in directia desfasurarii normale a
metabolismului (material si energetic) sau dimpotriva pot sa-l perturbe daca nu raspund anumitor
conditii bine definite. Asigurarea si mentinerea starii de sanatate a individului este conditionata
de calitatea produselor alimentare si de modul lor de asociere. Astfel, aspectele de ordin igienic
privind marfurile alimentare pentru segmente specifice de consumatori, mai ales pentru
alimentatia sugarilor si a copiilor.
Optiunile S.C. DELTALACT S.A. Tulcea privitor la : dimensiunile, strucutra si dinamica
gamei de produse pe care la fabrica si comercializeaza se reflecta in politica de produs. Aceasta
nu reprezinta un scop in sine ci va fi subordonata politicii de piata in stransa legatura cu politica
de pret, distributie si promovare.
{n functie de resursele disponibile, intreprinderea duce o politica de produs in vederea
atingerii unor obiective foarte importante, ca :
consolidarea pozitiei in cadrul actualelor segmente de consumatori ;
cresterea gradului de patrundere in consum al unui anumit produs ;
sporirea gradului de raspandire pe piata a produsului prin atragerea de
noi segmente de consumatori ;
diferentierea fata de produsele similare sau apropiate ale altor producatori (distribuitori) ;
o mai buna pozitionare in cadrul gamei din care face parte respectivul produs si cresterea
cotei de piata a acestuia.
{n general directiile de actiune in strategia de produs ale S.C. DELTALACT S.A. pot fi
indreptate spre : stabilitatea sortimentala, ridicarea si mentinerea nivelului calitativ, diferentierea
produselor, innoirea sortimentelor.
Diversificarea produselor
{n cadrul politicii de produs promovate de S.C. DELTALACT S.A. ca o prima directie
de actiune se inscrie si cea referitoare la diversificarea produselor.
{ncepand cu anul 1990, odata cu liberalizarea pietei, tot mai multe produse din import,
care dispun de un ambalaj modern, cu un design bine realizat avand menirea de a atrage atentia
cumparatorilor au inceput sa faca o concurenta puternica firmelor romanesti. Acest fenomen a
influentat procesul de desfacere a produselor obtinute de S.C. DELTALACT S.A.
Din lipsa unei dotari tehnice corespunzatore societatea s-a confruntat cu anumite greutati
care si-au pus ampreta asupra activitatii sale economice.
Astfel, pentru a fabrica produse care sa satisfaca in totalitate exigentele consumatorilor si
sa se asigure in felul acesta o desfacere sigura si eficienta, se are in vedere elaborarea unui
program de restructurare care sa conduca la promovarea lansarii si mentinerii pe piata a unor
produse lactate diversificate, cu parametrii calitativi superiori dand astfel posibilitatea cresterii
volumului productiei si a intregii activitati economice.
De asemenea pentru viitor S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa aiba in vedere diferentierea
produselor care se pot realiza printr-o largire a nomenclatorului de fabricatie si implicit a
cercului de consumatori fideli ai produselor societatii.
Potrivit nomenclatorului actual de productie si fabricatie S.C.DELTALACT S.A.
realizeaza sortimente din cadrul urmatoarelor grupe de produse lactate :
A – LAPTE DE CONSUM ;
B – PRODUSE LACTATE PROASPETE ;
C – UNT ;
D – BR^NZETURI.
Din grupa A – LACTATE DE CONSUM se produce sortimentul cu 1,8% grasime
ambalat in pungi de polietilena de 1litru, produs ce reprezinta cca. 50% din totalul materiei prime
disponibile.
Din grupa B – PRODUSE LACTATE PROASPETE sunt in fabricatie produsele : iaurt,
sana, smantana de consum, frisca, branza proaspata de vaca, branza proaspata cu smantana
( Fagaras), inghetata.
Aceste produse sunt ambalate in pahare de plastic, inchise cu folie de aluminiu
termosudabila.
Branza proaspata de vaca, dietetica si grasa se ambaleaza in pachete de 200 g de hartie
metalizata si caserole de plastic.
Din grupa C – UNT se produce un singur sortiment : unt cu 65% grasime ambalat in
pachete de 100 g si 200 g in hartie metalizata.
Din grupa D BR^NZETURI se fabrica urmatoarele sortimente :
branzeturi in saramura - tip telemea ;
branzeturi cu pasta oparita - tip cascaval;
branzeturi framantate – tip burduf.
