ASPECTE TEHNICE ŞI ECONOMICE PRIVIND REPARTITOARELE

DE COSTURI DIN SISTEMELE DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ

CU CĂLDURĂ

RODICA FRUNZULICĂ
UTCB, Facultatea de Instalatii, rofrunzulica@gmail.com
ANDREEA VARTIRES
UTCB, Facultatea de Instalatii, vartires2@gmail.com
LIDIA NICULITA
UTCB, Facultatea de Instalatii, niculita@gmail.com

Abstract
Individual heat meters represent the optimal solution for measuring the individual
consumptions in building blocks where the heating system uses vertical distribution.
Individual heat meters measure the heat flux from each radiator. Measurements are
transferred in specialized software applications which allow estimation of the real
consumption for each apartment. According to the current legislation, individual heat meters
installation is mandatory in the case of apartments using district heating and vertical
distribution. This operation must be completed before 30 of September 2009 (HG 933/2004
modified by HG 609/2007).The present study concerns comparison between individual heat
meters which are in conformity with the European standards, based on both principles:
electronic and evaporative.

1. Istoria repartitorului
În anul 1902, fraţii danezi Odin şi Aksel Clorius au inventat un dispozitiv de economisire a
apei calde, utilizate pentru încălzire şi consum. Firma lor a patentat primul repartitor de
costuri în 1924, succesul internaţional venind de la sine: în următorii ani, repartitorul de
costuri al firmei Clorius a fost introdus în 24 de ţări. O altă piatră de temelie a fost zidită în
Germania, în anul 1957, când firma ISTA a brevetat propriul său repartitor de costuri. Cele
două companii au evoluat în paralel, îmbunătăţind continuu calitatea produselor şi serviciilor
lor şi făcând dovada spiritului inovator care le caracterizează: de la primul repartitor de
costuri, la primul contor de apă încastrat în tencuială, de la aplicarea principiilor mecanice şi
termodinamice, la aplicarea ultimelor descoperiri ale electronicii.

2. Principiu de funcţionare
Repartitoarele de costuri ale căldurii sunt aparate de măsură care servesc la înregistrarea
temperaturii integrată într-o perioadă de timp dată. Temperatura este mărimea de bază pentru
determinarea emisiei de căldură a radiatoarelor pe care sunt instalate repartitoare de costuri.
Fiecare repartitor de costuri constituie o unitate funcţională. Părţile sale componente
individuale vor fi realizate astfel încât să satisfacă anumite toleranţe. Astfel, fiecare parte
componentă a unui repartitor de costuri ale căldurii funcţionează la fel atunci când este utilizat
în acelaşi mod.

3. Repartitoare cu funcţionare pe principiul evaporativ

Acest tip de repartitoare (Figura 1) sunt alcătuite din: două fiole umplute cu un lichid special
(metil benzoat), corpul de prindere pe calorifer, capacul cu o scală gradată şi sigiliul.

1
 Figura 1. Repartitor de costuri cu funcţionare pe principiul evaporării
Fiola din dreapta repartitorului măsoară consumul din anul curent, iar cea de-a doua este un
martor pentru consumul din anul anterior. Lichidul din fiola de măsură se evaporă în funcţie
de căldura degajată de corpul de încălzire. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât evaporarea
este mai intensă. Întrucât precizia citirii nivelului lichidului este limitată, repartitoarele de
costuri pe principiul evaporării nu sunt indicate pentru repartizarea lunară a costurilor
încălzirii ; în prezent nu se mai folosesc tocmai datorită gradului ridicat de imprecizie în
citire.

