Ghidul VEGETAL

PAG - 1 -
Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management -

Producţie vegetală”, destinat creşterii competitivităţii exploataţiilor agricole vegetale şi a
adaptării sistemelor manageriale la cerinţele unei societăţi îndreptate spre cunoaştere şi acces
la informaţii, lansată în cadrul programului Cercetarea de Excelenţă (CEEX), finanţat de
Ministerul Educaţiei Naţionale (MEdN), este realizată de către Institutul de Cercetare
pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (I.C.E.A.D.R.), în colaborarea cu
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (A.S.A.S) - Bucureşti şi cu Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) - Bucureşti.
Publicaţia îşi propune promovarea informaţiilor de strictă utilitate, necesare iniţierii
şi dezvoltării exploataţiei agricole şi se adresează fermierilor care gestionează exploataţii
individuale sau asociaţii familiale precum şi celor care practică o agricultură comercială şi
doresc amplificarea şi eficientizarea activităţii lor. Materialele sunt elaborate de cercetători
ştiinţifici specializaţi în economie agrară şi dezvoltare rurală precum şi de profesori
universitari din domeniul agronomie.
Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management -
Producţie vegetală” reprezintă o formă de implicare a cercetării ştiinţifice în vederea
sprijinirii producătorilor agricoli pentru dezvoltarea unei producţii agricole durabile şi a unei
agriculturi competitive.
Director proiect,
Dr. ing. Ana URSU
PAG - 2 -
PROIECT CEEX nr. 732

AUTORI
Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI
Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI
Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, Conf. Univ. Dr. , U.S.A.M.V.
BUCUREŞTI
ECHIPA DE CERCETARE
SECŢIUNE TEHNICO-ECONOMICĂ: I.C.E.A.D.R. –BUCUREŞTI
Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Drăghici

Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia
Cercetător ştiinţific (CP III) Ing. Iurchevici Lidia
Cercetător ştiinţific (CP II) Dr. ec. Toma Elena
Cercetător ştiinţific (C.S.) Ing. Lepadatu Claudia
Cercetător ştiinţific (CP III) Drd.ec. Andrei Mihaela Cristina
Cercetător ştiinţific (C.S.) Drd. ing. Gergely Silvia
Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan
Cercetător ştiinţific (CS) Ing. Olteanu Victor
Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Badulescu Adina
Cercetător ştiinţific (CP III) Drd. Izbasescu Teodor
Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor
Consultant tehnic Ing. Moldovan Elena
SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI

AGRICOLE): A.S.A.S - BUCUREŞTI
Dr. ing. Sin Gheorghe
Dr. ing. Bude Alexandru
Dr. ing. Simionescu Dumitru
Dr. ing. Zeneci Nicolae
SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI

Prof. univ. Dr. ing. Popescu Aghata
Conf. univ. Dr. ing. Tindeche Cristiana
Conf. univ. Dr. ing. Stoian Elena
Sef. lucrări Dr. ing. Beciu Silviu
Sef. lucrări Dr ing. Tudor Valentina
Sef. lucrări Drd. Panait Răzvan
Redactare: Dr. ing. Ana URSU

Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor
PAG - 3 -
INTRODUCERE ………………………………………………………....4
CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU

ACTIVITATILE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ.................................7
CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-

ECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR.............................14
CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

“CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE” …..............................................27

“LEGUME”...........................................................................................107

“POMI”..................................................................................................135

“VIE”......................................................................................................186
CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA

TRACTOARELOR ŞI MAŞINILOR AGRICOLE, Al ESTIMĂRII
COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ŞI
CATALOG CU PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE UTILAJE
AGRICOLE DIN ROMÂNIA, AL FIRMELOR IMPORTATOARE ŞI
ALŢI DISTRIBUITORI .......................................................................216
UNELE CONCLUZII...........................................................................349
BIBLIOGRAFIE....................................................................................351
PAG - 4 -
INTRODUCERE
Pentru a putea produce eficient şi competitiv, exploataţiile agricole indiferent de tipul
lor, trebuie să se înscrie în tendiţele care se manifestă în prezent la nivelul agriculturii
mondiale, spre promovarea factorilor calitativi din rândul cărora fac parte dezvoltarea
cunoaşterii, pregătirea managerială, înnoirea tehnică, aplicarea tehnologiilor moderne,
informatizarea, etc.
Orientarea spre această promovare constituie o condiţie obligatorie pentru progresul

agriculturii ţării noastre şi a integrării în Uniunea Europeană.
Rezultatele „Recensământului General Agricol” 2002 dat publicităţii în anul 2004 scot
în evidenţă un grad accentuat de fărâmiţare a terenului agricol, un număr exagerat de
mare de exploataţii de dimensiuni foarte reduse şi neeficiente economic şi confirmă
de asemenea, necesitatea restructurării agriculturii româneşti, pe baza organizării unor
exploataţii de tip comercial, cu structuri de producţie şi sisteme tehnologice
performante, viabile din punct de vedere economic.
Tehnologiile proiectate evidenţiază condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de

măsuri fitotehnice, în vederea punerii în valoare a potenţialului genetic al soiurilor şi
hibrizilor aflaţi în cultură. S-a acordat o importanţă însemnată măsurilor tehnologice
moderne, de înaltă productivitate, eficiente economic şi nepoluante, precum şi
soluţiilor privind reducerea consumului de energie. Măsurile tehnologice preconizate
au ca obiectiv sporirea randamentului fotosintetic de producere a biomasei utile,
captarea cât mai eficientă a energiei radiante şi termice a soarelui şi a precipitaţiilor,
consumuri raţionale de energie convenţională, de îngrăşăminte chimice şi pesticide, în
vederea prevenirii deteriorării mediului şi menţinerii resurselor fundamentale ale
agriculturii.
Practica performantă a unor exploataţii agricole din ţara noastră, demonstrează că în

contextul economiei concurenţiale de piaţă, obţinerea unor randamente înalte la
hectar, creşterea productivităţii muncii, ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei
economice a cheltuielilor de producţie şi, în final, realizarea unor rentabilităţi
competitive şi durabile – mai ales în societăţile comerciale agricole de mari dimensiuni
– depind într-o măsură hotărâtoare de înseşi dimensiunile, structura, calitatea şi
gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor (bazei) tehnico-materiale.
Transformarea exploataţiilor noastre agricole în agenţi economici capabili să

contribuie la creşterea competitivităţii pe piaţă a produselor agricole autohtone şi a
integrării în Uniunea Europeană presupun realizarea unui nivel superior de pregătire
culturală şi profesională a populaţiei ocupate în agricultură.
Deşi obiectivul principal al activităţii manageriale îl constituie producţia şi prin aceasta

obţinerea de rezultate maxim posibile, măsurabile prin profit sau venit net, deciziile
PAG - 5 -
care privesc structura şi nivelurile acesteia trebuie să ţină seama atât de resursele
existente şi posibil de angajat, cât şi de cerinţele pieţei.
Creşterea capacităţii concurenţiale pe piaţă rezidă din condiţiile de favorabilitate ale

zonelor de cultură, înzestrarea mai bună cu anumiţi factori de producţie, poziţia faţă
de pieţele agricole; orientarea spre producerea de produse „curate” care vor fi din ce în
ce mai căutate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă; atitudinea „prietenoasă” faţă
de mediu.
În aceste condiţii, informaţia are o importanţă tot atât de mare ca şi resursele naturale.
Pentru stadiul în care se află agricultura noastră în prezent, elaborarea unui ghid
informaţional cu problemele de ansamblu ale managementului producţiei vegetale,
care să fie difuzat celor interesaţi, este binevenit.
Cui se adresează ghidul?

Grupul ţintă al acestui ghid de resurse în vederea dobândirii de informaţii şi cunoştinţe
tehnico-economice şi de management pentru diferite tipuri de exploataţii vegetale îl
reprezintă fermierii, specialiştii în consultanţă agricolă, instituţiile financiare, agenţiile
guvernamentale şi alţi consilieri care iau decizii în sectorul agroalimentar.
Scopul ghidului
Componentele tehnico-economice din ghid definesc tehnologiile şi bugetele fermei în
care sunt proiectate costurile şi veniturile pentru activităţile vegetale, în decurs de un
an de zile. Fermierii pot folosi bugetul fermei la compararea a două sisteme de
producţie, la estimarea cantitativă a rentei care poate fi plătită pentru maşini sau
pământul închiriat, a producţiei necesare pentru acoperirea cheltuielilor sau a
fondurilor potenţiale pentru investiţii.
Obiectivele specifice ghidului:
- să ofere informaţii despre principalele concepte (fişa tehnologică, buget,

costuri variabile, costuri fixe, venituri, marja brută, etc.)/procese economice
relevante pentru fermele vegetale de diferite dimensiuni;
- să facă legătura dintre informaţii şi activitatea desfăşurată.
Mod de utilizare
Chiar dacă acest ghid oferă o trecere în revistă a diverselor concepte tehnico-
economice identificate drept cele mai relevante pentru fermieri, el nu trebuie
considerat un test de competenţe ci de recunoaştere a propriilor cunoştinţe. Fermieri
PAG - 6 -
care prin implicarea lor zilnică în procesele economice de genul muncii plătite
sau neplătite, la procurarea de bunuri şi servicii pentru activitatea de producţie,
participă la viaţa economică, acumulează cunoştinţe vaste în domeniu având şansa
participării directe la decizia economică.
Structura ghidului:
Ghidul cuprinde: tehnologiile de cultivare a plantelor, fişele tehnologice, bugetele
culturiilor pe hectar, bugetul total pentru întreaga suprafaţă a fermei, fişa sintetică a
principalilor indicatori de sinteză pe module de exploataţie, fişe cu dotarea minimă
necesară la nivelul modulelor de exploataţie proiectate, etc.
În ghid sunt prezentate modele de evidenţă care surprind algoritmul de completare a

documentelor (fişa tehnologică, bugetul total al exploataţiei, etc.) precum şi modul de
calcul al unor indicatori importanţi şi interpretarea acestora. În final s-au obţinut
informaţii cu privire la mărimea profitului obţinut, pe ansamblul exploataţiei,
informaţii cu privire la rentabilitate în funcţie de capitalul folosit, precum şi clasificarea
exploataţiei agricole vegetale în funcţie de MBS (fişa sintetică a principalilor indicatori
de eficienţă, etc.).
Exploataţiile agricole luate ca exemplu sunt ipotetice, tipice zonei de câmpie,

activităţile desfăşurate în cadrul acestora sunt specifice sectoarelor de producţie
vegetală. Modelele de evidenţă (bugetul exploataţiei) au ca efect o bază de date
coerente despre activitatea exploatţiei şi implicit posibilitatea stabilirii corecte a
veniturilor şi cheltuielilor precum şi a altor indicatori utili în aprecierea eficienţei
economice.
PAG - 7 -
CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU

ACTIVITĂŢILE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ
1 Cine trebuie sa fie producătorul agricol?
2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi

(rezultate)
2.1 Ce trebuie să ştiu?
2.2 Ce activităţi pot realiza?
2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?"
PAG - 8 -
1. Cine trebuie sa fie producătorul agricol?

Agricultura viitorului are nevoie de un tip de producător agricol, care trebuie să fie şi
va fi un bun agronom, un mai bun specialist în protecţia mediului, un mai bun analist
financiar, un mai bun informatician şi un mai bun specialist în marketing.
Conducătorii exploataţiei agricole trebuie să ţină seama de cerinţele şi mecanismele de

funcţionare ale pieţei, de constrângerile mediului economic în continuă schimbare şi să
găsească soluţii de adaptare. În aceste condiţii de risc şi incertitudine, progresul
exploataţiilor agricole şi al agriculturii în ansamblu depinde în cel mai înalt grad de
calitatea activităţii manageriale, de competenţa şi priceperea de care trebuie să dea
dovadă managerii în procesul realizării funcţiilor conducerii – de prevedere,
organizare, declanşarea acţiunilor, controlul şi reglarea activităţii.
În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme vegetale el trebuie
să ia în considerare elemente legate de: pregătirea şi experienţa proprie, necesitatea
alegerii unei structuri optime de culturi, evaluarea posibilităţilor de valorificare optimă a
producţiei, determinarea principalilor concurenţi, identificarea potenţialilor clienţi
pentru produsele realizate în fermă. Pornind de la aceste realităţi el trebuie să găsească
soluţii la următoarele probleme:
- Ce pregătire şi ce experienţa am în producţia vegetală şi cum

pot miza pe acestea în activitatea mea în fermă?
- Ce culturi se adaptează cel mai bine la condiţiile de producţie

din fermă?
- Ce oportunităţi de piaţă am că să îmi valorific producţia în

condiţii care să îmi permită obţinerea de profit?
- Cine sunt concurenţii mei şi ce fel îmi pot afecta activitatea?
- Cine ar putea fi clienţii şi cum le pot furniza produsele mele?

După ce îşi face o imagine generală asupra posibilităţilor de producţie şi de valorificare
ale produselor fermierul trebuie să stabilească următoarele elemente concrete de care
depinde viitorul activităţii sale:
- Care trebuie să fie dimensiunea sau scara producţiei optimă

pentru ferma mea?
PAG - 9 -
Dimensiunea sau scara producţiei este dată de suprafaţa de teren, de baza tehnică
existentă. Prin urmare fermierul trebuie să găsească răspunsuri şi în raport cu
aceste elemente:
- Deţin o suprafaţă de teren. De ce suprafaţă voi avea nevoie

pentru a îmi realiza obiectivele?
- De ce bază tehnică dispun şi de ce aş avea nevoie pentru

derularea activităţilor de producţie?
Dimensiunea exploataţiei poate fi determinată în funcţie de o serie de criterii tehnice,
economice, la un anumit nivel de dezvoltare a factorilor de producţie. Fermierul care
îşi desfăşoară activitatea într-o fermă vegetală trebuie să aibă în vedere că proporţiile
producţiei influenţează eficienţa utilizării bazei tehnico-materiale a exploataţiei
agricole.
- Cine şi cum contribuie la realizarea obiectivelor în cadrul fermei?

În cazul în care toate activităţile în exploataţie cad în sarcina fermierului acesta trebuie
să se organizeze singur, de aptitudinile sale manageriale depinzând în mod direct
rezultatele obţinute.
În situaţia în care fermierul este ajutat de membrii familiei sau foloseşte forţă de muncă
angajată organizarea presupune combinarea nemijlocită a resurselor umane şi, în mod
indirect, materiale, informaţionale şi financiare, la nivelul fermei, sau în cazul
întreprinderilor agricole structurate la nivel de compartimente şi în ansamblul lor.
Managementul în fermele vegetale trebuie să aibă în vedere identificarea şi stabilirea
factorilor de producţie.
Fermierul în procesul de organizare a exploataţiei trebuie să găsească răspunsurile la

următoarele întrebări referitore la factorii de producţie:
- Care sunt factorii de producţie care îi folosesc în vederea

obţinerii de produse agricole vegetale?
Referitor la factorii naturali:
a. în ce clasă de fertilitate se încadrează solurile de pe terenurile pe care

le folosesc în procesul de producţie?
b. care este regimul de precipitaţii din regiunea în care mă situez şi în ce
fel pot interveni în vederea în cazul în care acesta este deficitar?
PAG - 10 -
c.care sunt temperaturile medii anuale şi ce plante/soiuri/hibrizi

sunt favorabili acestui regim termic?
d. Care sunt vânturile predominante şi cum mă afectează?
Factorii naturali nu sunt factori purtători de costuri care să se transmită asupra

produselor obţinute. Prin acţiunea lor ei pot favoriza sau defavoriza desfăşurarea
proceselor de producţie şi eficienţa utilizării factorilor economici.
Cunoaşterea factorilor naturali, a probabilităţii de apariţie a lor precum şi a modului

lor de manifestare permite valorificarea mai bună a factorilor economici.
Referitor la factorii economici:
a. de ce materiale am nevoie pentru a produce?

b. care sunt principalii furnizori de seminţe, erbicide, insecticide,
fungicide, îngrăşăminte etc. din zonă?
c. de ce cantităţi am nevoie ? (în funcţie de modulul de exploataţie
3/5...n ha )
d. ce cantitate de apă îmi este necesară pentru irigat?
Factorii economici sunt purtători de costuri care se transmit asupra producţiei

obţinute. Ei au un caracter dinamic care se manifestă prin transformările pe care le
suferă, parţial sau integral în procesele de producţie.
Referitor la factorii umani:
a. ce necesar de personal permanent am nevoie?

b. pentru ce activităţi am nevoie de angajaţi şi ce specializare trebuie să
aibă aceştia?
c. ce necesar de forţă de muncă sezonieră trebuie să am în vedere, în ce
perioade de timp şi în ce activităţi îmi este necesară?
Factorul uman reprezintă factorul conştient al întregii activităţi din cadrul fermei
vegetale, elementul prin care sunt puse în acţiune mijloacele de producţie şi aplicate
tehnologiile de producţie. Factorul uman creează valori mai mari decât propriul său
cost.
PAG - 11 -
2. ANALIZA DE CONŢINUT A FUNCŢIILOR STIU,
POT, AM DOVEZI (REZULTATE)

„Care sunt cunoştinţele şi deprinderile practice necesare pentru a
realiza activităţile din producţia vegetală? ”
CE TREBUIE SĂ ŞTIU?
- elemente de corelare a sitemelor de producţie cu mediul extern (evoluţia
cererii pentru produsele unităţii, evoluţia preţurilor produselor necesare a fi
cumpărate, a inflaţiei şi a dobânzilor la credite, concurenţii actuali şi cei
potenţiali care apar pe piaţă, preferinţele consumatorilor, evoluţia comerţului
exterior preţuri, facilităţi, cerinţe etc. Şi a legislaţiei, identificarea potenţialilor
investitori în dezvoltarea şi diversificarea producţiei, noutăţile în tehnologii) şi
mediul intern (finanţele, producţia, organizarea şi tehnologia normelor de
servire, managementul, comercializarea etc.);
- structura de producţie a unei exploataţii agricole;
- factorii care influenţează structura culturilor;
- elemente de corelare între caracteristicile zonale şi soiuri;
- factorii care determină mărimea şi dimensiunea unei exploataţii agricole;
- clasificarea exploataţiilor agricole după indicatorul „marjă brută”
- elemente de corelare dintre tipul de asolament, profilul explotaţiei şi culturi;
- tipul de culturi premergătoare: păioase, prăşitoare, leguminoase;
- tipuri de materii prime, materiale, pise de schimb şi produse utilizate în
cultura palntelor de câmp;
- caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor
aprovizionate;
- cataloage de produse şi firme producătoare;
- tipuri de ingrăşăminte chimice;
- momentul când se aplică îngrăşămintele chimice;
- elemente de corelare a lucrărilor solului cu plantele premergătoare, uneltele cu
care se execută arătura, de adâncimea arăturii, de epocă şi de modul de
executare a arăturii;
- elemente de corelare a densităţii plantelor cu capacitatea de înfrăţire a
soiurilor (cereale), cu epoca de semănat şi plantat cu calitatea pregătirii patului
germinativ, cu umiditatea solului;
- adâncimea de semănat şi plantat şi distanţa dintre rânduri;
- momentul când se execută lucrările fitotehnice;
- tipuri de erbicide şi caracteristicile lor (remanenţa pentru culturile din rotaţie);
- produse de combatere a bolilor şi dăunătorilor;
- utilaje care se folosesc la lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor;
- procedee de irigare şi norme de udare;
- metode de tăiere (pomi,vie);
PAG - 12 -
- tehnici de tăiere(pomi,vie);
- tipuri de tăiere (pomi,vie);
- elemente de corelare între caracteristicile zonale şi sistemele de tăiere
(pomi,vie);
- obiectivele tipurilor de tăiere (pomi,vie);
- metode şi forme de conducere (pomi,vie);
- tipul determinărilor de evaluare a producţiei pentru efectuarea lucrării de
recoltat;
- tehnici de evaluare a însuşirilor calitative;
- cerinţele climatice de recoltare;
- condiţii de depozitare;
- parametrii standard la recoltare;
- metode de recoltare;
- calendarul lucrărilor agricole;
- dotarea minimă necesară;
- tipuri de utilaje agricole,
- tipuri de lucrări agricole specifice;
- normative privind durata de fucnţionare a utilajelor pe tipuri;
- parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole;
- tipuri de lucrări de întreţinere, reparaţii şi revizii tehnice pentru diferite utilaje
agricole;
- elemente de corelare a activităţilor din producţia vegetală cu lucrările
mecanice, lucrările manuale şi materialele specifice tipurilor de culturi
(întocmirea fişei tehnologice);
- bugetul culturii/ha, bugetul exploataţiei;
- indicatorii de producţie (producţia medie kg/ha; valoarea producţiei medii
lei/ha, producţia totală (to), valoarea producţiei totale – venitul brut (lei/to));
- indicatorii economici: cheltuieli variabile, cheltuieli fixe, cheltuieli totale,
costul de producţie, profit, rata profitului, pragul de rentabilitate, marja brută
standard (MBS);
- indicatorii sintetici de analiză a eficienţei economice a modulelor de
exploataţie etc;
CE ACTIVITĂŢI POT REALIZA?

