Вы находитесь на странице: 1из 25

Strategii de dezvoltare a spațiului turistic în Județul Dâmbovița

Cuprins

PARTEA I. Prezentarea principalelor caracteristici ale județului 3


1. Date generale de prezentare a județului 3
Așezare geografică 3
Relief 4
Rețeaua hidrologică 4
Clima 5
Structura demografică 5
Organizarea administrativ teritorială 5
Resurse naturale 6
Istoric 6
ANALIZA SWOT 7
2. Dezvoltarea generală socio-economică a județului 8
Economia 8
Agricultura 8
Silvicultura 9
Zootehnia 10
Rețeaua feroviară 10
Sistemul educațional 11
PARTEA II. Turismul în județul Dâmbovița 11
Formele principale de turism 13
Serviciile de agrement 14
Turismul sportiv 15
Serviciile de tratament și cură balneară 15
Serviciile de cazare 16
Obiective turistice 16
PARTEA III. Strategii de dezvoltare și promovare a turismului în județul Dâmbovița 22
Bibliografie 25

2
PARTEA I. Prezentarea principalelor caracteristici ale județului

1. Date generale de prezentare a județului


Așezare geografică

Județul Dâmbovița are o suprafață de 4.054 km². Este situat în partea sudică a țării. El
se învecinează la nord cu județul Brașov, pe o distanță de 15 km, la vest cu județul
Argeș(139 km), la est cu județul Prahova(120 km), iar la sud cu județele Ilfov(56 km)
și Teleorman(30km). Coordonatele județului sunt 44º53’N25º28’E.

3
Relieful județului este repartizat într-un mod echilibrat și se etajează de la 2505m în
vârful Omu până la 100m în câmpia joasă de subsidență din zona Titu. Din acest
motiv există o diversitate a condițiilor naturale, a resurselor de sol și de subsol. Astfel,
în zona de câmpie predomină agricultura și zootehnia, în cea subcarpatică, industria
extractivă, metalurgică, pomicultura etc., iar în zona de munte predomină creșterea
animalelor și exploatările forestiere.
Județul Dâmbovița este structurat astfel: 61% teren agricol(70% arabil), 30% păduri și
9% alte tipuri de terenuri. După suprafață, județul ocupă locul 37 în clasamentul
județelor și reprezintă 1,7% din suprafața totală a țării.
Unitățile administrative ale județului sunt: 2 municipii, 5 orașe, 82 de comune cu 353
de sate.

Relief
Relieful județului, etajat de la cel mai jos nivel, Câmpia Română, până la cele mai
înalte vârfuri ale Munților Bucegi, oferă o mare diversitate peisagistică.
Altitudinea maximă se înregistrează în Vârful Omu, la aproximativ 2500m, din munții
Bucegi, iar cea minimă, de aproximativ 120-150m, în Câmpia Titu.
Munții reprezintă cea mai înaltă unitate de relief. În județul Dâmbovița, această
unitate de relief este formată din masivii Leaota și Bucegi, situați înlănțuit în partea de
nord a județului, pe 9% din suprafața acestuia. Apar periodic fenimene de alunecare și
de eroziune torențială ce scot periodic din circuitul agricol, în sezonul ploios, suprafețe
mari de teren. Alternanța de marne, gresii și conglomerate a favorizat apariția unui
relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme bizare, unele dintre cele mai
cunoscute fiind Babele și Sfinxul. În bazinul superior al Ialomiței predomină relieful
carstic, cu abrupturi, hornuri ( Hornurile Țapului), doline, chei ( Cheile Urșilor,
Peșterii, Zănoagei, Orzei, Horoabele), peșteri ( Peștera Ialomiței).
Dealurile ocupă aproximativ 41% din suprafața județului. În sudul formațiunilor
muntoase se formează zona subcarpatică ca o treaptă de 700-1000m în partea central-
nordică a județului. Subcarpații Ialomiței sunt formați dintr-o suită de dealuri și
depresiuni, depresiuni ce sunt formate prin eroziune diferențială și sunt dispuse în
lungul văilor principale. Apoi urmează o regiune de dealuri înalte(600-800 m) ce sunt
străbătude de văi longitudinale populate de sate. Ultima parte este constituită dintr-o
margine formată din dealuri mai joase( 300-500 m) cu prelungiri către câmpie, care
acoperă sudul județului.
Zona de câmpie, reprezentată în cea mai mare parte de Câmpia Română, ocupă un
procent de 50% din suprafața județului. Câmpiile alcătuiesc cea mai joasă, și în același
timp, cea mai tânără treaptă de relief. Câmpia Română este formată din câmpiile înalte
ale râurilor Dâmbovița și Ialomița și câmpia de subsidență a orașului Titu.

Rețeaua hidrologică
Rețeaua hidrologică din județul Dâmbovița este formată din două sisteme hidrografice,
și anume: cel al Ialomiței, în jumătatea de nord-est și cel al Argeșului, în jumătatea de
sud-vest. Râul Ialomița izvorăște de pe versantul sudic al masivului Bucegi și
părăsește teritoriul județului în amonte de confluența cu râul Cricovul Dulce. Râul

4
Argeș are doi afluenți importanți: Dâmbovița, al cărui izvor se află în județul Argeș, și
Sabarul.
În zona de câmpie sunt amenajate o serie de iazuri și heleștee( Nucet, Comișani,
Bungetu, Băleni) care au importanță locală. În bazinul superior al Ialomiței, în amonte
de Cheile Orzei, se află lacurile de acumulare Bolboci și Scropoasa, lacuri care
deservesc uzinele hidrocentralelor de la Dobrești și Moroieni. În zona Pucioasa există
un lac de acumulare, având în aval o păstrăvărie și, de asemenea, funcție turistică.

Clima
În proporție de 80%, teritoriul județului Dâmbovița aparține sectorului cu climă
continentală( 50% climatul caracteristic la Câmpiei Române și 30% ținutului climatic
al Subcarpaților) și în proporție de 20% sectorului cu climă continental-
moderată( ținuturilor climatice ale munților mijlocii și înalți).
În zona de câmpie, climatul se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații
moderate și ierni nu prea reci, cu viscole rare și intervale de încălzire frecvente, care
duc la topirea stratului de zăpadă. Caracteristice climei continental-moderată sunt
verile răcoroase, cu precipitații abundente și ierni foarte reci, cu viscole frecvente și
strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ținutul Subcarpaților reprezintă
caracteristici climatice intermediare.

