UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Traficul de persoane
Studiu de caz
Necula Ioana Genţiana
Grupuri de Risc şi Servicii Sociale de Suport
Anul I
 Se ştie că ţările estice se confruntă cu un procent seminicativ de femei victime ale
traficului de persoane. Această categorie este vizată de trafiocanţi pentru că este una dintre cele
mai vulnerabile categorii sociale. Multe tinere îşi doresc un trai mai bun şi cred în ofertele
apărute peste noapte şi în “poveştile de success” pe care le aud de la recrutori. De aceea
majoritatea femeilor traficate au vârste cuprinse între 16 – 30 de ani.
Faptele descries mai jos reprezintă un caz real, întîmplat unei tinere care doreşte să-şi
păstreze anonimatul. Ea a fost de accord să povestească prin ce a trecut cu condiţia de a nu I se
folosi numele şi a nu i se face public incidental.
I.R. este o adolescentă în vârstă de 18 de ani, victima recent a traficului de persoane.
Cazul expus mai jos şi marturia I.R. au fost scrie cu acordul acesteia şi o copie a acestui studiu
de caz i-a fost prezentată.

Istoricul cazului:
I.R. a cunoscut un tânăr roman stabilit în Italia prin intermediul unui chat room. În luna
mai 2010 tânărul a venit în România “cu treburi” şi cei doi s-au întâlnit şi au început o relaţie.
După ce I.R şi-a dat bacalaureatul, tânărul i-a sugerat fetei să plece cu el într-o excursie în Italia.
În ciuda insistenţelor părinţilor I.R a decis să plece cu prietenul său. Cei doi au mers cu
automobilul unui prieten şi încă un băiat până în Roma. La graniţa cu Ungaria unul dintre băieţi a
strâns paşapoartele pentru a le arăta autorităţilor vamale şi le-a păstrat, pe motiv că trebuie să le
arate şi la graniţa cu Italia. I.R nu i s-a parut nimic suspect.
Odată ajunşi la destinaţie, fata a fost cazată într-un apartament aproape gol şi lăsată
singură mai multe ore, prietenul ei invocând faptul că trebuie să se întâlnească cu nişte persoane.
După mai multe ore de aşteptare, el s-a întors însoţit de Giani, un bărbat de aproximativ 40 de
ani, care a obligat-o să se dezbrace pentru a o inspecta, iar apoi a fost violată şi agresată fizic de
cei doi. Sub ameninţarea că acest “tratament” se va repeta, I.R a fost obligată să se prostitueze.
În fiecare seară tânărul o lua din apartament şi o ducea în zonele mărginaşe ale Romei,
une fata era obligată să acosteze clienţi şi să întreţină relaţii sexual cu aceştia pentru anumite
sume de bani. Băiatul stătea mereu în zonă, pentru a se asigura că fata nu fuge sau păstrează
banii. Timp de 2 luni a fost obligată să întreţină până la 6 relaţii sexual pe noapte. Ca să evite o
eventual evadare a acesteia, era obligată să ia nişte pastille (care îi provocau o stare de bine,
uneori cu halucinaţii).

2
 Tânăra spune că i-a fost confiscate telefonul mobil şi a fost obligată să îşi dezvăluie
parola de la adresa de e-mail. Pentru a nu ridica suspiciuni asupra fetei, tânărul le trimitea
părinţilor un e-mail din partea fetei odată la 2 zile şi sub stricta supraveghere a lui Giani îi suna
odată pe spătămână ca să nu creeze nelinişte în familie.
Din banii obţinuţi în urma prostituţiei I.R. primea exact cît să îţi procure mâncare pentru
ziua respectivă; hainele şi produsele de cosmetic îi erau aduse de Giani (proxenetul fetei).
După 2 luni fata a fost vândută unui “bişniţar – cum îl numea Giani” mărturiseşte fata.
Acesta era un italian mai tânăr, care vorbea foarte puţină română şi plasa prostituate în cluburile
obscure de la periferia Romei. În a 3-a seară în care a fost adusă în club a avut loc o razie şi toate
persoanele au fost ridicate de carabinieri şi duse la secţia de poliţie. Cei catre au interogat-o nu
vorbeau română, dar au adus un preot ca intermediar. I.R i-a spus preotului cum a ajus în acea
situaţie şi acesta a fost cel care a ajuta-o să se întoarcă în ţară, dup ace a luat legătura cu părinţii
fetei. După procedure legale ce au durat mai bine de o lună, I.R a fost repatriată, dar acuzaţiile de
prostituţie nu i-au fost ridicate. Tânărul pe care îl cunoscuse pe internet era de negăsit, la fel ca şi
Giani.
Fata a refuzat să urmeze un program de consiliere şi momentan locuieşte cu familia ei în
Predeal, unde încearcă să treacă peste întâmplare. Părinţii şi sora acesteia spun că este schimbată,
îi este ruşine să vorbească despre situaţia prin care a trecut şi refuză să se întâlnească cu prietenii
ei de frică să nu afle ce i s-a întâmplat. Rudele şi vecinii au fost informaţi că tânăra a fost plecată
în vacanţă, drept răsplată pentru nota de la bacalaureat, pentru a nu îngreuna situaţia şi procesul
de readaptare la viaţa pe care o avea înainte.

