L.N.

TOLSTOI

F\
 F I L I PO K

qIF
3 rE
r.dr'. un bdietelpe careil cbemaFilip. lntr-o
fa ooata
zi vdzu copiii indreptindu-se spre qcoald..
Filip iqi lui
cdciulaqi vru sA se ducd ii el cu ei. Dar mricd-sa
il inrebd:
' Incotro te duci. Filipok?
- La scoald.
- Psti inci mic gi nu poti sd te duci! Si mama
- oprl acasa.
rr
Toti copiii erau duqi la qcoald.Tata a plecat incd
de dimineald la pddure, iar mama s-a dus sd lucreze
cu ziua. Au rdmasacasdnumai Filiook si bunicasus
pe cuptor. Lui Filip i s-a urit sd stdasingur.$i cind
bunica a adormit, el s-a apucat sd-qi caute cdciula.
Pe-a lui n-:. 4dsit-o 9i a luat una veche de-a lui
taicd-sdu;pe rirmd a plecatla Scoald.
$coalaera la capetulceldlaltal satului.lingd bise-
ricd. Cit a mers Filipok pe ulila lui. ciinii i-au dat
 pace, il cuno$teau.Dar cum a ajuns prin dreptul
cur,tilorstrdine,a sdrit Jucika Qi a inceputsd latre;
dupd Jucikaa sdrit $i Volciok, un ciine mare de tot.
Filipok a luat-o la fugd, ciinii dupd el. Filipok a
inc€put sd tipe, s-a impiedicatiii a cdzut. Dintr-o
curte a ieqitun rnujic, a alungatciinii 9i s-a rdstit la
co Dl l :
- incotro alergiaqasingur,neastimpdratule
?
Filipokn-a rdspunsnimic;;i-a sumespoalelehainel
Ei a ineeputsd fugd din rdsputeri.A ajuns lingd
I

*
{,rr4r

t'' ,
,1
*i

$coale.ln cerdacnu era nimeni. dar dinduntru rdz-

bea l a r m a c opiilor. Pe Filip ok l-a cuprins liica:
,,Dacd inveldtorul mi alunga?" Se tot gindeite ce
si facd. Sd se inloarcd,vor sdri ciinii iar la el; sd
intre in $coale.ii e frici de invaletor.Tocmai atunci
t rc. . ep e l i n g ; lco ali o fe meiecu donila in mind sr-l
int r e a b d :
Tu de ce stai aici, cind toli invata? ^
Filipok n-a mai avut ce lace qi a intrat. In pridvor
5i-ascoscdciulaqi a deschisuqa.$coalaera plind de
copii.Fiecarespuneacevacu glas tare. iar invafdtorul.
ca r e p u r t a u n tuLar rosu la git, se pllmba prin
mijlocul lor.
T u c e v r ei? l-a in trebatel pc Filipok
F r l i p o k5 i - astrinscu puterecdciulala piept si nu
a raspuns[lrotc
C i n e c q t il
F i l i p o k t r i c eama i departc.
 Nu cumva esti mut?
Filipok s-a speriatasa de tare, cd n-a mai putut
scoateo vofbd.
- Ei, dacd nu vrei sd vorbegii.pleacdacasd.
Tare ar fi vrut Filipok sd rdspunda,dar spaimaii
incleQtasegura, S-a uitat la invdtetor qi a inceput sd
plingd. Atunci invdldtoruluii s-a fdcut mild de el.
L-a mingiiat pe cap Ei a intrebat pe copii cine-i
bdietelulaceia.
- E Filipok, fratelelui Kostiugka.De mult vrea sd

r \
I4

I t.\
meatgdla gcoald,dar mama lui nu-l lasd,$i atunci a
venit la qcoaldpe furi$.
- Hai, aqazi-tein bancd lingd fratele tdu; Ei am
s-o rog pe maicd-ta sd te lase la $coale.
Apoi, invildtorul a inceput sd-i arate literele, dar
Filipok le $tia de mai inainte,ba putea sd $i citeascd
PuIrn.
- Ia sd vdd cum i1i silabise5tinumele?
$i Filip incepu:
- Pfe-i-pfi.le-i-li. pe-oc-poc.
Copiii riserd.
Bravo! a spusinvdldtorul.Cine te-a invdtat sd
citeiti?
Filipok a prins curaj qi a rdspuns:
- Kostiuqka.Eu sint desteptSi dintr-o datd am
priceputtot! Sint grozav de deqtept!
Invdtetorull-a intrerupt gi a spus:
- Nu te gr:ibi cu lauda; mai intii inva;d..
De atunci Filipok a inceput se meargd.gi el cu
copiir la gcoald.
ln r mo mt c a e P . o f ira s id o re a ru
SIMBURELE I
II
I

j
I

il{F ama a cumpdralpnrneca si le dea copiilordupd,

masade prinz $i le-a aFzat pe o farfurie.
Vania, care nu mai mincasepini atunci prune, le
tot mirosea de zor. Tare-i mai pldcea cum miros Ei
tare-ar mai fi vrut sd le gustel Tot dindu-le aga
tircoale, bdieplul pindi clipa cind nu era nimeni in
odaie stdpini, inhdte o prund
^si,
!l o mlnca.-nemaiputindu-se
 Cind s-a apropiatora prinzului,m am a a num ar a
prunelesi vdzind ca lipseiteuna, i a s pus t at dlui.
Stdteaucu totii la masaQi tatel a int r ebat :