4. Repartitoare cu funcţionare pe principiul electronic

Repartitoarele de costuri electronice (Figura 2) reprezintă o evoluţie tehnologică semnificativă
faţă de repartitoarele de costuri pe principiul evaporării, integrând în timp diferenţa dintre
temperatura la suprafaţa radiatorului şi temperatura aerului. Prin intermediul înregistrării
electronice, exactitatea datelor citite este suficient de mare pentru a permite repartizarea
lunară a costurilor. Repartitoarele de costuri electronice au unul sau doi senzori de
temperatură, un circuit de prelucrare şi înregistrare a datelor transmise de aceşti senzori, un
afişaj cu cristale lichide pe care se face în mod uzual citirea şi o interfaţă de programare şi
citire cu transmisie optică.

Figura 2. Repartitor de costuri cu funcţionare în sistem electronic

Repartitoarele de costuri funcţionează pe baza unuia din următoarele principii de măsurare:
- Principiul de măsurare cu un singur senzor de temperatură: senzorul înregistrează
temperatura suprafeţei radiatorului sau a agentului termic.
- Principiul de măsurare cu doi senzori de temperatură: un senzor măsoară temperatura
suprafeţei radiatorului sau a agentului termic, al doilea senzor măsoară temperatura camerei
sau o temperatură aflată într-o relaţie predefinită cu precedenta.
- Principiul de măsurare care utilizează logaritmul diferenţei de temperatură măsurate cu trei
senzori, pentru temperaturile de tur şi de retur a agentului termic şi pentru temperatura
încăperii.
Cele mai avansate modele pot memora minim ultimele 12 înregistrări lunare, care pot fi
accesate prin citirea interfeţei optice, sau prin accesarea unui meniu secundar al repartitorului,
la modelele cu tastă. Bateriile repartitoarelor au o durată de viaţă de până la 10 ani.

2
Variantele cu transmisie radio a datelor înregistrate, oferite pentru cele mai moderne
repartitoare, reprezintă reducerea la minim a deranjului locatarilor. Accesul reprezentanţilor
firmei de servicii energetice în locuinţă nu mai este necesar decât pentru verificarea anuală
obligatorie a stării tehnice a aparatelor, deoarece indicaţiile tuturor repartitoarelor sunt
preluate în format electronic, din receptoare situate pe scara imobilului.

Figura 3. Repartitoare de costuri cu citire prin transmisie radio

Symphonic 3 (Figura 3) este primul sistem radio bidirecţional de citire a repartitoarelor şi

permite transmiterea datelor în ambele direcţii, de la cititor la repartitor şi invers. Practic,
aceasta înseamnă că repartitoarele trimit datele referitoare la consum doar la cererea
cititorului, o singură dată pe lună. Aceasta conduce la o poluare a mediului prin unde radio
foarte redusă faţă de sistemele radio unidirecţionale existente în acest moment pe piaţă. Datele
sunt codificate pentru a garanta faptul că nu pot fi înregistrate sau modificate în timpul
transmisiei.
Prin utilizarea sistemului de repartitoare cu transmisie radio se elimină posibilitatea erorilor
umane de citire şi transmitere a datelor, iar aproximările efectuate la sistemele clasice de
contorizare datorită absenţei locatarilor de la domiciliu dispar cu desăvârşire.

5. Amplasarea repartitoarelor de costuri

Repartitoarele de costuri de încălzire, electronice sau cu evaporare, se pot monta pe orice tip
de corp de încălzire inclusiv pe cele de fabricaţie românească.
Montarea se face ţinând cont de tipul corpului de încălzire, prin sudare cu aparat de sudură în
puncte sau cu ajutorul şuruburilor şi piuliţelor speciale. Pentru tipurile de corpuri de încălzire
cu lăţimea elementelor mai mare de 60 mm se folosesc subansambluri auxiliare pentru fixarea
aparatului de măsură, îmbinarea efectuându-se apoi tot prin şuruburi şi piuliţe.
Punctul de montaj al aparatelor de măsură este identificat pentru fiecare tip de corp de
încălzire în parte cu ajutorul riglei de montaj (punctul de montaj se găseşte la mijlocul
radiatorului şi la 75% din înălţimea sa, măsurată de jos – conform SR EN 835:2002).
Repartitoarele de costuri pentru încălzire pot fi montate numai de către societăţi autorizate de
către ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
utilităţi publice) pentru desfăşurarea acestei activităţi.