Probleme1:
Principala problem este administrarea acelor pastile. Din descrierea fetei par a face parte
din categoria halucinogenelor, probabil LSD. Datorită circumstanţelor în care a fost practicat
actul sexual, I.R ar fi putut contacta o boală cu transmitere sexuală, aşadar trebuie făcută o
evaluare medical amănunţită.
Relaţiile dintre membrii familiei ar putea fi alterate în urma plecării fetei în străinătate,
chiar dacă părinţii acesteia au insistat ca ea să nu plece.

1
Chelcea, S. Metodologia cercetării sociologice:metode cantitative şi calitative, 2001, p.68

3
 Confidenţialitatea situaţiei ar putea fi pusă în pericol dacă unul dintre membrii familiei
este nemulţumit de comportamentul fetei, iar dacă acest lucru se va întâmpla, întreaga familie ar
avea de suferit din punct de vedere social.
Faptul că tânăra refuză să socializeze cu foştii colegi poate duce la o izolare social, iar de
acolo se pot crea mai multe situaţii periculoase (depresii, izolare, etc.).

Nevoi:
Principala nevoie este satisfacerea nevoilor emoţional - afective, deoacere I.R a suferit o
traumă psihică majoră în urma acţiunilor pe care a fost obligată să le execute. Trebuie întărită
comunicarea dintre membrii familiei, pentru a elimina acel sentiment de ruşine şi retragere.

Obiective:

1.Pe termen scurt:

Primul obiectiv ar fi terapia de familie. Deoarece se pot crea situaţii conflictuale în
familie, toţi membrii familiei ar trebui să urmeze o serie de şedinţe de consiliere. În cadrul
acestor şedinţe membrii familiei ar trebui să îşi exteriorizeze toate sentimentele şi frustrările,
pentru a evita declanşarea unor conflicte majore în situaţii de stres.
În al doilea rând, tânăra ar trebui încurajată să-şi reia viaţa socială de dinainte de incident,
pentru a se putea dezvolta normal din punct de vedere social.
De asemenea ar trebui planificată o întâlnire cu un cabinet specializat pe consumul de
stupefiante, pentru a se face o evaluare a stării de sănătate şi a se evita o posibilă recădere în
grupul consumatorilor de droguri.

2.Pe termen lung:

Cel mai indicat ar fi ca I.R să acceseze programul de consiliere al victimelor traficului de
persoane, pentru a se asigura că depăşeşte traumele la care a fost supusă.
Va trebui monitorizată şi din punct de vedere medical, deoarece unele boli cu transmitere
sexuală, cum ar fi HIV/SIDA poate apărea la 6 luni de la contactarea virusului.

4
 Pentru a o ajuta să se reintegreze în cercul de prieteni este nevoie de suport din partea
familiei şi al grupului de prieteni. O eventuală şedintint de terapie de grup ar fi recomandată
pentru a facilita reluarea legăturilor dintre adolescenţi.

Planul de intervenţie:
Autorităţile care s-au ocupat de repatrierea I.R trebuie să informeze familia cu privire la
instituţiile care acoperă diferite domenii de consiliere, ajutor şi suport pentru victimele traficului
de persoane. Apoi familia, împreună cu I.R vor lua o decizie cu privire la participarea şi
implicarea în acest gen de acţiuni. Deoarece fata este majoră, poate sa ia singură o decizie, dar
este indicat să se consulte şi cu membrii familiei.

Teoria aplicată:
O teorie care ar putea să funcţioneze în cazul familiei I.R ar fi teoria sistemică. Aceasta
are un carcater holistic. Teoria se bazează pe sisteme – dacă un sistem nu funcţionează, atunci şi
celelalte sisteme vor fi afectate şi nu vor putea funcţiona eficient. Această teorie are la bază
outputuri şi inputuri. Inputurile sunt sisteme închise, care îşi consumă propria energie, iar
outputurile sunt sisteme deschise, receptive la influenţe din afară.
În cazul de fată inputul este I.R, care nu vrea să vorbească despre problemele ei cu
familia, astfel consumându-se din punct de vedere sentimental. Outputul este reprezentat de
familie, vechini si prieteni, care receptează atitudinea de respingere a I.R şi ar putea să o izoleze,
în loc să o ajute, astfel creânduse o respingere din partea societăţii. O astfel de acţiune ar avea
consecinţe nefaste asupra I.R din punct de vedere emoţional, iar astfel de trauma sunt foarte greu
de recuperat.