Branza telemea, care se fabrica din lapte de vaca si amestec de lapte de oaie si vaca
(mixta), se ambaleaza in cutii de material plastic (16kg) sau butoaie de material plastic (30-40
kg.).
Sortimentele de cascaval se fabrica atat din lapte da vaca cat si din amestec de lapte de
oaie si lapte de vaca. Unele sortimente pot fi afumate si sunt fabricate in greutate de 500 – 1000
g. sau 8 – 9 kg. Sortimentele sunt parafinate, dar pot fi ambalate si in folie Cryovac
termosudabila. Branzeturile framantate se fabrica din amestec de cas de oaie si cas de vaca si
sunt ambalate in basici naturale si folie de material plastic.
Produsele secundare rezultate de la fabricarea untului si branzeturilor si anume zara,
respectiv zerul sunt livrate diversilor clienti pentru hrana animalelor.
Studiul de piata efectuat arata ca un numar mare de consumatori sunt nemultumiti de
varietatea sortimentala, dorind o gama mai larga de produse, motiv pentru care
S.C.DELTALACT S.A., in masura posibilitatilor tehnice si financiare isi va concentra actiunile
in vederea multiplicarii sortimentelor, a modului de portionare, ambalare si a prezentarii pe piata
a produselor.
Pentru realizarea acestor actiuni si punerea lor in practica trebuie sa se aiba in vedere cota
de piata, volumul vanzarilor pentru fiecere produs fabricat de aceasta.
S.C.DELTALACT S.A. trebuie de asemenea sa-si orienteze atentia asupra produselor
care au o rentabilitate scazuta, o cota de piata redusa si un volum al vanzarilor in declin,
incercand sa inlocuiasca aceste produse cu unele de calitate superioara, cerute de consumatori in
vederea satisfacerii exigentelor acestora.
{n ceea ce priveste pordusele lactate din import (Parmalat, Hochland) acestea au o
calitate deosebita, net superioara, sunt prezentate in ambalaje diversificate, cu un disign modern,
atragator pentru consumator.
Punctul forte al produselor realizate de catre societate este ca acestea au un pret de
vanzare mai mic in comparatie cu preturile produselor concurente, care se adreseaza unei
categorii restranse de consumatori care dispun de venituri mari.
{n acest context nefavorabil pentru a se mentine pe piata, intreprinderea trebuie sa ia o
serie de masuri de imbunatatire a calitatii produsului, a modului de ambalare si prezentare, a
largirii gamei sortimentale, precum si de efectuare a unor investitii materializate in dotarea cu
utilaje tehnologice moderne cu ajutorul carora sa se obtina produse de nivel tehnic si calitativ
superior, competitive pe piata.
Ambalajul
Unul dintre obiectivele principale ale politicii de produs promovate de S.C.DELTALACT
S.A. este si imbunatatirea modului de prezentare a produselor, obiectiv ce se poate realiza prin
folosirea unor ambalaje in conformitate cu cerintele consumatorilor.
Pentru consumator ambalajul, acest ,,vanzator tacut’’ reprezinta cartea de vizita a
produsului prin intermediul caruia ia cunostinta de felul produsului, principalele caracteristici de
calitate, modalitatea de utilizare, eventualele restrictii.
Ambalajul poate conversa direct cu consumatorul printr-un anumit ,,limbaj’’ (constituit
din cuvinte, cifre dar mai ales imagini, simboluri grafice) in ceea ce priveste protectia sanatatii si
vietii precum si in privinta protectiei mediului inconjurator.
S.C.DELTALACT S.A. depune eforturi in vederea utilizarii sI adaptarii ambalajelor la
cerintele consumatorilor. {n acest sens s-a trecut la folosirea ambalajelor din nateriale
nereciclabile care ofera o mai mare siguranta igienico-sanitara, a unor etichete a caror estetica
corespunde tipului si caracteristilor produsului si care ofera o multitudine de informatii usor de
receptat de catre cumparator.
Astfel, in realizarea esteticii etichetei trebuie sa se tina seama de existenta unui complex
senzorial al fiecarui individ care determina o manifestare de aprobare sau de respingere, de
efectul emotional ce declanseaza cumpararea si consumul alimentar, de placerea sau neplacerea
exprimata in fata produsului.
Forma care poate urma liniile unor figuri geometrice : patratul, drepunghiul, elipsa;
formele naturale ( in cazul produselor lactate formele sunt redate prin animalele producatoare de
lapte, in special bovine) ; dar si forme fanteziste, intuitive.