f. \t
D
I
 Ia s6-mi spuneti, copii. Nu cumva a mincat
cinevadin voi o orund?
- Nu, au rdspuns copiii in cor.
Vania, roqu ca un rac, a spus pi el:
- Nu. n-am mincat-oeu!
Ci unul din voi a mincat De ascunso Drun6.
a mai spus tata. nu-i frumos deloc. dar nu despre
asta-i vorba. Nenorocirea-i alta. Fiecare nrun6 are
indunrru un simbure.$i dacd cinevanu qtie cum sd
le mdnince qi inghite simburele, a doua zi moare.
De asta mi-e fricd.
Atunci Vania. galbenla fa1d,a zis repede:
Ba nu, cd simburelel-am aruncatpe fereastrd.
Toli au izbucnit in ris, iar Vania a inceput si
plingd.

ln Mdneta. d. xenir Stro.

 FETITA
SI CIUPERCILE

lr f
3 tt F
J II L
3 tE
:.!'-F-foud fetite se intorceaucu ciuperciacasd.
In drum, ele au trebuit sd treacd peste o cale
leratd. Crezind cd trenul e deparre.s-au urcat pe
lerasament.ca sd treacdpesteSine.
Deodatd a $uierat locomotiva. Fetila mai mare a
fugrt_inapoi, iar cea micd a trecut in fugfl linia
Ierata,
Sora cea mare i-a strisat celeimici:
 - Nu veni inddrlt !
insd locomotivaera atit de aproapeqi pufdia atit
de t a r e .i n c i t fetila cea micd n-a auzit: a crezut cd-i
strigd sd se intoarcd inddrdt, A alergat inapoi peste
qine, s-a impiedicat. a scipat ciupercile pe Jos ll s-a
apucatsd le adune.

fr--
 Locomotivaera aproape.Ma$inistulluiera din ri-
sputen.
Fetita cea mare stliga intruna:
- Lasd ciupercile I
Cea micd insd inlelesecd-i cere sd le stringd si se
tira p€ jos dupd ele.
Maqinistuln-a putut opri locomotiva.$uierinddin
toate puterile,a trecut pestefetili.
Fetifa c€a mare tipa qi plingea. Cdlitorii priveau
ingrozili de la ferestrelevagoanelor, iar conductorul
alergala celdlahcapit al trenului sd vadd ce s-a intim-
plat cu fetifa.
Dupa ce irenul a trecut, toli vdzurd cd fetila
stitea intinsd intre $ine cu fata la pd.mint qi nu se
mr$ca.
De abia cind trenul s-a depertat de tot. fetita a
ridlicat capul, s-a sculat in genurrchi,a adunat ciuper-
cile gi a alergatla sora ei.

l. .M d rB t . d e v a le rir S a d o re . iu
 FOCUL

,t!j

(,;:,i

J "..
3 qE
x.*.-Era in loiul secerigului. qi femeiledin sat
Bdrbagii
se duseserdcu to!! la cimp. Acasdrdmdseserd doar
bdtrinii 9i copiii. Intr-una din cisule era o bunicd
cu trei nepofei.Bunica aprinsesecuptorul qi se cul-
casesd se mai odihneasca. Pentrucd o tot suDarau
multele.bdtrinari-a tras pe fale un itergar $i de la
o vremea furat-o somnul.
UnLadin nepoateleei. Maqa (care n-aveadecit
trei aniEori),a deschisuqa cuptorului,a umplut un
hirb cu t6ciuniapringi;i s-adus in tindd.Acolo erau
rinduitemdnunchiuride paieanumepregdtitede femei
pentrulegatulgriului in snopi.Maqaa a$ezatfrumuqel
tdciunii sub paie qi a inceput sA sufle in ei. Cind
paiele au luat fr'rc,. fetila s-a bucurat tare mult.
A intrat in casd,Ei-aluat de mina fratiorul pe nume
Kiriuqka (un bdietel de un an qi jumdtate, care
abia incepusesd umble)qi i-a spus:
Plivesteqi tu, Kiliuska, te mai cuptol am fdcut!
Paiele ardeau acum cu vilvd.taiemare Si trosneau.
Dar cind linda s-a umplut de fum, Maga s-a speriat
qi s-a dus fuga inapoi in casd. Kiriuqka s-a impiedi-
cat de prag, a cizut in nas gi s-a pornit pe plins.
Maqa l-a tras Si pe el, cum a putut, in odaie
gi amindoi s-au ascunssub lavi1d..Iar bunicula dormea
linistitdinainte si nu auzeanimrc.
Cel mai mare dinlre copii, Vania, un bdietel de
opt ani, se juca pe uli1d. Dar cind a v6zut cA din
tinda lor iese un fum gros, a intrat fuga pe uqd, a
 . -r\

l ;-

I l\ .l
l. ;

ti
\'1.
trecut cu chiu, cu vai prin fumul indbuqitor,s-a
ndpustitin odnifn qi a inceputs-o zgilliie pe bunica.
Bdtrinica.toropiti de somn cum cra. a uitat de copl-
lasi si a zbughit-ope uid alari ducindu-sefuga pe
la ^curtilcoamenilordupa ajutor.
In vremca asta Ntasa Sedeapititai sub lavitd si