6. Citirea repartitoarelor de costuri

6.1. Citirea repartitoarelor de costuri cu evaporare

3
Repartitoarele de costuri nealimentate electric având la bază principiul evaporării utilizează
numai temperatura suprafeţei radiatorului (sau temperatura agentului termic) ca temperaturi
caracteristice pentru determinarea puterii calorifice. Indicaţia necorectată afişată este o
valoare aproximativă a integralei după timp a temperaturii caracteristice măsurate a
radiatorului. Acest tip de dispozitiv utilizează metoda cu un singur senzor.
Citirea se face de către personalul instruit în acest sens de către firmele de servicii energetice
(Figura 4). Datorită influenţei temperaturii asupra lichidului din fiolele de măsură, aceste
repartitoare trebuie citite la toate apartamentele într-un interval de timp cât mai scurt pentru
toată asociaţia de proprietari (de regulă 4-6 zile).
La fiecare citire, se notează nivelul lichidului din fiolă cu ajutorul gradaţiei de lângă aceasta.
Cantitatea de lichid consumată în perioada de calcul este introdusă în programul de calcul al
firmei. Consumul individual de energie termică este determinat de către programul specializat
de calcul pe baza indicaţiilor tuturor repartitoarelor de costuri din condominiu, a cantităţii de
energie termică înregistrate de contorul de branşament, a caracteristicilor corpului de încălzire
şi a poziţionării camerei în imobil.
La sfârşitul sezonului de încălzire, fiola de benzoat de metil este astupată şi păstrată în
repartitor pentru comparaţie.

6.2. Citirea repartitoarelor de costuri electronice

Repartitoarele de costuri alimentate electric utilizează una sau mai multe temperaturi
caracteristice pentru determinarea emisiei de căldură a suprafeţei radiatorului. Indicaţia
necorectată afişată este o valoare aproximativă a integralei după timp a temperaturii
caracteristice măsurate a radiatorului sau integrala după timp a diferenţei dintre temperatura
suprafeţei radiatorului şi temperatura încăperii.
Indicaţia corectată afişată se obţine din valoarea necorectată prin multiplicare cu coeficienţii
de corecţie, în particular cu acei coeficienţi ce se referă la puterea termică nominală a
suprafeţei radiatorului şi cu coeficienţii ce se referă la contactul termic dintre suprafaţă şi
senzori .
Valoarea consumului este aproximativ proporţională cu căldura radiată în intervalul de
măsurare de către suprafaţa de încălzire şi consumată de către utilizator. Valoarea consumată
este obţinută fie prin citirea directă a repartitoarelor de costuri, fie prin corecţia ulterioară a
indicaţiei necorectată .
Astfel, valoarea consumată reprezintă un rezultat al măsurării influenţat de caracteristicile
repartitoarelor de costuri, ale radiatorului, de alte cerinţe suplimentare, de factorii de
incertitudine ai coeficienţilor de corecţie şi de modalităţile concrete de montaj. Ca urmare,
abaterile de măsurare (erorile de măsurare) ale consumului de căldură înregistrat nu depind
numai de repartitoarele de costuri. De aceea, repartitoarele nu pot fi calibrate în acelaşi mod
ca şi contoarele de energie termică.
Datorită caracteristicilor descrise, rezultatul măsurării nu se raportează la unităţile fizice de
măsurare a energiei. Valoarea consumului este o mărime adimensională. Ea reprezintă doar o
valoare relativă a sumei valorilor consumului unităţii de decontare sau a unui grup de
utilizatori. Valoarea relativă a valorilor consumate măsurate care a fost definită în acest mod
trebuie să fie înţeleasă ca fiind o parte din căldura totală consumată de unitatea de decontare
sau de grupul de utilizatori. La sfârşitul perioadei de măsurare această valoare este
determinată separat pentru fiecare radiator. Din suma tuturor valorilor consumate de către
radiatoarele unei unităţi a consumatorului, valoarea relativă de mai sus va determina partea
consumului de căldură a unităţii respective a consumatorului raportată la consumul total al
unităţii de decontare sau al grupului de consumatori.