În continuare vom analiza etapele prin care I.R a fost racolată şi exploatată, precum şi
factorii decizionali care au dus la aceste fapte2. În ciuda faptului că tânăra are o educaţie bună şi
provine dintr-un mediu fără problem, aceasta a căzut victimă a traficului de persoane pentru că a
avut încredere într-un străin şi a ignorant semnele care indicau faptul că tânăra va devein în
curând victim unei reţele de traficanţi de persoane.

2
Etapele traficului sunt preluate de pe site-ul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane

5
Recrutarea: Recrutorul face parte din cateogira bărbaţilor cu vîrste cuprinse între 20 şi 30 de
ani, iar ocupaţia sa este activarea într-o reţea de traficanţi. Metoda de recrutare a fost mai
elaborată decât cele standard (precum anunţurile false de muncă sau răpirea). În cazul I.R,
recrutorul a dezvoltat o relaţie pentru a crea încredere şi a nu ridica suspiciuni cu privire la oferta
sa de “a face o excursie în Italia în semn de afecţiune pentru I.R”. Acest tip de recrutări este mai
rar întâlnit deoarece perioada de timp alocată fiecărei victime este cuprinsă între 1- 6 luni.

Transportul: Trecerea frontierei s-a desfăşurat pe ruta clasică România- Ungaria – Austria -
Italia în condiţii legale, deoarece tânăra poseda paşaport şi acte de identitate şi era majoră. De-a
lungul transportului recrutorul şi călăuza s-au purtat civilizat cu I.R, i-au oferit mese şi a putut
lua legătura cu familia sa, tocmai pentru a nu crea suspiciuni. Paşaportul şi actele de identitate i-
au fost sutrase prin înşelăciune, călăuza motivând că toate actele trebuie arătate împreună
grănicerilor, iar pentru a nu crea discomfort şi agitaţie, le va ţine recurtorul în siguranţă. Fata
recunoaşte că nu a realizat că este o viitoare victimă, deoarece persoanele care au însoţit-o s-au
purtat exemplar, facând orpiri în marile oraşe de pe traseu şi vizitânc câteva obiective.
Budapesta, Viena, Salzbürg şi Firenze fiind oraşele în care au oprit pentru câteva ore sau pentru
odihnă.

Vânzarea: a avut loc în ţara de destinaţie, recrutorul luându-şi banii după ce fata a fost
sechestrată în apartamentul menţionat în istoricul cazului. După ce patronul iniţial (Giani) a
profitat de aceasta, a pus-o spre vânzare unui alt proxenet pentru suma de 3000 de euro.

Sechestrarea şi exploatarea: I.R a bănuit că a fost vândută când a rămas singură în

apartamentul slab dotat timp de mai multe ore. Bănuiala i-a fost confirmată când în apartament a
revenit recrutorul şi proxenetul şi a fost violată de cei doi. Pentru a evita o posibilă evadare sau
luarea legăturii cu membrii familiei din ţară, I.R i-au fost confiscate telefonul mobil şi laptopul.

Revînzarea: I.R. nu ştie dacă a fost vândută pentru a recupera o datorie sau doar pentru a înnoi
grupul de fete care erau obligate să se prostitueze. Ea a fost vândută unui patron de club obscur
de la periferia Romei, unde era obligată să presteze servicii de animatoare şi să întreţină relaţii
sexual cu clienţii doritori.

6
Evadarea: La 3 zile după ce a fost revândută, în clubul în care I.R era obligată să se prostitueze
a avut loc o razie în urma căreia toate persoanele prezente au fost duse la secţie de către
carabinieri. În cadrul secţiei de poliţie I.R a întâlnit un preot român care a ajutat-o să reia
legătura cu părinţii ei şi a ajutat la repatrierea acesteia.

Repatrierea: OIM în colaborare cu ambasada Romîniei la Roma au eliberat pe numele fetei

paşaport consular şi documente de călătorie, deoarece membrii reţelei care au adus-o în Italia nu
au fost găsiţi.
La revenirea în ţară I.R a refuzat să fie integrată în programele OIM de asistenţă pentru
victimele traficului de femei şi de prevenire a traficului de fiinţe umane în România.
Din păcate, persoanele implicate în acest caz nu au fost identificate şi arestate până la
momentul interviului (noiembrie 2010).
Deoarece nu au fost descoperite şi arestate persoanele care au participat la traficarea I.R.,
nu se poate desfăşura un proces. Totuşi, în cazul în care acele persoane voi fi găsite, acuzaţiile
care lo se vor aduce vor sta în bazal legii nr. 678/20013 privind prevenirea şi combaterea
traficului de persoane.
La data interviului I.R refuza să ia parte la programele de consiliere specializate pe acest
tip de probleme, spunând că se simte bine şi cu ajutorul familiei va trece peste acest incident.

3
Informaţiile privind tipul de proces si pedepsele traficanţilor sunt luate de pe site-ul www.legislaţie.just.ro

7
 Bibliografie

Chelcea, S. – Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi caltiative, Editura

Economică, Bucureşti, 2001

****www.antitrafic.ro

****www.legislaţie.just.ro

**** www. anitp.mai.gov.ro

****www.evz.ro/arhiva