t,!
tdceamilc. Numai frdfiorul cel mic lipa cit il linea
gura .p e n t r ucd -l dureanisucul.
Tocmai pe el il auzi Vania. Fratele mai mare se
uitd nurnaidecitsub lavi!6. o vizu pe Masa qi-i
str i g d :
Fuei!
Maqa se napusti in tindd. dar nu mai putu sI
treaci din pricina focului Qi a fumului $i se intoarse
iar in odaie.Atunci Vaniadeschise fercastra5i-i porun-
ci f et i t e i s d s ard alard. Du oa ce ea se strecurj cu
greu prin ochiul strimt, Vania iL apucd pe cel nic
ca sd-l aducd si pe el spre geam. Dar micuful era
greu qi se opintea,plingeaqi-l imbrinceacum putea
pe Vania.Abia dupdce cdzude doud ori. Vaniail trase
la f'ereastrd.Chia: atunci uia odAii lud Ei ea foc.
Dar cind izbuti in cele din urmd s6-i scoatiicapul
pe geam pi se pregitea si-l impingd afard. copilaqul.
acum foarte speriat,se agitd cu minugelede el si
nu voia crr nici un chip si-i dea drumul.
Atunci Vania ii strigd.Ma;ci:
Trage-l de cap! $i in acela$itimp il impinse
binigor din spate.
A$a au izbutit sd-qiscoati frdliorulpe fcrea\t re in
ulild si au scdpatcu totii.

In mmtncnc dr \cnir Slror

' i /'t '

..4#
 PISOIUL
I
lr

;ttE
JI ' L
tlI
.;:,e'o-fasea
qi Katia erau fra;i 1r aveauo pisic6.Pri-
mivara, pisica s-a pierdut. Copiii au ciutat-o peste
tot. dar n-au putut-o giisi.Odatdse jucau lingd ham-
bar Si au auzit,de undevade sus,un mieunatsubtire.
Vaseas-a urcat pe scard.in podul hambarului.iar
Katia sta jos ii intrebamereu:
 c})t>

t,;
\r-
- ll
/!n .' i,
--< ft"
i\ ,i
i'\,
o #i ,, ,

i ,G,,n
/
/!'
t,
 A i g i s i t o? Ai gisit-o?
O bucatdde vreme Vaseanu i-a raspuns.in sfir-
sit i-a strigat:
$i are $ i p i s o i .
Am g d sit-o!E pisican oastrd...
Sint a5ade frumopi! Vino incoacerepedel
Katia a alergat in casd. a fdcut rost de lapte !i
i- a d u s p i s i c i i .
Erau cinci pisoi. Dupd ce au mai crescutpuun5r
 inccputsii se miqtedin coltul lor. copiii gi.lu ales
i:LLr
un pisoi cenufiu. cu libule albe, 5i l-au luat in
casd.Pe ccilalgipisoi mama i-a diruit. iar pe acesta
l-a lisat copiiior. Copiii il hrdneau,se jucau cu el
qi-l cuicauin pat cu dinlii.
Intr-un rind au ie;it sd se joace in drun:Lpi au
iuat pisoiul cu ei.
Vintul spuiberapaiele de pe drum qi pisoirrl se
 :--ii '/*--=

,l r
. Ir I
' iil
I

i9l
juca cu firelede paie.rar copiii ficeau haz privindu-1.
Ma i a p o i . e i au gasitpe margineadrumuluimdcrig,
s-alr apucatsd-l culeagi ii au uitat de pisoi.
Deodatd,au auzit pc cinevastrigind tare:,,lnapoi,
ina p o i l " 5 i a u vd zut un vindtor venind in goana
calu L u li n . a j n t ealui, doi ciin i alergausd apucepisoiul.
P ro s t u t c u m era, p isoiul.in l oc sd fugd, s-a lisat
1a primint. 9i-a incovoiatspinareasi privea tintd cat-
re ei.
Katia s-a speriat de ciini, a inceput sd !ipe si a
fugit. Vaseas-a repezitintr-un suflet spre plsoi si a
ajuns lingd el odatd cu ciinii. Cind ciinii erau cit pe
ce sd in5facepisoiul,Vaseas-a trintit cu burta p€ste
el q i l - a a c o p erit.
Tocmaiatuncis-a apropiatsi vinetorul Si a alungat
ci i n i i , i a r V a s eaa dus pisoiulacasagi de atuncinu
l-a ma l l u a t l a cimp.

ln ro mrin 6 re
d . P ro r' f r S . d o re a n u

A)r
 CIINELE
LUI IACOV

j*:

i ff E
;U I
I'a-'7F.n paznlc avea O nevastdqi doi copii: rln bdietel
Si o ietitd. Bdietelulera de qapte ani 9i t'etile. de
cinci. Aveau un ciine ldlos cu botul alb $i niste Ochi
mari.
Odatd,paznicula plecatin pidure $i i-a poruncit
neveste-sisi nu lasecopiii sA plecede-acasifiindci
toatd noapteaau umblat lupii in jurul caseiqi s-au
dat la ciine.
 ti
1.?
I

;1
l'"'-
\.:;
s.**
lF___*
bl t/
t4t tl

i l,.s t
g
il
jnF
'
I I
;. .----'E;:=
'gll
.----1
 - Copii. si nu vi duceficumvaiu pddure! a spus
fem e i a a
. p o i s - a apucalsd coasd.
Indatd ce mama s-a aiezat la lucru, bdiatul a
indemnat-ope surioaralui:
Hai in pddure,ieri am vdzutun mdr plin de mere
coapte.
Fetita s-a invoit:
- Hail $i au fugit amindoi in pddure.
Dupd ce mama gi-a sfir$it lucrul, a chematcopiii,

:*
 tl' l
;t

t...r'

H
n

liiY

{
dar ei n-au rispuns- Mama a ie5it pe prispa 9i a
inceputsii-i strige.Copiii. nicdieri.Blrbatul a venit
acasds i a i n t rebat:
Unde-scopiii'l
\ e \ r s t a - . a a rd .pun\cd n u.tie.

