Вы находитесь на странице: 1из 12

TIRM 2

RAPORT DE LABORATOR

IPMI anul III

Grupa 2

Lupșe Raluca

Crăciun (Slusaruc) Corina Maria

TEMA

AUDIT INTERN DE MEDIU LA O UNITATE DE PRODUCȚIE

Cuprins

1. Structura sistemului supus auditării


2. Descrierea Sistemului de Management de Mediu
3. Declarația de politica de mediu
4. Analiza aspectelor de mediu
5. Lista documentelor aplicate în domeniul protecției mediului
6. Stabilirea echipei de audit
7. Chestionarul de audit
8. Documente de referință
9. Procesul verbal al sedinței de deschidere
10. Planul de audit
11. Lista persoanelor contactate în timpul auditului
12. Procesul verbal al sedinței de închidere
13. Raportul de audit
14. Raportul de nonconformitate
15. Domeniile de îmbunătățire rezultate în urma procesului de audit
1.Structura sistemului supus auditării

1.1 Descrierea unității

Fabrica de pâine se numește SC PÂINICICĂ SRL și este localizată în Baia Mare, str Griviței, nr.10, având
activitatea suspendată timp de 3 ani pe motivul modernizării întregii fabrici și înlocuirea aparaturii cu una de ultimă
generație.

Fig. 1 Fabrica de pâine

1.2 Obiectul de activitate

Fabrica produce produse de panificație după rețete tradiționale, fără aditivi și amelioratori. Păstrând gustul
autentic și în același timp având grijă de sănătatea noastră. Pe lângă pâine mai produce: cozonaci, covrigi, cornuri,
colaci.

Fig. 2 Produse de panificație


1.3 Organigrama firmei

Fig. 3 Organigrama firmei

1.4 Descrierea procesului tehnologic

Fig 4. Schema procesului tehnologic


Pâinea este definită ca un aliment din făină de grâu moale, apă, sare de bucătărie și maia sau
drojdie de panificație, după frământarea amestecului, fermentarea sa și după coacerea în cuptor a aluatului
porționt rezultat. Principalele sortimente de panificație produse sunt: diverse tipuri de pâine (pâine albă,
pâine neagră, pâine graham, pâine cu amestec de cereale, pâine cu adaos de cartofi, pâine alba aclorida,
pâine hipoglucidică, pâine super proteică, cozonaci, covrigi, cornuri si colaci. După format pâinea este
rotună, lungă, paralelipipedică și plata, iar după felul coacerii este coaptă pe vatră și în forme.

Valoarea alimentară a pâinii

Valoarea nutritivă a produselor de panificaţie şi a celor făinoase, cu deosebire de cea a pâinii reprezintă un
element important pentru nivelul raţie zilnice de hrană şi constituie obiectivul unor largi cercetări în domeniul
alimentaţiei. Este cunoscut faptul că puterea calorică a pâinii reprezintă 2200-2400 Kcal/kg, a produselor de
franzelărie cca. 300 Kcal/kg. Tendinţele actuale în preferinţele consumatorilor sunt orientate spre produsele integrale
cu conţinut ridicat de fibre. Aportul de fibre insolubile aduse de cereale este cu atât mai mare cu câît cerealele
utilizate ca materii prime sunt mai aproape de bobul integral, deci cu un conţinut ridicat de înveliş.

Materii prime şi auxiliare utilizate la fabricarea pâinii

La fabricarea pâinii se utilizează ca materii prime şi auxiliare: făină, afânători, sare comestibilă, apă. Materiile prime
şi auxiliare au un rol bine precizat la fabricarea produselor, prin compoziţia lor asigurându-se un anumit conţinut în
substanţe valoroase din punct de vedere alimentar, gust şi aromă, iar prin însuşirile tehnologice pe care le au,
influenţează asupra modului în care se desfaşoară procesul de fabricaţie.

Prepararea aluatului

Faza tehnologică de preparare a aluatului cuprinde următoarele operaţii principale:


 dozarea materiilor prime şi auxiliare, pregătite în prealabil corespunzător;
 frământarea aluatului;
 fermentaţia aluatului.
Aluatul se prepară după anumite metode ale căror etape se execută în mod obişnuit discontinuu, folosind utilaje
şi instalaţii cu funcţionare periodică, principalele fiind frământătoarele, numite şi malaxoare. În ultima vreme, pe
plan mondial s-a extins prepararea aluatului în flux continuu, cu ajutorul unor utilaje moderne, ceea ce reprezintă un
important progres tehnic. Acest procedeu se aplică în prezent în ţara noastră deocamdată într-un număr restrâns de
fabrici, urmând să fie generalizat pe măsură ce se vor construi instalaţiile necesare. Pregătirea şi dozarea materiilor
prime şi auxiliare. Pentru obţinerea pâinii albe de o calitate superioară este obligatorie pregătirea materiilor prime şi
auxiliare la parametrii consacraţi pentru realizarea în bune condiţii a produsului finit.
Pregătirea şi dozarea făinii:
Astfel, în cadrul făinurilor, pentru buna desfăşurare a procesului tehnologic, sunt necesare următoarele operaţii
premergătoare:
 cernerea făinurilor şi îndepărtarea reziduurilor;
 îndepartarea aşchiilor metalice;
 încălzirea făinii la temperatura de lucru în procesul tehnologic;
 depozitarea tampon a făinii. Aici făina se păstrează în perfectă stare de igienă şi temperatură, pentru a intra în
procesul de fabricaţie;
 dozarea făinii.
Pregătirea şi dozarea apei tehnologice
Se recomandă ca în procesul tehnologic să nu se folosească apă cu temperatura mult peste 35 oC, deorece glutenul
din făină începe să coaguleze iar celulele de drojdie îşi reduc activitatea.
Pregătirea apei constă din:
 aducerea apei (încălzire sau răcire) la temperatura optimă, astfel încât la sfârşitul frământării semifabricatele
(prospătura, maia, şi aluat) să aibă temperatura optimă.
 dozarea apei cu ajutorul dozatoarelor de apă prevazute cu sistem de incalzire.
Pregătirea şi dozarea drojdiei
Se face cu aceleaşi tipuri de dozatoare folosite la dozarea apei.
Pregătirea şi dozarea sării
Deoarece sarea întârzie formarea aluatului, influenţând hidratarea proteinelor, ea se poate adăugat în aluat în
stare solidă, spre sfârşitul frământării, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
 sa fie de calitate, cu granulozitate mică şi solubilitate mare;
 aluatul să aibă umiditate suficientă;
 frământarea să fie suficient de energică pentru a permite dizolvarea sării.
Metode pentru prepararea aluatului
Fabricarea produselor de panificaţie în ţara noastră are la bază prepararea aluatului prin două metode: indirectă (în
mai multe faze), care este de bază şi directă (monofazică).
Frământarea aluatului
Frământarea reprezintă acea operaţie tehnologică în urma căreia se obţine, din materiile prime şi auxiliare utilizate, o
masă omogenă de aluat, cu o anumită structură şi însuşiri reologice (rezistenţă, extensibilitate, elasticitate,
plasticitate).
Utilajul folosit pentru frământarea aluatului
Utilajul pentru frământarea aluatului îl reprezintă malaxorul care se compune, în principal din corpul cu organul de
frământare şi cuva în care se prepară aluatul.
Fermentaţia aluatului
Una din fazele principale ale procesului de fabricare a produselor de panificaţie este fermentaţia.
Prelucrarea aluatului
După preparare, aluatul trece la faza de prelucrare, acesta cuprinzând o serie de operaţii tehnologice în urma cărora
rezultă bucăţi de aluat cu o anumită masă şi formă, corespunzătoare sortului de produs fabricat.
Operaţiile tehnologice care se execută în cadrul fazei de prelucrare sunt:
 divizarea aluatului, prin împărţirea acestuia în bucăţi de masă egală, prestabilită;
 modelarea aluatului, prin care se obţine forma caracteristică a produselor (rotundă, alungită, împletită etc);
 dospirea finală, care reprezintă ultima etapă a fermentaţiei aluatului, în timpul căreia se defineşte structura
porozităţii pe care o va avea produsul finit. În unele cazuri, înainte de modelare se intercalează o scurtă
predospire a bucăţilor de aluat
Divizarea
Din masa de aluat fermentat trebuie să se separeu bucăţi din care să se obţină, după coacere şi răcire, produse de
greutate prestabilită, ţinându-se seama de scăzămintele în greutate care au loc la coacere şi răcire
Modelarea
Operaţia de modelare permite să se obţină atât forma elastică a produsului, cât şi p structură uniformă a miezului,
prin eliminarea golurilor mari formate în timpul fermentaţiei.
Predospirea şi dospirea finală
Predospirea şi dospirea finală reprezintă etape ale fermentaţiei aluatului proces care de data aceasta are loc în
bucăţile divizate şi premodelate, respectiv în cele modelate în formă finală. Predospirea reprezintă fermentaţia
intermediară, iar dospirea fermentaţia finală.
Coacerea produselor
După ce bucăţile de aluat au dospit corespunzător sunt supuse coacerii în timpul căreia, datorită căldurii cuptorului,
aluatul se transformă în produs finit. În procesul tehnologic, coacerea reprezintă cea mia importantă fază, întrucât
aceasta produce schimbarea materiilor utilizate la prepararea aluatului, în produs alimentar comestibil.
Coacerea aluatului reprezintă un proces hidrotermic complex, determinat de mecanismul deplasării căldurii şi
umidităţii aluatului supus coacerii. Concomitent cu acest proces de bază, transformarea aluatului finit comportă o
serie de modificări fizice, coloidale, biochimice şi microbiologice, care se desfăşoară în câmpul de temperatură a
camerei de coacere.
Cuptoarele de pâine
Coacerea produselor de panificaţie se realizează cu ajutorul cuptoarelor – utilaje care dispun de o cameră în care s-
au creat condiţii de temperatură şi umiditate necesare desfăşurării optime a acestui proces.
Depozitarea
Se realizează în depozite speciale situate în vecinatatea sălii cuptoarelor şi cu acces direct spre rampa de încărcare.
Temperatura depozitului trebuie să nu depăşească 18-20oC fără ca acesta să fie influenţat din interior sau din
exterior. Depozitul trebuie să prezinte o ventilaţie suficienta – naturală sau condiţionată – umiditatea aerului să nu
depăşească 65-70 %.
Răcirea produselor
În depozit, a cărui temperatură se recomandă să fie de aproximativ 20 oC, produsele de panificaţie încep să se
răcească repede.
Timpul de lucru pe faze al procesului
1. În cadrul operaţiei de pregătire a materiilor prime sunt incluse următoarele faze:

 amestecarea făinii se realizează în 20-25 minute.


 cernerea în 10 minute.
 pregătirea (obţinerea) substanţelor proteice durează 2 ore.
 pregătirea sării durează 5 minute.
2. Dozarea materiilor prime se face în 20 de minute.
3. Operaţia de frământare durează 15 minute.
4. Fermentaţia durează 40 minute.
5. Operaţia de modelare durează 10minute.
6. Predospirea se realizează în 6-7 minute.
7. Dospirea finală durează 20 minute.
8. Coacerea painilor se face la 180oC, timp de 40 minute.
9. Răcirea produselor de panificaţie obţinute se face timp de 2 ore.

2. Descrierea sistemului de management

Implementarea SSM în cadrul facbricii de pâine s-a realizat pentru a se face o monitorizare perfectă a legislatiei de
mediu, având o mai mare certitudine juridică și furnizând dovezi de respectare a legilor și reglementărilor in vigoare.
Cele mai importante beneficii potențiale associate acestui system de management de mediu implementat în
cadrul fabricii sunt:
 demonstrarea către client a unei îngrijiri adecvate, sârguință și responsabilitate în gestionarea problemelor
de mediu
 economisirea de materii prime și energie
 reducerea costului de transport și depozitare
 prețuri competitive datorită minimizării cantității de deșeuri
 efectul imaginii certificării de mediu, care nu se traduce neaparat printr-o creștere a vânzărilor, dar care
contribuie oricum la îmbunatățirea imaginii. Studiul asupra întreprinderilor certificate ISO 14001,
subliniază de asemenea, că 96% din eșantion s-au promovat intens in exterior în urma certificării
 efectul de raționalizare a procedurilor și de îmbunătățire a organizației în special a cee ace privește
activitățile direct legate de mediu.

3. Declaratia de politică de mediu

În vederea prevenirii poluării și realizării dezvoltării durabile, în conformitate cu celelalte politici ale firmei, ne
angajăm pentru:
 menținerea și îmbunătățirea continuă a sistemului de management de mediu implementat în firmă
 respectare și continua conformare cu cerințele legale și cu alte cerințe aplicabile la care firma subscrie,
referitor la aspectele sale de mediu
 prevenirea poluării, prin crearea unei culturi organizaționale de mediu
 conștientizarea personalului firmei și a subcontractanților săi, referitor la efectele și influențele activităților
proprii asupra mediului
 asigurarea unei transparențe totale și a accesului la politica, obiectivele și realizările în domeniul mediului
pentru reprezentanții tuturor părților interesate( clienți, furnizori, angajați, societate civilă)
 identificarea și valorificarea aspectelor de mediu nou apărute în activitățile curente și acționarea în spiritul
diminuării continue a impactului acestora asupra factorilor de mediu.