- să execut lucrările de bază ale solului în funcţie de planta premergătoare şi de
cultura nou înfiinţată;
- să pregătesc patul germinativ
- să execut lucrările de semănat pe tipuri de culturi;
- să pregătesc utilajele de semănat şi sa efectuez probele de lucru;
- să execut lucrările fitotehnice;
- să execut lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor;
- să execut lucrările de fertilizare;
- să execut irigarea;
PAG - 13 -
- să execut combaterea buruienilor;

- să pregătesc utilajele corespunzătoare, tipului de lucrări ce se vor
executa;
- să execut lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative;
- să execut tăieri;
- să pregătesc recoltarea ;
- să execut recoltarea;
- să întocmesc fişe tehnologice, bugetul culturii/ha şi bugetul fermei;
- să cuantific indicatorii de producţie şi indicatorii economici, etc.
CU CE REZULTATE S-A FINALIZAT MUNCA PE CARE AM DEPUS-

O?"
Rezultatele finale se pot aprecia prin:

-măsurarea realizărilor (ex. Producţia medie, producţia totală, Venituri pe cultură,
Venituri totale);
-compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, evidenţiind

abaterile produse;
-determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice, climatice,

umane etc);
-efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acţionarea, pe măsura
posibilităţilor, asupra cauzelor ce au generat abaterile negative.
PAG - 14 -
CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-

ECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR
2. Consideraţii teoretico-metodologice
2.1 Sistemul de producţie
2.2 Tehnologii de producţie în sectorul vegetal
2.3 Mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole
2.4 Caracteristici de management în cultura vegetală
2.4.1 Tehnologia cadru
2.4.1.1 Amplasarea culturilor
2.4.1.2 Aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente
2.4.1.3 Lucrările solului
2.4.1.4 Combaterea buruienilor
2.4.1.5 Întreţinerea culturilor
2.4.1.6 Recoltarea şi valorificarea producţiei vegetale
2.4.2 Fişa tehnologică a culturilor
2.4.3 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe ha
PAG - 15 -
2. Consideraţii teoretico-metodologice
Elementele de principiu care stau la baza proiectării ghidurilor tehnico-economice
pentru producţia vegetală sunt:
• sisteme şi structuri de producţie în sistemul vegetal;

• tehnologii de producţie în sectorul vegetal;
• mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole;
• identificarea punctelor sensibile de intervenţie în managementul
fermei vegetale.
2.3 Sistemul de producţie

Acesta reprezintă un ansamblu integrat de factori de producţie, producţii şi modalităţi
de cultivare a plantelor care funcţionează sub influenţa mediului extern.
În esenţă, stabilirea unui sistem de producţie presupune alegerea naturii şi volumului

producţiilor (în sens mai larg al activităţilor, culturilor care vor permite obţinerea unui
anumit gen de produs) şi a sistemelor de obţinere a acestora în raport de factorii
interni şi externi. Facilităţile şi/sau restricţiile interne sunt legate de: particularităţile
terenului, modul de parcelare sau de comasare, disponibilul de materiale, activităţile
anterioare exercitate, disponibilul de forţă de muncă, situaţia financiară.
Mediul extern poate interveni favorabil sau restrictiv în alegerea unui sistem de
producţie prin: condiţiile pedoclimatice, posibilităţile de valorificare (individual sau
prin cooperare, direct sau indirect prin intermediari) facilităţile financiare, piaţa
funciară, mediul tehnic, social şi economic, restricţiile privind poluarea solului şi
aerului, politica agricolă, piaţa internă şi externă.
Pe lângă restricţiile sau facilităţile legate de factorii de producţie interni sau externi,
alegerea sistemelor de producţie trebuie să aibă la bază şi o fundamentare
economică .
Structura de producţie a unei exploataţii agricole poate fi: extensivă sau intensivă.
Structura de producţie extensivă se caracterizează prin predominarea culturilor

cerealiere în suprafaţa cultivată şi în producţia marfă şi a altor culturi care valorifică
slab pământul. Aceste exploataţii au tendinţă de-a îşi spori suprafeţele pentru a realiza
venituri mari.
Structura de producţie intensivă se caracterizează prin ponderea ridicată a unei

activităţi în producţia totală, cum ar fi în cadrul producţiei vegetale prin ponderea
ridicată a culturilor intensive (plante tehnice, legumicultură, etc.). Prin creşterea
alocărilor de factori, în special de factori variabili la hectar, structura de producţie tinde
să devină intensivă chiar dacă se cultivă plante care prin caracteristicile lor dau
PAG - 16 -
producţii de valoare scăzută. În acest caz, randamentele medii la hectar sunt

ridicate şi permit obţinerea unor venituri mari.
În definirea unui sistem de producţie vegetală vor avea în vedere următoarele

componente:
- structura culturilor (sau a produselor acestora);
- tipul de asolament;
- tehnologiile de cultivare.
Structura culturilor - componentă a sistemului de producţie, este influenţată de

următorii factori: pământul, condiţiile climatice, condiţiile economice şi organizatorice,
opţiunile fermierilor.
În tabelul următor se prezintă o structură a culturilor orientativă, pentru agrozona de

câmpie, recomandată de cercetarea ştiinţifică:
%
Cultura Irigat Neirigat
Porumb 33-35 25-27
Plante furajere 14-15 15-18
Grâu 10-12 12-16
Soia 8-9 5-7
Orz+orzoaică 6-8 11-14
Floarea soarelui 5-6 8-10
Sfeclă de zahăr 4-5 3-4
În exploataţiile agricole mici, familiale, întâlnim structuri de producţie reduse, în

general din 2-3 culturi (grâu, porumb, floarea soarelui) care nu asigură o valorificare
eficientă a resurselor locale constrânse şi de imposibilitatea asigurării mijloacelor
tehnice la nivel optim. Toate aceste aspecte conduc în timp la reducerea
randamentului culturilor agricole.
Diversitatea condiţiilor economice şi sociale din ţara noastră determină existenţa unor
tipuri variate de structuri ale culturilor, încadrate în asolamente şi rotaţii specifice
fiecărei zone de producţie agricolă, sistem de cultură şi chiar tip de exploataţie. Astfel,
în zonele de şes structura culturilor se caracterizează prin ponderea ridicată a
cerealelor (în special porumb şi grâu), urmate de plante tehnice, culturi furajere,
legume. În zonele mai înalte predomină sfecla de zahăr, cartofii, grâul, culturile
furajere, etc. În perimetrele irigate predomină culturile care dau cele mai bune
rezultate economice în condiţii de irigare (sfeclă de zahăr, porumb, culturi furajere,
legume, etc.).
În societăţile agricole mari predomină, în general, culturile care au un grad ridicat de

mecanizare, din cauza lipsei forţei de muncă.
PAG - 17 -
2.4 Tehnologii de producţie în sectorul vegetal
Tehnologia de cultivare reprezintă un ansamblu de metode, procedee şi activităţi

desfăşurate într-o anumită succesiune, în vederea obţinerii diferitelor produse de
natură vegetală.
În realizarea unei agriculturi performante şi competitive, un rol crescând revine

tehnologiilor avansate. Există un mare decalaj între tehnologiile care pot fi folosite şi
folosirea lor efectivă iar tendinţa care se manifestă a fost şi este de substituire a unor
tehnologii relativ performante cu altele tradiţionale.
Criteriile avute în vedere în optimizarea tehnologiilor sunt: tehnic, economic,

energetic şi ecologic, iar direcţiile principale sunt considerate următoarele:
- efectuarea unui minim de lucrări pentru a evita tasarea solului. Se reduc
astfel consumul de carburanţi şi unele cheltuieli;
- creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de întreţinere a culturilor
în vederea sporirii producţivităţii muncii;
- alegerea soiurilor şi hibrizilor celor mai productivi, în raport de zonă şi
destinaţie;
- determinarea cantităţilor optime de îngrăşăminte şi a normelor de
irigare, utilizarea în proporţie mai mare a îngrăşămintelor naturale;
- alegerea pentru fiecare cultură a densităţilor la ha, în funcţie de soi,
hibrid, zonă;
- dezvoltarea sistemelor de combatere biologică a dăunătorilor;
- exploatarea raţională a sistemelor de maşini, reducerea consumului
specific de materiale, combustibili, energie;
- alegerea perioadei optime de efectuare a lucrărilor.
Principalii indicatori utilizaţi în evaluarea şi alegerea tehnologiilor sunt:

- producţia medie la hectar;
- cheltuielile totale la hectar, pe grupe de cheltuieli şi pe verigi
tehnologice;
- marja brută la hectar, pe kg de produs, pe zile-om;
- costul unitar – lei/kg produs;
- consumul de energie la ha şi pe kg produs;
- bilanţul energetic;
- cantitatea totală de îngrăşăminte (în s.a.) la ha şi pe kg produs;
- costul unui kwh.
Tehnologiile înscrise în obiectivul de realizare a ghidurilor au fost elaborate în sistem

irigat şi neirigat pentru diferite nivele de producţie, funcţie de structura culturilor
stabilită în cadrul modulelor de exploataţie. Estimările efectuate se bazează pe norme
şi tehnici de producţie care trebuie respectate în realizare unei tehnologii performante.
PAG - 18 -
Astfel: - utilizarea îngrăşămintelor se înscrie între cerinţele esenţiale ale

asigurării unei agriculturi moderne şi competitive. O utilizare raţională a
îngrăşămintelor presupune asigurarea echilibrului dintre cantitatea totală de
îngrăşăminte intrată în sol (în principal azot, fosfor şi potasiu) şi cantitatea totală de
îngrăşăminte care părăseşte solul în fiecare an, cu scopul de a menţine suficienţi
nutrienţi pentru obţinerea produselor vegetale în cantitatea şi de calitatea dezirabilă.
Folosirea în exces a îngrăşămintelor, ca şi insuficienţa acestora influenţează negativ
producţia, costurile şi eficienţa producţiei.
Ca şi în cazul îngrăşămintelor, se impune utilizarea pe scară mai largă a

erbicidelor, insecticidelor şi fungicidelor, concomitent cu adoptarea unor
tehnologii şi practici menite să reducă riscul pentru sănătatea umană şi calitatea
mediului.
Realizarea unei agriculturi moderne şi competitive este condiţionată şi de calitatea

materialului biologic. Deşi există reglementări privind producerea, controlul calităţii,
comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea
soirilor de plante agricole (Legea nr. 75/1995), în practică se mai folosesc seminţe
necertificate din categorii biologice inferioare.
Tehnologiile estimate urmăresc:

- reducerea consumului de energie, de materii prime şi materiale, de muncă pe unitatea
de efect (din punct de vedere al factorilor de producţie);
- obţinerea unor produse cu parametri tehnico-funcţionali superiori, cu valori de

întrebuinţare la nivelul celor mai înalte exigenţe (din punct de vedere al produsului);
- favorizarea dezvoltării resurselor regenerabile, la conservarea mediului înconjurător,

la obţinerea de produse „curate”( din punct de vedere ecologic);
- favorizarea unui grad ridicat de rentabilitate şi competitivitate pe piaţa internă, cât şi

pe cea externă (din punct de vedere al eficienţei economice).
Criteriul de bază în agricultură în aprecierea nivelului unei tehnologii îl constituie

consumul energetic, care trebuie să fie cât mai mic pe tona de produs obţinut.
Aplicarea de tehnologii moderne presupune concentrarea producţiei agricole.
Concentrarea producţiei agricole se manifestă în primul rând prin reducerea numărului

de exploataţii agricole şi creşterea suprafeţei medii a acestora.
PAG - 19 -
2.3 Mărimea şi dimensiunea economică a

exploataţiilor agricole
Dimensiunea unei exploataţii este dată în primul rând de volumul principalului mijloc
de producţie (pământul), completat de volumul celorlalte resurse şi condiţii de
desfăşurare a proceselor de producţie.
Mărimea unei exploataţii evidenţiază modul în care în ansamblul resurselor sale au

fost atrase, alocate, combinate şi utilizate în cadrul proceselor de producţie şi care este
reflectat de rezultatele obţinute.
În clasificarea exploataţiilor după mărime se utilizează indicatorul „marja brută”,

calculat ca difernţă între produsul brut al unităţilor agricole şi cheltuielile variabile
aferente (costuri operaţionale).
Marja brută se exprimă în Unităţi de Măsură Europeană (UME) având echivalentul a

1200 euro. În funcţie de acest indicator de mărime se realizează clasificarea
exploataţiilor agricole astfel:
- exploataţii agricole foarte mici.............. < 4 UME
- exploataţii agricole mici……………….. 4-8 UME
- exploataţii agricole mijlocii…………… 8-16 UME
- exploataţii agricole mari………………. 16-40 UME
- exploataţii agricole foarte mari……….. > 40 UME
2.4 Caracteristici de management în cultura vegetală

Managementul practicat în fermele agricole vegetale trebuie să acopere toate
activităţile de natură tehnico – economică care se succed la nivelul acestor ferme şi să
aibă în vedere aspectele care determină gradul de eficienţă economică şi asigură
prosperitatea fermierului şi a familiei sale.
La nivelul unei ferme vegetale managementul trebuie să aibă în vedere în primul rând
determinarea principalelor obiective la nivel de fermă şi a componentelor sale, precum
a şi resursele şi a principalele mijloace necesare realizării lor.
Managerul unei ferme vegetale trebuie să intervină permanent pe întreaga desfăşurarea

a procesului de producţie şi să aleagă cele mai bune soluţii privind aprovizionarea cu
mijloace tehnico-materiale; administrarea, gestionarea şi coordonarea personalul
angajat în fermă; derularea activităţilor de producţie conform obiectivelor stabilite;
asigurarea calităţii proceselor de producţie şi a produselor obţinute; valorificarea
produselor obţinute; promovarea şi desfacerea acestora pe piaţă; activităţile financiare
din cadrul fermei.
PAG - 20 -
Managementul în cadrul unei ferme vegetale presupune şi intervenţii succesive pe

verigile tehnologice ale diferitelor plante vegetale cultivate în fermă, pornind de la
alegerea soiurilor şi hibrizilor, a materialului săditor, a îngrăşămintelor organice şi
minerale ce vor fi folosite, a tipurilor şi numărului de lucrări mecanice ce vor fi
efectuate, dimensionarea necesarului de forţă de muncă, activităţile de întreţinere a
culturilor prin aplicarea diferitelor pesticide şi terminând cu recoltarea producţiei
obţinute.
Intervenţia managerului din punct de vedere economico - financiar se face prin

realizarea de bugete pe culturi, realizarea de planuri sau programe care vizează
activitatea curentă şi viitoare a fermei; prin calcularea eficienţei obţinute şi stabilirea în
funcţie de aceasta şi de tendinţele existente pe piaţă a viitoarei structuri de producţie.
2.4.1 Tehnologia cadru

Tehnologia de producţie aplicată în cadrul fermelor vegetale variază în funcţie de
resursele materiale, umane şi financiare care exista sau pot fi atrase de manager. Un rol
important îl are potenţialul agro-pedologic existent la nivel de fermă.
Structura culturilor agricole este la rândul ei dependentă de mijloacele tehnice existente

în cadrul exploataţiilor, în sensul că unităţile cu potenţial economic ridicat au o
structură diferenţiată a culturilor, care permite o exploatare uniformă a mijloacelor
tehnice în anul de producţie şi o eşalonare corespunzătoare a veniturilor.
Elaborarea unei tehnologii cadru în fermele vegetale presupune stabilirea unei

succesiuni de activităţi care sunt derulate in fermă in cursul unui an agricol, care începe
cu alegerea culturilor şi soiurilor care se adaptează cel mai bine agrozonei în care este
situată fermă, realizarea de asolamente la nivel de fermă şi continuă cu activităţile
specifice de producţie: aplicare de îngrăşăminte şi amendamente, efectuarea de lucrări
ale solului, operaţiuni specifice lucrării de semănat, lucrări de întreţinere a culturilor,
evaluarea producţiei şi în final recoltarea producţiei obţinute.
2.4.1.1 Amplasarea culturilor

Asolamentul, este singura metodă agrotehnică utilizată în cultura plantelor care nu
necesită nici un fel de investiţie. La avantajele economice se adaugă îmbunătăţirea
condiţiilor agrotehnice referitoare la reducerea gradului de îmburuienare, reducerea
infestării terenurilor cu agenţi patogeni şi menţinerea stării de conservare a fertilităţii
naturale a terenurilor agricole.
În condiţiile specifice zonei de câmpie a ţării se întâlnesc mai multe tipuri de

asolamente, funcţie de sistemele de cultură utilizate în cadrul exploataţiilor agricole.
Aceste tipuri de asolamente se grupează astfel:

PAG - 21 -
- asolamente pentru zonele de şes şi sudul ţării:
1. leguminoase anuale 1. păioase culturi 1. leguminoase anuale

succesive
2. păioase culturi 2. plante tehnice 2. păioase culturi succesive
succesive
3. porumb 3. porumb 3. porumb
4. porumb plante tehnice 4. porumb 4. porumb plante tehnice
5. păioase 5. leguminoase anuale 5. păioase
- asolamente pentru zonele de câmpie irigate sau terenuri cu aport freatic:

3. soia+fl. soarelui 3. porumb + sfeclă de
3. soia
(sfeclă) zahăr
4. grâu+ orz 4. grâu+ orz 4. grâu+ orz
5. soia + fl. soarelui 5. plante tehnice
- asolamente mixte de culturi de câmp + furaje unde sunt necesare mai puţine
furaje:
1 porumb 1 porumb
2. porumb 2. soia, fl. soarelui
3 fl. Soarelui 3. grâu
4 grâu orz 4. orz
5 culturi furajere – solă săritoare 5. culturi furajere – solă săritoare
-asolamente mixte de culturi de câmp + culturi furajere acolo unde sunt

necesare mai multe furaje:
1. porumb 1. porumb
2. porumb 2. porumb
3. culturi
3. plante tehnice (soia, fl soarelui, in şi sfeclă de zahăr)
furajere anuale
4. grâu + orz 4. grâu + orz
5. culturi furajere anuale – orz 70% din solă + sfeclă 5. lucernă –
furajeră 30% din solă solă săritoare
6. lucernă – solă săritoare
-asolamente pentru zona de câmpie cu terenuri neirigate – pe soluri normale:

1. porumb 1. porumb
2. porumb 2. porumb
3. grâu 3. grâu
4. plante tehnice (fl soarelui, in) 4. orz
5. culturi furajere – sole săritoare
PAG - 22 -
-asolamente pentru exploataţii legumicole cu producere de legume în câmp

irigat:
1. ceapă,
1. mazăre, fasole, verdeţuri
usturoi, spanac
2. tomate,
culturi de vară-toamnă, 2. tomate, ardei, vinete, morcovi
ardei, vinete
3. varză timpurie,
3. ceapă, usturoi, castraveţi timpurii
castraveţi de toamnă
4. grâu + orz 4. grâu + orz
5. cartofi timpurii,
5. cartofi timpurii (castraveţi de toamnă)
varză de toamnă
Alegerea celor mai bune plante premergătoare, pentru culturile existente în cadrul unui
asolament raţional, împreună cu respectarea tuturor verigilor tehnologice care conduc
la realizarea şi asigurarea cerinţelor plantelor cultivate pentru factorii de vegetaţie,
constituie principalul mijloc strategic de obţinere a unor nivele constante şi rentabile
de producţie.
La irigat, alături de secvenţele sus menţionate, cheltuielile pentru obţinerea produsului

agricol cresc în funcţie de costul apei de irigat, cantitatea apei utilizată la aplicarea
udărilor, tipul echipamentului de udare şi forţa de muncă utilizată la aplicarea udărilor,
costurile determinate de amenajarea sistemului de udare (amortizarea sistemelor de
irigaţii).
Aceste asolamente se aplică în exploataţiile cu mari suprafeţe – în mod curent în

formele asociative, în gospodăriile individuale (fermele familiale) se realizează în mod
obişnuit rotaţii simple ale culturilor adecvat dispersării parcelelor de teren. Problema
de viitor pentru toate categoriile de exploataţii rămâne comasarea terenurilor în masive
funciare compacte pentru fiecare exploataţie, de forme cât mai ordonate, sprijinite pe
limitele obligate naturale şi construite, având legături funcţionale directe la căile de
comunicaţie, sate şi centrele de producţie.
2.4.1.2 Aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente
Îmbogăţirea solului în elemente fertilizante, uşor accesibile culturilor de câmp este

măsura tehnologică cu implicaţii directe asupra nivelului de recoltă scontat.
Optimizarea sistemului de fertilizare a culturilor este posibilă prin: alegerea
sortimentului de materii şi materiale fertilizante, folosirea preparatelor biologice care
controlează relaţiile în sistemul microorganisme fixatoare de azot liber atmosferic –
plantă – sol, îngrăşăminte chimice granulate complexe cu un conţinut ridicat în
substanţă activă (concentrate), composturi sau gunoi de grajd fermentat.
Eficienţa aplicării îngrăşămintelor este dependentă de menţinerea la nivel optim a

tuturor factorilor tehnologici (combaterea buruienilor care concurează planta de
PAG - 23 -
cultură, asigurarea apei prin irigaţie, utilizarea soiurilor şi hibrizilor cu potenţial

ridicat de producţie şi capacitatea de valorificare superioară a factorilor de
mediu).
Dozele de îngrăşăminte chimice se calculează funcţie de conţinutul solurilor în

elemente fertilizante, nivelul scontat al recoltelor ţinându-se cont de suplimentele de
materii organice refolosibile (gunoiul de grajd, composturile, resturile vegetale ale
culturilor agricole neutilizate în alte sectoare) care îmbunătăţesc starea de fertilitate a
solurilor.
2.4.1.3 Lucrările solului
Experienţele staţionare, cu durata de peste 36 ani, confirmă posibilitatea optimizării

sistemelor de lucrare a solului în cadrul unor asolamente raţionale care să asigure:
afânarea solului pe adâncimi variabile, funcţie de cerinţele plantelor cultivate.
Datele cercetărilor în acest domeniu arată ca în cadrul unui asolament raţional, cu

rotaţii de 4-6 ani arăturile adânci la 28-30 cm se vor executa pe suprafeţele cultivate cu
porumb, rădăcinoase (sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră), iar lucrările superficiale vor fi
destinate culturilor de păioase şi leguminoase pentru boabe.
Executarea lucrărilor adânci pentru culturile de cereale de toamnă nu se justifică

economic prin sporuri de producţie, care să acopere cheltuielile suplimentare de
energie ocazionate de lucrările mecanice (afânare de bază şi / sau pregătirea patului
germinativ).
În plus, condiţiile de secetă a solului întâlnite frecvent în zona de sud a ţării, în lunile
august septembrie, împiedică executarea unor ogoare de vară de bună calitate şi
implică executarea unui număr mare de treceri cu grapele cu discuri pentru mărunţirea
solului în vederea pregătirii patului germinativ.
2.4.1.4 Combaterea buruienilor

Controlul infestării terenurilor cu buruieni este veriga tehnologică cu implicaţie majoră
în succesul cultivatorilor. Prin aceasta trebuie să se urmărească permanent, în cadrul
exploataţiilor agricole, evoluţia stării de îmburuienare a terenurilor, pentru menţinerea
infestării sub limitele pragului de dăunare şi limitare a creşterii infestării cu specii de
buruieni perene (monocotiledonate şi dicotiledonate) greu de combătut prin mijloace
agrotehnice şi chimice. Este important de ştiut că pe terenurile irigate buruienile găsesc
condiţii de creştere şi dezvoltare optime şi pot concura mai puternic planta cultivată.
PAG - 24 -
Utilizarea mijloacelor de combatere integrată (măsuri agrotehnice - rotaţii, lucrări

mecanice de bună calitate, mijloace chimice – erbicide) poate asigura condiţia
culturală satisfăcătoare obţinerii profitului prin cultivarea pământului.
2.4.1.5 Întreţinerea culturilor