4
Citirea repartitoarelor se face de către personalul instruit în acest sens de către firmele de
servicii energetice. Datorită faptului că indicaţiile de consum sunt memorate, citirea se poate
face şi în zile diferite pentru locatarii din acelaşi imobil.
Indicaţia de consum trebuie să apară pe afişajul repartitorului, astfel ca fiecare proprietar să
poată controla ceea ce este citit şi notat de specialiştii firmei de servicii energetice.
Pe ecranul repartitorului, afisajul se schimbã automat la anumite intervale de timp fãrã
intervenţia utilizatorului. Indicaţiile de pe ecranul aparatului apar în urmãtoarea succesiune şi
reprezintã de regulă (Figura 5):

Figura 5. Afişajul unui repartitor electronic

de costuri

Figura 4. Citirea repartitoarelor de costuri

7. Mărimi caracteristice repartitoarelor de costuri electronice

Condiţia de referinţă pentru un radiator echipat cu un repartitor electronic de costuri se
defineşte pentru:
- conducta superioară de intrare
- temperatura medie a agentului termic: tm = 400C până la 600C
- temperatura de referinţă a aerului tL = (20 ± 2)0C. Ea trebuie măsurată la 0,75 m
deasupra pardoselii şi la o distanţă de 1,5 m de suprafaţa de încălzire, într-o cameră de
încercare cu climat stabil.
- temperaturile agentului termic tV / tR / tL = 900C / 700C / 200C
unde: tV - temperatura de tur a agentului termic; tR - temperatura de retur a agentului termic.

Viteza de contorizare de referinţă: reprezintă viteza de contorizare raportată la

caracteristica nominală de măsurare a aparatului în condiţiile de referinţă (valoarea "c" egală
cu zero). Aceasta serveşte pentru determinarea coeficientului de corecţie KC .
Temperatura de calcul a turului, a returului, temperatura medie de calcul a agentului
termic
Temperaturile proiectate ale turului şi ale returului radiatoarelor sunt temperaturile agentului
termic necesare pentru a se ajunge la temperatura interioară proiectată a încăperilor încălzite
în condiţii de regim staţionar, la o sarcină termică ce corespunde unei temperaturi exterioare
de referinţă de calcul determinată geografic. Valoarea medie a temperaturilor de calcul ale
turului şi ale returului, reprezintă temperatura medie de calcul a agentului termic tm. Această
temperatură trebuie să fie determinată prin calculul logaritmului valorii medii a raportului
dintre temperatura superioară şi temperatura de referinţă a aerului de 200C.

5
Temperatura de pornire tZ este temperatura medie a agentului termic din radiator în zona de
încărcare parţială pentru un debit masic corespunzător condiţiilor de referinţă de la care
repartitorul de costuri începe contorizarea.
Valoarea afişată este valoarea măsurată de către repartitorul de costuri care poate fi citită ca
o valoare numerică pe dispozitivul de afişare. Dacă această valoare nu este egală cu zero la
începutul perioadei de măsurare, citirea indicaţiei pentru calcularea costului încălzirii este
determinată prin calculul diferenţei dintre valoarea numerică de la sfârşitul şi de la începutul
perioadei de măsurare. Valoarea afişată poate fi o valoare neconvertită sau o valoare
convertită.
Valoarea consumului corespunde cu valoarea afişată corectată cu ajutorul coeficienţilor de
corecţie.
Viteza de contorizare R reprezintă progresia afişării în unitatea de timp.
Caracteristica nominală a contorului este o relaţia stabilită între viteza de contorizare şi
temperatură sau diferenţa de temperatură, conform principiului de măsurare adoptat.
Viteza de contorizare neproductivă reprezintă viteza de contorizare, la temperatura
ambiantă a încăperii, în absenţa radiaţiei termice a radiatorului.
Valoarea "c" exprimă gradul de cuplaj termic între senzorii de temperatură şi temperatura
care se va înregistra. Aceasta este definită ca un raport al diferenţelor de temperatură, conform
relaţiei:
Δt
c = 1− S (1)
Δt
unde:
ΔtS este diferenţa de temperatură dintre senzori, de exemplu tHS - tRS sau ΔtinS
Δt este diferenţa dintre temperatura medie a agentului termic şi temperatura de referinţă a
aerului tm - tL sau Δtin
tHS este temperatura senzorului de pe radiator
tRS este temperatura senzorului pentru temperatura încăperii
Δtin este logaritmul diferenţei dintre temperaturile agentului termic dată de relaţia:
t −t
Δt in = V R (2)
t V − tL
ln
tR − tL
ΔtinS este logaritmul diferenţei dintre temperaturile senzorilor de temperatură