Legea 104 din 15 iunie 2011 privind protecția mediului este principal lege cu privire la PM.
Aquisul comunitar de mediu desemnează totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de
stat membru al Uniunii Europene.
Prin acquis comunitar se înțelege:
 regulamentele, directivele și deciziile emise de instituțiile uniunii europene, ca acte cu putere obligatorie,
precum și celelalte acte adoptate de instituțiile uniunii Europene, cum ar fi: declarații, rezoluții, strategii
comune, acțiuni comune, poziții comune, concluzii, decizii-cadru, rezoluții și altele de acest fel;
 convențiile multilaterale deschise numai statelor membre ale Uniunii Europene, precum și cele deschise
unui număr mai mare de state la care statele membre ale Uniunii Europene și, după caz, Comisia Europeană
sunt părți, desemnate ca atare de către acestea din urmă ca făcând parte din acquis;
 jurisprudența Curții de justiție a Comunităților Europene;
 acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele
membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la 1 februarie 1993 la Bruxelles și ratificat de România prin
Legea nr. 20/1993.

4. Analiza aspectelor de mediu

Societatea a elaborat proceduri pentru identificarea aspectelor și impacturilor de mediu associate pentru a putea
stabili obiectivele și țintele de mediu. Pentru a putea fi identificate aspectele semnificative de mediu, aceasta a luat
în considerare:
 emisii de pulberi generate de ambalajele materilor prime și produselor finite
 emisii de GES generate de mijloacele de transport
 poluanți PSS
 emisii generate de cuptoarele de coacere: CO, CO2, NOx, COV
Toate cele enunțate mai sus au impact asupra aerului, în urma procesului de producție nu există emisii sau substanțe
ce pot polua solul sau apele subterane.
Pentru reducerea acestor emisii se utilizează diferite tehnologii.
Toate deșeurile rezultate în cadrul societății( valorificabile și nevalorificabile) sunt colectate selectiv și depozitate
temporar în containere adecvate.
Deșeurile menajere sunt colectate în containere și apoi preluate de către firmă specializată în vederea depozitării la
groapa de gunoi a localității.

5.Lista documentelor aplicate în domeniul protecției mediului

Nr.crt Denumire document Cod Ed. Rev.


1 Manualul de mediu MM- 4.4.1. 1 0
2 Controlul documentelor PS- 01 1 0
3 Controlul înregistrărilor PS- 02 1 0
4 Audit intern PS- 10 1 0
5 Acțiuni corrective PS- 11 1 0
6 Acțiuni preventive PS- 12 1 0
7 Aspecte de mediu PM- 4.3.1 1 0
8 Control operațional PM- 4.3.5 1 0
9 Măsurare și monitorizare PM- 4.5.1 1 0
10 Neconformități de mediu PM- 4.5.2 1 0

7. Chestionarul de audit

Nr.crt. Întrebare de audit Observații/ Constatări Evaluare


1 Care sunt documentele care atestă
implementarea SSM în fabrică?
2 Cum se comunică resopnsabilitățile
personalului?
3 De câte ori se efectuează analizele de
management?
4 Care sunt instruirile furnizate de organizație?
5 Cum se monitorizează aceste instruiri?
6 Cum sunt instruiți muncitorii în ceea ce
privește aspectele de mediu?
7 Cum procedați în cazul în care se produce un
accident de mediu?
8 Care sunt acțiunile prin care preveniți
producerea unui accident de mediu?
9 Ce înregistrări sunt disponibile pentru
școlarizare, instruire, abilități și experiență?

8. Documente de referință

SR EN ISO 14010:2005 Sisteme de Management de mediu-specificatii și ghid de utilizare


SR ISO 14050:1999 Management de mediu
Dispoziția nr. 44/04.05.2009 a Directorului General al societații privind organizarea activității de protecție a
mediului la SC PÂINICICĂ SRL
SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calității și/sau al mediului
Documente ale sistemului de management al calității și/sau al mediului în vigoare
Dispoziții, hotărâri și reglementări interne, înregistrări ale sistemelor calității și mediului.