Cerinţele actuale ale pieţei pentru produse curate şi sănătoase implică orientarea
cultivatorilor spre noi tehnologii care răspund cerinţelor sociale.
Rezultatele cercetărilor în domeniul protecţiei plantelor (combaterea bolilor şi

dăunătorilor), evidenţiază apariţia unor generaţii noi de produse care asigură controlul
patogenilor la sămânţă şi/sau pentru diferite perioade de vegetaţie.
Protejarea seminţelor şi a plăntuţelor în primele faze de vegetaţie prin tratamente la

sămânţă, prezintă avantaje economice importante prin tratarea unui volum mic de
seminţe (seminţele utilizate la semănat), cu cantităţi de substanţă reduse, în condiţii
controlate, asigurând un tratament uniform cu eficacitate ridicată.
Astfel, se elimină tratamentele în câmp în primele faze de vegetaţie, a căror eficacitate

este mai redusă, datorită variabilităţilor condiţiilor de mediu (prezenţa vântului,
surprinderea ploilor imediat după tratament, etc).
2.4.1.6 Recoltarea şi valorificarea producţiei vegetale
Reprezintă în esenţă măsura tehnologică de atingere a scopului final al practicii

agricole, în vederea obţinerii veniturilor care trebuie să permită reluarea ciclului de
producţie.
Funcţie de destinaţia produsului şi valorificarea acestuia, la preţuri acoperitoare

costurilor de producţie, tehnologul poate stabili strategiile de dezvoltare a
exploataţiilor agricole pe termen lung. În acest sens se analizează prin comparaţie
nivelul tehnologic (posibilităţile de introducere a investiţiilor – maşini şi utilaje noi,
măsuri de combatere chimică a monocotiledonatelor perene, potenţialul de producţie
al solurilor pe unităţi teritoriale), cu răspunsul dat de indicatorii eficienţei economice a
producţiei agricole.
Tehnologiile de producţie utilizate în proiecţii au surprins cele două componente

principale ale acestora: cea tehnică şi cea economică, considerate şi interpretate din
punct de vedere al eficienţei economice.
În cadrul devizului tehnologic, componenta tehnică şi cea economică delimitează

mijlocele şi lucrările direcţionate în sensul satisfacerii cerinţelor plantelor în vederea
obţinerii randamentelor proiectate la unitatea de suprafaţă şi de produs, latura
economică vizând alocarea şi utilizarea cu economicitate maximă a inputurilor, în
PAG - 25 -
scopul realizării producţiei cu costuri reduse pe unitatea de suprafaţă şi a

obţinerii unei mase a profitului cât mai mare pe culturi, respectiv pe exploataţii.
În ceea ce priveşte efortul economic în derularea tehnologiei, acesta a fost cuantificat pe

baza a două elemente:
a) elemente care necesită un efort economic redus, generând în schimb efecte
economice însemnate;
b) elemente ce impun din partea fermierului eforturi economice substanţiale, care
însă au o contribuţie majoră în obţinerea de producţii sporite cu cheltuieli reduse pe
unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal.
În prima categorie s-au inclus: sămânţa, densitatea plantelor la unitatea de suprafaţă,

epoca de executare a lucrărilor, nivelul calitativ al acestora avantajând din punct de
vedere economic, acele exploataţii, care îşi creează sau dispun de asemenea pârghii de
acţiune, obţinându-se astfel randamentele programate.
Din cea de a doua categorie se detaşează net mecanizarea lucrărilor şi irigaţiile. În

privinţa mecanizării lucrărilor agricole şi implicit a gradului de înzestrare cu bază
energetică a exploataţiilor agricole, tehnologiile utilizate în proiecţiile de module pot
testa cu discernământ economic modalităţile de aplicare a acestora, mai cu seamă pentru
această perioadă în care există o deosebită fluctuanţă şi exacerbare a cheltuielilor
efectuate cu mecanizarea lucrărilor agricole şi posibilităţile financiare reduse de
procurare şi exploatare a tractoarelor şi maşinilor agricole.
2.4.2 Fişa tehnologică a culturilor

Tehnologia la nivel de hectar pentru o anumită cultură cuprinde toate activităţile
derulate într-un agricol, în vederea obţinerii produsului final, activităţi care sunt
grupate pe luni calendaristice şi categorii de cheltuieli: cheltuieli pentru lucrările
mecanizate, lucrările manuale şi cu materiile şi materiale utilizate în procesul de
producţie.
Fişa tehnologică elaborată la nivel de hectar îi oferă managerului o imagine asupra

activităţilor pe care trebuie să le deruleze pentru fiecare cultură, volumului de lucrări
manuale şi mecanizate care trebuiesc efectuate, necesarului de materii prime şi
materiale, precum şi tarifele pentru fiecare lucrare în parte, tarife care colaborate cu
volumul de lucrări îi permit să determine totalul cheltuielilor pe care trebuie sa le facă
în fiecare lună pentru a obţine producţia finală la cultura luată în calcul.
Tehnologiile la hectar sunt realizare pentru două sisteme de producţie: sistemul irigat şi
sistemul neirigat astfel încât fermierul să poată aplica tehnologia în funcţie de
posibilitatea de a iriga cultura respectivă. Fiecare tehnologie a fost elaborată pentru un
anumit nivel de producţie, nivel influenţat în special de cantitatea de îngrăşăminte şi
amendamente pe care managerul decide să le aplice la hectar.
PAG - 26 -
2.4.3 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe ha

În elaborarea bugetelor exploataţiilor agricole specializate în producţia vegetală s-au
efectuat calculaţii estimative de costuri şi profituri nete la nivel de culturi cum sunt:
grâu, porumb, orz, floarea soarelui, soia, fasole, sfeclă de zahăr şi rapiţă cu randamente
diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate, nivelul de alocare al factorilor de
producţie în agrozona câmpie irigat şi neirigat. Elaborarea bugetelor a avut la bază
devizele tehnologice şi preţurile inputurilor. Structura bugetului pe culturi cuprinde
toate elementele referitoare la: valoarea producţiei, consumurile intermediare, costul de
producţie, venitul net şi rata venitului net.
Valoarea producţiei (A) este determinată pe baza producţiilor medii la hectar şi a

preţurilor estimative pe piaţa internă, pentru producţia principală (A1 = val. prod.
princ.) şi a valorii producţiei secundare.
Consumurile intermediare (D) comensurează totalitatea inputurilor şi serviciilor

consumate în procesul de producţie agricolă şi cuprind: sămânţa, îngrăşăminte chimice
şi amendamente, pesticide, lucrări mecanice, irigaţii, aprovizionare, cheltuieli generale,
dobânzi la credite, asigurări, amortisment şi alte cheltuili specifice;
Consumurile intermediare pentru producţia principală (D1) nu includ cheltuielile

ocazionate cu obţinerea producţiei secundare;
Consumurile intermediare cuprind două grupe de cheltuieli: cheltuieli variabile şi

cheltuieli fixe.
Venitul impozabil (E) este obţinut prin scăderea consumurilor intermediare pentru
producţia principală din valoarea producţiei principale;
Venitul net rezultă în urma diminuării venitului impozabil cu valoarea impozitelor

aferente şi a adiţionării alocaţiilor şi subvenţiilor acordate de stat conform legislaţiei în
vigoare;
Rata venitului impozabil (G) este calculată în procente prin raportarea venitului
impozabil la consumurile pentru producţia principală;
Rata venitului net + subvenţiile (H) se determină prin raportarea venitului net +
subvenţii la consumurile pentru producţia principală.
PAG - 27 -
CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC

PENTRU “CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE”
3.1 Tehnologii cadru
3.1.1 Grâu
3.1.2 Orz
3.1.3 Porumb
3.1.4 Floarea soarelui
3.1.5 Soia
3.1.6 Fasole
3.1.7 Sfeclă de zahăr
3.1.8 Rapită pentru ulei
3.2 Modul 20 ha neirigat/ irigat Tabel nr. 3.2
3.2.1 Bugetul exploatatiei de 20 ha - neirigat Tabel nr. 3.2.1
3.2.2 Fişă rezumativă - neirigat Tabel nr. 3.2.2
3.2.3 Simularea principalilor indicatori economici - neirigat Tabel nr. 3.2.3
3.2.4 Bugetul exploatatiei de 20 ha - irigat Tabel nr. 3.2.4
3.2.5 Fişă rezumativă - irigat Tabel nr. 3.2.5
3.2.6 Simularea principalilor indicatori economici - irigat Tabel nr. 3.2.6
3.5 Fişă explicativă
3.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 3.5.1
3.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. 3.5.2
3.5.2.1 Modul 20 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.1
3.5.2.2 Modul 20 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.2
3.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole
Exploataţia agricolă -20 ha neirigat Tabel nr. 3.6.1
Exploataţia agricolă -20 ha irigat Tabel nr. 3.62
Exploataţia agricolă -200 ha irigat Tabel nr. 3.6.4
Exploataţia agricolă -1000 ha irigat Tabel nr. 3.6.6
PAG - 28 -
3. Ghid etalon tehnico-economic
Profilul:
“Cereale şi plante tehnice”
20 ha
Modul de: 200 ha
1000 ha
Gospodarii individuale
Tipul Asociatii familiale
exploatatiei: Societati agricole cu pers.
juridica
PAG - 29 -
3.1 TEHNOLOGII CADRU

3.1.1 CULTURA: GRÂU CONSUM
Zonarea culturilor şi a soiurilor
1 2
a. zonarea culturilor b. zonarea soiurilor
Zonele cele mai favorabile pentru grâu sunt: Câmpia - Pentru zona I, a Bărăganului şi Dobrogei, Dropia, Flamura 85,
Rapid (soiuri precoce) Alex, Fundulea 4, Boema, Crina, Dor şi
din vestul ţării, Câmpia Română, Câmpia Transilvaniei şi o parte
Faur (soiuri mai tardive). Toate aceste soiuri au dat rezultate bune
din nord-estul Moldovei.
şi în cultură irigată.
- În zona a II-a, care cuprinde cea mai mare parte a

Olteniei, Dropia, Flamura 85, Rapid şi Alex, Lovrin 34,
Boema şi Cătălin.
- În zona a III-a, vestul ţării, Alex, Romulus,
Dropia, Lovrin 34, Delabrad, Ciprian şi Faur. În zona
colinară, Arieşan şi Ardeal 1.
- În zona colinară din sudul ţării (zona a IV-a),
Trivale, Albota şi Şimnic 30, Dropia, Flamura 85 şi Rapid.
- Pentru zona a V-a (Transilvania), Arieşan,
Apullum, Fundulea 4, Turda 95, Turda 2000, Ardeal 1,
Dumbrava şi Faur, grâul de primăvară, Rubin şi Speranţa.
- În zona a VI-a, care cuprinde judeţul Suceava şi o
parte din judeţele Neamţ, Botoşani şi Bacău, Aniversar, Arieşan,
Gaşparom, Magistral şi Fundulea 4, Esenţial şi Drobeta.
- Pentru zona a VII-a, care cuprinde cea mai mare
parte din Moldova, Dropia, Flamura 85, Gabriela, Eliana,
Moldova 83, Fundulea 4, Boema, Crina şi Iaşi 2.
La grâul durum de toamnă, în zona I, soiul Pandur, iar în

zona a II-a este recomandat soiul Condur. Ca soiuri de
grâu durum de primăvară, sunt înregistrate soiurile
Durom şi Ixos.
Plante premergătoare
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate

- leguminoase anuale şi - floarea soarelui; - cereale păioase an I; - unde a fost atac de mălură,
perene; - porumb hibrizi timpurii; - porumb hibrizi semitardivi; tăciune;
- in ulei şi fibră; - culturi ce eliberează - sfeclă de zahăr; - unde s-au cultivat cereale
- rapiţă; terenul până la 15 - cartofi toamnă; păioase mai mult de un an;
- cartofi vară septembrie. - alte culturi care eliberează - s-au aplicat erbicide triazinice
PAG - 30 -
terenul mai târziu. cu efect remanent;

- unde recoltarea târzie nu
permite semănatul în epoca
optimă.
Aplicarea îngrăşămintelor
U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
-60-100 kg P2O5/ha; - 40-80 K2O pe solurile cu un conţinut de DN=30 x Rs - Ns - Ngg + Npr
Dp=15xRs-Pgg potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm DN – doza de azot (kg N/ha);
în care: K Rs – recolta scontată (to/ha)
Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha); Epoca: toamna şi încorporare sub arătură Ns – aportul solului în azot (între 20-60
Rs – recolta scontată (to/ha) sau la pregătirea patului germinativ kg/ha);
Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului de Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (2
grajd (1,5 kg kg P2O5/to de gunoi dat în kg N/to de gunoi dat în anul curent);
anul curent); Npr – corecţia funcţie de planta
Epoca: toamna şi încorporare sub arătură premergătoare.
sau la pregătirea patului germinativ Epoca:
- iarna sau primăvara devreme 40-80
kg/ha;
- restul dozei primăvara la apariţia primului
nod.
Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ

- U650 + PP(3)30+GS-1,2 - cu cel puţin 15 zile înainte de - U650 + CPGC -4
semănat. Momentul executării – toamna imediat înaintea semănatului
- vara, până la 15 VIII; Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm
- toamna, până la 25 IX.
Adâncimea
- Vara - soluri mijlocii şi grele 20-25 cm
- soluri uşoare 20-22 cm
- Toamna - soluri mijlocii şi grele 20-22 cm

PAG - 31 -
Stabilirea densităţii plantelor
Nr. boabe Distanţa Nr. boabe Valoarea MMB (masa a 1000 Soiuri
germinabile/m între germinabile/li culturală a de boabe)
2 rânduri niar seminţei
1 2 3 4 5 6
450-550 12,5 cm 30-42 - puritatea min - 33-42 g la soiurile cu Precoce: Dropia, Rapid,
98%; bob mic şi mijlociu; Flamura 85, Boema, Crina,
- germinaţia min - 36-50 g la soiurile cu Faur, Lovrin 34, Cătălin;
90%. bob mare Mai tardive:
Alex, Fundulea 4
Cantitatea de sămânţă
nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 190-250 kg/ha
Semănatul
U650 + SUP - 29
Epoca Adâncimea Distanţa între rânduri
1-15 X 5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de 12,5 cm
gradul de aprovizionare cu apă)
Întreţinerea culturilor
Combaterea integrată a buruienilor

Respectarea rotaţiei culturilor, a adâncimii şi epocii de executare a arăturilor, întreţinerea ogoarelor curate de buruieni; este necesară şi
aplicarea de erbicide
Exemplificări cu L – 445 + MET – 1200 sau U- 650 + MET 2500
Buruieni: muştar, ridiche Buruieni: romaniţă, volbură, Buruieni: turiţă şi lingurică, Buruieni: odosul, iarba
sălbatică, pălămidă; lingurică, turiţă, muşeţel, răsărite din toamnă; vântului
Tratamente: SDMA 2,4 D - hrişcă, măzăriche, etc. Tratamente: Strane + Icedin Tratamente: Puma Super -0,8
2l/ha; Tratamente: Icedin super – Forte – 0,6 + 2l/ha – 1,0 l/ha; Assert – 2-3 l/ha;
Epoca de aplicare: 1l/ha; Oltisan extra – 1l/ha; Epoca de aplicare: primăvara Epoca de aplicare: primăvara
primăvara când buruienile Lontrel 418 C -4-5 l/ha; când plantele de grâu se află când plantele de grâu se află
sunt în faza de rozetă iar Epoca de aplicare: primăvara între înfrăţire – formarea între formarea primului
plantele de grâu se află în faza când buruienile sunt în faza de primului internod internod iar buruienile sunt în
de înfrăţire, T0 aerului >150C rozetă iar plantele de grâu se faza de 3-4 frunze şi începutul
află între înfrăţire, formarea înfrăţirii.
primului internod, T0 >10 -12
PAG - 32 -
0C
Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor

Alături de diferite măsuri agrotehnice se aplică tratamente chimice efectuate la sămânţă şi în perioada de vegetaţie
Respectarea rotaţiei culturilor, încadrarea semănatului în epoca optimă
Tratamente la sămânţă Tratamente în vegetaţie
- pentru mălură şi tăciune: Criptodin 2,5 PTS – 1,5 kg/to, U - 650 + MPSP 3x300
Prelude SP – 2 l/to; Vitavax 200 -2kg/to; - pentru complexul de boli - făinare, rugini, septorioză, fuzarioză
- pentru mălură şi gândac ghebos: FB- 7 – 2,5 kg/to, Tirametox – Alert – 1kg/ha; AltoCombi 420 – 0,5 kg/ha; Mirage – 1l/ha;
88 PTS – 3 kg/to Tilt Premium – 0,33 kg/ha;
- pentru ploşniţele cerealelor şi cărăbuşeii cerealelor (la
avertizare): Sinoratox 35 – 3,5l/ha; Dimevur 42,5 – 3l/ha;
Onefon 30 VUR – 3,5 l/ha; Decis 2,5 – 300 ml/ha; Fastac 10 –
150ml/ha.
Când cultura se irigă se aplică:
- 300-400 mc apă/ha – toamna pentru răsărire (la nevoie);
- 1-2 udări în cursul perioadei de vegetaţie, cu norme de 500-600 mc apă/ha cu IIA + ASJM
Evaluarea producţiei
- Se face în faza de coacere în pârgă pentru un lan de până la 100 ha. Se stabilesc 5 puncte de luare a probelor pe diagonală. Rezultatele
obţinute se înmulţesc cu 10.000 pentru a afla producţia la hectar.
(
P kg / m 2 = ) N sp xN b xMMB
100
în care:
Nsp- numărul de spice la m2;
Nb – numărul mediu de boabe în spic;
MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.
Recoltarea
- cu C12 sau C14;

Recoltarea: când boabele ating umiditatea de 14-15%, la coacerea deplină;
Perioada de recoltare: de cca 6-8 zile, pentru a reduce la minimum pierderile;
Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi, pentru a reduce la minimum pierderile, procentul boabelor sparte < 2%, o puritate
cât mai ridicată.
PAG - 33 -
3.1.2 CULTURA: ORZ CONSUM
1 2

În funcţie de condiţiile pedoclimatice, se disting: Soiurile de orz de toamnă
- Dana şi Mădălin sunt recomandate pentru toate zonele de
- zona foarte favorabilă care cuprinde terenurile de
cultură;
câmpie cum sunt cele din Câmpia de vest a ţării, sudul Câmpiei
- Compact şi Orizont în Stepa Bărăganului şi Dobrogei,
Române, precum şi partea de est a Bărăganului şi de sud a
Silvostepa Olteniei şi Munteniei şi Câmpia de Vest;
Dobrogei;
- soiul Adi este recomandat a fi cultivat în zonele
- zona favorabilă reprezentată de Câmpia Transilvaniei
din sudul ţării şi în Transilvania;
şi Podişul Târnavelor şi zona dealurilor din vestul şi sudul ţării cu
- soiurile Andrei şi Regal în Silvostepa Olteniei şi
soluri aluvionar podzolice şi brune;
Munteniei, Câmpia de Vest şi Moldova.
- zona puţin favorabilă care cuprinde solurile nisipoase
- soiul Liliana, care este recomandat spre cultivare
din sudul Olteniei şi nord-vestul ţării sau cele cu exces de
în toate zonele de cultură ale orzului de toamnă, cu precădere în
umiditate din vestul ţării, din nord-estul Munteniei, ca şi cele
stepa Bărăganului şi Dobrogei şi în silvostepa Munteniei.
puternic acide sau erodate din Moldova şi nordul Dobrogei,
Soiurile de orzoaica de toamnă, pentru toate zonele de
regiune supusă adesea unor temperaturi minime mai scăzute.
cultură a acesteia, sunt recomandate soiurile Laura şi
Andra.
Plante premergătoare
1 2 3 4

- leguminoase anuale şi perene; - floarea soarelui; - porumb - hibrizi timpurii; -orz şi orzoaică de toamnă sau
- in ulei şi fibră; - soia – soiuri timpurii; - cartofi – soiuri târzii primavară chiar an I de cultură;
- rapiţă; - cartofi timpurii. - sfeclă de zahăr recoltată până la - porumb tratat cu erbicide
10 septembrie. triazinice;
- culturi recoltate târziu, ce nu
permit semănatul în epoca
optimă.
U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
-60-100 kg P2O5/ha; - 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut DN= 25 x Rs - Ns - Ngg + Npr
Dp=15xRs-Pgg de potasiu schimbabil mai mic de 150 DN – doza de azot (kg N/ha);
în care: ppm K Rs – recolta scontată (to/ha)
PAG - 34 -
Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha); Epoca: toamna şi încorporare sub Ns – aportul solului în azot (între 20-60 kg/ha);
Rs – recolta scontată (to/ha) arătură sau la pregătirea patului Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (1,5 kg
Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului germinativ N/to de gunoi dat în anul curent);
de grajd (1,5 kg kg P2O5/to de gunoi Npr – corecţia funcţie de planta premergătoare.
dat în anul curent); Epoca:
Epoca: toamna şi încorporare sub - iarna sau primăvara devreme 40-80 kg/ha;
arătură sau la pregătirea patului - restul dozei primăvara la formarea celui de-al
germinativ doilea nod.
Lucrările solului
1 2
- U650 + PP4(3)30+GS-1,2 - cu cel puţin 15 zile înainte de - U650 + CPGC -4
semănat. Momentul executării – toamna imediat înaintea semănatului
- vara, până la 15 VIII; Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm
- toamna, până la 25 IX.
Arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.
Adâncimea - soluri mijlocii şi grele 20-25 cm
- Vara
- Toamna - soluri mijlocii şi grele 20-22 cm
Nr. boabe Distanţa Nr. boabe Valoarea MMB (masa a 1000 de Soiuri
germinabile/m2 între rânduri germinabile/li culturală a boabe)
niar seminţei
1 2 3 4 5 6
400-500 12,5 cm 23-27 - puritatea min - 30-43 g la soiurile cu Dana, Mădălin,
98%; bob mic şi mijlociu; Compact (primul soi
- germinaţia min - 35-48 g la soiurile cu românesc la tipul
90%. bob mare orzului cu 6 rânduri,
egal repartizate),
Orizont, Adi, Andrei,
Regal, Liliana
PAG - 35 -
nr.boabegerm. / m 2 xMMB(g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 180-220 kg/ha
Semănatul
U650 + SUP - 29
25 IX-5 X 5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de 12,5 cm
gradul de aprovizionare cu apă)