Grafica – reprezinta totalitatea : fotografiilor desenelor, sloganurilor si simbolurilor.
Lumina
Culoarea – este unul dintre cele mai importante mijloace pentru a face din ambalaj un
mijloc efectiv de comunicare.
Expresia
Toate aceste elemente ale etichetei au sarcina da a-l ajuta pe consumator sa se orienteze
mai usor si mai repede in mulitudinea ofertelor de alimente de pe piata si nu de a-i suprasolicita
atentia cu un volum prea mare de stimuli, riscand perceperea doar partiala a informatiei. Este
vital insa ca atunci cand se proiecteza o eticheta sa se stabileasca o scara a importantei diferitelor
elemente, sa se dea fiecaruia greutatea sa vizuala, element predominant netrebuind insa sa ocupe
cel mai mult spatiu.
Ambalajul trebuie conceput astfel incat sa indeplineasca functia de portectie si de
promovare a produsului.
Functia de protectie consta in asigurarea protejarii calitatii si integritatii produselor.
Astfel, ambalajul trebuie sa-i asigure produsului protectia impotriva agentilor din mediul
ambiant, sa pastreze integritatea formei si a continutului pe timpul : transportului, manipularii si
depozitarii.
Functia de promovare a ambalajului se refera la capacitatea de a atrage atentia asupra:
produsului, de a-l diferentia si de a-l convinge pe consumator sa-l cumpere. Functia de
promovare a ambalajului urmareste sa informeze consumatorul prin elementele ce alcatuiesc:
textul, expresivitatea, personalitatea marcii de fabrica, ce au ca efect identificarea produsului si
garantarea calitatii acestuia, precum si inlesnirea auotservirii realizata prin intermediul
produselor preambalate si proportionate, accelerarea vanzarilor prin identificarea rapida a
ambalajului si produsului.
Se apreciaza ca: grafica ambalajului, sloganurile, simbolurile, forma si culoarea
realizeaza designul ambalajului care este rezultatul preocuparilor unor colective de specialisti din
diferite domenii: estetica, merceologie, marketing, economie, ingineria calitatii, sociologie,
psihologie.
Se desprinde astfel ideea ca problema ambalajelor devine din ce in ce mai complexa, ea
cuprinzand: psihologie sociala, dorintele consumatorilor, relatiile cu publicul, publicitate.
Ambalajul ofera consumatorului informatii referitoare la :
denumirea produsului ;
numele si adresa firmei, societatii producatoaare ;
masa pe unitatea de ambalaj ;
conditiile de pastrare ;
valoarea energetica ;
procentul de grasime, etc.
S.C.DELTALACT S.A. depune eforturi pentru imbunatatirea calitatii ambalajelor
principalelor produse. Daca in momentul actual laptele de consum se vinde in pungi de
polietilena care nu au o forma anume, prezentand pericolul de a se sparge si a curge, se
intentioneaza ca pe viitor ambalajul cel mai potrivit pentru lapte sa fie cel din TETRA PACK
care este asociat imaginii de ,,calitate’’.
S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa aiba ca directie de actiune in perspectiva o
imbunatatire accentuata a metodelor de ambalare si prezentare a produselor sale, folosind
amblaje tentante, etichete atragatoare, continuand portionarea si preambalarea cu instalatii
modernee astfel incat produsul final al societatii sa fie superior atat din punct de vedere al
calitatii cat si al modului de prezentare al produselor oferite de societatile concurente.
Politica de pret
Obiectivele vizate de acest segment economic pot fi atinse si printr-o politica adecvata a
preturilor. Pretul poate fi el insusi un instrument pentru accesul si mentinerea pe o anumita piata,
dar si un factor foarte important de care depinde satisfacerea nevoilor alimentare a unor
importante categorii de consumatori, de lactate proaspete indeosebi si care au venituri mai
reduse.
Pretul asigura un echilibru relativ intre cerere si oferta, fiind totodata si un indicator de
calitate.
Astfel, daca cererea depaseste oferta, preturile vor scadea pana la intrarea pe piata a unui
numar suficient de cumparatori care sa asigure consumul ofertei disponibile.
Mecanismul preturilor va fi cel care determina agentii economici sa penetreze sau sa iasa
de pe o piata prin raportare la veniturile potentiale in urma investitiei preconizate.