Perioada totală de utilizare a unui radiator este raportul dintre căldura emisă de radiator într-
un an calendaristic şi puterea termică nominală (unitate de măsură - ore/an).
Coeficienţii de conversie (Factorii de evaluare)
Următorii coeficienţi de conversie transformă valorile afişate de repartitoarele individuale de
costuri ale căldurii într-o formă adecvată pentru calcularea costurilor consumului.
Coeficient de conversie KQ a puterii termice a radiatorului
Coeficientul de conversie KQ este valoarea numerică (adimensională) a puterii termice
nominale (în waţi) a radiatorului.
Puterea termică nominală este puterea termică a radiatorului care funcţionează la temperaturi
a turului agentului termic, a returului agentului termic şi a aerului ambiental de 900C, 700C şi
respectiv 200C într-o cameră de încercare, stabilă din punct de vedere climatic. Dacă puterea
termică nominală a radiatorului a fost stabilită la alte condiţii de temperatură, ea trebuie să fie
convertită pentru condiţiile menţionate mai sus.
Coeficient de conversie KC al cuplajului termic al senzorului de temperatură

6
Coeficientul de conversie KC ţine cont de cuplajul termic dintre sondele de temperatură şi
temperatura pe care ele trebuie s-o detecteze, funcţie de diferitele tipuri de suprafeţe ale
radiatoarelor.
Coeficient de conversie KC este raportul dintre viteza de contorizare la temperatura de
referinţă şi viteza de contorizare la temperaturile senzorului de temperatură pe un radiator care
funcţionează în condiţia de referinţă.
R
K C = Re ferinţă (3)
R Conversie
Coeficient de corecţie KT pentru încăperi cu temperaturi interioare nominale scăzute,
diferite de temperatura de referinţă a aerului
Coeficientul de conversie KT ia în consideraţie modificarea puterii termice şi modificarea
temperaturii senzorilor acolo unde sunt utilizate repartitoare de costuri conform principiului
de măsurare cu un singur senzor la temperaturi ambientale mai scăzute decât temperatura de
referinţă a aerului la condiţii de bază.
Coeficient de conversie global K
Coeficientul de conversie global K reprezintă produsul coeficienţilor de conversie individuali
K = KQ x KC x KT (4)

La nivel naţional, gradul de contorizare cu repartitoare de costuri de căldură se prezintă astfel

(la nivelul anului 2007):
Drobeta Turnu Severin 87,94 % Galaţi 81,16%
Arad 74,52% Ploieşti 66,29%
Bacău 59,71% Târgu Mureş 48,26%
Iaşi 47,06% Bucureşti 46,23%
Braşov 38,38% Cluj-Napoca 36,25%
Constanţa 30,86% Oradea 29,06%
Timişoara 22,79%

La nivel european gradul de contorizare cu repartitoare de costuri este următorul:

Germania 100% Bulgaria 95%
Austria 92% Cehia 80%
Slovacia 65% Polonia 48%
România 42%