Respectarea rotaţiei culturilor, a adâncimii şi epocii de executare a arăturilor, întreţinerea ogoarelor curate de buruieni; este necesară şi
aplicarea de erbicide
Exemplificări cu L – 445 + MET – 1200 sau U- 650 + MET 2500
Buruieni: muşeţel, romanită, Buruieni: muştar, ridiche Buruieni: iarba vântului Buruieni: odosul,
turiţă, iarbă puturoasă, mac, sălbatică, susai; Tratamente: Puma Super -0,8 Tratamente: Puma Super -0,8
rocoină, şopârliţă Tratamente: – 1,0 l/ha; Assert – 2-3 l/ha; – 1,0 l/ha; Assert 250 EC –
Tratamente: SDMA – 1,5 - 2,0 l/ha sau Iloxan 28 EC- 2-2,5 l/ha; 2l/ha;
Icedin Super – 1 l/ha sau DMA – 6 – 0,8 l/ha Epoca de aplicare: primăvara Epoca de aplicare: primăvara
Brominal Plus – 1,5 l/ha sau Epoca de aplicare: primăvara când buruienile sunt în faza de când buruienile sunt în faza de
Logrand – 1,5 l/ha; când buruienile sunt în faza de rozetă iar orzul între înfrăţire – 2-4 frunze.
Epoca de aplicare: rozetă; între sfârşitul înfrăţirii formarea primului nod, T0
primăvara când buruienile şi formarea primului nod la >15 0C
sunt în faza de rozetă între orz, T0 >15 0C
înfrăţire – formarea primului
nod la orz, T0 aerului >150C
Se va evita monocultura, semănatul în afara epocii optime, fertilizarea unilaterală cu azot, umiditatea ridicată.
- pentru prevenirea şi combaterea bolilor prin sămânţă: Raxil U - 650 + MPSP 3x300
2,5 l/to, Prelude SP – 2 l/to; Vitavax 200 FF -3 ,0 l/to; - pentru complexul de boli foliare- făinare, rugini, septorioză,
- pentru prevenirea atacului de gândac ghebos şi viermi sârmă: fuzarioză – Alert – 0,5l/ha; AltoCombi 420 – 0,5 kg/ha; Mirage
FB- 7 – 2,5 kg/to, Tirametox 88 PTS – 3 kg/to 45 EC– 1l/ha; Tilt 250 EC – 0,5 l/ha;
PAG - 36 -
- pentru gândacul ghebos toamna sau primăvara timpuriu, se

tratează vetrele cu Dursban 480 EC sau Basudin 600 EW în doză
de 2,0 l/ha;
- pentru afide (care pot apărea în toamnele calde şi lungi – dacă
se înregistrează mai mult de 10 exemplare/plantă) Sinoratox -35
2l/ha sau Carbetox 37,5 – 1,5 l/ha.
Când cultura se irigă se aplică:
- 300-400 mc apă/ha – toamna pentru răsărire;
- 1-2 udări în cursul perioadei de vegetaţie, cu norme de 500-600 mc apă/ha cu IIA + ASJM
- Se face în faza de coacere în pârgă.
(
P kg / m 2 = ) N sp xN b xMMB
100
în care:
Nsp- numărul de spice la m2;
Nb – numărul mediu de boabe în spic;
MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.
Recoltarea
- cu C12 sau C14;

Recoltarea: la orzul pentru bere în faza de coacere deplină, la umiditatea de sub 14%; la orzul pentru furaje când umiditatea este de până
la 16 %; la orzul pentru fulguit, umiditatea de 28-30%, boabele fiind însilozate;
Perioada de recoltare: de cca 3-4 zile, pentru a reduce la minimum pierderile;
Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi, pentru a reduce la minimum pierderile, procentul boabelor sparte < 2%, o puritate
cât mai ridicată.
PAG - 37 -
3.1.3 CULTURA: PORUMB CONSUM
1 2

Porumbul se cultivă în toate zonele de cultură. - Pentru zona I, cu resurse termice peste 1600°C:
Pentru constanţă în realizarea producţiilor,
- hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie, aparţinând grupei FAO 401-500:
fiecare cultivator este bine să folosească 3-4 hibrizi
Fundulea 475 M, Milcov, Partizan, Paltin, Fundulea 322, Rapid, Fulger
diferiţi ca perioadă de vegetaţie. La alegerea acestora
şi Şoim - pe terenurile pe care se vor cultiva cereale de toamnă, Fulger,
trebuie să se urmărească:
Fundulea 475 M, Milcov, Partizan şi Şoim - în zonele secetoase;
– să fie adaptat condiţiilor zonei în care
- hibrizii semitârzii, din grupa FAO 501-600, Partizan, Rapsodia, Faur,
urmează a fi cultivat;
Star, Octavian, Fundulea 376 şi Vultur - pe terenurile pe care urmează
– să ajungă la maturitate înainte de venirea
brumelor de toamnă şi, pentru siguranţă în acest sens, cereale de toamnă, Danubiu, Granit, Olt, Campion, Dacic, Star, Generos
să aibă necesarul de unităţi termice mai mic cu 150 şi Lovrin 400 hibrizii de bază ai zonei;
faţă de potenţialul zonei;

- hibrizii târzii, din grupa FAO 601-650 se vor cultiva numai în arealele cele
– să fie rezistent la secetă, boli, dăunători;
mai favorabile sub aspectul resurselor termice (Fundulea 365) şi al
- să aibă o bună rezistenţă la frângere şi o
aprovizionării cu apă (Cocor).
inserţie uniformă a ştiuleţilor.
- În zona a II-a, cu resurse termice între 1500 şi 1600°C:
- hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie (Grupa FAO 401-500) – Andreea,
Olimp, Milcov, Fundulea 475 M, Oituz, Fundulea 322, Fulger şi Şoim -
pe terenurile pe care urmează cereale de toamnă, iar Olimp, Milcov,
Fundulea 475 M, Partizan, Fundulea 322, Fulger şi Şoim - în arealele
secetoase;
- hibrizii semitârzii (Grupa FAO 501-600) – Rapsodia, Paltin, Star,
Octavian, Fundulea 376, Vultur, Generos, Danubiu, Granit, Olt, Faur,
Campion şi Dacic, hibrizii de bază din cadrul acestei zone;
În zona a III-a, cu resurse termice cuprinse între 1401 şi
1500°C
- hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan, Podu Iloaiei 110,
Turda 201, Turda Super, Turda Favorit, Fundulea 475 M, Olimp,
Turda Mold 188, Turda SU-210, Turda SU-182, Saturn, Milcov,
Neptun, Oana şi Oituz - pentru arealele mai puţin favorabile, iar primii 6 şi
ca plantă premergătoare pentru cerealele de toamnă;
- hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie (grupa FAO 401-500)
– Andreea, Opal, Paltin, Fundulea 322, Rapid, Olimp, Brateş, Turda,
Favorit, Fundulea 475 M, Milcov, Fulger şi Şoim - hibrizi de mare
productivitate pentru această zonă.
- În zona a IV-a cu resurse termice cuprinse între 1201 şi

PAG - 38 -
1400°C:
- hibrizii timpurii (grupa FAO 250-300) - Suceava 108, Dana, Ciclon,
Cristal şi Turda 145, Turda 165, Turda 200, Turda Mold 188 - pe
terenurile pe care urmează cereale de toamnă;
- hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan, Roxana, Podu Iloaiei
110, Turda 201, Turda Super, Turda Favorit, Minerva, Saturn, Milcov,
Neptun şi Oituz, hibrizii de bază pentru obţinerea unor producţii ridicate;
- Pentru zona a V-a cu resurse termice cuprinse între 1001 şi
1200°C:
- hibrizii foarte timpurii – Montana, Suceava 95 şi Bucovina, cu cerinţe
termice mai scăzute, de 801-1000°C - pe terenurile mai reci şi mai umede;
- hibrizii timpurii – Suceava 108, Decebal, Dana, Ciclon şi Turda 160, vor
ocupa cele mai întinse suprafeţe ale acestei zone.
f) În zona a VI-a, cu cele mai reduse resurse termice (800-
1000°C), se vor cultiva numai hibrizii cei mai timpurii, cu cele mai mici
cerinţe termice – Montana şi Decebal.
Plantele premergătoare
1 2 3
Foarte bune Bune Medii

- cereale păioase - floarea soarelui; -porumbul mai mult de 3 ani;
- leguminoase anuale şi perene; - porumbul anul I şi II; - sorgul;
- inul pentru ulei; -sfecla de zahăr; - ricinul.
- plantele furajere
- cartofii
U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot

-60-80 kg P2O5/ha; - 40-80 K2O pe solurile cu un conţinut de Doza se stabileşte în funcţie de consumul
- doza se calculează în funcţie de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K specific (20-22 kg N pentru 1 to boabe).
conţinutul solului în fosfor mobil şi Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. Epoca:
producţia planificată (8-9 kg P2O5/to de - primăvara 50-60 kg N înainte sau odata
boabe); cu semănatul, restul dozei, odata cu
- se reduce doza cu 1,5 kg pentru fiecare praşilele mrecanice (2 faze) sau cu apa (la
to de gunoi încorporată în anul curent. irigat);
Epoca: toamna şi încorporare sub arătură.
PAG - 39 -
Lucrările solului
1 2

- U650 + PP4(3)30+GS-1,2 - U650 + CPGC -4
- vara, până la 15 VIII; Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului
- toamna, până la 15 IX. Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm
Adâncimea
- soluri mijlocii şi grele 25-30 cm
- arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări
- Nr. boabe germinabile 5-9/m2, în funcţie de condiţiile de cultură, densitate şi facultate germinativă.
Hibrizi Neirigat Irigat
Timpurii 6,3-7,0 8,1-9,2
Mijlocii 5,2-6,3 7,5-8,1

Târzii 5,2-5,8 6,9-7,5
- Nr. boabe germinabile la 1 m liniar şi distanţa între boabe pe rând, în funcţie de nr. de boabe germinabile la hectar
Nr. boabe germinabile la ha Nr. boabe germinabile la 1 m Distanţa între boabe pe rând
liniar – la 70 cm între rânduri la 70 cm între rânduri
52.000 3,6 27,7
58.000 4,1 24,4

63.000 4,4 22,7
69.000 4,8 20,8

75.000 5,2 19,2
81.000 5,7 17,5
92.000 6,4 15,6
Valoarea culturală Densitatea optimă a plantelor la recoltare MMB (masa a 1000 de boabe)
a seminţei Hibrizi U.M. Neirigat Irigat
- puritatea min Timpurii mii pl/ha 55-65 70-80 - 160-380 g funcţie de hibrid şi condiţii de cultură.
98%;
- germinaţia min
Mijlocii mii pl/ha 45-55 65-80
90%.
PAG - 40 -
Târzii mii pl/ha 45-50 60-80
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 14-30 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate.
Hibrizi recomandaţi
Cu perioadă de vegetaţie mijlocie Semitârzii Târzii

(grupa FAO 401-500) (Grupa FAO 501-600) (Grupa FAO 601-650)
- Fundulea 475 M, Milcov, Partizan, - Rapsodia, Faur, Star, Octavian, - Numai în arealele cu resursele termice
Paltin, Fundulea 322, Fulger, Şoim Fundulea 376, Vultur, Danubiu, Olt, cele mai favorabile - Fundulea 365, Cocor.
Campion, Dacic, Star.
Semănatul
U650 + Spc-8

Începe când la adâncimea încorporare a - 5-7 cm pe soluri mijlocii şi grele; - 70 cm la neirigat şi irigat prin aspersiune;
seminţei, temperatura în sol este de 80C. - 6-8 cm pe soluri uşoare. - 80 cm la irigat prin brazde.
Lucrarea se va finaliza până la 20 IV.

Prin metode agrotehnice (lucrări ale solului până la semănat, praşile, rotaţia culturilor, etc.). Prăşitul mecanic cu U 650 + CPU- 8. Acestea
însă nu sunt suficiente, fiind necesară aplicarea erbicidelor
EXEMPLIFICĂRI
Cultura de porumb poate fi invadată de un număr de specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Mai periculoase sunt:
mohorul, iarba bărboasă, meişorul, căpriţa, ştirul, zămoşiţa, pălămida, costreiul, coada calului, pirul târâtor, volbura, etc.
Preemergent (înainte de răsărire)
- pe terenurile cu buruieni mono şi - când după porumb urmează culturi sensibile la atrazin (cereale păioase, floarea
dicotiledonate în care în anii următori urmează soarelui, soia, fasole, in, sfeclă, trifoliene);
tot porumbul; Tratamente: amestecuri de Mecloran 4-8 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha; Diizocab 4-7 l/ha
Tratamente: + Onezin 3-4 Kg/ha; Eradicane 5-7 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha.
se folosesc: Atranex 80 WP- 3-5 kg/ha sau Epoca de aplicare: se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 3-5 cm (la
Gesaprim 80 WP 3-6 kg/ha sau Onezin 50 PU. amestecul cu Mecloran) şi 8-10 cm (la amestecul cu Diizocab şi Eradicane). Dacă s-au
Epoca de aplicare: acumulat reziduuri de atarzin, acesta nu se mai foloseşte înainte de semănat. Se vor
PAG - 41 -
Se pot aplica toamna, după discuirea arăturii, utiliza: Diizocab 8-12 l/ha, sau Eradicane 5-8 la/ha sau Mecloran 8-12 l/ha. Praşilele
sau primăvara, când se încorporează la nu se vor efectua mai adânci de 2/3 din adâncimea de încorporare a erbicidului.
pregătirea patului germinativ.
Postemergent (după răsărire)
Pentru dicotiledonate Pe terenurile cu costrei Pe terenurile cu costrei
Tratamente: Sanrom 375 1-1,5 l/ha sau Titus 25 DF -40-60 g/ha sau Mistral 1,5-2l/ha. Cu Titus 25 DF 40-60 G+Icedin
Icedin Super 1 l/ha sau SDMA 2,4 D 2l/ha. Tratamente: Primul tratament când costreiul Supr – 1l/ha când porumbul are 3-6
Epoca de aplicare: are 3-4 frunze, iar al doilea tratament la cca 21 frunze şi 10-20 cm înălţime.
Când plantele au 3-5 frunze. zile după primul, cu 20-30 g/ha Titus 25 DF
(când costreiul are 25-30 cm).

Se vor resppecta cu stricteţe principalele măsuri agrofitotehnice, ca: rotaţia, epoca de semănat, densitatea optimă, fertilizarea echilibrată. Pe
lângă aceste măsuri este necesară tratarea seminţei, iar în situaţii deosebite se fac şi tratamente fitosanitare în vegetaţie.
Respectarea rotaţiei culturilor, încadrarea semănatului în epoca optimă
- pentru prevenirea bolilor produse de Fusarium şi Pythium, precum şi U - 650 + MPSP 3x300
tăciune: Metoben 70 PU – 2kg/to sau - dacă după răsărirea porumbului sunt condiţii favorabile
Tiradin 70 PUS – 3 kg/to sau dăunătorilor, dacă se semnalează atac de gărgăriţă, chiar
Thiran 80 WP – 3 kg/to sau dacă s-a tratat sămânţa, se recomandă un tratament cu:
Vitavax 200 FF – 2,5 kg/to etc. Mopsilan 20 SP – 0,1 kg/ha sau
- pentru prevenirea atacului de răţişoară şi a viermilor sârmă: Vicleton 50WP – 0,75 kg/ha sau
Carbodan 35 ST – 2,5 l/to sau Regent 200 SC – 0,15 l/ha, etc.
Diafuran 35 ST – 25 l/to sau
Criuser 350 FS – 9 l/to sau
Gaucho 600 FS – 8 l/to, etc.
Tratamentele cu fungicide se fac în staţiile de uscare şi calibrare.
Tratamentele cu insecticide – se fac centralizat, sub supravegherea
specialiştilor.
Când cultura se irigă se aplică: o udare cu norma de 700 mc/ha în faza de 8-10 frunze; se mai aplică minim 2 udări cu aceeaşi normă,
prima după fecundare şi a doua în perioada formării bobului. Dacă apa şi energia sunt disponibile pe tot parcursul vegetaţiei, se aplică udări
când este cazul, în funcţie de regimul pluviometric.
- Se face în faza de coacere în ceară. Suprafaţa unui punct de control este de 28 m2. Se stabilesc punctele de control pe diagonala
lanului. Numărul de ştiuleţi la ha se calculează cu formula:
Nst / ha ) = ( Nstx10000 )(Dx1)

în care:
Nst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control;
Nst/ha – numărul de ştiuleţi la ha;
PAG - 42 -
D – suprafaţa unui punct de control

I – numărul probelor de control.
Numărul mediu de boabe pe un ştiulete – se face ponderea la cei 10 ştiuleţi recoltaţi la fiecare probă. Cunoscând greutatea a 1000
boabe (MMB), se află producţia medie la ha (Q kg/ha);
Qkg / ha ) = ( Nst / haxNbxMMB ) / (1000 x1000 )

în care:
Nst – numărul de ştiuleţi la ha;
Nb – nr. Mediu de boabe pe ştiuleţi
Recoltarea
Mecanizată Manuală
Sub formă de ştiuleţi Sub formă de boabe Sub formă de ştiuleţi
Cu combina C-6P când Cu C12 sau C14 echipate cu culegător de ştiuleţi şi Când umiditatea boabelor scade sub 24-
umiditatea boabelor a atins la sistem special de curăţire. Se realizează când 26%.
30-32% şi se încheie când umiditatea boabelor este sub 25%. După recoltare,
aceasta este între 24-26%. boabele trebuie uscate până la umiditatea de păstrare
(sub 14%).
PAG - 43 -
3.1.4 CULTURA: FLOAREA SOARELUI
Corelarea condiţiilor naturale cu cerinţele biologice ale culturii florii-soarelui a condus la delimitarea a 5 zone de
favorabilitate:
Zona I cuprinde arealele din Câmpia Română, sudul Dobrogei şi Câmpia Olteniei. Hibrizii recomandaţi: Select, Festiv,
Fundulea 206, Super, Alex, Florom 249, Justin, Performer, Florom 328, Turbo, Favorit, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Timiş şi Arad). Hibrizii recomandaţi: Felix, Select, Festiv,
Florom 249, Alex, Romina, Rapid, Performer, Fundulea 206, Favorit, Lovrin 338 Timiş, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a III-a cuprinde suprafeţele neirigate din nordul Câmpiei Române şi Podişul Dobrogei neirigat, fiind apreciate ca
mijlociu favorabile pentru cultura florii-soarelui. Hibrizii recomandaţi: Select, Super, Festiv, Fundulea 206, Florom 249, Turbo,
Favorit, Romina, Rapid, Alex, Justin, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a IV-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Bihor, Satu-Mare). Hibrizii recomandaţi: Select, Festiv, Felix,
Florom 249, Turbo, Favorit, Alex, Rapid, Romina, Timiş, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a V-a cuprinde Câmpia Jijiei, Podişul Bârladului şi Câmpia Transilvaniei. Hibrizii recomandaţi: Festiv, Super, Select,
Felix, Fundulea 206, Florom 249, Alex, Rapid, Justin, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
1 2 3 4

- cereale păioase - porumb - sfeclă de zahăr; - monocultura, soia, fasole, rapiţă, porumb tratat cu erbicide
- lucernă. triazinice;
- revenirea culturii pe aceeaşi suprafaţă mai devreme de 5-6
ani.
U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
-80-90 kg P2O5/ha; - 30-80 K2O pe solurile cu un conţinut de Doza se stabileşte în funcţie de consumul
- doza se calculează în funcţie de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K specific al hibrizilor cultivaţi (25 kg N
conţinutul solului în fosfor mobil şi Epoca: toamna şi încorporare sub pentru 1 to boabe).
producţia planificată (25-30 kg P2O5/to arătură. Epoca:
de seminţe); - se aplică fracţionat, cca 40% la pregătirea
- se reduce doza cu 1 kg pentru fiecare to patului germinativ sau concomitent cu
de gunoi încorporată în anul curent. semănatul şi cca 60% în vegetaţie odată cu
Epoca: toamna şi încorporare sub prăşitul mecanic (plantele de 15-30 cm)
arătură.
PAG - 44 -
Lucrările solului
1 2

- U650 + PP4(3)30+GS-1,2 - U650 + CPGC -4
- vara, până la 15 VIII; Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului
- toamna, până la 10 XI. Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm
Adâncimea
Vara
- pe soluri mijlocii şi grele 20-30 cm
- pe soluri uşoare 20-25 cm
Toamna
- arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări
Nr. boabe Nr. boabe Distanţa între Valoarea Hibrizi

germinabile/ germinabile/ boabe pe rând culturală a
m2 m liniar seminţei
5-7 4-5 25-30 cm - puritatea 98%; Timpurii Semitardivi Tardivi
- germinaţia Alex, Romina, Fundulea 206; Felix, Festiv,
85% Minunea, Florom 328, Performer,
Rapid, Sarturn, Select, Super, Justin, etc.
Top 75, Venus, Turbo, etc.
Florom 249, etc
- MMB 50-80 g
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 4-6 kg/h.
Semănatul
U650 + Spc-8
Începe când în sol la adâncimea de semănat, se - 5-7 cm; - 70 cm la neirigat şi irigat prin aspersiune;
realizează 60C şi trebuie terminat până la 15 IV. - 80 cm la irigat prin brazde.
PAG - 45 -

Alături de metodele agrotehnice (lucrări ale solului până la semănat, praşile, rotaţia culturilor, etc.). Prăşitul mecanic cu U 650 + CPU- 8.
Acestea însă nu sunt suficiente, fiind necesară aplicarea erbicidelor
EXEMPLIFICĂRI
- pentru buruieni graminee anuale şi un nr. Mare de dicotiledonate; Tratamente:

se folosesc: Treflan – 3,5l/ha sau Eradicane -6-10 l/ha, sau Diizocab 6-12 l/ha, cu încorporare la 3-5 cm
- în catul îmburuienării cu costrei din rizomi, acesta se combate prin tratamente pe zona rândului de plante, concomitent cu praşila I. Se
folosesc: Agil 100 0,5l/ha sau Gallant – 0,6l/ha sau Fusilade Forte 0,6 l/ha sau Furore S 1 l/ha, etc. Dacă se erbicidează pe întreaga
suprafaţă, dozele de mai sus se măresc cu cca 60%. Tratamentul este mai eficace când costreiul are 10-25 cm.

Floarea soarelui este afectată de un complex de patogeni, dintre care menţionăm: putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, mana florii soarelui,
pătarea brună şi frângerea tulpinilor. Bolile pot provoca pierderi de recoltă care pot ajunge la 30%. Alături de cultivarea hibrizilor
rezistenţi şi aplicarea unor măsuri agrotehnice, un rol important îl au tratamentele chimice preventive la sămânţă şi în vegetaţie. Dintre
măsurile agrotehnice menţionăm:
- respectarea rotaţiei de 6 ani; folosirea unei seminţe sănătoase provenite din lanuri libere de boli; semănatul în epoca optimă; aplicarea
îngrăşămintelor chimice în doze echilibrate; executarea optimă a tuturor lucrărilor solului şi de întreţinere a culturii precum şi recoltarea
la timp.