,iY
.
,- \.

't€'/::1

t
I

A
 Atunci pazniculs-a supdratpe nevasti li a aler-
gat sd-$icautecopiii,
Deodatd a auzit ciinele sche|ildind. S-a repezit
intr-acolosi i-a vdzut pe copii stind sub un tufig;i
plingind: iar lupul se incle;tasecu ciineleqa-l sfigie.
Paznicula inqficat toporul gi a omorit lupul. Apoi a
I ua t c o p i i i i n b ralesi a fugit cu el acasa.
Dupd ce au ajunsacasd,mama a inchisuqa gi s-au
asezatcu tolii la mas5.Deodatdau auzil cum scheau-
nd ciinele la uqd. Au iesit in curte qi au vrut si-i
dea drumul in casd.insd ciineleera insingerat$i nu
putea umbla. Copiii i-au adus api 9i piine. Dar el
n-a vrut nici sd mlnince, nici sd bea, ci numai le
lingea miinile. Pe urmd s-a intins pe-o parte qi n-a
mai scheunat.Copiii au crezut cd a adormit. dar
ciinelemurise.

Itr ro d d n . S ed e P ro f irs S s d o rt u iu

!.
{,

l bi
PASARICA

V/'
tt.
I

3 r
1ilF
H
3rt
.'**f e ziua lui, Serioiaa primit tot felul de daruri:
titirezi. cai. poze...lnsd cei mai de prel dintre toare
darurile a lost capcanade prins pdsdri. pe care i-a
ddruit-ounchiulsdu.Capcanaera ficutd dintr-o rami
in care era prinsd o plasa, cu o scinduricddeasupra.
Pe scinduricdse presdrauseminleqi capcanase punea
afari. Cind vreo pasdrese aleza pe scinduricd,scin-
dura se intorcea qi pasirea se prindea in capcand.
S-a bucurat mult Seriojasi a alergat s-o arate mamei.
- Nu-mi place jucdria asta, i-a spus mama. Ce-!i
trebuielie pdsdrele?De ce si le chinui?
- Am sd le pun in colivii. Ele au sd cinte. iar
eu am sd le dau de mincare.
Apoi, Serioja a fdcut rost de seminte,le-a presdrat
t
i
J

;t
v

t
I
'l
'cJn
pe scindurici ii a asezat plasa in grddini. Aici a
stat mult !i a tot astepratsd vind pirsdrclele.Insri
pirsiriior )e era fricl de dinsul gi nu sc apropiaude
plasd.Atr.rnci.Scriojas-adlrsla masa$i a lasatcapcana
in grirdina.Dupd mlsi. cind s-a uitat. capciinacrir
inchisi. iar in plasa sc zbdteiro pisarrica.Serio.lns-a
hlrL.uriit.,1 pri n. J'.r.jrc:r.r a dir..o r cr'r'i

'?-
lft
a

I /,:
ir
,l;
tlsi-;z'-.
I
L {r\
\

,i
1
lt( \
It ;
] Ti
{
 ..*
j:.

./,

,4 - ' . 4- ;\

-l *
-4tlt

4+

- Mamd.I Uire! Am prins o pisdrici. Nu-i atra

cd-i o privighetoare? Vai, cum ii bate inimal
- E un scatiu,a spusmama. Bagi de seamd.nu-l
chinui. Ai facemai bine s?i-idai drumul.
- B a n u . am sl-i dau a pd 5i mincarc.
Seriojaa pus scatiulin colivie qi doud zile la rind
i-a presirat seminte. i-a schimbat apa $i i-a curitat
colivia. A treia zi a uitat de scatiu ii nu i-a mai
schinrbatapa. Mama l-a dojenit:
- Vezi.ai si uitat de scatiu! Mai bine dd-i drumull
- Ba nu, de-acuminainten-am si mai uit: chiar
acum ii pun apd 5i ii curdtrcohvra.
Serioja a virit mina in colivie $i a inceput sd o
curete; scatiul, speriat, se zbdtea,lovindu-sede gratii.