Structura demografică
La 1 iulie 2009, județul înregistra o populație de 530.354 locuitori, conform INS,
Anuarul Statistic al Județului Dâmbovița, aceasta reprezentând 2,4% din populația
țării, din care în mediul urban 31% și 69% în mediul rural, conform ultimelor date
statistice publicate de Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică,
Dâmbovița.
Distribuția populației în funcție de sex este relativ echilibrată: 51% femei și 49%
bărbați. În ultimii ani s-a observat o tendință de scădere anuală a populației active.
Începând din 2005, populația din grupa de vârstă 15-59 ani a scăzut cu 2%, în favoarea
creșterii populației de vârstă de peste 60 ani, lucru care, pe termen lung, poate produce
efecte negative atât la nivelul economic, cât și la cel social.
Populația adultă( 15-59 ani) reprezintă 64,6% din numărul total, în scădere cu 3 mii de
persoane, față de mijlocul anului 2006.
Densitatea populației este de 140 locuitori/km². Cea mai mare valoare a indicatorului a
fost înregistrată în municipiul Târgoviște( 3194 persoane/km²), în timp ce valoarea cea
mai scăzută a fost înregistrată în comunele Răscăieți( 28 locuitori/km²), Vârfuri( 24
locuitori/km²) și Ulmi( 15 locuitori/km²).

Organizarea administrativ teritorială


Târgoviște este reședința de județ; este, de asemenea, cel mai mare oraș din județul
Dâmbovița. Are o suprafață de 46,8 km² și găzduiește o populație de 88 de mii de
locuitori. Municipiul Moreni este situat în partea de est a județului Dâmbovița, la 20
km depărtare de municipiul Târgoviște. Municipiul se întinde pe o suprafață de 35 km
pătrați și are o populație de 20.535 locuitori. Toate orașele județului sunt orașe cu
populație sub 20.000 locuitori. Cel mai mare este orașul Pucioasa( 15.300 locuitori),

5
iar cel mai mic este Răcari(6.500 locuitori). Densitatea medie a populației este 140
loc/km². Primele comune cele mai populate sunt: Răzvad, Băleni, Dragomirești,
Corbii Mari și Potlogi.
Cele 82 de comune administrează 353 de sate. În medie, o comună are în componența
sa 4,3 sate, dar numărul poate varia de la 1 sat per comună până la 10 sate per comună.
De orașul Târgoviște aparține localitatea Priseaca, orașul Răcari mai are în
componența sa alte șapte localități, iar orașele Pucioasa, Titu, Fieni au câte șase, cinci
și respectiv două localități.

Resurse naturale
Resursele naturale ale județului Dâmbovița sunt variate. Se întâlnesc zăcăminte de
țiței, gaze naturale, cărbune, roci, materiale de construcție (calcare, gresie, nisipuri,
pietrișuri), izvoare minerale sulfuroase-cloruro-sodice, sulfatate și bicarbonate folosite
în diverse tratamente medicale, în stațiunea cu profil balneoclimateric, Pucioasa.
Terenurile ocupate cu păduri și vegetație forestieră reprezintă o sursă importantă de
masă lemnoasă și un mediu propice pentru fauna de interes cinegeti (cocoșul de
munte, capra neagră, râsul etc). De asemenea, județul dispune de un parc natural în
suprafață de peste 16 ha, în Munții Bucegi, ce numără nu mai puțin de 10 rezervații
naturale deosebit de importante prin frumusețea peisajului și prin interesul științific,
grupate în exclusivitate pe teritoriul comunei Moroieni. Tot aici se regăsesc și o serie
de monumente ale naturii, precum formele eoliene Sfinxul și Babele, adevărate
embleme ale României.

Istoric
Conform urmelor materiale care aparțineau „culturii de prund” la Potlogeni-Deal,
Ionești și Greci, teritoriul județului a fost locuit înca din paleolitic. Așezările neolotice
sunt semnalate în luncile principalelor râuri. Epoca metalelor este atestata de așezările
descoperite la Postârnacu, Văcărești, Perșinari, Brăteștii de Jos, Vârfuri, Hăbeni,
Cazaci, Mircea-Vodă, Văleni-Dâmbovița, Morteni, Costeștii din Vale, Cornești,
Burlănești, Colacu, Bungetu (epoca bronzului) și Valea Voievozilor, Mătăsaru,
Odobești, Cătunu, Adânca, Căprioru, Urseiu, Podu-Cristinii, Comișani, Bucșani,
Ocnița, Finta (epoca fierului).
Locuirea neîntreruptă pe teritoriul județului între secolele III-X este atestată de
așezările de la Mătăsaru, Voinești, de necropola de la Mogoșani, dar și de așezările
Brăteștii de Jos, Ilfoveni, Cazaci, Târgoviște, Cătunu, Crivățu, Cornești etc.
„Statornici dintotdeauna, daco-romanii sunt semnalați, în continuare, prin așezările și
necropolele de la Brăteștii de Jos, Băleni, Frasinu, Bucșani, precum și în așezarea
fortificată de la Voinești.”
Populația românească stabilită în aceste locuri menținea legături strânse cu Imperiul
roman de răsărit, în special după revenirea administrației bizantine la Dunăre în
secolul al-X-lea.
„Țara lui Seneslau, voievodul românilor”, cum este numită formațiunea politică din
vestul Munteniei în Diploma Ioaniților din 1247, cuprindea și județul Dâmbovița. În
perioada aceea, valea Dâmboviței forna o unitate economică distinctă, cu un centru
cnezial de schimb și de pază.

6
Păstoritul este atestat din timpuri îndepărtate, prin prezența a două drumuri ale oii și a
unor toponime ca Ciobănașul, Strunga, Odaia Turcului ș.a.m.d.
Roirea și colonizarea populației de peste munți au contribuit la popularea satelor.
„De-a lungul timpului, hotarele județului au suferit modificări, în primul rând după
transformarea fostului târg periodic Târgoviște în reședință domnească (sec XIV).
După 1417, când cetatea Giurgiului și teritoriul înconjurător au fost transformate în
raia, județul, extins atunci mult către sud, cu orașul Găești, devenit reședință a
județului Vlașca. La arondarea din 5 decembrie 1830, plasa Cobia cu orașul Găești au
fost atașate din nou județului Dâmbovița. Probabil pe la jumătatea secolului al XVII-
lea revenise Dâmboviței și o parte din localitățile fostului județ Pădureți, care ocupa
Piemontul Cândești.”
Județul Dâmbovița este menționat documentar pentru prima oară în anul 1512.
Prima localitate atestată documentar este Târgoviște (1396), urmată de Răzvad (1431),
Șerbănești, Brănești și Racovița, Tătărani și Lucieni (1451), Telești (1452), Aninoasa,
Dragomireșți (1453), Găești (1498), Tomșăni (1501), Ghirdoveni (1510).

ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe

● Poziție geografică și condiții ● Grad scăzut de urbanizare;


naturale favorabile dezvoltării ● Pondere ridicată a populației
economico-sociale; rurale;
● Tradiție în domenii economice ce ● Infrastructură turistică insuficient
pot susține o dezvoltare dezvoltată;
sustenabilă a județului; ● Insuficiența punctelor de
● Potențial agricol și zootehnic informare turistică în comparație
deosebit; cu numărul obiectivelor turistice;
● Potențial piscicol;
● Potențial de dezvoltare a
turismului;
● Patrimoniu cultural, folcloric și
istoric aparte;
● Numeroase resurse turistice
naturale și culturale care pot
genera diferite tipuri de turism;
● Tradiție și potențial în turismul
balnear;

Oportunități Amenințări

● Reabilitarea și dezvoltarea căilor ● Trend demografic negativ;


de comunicații și a infrastructurii ● Migrația populației( și a forței de
de utilități publice vor conduce și muncă) către mediul urban/ afara

7
la dezvoltarea infrastructurii de județului/ țării;
afaceri; ● Valorificare insuficientă a
● Valorificarea resurselor naturale și potențialului județului;
cultural-istorice va permite ● Depopulare a comunităților rurale.
dezvoltarea turismului cultural și
istoric;
● Valorificarea potențialului turistic
al județului;
● Programe de finanțare cu sprijin
financiar european semnificativ.

2. Dezvoltarea generală socio-economică a județului

Economia
Economia județului Dâmbovița este complexă. Pe primul loc se situează industria extrem de
diversificată și a cărei contribuție la valoarea adăugată brută a județului a fost de peste 29%.
Primele ramuri sunt industria metalurgică (32%), industria de mașini și echipamente (21,6%),
industria extractivă de petrol și gaze naturale (9,4%) și de minerale nemalice (7,8%), industria
alimentară (3,6%) și chimică (1,9%) alte ramuri industriale (22,4%). Din numărul total al
societăților comerciale active (peste 6.000), mai mult de 40,5% funcționează în comerț cca
12,6% în industrie, cca 36,1% în servicii, și peste 10, 8% în construcții.

Cele mai importante și reprezentative societăți sunt cele din domeniul metalurgic,
Combinatul de Oțeluri Speciale (patronat de Grupul Mechel-Federația Rusă) și
Oțelinox (patronat de Samsung) și Laminorul de benzi electrotehnice (patronat de
Grupul Erdemir-Turcia) din municipiul Târgoviște, Arctic Găești (patronată de grupul
Arcelik-Turcia) – unul din marii producători de aparatură electrocasnică, Combinatul
de ciment de la Fieni – Carpatcement (patronat de grupul german HeidelbergCement).
Fabrica de cărămidă de la Gura Ocniței – cea mai mare și mai modernă fabrică
deschisă de Grupul Wiernerberger – Austria în România.

Agricultura
Producția agricolă este reprezentată în principal de cultura vegetală (71,3%) și de
creșterea animalelor ( 28,7%). Producția vegetală este orientată cu precădere spre
cultura cerealelor boabe (75,8% din suprafața cultivată), cartofilor (6,7% din suprafața
cultivată), legumelor (9,8% din suprafața cultivată) și fructelor. În ciuda suprafețelor
destul de reduse utilizate, producțiile obținute la fructe, legume și cartofi plasează
județul Dâmbovița în categoria marilor producători ai țării. În anul 2012, județul a dat
9,7% din producția națională de fructe ( 109,7 mii tone, locul 2 pe țară), 7,3% din
producția de legume ațării ( 259,1 mii tone, locul 2 pe țară); 7,2% din producția de
cartofi (178,6 mii tone, locul 2 pe țară). La producția anumală, Dâmbovița ocupa în
același an locul 1 la ierarhia județelor la producția de ouă (294 milioane bucăți cu
4,6%), locul 7 la producția totală de carne ( 48.789 tone greutate în viu cu 3,7%) și
locul 19 la producția de lapte de vacă și bivoliță (953 mii hl cu 23%).
Fond funciar

8
În anul 2012, fondul funciar al județului cuprindea 61,1% terenuri agricole, 29,92%
păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, 4,07% construcții, 2,71% ape și bălți,
1,72% drumuri și căi ferate și 0,48% terenuri neproductive.

În ceea ce privește suprafața agricolă, cea mai mare parte este reprezentată de
suprafața arabilă, 70,7%. În beneficiul crescătorilor de animale, 17,2% din terenuri
sunt pășuni și 8,1% sunt fănețe. Restul terenurilor agricole sunt utilizate pentru livezi
și pepiniere pomicole, 3,9% și vii și pepiniere viticole 0,1%.
Pomicultura
Pomicultura este una dintre cele mai productive activități agricole ale județului
Dâmbovița, plasându-l în anul 2012 pe locul 2 în țară.

Luând în considerare și curțile familiale, în anul 2012 producția totală a fost de


109.729 tone de fructe, dintre care cea mai mare producție s-a înregistrat la mere
(60.809 tone) și prune (37.257 tone).

9
Silvicultura
O bogăție deosebită a județului o reprezintă fondul forestier, care era în anul 2012 de
119.2 mii ha. Pădurile acopereau 116.3 mii ha, dintre care 101.8 mii de hectare erau
foioase și restul rășinoase.
Activitatea de exploatare forestieră este destul de însemnată în Dâmbovița, în perioada
1 ianuarie 2012-1 ianuarie 2014 fiind atestate pentru exploatare 53 de societăți
comerciale și 9 ocoale silvice din Județ ( Muntenia, Bucșani, Moreni, Pucioasa,
Găești, Răcari, Sturzeni, Târgoviște, Valea Mare).
Valoarea fondului forestier nu se reduce la valoarea masei lemnoase ( în 2012 s-a pus
în circuitul economic o masă lemnoasă cu un volum de 267,8 mii m³), ce poate fi
folosită ca materie primă pentru fabricarea de produse din lemn, hârtie. Fondul
cinegetic și posibilitatea recoltării de fructe de pădure și plante medicinale pot fi
exploatate economic. În plus, pădurile au și un rol de protecție, de atenuare a
schimbărilor climatice, de producere a resurselor energetice, precum și un rol social și
cultural.

Zootehnia
Producția agricolă are o pondere mult mai mică decât sectorul vegetal, de doar 28,7%.
Cu toate acestea, aceasta înregistrează performanțe și are un potențial deosebit. În anul
2012, județul Dâmbovița era primul din țară la producția de ouă (294 milioane bucăți
cu 4,6%), al șaptelea la producția totală de carne (48,789 tone greutate în viu cu 3,7%)
și al nouăsprăzecelea la producția de lapte de vacă și bivoliță ( 953 mii hl cu 2,3%).
Din întregul efectiv de animale, păsările sunt cele mai numeroase, urmate de porcine
și ovine. În anul 2012, acestea reprezentau 92,88% din totalul animalelor, cu un
efectiv de 3.504.249 capete, dintre care 1.990.469 păsări ouătoare adulte. Crescătorii
dețineau 35.887 bovine, din care 26.053 vaci și junici, 111.344 porcine, din care 4.658
scroafe de prăsilă, 57.620 ovine, din care 51.387 oi și mioare, 23.859 caprine, 12.078
cabaline și 27.905 familii de albine.
Infrastructura de transport
Rețeaua rutieră a juețului Dâmbovița însumează la nivelul anului 2013 o lungime
totală de 1.878.427 km, cu o densitate de 45,83 km/100 km², structurată astfel:
● Drumuri naționale-358.926 km (19%);
● Drumuri județene-823.008 km (43,81%);
● Drumuri comunale-696.493 km( 37,09%).