9. Procesul verbal al ședinței de deschidere

Încheiat astăzi, 19.05.2020, ora 09:00, în cadrul ședinței de deschidere a Auditului Intren de Mediu, care a avut loc
în sediul SC PÂINICICĂ SRL, cu incepere la ora 10:00
Membrii care au participat la ședința de deschidere sunt următorii:
- Rusu Maria – Șef echipă de audit
- Mihoc Radu – Auditor
- Snep Adriana – Auditor
- Pop Teodor – Director SC PÂINICICĂ SRL
- Trifan Paula – Responsabil Calitate
- Giurgiu Irina – Responsabil problem de mediu
În cadrul ședinței a avut loc:
- Prezentarea membrilor echipei de audit
- Discutarea obiectivelor și a planurilor de audit
- Comunicarea datei si orei ședinței de încheiere
- Planificarea următoarelor întâlniri

11. Lista persoanelor contactate in timpul auditului

Persoanele care au fost intervievate pe durata auditului intern de mediu sunt următoarele:
- Responsabil problem de mediu: Trifan Paula
- Responsabil instruire personal cu privire la procedurile de mediu: Șerban Matei
- Maistru tehnic al secției de fabricare: Hoban Lavinia
12, Procesul verbal al ședinței de încheiere

Încheiat astăzi, 19.05.2020, ora 10:00, în cadrul ședintei de închidere a Auditului de Mediu, care a avut loc
în firma SC PÂINICICĂ SRL, care a avut începere de la ora 09:00.
Membrii care au participatla ședința de închidere sunt următorii:
- Rusu Maria – Șef echipă de audit
- Mihoc Radu – Auditor
- Snep Adriana – Auditor
- Pop Teodor – Director SC PÂINICICĂ SRL
- Trifan Paula – Responsabil Calitate
- Giurgiu Irina – Responsabil problem de mediu
În cadrul aestei ședințe s-au prezentat:
- Elemente positive și negative înregistrate
- Raportul final al comisiei de audit (sunt prezentate recomandări, factoru de risc în activitatea de
producer de produse de panificație)
- Modalitatea de implementare a politicii de mediu
În încheierea ședinței, directorul fabricii a susținut punctele prezentate și a argumentat necesitatea
impunerii recomandărilor referitoare la politica de mediu, conform standardelor ISO.

13. Raportul de audit

1) Unitatea controlată: SC PÂINICICĂ SRL


2) Perioada: 15-19.05.2020
3) Auditori: Rusu Maria – Șef echipă de audit
Mihoc Radu – Auditor
Snep Adriana – Auditor
4) Reprezentanții unitații de control: Pop Teodor – Director SC PÂINICICĂ SRL
Trifan Paula – Responsabil Calitate
Giurgiu Irina – Responsabil problem de mediu
5) Nr de înregistrare a notei: 957/19.05.2020
6) Domenii de activitate controlate: aspect și riscuri de mediu
7)Constatări: Se efectuează deficitar comunicarea obiectivelor și atribuțiilor personalului;
Instruirile sunt monitorizate prin lista de prezență;
Personalul este instruit după o ediție nerevizuită referitoare la aspetele de mediu;
Personalul efectuează correct modul de operare a înscrisurilor;
Tehnologiile folosite pentru reducerea poluanților PSS nu sunt corespunzătoare;
Tehnologiile folosite pentru reducerea emisiilor de gaze de ardere sunt corespunzătoare;
8)Recomandări stabilite ca urmare a auditului:
- comunicarea clară, direct și corectă a obiectivelor și atribuțiilor personalului
- creșterea eficacității monitorizării instruirii
- revizuirea ediției referitoare la aspectele de mediu
- înlocuirea tehnologiilor de reducere a poluanților PSS

14. Raportul de nonconformitate

La investigațiile pe teren s-au constatat următoarele:


-emisiile de PSS trebuie reduse deoarece depășesc limita de mediu admisă;
- deșeurile din carton trebuie sortate și depozitate pentru a fi valorificate
- personalul nu este bine instruit în cee ace privesc aspectele de mediu, deoarece aceasta se face după o procedură
care nu este actualiztă.
15 Domeniile de îmbunătățire rezultate in urma procesului de audit

Domeniile de îmbunătățire rezultate in urma efectuării auditului intern de mediu:


- Îmbunătățirea SSM
- Instruirea personalului
- Modificarea tehnologiillor pentru reducerea poluanților PSS
- Sortarea si depozitarea corecta a deșeurilor de hărtie și carton.

Bibliografie

 https://proalimente.com/cum-se-fabrica-painea-tehnologia-de-obtinere-a-painii/
 http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Legislation/national/Lege-nr.-
104_2011-calitatea-aerului-inconjurator.pdf_2063068895.pdf
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Acquis_comunitar
 SR EN ISO 14010:2005 Sisteme de Management de mediu-specificatii și ghid de utilizare
 SR ISO 14050:1999 Management de mediu
 SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calității și/sau al mediului