,l I I

',/
tl
) i!
tbtt
 D u p d c c a i s prdvittre aba.bdiatuls-a dus dupAapri.
M a m a b a g dd e se amdcd e l a uitat sa inchiddusita
coliviei si a strigatdupd el:
Serioja,inchide colivia, cd zboara. !i daci se
izbe5tese prdpddeste pdsdricata.
Dar n-apucase mamasd-gislirqeascd vorhr. ca scari-
ul gdsiseugila. Bucuros.igi desf;i.cuaripioarele$i zburd
prin odaie,spre fereastri.N-a vizut insa geamul.s-;r
izbit in sticli !i a cazut pe pervaz.
S e r i o j aa l u at in e rabi pdsSrica1i a pus',' irr
colivie.Scatiulnu murise incd, dar zdceacu fafa in
jos, cu aripile desfdcutegi risutla greu. Seriojr-rl-r
privit multa vreme,apoi a inceputsd plingd.
Mama. ce si fac acuma?
A{ u m n u mui polr lace nimic.
Toatd ziua Seriojanu s-a miEcatde lingd colivic.
mereucu ochii la scatiu; iar scatiulzdceatot asa cu
fap in jos, rdsuflindgreu gi repede.Cind Seriojas-a
dus la culcare,scatiul mai trdia incd. insd mulid
vremecopilul n-a putut adormi. Ct.rminchideaochii.
ii apdreain gind scatiul.intinsJos,abia suflind.Dinr-
nea1a,cind s-a apropiatde colivie.a gdsit scatiLrlcu
ful a in " u s . c u libulelech irciLe.
1e.rpan.
De atunci,Seriojan-a mai prins niciodatdpisarcle.

ln lo n n n € v td. e P ro iirr S u d o rc rn !
 LEUL
SI CATELU$A

q rF
3t:
ir- =':oefa Londra se deschiseseo menajerie.
Pentruvizita-
rea ei se cereau bani ori ciini ii pisici,spre a se hrdni
sdlbdticiunileaduse.
Cinevaa vrut sd vad6 animalele;a prins pe stradd
o cdleluEi$i a adus-ola menajeria.I s-a dat drumul
induntru, sd, viziteze menajeria, iar pe cdlelugd au
luat-o gi au aruncat-o in cusca unui leu, s-o rndnince.
Cdtelu$a$i-a adunat coada $i s-a ghemuit intr-un
colf al,cuqtii.Leul s-a apropiatde ea qi a prins s-o
mlroasa.
 \

Cileluqa s-a intins cu labele in sus 5i a inceput

sd dea din codile.
Leul a intors-ocu laba oe Darteacealaltd.
-aEezat
Citeluqa a sdrit 5i s-a in fata leului pe
ldbulelede dinapoi.
Leu l a p r i v i t-o.a scuturaldin cap 5i n.a atins-o.
Cind stipinul i-a aruncatin cuscdporlia dc carne,
Ieul a rupl o bucatd9i i-a dat cdtelu$ei.
Seara,cind leul s-a culcat.cdfelulas-a intins lingri
dinsul, punindu-5icapul pe laba lui.
 T

t- '

I
Il \
t\i
' I .+-'
 De atunci cetelugaa trdit Ia un loc cu leul. in
aceea$icuice.El minca ce i se dddeaii nu se atingea
de cdtelu$d,uneorisejuca cu ea Qidormeauimpreund.
Odatdun domn a vizitatmenajeriaSi!i-a recunoscut
cdteluia: el l-a rugat pe proprietarulmenajerieisd
i-o dea. Stdpinuls-a invoit ii a chematci{eluqas-o

il
scoata djn cusci. Dar leul qi-a zbirlit coama $i a
riicnit.
A5a au triit leul $i cdteluiaun an intreg in ace-
ea5 ic u 5 c d^. Du pdu n an in:i. cdlelu5a .-a.irnbolnA\it
si a mu r i t .I n ziu aaceeale Lllnu s-a atrnsde mlncare,
mereu miroseacdtelu$a$i-o pipiia cu labele.
Cind a in;elesca a murit, a sdrit in sus ca ars,
s-azbirlit, a inceputsd-$ibiciuiascd coapsele cu coada-
s-a ndpustit in peretelecuitii si a prins sd roadd
zdvoarele;i podeaua.
Toatdziua s-a frdmintat,s-a zbdtutin cu5ci gi a ur-
lat; apoi s-a intins lingi cifelugamoartd si p6reacd
s-a lini;tit. Dar cind stdpinulmenajeriei a vrut sd scoa-
td cdlelusarnoartddin cuqcd,leul n-a ingeduitnimd-
nul sa se apropleqe ea.
Inchipuindu-Ei cd leul iqi va uita durereadacd va
cdpdta o altd cdteluid, stipinul i-a virit in cu$cd
una vie. Leul ins6 a sfiliat-o imediat.Dupd aceeaa
cup{insintre labe cifelu$amoarta gi a zacuta;a ci{rci
ztIe.
A saseazi a murit si leul.

ii ro me n € $d. e P ro f im S a d o , e a n u
CIINII
POMPIERI

3rE
]t r
3lE
J-*',*fn orase.in timpulincendiilor.
seintimpl6adesea
sd rdmind in casecopii care nu pot fi scoqi,fiindcd,
de fricd.,ei se ascundsi tac, iar din cauza fumului
nu pot fi vdzufi,
Pentru asemenea intimpldti, la Londra se dreseazi
ciini anume. Aceqti ciini igi duc viafa laolaltd cu
pompierii $i, cind arde vreo casd,pompierii ii trimit
 t: r, !i

Fr lr
t. tl
tL ' li
i. ( |
'-i
\L\

fte
_.r!'
V
sd scoetecopiii. Un astfeide ciine a salvat,la Lond-
ra. doisprezdce copii. il chemaBob.
Odatds-a aprinso casi qi. cind au alunspompierii
la fa(a locului, le-a icsit inainte o femeie.Plingeasi

fl,,1,
,t'
tt
'