{n conditiile in care piata este dominata de produse omogene, consumatorii vor prefera
ofertele cu preturile cele mai reduse. Se pune accentul pe realizarea unor cantitati maxime de
produse cu costuri minime, obtinandu-se avantaje din preturile incasate, avantaje care nu fac
decat sa conduca la sporirea productiei in conditii de costuri reduse, determinand intarirea
pozitiei agentului economic pe piata.
Pretul este acela care ofera valoare, avantaj sau utilitate pentru consumatori, totusi el este
elementul pe baza caruia se efectueaza in general comparatiile dintre produse.
Fiind un element foarte flexibil, determinat de evolutia raportului cerere- oferta, pretul
ocupa un loc important in portofoliul de actiuni strategice ale unui agent economic. Acest rol este
amplificat de inflatie, de instabilitatea economica si de erodarea cursului de schimb al monedei
nationale.
Politica de pret se prezinta ca o atitudine si un comportament din partea agentului
economic, adaptat nivelului, diversitatii si mobilitatii preturilor, impunand o permanenta
monitorizare a evolutiei acestora.
|inand seama de cota de piata scazuta a S.C.DELTALACT S.A. si de puterea de
cumparare a populatiei ce inregistreaza un ritm descendent , varianta strategica referitoare la
preturi pe care o va urma societatea in viitor trebuie sa se realizeze dupa costuri si mai ales dupa
cerere si mai putin dupa concurenta.
Avand in vedere o rata a inflatiei de peste 30% pe an si o cerere inferioara ofertei de
produse lactate s-a proiectat o evolutie a preturilor de vanzare la principalele produse in
intervalul 2001-2003, luand ca baza de calcul anul 2000 (tabel 5.1)
Conform acestor proiectari se prevede o crestere a pretului laptelui de consum in perioada
2001-2003 cu 69%
}i smantana va inregistra o crestere a pretului laptelui de consum in urmatorii ani cu 80%
fata de anul 2000.
{n general se prevede o crestere a pretului la toate pordusele realizate de
S.C.DELTALACT S.A.
Politica de distributie
Magazinul
Reprezinta ultima veriga din lantul distributiei si cea mai reprezentativa unitate de
desfacere en detail a carei activitate se desfasoara intr-un spatiu special amenajat pentru
prezentatea si vanzarea marfurilor, pentru depozitarea lor temporala si pentru pregatirea acestora
in vederea vanzarii.
Magazinele au orientari si caracteristici specifice in functie de: amplasare, grupare,
sistem de desfacere, specializare.
Produsele S.C. DELTALACT S.A. se comercializeaza in unitati in care actul vanzarii
laptelui si produselor lactate catre consumatorul final poate imbraca mai multe forme : vanzare
traditionala cu vanzator care ofera si informatii despre produs, vanzarea cu autoservire.
Distributia marfii trebuie orientata spre magazinele alimentare cu adaosuri comerciale
mai mici, unde produsele sa se desfaca la preturi minime.
Avand in vedere gradul ridicat de perisabilitate al produselor lactate, precum si
mijloacele de transport ce nu corespund din punct de vedere tehnic, in viitor este necesar ca S.C.
DELTALACT S.A. sa opteze pentru o distributie prin canale scurte (fie prin magazinele proprii,
fie printr-un singur intermediar specializat) in vederea reducerii timpului in care produsele ajung
la consumatorul final.
Transferul produselor lactate catre destinatia finala presupune organizarea minutioasa a
operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare, formarea loturilor complete si complexe,
unitare pentru expediere, intocmirea documentelor de expeditie, insotire si transport la locul de
destinatie, descarcare.
Activitatile conexe acestor cerinte, inclusiv obtinerea, evaluarea si detinerea informatiilor
necesare in conditiile diversitatii produselor lactate implica mult timp si atentie sporita, cu
implicatii si asupra eficientei utilizarii fortei de munca.
De asemenea, in procesul de distributie trebuie asigurate : operativitate, conducerea si
coordonarea unitara a intregului proces de livrare- vanzare cu sporirea responsabilitatii
lucratorilor din compartimentul desfacere in satisfacerea cu promptitudine a tuturor clientilor si
consumatorilor.
S.C. DELTALACT S.A. participa intr-o masura destul de mare in activitatea canalului de
distributie, deoarece aceasta isi comercializeaza o buna parte din productie (40%) prin
magazinele proprii de desfacere.
Este necesar sa se aiba in vedere si practicarea altor metode de desfacere a produselor
lactate, de exemplu prin intermediari atunci cand in mod frecvent cantitatea si sortimentul de
produse ale unitatii se afla in dezechilibru cu varietatea foarta larga a dorintelor consumatorilor,
sau cand locurile de fabricare a produselor si cele in care urmeaza a se consuma sunt diferite.