Rețeaua de drumuri naționale pe teritoriul județului Dâmbovița este moernizată, dar


51,28% se află în stare mediocră.
După modul de dispunere în teritoriu, rețeaua rutieră asigură legătura între reș€dinț€le
de comună, orașe și reședința județului, precum și majoritatea satelor. Din totalul de
82 de localități reședință de comună, un număr de 82, reprezentând 100%, sunt legate
de rețeaua rutieră prin drumuri modernizate.
Dintre drumurile județene, peste 77% sunt modernizate, iar 59% dintre drumurile
comunale sunt nemodernizate.

10
Rețeaua feroviară
Densitatea rețelei de căi ferate este de 2,4 km la 100 km², situându-se sub media
națională de 4,5 km la 100 km². În prezent, județul Dâmbovița dispune de circa 97,3
km. linii de cale ferată. Dupa cum este dispusă în teritoriu, rețeaua feroviară asigură
legături cu întreaga rețea feroviară a țării, prin nodul feroviar Titu. Căile ferate
urmăresc văile principale cu excepția Văii Dâmboviței. Muncipiul Târgoviște este
legat de întreg sistemul feroviar al țării prin calea ferată dublă neelectrificată
Târgoviște-Titu-București, în lungime de 80 km.
Rețele edilitare
În ceea ce privește rețelele edilitare, remarcăm o creștere a lungimii rețelelor de
alimentare cu apă de la 1.559,8 km la 1.702,9 km. în anul 2013, iar a rețelei de
canalizare de la 255,9 km. la 327,8 km., aceasta deservind 15 localități.

Sistemul educațional
Sistemul educațional în județul Dâmbovița este organizat într-un sistem complex, care
poate asigura școlarizarea la toate nivelurile, de la învățământul preșcolar la cel
universitar, reprezentat de Universitatea Valahia Târgoviște. Structura universitară s-a
diversificat în cei peste 20 de ani de la înființare, în funcție de necesitățile economico-
sociale și de cerințele pieței muncii, având astăzi 9 facultăți, între care cea de Științe
Economice, Științe Umaniste, Științe Juridice, Facultatea de Inginerie Electrică, cea a
Materialelor și cea a Mediului. În prezent, la toate formele de învățământ, incluzând
aici și învățământul postuniversitar și cel la distanță, studiază peste 6.480 de studenți.
Pe lângă activitatea didactică și de cercetare științifică, Universitatea Valahia cuprinde
și centre de formare profesională în concordanță cu cerințele mediului economic și
social în care funcționează.
Serviciile de îngrijire a sănătății sunt furnizate printr-o rețea de unități sanitare (spitale,
policlinici, dispensare și alte instituții) aparținând atât sectorului public, cât și privat.
Rețeaua județeană a sistemului sanitar este formată din 4 spitale, 6 ambulatorii
integrate spitalelor, dispensare și cabinete medicale individuale și de specialitate în
toate localitățile județului, iar cea farmaceutică din peste 180 de farmacii și puncte
farmaceutice.

11
PARTEA II. Turismul în județul Dâmbovița

Turismul reprezintă una dintre direcțiile principale de dezvoltare strategică și durabilă


a județului Dâmbovița datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric,
remarcabilei tradiții culturale și a unor monumente de artă de o valoare considerabilă,
cărora li se adaugă pitorescul văilor Dâmboviței și Ialomiței, cu numeroase carstice
(Peștera Ialomicioara, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului etc) și frumusețea masivelor
Leaota și Bucegi. De asemenea, stațiunea balneoclimaterică Pucioasa atrage numeroși
turiști la odihnă și tratament.
În anul 2013, județul Dâmbovița deținea doar 1,3% din capacitatea de cazare turistică
în funcțiune a țării și 12,5% din cea a Regiunii Sud-Muntenia, ocupând locul trei după
județele Prahova (51,8%) și Argeș (19,1%). În perioada 2010-2013, activitatea de
turism din Județul Dâmbovița a cunoscut o creștere prin prisma numărului de turiști
cazați care s-a mărit cu mai mult de 30%, ceilalți indicatori statistici principali
cunoscând o creștere moderată:

În anul 2013, rețeaua de cazare turistică cuprindea 68 de unități, cu 10 unități mai mult
decât în anul 2010, din care: 17 hoteluri, 8 hosteluri, 4 moteluri, 3 cabane turistice, 3
vile, 10 pensiuni turistice și 23 de pensiuni agroturistice, cu o capacitate de cazare
turistică de 2.861 de locuri. Creșteri semnificative au înregistrat față de naul 2010
hotelurile, hostelurile, vilele turistice. Capacitatea de cazare turistică existentă a
crescut în toate tipurile de structuri de primire turistică, cu excepția cabanelor turistice,
unde numărul de locuri a scăzut cu 27,4 %, cea mai mare pondere din întreaga
capacitate fiind deținută în 2013 de hoteluri (50,5%).
Cu toate acestea, în ceea ce privește utilizarea capacității de cazare, durata medie de
ședere a scăzut de la 3,9 zile până la 3,3 zile, cu un maxim de 9,1 zile, înregistrat în
stațiunea balneară. Și în cazul indicelui de utilizare a capacității de cazare în funcțiune,
valoarea din 2013, de 24,2 este în scădere față de 2010 (24,7). Cel mai mare indice de
utilizare a aparținut hotelurilor din stațiunea balneară (59,1%), în timp ce taberele au
fost utilizate în procent de 1,1 %.
Deși a crescut față de 2010, numărul de înnoptări este în scădere comparativ cu anul
2011, un procent de 54,8% fiind înregistrat în structuri clasificate cu 2 stele, iar 8,9%
fiind înnoptări ale turiștilor străini. Indicatorul a crescut pe fondul unei diminuări cu
1,4% în cazul turiștilor români față de 2012, fiind susținut de o creștere remarcabilă

12
(50%) aferentă turiștilor străini. Și în ceea ce privește numărul de sosiri se
înregistrează o tendință pozitivă, prin creșterea numărului de turiști, atât români, cât și
străini.