- pentru combaterea putregaiului alb şi cenuşiu: Cu U - 650 + MPSP 3x300
Sumilex 50 WP – 1kg/to sau - împotriva putregaiului alb şi cenuşiu, la avertizare, se aplică 2 tratamente,
Rovral PU 50% - 2kg/to sau cu unul din produsele:
Ronilan 50WP – 2kg/to prin tratament semiumed (7-10 Ronilan 50WP,
lapă/to) Rovral PU – 50%,
- pentru prevenirea atacului de mană: Sumilex 50WP, fiecare în doză de 1,5 kg/ha/tratament sau
Aron 35 SD – 4 kg/to sau Bavistin 50WP -1,5 kg/ha,
Apron 350 ES – 3l/to sau Alerto – 0,6 l/ha/ tratament,
Galben 35 SD – 4 kg/to. Alto Combi 420 – 1,5 l/ha
- pentru prevenirea atacului gărgăriţei frunzelor şi a - pentru prevenirea şi combaterea patogenului care provoacă pătarea
viermilor sârmă, sămânţa se tratează cu: brună şi frângerea tulpinilor: se aplică 2 tratamente la avertizare folosind
Furadan 35 ST sau unul din produsele: Punch 40EC – 0,5 l/ha,
Diafuran 35 ST, sau Rovral PU 50% -1,5 kg/ha,
Carbodan 35 ST sau Mirage 45 EC 1 l/ha,
Carbofuran 350, Alto Combi 420 – 1,5 l/ha.
toate în cantitate de 28 l/to. Tratamentul se face Tratamentele se realizează cu mijloace terestre sau aviatice, cu o cantitate
centralizat în cadrul inspectoratelor de protecţie a de 300-500 l apă/ha
plantelor.
PAG - 46 -
Când cultura se irigă în primăverile secetoase se poate aplica o udare cu norma de 200-250 mc/ha în faza de răsărire a culturii, pentru
stimularea efectului erbicidelor. Perioadele în care irigarea determină sporuri de recoltă sunt: formarea capitolului, înflorirea şi umplerea
seminţelor. În lunile iunie şi iulie se aplică 2-3 udări cu norme de 400-800 mc/ha, la un timp de revenire de 7-14 zile, funcţie de textura
solului. Se evită irigarea prin aspersiune la înflorirea deplină, pentru a nu stârni zborul polenizator.
Polenizarea suplimentară – pentru intensificarea polenizării şi obţinerea unei producţii mari de seminţe, se vor asigura cel puţin 2
familii de albine pentru 1 ha. Stupii de albine se vor instala în apropierea lanurilor înainte de înflorire.
- suprafaţa unui punct de control este de 28 m2 şi la fiecare din acestea se numără capitulele, stabilindu-se numărul de capitule la m2 şi
la ha, după formula:
Ncp / ha = ( Ncpx10000 )(Dx1)

în care:
Ncp/ha- numărul total de capitule la ha;
Ncp– numărul de capitule numărate la toate punctele de control;
D – suprafaţa unui punct de control
I – numărul punctelor de control.
La proba capitulelor recoltate de la toate punctele de control (Ncp), se determină ponderat numărul mediu de seminţe pe capitul (Ns) şi
cunoscând MMB se află producţia medie la ha, astfel:
Qkg / ha =
(NcpxNsxMMB )
1000 X 1000
producţia de seminţe (Ps) se poate calcula şi prin determinarea numărului de rânduri la 1 m liniar (Nr), numărul de plante la 1 metru
liniar (Np), greutatea seminţelor la capitul (Gs), aplicând formula:
Ps = NrxNpxGsx10
Recoltarea
- începutul maturării este marcat de momentul încetării acumulării de substanţă uscată în sămânţă, când umiditatea ajunge la 30-35%.
Recoltarea mecanizată începe când 75-80% din calatidii au culoare brună şi brun-gălbuie, iar umiditatea seminţelor a scăzut la 14-15%.
Lucrarea trebuie încheiată în 6-8 zile, până câd umiditatea seminţelor nu scade sub 10-11%. Când pierderile pot fi foarte mari. Se
folosesc combinele C-12 +RIFS-8 şi C-14 +RIFS – 7.
PAG - 47 -
3.1.5 CULTURA: FASOLE BOABE CONSUM
1 2 3 4

- cereale păioase - porumbul; - inul pentru ulei; - floarea soarelui;
- sfecla de zahăr; - rapiţă ulei; - leguminoasele;
- cartofii - sorgul; - porumbul erbicidat cu triazinice;
- ricinul. - pe soluri compacte cu stagnări de apă;
- pe terenuri arate în primăvară.
Cu U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
-60-80 kg P2O5/ha; - 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut Inocularea seminţelor în ziua semănatului cu biopreparatul
Epoca: toamna şi de potasiu schimbabil mai mic de 120 Nitragin fasole (la sămânţa pentru 1 ha se utilizează 4
încorporare sub arătură. ppm K şi pe care nu s-a administrat flacoane). În acest caz, îngrăşămintele cu ayot nu se aplică
gunoi de grajd în anul anterior. înainte de semănat. Se vor da în vegetaţie, înainte de
Epoca: ca şi cele de fosfor şi o dată cu înflorit, în doză de 30-50 kg/ha, o dată cu praşila
acestea. mecanică. Dacă nu se tratează seminţele cu Nitragin, doza
de azot se va majora la 60-80 kg/N /ha.
Lucrările solului
1 2

- cu U650 + PP4(3)30+GS-1,2 - U650 + CPGC -4
Epoca Momentul executării – primăvara imediat înaintea
- vara, până la 15 VIII; semănatului
- toamna, până la 15 XI. Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare, iar dacă se face şi
Adâncimea a doua lucrare, la 4-6 cm.
arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.
PAG - 48 -
Nr. boabe Nr. boabe germinabile Distanţa între Valoarea Greutatea a 1000 Hibrizi
germinabile/m2 semănate la 45 cm boabe pe rând culturală a boabe (MMB)
seminţei
- Neirigat Neirigat 4,5-4,0 - puritate 97%; - 140-450 g în Avans, Aversa,
40-45 22-25 pl/m liniar - germinaţie funcţie de sol. Star, Ami, Cealâ
- Irigat Irigat 3,6-3,2 80%. de Dobrogea,
50-55 28-31 pl/m liniar Diva, etc.
Nr. boabe germinabile

semănate la 50 cm
Neirigat 5,0-4,4
20-23 pl/m liniar
Irigat 4,0-3,6
25-28 pl/m liniar
nr.boabegerm. / m 2 xMMB(g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 80-200 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate
Semănatul
U650 + SPC-8

Începe când în sol la adâncimea de - 5-6 cm în cultură neirigată; - în benzi de câte 3 rânduri la 45 cm, cu
semănat, se realizează 8 - 9 0C. Semănatul - 3-4 cm în cultură irigată intervale de 60-70 cm între benzi (80
este indicat a se finaliza până la 30 aprilie. cm între benzi la irigare prin brazde);
- în rânduri echidistante la 50 cm între
rânduri.

Combaterea integrată a buruienilor cu ajutorul unor erbicide, la care se asociază lucrări mecanice şi manuale, urmăreşte realizarea unor
lanuri curate de buruieni, absolut necesar datorită creşterii lente a plantelor în primele faze după răsărire şi sensibilitatea deosebită la
îmburuienare în aceste faze.
EXEMPLIFICĂRI
Praşile mecanice cu U650 + CCPT
- la pregătirea patului germinativ în culturile cu buruieni mono - în culturile cu buruieni anuale mono şi dicotiledonate, precum şi
şi dicotiledonate, inclusiv zârna, scaiete, pristolnicul, etc., se cu costrei din seminţe şi rizomi, se folosesc:
folosesc erbicidele: Treflan 48 CE – 1,5-2,0 l/ha sau
PAG - 49 -
Treflan 48 CE – 1,5 -2,0 l/ha sau Dual Gold – 1,0-1,5 l/ha sau
Dual Gold – 1,0 l/ha sau Frontier 900 – 1,0-1,4 l/ha - la pregătirea patului germinativ după
Frontier 900 – 1,0-1,4 l/ha; care se folosesc la faza de 2-4 frunze a buruienilor:
- în vegetaţie (buruieni cu 2-4 frunze) se folosesc erbicidele: Basagran 600 1,5-2,0 l/ha sau
Basagran 600 – 1,5 -2,0 l/ha sau Flex – 1,0-1,25 l/ha sau
Flex -1,0-1,25 l/ha sau Galaxy 1,5-2,0 l/ha – pentru costrei la 15-20 cm, aceste
Galaxy – 1,5 -2,0 l/ha. tratamente se fac când temperatura aerului este sub 200C;
Acestea se pot da într-un singur tratament sau în două etape, sau
astfel: Fusilade Forte 1,0-1,3 l/ha;
- primul când fasolea are prima pereche de frunze trifoliate iar Gallant Super 1,0-1,5 l/ha;
buruienile au 2-3 frunzuliţe; Targa Super 1,5-2,0 l/ha, etc.
- al doilea – când buruienile dicoltiledonate din generaţia a doua Nu se va prăşi 12-14 zile după tratamentele cu erbicide pentru a
au două frunzuliţe. nu se întrerupe translocarea substanţei active în rizomii de costrei.
- în funcţie de infestarea cu buruieni perene (pălămidă, volbură, Cantitatea de apă va fi de 250-300 l/ha.
susai), se fac 2-3 praşile mecanice la minimum 7 zile de la
tratamentele postemergente.

Pentru prevenirea transmiterii prin sol şi resturi vegetale a unor patogeni ai culturii de fasole (fuzarioză, rizoctonioză, putregaiul alb,
antracnoza), se recomandă respectarea cu stricteţe a rotaţiei culturilor, epoca şi densitatea de semănat, folosirea de seminţe sănătoase.
- pentru prevenirea atacului de boli transmise prin sămânţă se folosesc: Tiramet Cu U - 650 + MPSP 3x300
60PTS – 2,0kg/to sau Pentru limitarea pagubelor produse de
Tiramet 600 SC – 2,0 kg/t sau antracnoză sau alte boli, se recomandă 2
Dividend 030 FS 1,7 l/to. tratamente cu:
Când se semnalează gărgăriţa fasolei, se tratează întreaga recoltă obţinută prin gazare Mancozeb 800 – 1,6 kg/ha sau
în spaţii etanşe, timp de 48 de ore, cu: Captadin 50PU – 0,25% sau Champion 50WP
- sulfură de carbon 1 kg/to sau pastile de Phostoxin sau Delicia – 30 g/to; -0,25% sau Merpan 50WP -0,25% sau
- când tratarea se face sub prelate, cu aceleaşi ultime două produse 45-60 g/to. Tot în Sumilex 50WP – 0,1%, etc.
depozite, seminţele se pot trata cu :Actellic 50CE – 1 ml sau Sumithion 50 CE – 2 ml,
toate diluate în 100 ml apă, pentru 100 kg sămânţă.
Când cultura se irigă se aplică în faza de germinaţie irigarea de răsărire cu norma de 250-300 mc/ha. Dacă există restricţii de apă şi
energie, se va iriga numai în perioada înfloririi şi umplerii bobului, aplicându-se două udări, cu norme de 600-800 mc/ha. Din punct de
vedere al tehnicii de irigare, se poate iriga atât prin aspersiune, cât şi prin brazde. Irigarea prin brazde – numai pe terenurile nivelete şi
amenajate în acest scop.
- suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii:
NplxNppxNpbxMMB
Qkg / ha =
100
PAG - 50 -
în care:
Npl - numărul mediu de plante pe 1 m2;
Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă;
Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie;
MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.
Recoltarea
- se realizează când 75% din păstăi sunt ajunse la maturitate, iar boabele din partea superioară a plantelor sunt suficient de tari.
Mecanizată Manuală
- prin dislocarea plantelor la 2-4 cm sub nivelul solului, cu maşina Pe suprafeţe mici se poate face şi manual; se formează brazde din
de dislocat fasole (L-445 + MDF – 1,5). Plantele se adună în plantele smulse pe 8-10 rânduri alăturate, pentru a fi treierate,
brazde (L-445 + GO-3), urmând să se treiere cu combina C-12 după uscare cu combina din mers. Se foloseşte agregatul format
sau C-14, după uscarea uniformă şi completă a tuturor păstăilor. din U650 + Combina tractată MTF-14, spargerea boabelor fiind
evitată. Se poate treiera din brazde şi cu combinele C-12 şi C-14,
condiţia este ca brazdele să fie bine uscate, iar umiditatea
boabelor să fie de 15-17%. După treierat umiditatea boabelor
trebuie redusă la 14% pentru o bună păstrare.
PAG - 51 -
3.1.6 CULTURA: SOIA CONSUM
S-au delimitat următoarele zone pentru cultura soiei:
- zona I. Câmpia din sudul ţării şi Dobrogea, în care suma temperaturilor active (t>10°C) este mai mare de 1600°C. În
această zonă ponderea o vor avea soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92B05 RR urmate
de soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S 1484 RR. În procent scăzut, se pot cultiva şi soiuri
tardive (Stine 2250 şi S 2254 RR);
- zona a II-a. Câmpia din vestul ţării cu 1400-1600°C. În această zonă sunt recomandate soiurile semitârzii: Danubian,
Triumf, AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92 B05 RR, care vor ocupa partea vestică a zonei urmate de soiurile semitimpurii:
Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S 1484 RR, iar în partea de est sunt recomandate soiurile timpurii: Atlas,
Românesc ’99, Agat, Safir, Opal şi Onix.
- zona a III-a. Partea de nord a Câmpiei Române cu 1400-1600°C, Se recomandă soiurile semitârzii: Danubian, Triumf,
AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92B05 RR precum şi soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta
şi S1484 RR, iar în partea de nord a zonei soiurile timpurii Atlas, Românesc ’99, Agat, Opal, Safir şi Onix.
- zona a IV-a. Partea de est a Moldovei şi Câmpia din nord-vestul ţării, cu 1200-1400°C; În structura soiurilor de soia
ponderea o vor deţine soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S1484 RR, urmate de cele timpurii:
Atlas, Agat, Românesc ’99, Safir, Opal şi Onix, în partea central-estică a Moldovei şi în partea de câmpie din nord-vestul ţării. În
sud-estul Moldovei se vor cultiva soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92B05 RR, iar în
partea nordică a acestei zone soiurile foarte timpurii: Diamant şi Perla.
- zona a V-a. Partea de vest şi sud-vest a Transilvaniei (luncile Mureşului, Târnavelor şi Someşului) şi partea de nord-est a
Moldovei, cu 1100-1250°C. Procentul cel mai mare va fi deţinut de soiurile timpurii: Atlas, Agat, Românesc ’99, Safir, Opal şi
Onix . În nordul zonei se vor cultiva soiurile foarte timpurii Diamant şi Perla, iar în sud, soiurile semitimpurii Columna,
Proteinka, Neoplant, AG 0801 RR şi S 1484 RR.
- este mai puţin pretenţioasă faţă de culturile cu care intră în rotaţie

1 2 3 4

- cereale păioase; - porumbul; - inul pentru ulei; - floarea soarelui;
plante furajere - sfecla de zahăr; - cartoful; - leguminoasele;
neleguminoase - rapiţă; - rapiţă ulei;
- ricinul.
PAG - 52 -
Cu U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
- în funcţie de aprovizionarea solului - 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin
- la sub 2 mg P2O5/100 g sol - 50-80 de potasiu schimbabil mai mic de 150 Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4
kg P2O5/ha; ppm K şi pe care nu s-a administrat flacoane). La culturile nebacterizate şi în cazul
- la 2-5 mg P2O5/100 g sol - 35-50 kg gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani. lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha.
P2O5/ha; Epoca: toamna şi încorporare sub
arătură.
Lucrările solului
1 2

- cu U650 + PP4(3)30+GS-1,2 - U650 + CPGC -4
Nr. boabe Distanţa între rânduri Valoarea Greutatea a Hibrizi

germinabile/m2 culturală a 1000 boabe
seminţei (MMB)
- Neirigat 50 cm 2x30x70 - puritate 97%; - 115-220 g Semitimpurii: Columna,
40-45 echidistant - germinaţie 80%. Proteinka, Neoplanta
- Irigat Nr de boabe/m Nr de boabe/m Semitârzii: Danubian,

50-55 liniar liniar Triumf, Balkan;
22,5 21,3 Tardive: Stine 2250, S2254
Distanţa între Distanţa între RR (se cultivă în procent
boabe boabe redus).
4,4 cm 4,7 cm
PAG - 53 -
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 60-120 kg/ha.
Semănatul
L - 445 + SPC-8

Începe când în sol la adâncimea de - 3 cm - 50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide
semănat, se realizează 7-8 0C. Semănatul antigramineice înainte de semănat şi a tratamentelor în vegetaţie
este indicat a se finaliza până la 20 aprilie. cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate);
- în benzi de 2 rânduri la 30x70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la
neirigat sau irigat prin aspersiune, ce permite reducerea la
jumătate a dozei de erbicide, cu aplicarea în vegetaţie a
erbicidelor în benzi);
- la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode
chimice de combatere incompletă a buruienilor. Această variantă
permite întreţinerea culturii prin praşile.

Se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor, lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ), la care se adaugă
combaterea chimică a buruienilor. Buruienile mai frecvente şi care produc pagube mai mari sunt: iarba bărboasă, zârna, loboda, ştirul,
mohorul, muştarul, ridichea sălbatică, pristolnicul, scaietele popii, costreiul, etc.
Tratament preemergent (înainte de Tratamente postemergente
răsărire)
Se recomandă un amestec alcătuit din: - pentru combaterea buruienilor: zârna, pristolnic, scaietele popii sau alte buruieni care
1. Treflan 3,5 l/ha, cu încorporare la 8-10 au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente:
cm sau Mecloran 8-10 l/ha, cu - primul, când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0,5-0,75 l/ha sau Galaxy– 2,0 l/ha ;
încorporare la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha - al doilea cu Galaxy -2 l/ha;
cu încorporare la 4-5 cm sau aplicat sau
imediat după semănat sau Afalon – 0,5-1,5 - primul cu Basagran 1,5-2,0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1,5-2,0 l/ha;
kg/ha, aplicat înainte sau după semănat; sau
2. Sencor sau Lexone, ambele în doză de - primul cu Flex 1,5 l/ha şi al doilea cu Flex 1,25 l/ha.
0,25 – 1,4 kg/ha. - la infestarea cu costrei, la tratamentele postemergente menţionate, se asociază unul din
erbicidele Agil 1,0-1,5 l/ha; Gallant 2,0-3,0 l/ha; Fusilade Super 2,0-3,0 l/ha; Furore Super
3,0-3,5 l/ha. Se execută când costreiul are 10-25 cm.
PAG - 54 -

Pentru protecţia culturii împotriva unor patogeni periculoşi ai culturii de soia, ce transmit fuzarioza, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu,
rizoctonioza, este necesară folosirea de sămânţă sănătoasă, respectarea tehnologiei (rotaţia, epoca de semănat, densitatea, combaterea
buruienilor). În afară de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la sămânţă sau în vegetaţie.
- pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1,0 - pentru acarianul Tetranychus urticae, se folosesc produsele: Sintox 25 – 2,0
l/to sau Divident 030 FS – 1,7 l/to. l/ha, Saumitac 20 CE- 1,5 l/ha sau Omite 570 EW – 0,8 l/ha, la apariţia
dăunătorilor.
În zonele cu precipitaţii anuale sub 500 mm, soia trebuie cultivată cu precădere pe suprafeţele amenajate la irigat sau pe solele cu aport
freatic. Primul moment critic pentru apă - germinaţia seminţelor. În primăverile secetoase - o udare de răsărire cu 250-300 mc apă/ha.
Următoarele faze critice: butonizarea, înflorirea, formarea şi umplerea boabelor; se vor aplica la nevoie udări cu norme de 500 mc/ha. Nu
se recomandă irigarea după data de 20 august, pentru a evita prelungirea vegetaţiei şi creşterea umidităţii boabelor la recoltat.
NplxNppxNpbxMMB
Qkg / ha =
100
în care:
Recoltarea
- perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică, manifestată prin brunificarea păstăilor. Umiditatea boabelor la recoltare
trebuie să fie de 14-15%.
Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază.
Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi, care creează mari probleme la recoltare şi păstrare.
PAG - 55 -
3.1.7 CULTURA: SOIA CONSUM
La cultura rapiţei de toamnă se disting două zone de favorabilitate.
Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite, în care se asigură condiţii bune
de răsărire şi de iernare a culturii.
Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării, cu precipitaţii mai reduse, în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare,
în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp, necesare pregătirii plantelor pentru iernare.
În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf, fiind disponibile şi diferite soiuri
străine.
- este mai puţin pretenţioasă faţă de culturile cu care intră în rotaţie

1 2 3 4

- cereale păioase; - porumbul; - inul pentru ulei; - floarea soarelui;
plante furajere - sfecla de zahăr; - cartoful; - leguminoasele;
neleguminoase - rapiţă; - rapiţă ulei;
- ricinul.
Cu U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
- în funcţie de aprovizionarea solului - 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin
- la sub 2 mg P2O5/100 g sol - 50-80 de potasiu schimbabil mai mic de 150 Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4
kg P2O5/ha; ppm K şi pe care nu s-a administrat flacoane). La culturile nebacterizate şi în cazul
- la 2-5 mg P2O5/100 g sol - 35-50 kg gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani. lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha.
P2O5/ha; Epoca: toamna şi încorporare sub
arătură.
PAG - 56 -
Lucrările solului
1 2
- cu U650 + PP4(3)30+GS-1,2 - U650 + CPGC -4

Nr. boabe Distanţa între rânduri Valoarea Greutatea a Hibrizi

germinabile/m2 culturală a 1000 boabe
seminţei (MMB)
- Neirigat 50 cm 2x30x70 - puritate 97%; - 115-220 g Semitimpurii: Columna,

40-45 echidistant - germinaţie 80%. Proteinka, Neoplanta
- Irigat Nr de boabe/m Nr de boabe/m Semitârzii: Danubian,
50-55 liniar liniar Triumf, Balkan;
22,5 21,3 Tardive: Stine 2250, S2254
Distanţa între Distanţa între RR (se cultivă în procent
boabe boabe redus).
4,4 cm 4,7 cm
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 60-120 kg/ha.
Semănatul
L - 445 + SPC-8
PAG - 57 -

Începe când în sol la adâncimea de - 3 cm - 50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide antigramineice
semănat, se realizează 7-8 0C. înainte de semănat şi a tratamentelor în vegetaţie cu erbicide pentru
Semănatul este indicat a se finaliza combaterea buruienilor dicotiledonate);
până la 20 aprilie. - în benzi de 2 rânduri la 30x70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la
neirigat sau irigat prin aspersiune, ce permite reducerea la jumătate a
dozei de erbicide, cu aplicarea în vegetaţie a erbicidelor în benzi);
- la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode chimice
de combatere incompletă a buruienilor. Această variantă permite
întreţinerea culturii prin praşile.

Se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor, lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ), la care se adaugă
combaterea chimică a buruienilor. Buruienile mai frecvente şi care produc pagube mai mari sunt: iarba bărboasă, zârna, loboda, ştirul,
mohorul, muştarul, ridichea sălbatică, pristolnicul, scaietele popii, costreiul, etc.
Tratament preemergent (înainte de Tratamente postemergente

răsărire)
Se recomandă un amestec alcătuit din: - pentru combaterea buruienilor: zârna, pristolnic, scaietele popii sau alte buruieni
1. Treflan 3,5 l/ha, cu încorporare la 8-10 care au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente:
cm sau Mecloran 8-10 l/ha, cu încorporare - primul, când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0,5-0,75 l/ha sau Galaxy– 2,0 l/ha ;
la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha cu - al doilea cu Galaxy -2 l/ha;
încorporare la 4-5 cm sau aplicat imediat sau
după semănat sau Afalon – 0,5-1,5 kg/ha, - primul cu Basagran 1,5-2,0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1,5-2,0 l/ha;
aplicat înainte sau după semănat; sau
2. Sencor sau Lexone, ambele în doză de - primul cu Flex 1,5 l/ha şi al doilea cu Flex 1,25 l/ha.
0,25 – 1,4 kg/ha. - la infestarea cu costrei, la tratamentele postemergente menţionate, se asociază unul din
erbicidele Agil 1,0-1,5 l/ha; Gallant 2,0-3,0 l/ha; Fusilade Super 2,0-3,0 l/ha; Furore
Super 3,0-3,5 l/ha. Se execută când costreiul are 10-25 cm.