{n ceea ce priveste logistica distributiei, S.C. DELTALACT S.A. va avea in vedere o
strategie ce va fixa orientarea intreprinderii catre o conditionare si livrare a produselor in conditii
optime, avand la baza o aprovizionare ritmica si folosind mijloace de transport specializate
proprii sau inchiriate.
Canalul de distributie ales de societate trebuie sa corespunda fiecarui stadiu in care se afla
produsul pe piata deci sa urmeze fiecare etapa din ciclul de viata al produsului.
{n ceea ce priveste concurenta, societatea va avea in vedere practicile de distributie ale
acesteia, cautand pentru vanzarea produselor sale canale nesaturate de catre concurenta, fie
adoptarea unui nou canal de distributie.
O problema distincta o va constitui studiul distributiei pe piata judetului Tulcea si in
special pe cea urbana pentru stabilirea :
evolutiei ritmului de crestere a vanzarilor produselor prin diferite canale de distributie ;
diferentierea canalelor ;
asigurarea ritmicitatii, operativitatii in livrare ;
numarului de distribuitori la nivelul fiecarei verigi;
metodelor de vanzare.
{n alegerea canalelor de distributie S.C. DELTALACT S.A. va avea in vedere
identificarea obiectivelor si criteriilor de selectie, costurile distributiei, rentabilitatea fiecarui
canal, capacitatea de difuzie a produselor pe piata, gradul de control al societatii asupra
canalului, flexibilitatea acestuia.
Astfel, principalele directii de actiune in strategia distributiei laptelui si a produselor
lactate la S.C. DELTALACT S.A. Tulcea sunt redate in tabelul nr. 5.2.
Tabe Obiective Directii si masuri preconizate Cerinte Efecte scontate
l 5.2
Nr.
crt.
1 Cresterea -Corectarea gradului de -Asigurarea -Cresterea
volumului flexibilitate in alegerea canalului unor banci de profitului ;
vanzarilor de distributie ; date cu grad -Cresterea
- Evaluarea potentialului sporit de frecventei
intreprinderii ; complexitate ; cumpararii
- Lansarea de noi produse ; -Studii produsului ;
- Modificarea pozitiei produsului comparative. Alegerea unor
pe piata. noi segmente de
piata.
2 Cresterea - {mbunatatirea imaginii -Asigurarea Adaptarea unei
eficientei produsului la nivelul clientelei unui mai bun structuri rationale
economice a actuale si de perspectiva ; control al a lantului de
activitatii de - Estimarea caracteristicilor distributiei ; distributie.
comercializare distributiei ; -Cresterea si
- Optimizarea secventiala si de diversificarea
ansamblu a activitatilor ce formelor de
compun distributia ; vanzare.
-Modernizarea infrastructurii de
marketing.
Obiectivele pe care S.C. DELTALACT S.A. si le-a propus pentru intervalul de timp
urmator se pot realiza prin adoptarea unui program de marketing, in elaborarea caruia se prevad
actiunile ce trebuiesc intreprinse cu specificarea duratei de desfasurare a acestor activitati.
Politica de promovare
Activitatea unui agent economic din sectorul laptelui si produselor lactate nu se poate
limita la elaborarea produsului alegerea uni pret si a modului de distributie. Pentru a vinde
produsul respectiv trebuie prezentat in vederea cunoasterii caracteristicilor sale distincte si, in
acelasi timp, stimulata cererea prin actiuni corespunzatoare. De fapt agentul economic este
angajat intr-un sistem complex de comunicatii comerciale. Se comunica cu distribuitorii,
consumatorii si alte componente ale mediului extern. Fiecare emit informatii si receptioneaza la
informatiile pe care le primesc.
{n comertul de tip nou, deservirea civilizata a consumtorilor este legata nu numai de
asigurarea cantitatilor necesare de marfuri specifice consumului local, de atitudinea corecta a
vanzatorilor, ci si de felul cum agentii economici, care au activitati de comercializare, stiu sa-si
organizeze prezentarea si promovarea marfurilor in scopul unei desfaceri rapide si eficiente. Cu
ajutorul reclamei, agentii economici aduc la cunostinta populatiei sortimentul marfurilor puse in
vanzare, o informeaza asupra calitatii si pretului.