Formele principale de turism


Corespunzător categoriilor de resurse naturale și antropice existente, principalele
forma de turism pentru care județul Dâmbovița prezintă potențial sunt turismul
cultural, turismul balnear și turismul de agrement, în care includem turismul sportiv,
turismul în natură, precum și turismul de copii și tineret. Alte oportunități secundare
sunt turismul de afaceri și turismul științific și ecologic.
Servicii turistice specifice:
● Servicii culturale;
● Servicii de agrement;
● Servicii de tratament și cură balneară;
● Servicii de cazare și alimentație publicăl
● Servicii de informare și promovare.
Servicii turistice nespecifice:
● Infrastructura edilitară și de mediu;
● Altele.

Serviciile culturale
Cele mai renumite obiective ale patrimoniului construit se regăsesc în municipiul
Târgoviște și în localitatea Potlogi, dar obiective culturale de interes regional întâlnim
și în orașul Fieni, orașul Pucioasa și comunele Aninoasa, Bărbulețu, Brănești,
Buciumeni, Cândești, Doicești, Glodeni, Gura Ocniței, Malu cu Flori, Moroeni,
Moțăieni, Ocnița, Pietroșița, Pucheni, Răzvad, Șotânga, Voinești, Vulcana Băi.
Un patromoniu arheologic deosebit, de valoare națională, se regăsește în comunele
Comișani, Iedera, Mătăsaru, Mogoșani, Voinești și, bineînțeles, în municipiul
Târgoviște. De o mare însemnătate sunt bisericile satelor Corbii Mari, Potlogi,
Pătroaia, Ludești, Bărbulețu, Pietroșița, Cornățelu și Săcuieni, Cobia, Gorgota și
Crevedia, precum și mănăstirile aflate în cult ( Nucet, Dealu, Stelea, Viforâta) și cele
mai importante curți domnești și boierești din județ (Târgoviște, Potlogi, Doicești,
Văcărești, ansamblul de la Gherganai-Răcari).
Ansambluri rurale clasate întâlnim în special în cele două zone de peisaj cultural din
nordul județului-în Aninoasa, Bezdead, Cândești Deal, Dealu Mare, Gura
Bărbulețului, Malu cu Flori, Pietroșița și Văleni Dâmbovița. Satele de câmpie, fără a
avea ansambluri sau zone compacte atât de bine definite, păstrează totuși multe
caracteristici istorice de valoare locală, precum și un patromoniu imaterial valoros,
remarcându-se zone de gradul 2 de interes în bazinul Argeșului (Costeștii din Vale,
Mogoșani, Odobești, Potlogi, Vișina și Uliești), pe cursul mijlociu al Ialomiței
(Bucșani, Băleni, Cornățelu), și între Argeș și Dâmbovița (Ludeșți, Hulubești, Valea
Mare, Cobia, Crângurile, Gura Foii, Dragodana). O sărbătoare unică în țară, cea a
gravrelelor, are loc de bobotează în comuna Morteni, obiceiul constând în
împodobirea unor prăjini de aproximativ 14 metri cu geavrele, batiste cusute manual

13
de fetele nemăritate. Partea de vest a județului se remarcă prin influența existenței
industriei extractivem dar și cu o puternică marcă tradițională, practicându-se încă
meșteșuguri originale.
În ceea ce privește activitatea muzeistică din județul Dâmbovița, specificul
Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovișțe este dat de
calitatea, varietatea și reprezentativitatea colecțiilor, ce sunt puse în valoare în 14
muzee și case memoriale: Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, Muzeul
Scriitorilor Dâmbovițeni, Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, Muzeul
Evoluției Omului și Tehonologiei în Paleolitic, Muzeul de Istorie, Muzeul „Vasile
Blendea”, Muzeul de Artă, Casa Atelier „Gheorghe Petrașcu”, Muzeul de Etnografie
și Folclor Pucioasa, Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, Casa Atelier „Gabriel
Popescu” din Vulcana Pandele, Casa Memorială I. L. Caragiale, Expoziția
„Metamorfozele unui loc al memoriei: de la cavalerismul Școlii de Ofițeri Ferdinand I
la spațiul profan al procesului și execuției soțilo Ceaușescu și al sfârșitului regimului
totalitar din România”, Muzeul Etnografic „Prof. Dumitru Ulieru”, din Pietroșița.
Muzeele sătești din localitățile Bezdead, Malu cu Flori, Moțăieni, Ocnița, Pucheni,
Râu Alb, Viișoara, Răzvad, Vârfuri și Vulcana Pandele sunt de o mare valoare, fiind
amintite și în baza de date a Institutului de Memorie Culturală-CIMEC.

Serviciile de agrement
Pentru dezvoltarea turismului într-o anumită zonă sunt esențiale posibilitățile pentru
agrement turistic și petrecere a timpului liber, fără de care sunt dificile atragerea
turiștilor și motivarea acestora de a petrece un sejur cât mai îndelungat. În general,
turismul de agrement în județul Dâmbovița ar putea veni în ajutorul turismului
cultural, dar poate îmbrăca și forme de sine stătătoare, așa cum sunt turismul sportiv
sau turismul pentru copii și tineret.
Principalele forme ale turismului de agrement în județul Dâmbovița sunt cele
determinate de cadrul natural, turismul sportiv și turismul pentru copii și tineret.
Cadrul natural specific peisajului montan, dar și cel din restul județului, oferă
Dâmboviței un potențial turistic antropic, deosebit, nedreptățit îmsă de concurența și
notorietatea stațiunilor de pe Valea Prahovei, folosite ca principale căi de acces în
Munții Bucegi.
Principalele atracții turistice din județul Dâmbovița sunt:
● Rezervațiile naturale: Rezervația naturală Peștera Ialomiței, Rezervația Cheile
Tătarului, Cheile Orzei, Muntele și Cheile Zănoagei, Rezervația Babele, cu
cele mai spectaculoase forme de modelare naturală cum sunt Babele și Sfinxul,
Rezarvația Botanică Vârfu Omu, Rezervația Turbăria Lăptici, Rezervația
Muntele Grohotișu, Rezervația Bucegi, Rezervația botanică Poiana Crucii,
Rezervația paleontologică Plaiul Hoților, Rezervația naturală Peștera Rateiu;
● Barajul Bolboci, amplasat pe cursul râului Ialomița;
● Cascada Obârșia Ialomiței;
● Babele din Bucegi;
● Rezervația Naturală Izvoarele Corbii Ciungi;
● Rezervațiade Zimbri de la Bucșani.