'f,
spuneacd a rdmas induntru feti!a ei de doi ani
Pompieriil-au t mis pe Bob. Bob a alergatpe scdri
si a dispdrutln viltoareafumului. Dupd cinci minule
s-aintorsin fugdcu o fetiti pe careo tineacu dinlii de
cdmdsute. Mama a luat-odegrabdin brate$i a inc€put
si plingd de bucurie cd fetita ei trdie$te.Pompierii
au mingiiatciinelesi l-au cercetatcu bdgarede seamd
dacl nu s-a ars cumva.dar Bob se smuceasd intre iar
in casd.Pompieriiau crezutca mai este incd cineva
induntru si i-au dat drumul. Ciinelea alcrgat $i s-a
intors repede.purtind ceva in dintj. Cind 1u vdzut
ce a adus, toli au izbucnit in ris: ciinele linea in
dinli o pdpuld mare.

tn rominegred( I rieri/ 5ador.!ru

SARITURA \\

;iE
3 UI
.n*-*i corabiese intorceaacrsr. dupi ce ldcuseincon-
jurul Pemintului.Era o vreme linistitd.Toat6 lumea
ie$isepe punte.Printre oamenise invirteao maimutd
mare,stirnind hazul tuturor. Se strimba,sdrea,ldcea
tot felul de lucruri comice, maimu(dreape oameni
9i, vdzind ci lumea se distreazdpe socotealaei,
ficea Ei mai multe ghiduqii.
Deodatd,maimu[asiirila biiatulcdpitanului coribiei,
un copil de doisprezece ani, ii smulsepdldria,Ei-o
pusepe cap si se citirA iute pe catarg.To[i incepurd
si ridd, beiatul insd, rdmascu capul gol, nu Qtia
ce sd facS:sd ridd Ei dinsulori sd.se supere?
 7 .-

Maimufa se aEezdpe prima vergd a catargului,

lud de pe cap pdliria qi incepu s-o rupi cu collii
qi cu unghiile.ldrea cd i9i bate joc de biiat. se
strimba la el $i areta cu degetul.Bdiatul striga la
ea; i o a m en inla.dar ma imula continuasd sfi$ie
si mai rdu odliria. Marinarii rideauin hohote.Bdiatul
se inrogi. iii lepddd hiiinuta Qi se avintd pe catarg.
dupi maimula. Cdlirindu-se pe fringhie, ajunseintr-o
;A '\---":.-

t,

*\'.

{'ll
\
clipd Ia prima vergd. Cind sd apuce insa pdldria,
maimula se caldrd mai sus.cu mai muitd indeminare
si mai reuededecit el.
N u - m is capitu I stflg; bdraiul.urcinrju-se
dup,iea.
Maimula il intdritd din nou, surndu-seii mai sus;
pe copil insd il cuprinsese furia qi nu se lasd biruit.
In citevaclipe, arnindoiajunseri in virfui catargului.
Acolo, sus, rnaimula se intinse cit putu de tare $i.
finindu-sede fringhie cu piciorul de dinapoi, atirnd
pildria la capdtulultimei vergi. dupd care se celird
chiar in virful catargului. strimbindu-se9i rinjind de
bucurie.De la biiat si pind la capdtul vergii, unde
atirna pi.ldria, erau vreo doi cogi, afa ci nu putea
ajunge la ea decit dacd ar fi ldsat din miini frin-
ghia $i catargul.
Copilul insd se inciudasepestemdsurd.Se desprinse
de catarg 9i pigi pe vergd.
Pe punte,toti priveaugi rideaude ispravilemaimu-
lei si ale biiatului. insi cind au vizut ce el a lbsat
din mind fringhia 9i a trecut pe vergi linindu-5i
cumpdnacu bra1ele, au inmdrmuritcu totii de spaim,i.
Era de ajunssA deagrescu un singurpas qi bdiatul
ar fi cazut- zdrobindu-se de punte. Dar chiar dacil
n-ar fi fdclt nici o miEcaregreEitdti ar fi njuns la
marginca vergii sd-Eiia prildria, i-ar fi losl foarte
greu sd se intoarcdqi sd ajungddin nou la catarg.
Toli priveau in ticere. afteptind sd vadd ce are
sa se intinple.
Din mullime, cineva nu-$i putu stepini un strigit
de groazd.
. La acel tipit.,bdiatul se dezmetici,se uitd in jos
$l lncepu sa Qovalc.
 In vremea asta iegi din cabind cipitanul, tatdl
copilului. Avea cu el arma ca sd irnpu$t€ pesciru$i.
Cind pi-a vezut bdiatul pe vergd, a indreptatpu$ca
spre el 9i a inceputsd strige:

thl
 - I n a p d ! Sd sari imediat in apdl De nu, ie
-lmpugc!
Biiatul se cldtind.dar nu intelese.
Or i s a r i ori te imputrc!...Un, doi...
,Dar n-apucd tatal sa strige ,,trei" cd bdiatul Si
safl, avlntlnou-secu capul ln Jos.
Copilui cdzuin mare,ca o ghiuleade tun; 9i pind
sd-l fi acoperitvalurile, doudzecide marinari au qi
sdrit de pe corabie in apd. Peste vreo patruzeci de
secunde care pirurd tuturor nesfirgit de lungi
bdiatul ieti la suprafa!'i.Fu dus pe corabie.
Peste citeva clipe, dupd ce dddu afard apa, pe
gurd Sr pe nas. ape inghilitd. incepu sd respire.
C i n d c i p i t a nul vdzu asta.scoaseun suspin.ca.r
cum l-ar fi inndbuqitceva,9i alergi in cabind la el
ca s d n u - l v a dl nimeniplingind.