Pentru protecţia culturii împotriva unor patogeni periculoşi ai culturii de soia, ce transmit fuzarioza, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu,
rizoctonioza, este necesară folosirea de sămânţă sănătoasă, respectarea tehnologiei (rotaţia, epoca de semănat, densitatea, combaterea
buruienilor). În afară de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la sămânţă sau în vegetaţie.

- pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1,0 - pentru acarianul Tetranychus urticae, se folosesc produsele: Sintox 25 – 2,0
l/to sau Divident 030 FS – 1,7 l/to. l/ha, Saumitac 20 CE- 1,5 l/ha sau Omite 570 EW – 0,8 l/ha, la apariţia
dăunătorilor.
În zonele cu precipitaţii anuale sub 500 mm, soia trebuie cultivată cu precădere pe suprafeţele amenajate la irigat sau pe solele cu aport
freatic. Primul moment critic pentru apă - germinaţia seminţelor. În primăverile secetoase - o udare de răsărire cu 250-300 mc apă/ha.
PAG - 58 -
Următoarele faze critice: butonizarea, înflorirea, formarea şi umplerea boabelor; se vor aplica la nevoie udări cu norme de 500 mc/ha. Nu
se recomandă irigarea după data de 20 august, pentru a evita prelungirea vegetaţiei şi creşterea umidităţii boabelor la recoltat.
NplxNppxNpbxMMB
Qkg / ha =
100
în care:
Recoltarea
- perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică, manifestată prin brunificarea păstăilor. Umiditatea boabelor la recoltare
trebuie să fie de 14-15%.
Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază.
Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi, care creează mari probleme la recoltare şi păstrare.
PAG - 59 -
3.1.8 CULTURA: SFECLĂ DE ZAHĂR
Zonarea culturii şi a soiurilor
1 2
a. zonarea culturii. b. zonarea soiurilor

Consumul mare de apă al sfeclei de zahăr care însumează - soiurile poliploide plurigerme – Polirom,
600-650 mm/an, necesită alegerea arealului de cultură cu Românesc 7 - sunt zonate în judeţele din sudul şi vestul ţării,
prioritate în zonele irigate sau cu aport de apă freatică.
precum şi în Moldova şi centrul Transilvaniei;
Sunt, de asemenea, recomandate zonele cu regim favorabil
- soiurile poliploide monogerme – Monorom, Braşov
de precipitaţii în perioada de vegetaţie. Sensibilitatea la
519 - sunt zonate în judeţele din sudul ţării, Moldova şi centrul
aciditatea solului şi la tasarea acestuia, impune amplasarea
Transilvaniei;
culturii pe terenuri plane, profunde, cu textură medie,
bogate în materie organică (valori mai mari de 2,5 % - soiurile sintetice plurigerme – Braşov - se cultivă în
humus) şi cu o reacţie neutră (pH = 6,5-8). Moldova şi centrul Transilvaniei;
- hibridul monogerm – Florentina – este zonat în
sudul ţării;
- soiurile diploid monogerm – Bârsa şi Andra sunt zonate, în
Transilvania şi Moldova.
1 2 3
Foarte bune Bune Contraindicate

- cereale de toamnă - cartofii - plantele care părăsesc terenul târziu şi îl lasă plin de
resturi vegetale;
- porumb boabe;
- sfeclă de zahăr şi furajeră;
- ovăzul;
- cruciferele.
Organice Fosfor Potasiu Azot

- foarte necesare - 70-120 kg P 2O5/ha. - 50-120 K2O; Dozele optime se stabilesc în funcţie de producţia
pentru sfecla de - doza se calculează în funcţie - doza optimă în planificată şi de asigurarea potenţială a solului cu
zahăr; de producţia scontată şi funcţie de producţia azot, se corectează cu aportul de azot adus de
- 30-60 to/ha conţinutul solului în fosfor scontată şi de fertilitatea organică şi cu efectul remanent de azot
gunoi bine mobil. Se scade câte 1 kg conţinutul de potasiu al plantei premergătoare se scade câte 1 kg N
PAG - 60 -
fermentat; P2O5 pentru fiecare tonă uşor solubil în stratul pentru fiecare tonă de gunoi dată în anul curent şi
Epoca: toamna gunoi dată în anul curent şi arabil. 0,75 kg N pentru fiecare tonă de gunoi dată plantei
încorporate sub 0,75 kg P2O5 pentru 1 to Epoca: toamna şi premergătoare. Epoca:
arătură. gunoi dată plantei încorporare sub - 30-40 kg N/ha – la semănat (starter);
premergătoare. arătură. - 40-50 kg N /ha la praşila I mecanică;
Epoca: toamna şi încorporare - 40-50 kg N/ha la praşila a II mecanică .
sub arătură.
Lucrările solului
1 2
- U-650 + PP4(3)30+GS-1,2 - U650 + CPGC -4
- toamna, până la 15 XI. - pe soluri uşoare: combinatorul format din grapă cu colţi rigizi +
grapă elicoidală + tăvălug inelar;
Adâncimea - pe soluri tasate: combinatorul format din vibrocutor + grapă
- 30-32 cm elicoidală + tăvălug inelar;
- arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. Momentul executării – imediat înaintea semănatului
Adâncimea – 3-4 cm.
- Nr. boabe germinabile şi plante recoltabile la mp.

Modul de recoltare Irigat Neirigat Irigat Neirigat
Glomerule la semănat Plante recoltabile Glomerule la semănat Plante recoltabile
Mecanizat şi
18-20 8-10 20-22 7-9
semimecanizat
Manual 26-28 12-14 28-30 9-11
- nr de boabe germinabile la metru liniar şi distanţa între boabe pe rând

Modul de recoltare Irigat Neirigat
Semănat Răsărit Semănat Răsărit
Nr.b./m Distanţa Distanţa Nr.b./m liniar Distanţa Distanţa

liniar cm cm cm cm
Mecanizat 8-9 12,5-11,1 20-22 9-10 11,1-10 22-27

Semimecanizat 8-9 12,5-11,1 18-20 9-10 11,1-10,0 20-21
Manual 10-11 7,5-8,5 19-21 11-12 8,5-9,0 21-23
Valoarea culturală a seminţei: MMB(g)
- puritatea 99%; - la sămânţa normală şlefuită - la sămânţa normală şlefuită

- germinaţia 75% monogermă 14-24 g plurigermă 22-32 g
PAG - 61 -
nr.semitegerm. / m 2 xMMB(g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate
- sămânţă monogermă 6 kg/ha;
- sămânţă plurigermă 8-9 kg/ha.
Semănatul

Începe când în sol la adâncimea - 2-3 cm la sămânţa monogermă;
-pentru recoltarea -pentru recoltarea
de semănat, se realizează 4-50C - 2-4 cm la sămânţa plurigermă.
mecanizată - semimecanizată şi manuală
timp de două zile consecutiv.
echidistant la 45 cm 45-45-45-60
Lucrarea trebuie încheiată în 2-3
cu U 650 + SPC - 12 45-45-45-60
zile.
45-45-45

La sfecla de zahăr mai frecvente sunt buruienile: Iarba Bărboasă, Mohorul, Meişorul, Ştirul, Muştarul, Ridichea sălbatică, Pălămida,
Susaiul, Costreiul mare. Combaterea acestora se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor, lucrări corespunzătoare de arat şi
pregătirea patului germinativ), la care se adaugă combaterea chimică cu erbicide.
EXEMPLIFICĂRI
- se foloseşte un amestec dintre Dual 500 EC – 3-5 l/ha + Venzar 0,75 -1,5 kg/ha, sau Butiran 7-10 l/ha + Venzar 1-2 kg/ha, cu
încorporare la 5 cm adâncime. La acest amestec, Butiran se poate înlocui cu Diizocab - 6-9 l/ha sau cu Eradicane 7-9 l/ha cu
încorporare la 6-10 cm adâncime sau cu Mecloran 7-12 l/ha cu încorporare la 5-6 cm
- se pot aplica 1sau 2 tratamente în funcţie de infestare;
- când buruienile dicotiledonate se află până în faza de 4 frunze - se aplică Betanal AM 4-6 l/ha;
- culturile infestate puternic cu pălămidă şi susan sau muşeţel se tratează cu Lontrel 300 – 0,5 l/ha, când buruienile sunt în faza de
rozetă şi până la formarea de tulpini florifere. Când este necesar se repetă acest tratament la 2-3 săptămâni. După tratamentul cu Lontrel
nu se prăşeşte 20-30 zile, pentru ca erbicidul să se transloce în rădăcinile de buruieni.
- culturile infestate cu odos sau pir târâtor se pot trata cu Agil 100 EC – 1,5 l/ha sau Targa Super 1-2 l/ha sau Gallant 3-4 l/ha. Aceste
erbicide se pot amesteca cu Betanal AM pentru a combate şi buruienile dicotiledonate. Tratamentul este eficace când odosul este în faza
de înfrăţire până la formarea primului internod, iar pirul târâtor este răsărit în masă, lăstarii având 10-12 cm înălţime.
- culturile infestate cu costrei pot fi tratate cu Agil 100EC sau Gallant sau Furore sau Targa Super sau Fusilade Super în doze de 2-3
l/ha, când buruiana are 10-25 cm. După tratament nu se prăşeşte timp de două săptămâni.
PAG - 62 -

Pe lângă măsurile agrotehnice (rotaţia culturilor, lucrările solului, semănat în epoca optimă), este necesară efectuarea de tratamente
fitosanitare la sămânţă sau în perioada de vegetaţie.
- pentru prevenirea infecţiilor primare de mană se - bolile cercosporioza şi făinarea se combat la avertizare cu unul din
foloseşte Apron 35 ST – 1,0 kg/to. produsele
- pentru combaterea unor dăunători ca gărgăriţa sfeclei, Alert 0,5 l/ha,
gărgăriţa frunzelor de porumb, foarte păgubitoare în Impact 125 SC – 0,5 l/ha,
primăverile secetoase se folosesc produsele: Carbofuran Baicor 300EC – 2,0 l/ha,
35 – 28 ml/kg sau Score 300 EC – 0,3 l/ha, Pensuc – 7,0 l/ha;
Diafuran 35 ST – 28 ml/kg sau Carbofuran 35ST - 28 - făinarea se combate şi cu Tilt 250 EC -0,5 l/ha.
ml/kg. - combaterea manei – cu Brestan 60WP – 0,5 kg/ha sau Pensuc - 7,0 l/ha.
- pentru combaterea gărgăriţei sfeclei şi a gărgăriţei frunzelor de porumb,
se folosesc produsele:
Ultracid 20 EC – 1,5 l/ha sau
Dursban 480 EC - 1,5 l/ha sau
Lebazcid 50EC – 1,5 l/ha;
- pentru combaterea larvelor defoliatoare în fazele avansate de vegetaţie, la
avertizare se foloseşte unul din produsele: Sumicidin 20EC 0,25 l/ha,
Sumi Combi 30 EC -0,75 l/ha,
Best 10 EC -4,0 l/ha,
Decis 2,5 EC – 0,30 l/ha;
- se pot utiliza şi produse biologice astfel: Bacillus Thuringiensis 0,2% în
500 l apă/ha sau
Trichogramma sp 150.000 ouă parazitate/ha x 2 tratamente sau feromoni
specifici aplicaţi în 4 capcane/ha.
Irigarea constituie cel mai important element tehnologic de creştere a nivelului de producţie la sfecla de zahăr.
În cazul când se irigă cultura, la începutul lunii aprilie se aplică o irigare de răsărire (dacă primăvara este foarte secetoasă) de 300-350
mc/ha. Irigarea în vegetaţie începe de obicei în a doua decadă a lunii iunie, când are loc începutul îngroşării rădăcinilor. Norma de
irigare este de 3.600-4.000 mc/ha, repartizată în 6-7 udări a câte 600-700 mc/ha, udările repetându-se la cca 14-16 zile. Ultima udare se
aplică cu 30 zile înainte de începerea recoltatului, pentru a favoriza acumularea zahărului în rădăcini.
- suprafaţa unui punct de control va fi de 10 mp şi se determină pentru a calcuala producţia medie la ha, evaluând: cantitatea de rădăcini
recoltate din punctele de control, în kg (q); suprafaţa unui punct de control în mp (D) şi numărul probelor de control (L), aplicând
formula:
Qkg / ha = (qx10000 )(DxL )

în care:
Q kg/ha- producţia medie la ha;
PAG - 63 -
La producţia stabilită se va adăuga sporul de producţie, deoarece rădăcinile nu sunt ajunse la a maturitatea tehnică. Sporul de producţie
este de 3-5 grame pe plantă/zi.
O altă formulă de calcul este următoarea:
Pr = NrxNpxGrx10
Pr – producţia determinată;
Nr – numărul de rădăcini la metru liniar;
Np – numărul de plante la metru liniar
Gr – greutatea medie a unei rădăcini, în grame.
Recoltarea
- momentul optim de recoltare se stabileşte în funcţie de dinamica acumulării zahărului în rădăcini.

Mecanizată Semimecanizat
- acolo unde semănatul s-a făcut în rânduri - acolo unde semănatul s-a efectuat în benzi se foloseşte U-650 +DSP – 4.
echidistante la 45 cm; - decoletarea trebuie efectuată în aceeaşi zi cu dislocatul pentru a se evita
- cu U- 650 + BM – 6 +KS -6, sau cu combinele pierderile de recoltă.
autopropulsate de şase rânduri.
Transportul rădăcinilor recoltate la punctele de recepţionare trebuie făcut în aceeaşi zi cu recoltarea. Se admite, ca excepţie staţionarea
rădăcinilor în câmp în grămezi mari, cel mult o noapte după care transportul devine absolut necesar.
PAG - 64 -
3.1.9 CULTURA: RAPITĂ PENTRU ULEI
La cultura rapiţei de toamnă se disting două zone de favorabilitate.
Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite, în care se asigură condiţii bune
de răsărire şi de iernare a culturii.
Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării, cu precipitaţii mai reduse, în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare,
în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp, necesare pregătirii plantelor pentru iernare.
În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf, fiind disponibile şi diferite soiuri
străine.
1 2 3
Foarte bune Bune Contraindicate

- cereale păioase; - plantele furajere; - monocultura;
- floarea soarelui;
- soia;
- fasolea;
- tutunul.
Organice Fosfor Potasiu Azot

- sunt bine valorificate de rapiţă şi - 50-80 kg P - doza optimă 80 kg Dozele de azot sunt cuprinse între 80-150 kg
în special de culturile 2O5/ha. K2O/ha pe solurile N/ha, funcţie de fertilitatea solului, planta
postmergătoare; Epoca: toamna, slab aprovizionate; premergătoare, nivelul producţiei planificate
- la 20-30 to/ha gunoi de grajd, încorporate sub Epoca: toamna, şi al aprovizionării cu apă. Îngrăşămintele cu
cantitaea de îngrăşăminte chimice se arătură sau sub disc încorporate sub arătură azot se aplică fracţionat astfel: 30-50 kg/ha la
reduce cu 30 kg N/ha, 20-30 kg la pregătirea sau sub disc la semănat. Diferenţa la desprimăvărare, pe sol
P2O5, K2O şi microelementele terenului pentru pregătirea terenului îngheţat.
nemaifiind necesare. semănat. pentru semănat.
PAG - 65 -
Lucrările solului
1 2

- U-650 + PP4(3)30+GS-1,2 - U650 + CPGC -4
Epoca Momentul executării – după executarea arăturii şi imediat înainte de
- vara, până la 15 VIII. semănat.
La adâncimea de semănat + 1-2 cm.
Adâncimea
- 20-25 cm
- arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.
Nr. de seminţe Nr. De Distanţa Valoarea Greutatea a Soiuri

germinabile seminţe între culturală a 1000 seminţe
germinabile/m seminţe pe seminţei (MMS)
liniar rând
100-150 12-120 5-8 cm - puritatea 97%; 3-5 g Triumf (soi românesc) sunt
- germinaţia disponibile şi soiuri străine: Valesca,
85%. Bolero, Colvert, Star, Cyclone,
Wotan, Madora,
nr.semitegerm. / m 2 xMMS ( g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate
- 8-15 kg/ha
Semănatul

- între 5-15 IX - 2-4 cm 12,5 cm

Culturile de rapiţă semănate în rânduri apropiate nu necesită praşile, pliviri sau aplicarea erbicidelor. Totuşi, în unele situaţii se
PAG - 66 -
recomandă erbicidarea cu L- 445 + MET -1200 sau U-650 + MET -2500.

- pe terenurile infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale se vor - buruienile dicotiledonate perene (în special
aplica: pălămida), se combat prin aplicarea în vegetaţie a
- înainte de semănat Treflan 48 CE – 1,5-2,0 l/ha sau preemergent, Dual Gold erbicidelor:
1,0-1,5 l/ha, încorporarea lor la 3-4 cm fiind necesară numai în toamnele Lontrel 300 -0,3 -0,5 l/ha sau
secetoase. Cliphar 0,3-0,5 l/ha;
- buruienile monocotiledonate anuale şi perene (costrei din rizomi) se combat - buruienile dicotiledonate anuale şi perene se
prin aplicarea în vegetaţie a erbicidelor: combat primăvara, înainte de alungirea tulpinii, cu
Fusilade Forte 1,0-1,3 l/ha, sau erbicidul Galera 0,25-0,3 l/ha.
Targa Super 1,5 l/ha sau
Gallant Super 1,0 l/ha.

Cultura de rapiţă este afectată de un complex de patogeni, dintre care mai importanţi sunt: putregaiul cenuşiu, făinarea, alternarioza.
Aceşti patogeni se manifestă pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, fiind necesare măsuri de combatere integrată. Alături de măsuri
agrofitotehnice (asolament, arătură adâncă), se impune şi aplicarea unor tratamente chimice.

- se recomandă tratamentul cu Tratamente la avertizare cu unul din produsele: Sumilex 50WP, Ronilan 50WP sau Rovral 50PU -
unul din produsele: Sumilex 1,5 kg/ha.
50WP, Rovral 50PU sau - pentru prevenirea atacului produs de puricii de pământ, când se vad înţepături de plante, se aplică
Ronilan 50WP – 1,0 kg/to. un tratament cu Carbetox 50CE – 0,5 l/ha.
- în primăvară, împotriva gărgăriţei cruciferelor şi a gândacului lucios se aplică Sinoratox 35 CE – 3
l/ha iar în perioada înfloritului, cu Decis 2,5 EC – 0,3 l/ha sau Fastac 10 EC -0,1 l/ha;
- la apariţia în masă a păduchelui cenuşiu, se aplică un tratament cu Sinoratox 35 CE sau Carbetox 37
CE – 2 l/ha, numai la avertizare.
În cazul când se irigă cultura, udarea după semănat se face numai dacă în stratul superficial de sol nu există apa necesară germinării.
În primăverile secetoase, se aplică o udare de 400-500 mv/ha la începutul legării primelor silicve, iar a doua la terminarea înfloritului, cu
norma de 500-600 mc/ha. Nu se recomandă udările mai târziu, deoarece favorizează căderea plantelor şi atacul de afide.
- elementele de evaluare a producţiei medii la rapiţa pentru ulei sunt următoarele:
- nr. de seminţe într-un gram - 200-300;
- nr. de seminţe într-o silicva - 3-10;
- nr. de silicve pe plantă - 120-300;
- greutatea seminţelor pe plantă - 2,0-3,0 g;
- nr. de seminţe însămânţate la mp - 120-170;
- nr. de plante răsărite la mp - 110-150;
Producţia calculată (P):
Greut.sem. / pl ( g )xnr. pl / ha
P(kg / ha ) =
1000
PAG - 67 -
Recoltarea
- se pot folosi două metode de recoltare
În două faze Direct din lan
- tăierea plantelor la coacerea în pârgă, silicvele - este o metodă mai practică. Se aplică dacă pierderile sunt minime şi există
sunt galbene şi seminţele au început de posibilităţi de uscare a seminţei. Începe când seminţele sunt brunificate şi au 16-
brunificare. Se lasă plantele tăiate pe o mirişte de 18% umiditate. Recoltarea trebuie terminată în 2-3 zile; se lucrează numai seara
20-25 cm până la uscarea completă; sau dimineaţa.
- treierat din brazdă cu combina C – 12 su C – 14 - metoda determină totuşi pierderi însemnate, boabele au un conţinut ridicat în
cu ridicător , când umiditatea seminţelor ajunge la apă, iar în masa recoltată se găsesc tulpini cu umiditate mai ridicată. Recolta de
12-14%. seminţe trebuie curăţată imediat şi uscată.
PAG - 68 -
Profilul "Cereale si plante tehnice"
3.2 MODUL
20 ha
Tipul exploatatiei: Tabel nr. 3.2
NEIRIGAT IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha ha % t/ha
Grau 5 25 2,8 6 30 4,0

Porumb 6 30 3,2 7 35 4,8
Orz 2 10 3,2 x x x
Floarea Soarelui 4 20 1,3 3 15 1,80
Fasole 1 5 1,05 2 10 1,8
Sfecla zahar 2 10 23,0 2 10 32,0
TOTAL 20 100 x 20 100 x