14
În ceea ce privește circuitele în natură, traseele montane omologate care traversează
teritoriul județului sunt:

Turismul sportiv
Sporturile care se pot practica sunt, în primul rând, cele favorizate de peisajul montan,
însă posibilitatea de practicare a vânătorii și pescuitului există exclusiv în partea de
sud a județului. Turismul sportiv se poate manifesta prin participarea la evenimente/
competiții sau prin intermediul facilităților/amenajărilor existente.
Formele principale ale turismului sportiv în județul Dâmbovița sunt sporturile
montane (alpinism, schi, escaladă, mountain biking, parapantism, deltaplanism,
motocross, motoenduro, alergări montane, snowmobil, sanie etc.).
Alpinismul se practivă atât în Munții Bucegi, cât și în Munții Leaota. Asociația
Salvamont Dâmbovița propune două trasee de alergare montană: UltraMaraton
Bucegi, în Munții Bucegi și Leaota, și SemiMaraton pe culmea Deleanu-Lucăcilă,
situată la limita dintre două masive muntoase.
Schiul reprezintă un sport montan extrem de atractiv pentru copii și tineri, în special,
dar care, din cauza lipsei amenajărilor și infrastructurii specifice nu este practicat la
nivelul potențial oferit de cadrul natural din județ, respectiv în zona Padina Peștera. În
prezent de practică schi de tură. În primul week-end din luna martie a fiecărui an se
oragnizează competiția Bucegi Winter Race, în Munții Bucegi, pe traseul de creastă,
cu start din zona Padina.
Vânătoarea sportivă, care are un potențial de creștere în următorii ani, poate fi
practicată prin exploatarea pe principii ecopogice, moderne a fondului cinegetic. Aici
putem menționa și safari-ul fotografic, definit drept expediția de fotografiere a naturii
sălbatice, și care este la ora actuală din ce în ce mai popular, în special în rândul
cetățenilor străini. Oportunitățile de practicare a vânătorii sportive sunt prezente pe tot
cuprinsul județului, cu precădere în jumătatea de nord a județului, dar și în Târgoviște.
În jumătatea inferioară a județului se poate vâna la Perșinari, Nucet, Dragodana,
Găești, Șelaru, Corbii Mari.

Serviciile de tratament și cură balneară


Potenţialul balnear al judeţului Dâmboviţa reprezintă un alt punct tare pentru
deyvoltarea turistică a judeţului, resursele regăsindu-se atât în Staţiunea Pucioasa, cât
15
şi în comunele Bezdead și Vulcana Băi. Izvoarele de ape minerale, al căror potențial
curativ trebuie analizat, sunt identificate și în comunele Pietroșița și Corbii Mari. De
asemenea, în zona Ocnița există importante resurse naturale de tipul apelor sulfuroase
și sării.
Pucioasa s-a dezvoltat după anul 1828 ca stațiune balneoclimaterică, luând denumirea
de la apele minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasă. Astăzi
există două unități de tratament cu rezultate terapeutice remarcabile: una de stat și alta
privată. Stațiunea este în prezent dependentă de turismul subvenționat, dispunând de
servicii turistice de calitate scăzută și o infrastructură deficitară, fără să fi beneficiat de
Oprimire și a bazelor/facilităților de tratament.
În comuna Vulcana Băi există două izvoare de apă minerală cu miros de pucioasă pe
partea dreaptă a pârâului Vulcana, iar al treilea izvorăște pe partea cealaltă, dintr-un
deal numit Dealul Cornilor, având miros de sulf și fiind exploatat înainte de Primul
Război Mondial.
Bezdead este una dintre cele mai frumoase așezări ale județului, acest lucru reieșind
din aspectul construcțiilor tip vilă și cabană, care o apropie de profilul unei stațiuni de
odihnă.

Serviciile de cazare
Serviciile de cazare includ atât baza tehnico-materială, cât și componenta de resurse
umane angrenate în activitatea de turism.
În ceea ce privește baza tehnico-materială aferentă serviciilor de cazare, a fost
efectuată o analiză a capacității structurilor de primire turistică clasificate, așa cum
rezultă din baza de date a Autorității Naționale pentru Turism. Astfel, Dâmbovița are
un total de 68 de structuri de cazare cu funcțiune turistică totalizând un număr de
2,861 de locuri, în baza de date amintită figurează un număr de 8 de unități și un total
de 3,434 de locuri de cazare.

Obiective turistice
Muzeul de Istorie din Târgoviște reprezintă un obiectiv turistic important al regiunii,
dar și o locație în care se împletesc o mare parte dintre tradițiile neamului cu mărturiile
istorice ale statului român.
● Muzeul de Istorie din Târgoviște se află situat în centrul orașului, fostă
capitală a Țării Românești, în vechea clădire a tribunalului din localitate.
Așezarea Muzeului în acest loc are prin ea însăși o însemnătate istorică,
clădirea devenind unul dintre monumentele de arhitectură importante ale
orașului, datând din anul 1902.
În interiorul sau putem admiră o colecție importantă de piese arheologice și istorice
descoperite în regiune. Aceste colecții au o vechime importantă, aducându-ne aminte
de timpurile existenței noastre pe acest pământ ocrotit, datând din epocă preistorica.
La parterul clădirii, în fiecare an, cu diverse ocazii, conducerea organizează diverse
expoziții, dar și numeroase spectacole.

16
● Lacul Pucioasa reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice
ale județului Dâmbovița. Situat chiar în apropierea stațiunii montane ce îi
poartă numele, lacul Pucioasă este un punct central de atracție al locului.
Lacul Pucioasa a fost construit în subcarcaptii Prahovei, la o altitudine de circa 400
metri, deservind cu apa potabilă locuitorii stațiunii Pucioasa, fiind construit în scop de
acumulare a apei ce curgea pe răul Ialomița.
Lacul Pucioasa a fost dat în folosință în anul 1974, făcând în prezent parte din
circuitul hidroenergetic al țării.
Odată ajunși aici nu aveți cum să nu fiți cutremurați de frumusețea locului, de faună și
vegetația care îl înconjoară. O regiune montană, înconjurată de păduri de foioase și
conifere întregesc atmosferă peisagistică creată de lacul Pucioasa

● Peștera Rateiului se află situată pe Valea Ratei, în mijlocul munților Leaota,


în apropierea localității Moroieni, fiind amplasată la o altitudine destul de
mare, la circa 1080 metri.
Peșteră Rateiului impresionează prin natură formațiunilor calcaroase ce se regăsesc în
interiorul sau, fiind considerată de specialiști una dintre cele mai importante atracții
carstice în această privință.
În interiorul Peșterii Rateiului putem admiră stalagmite și stalactite din calcit, gips sau
aragonit, materiale care nu se regăsesc în cadrul unor alte formațiuni de acest gen.