l n mnin.ned. \' r l.r ia sado\r anu

ELEFANTUL

-*
t
I
+

;trE
J UE
?-*.*! n indianaveaodatdun elelant.Stdpinulil hrdnea
prost qi-l punea la munci multe Ei grele. intr-o zi
elefanLtuls-a infuriat 9i gi-a cilcat in picioare stdpinul.
care a murit. Atunci sotia indianului a izbucnit in
plin s .5 i - aa d u na tto li copilasii$i i-a impinsin picioa-
rele elefantului.zicindu-i:
- Le-ai ucis tatdl, ucide-i9i pe ei!
Elefantuls-a uitat la copii, l-a luat uQurelcu trompa
pe cel mai risdrit dintre ei ii I-a alezat pe grum.u.
Din ziua aceeaelefantul l-a recunoscutde stinin oe
h dia t u la l e sd e el 5 i a a scultatde poruncalur.'

fu roninefl. de \eni! Stroe

11
?
,,|

1
 RECHINUL

j-*i
;iF
4**"r"0,, noastrdancorasela tdrmul Africii. Era o
zi mi n u n a t dq i d inspremare bdteaun vint r:icoros.
Spresear6.insa,vremeas-a schimbat;s-a fdcut ziduf
pi. ca dintr-un cuptor incins, bdtea spre noi aerul
fielbinte al pustiului Sahara.
Inainte de apusulsoarelui,cdpitanuliegi pe punte
$i strige:
 \r-\--_ r--

--_:=

m ----,:7,---,/

'--
-'--
-l-.
-
--
-

-.>t-

- Faceti baie!
lnu-o ciipa, marinarii sdrird in api, coborird.o
pinzi ti o legard in aqa fel ca sd alcdl.uiascdo
piseiui.
Cu noi, pe corabie,erau qi doi bdielandri.Ei au
sdrit aei dintii in api, insi locul de scildat era prea
strimt si au hoterit sd iasi Qi sA se inrtreaci la
inot in larg.
 Se strecurauprin unde ca ni$te Sopirle$i inotau
din toate puterilespregeamandura
de deasupraanco-
rel.
Unul dintre ei a trecut inaintea tovarisului siiu.
dar apoi a inceputsi rdmini in urmri.Tatdl bdiatului.
un bdtrin artilerist.stdteape punte9i se uita cu pldcere
la c o p i i C i n d a ceslda in ceputsi rdmini in urmi.
tatil i-a strigat:
-- Nu te ldsaI Tine-tebineI
Deodatdcinevape punte scoaseun strigdt:
Rechinul! Si indati vdzurdm Si noi, ceilalli.
pe l u c i u l a p e i.spinarea d rhaniei.
R c c - h i n ui nl gta drepl sp rc bdicli.
I n a p o i i In apoi! Intoarceli-vdl Rcchinullinccpu
se^strigeartileristul.
Insd copiii nu-l auzeau.Inotau mai departe.rizind
5i lipind tot mai tare gi cu mai mare pldcere.
Artileristul.alb ca varul, se uita neclintitla copii.
Ma r i n a r i ic oborirdo b arcd,se aruncari in ca 1i.
vislind din toate puterile.se indreptardspre bdieli;
insderau inci foartedeparte.pe cind rechinulajunsese
la doudzecide paqi departarede copii.
La inceput,bdielii nu vizuserdrechinul.nu inlele-
geaustrigdtele.Pe urmd, insd,unul din ei privi indi-
rdt fi toli auzirim un tipdt asculit qi vdzurdm cd
amindoi incep sd inoate in direclii diferite.
Ca qi cum acel tipdt l-ar fi trezit, artileristuls-a
smuls din loc qi a alergat Ia tunuri. Rdsuci leava
tunului, se lipi de ea, puse fitilul Ei ochi.
Toti citi ne aflam pe corabieincremenisem fi aitep-
tam sa vedemce se va intimpla.
Cind se auzi bubuitura, il vdzurdm pe artilerist
(
 pribu$indu-s€ lingd tun qi acoperindu-$ifala cu mirnr-
le. La inceputn-am putut vedeace se intimplase cu
rechinu.l$i cu biietii. din p ricina[umuluidin jur.

{
 Dar dupd ce fumul se imprdgtiedeasupraapei, se
auzi un murmur, la inceputindbulit, apoi din ce in
ce mai tare.;i, in sfirqit,izbucnidin toate pirlile un
striget puternicde bucurie.
Bdtrinul artilerist i5i descoperifala, se ridicd Ei
pflvl spre mare.
Pe valuri se legdnapintecelegalben al reehinului
mort. Pesteciteva minute barca ajunse lingn biieli
la co rabir
si- i a d u s en e viitemati