Reclama comerciala are in acelasi timp rolul de a educa gusturile maselor de consumatori
si de a stimula desfacerea unor produse cu vanzare lenta, ajungand astfel la indeplinirea
sarcinilor economice ale unitatii de desfacere en-detail. Din acest punct de vedere, mijloacele de
reclama se impart in doua mari grupe, si anume : reclama interioara si reclama din afara
magazinului.
Reclama interioara reprezinta totalitatea metodelor si mijloacelor de informare a
consumatorilor, folosite in cadrul unitatilor de desfacere. Din aceasta categorie fac parte :
informarea comerciala in magazin, vitrinele etc.
Reclama in afara magazinului cuprinde formele de prezentare a marfurilor in mijlocul
consumatorilor fara ca acestia sa vina in contact direct cu unitatile de desfacere. Aceste forme
sunt : reclama tiparita, reclama prin radio, prin televiziune si panouri.
Publicitatea constituie instrumentul promotional cel mai utilizat in sectorul bunurilor de
larg consum si, deci, si al marfurilor alimentare. Acesta are un rol important in activitatile de
informare a consumatorilor si de vanzare a produselor.
Prin actiunile publicitare, intreprinderea urmareste sa asigure o cuprinzatoare informare a
publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile sale cu marcile sub care acestea
sunt prezentate pe piata, sa-l determine in efectuarea actului de cumparare.
Promovarea vanzarilor reprezinta acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a
incuraja clientii sa incerce sa achizitioneze un anumit produs. Tehnicile cuprinse in aceasta grupa
aduc consumtorului avantaje economice materiale imediate, care pot fi cu usurinta masurate
cantitativ, iar intreprinderea are posibilitate exercitarii unui control riguros al activitatii
desfasurate. Scopul utilizarii acestor tehnici este cresterea cifrei de afaceri.
Actiunile de promovare a vanzarilor pot avea ca tinta cumparatorii, dar si intermediarii si
se pot concretiza in urmatoarele forme :
reduceri de preturi ;
vanzari grupate ;
cupoane pentru achizitii ulterioare ;
beneficii de loialitate ;
cointeresari in functie de volumul de marfuri cumparat ;
rambursari integrale sau partiale ;
distribuirea de mostre gratuite ;
concursuri cu premii, loterii etc.
Spre deosebire de publicitate, al carei efect se produce dupa o perioada de timp si consta
in formarea si intretinerea ori modificarea imaginii produsului, stimulentele de vanzare au un
efect imediat.
Promovarea produselor la S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa se realizeze printr-o
publicitate sustinuta a marcii care sa usureze cunoasterea si patrunderea ei pe piata.
{n prezent societatea depune eforturi considerabile in ceea ce priveste promovarea
vanzarilor mai ales printr-o publicitate la locul vanzarii, in spatiul de desfacere a marfurilor.
O metoda de promovare importanta in cazul produselor lactate o reprezinta comunicareaa
prin eticheta si ambalaj.
Ambalarea si etichetarea porduselor alimentare au un rol deosebit in asigurarea
comunicatiei cu consumatorul. Cele doua componente ofera un ajutor indispensabil in
identificarea rapida si precisa a produselor sau prin mesjul informational sau promotional
influenteaza decizia de cumparare.
Efectul reclamei trebuie sa se concretizeze prin actul de vanzare - cumparare. Scopul
reclamei se considera a fi efectiv atins in momentul cand la consumator apare vointa de a
cumpara. {n reclama trebuie folosite argumente convingatoare, care sa reflacte insusirile reale
ale produselor.
Din punct de vedere imagistic, reclamele ar trebui sa exploateze cadrele peisagistice, cu
multa verdeata, de factura rurala. Mesajele comunicarii trebuie sa vizeze caracterul natural al
laptelui, igiena prelucrarii si beneficiile pentru sanatate ale laptelui si produselor lactate.
Natura si conditiile concrete ale pietei in care actioneza, gradul de competivitate si
interesele imediate sau de perspectiva pun intreprinderea in fata definirii rolului pe care il
atribuie activitatii promotionale.
Varietatea mijloacelor si instrumntelor de actiuni specifice activitatii promotionale
marcheaza si procesul elaborarii strategiilor aferente. {n consecinta, strategia promotionala va
reprezenta, in toate cazurile, o combinatie de actiuni si mijloace subordonate obiectivelor
politicii globale de marketing a intreprinderii si menite sa contribuie la realizarea lor.
Concluzii si propuneri
ANEXA
Efectivele de animale pe regiuni de dezvoltare si pe judete la sfarsitul anului 2000