17
Dimensiunea Peșterii Rateiului este destul de mare, având o lungime de 7224 metri.

● Zimbraria de la Bucșani reprezintă unul dintre cele mai atractive obiective


turistice ale județului Dâmbovița.
Zimbraria de la Bucșani se află situată la o distanță destul de apropiată de orașul
reședința de județ, Târgoviște, la nici 20 de kilometri. Altitudinea la care specialiștii au
amplasat zimbraria de la Bucșani nu este una foarte înaltă, fiind amplasată la o
altitudine de 248 metri.
Zimbraria de la Bucșani reprezintă una dintre cele mai mari rezervații de zîmbri din
întreagă țara. Suprafața acesteia este una considerabilă, circa 160 hectare pe care se
pot plimbă, mânca, alergă circa 37 de exemplare de zimbri.
Zimbraria de la Bucșani a fost construită în anul 1983, având inițial un număr de 16
zîmbri donați de rezervația de la Hațeg, rezervația Argeș, dar și din străinătate, din
Bulgaria sau Polonia.
Obiectivul principal al biologilor a fost acela de a încerca să obișnuiască zimbrii
prezenți aici cu noi condiții de mediu față de cele cu care erau obișnuiți deja.
Zimbraria de la Bucșani are în prezent 37 de exemplare de dimensiuni considerabile,
având o lungime de aproape 3 metri și o greutate de circa 1500 de kilograme. Potrivit
specialiștilor, zimbrii reprezintă cele mai mari animale ce supraviețuiesc pe uscat
existențe pe întreg continentul european.
În prezent, Zimbraria de la Bucșani încearcă să ocrotească aceste animale aflate pe
cale de dispariție la noi în țara. Tocmai de aceea au fost declarate animale protejate de

lege.

18
● Rezervația Naturală Izvoarele Corbii Ciungi se află situate în comună
Corbii Mari, în județul Dâmbovița, chiar pe una dintre lațurile râului Neajlov.
Rezervația Naturală Izvoarele Corbii Ciungi reprezintă una dintre zonele de mare
interes ale țării noastre mai ales datorită experimentelor științifice realizate în aceste
locuri.
Rezervația Naturală Izvoarele Corbii Ciungi este una dintre rezervațiile mixte ale
țării, având în interiorul sau mai multe izvoare de circa 800-1000 metri lungime, dar și
o zonă mlăștinoasă, datorită așezării sale pe cursul râului Neajlov.
Rezervația Naturală Izvoarele Corbii Ciungi are o faună și o vegetație extrem de
variată, în mod special fiind una de origine acvatică. În această zonă, turiștii pot
admiră o serie numeroasă de specii de păsări, pești, dar și diferite specii de flori
acvatice, uneori exemplare unice pentru întreg cuprinsul țării.
Fiind situată la o altitudine de circa 110 metri, Rezervația Naturală Izvoarele Corbii
Ciungi menține un climat destul de răcoros, verile din aceste locuri neputând depăși 10
grade Celsius nici măcar în timpul verii, ceea ce a determinat o adaptare a faunei la
condițiile climatice.

● Cascada Obârșia Ialomiței este situată în Valea cu același nume, în


apropierea vârfului Omu.
Rupturile de pantă, modul de colectarea al apei, vâltoarea apelor de munte, susurul
minunat pe care această îl crează în momentul în care se revarsă în lac de la o înălțime
de o sută de metri, determină tot mai mulți turiști să ajungă în regiune pentru a-i
admira frumusețile.
De asemenea, Valea Obârșia, așa cum este cunoscut de către localnici locul în care se
află cascada este o vale glaciară cu două căldări, inferioară și superioară, despărțite
una de cealaltă de un prag. În acest loc se formează Cascada Obârșiei. Aceasta se află
într-o regiune de munte care te îmbie să pornești agale la drum pentru a-i descoperi
frumusețile. Faună specifică reliefului montan, dar și vegetația destul de rar întâlnită în
locurile mai joase ale țării te determină să îți petreci în aceste locuri cele mai frumoase
concedii, profitând de ospitalitatea pensiunilor din regiune, cu specific românesc,
respectând astfel tradițiile zonei.

19
Nici iubitorii sporturilor montane nu au cum să se plictisească întrucât în regiune
există posibilitatea închirierii de ATV-uri, încă de la poalele munților. De asemenea,
plimbările cu telecabină întregesc farmecul plimbărilor montane.

● Construit în secolul XV, Turnul Chindiei din Târgoviște face parte din
ansamblul de monumente istorice ce alcătuiesc Curtea Domnească din
regiune.
Din ordinul domnitorului Vlad Țepeș s-a construit acest turn, ruinele sale putând fi
admirate și astăzi de mii de turiști în parcul în care se află situat. Inițial, Turnul
Chindiei a fost construit pentru a se putea veghea în zonă, fiind un adevărat punct de
pază, dar și un loc unde tezaurul putea fi stocat cu mare ușurință și în deplină
siguranță. Turnul măsoară astăzi 27 de metri în inăltime și 9 metri în diametru și a fost
reconsolidat de domnitorul Bibescu.
Denumirea turnului a fost data fie că zonă pe care era construit era una în care se
desfășurau numeroase ospețe, cunoscute și sub numele de chindii, fie că acesta
provenea de la „chindie”, ceea ce însemna „apus”, perioadă a zilei în care soldații
dădeau alarmă pentru că cele cinci porți ale cetății să fie închise.
În prezent, Turnul Chindiei găzduiește numeroase elemente istorice, fiind o adevărată
expoziție de documente, obiecte și arme ce au aparținut lui Vlad Țepeș.

● Babele din Munții Bucegi sunt adevărate opere de artă create de natură.
Chiar dacă unii trecători spun că la construcția lor a avut și omul o mare influență,
încercând să le modeleze formele, în realitate, cercetătorii sunt de părere că acestea s-
au format că urmare a înghețului și dezghețului, cu ajutorul apei și vântului.
Babele din Bucegi sunt întruchiparea planetară a Cerului, Lunii, Soarelui și a lui
Marte, fiind denumite și adevărate „altare ciclopice” din munții Caraiman.
Lângă aceste opere de artă naturală se află situată cabană cu același nume, la o
altitudine de 2206 metri, având o capacitate de aproximativ 108 locuri de cazare,
turiștii beneficiind aici atât de cazare, cât și de un restaurant destul de renumit în
regiune.

20
Babele, că de altfel și cabană cu aceeași denumire se află situate chiar sub Vârful
Babele, fiind principală bază turistică pentru trecători.
Pentru a ajunge la Babele din Bucegi puteți încerca traseul marcat din Bușteni în
direcția Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare, până ajungeți la cantonul cu Jepi. Durată
traseului este de cinci ore și este indicat de parcurs doar vară.
Tot din Bușteni puteți opta să mergeți pe Valea Caraimanului până la cabană
Caraiman, de aici putând ajunge cu ușurință la cabană Babele. Traseul este mai scurt
cu o oră, însă este recomandat a fi parcurs doar vară.