8. Costurile aferente dotării corpurilor de încălzire cu repartitoare de cost şi robinete cu

cap termostatat într-o clădire reprezentativă pentru fondul locativ din România

Un imobil de tip condominiu, care poate fi considerat reprezentativ pentru clădirile de locuit
din România, ar putea fi:
A) specific localitatilor mari : B) specific localitatilor mici:
- bloc format dintr-o singură scară - bloc format dintr-o singura scară
- regim de inaltime: P+ 8 , - regim de inaltime: P+ 4 ,
- 36 apartamente (2 camere) - 20 apartamente (2 camere)
- număr mediu de 4 radiatoare/apart. - număr mediu de 4 radiatoare/apart.
- 16 coloane de încălzire - 16 coloane de încălzire

1) Preţul pentru 1 echipament cu transmitere prin radio este de 149 lei/buc, inclusiv TVA.
Notă: Prin echipament se înţelege: 1 repartitor cu transmisie Radio + 1 robinet termostatic.
Preţul conţine si montajul aferent robinetului termostatic si repartitorului de costuri.

7
In situaţia A) :
Costul total de echipare cu sisteme de repartizare cu transmitere Radio este de 21.456 lei,
inclusiv T.V.A. (36 ap. x 4 radiatoare x 149 lei/buc).
In situaţia B):
Costul total de echipare cu sisteme de repartizare cu transmitere Radio este de 11.920 lei,
inclusiv T.V.A. (20 ap. x 4 radiatoare x 149 lei/buc).

2) Preţul pentru 1 echipament de transmisie Optic este de 110 lei/buc, inclusiv TVA.
Notă: Prin echipament de transmisie se intelege: 1 repartitor Optic + 1 robinet termostatic.
Preţul conţine si montajul aferent robinetului termostatic si repartitorului de costuri.
In situaţia A):
Costul total de echipare cu sisteme de repartizare cu transmitere Optică este de 15.840 lei,
inclusiv TVA. (36 ap. x 4 radiatoare x 110 lei/buc).
In situaţia B):
Costul total de echipare cu sisteme de repartizare cu transmitere Optică este de 8.800 lei,
inclusiv T.V.A. (20 ap. x 4 radiatoare x 110 lei/buc).

3) Pentru efectuarea lucrărilor de montaj a robinetelor (manuale sau automate), de presetare a

debitelor maxime, preţul este funcţie de diametrul coloanei:

Echilibrare hidraulică Diametrul coloanei (mm)

cu robinete automate de
presetare a debitelor
maxime
15 20 25 32 40 50
Preţ unitar (fără TVA) lei 687 747 861 1017 1188 1679
Preţ unitar (TVA inclus) lei 818 889 1025 1210 1413 1998

Structura celor 16 coloane pe diametre este greu de stabilit. Depinde cum a fost dimensionată
instalaţia de încălzire.
In situaţia A) structura s-ar putea prezenta astfel:
- DN 15 - 1 buc
- DN 20 - 3 buc
- DN 25 - 2 buc;
- DN 32 - 7 buc;
- DN 40 - 3 buc;
În situaţia A) costul total de echipare cu robinete automate de presetare a debitelor maxime va
fi de 18.026 lei, inclusiv T.V.A.

Bibliografie:
[1] HG 933/2004 modificată prin HG 609/2007– Obligativitatea montării sistemelor de
repartizare a costurilor până la 30 septembrie 2009
[2] Ordinul 233/2004 al ANRSC: Normativ tehnic privind sistemele de repartizare a
costurilor; Metodologie de repartizare a costurilor pentru Asociaţiile la care facturarea se face
individual, de către furnizorul de energie termică, pe fiecare apartament
[3] Legea 325/2006 – Legea serviciului public de alimentare cu energie termică
[4] SR EN 834:2002 – Repartitoare de costuri electronice
[5] SR EN 835:2002 – Repartitoare de costuri cu evaporare
[6] www.techem.ro