PAG - 69 -
Profilul " Cereale si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA Tabel nr. 3.2.1
Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT
CULTURA
Floarea TOTAL
Grau Porumb Orz Fasole Sfecla zahar
Soarelui
U.M
INDICATORI ha
5 6 2 4 1 2 20
25% 30% 10% 20% 5% 10% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 7900,0 9504,0 3200,0 4312,0 1885,0 6900,0 33701,00
A1. Din care productia principala lei 7700,0 9216,0 3072,0 4264,0 1837,5 6900,0 32989,50
B (+) SUBVENTII lei 875,0 0,0 350,0 0,0 0,0 3000,0 4225,00
C (=) PRODUS BRUT lei 8775,0 9504,0 3550,0 4312,0 1885,0 9900,0 37926,00
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 7675,5 9005,6 3055,6 4274,8 1877,5 6440,0 32328,98
D1. Din care pentru productia principala lei 7475,5 8717,6 2927,6 4226,8 1830,0 6440,0 31617,48
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 6950,5 7218,2 2732,6 3658,4 1690,8 5206,0 27456,48
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 3448,5 4431,6 1237,4 1484,0 807,3 2933,9 14342,70
- Sämãn si material saditor lei 1175,0 2070,0 376,0 344,8 331,2 400,8 4697,80
- Ingrasaminte chimice lei 1348,0 1360,2 474,6 906,8 140,0 493,2 4722,80
- Pesticide lei 793,5 1001,4 297,0 232,4 308,1 2039,9 4672,30
- Alte materiale lei 132,0 0,0 89,8 0,0 28,0 0,0 249,80
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 3191,5 2421,6 1378,8 2024,4 809,2 1991,6 11817,12
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 172,5 221,6 61,9 74,4 40,4 156,3 727,00
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
6. Asigurari lei 138,0 161,4 54,6 75,6 33,9 124,2 587,66
II. CHELTUIELI FIXE lei 725,0 1769,4 323,0 616,4 186,7 1234,0 4854,50
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 89,5 991,8 51,0 205,2 40,4 735,6 2113,54
- Cheltuieli generale lei 207,0 241,8 81,8 113,6 51,0 186,3 881,46
- Dobanzi la credite lei 253,5 325,8 120,2 157,6 60,3 242,1 1159,50
- Amortisment lei 175,0 210,0 70,0 140,0 35,0 70,0 700,00
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 224,5 498,4 144,4 37,2 7,5 460,0 1372,02
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
F. (=) VENIT NET+subventii lei 1099,5 498,4 494,4 37,2 7,5 3460,0 5597,02
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 3,0 5,7 4,9 0,9 0,4 7,1 4,3
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 14,7 5,7 16,9 0,9 0,4 53,7 17,7
PAG - 70 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 20 ha neirigat
Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospodării
individuale Tabel nr. 3.2.1
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare 33701 9628,9
2 Subvenţii 4225 1207,1
3 Produs brut (1+2) 37926 10836
4 Cheltuieli totale, d.c.: 32329 9236,9
4.1 - cheltuieli variabile 27456,5 7844,7
4.1.1 - variabile specifice 14930,4 4265,8
4.2 - cheltuieli fixe 4854,5 1387
5 Profit (3-4) 5597 1599
6 Rata profitului (5:4x100) (%) 17,3 17,3
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 10469,5 2991,3
Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 5,5
8 III III
UDE
9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 4058 1159,4
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 20290 5797
Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din
11 840 240
profit)
12 Fonduri pentru muncă şi management (50% din profit) 280 80
13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 1119 319,7
14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 25998 7128
15 Credite pentru producţie ** 7171 2049
16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 0,9 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 25158 lei.
**Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie
Concluzii:
¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 78% fonduri
proprii şi 22 % credite de producţie.
¾ Modulul evidentiază o rată a profitului de 17,3% şi asigură în medie un profit de 280
lei/ha.
¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei”
exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploataţii de 5,5 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după
clasă) de clasa a III-a.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilităţi reduse de investiţii în tehnica
agricolă şi a modernizării procesului de producţie, pe termen mediu.
¾ Modulul realizat prin proiectare sigură o viabilitate economica redusă.
Este necesară o creştere a randamentelor cheltuielilor în cadrul modulului pentru a spori
masei profitului, în vederea asigurării fondurilor de dezvoltare.
PAG - 71 -
Profilul “Cereale şi plante tehnice”

Tipul exploataţiei:
Gospodării individuale Bugetul exploataţiei de 20 ha
Zona de câmpie neirigat
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 - Variantă proiectată Tabel nr. 3.2.3
Cultura
Perioade,
Floarea Sfeclă Total
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Orz Fasole
soarelui zahăr 20 ha
ani
5 ha 6 ha 2 ha 4 ha 1 ha 2 ha
Valoarea 2005/2006 lei 7900 9504 3200 4312 1885 6900 33701
producţiei 2007/2008 lei 8820 11136 3552 5096 2100 11040 41744
Creşteri sau
∆ lei +920 +1632 +352 +784 +215 +4140 +8043
descreşteri
2005/2006 lei 875 x 350 x x 3000 4225
Subvenţii
2007/2008 lei 2500 1050 900 700 175 350 5675
Creşteri sau
∆ lei +1625 +1050 +550 +700 +175 -2650 +1450
descreşteri
2005/2006 lei 7675,5 9005,6 3055,6 4274,8 1877,5 6440 32329
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 8120 10560 3200 4732 1995 9200 37807
Creşteri sau
∆ lei +444,5 +1554,4 +144,4 +457,2 +117,5 +2760 +5478
descreşteri
2005/2006 lei 224,5 498,4 144,4 37,2 7,5 460 1372
Venit impozabil
2007/2008 lei 700 576 352 364 105 1840 3937
Creşteri sau
∆ lei +475,5 +77,6 +207,6 +326,8 +97,5 +1380 +2565
descreşteri
Venit 2005/2006 lei 1099,5 498,4 494,4 37,2 7,5 3460 5597
net+subvenţii 2007/2008 lei 3200 1626 1252 1064 280 2190 9612
Creşteri sau
∆ lei +700,5 +1127,6 +757,6 +1026,8 +272,5 -1270 +2615
descreşteri
Rata venit 2005/2006 % 14,3 5,5 16,2 0,9 0,4 53,7 17,3
net+subvenţii 2007/2008 % 39.4 15,4 39,0 22,5 14 23,8 25,4
Creşteri sau
∆ % +25.1 +9,9 +22,8 +21,6 +13,6 -29,9 +8,1
descreşteri
PAG - 72 -

Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale
Modul 20 ha neirigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
2007 - 2008
2005 - 2006
9612
5597
41744
33701
37807
32329 5675
4225 Valoarea productiei - lei Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Rata venit + subventii - %
17,3
Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008
Valoarea productiei - lei 33701 41744
Subventii - lei 4225 5675
Cheltiueli totale - lei 32329 37807
Venit net + subventii - lei 5597 9612
2005 - 2006 2007 - 2008 25,4
Rata venit + subventii - % 17,3 25,4
2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 73 -
Profilul " Cerealiere si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA Tabel nr. 3.2..4
Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale ZONA DE CAMPIE IRIGAT
CULTURA
Floarea TOTAL
Grau Porumb Fasole Sfecla zahar
Soarelui
INDICATORI U.M
ha
6 7 3 2 2 20
30% 35% 15% 10% 10% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 13584,0 16590,0 4476,0 6462,0 9600,0 50712,0
A1. Din care productia principala lei 13200,0 16128,0 4428,0 6300,0 9600,0 49656,0
B (+) SUBVENTII lei 1050,0 0,0 0,0 350,0 3000,0 4400,0
C (=) PRODUS BRUT lei 14634,0 16590,0 4476,0 6812,0 12600,0 55112,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 12144,0 14238,0 4098,0 5589,2 8320,0 44389,2
D1. Din care pentru productia principala lei 11760,0 13776,0 4050,0 5427,2 8320,0 43333,2
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 10599,0 11529,7 3444,9 4911,8 6785,6 37271,0
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 4850,4 5639,2 1369,5 1912,4 3465,1 17236,6
- Sämãn si material saditor lei 1522,8 2415,0 258,9 745,2 534,4 5476,3
- Ingrasaminte chimice lei 2008,8 2055,9 936,0 338,0 797,4 6136,1
- Pesticide lei 1057,2 1168,3 174,6 728,2 2133,3 5261,6
- Alte materiale lei 261,6 0,0 0,0 101,0 0,0 362,6
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 4084,2 3427,2 1479,3 2067,4 2132,9 13191,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 1200,0 1911,7 450,0 736,0 864,0 5161,7
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 242,4 282,1 68,4 95,6 173,2 861,7
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 222,0 269,5 77,7 100,4 150,4 820,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 1545,0 2708,3 653,1 677,4 1534,4 7118,2
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 385,8 1446,2 240,3 207,0 874,8 3154,1
- Cheltuieli generale lei 300,0 392,0 92,4 150,6 225,6 1160,6
- Dobanzi la credite lei 409,2 380,1 125,4 179,8 294,0 1388,5
- Amortisment lei 450,0 490,0 195,0 140,0 140,0 1415,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 1440,0 2352,0 378,0 872,8 1280,0 6322,8
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 2490,0 2352,0 378,0 1222,8 4280,0 10722,8
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 12,2 17,1 9,3 16,1 15,4 14,6
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 21,2 17,1 9,3 22,5 51,4 24,7
PAG - 74 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ Tabel nr. 3.2.5

a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 20 ha irigat
Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospodării individuale
lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare 50712 14489,1
2 Subvenţii 4400 1257,1
3 Produs brut (1+2) 55112 15746,2
4 Cheltuieli totale, d.c.: 44389,2 12682,6
4.1 - cheltuieli variabile 37271 10648,9
4.1.1 - variabile specifice 23218,3 6633,8
4.2 - cheltuieli fixe 7118,2 2033,7
5 Profit (3-4) 10722,8 3063,7
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 17841 5097,4
8 IV IV
UDE
9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 7848,7 2242,5
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 39243,5 11212
11 1608,4 459,5
profit)
12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 536,1 153,2
13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 2144,6 612,7
14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 27362,2 7817,8
15 Credite pentru producţie ** 18635 5324,3
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 25753,8 lei.
Concluzii:

¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului (venitul net+subvenţii) de 24,1% şi asigură în
medie un profit de 536,1 lei/ha.
acestei exploataţii de 7,6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după
clasă) de clasa a IV-a.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în achiziţionarea de
tehnică agricolă pentru cumpărarea prin credite a aproape întregului set de utilaje necesare
tractorului U683 sau a circa 50% din instalaţia de irigat prin aspersiune.
¾ Modulul realizat prin proiectare poate fi viabil economic în condiţiile
obţinerii randamentelor programate.
PAG - 75 -

Bugetul exploataţiei de 20 ha
Zona de câmpie irigat
Variantă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploataţiei: Tabel nr. 3.2.6
Gospodării individuale
Cultura
Perioade,
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Fasole
ani
6 ha 7 ha 3 ha 2 ha 2 ha
2005/2006 lei 13584 16590 4476 6462 9600 50712
Valoarea producţiei
2007/2008 lei 15120 19488 5292 7200 15040 62140
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +1536 +2898 +816 +738 +5440 +11428
2005/2006 lei 1050 x x 350 3000 4400
Subvenţii
2007/2008 lei 3000 1225 525 350 350 5450
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +1950 +1225 +525 x -2650 +1050
2005/2006 lei 12144 14238 4098 5589.2 8320 44389.2
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 13440 16800 4860 6120 9920 51140
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +1296 +2562 +762 +530.8 +1600 +6750.8
2005/2006 lei 1440 2352 378 872.8 1280 6322.8
Venit impozabil
2007/2008 lei 1680 2688 432 1080 5120 11000
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +240 +336 +54 +207.2 +3840 4677.2
2005/2006 lei 2490 2352 378 1222.8 4280 10722.8
Venit net+subvenţii
2007/2008 lei 4680 3913 957 1430 5470 16450
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +2190 +1561 +579 +207.2 +1190 +5727.2
2005/2006 % 20.5 16.5 9.2 21.9 51.4 24.1
Rata venit net+subvenţii
2007/2008 % 34.8 23.3 19.7 23.4 55.1 32.2
Creşteri sau descreşteri ∆ % +14.3 +6.8 +10.5 +1.5 +3.7 +8.1
PAG - 76 -

Modul 20 ha irigat
2005 - 2006 2007 - 2008
10722,8 16450
50712 62140
44389,2 51142
5450
4400

Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei

Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008
Valoarea productiei - lei 50712 62140 24,1
Cheltiueli totale - lei 44389,2 51142
Venit net + subventii - lei 10722,8 16450
2005 - 2006 2007 - 2008
Rata venit + subventii - % 24,1 32,2 32,2
2005 - 2006 2007 - 2008

PAG - 77 -
3.3 MODUL
200 ha
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale Tabel nr. 3.3
NEIRIGAT IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha ha % t/ha
Grau 60 30 3,5 48 24 5,0
Porumb 54 27 4,0 66 33 6,0
Orz 10 5 4,0 18 9 6,0
Fasole 10 5 1,20 x x x
Soia x x 20 10 2,2
Sfecla zahar 10 5 25,0 10 5 40,0
Rapita 26 13 1,8 8 4 2,3
TOTAL 200 100 x 200 100 x
PAG - 78 -
Profil "Cereale si plante tehnice" Tabel nr. 3.3.1

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA
ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT
CULTURA
Floarea Sfecla TOTAL

Grau Porumb Orz Fasole Rapita
INDICATORI U.M Soarelui zahar
ha
60 54 10 30 10 10 26 200
30% 27% 5% 15% 5% 5% 13% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 118380,0 106920,0 20000,0 40320,0 21540,0 37500,0 38610,0 383270,0
A1. Din care productia principala lei 115500,0 103680,0 19200,0 39360,0 21000,0 37500,0 37440,0 373680,0
B (+) SUBVENTII lei 10500,0 0,0 1750,0 0,0 0,0 15000,0 4550,0 31800,0
C (=) PRODUS BRUT lei 128880,0 106920,0 21750,0 40320,0 21540,0 52500,0 43160,0 415070,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 108098,4 97050,3 17948,3 37513,3 20127,3 34157,0 35391,6 350286,2
D1. Din care pentru productia principala lei 105218,4 93810,3 17148,3 36553,3 19587,3 34157,0 34221,6 340696,2
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 97934,5 77972,4 16170,6 32220,8 18047,6 27987,0 31794,8 302127,7
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 45825,0 42946,2 6891,8 12833,1 8279,0 15626,7 12555,1 144956,9
- Sämãn si material saditor lei 14100,0 18630,0 1880,0 2587,5 3312,0 2004,0 751,9 43265,4
- Ingrasaminte chimice lei 20223,0 15303,6 2966,0 8502,0 1556,0 2966,0 9583,6 61100,2
- Pesticide lei 9522,0 9012,6 1484,8 1743,6 3081,0 10656,7 1490,3 36991,0
- Alte materiale lei 1980,0 0,0 561,0 0,0 330,0 0,0 729,3 3600,3
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 47871,6 31131,3 8617,2 18076,5 8991,4 10958,1 17978,8 143624,8
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 2291,3 2147,3 344,6 641,7 414,0 781,3 627,8 7247,8
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 1946,6 1747,6 317,1 669,5 363,2 620,9 633,2 6298,1
II. CHELTUIELI FIXE lei 10163,9 19077,9 1777,7 5292,6 2079,7 6170,1 3596,7 48158,5
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 1342,4 11157,0 318,9 1924,9 475,1 3678,2 495,8 19392,4
- Cheltuieli generale lei 2919,9 2621,5 475,6 1004,3 544,8 931,3 949,7 9447,1
- Dobanzi la credite lei 3801,6 3409,4 633,1 1313,4 709,8 1210,5 1241,2 12319,0
- Amortisment lei 2100,0 1890,0 350,0 1050,0 350,0 350,0 910,0 7000,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 10281,6 9869,7 2051,7 2806,7 1412,7 3343,0 3218,4 32983,8
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 20781,6 9869,7 3801,7 2806,7 1412,7 18343,0 7768,4 64783,82
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 9,8 10,5 12,0 7,7 7,2 9,8 9,4 9,7
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 19,8 10,5 22,2 7,7 7,2 53,7 22,7 19,0
PAG - 79 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaţii familiale
Tabel nr. 3.3.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5 lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare 383270 109506
2 Subvenţii 31800 9086
3 Produs brut (1+2) 415070 118592
4 Cheltuieli totale, d.c.: 350286,2 100082
4.1 - cheltuieli variabile 302127,7 86322
4.1.1 - variabile specifice 151255 43216
5 Profit (3-4) 64783,8 18510
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 112942,3 32269
8
UDE
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 39391,9 11255
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 196959,5 56274
11 9718 2777
profit)
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16196 4627
Concluzii:
¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 78,3% fonduri

proprii şi 20,7 % credite de producţie.
¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 18,5% şi asigură în medie un profit de 324
lei/ha.
acestei exploataţii de 62,8 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi
după clasă) de clasa a VIII-a.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea de cumpărare prin credite a două
tractoare de 65CP şi a unor maşini agricole principale.
¾ Modulul realizat prin proiectare are viabilitate economică moderată,
care poate fi îmbunătăţită prin creşterea randamentelor obţinute.
PAG - 80 -

Zona de câmpie neirigat - Variantă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr. 3.3.3
Asociaţii familiale
Cultura
Perioade,
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Orz Fasole Rapită
ani
60 ha 54 ha 10 ha 30 ha 10 ha 10 ha 26 ha
Valoarea 2005/2006 lei 118.380 106.920 20.000 40.320 21.540 37.500 38.610 388.270
producţiei 2007/2008 lei 132.300 125.280 22.200 47.040 24.000 60.000 44.460 455.280
Creşteri sau
∆ lei +13.920 +18.360 +2.200 +6.720 +2.460 +22.500 +5.850 +72.010
descreşteri
2005/2006 lei 10.500 X 1750 X X 15.000 4.550 31.800
Subvenţii
2007/2008 lei 30.000 9.450 4.500 5.250 1.750 1.750 10.400 63.100
Creşteri sau
∆ lei +19.500 +9.450 +2.750 +5.250 +1.750 -13.250 +5.850 +31.300
descreşteri
2005/2006 lei 108.098,4 97.050,3 17.948,3 37.513,3 20.127,3 34.157 35.391,6 +350.286,2
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 130.872 108.000 20.800 41.856 22.260 45.000 39.686 408.474
Creşteri sau
∆ lei +22773,6 +10.949,7 +2.851,7 +4.342,7 +2.132,7 +10843 +4.294,4 +58.187,8
descreşteri
2005/2006 lei 10.281,6 9.869,7 2.051,7 2.806,7 1412,7 3.343 3.218,4 32.983,8
Venit impozabil
2007/2008 lei 1428 17.280 1.400 5.184 1740 15.000 4.774 46.806
Creşteri sau
∆ lei -8.853,6 +7.410,3 -651,7 +2.377,3 +327,3 +11.657 +1.555,6 +13.822,2
descreşteri
Venit 2005/2006 lei 20.781,6 9869,7 3.801,7 2.806,7 1.412,7 18.343 7768,4 64.783,8
net+subvenţii 2007/2008 lei 31.428 26.730 5.900 10.434 3.490 16.750 15.174 109.906
Creşteri sau
∆ lei +10.646,4 +16.860,3 +2.098,3 +7.627,3 +2.077,3 -1.593 +7.405,6 +45.122,2
descreşteri
Rata venit 2005/2006 % 19,2 10,2 21,2 7,5 7,0 53,7 21,9 18,5
net+subvenţii 2007/2008 % 24,0 24,7 28,4 24,9 15,7 37,2 38,2 26,9
Creşteri sau +8,4
∆ % +4,8 +14,5 +7,2 +17,4 +8,7 -16,5 +16,3
descreşteri
PAG - 81 -

Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale
2005 - 2006 2007 - 2008
109906
64783,8
455280
383270
350286,2 408474
63100
31800
Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008


2005 - 2006 2007 - 2008
Rata venit + subventii - % 18,5 26,9 26,9
2005 - 2006 2007 - 2008

Profil "Cereale si plante tehnice"
PAG - 82 -
Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA Tabel nr. 3.3.4
ZONA DE CAMPIE IRIGAT
CULTURA
Grau Porumb Orz Soia Rapita
Soarelui zahar
INDICATORI U.M
ha
48 66 18 30 20 8 10 200
24% 33% 9% 15% 10% 4% 5% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 135840 195426 53640 55320 53420 15160 60000 568806,0
A1. Din care productia principala lei 132000 190080 51840 54120 51920 14720 60000 554680,0
B (+) SUBVENTII lei 8400 0 3150 0 10000 1400 15000 37950,0
C (=) PRODUS BRUT lei 144240 195426 56790 55320 63420 16560 75000 606756,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 117360 175857 44788 50112 47555 12968 46184 494823,3
D1. Din care pentru productia principala lei 113520 168729 42988 48912 46055 12528 46184 478915,3
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 102678 136128 39519 41811 39599 11480 37737 408952,5
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 43341 58014 13568 15344 16352 4216 18323 169157,5
- Sämãn si material saditor lei 12182 22770 3384 2588 5214 280 2672 49089,9
- Ingrasaminte chimice lei 20088 24229 6264 11013 3640 3200 4984 73417,6
- Pesticide lei 8457 11015 2673 1744 6656 464 10667 41675,5
- Alte materiale lei 2614 0 1247 0 842 272 0 4974,5
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 42121 40391 19433 18821 13583 5520 12863 152732,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 12960 31680 5040 6000 8000 1400 4800 69880,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 2167 2901 678 767 818 136 916 8383,1
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0 0 0 0 0 0 0 0,0
6. Asigurari lei 2089 3142 799 879 847 208 835 8799,9
II. CHELTUIELI FIXE lei 14682 39729 5270 8301 7955 1488 8446 85870,8
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 3857 24133 1240 3006 3622 152 4859 40868,6
- Cheltuieli generale lei 3133 4808 1199 1318 1271 336 1253 13318,2
- Dobanzi la credite lei 4091 6169 1571 1727 1662 440 1634 17294,0
- Amortisment lei 3600 4620 1260 2250 1400 560 700 14390,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 18480 19569 8852 5208 5865 2192 13816 73982,7
(-) Impozite si taxe lei 0 0 0 0 0 0 0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 26880 19569 12001,60 5208 15865,5 3592 28816 111932,73
PAG - 83 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaţii familiale
Tabel nr. 3.3.5
2 Subvenţii 37950 10843
3 Produs brut (1+2) 606756 173359
4.1.1 - variabile specifice 247837,4 70811
5 Profit (3-4) 111932,7 31981
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 197803,5 56515,3
8 VIII VIII
UDE
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70356 20102
11 16790 4797
profit)
Concluzii:

lei/ha.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în achiziţionarea de
tehnică agricolă pentru cumpărarea prin credite a două tractoare U683 cu cabină şi setul de
utilaje aferent precum şi a unor comonente a instalaţiei de irigare.
¾ Modulul realizat prin proiectare are viabilitate economică ridicată în
condiţiile obţinerii randamentelor programate.
PAG - 84 -