ln ro mii€ { e d € v rle rlr S rd o r. . n u

POVESTEA
BAIETELULUI
PE CARE L-A PRINS
FURTUNA
IN PADURE

ciuperci. Dupe ce am ajuns in pidure, am cules

ciupercile $i am vrut si mI intorc acasd. Deodatd
s-a ficut intuneric, a inceput sd ploui qi si tune.
M-am speriat gi m-am aqezatsub un stejar mare.
A scdpdrat un fulger aga de tare, ci m-au durut
ochii 5i i-am inchis. Deasupramea u lrosnit ccva
qi a tunat. Pe urmd m-a lovit ceva in cap. Am
cdzut cu lata la pdmint qi am rdmas a$a pine
ce a stat ploaia. Cind mi-am venit in fire, picurau
stropi din copaci,cintau pisdreleleqi streluceasoarele.
Stejarulcel mare fusesedoborit 5i din trunchirrllui
iesea fum. lmoreiurul meu erau numai aschii de
stejar.Haineleimi erau ude 1i lipite de trup: in cap
aveamun cucui 5i md cam durea.Mi-am gdsit sapca,
am luat ciupercilegi am alergatacasd.Acasdnu era
nimeni. Am luat piine de pe masd gi m-am urcat
pe cuptor. Cind m-am trezit, am vdzut de pe cuptor
ci ciupercilemele erau gata fripte, puse pe masd, $i
cd ai mei se pregercausd le minince. Am strigat:
- Da' de ce mincati fi.ri. .rnine?
Cei din casdau rdsDuns:
- Pdi. de ce dormi? Vino repede si mdnince.

In . 6 if t $ . d . v e le rt . s . d o ' c ln u
 WLTURUL

II
\

j**i
;l l ;
: UI
. rr f n vullur si-a cld dil cuib ul in v ir f ul unui ar bor e
inqlt, departede mare.Aici gi-ascospuii.
Intr-un rind vulturul se intorceain zbor, sprecuib,
cu un peElemare ln gneare.
Jos,la rdddcinacopacului,lucraumai mulli oameni.
Cum au vdzut peqtele,au inconjurat copacul Ei au
prins a striga qi a arunca in vultur cu pietre.
 l_.

€'
 Vulturul a scdpatpeEteledin gheare,iar oamenii
l-au ridicat de jos qi au plecat.
Pasireas-a asezatfre margineacuibului,iar puiqorii
au ridicat capeteleqi au inceput sd piuie: ii cereau
oe mlncare.

I
 Vulturul era ostenit si nu Dutea zbura din nou
pind la mare; s-a virit in cu1b, qi-a intins aripile
peste vulturaqi, i-a mingiiat si le-a netezit penele,
rugindu-i parcd sd mai aEteptepufin. Insd ou cit
ii mingiia mai mult, cu atit ei lipau mai tare.
Atunci, vulturul a zburat de lingd ei qi s-a aqezat
pe creangacea mai de sus a copacului.
. .V.ulturagiiau incepur sd !ipe Si sd piuie $i mai
Jalnlc.
Scolindqi el un strigdtputernic,vulturul lia intins
aripile cu greu gi gi-a luat zborul citre mare.
S-a int^orstirziu, seara; zbura incet qi aproape de
pdmint. In ghearelinea iar un pelte mare.
Cind a ajuns lingd copac. s-a uitat in jur dacd
nu sint iar oameni prin preajmi qi, stringindu-si
repedearipile, s-a alezat pe marginea cuibului.
Vulturaqiiau ridicat capetele,qi-aucd.scat ciocurile,
iar vulturul a sn$iat peqteleqi i-a hrdnit pe rind.

L r@iE*e de vtleri. Srdov.rh!

-":t-.*
-.a.l
 LEBEDELE

iajIit.u
r. E
.',F.-,.-fburau lebedelein srol. drn tinuturile rngherate
sprefdrilecalde.Zburaupestemare.O zi qi o noapte
au zburat pe deasupraapei gi incd o zi qi o noapte.
fdrd si se odihneascd.Pe cer era luna nlind si
lebedeleledeau apa alb6strurelrcdrind-os. deparle.
T o u t es e i s t o viserd
bdtinddin arrpi.insdnu se oDreau
ci zburau inainre. in frunte zburau cele bdtrine 5i
voinice, in urmd, cele tinere qi mai plipinde. La
urmd zbura cea mai tindrd. Puterile ii sldbiserd
Nu putea sd zboard mai departe,Mai dddu o datd
din aripi gi, cu aripile desfdcute.se lSsriin jos. Co-
bora toi mai aproape de ap5., tot mai aproape.
 ,,lt
1

iar tovard$eleej se zareautot mai depalte,ca niqte

fulgi albi in lumina lunii. Stringindu-qiaripile, lebrida
se ldsa pe apd. Marea unduia sub ea, leginind-o.
Stolul de lebede abia se rnai zirea. ca o dunga
alhd pe cerr:l timpede,qi abia lti se mai auzeafreamdtul
aripilor in linisteadepdrtarii...
 Cind nu se mai vdzu nimic, lebdda iEi plecd
capul pe spate qi inchise ochii. Stdtea nemiqiatd;
numai marea, sdltind gi coborind valurile mari, o le-
gana uqor. Inainte de luminatul zorilor, un vintule!
uqor incepusd miqte fala mdrii. Apa stropi pieptul
al b al l e b e d e i;arunci,ea d eschiseochii. In rdsa-
rit se inf'ldcdrauzorile; luna gi stelele piliserS. Le-
bdda rdsufld adinc, iqi intinse gitul, desfdcu aripile
qi, bdtind cu ele de citeva ori apa, incepu se zboare.
Se inilld din ce in ce mai sus si, cind marea
rdmasedeparte, in urmd, zburd inainte, inspre !inu-
turile calde.
Zbura singurd, peste apele tainice, intr-acolo unde
zburaserAgi tovardseleei.

lo .odln.ne d. vlleris s.dor.rtru