21
PARTEA III. Strategii de dezvoltare și promovare a turismului în județul
Dâmbovița
Patrimoniul natural și antropil al județului Dâmbovița sugerează, fără îndoială, un
potențial turistic extraordinar, încă ne-valorificat suficient. Ca factor favorizant, este
de subliniat poziția județului aproape de o bază de atracție de potențiali turiști.
Contextul favorabil constă și în desemnarea ca obiective de interes național a două
puncte mari de potențial turistic (Pucioasa-stațiune de interes național și platoul
Padina-Peștera).
I.Sunt necesare trei elemente în construirea ofertei turistice a județului, și anume:
diversitatea, asigurarea calității și sustenabilitatea.
1. sporirea diversității ofertei de produse și servicii turistice
Turismul montan, în special prin sporturi de iarnă, și turismul balnear, se prefigurează
că fiind principalele produse turistice de sejur îndelungat. Fără îndoială, proiectul
strategic de cea mai mare amploare de dezvoltare a turismului montan în Dâmbovița
reprezintă valorificarea turistică a Platoului Peștera Padina.
În ceea ce privește turismul balnear, stațiunea Pucioasa reprezintă pilonul principal al
dezvoltării acestui sector în viitor, necesitând investiții în infrastructura de tratament și
alte elemente de atracție. Acestora li se pot adaugă învestirii de punere în valoare și a
altor resurse de ape minerale și climaterice din județ, spre exemplu din Vulcana Băi,
Bezdead, Corbii Mari și Pietrosita.
Turismul cultural- al cărui obiectiv de bază este Curtea Domnească din Târgoviște, la
care se adaugă foarte multe atracții de patrimoniu-îmbogățește experiență turistică a
oamenilor aflați în sejur; constituie, de asemenea, un atractor pentru turism de tranzit
sau de week-end. Dâmbovița constituie un teren propice pentru crearea unei diversități
foarte mari de servicii turistice suplimentare, că activități generatoare de venit și
susținere a satisfacției turiștilor. De exemplu,se poate face organizare de trasee
tematice (traseu cultural iluminist cuprinzând palatele și bisericile brâncovenești
precum cele din Târgoviște, Potlogi, Doicesti; trasee ale așezămintelor religioase-
Bisericile din lemn sau Mănăstirile din jurul Târgoviștei), pachete de vânătoare sau
pescuit sportiv, exploatarea brandului Dracula, trasee și alte sporturi montane; turism
bazat pe evenimente culturale.
Agroturismul și eco-turismul sunt, de asemenea, arii de potențială dezvoltare turistică
în Dâmbovița, fiind asociate în special zonelor bogate etnografic din punct de vedere
al peisajului rural.
2. asigurarea protecției mediului
Mediul natural și antropic al județului sunt, cu siguranță, o binecuvântare, dar și o
datorie. Pentru a asigură sustenabilitatea activităților turistice în județ sunt necesare
măsuri stricte de prevenire a degradării mediului și preîntâmpinare a efectelor negative
ale dezvoltării turismului. De exemplu, extinderea rețelelor de canalizare și adoptarea
de reglementări de urbanism creează cadrul în care ne-adaptarea la acestea poate fi

22
sancționată. De asemenea, creșterea capacității organizațiilor din domeniu poate
sprijini atât respectarea reglementărilor de către indivizi și agenții economici.
3. protecția și valorificarea patrimoniului cultural
Județul Dâmbovița dispune de o însemnată zestre culturală și de patrimoniu construit
ce se regăsește atât în mediul urban, cât și în cel rural. Protejarea patrimoniului
cultural este un imperativ, dat fiind riscul ridicat de dispariție al acestora. Cât privește
patrimoniul construit, sunt necesare monitorizarea stării de degradare și reabilitare a
obiectivelor de interes, intervențiile preventive și de mentenanța fiind, cu siguranță,
mai ieftine decât cele de redresare a unor obiective aflate în stare avansată de
degradare.
II. Creșterea accesibilității obiectivelor turistice ale judeșului
1. Dezvoltarea infrastructurii rutiere
Principalele zone de interes turistic slab accesibile rutier sunt Platoul Padina și zonă
Leaota. Ambele reabilitări de infrastructura necesare implică relații de colaborare și
sprijin cu autoritățile vecine. Se iau în considerare și analizarea unei conexiuni cu zonă
turistică Bran Moeciu.
2.Înființarea de mijloace de transport în comun către principalele obiective turistice
Mijloacele de transport în comun sunt foarte importante deoarece asigură accesul unui
public mai larg. Acestea permit un trafic mult mai mare de turiști fără să contribuie la
congestia rutieră sau degradarea mediului din cauza noxelor și a parcărilor în spațiile
verzi.
3. Asigurarea amenajărilor signaleticii corespunzătoare pentru facilitarea orientării
Signaletica corespunzătoare îmbogățește experiența turistică prin faptul că facilitează
orientarea, informează și permite consumul mai multor produse turistice în aceeași
perioadă de timp. De asemenea, semnalizarea corespunzătoare poate constitui un
mijloc de promovare a obiectivului respectiv. Foarte puține obiective turistice sunt
puțin sau deloc semnalizate și/sau slab dotate cu panouri explicative. În această
categorie intră Zimbraria Neagră, ruinele din Doicesti, Bisericile din lemn etc.
III. Promovarea ofertei turistice a județului
Promovarea turistică necesită un cadru instituțional cu atribuții în acest domeniu
precum și un efort de documentare și elaborare de materiale informative de calitate
1. Creșterea capacității administrației publice în managementul turistic
Odată adoptată această direcție strategică de dezvoltare, consiliul județean necesită o
dezvoltare a capacitării sale în a dezvoltă și coordona un brand turistic unitar. Această
include dezvoltarea de competențe în domeniu, alocarea de capabilități financiare
pentru finanțarea de investiții, precum și susținerea unor parteneri de dialog
reprezentând sectorul privat activ în acest domeniu.
2.Dezvoltarea și popularizarea mijloacelor de informare privind oferta de servicii
turistice
Efortul de coordonare al elaborării mijloacelor de informare este esențial pentru
asigurarea unei gândiri unitare, atât în ceea ce privește identitatea brandului turistic,
dar și capacitatea de a dezvoltă nu doar niște produse descriptive cât și niște sugestii

23
de trasee tematice, incluzând informații la zi privind cazarea, accesibilitate și
recomandări.
Diseminarea materialelor rezultate trebuie să ia în considerare publicul țintă vizat și să
includă campanii desfășurate în alte localități din afară județului, spre exemplu
București și alte orașe mari din regiunea Sud Muntenia.

24
Bibliografie
● Ghid turistic al județului Dâmbovița-Gabriel Mihăiescu,
Constantin Manolescu, Ion Zăvoianu
● www.cjd.ro
● www.wikipedia.ro/judetuldambovita

25

Оценить