Zona de câmpie irigat
Variantă proiectată
Asociaţii familiale Tabel nr. 3.3.6
Cultura
Perioade,
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Orz Soia Rapiţă
ani
48 ha 66 ha 18 ha 30 ha 20 ha 8 ha 10 ha
2005/2006 lei 135.840 195.680 53.640 55.320 53.420 15.160 60.000 568.806
2007/2008 lei 151.200 229.680 59.940 64.680 60.280 17.480 94.000 677.260
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +15.360 +34.254 +6.300 +9.360 +6.860 +2.320 +34.000 +108.454
2005/2006 lei 8.400 X 3.150 X 10.000 1.400 15.000 37.950
Subvenţii
2007/2008 lei 24.000 11.550 8.100 5.250 3.500 3.200 1.750 57.350
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +15.600 +11.550 +4.950 +5250 -6.500 +1.800 -13.250 +19.400
2005/2006 lei 117.360 175.857 44.788 50.112 47.555 12.968 46.184 494.823,3
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 132.000 190.080 52.920 58.740 55.440 15.824 60.000 565.004
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +14.640 +14.223 +8.132 +8.628 +7.885 +2.856. +13.816 +70.180,7
2005/2006 lei 18.480 19.569 8.852 5.208 5.865 2.192 13.816 73.982,7
Venit impozabil
2007/2008 lei 19.200 39.600 7.020 5.940 4.840 1.656 34.000 112.256
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +720 +20.031 -1.832 +732 -1.025 .-536 +20.184 +38.273,3
2005/2006 lei 26.880 19.569 12.001,6 5.208 15.865,5 3.592 28.816 111.932,7
2007/2008 lei 43.200 51.150 15.120 11.190 8.340 4.856 35.750 169.606
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +16.320 +31.581 +3.118,4 +5.982 -7.525,5 +1.264 +6.934 +57.673,3
Rata venit 2005/2006 % 22,9 11,1 26,8 10,4 33,4 27,7 62,4 22,6
net+subvenţii 2007/2008 % 32,7 26,9 28,6 19,0 15,0 30,7 59,6 30,0
Creşteri sau descreşteri ∆ % +9,8 +15,8 +1,8 +8,6 -18,4 +3,0 -2,8 +7,4
PAG - 85 -

Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale
Modul 200 ha irigat
2005 - 2006 2007 - 2008
169606
111932,7
677260
568806
565004
494823,3 57350
37950
Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008

22,6
30
2005 - 2006 2007 - 2008
Rata venit + subventii - % 22,6 30 2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 86 -

3.4 MODUL
1000 ha
Societati agricole cu pers. jurid
NEIRIGAT IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha ha % t/ha
Grau 320 32 4,2 200 20 6,0
Porumb 250 25 4,8 330 33 7,2
Orz 50 5 4,8 90 9 7,2
Soia 50 5 1,7 100 10 2,6
Sfecla zahar 50 5 30,0 50 5 48,0
Rapita 130 13 2,2 80 8 2,8
TOTAL 1000 100 x 1000 100 x
PAG - 87 -
Profilul " Cerealiere si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA Tabel nr. 3.4.1
Profil: Societati agricole cu pers. jurid ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT
CULTURA
Soarelui zahar
INDICATORI U.M
ha
320 250 50 150 50 50 130 1000
32% 25% 5% 15% 5% 5% 13% 100%
B (+) SUBVENTII lei 56000,0 0,0 8750,0 0,0 25000,0 75000,0 22750,0 187500,0
C (=) PRODUS BRUT lei 775040,0 594000,0 128750,0 236700,0 127800,0 300000,0 258570,0 2420860,0
- Pesticide lei 50784,0 41725,0 7424,0 8715,0 16640,0 53283,5 7451,6 186023,1
6. Asigurari lei 11744,0 9325,0 1840,0 3705,0 1580,0 3365,0 3666,0 35225,0
- Amortisment lei 11200,0 8750,0 1750,0 5250,0 1750,0 1750,0 4550,0 35000,0
PAG - 88 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers.
Juridică Tabel nr. 3.4.2
lei
2 Subvenţii 187500 53571
3 Produs brut (1+2) 2458940 702554
4 Cheltuieli totale, d.c.: 1963810 561089
4.1 - cheltuieli variabile 1708243 488069
4.2 - cheltuieli fixe 255567 73019
5 Profit (3-4) 495130 141465
6 Rata profitului (5:4x100) (%) 25.2 25.2
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 750697 214485
Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263
8 X X
UDE
11 74270 21220
profit)
16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 44.1 x
Concluzii:
¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 79.1% fonduri

proprii şi 20.9 % credite de producţie.
¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 25.2% şi asigură în medie un profit de 495
lei/ha.
acestei exploataţii de 263 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare
(şi după clasă) de clasa a X-a.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin
cumpărare prin credite a unei combine cu echipamentele respective şi 3 tractoare de putere
medie cu maşinile agricole necesare.
¾ Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la această
dimensiune, în condiţiile obţinerii randamentelor programate.
PAG - 89 -

Zona de câmpie neirigat - Variantă proiectată
Tipul exploataţiei: Tabel nr. 3.4.3
Societăţi agricole cu personalitate juridică

Cultura
Perioade,
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Orz Fasole Rapită
ani
320 ha 250 ha 50 ha 150 ha 50 ha 50 ha 130 ha
Valoarea 2005/2006 lei 757.120 594.000 120.000 236.700 102.800 225.000 235.820 2.271.440
producţiei 2007/2008 lei 846.720 696.000 133.200 279.300 116.450 360.000 271.700 2.703.370
Creşteri sau
∆ lei +89.600 +102.000 +13.200 +42.600 +13.650 +135.000 +35.880 +431.930
descreşteri
2005/2006 lei 56.000 X 8.750 X 25.000 75.000 22.750 187.500
Subvenţii
2007/2008 lei 160.000 43.750 22.500 26.250 8.750 8.750 52.000 322.000
Creşteri sau
∆ lei +104.000 +43.750 +13.750 +26.250 -16.250 -66.250 +29.250 +134.500
descreşteri
2005/2006 lei 650.592 517.025 102.180,5 216.750 87.841,5 185.218,5 204.202,7 1.963.810,2
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 779.520 588.000 120.000 245.100 102.000 255.000 234.520 2.324.140
Creşteri sau
∆ lei +128.928 +70.975 +17.819,5 +28.350 +14.158,5 +69.781,5 +30.317,3 +360.329,8
descreşteri
2005/2006 lei 106.528 76.975 17.819,5 19.950 14.958,5 39.781,5 31.617,3 307.629,8
Venit impozabil
2007/2008 lei 67.200 108.000 13.200 34.200 14.450 105.000 37.180 379.230
Creşteri sau
∆ lei -39.328 +31.025 -4.619.5 +14.250 -508,5 +65.218,5 +5.562,7 +71.600,2
descreşteri
Venit 2005/2006 lei 124.448 76.975 26.569,5 19.950 39.958,5 114.781,5 54.367,3 495.129,8
net+subvenţii 2007/2008 lei 227.200 151.750 35.700 60.450 23.200 113.750 89.180 701.230
Creşteri sau
∆ lei +102.752 +74.775 +9.130,5 +40.500 -16.758,5 -1.031,5 +34.812,7 +206.100,2
descreşteri
Rata venit 2005/2006 % 19,1 14,9 26,0 9,2 45,5 62,0 26,6 25,2
net+subvenţii 2007/2008 % 29,1 25,8 29,7 24,7 22,7 44,6 38,0 30,2
Creşteri sau
∆ % +10 +10,9 +3,7 +15,5 -22,8 -17,4 +11,4 +5,0
descreşteri
PAG - 90 -

Tipul exploatatiei:
Societăţi agricole cu personalitate juridică 2007 - 2008
2005 - 2006
701230
2703370
495129,8
2271440
2324140
322000
1963810,2

Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008

2005 - 2006 2007 - 2008 30,2
Rata venit + subventii - % 25,2 30,2 2005 - 2006 2007 - 2008

PAG - 91 -
Profilul " Cerealiere si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA Tabel nr. 3.4.4
Profil: Societati agricole cu pers. jurid ZONA DE CAMPIE IRIGAT
CULTURA
Soarelui zahar
INDICATORI U.M
ha
200 330 90 150 100 50 80 1000
20% 33% 9% 15% 10% 5% 8% 100%
B (+) SUBVENTII lei 35000,0 0,0 15750,0 0,0 50000,0 75000,0 14000,0 189750,0
C (=) PRODUS BRUT lei 714200,0 1172160,0 337590,0 323400,0 365300,0 435000,0 198240,0 3545890,0
- Pesticide lei 35238,0 55077,0 13363,2 8730,0 33280,0 53333,5 4800,0 203821,7
6. Asigurari lei 10300,0 17952,0 4516,2 5055,0 4820,0 4600,0 2240,0 49483,2
- Amortisment lei 15000,0 23100,0 6300,0 11250,0 7000,0 3500,0 5600,0 71750,0
PAG - 92 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers.
juridică Tabel nr. 3.4.5
lei
2 Subvenţii 189750 54214
3 Produs brut (1+2) 3545890 1013111
4.2 - cheltuieli fixe 418910,8 119689
5 Profit (3-4) 783250,5 223786
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 1202071,3 343449
8 X X
UDE
11 117488 33568
profit)
Concluzii:
¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 82,4% fonduri

proprii şi 17,6 % credite de producţie.
lei/ha.
acestei exploataţii de 502 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi
după clasă) de clasa a X-a.
cumpărare prin credite a două combine de mare productivitate şi a 5 tractoare de putere
medie cu utilajele aferente.
¾ Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la această
dimensiune, în condiţiile obţinerii randamentelor programate.
PAG - 93 -

Zona de câmpie irigat - Variantă proiectată
Cultura
Perioade,
Floarea Total
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Orz Soia Sfeclă zahăr Rapiţă
soarelui 200 ha
ani
200 ha 330 ha 90 ha 150 ha 100 ha 50 ha 80 ha
2005/2006 lei 679.200 1.172.160 321.840 323.400 315.300 360.000 184.240 3.356.140
2007/2008 lei 756.000 1.378.080 359.640 382.200 356.200 564.000 212.800 4.008.920
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +76.800 +205.920 +37.800 +58.800 +40.900 +204.000 +28.560 +652.780
2005/2006 lei 35.000 X 15.750 X 50.000 75.000 14.000 189.750
Subvenţii
2007/2008 lei 100.000 57.750 40.500 26.250 17.500 8.750 32.000 282.750
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +65.000 +57.750 +24.750 +26.250 -32.500 -66.250 +18.000 +93.000
2005/2006 lei 575.938 968.896,5 251.505 283.350 255.500 279.690 147.760 2.762.639,5
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 624.000 1.069.200 298.080 339.300 322.400 336.000 190.400 3.179.380
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +48.062 +100.303,5 +46.575 +55.950 +66.99 +56.310 +42.640 +416.740,5
2005/2006 lei 103.262 203.263,5 70.335 40.050 59.800 80.310 36.480 593.500,5
Venit impozabil
2007/2008 lei 132.000 308.880 61.560 42.900 33.800 228.000 22.400 829.540
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +28.738 +105.616,5 -8.775 +2.850 -26.000 +147.690 -14.080 +236.039,5
2005/2006 lei 138.262 203.263,5 86.085 40.050 109.800 155.310 50.480 783.250,5
2007/2008 lei 232.000 366.630 102.060 69.150 51.300 236.750 54.400 1.112.290
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +93.738 +163.366,5 +15.975 +29.100 -58.500 +81.440 +3.920 +329.039,5
Rata venit 2005/2006 % 24,0 21,0 34,2 14,1 43,0 55,5 34,2 28,3
net+subvenţii 2007/2008 % 37,2 34,3 34,2 20,4 15,9 70,5 28,6 35,0
Creşteri sau descreşteri ∆ % +13,2 +13,3 x +6,3 -27,1 +15 -5,6 +6,7
PAG - 94 -

Modul 1000 ha irigat
Tipul exploatatiei:
2005 - 2006
1112290
4008920
783250,5
3356140
2762639,5 3179380
282750
189750
Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008

28,3
Venit net + subventii - lei 783250,5 1112290 35
2005 - 2006 2007 - 2008
Rata venit + subventii - % 28,3 35 2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 95 -
Revin pe 1 ha de exploataţie
pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Tabel nr. 3.4.7

lei/ha
Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie
Specificare Perioada de 20 ha 200 ha 1000 ha
recoltare ani Neirigat Irigat Neirigat Irigat Neirigat Irigat
Valoarea producţiei 2005/2006 1.685 2.535,6 1.916,35 2.844,03 2.271,44 3.356,14

2007/2008 2.087,2 3.107 2.276,4 3.386,3 2703,37 4.008,92
Subvenţii 2005/2006 211,25 220 159 189,75 187,5 189,75

2007/2008 283,75 272,5 315,5 286,75 322,0 282,75
Cheltuieli totale 2005/2006 1.616,45 2.219,46 1.751,43 2.474,12 1.963,81 2.762,64

2007/2008 1890,35 2.557 2.042,37 2.825,02 2.324,14 3.179,38
Venit impozabil 2005/2006 68,6 316,14 164,92 369,91 307,63 593,5

2007/2008 196,85 550 234,03 561,28 379,23 829,54
Venit net + subvenţii 2005/2006 279,85 536,14 323,92 559,66 495,13 783,25
2007/2008 480,6 822,5 549,53 848,03 701,23 1.112,29
Rata venit net + 2005/2006 17,3 24,2 15,5 22,6 25,2 28,3
subvenţii
2007/2008 25,4 32,2 26,9 30,0 30,2 35,0
PAG - 96 -
Profilul „Cereale şi plante tehnice”

3.5 FIŞĂ EXPLICATIVĂ
Dimensiunile de module prezentate la profilul „Cereale şi plante tehnice” au la bază
calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” pe produs şi „Bugetul culturii” pentru diferite
producţii medii ale structurii de producţie a modulului de o anumită dimensiune.
Astfel, în desfăşurarea exemplificării calculaţiilor la nivelul unui modul, s-au luat

calculaţiile pe ha pentru recolta anului 2006 iar în final prin simularea principalilor
indicatori economici s-au utilizat tehnologiile şi bugetele pe cultură la nivelul recoltei
2008.
Comparaţiile s-au materializat prin valori ce revin „pe un ha de exploataţie” pentru

diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie.
Exemplificăm cu indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru
modulele prezentate în ghid;
a) Preţul de piaţă intern (preţ de valorificare)

lei/to
Grâu Porumb Orz Fl. Fasole Sfeclă Soia Rapiţă
soarelui de
zahăr
Recoltă
566 495 500 840 1795 150 1210 825
2006
Recoltă
630 580 555 980 2000 240 1370 950
2008
b) cost de producţie
lei/to
Recolta 2006 Recolta 2008
Cultura Sistem neirigat Sistem irigat Sistem neirigat Sistem irigat
max min max min max min max min
Grâu 548 484 506 480 623 580 560 520

Porumb 469 431 444 407 550 490 500 480
Orz 477 426 415 388 520 500 490 460
Fl. soarelui 822 761 759 727 910 860 900 870
Fasole 1788 1677 1553 1900 1855 1700
Sfeclă de zahăr 140 124 130 115 200 170 155 140
Soia 1033 1081 983 1200 1240

Rapiţă 756 714 705 660 848 820 860 850
PAG - 97 -
c) subvenţii lei/ha
lei/ha
Cultura Recolta 2006 Recolta 2008
Grâu 175 500
Orz 175 450
Sfeclă de zahăr 1500 175
Soia 500 175
Rapiţă 175 400
Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea
producţiei, subvenţii, cheltuieli totale, venituri şi rata venitului pe dimensiuni de
module şi sisteme de producţie, având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie”
să comparăm valorile pe perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei
analize a posibilităţilor reale de dimensionare a unor module viitoare.
3.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor

tehnologice
Tabel nr. 3.5.1
Nr. Cultura Producţia Ore mecanizator Z.O. TOTAL

crt. medie ore/ha
Kg/ha
1 2 3 4 5 6
2 GRÂU 5000 11,36 5,0 51,36

3500 10,57 1,44 22,09
3 ORZ 6000 12,50 4,37 47,46
4000 10,3 2,0 26,3

4 PORUMB BOABE 6000 10,5 21,97 186,26
4000 9,5 12,64 110,62
5 FLOAREA SOARELUI 2200 9,46 5,87 56,6

1600 9,18 3,79 39,5
6 FASOLE BOABE 2000 16,84 6,77 71,0
1200 13,65 2,82 36,21

7 SOIA 2200 11,03 10,5 95,03
1500 9,53 3,62 38,49
8 SFECLĂ DE ZAHĂR 40000 26,53 28,43 253,97

25000 22,07 21,5 194,07
9 RAPIŢĂ 18000 10,76 1,24 20,68
PAG - 98 -
3.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie

Tabel nr. 3.5.2
Dimensiunea Sistemul TOTAL Z.O./ha

modulelor de producţie de xploataţie
ore/ modul Z.O.
ha nr.
nr. nr.
1178,66 147,3 7,4

neirigat
20
irigat 2085,9 260,7 13,0
11.587,36 1448,4 7,2

neirigat
200
irigat 21.962,42 2745,3 13,7
67.383,8 8423 8,4

neirigat
1000
irigat 130.286,4 16.285,8 16,3
3.5.2.1 Modul 20 ha irigat

Tabel nr. 3.5.2.1
Nr.crt. Cultura Suprafaţa ha Ore/ha Total ore/culturi

1 2 3 4 5
2
Grâu 6 61,63 369,8
3
Porumb 7 149,0 1043
4
Fl.soarelui 3 46,3 138,9
5
Fasole 2 63,9 127,8
6
Sf. de zahăr 2 203,2 406,4
Total ore/modul 20 - 2085,9
Total Z.O./modul 260,7
Total Z.O./ha 13,0

PAG - 99 -
3.5.2.2 Modul 20 ha neirigat

Tabel nr. 3.5.2.2

1 2 3 4 5
2
Grâu 5 17,7 88,5
3
Porumb 6 88,5 531
4
Orz 2 21,04 42,08
5
Fl.soarelui 4 32,1 128,4
6
Fasole 1 31,68 31,68
7
Sf. de zahăr 2 178,5 357
Total ore/modul 20 - 1178,66
Total Z.O./ha 7,4

Tabel nr. 3.5.2.3

1 2 3 4 5
2
Grâu 48 51,36 2465,28
3
Porumb 66 186,26 12.293,16
4
Orz 18 47,46 854,28
5
Fl.soarelui 30 56,6 1698
6
Soia 20 95,03 1900,6
7
Sf. de zahăr 10 253,97 2539,7
8
Rapiţă 8 26,42 211,4
Total ore/modul 200 - 21.962,42

Total Z.O./modul 2.745,3
Total Z.O./ha 13,73

Tabel nr. 3.5.2.4

1 2 3 4 5
2
Grâu 60 22,09 1325,4
3
Porumb 54 110,62 5973,48
4
Orz 10 26,3 263
5
6
Fasole 10 36,21 362,1
7
Sf. de zahăr 10 194,07 1940,7
PAG - 100 -
8
Rapiţă 26 20,68 537,68

Total Z.O./ha 7,2

Tabel nr. 3.5.2.5

1 2 3 4 5
2
Grâu 200 61,63 12.326
3
Porumb 330 223,51 73.758,3
4
Orz 90 56,95 5.125,5
5
Fl.soarelui 150 66,9 10.035
6
Fasole 100 112,3 11.230
7
Sf. de zahăr 50 304,76 15.238
8
Rapiţă 80 32,17 2.573,6
Total Z.O./ha 16,3

Tabel nr. 3.5.2.6

1 2 3 4 5
2
Grâu 320 26,5 8.480
3
Porumb 250 132,74 33.185
4
Orz 50 31,56 1.578
5
6
Fasole 50 43,62 2181
7
Sf. de zahăr 50 232,88 11.644
8
Rapiţă 130 25,26 3.283,8
Total Z.O./modul 8.423

Total Z.O./ha 8,4
PAG - 101 -
Profil: Cereale şi plante tehnice

Sistem: neirigat

Exploataţia agricolă -20 ha
Tabel nr. 3.6.1
Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar dotare Preţ unitar Valoarea utilajelor
(buc.)
pe exploataţie pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor U 683 cu cabina 1 62800 17690 62800 17690 3140 884,5
2 Plug PP4 x 30 M 1 5202,67 1465,54 1465,54 5202,67 73,277 260,1335
3 Grapa stelata GS 1.2 1 2023 569,85 2023 569,85 101,15 28,4925
4 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 1 10704 3015,21 10704 3015,21 535,2 150,7605
5 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346,2 7703,15 27346,2 7703,15 1367,31 385,1575
6 Cultivator CSC 7 B 1 7407,5 2086,61 7407,5 2086,61 370,375 104,3305
TOTAL 111746,2 36267,49 111746,2 36267,49 5587,312 1813,375
Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS - anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru
Preţurile includ TVA1 EURO= 3,55RON 01. 10. 2006
Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.
PAG - 102 -

Sistem: irigat
Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole
Exploataţia agricolă -20 ha –
Tabel nr. 3.6.2
Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar Preţ unitar Valoarea utilajelor

dotare
(buc.)
lei EURO pe exploataţie pe hectar
lei EURO lei EURO

1
Tractor U 683 cu cabina 1 62800 17690 62800 17690 3140 884,5
2
Plug PP4 x 30 M 1 5202,67 1465,54 5202,67 1465,54 260,1335 73,277
3
Grapa stelata GS 1.2 1 2023 569,85 2023 569,85 101,15 28,4925
4
Grapa cu discuri GD 3.2 ME 1 10704 3015,21 10704 3015,21 535,2 150,7605
5
Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346,2 7703,15 27346,2 7703,15 1367,31 385,1575
6
Cultivator CSC 7 B 1 7407,5 2086,61 7407,5 2086,61 370,375 104,3305
7
Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur 1
77487 21827,32 77487 21827,32 3874,35 1091,366
şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare
TOTAL 192970,4 54357,68 92970,4 54357,68 9648,519 2717,884
Preţurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON-01. 10. 2006
Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
PAG - 103 -

Sistem: neirigat

Tabel nr. 3.6.3
Necesar
dotare
Nr. crt. Denumirea utilajului (buc.) Preţ unitar Valoarea utilajelor
1 Tractor T 045-4U cu cabină 1 54971 15484,78 54971 15484,78 274,855 77,4239
3 Plug PP4 x 30 M 3 5202,67 1465,54 15608,01 4396,62 78,04005 21,9831
4 Grapa stelata GS 1.2 3 2523 710,7 7569 2132,1 37,845 10,6605
7 Remorcă cisternă RCU- 4 1 35000 9859,15 35000 9859,15 175 49,29575
8 Maşina de ierbicidat MIRA-500 1 5509,09 1551,85 5509,09 1551,85 27,54545 7,75925
9 Semanatoarea SPC 8 M 2 14982 4220,28 29964 8440,56 149,82 42,2028
10 Semanatoarea SUP 29 -0 BR 1 14595 4111,26 14595 4111,26 72,975 20,5563
11 Cultivator CSC 7 B 1 7407,5 2086,61 7407,5 2086,61 37,0375 10,43305
12 Combinator Vibromixt 321 2 11835 3333,8 23670 6667,6 118,35 33,338
13 Maşina amendamente MA 3.5 1 19350,82 5450,93 19350,82 5450,93 96,7541 27,25465
14 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 3,67425 1,035
15 Presa de balotat PPF OA -sârmă 1 28600 8056,33 28600 8056,33 143 40,28165
16 Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A 1 36430,26 10262,04 36430,26 10262,04 182,1513 51,3102
17 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 59,503 16,7614
18 Combină autopropulsată DROPIA 1810 1 319515 90004,22 319515 90004,22 1597,575 450,0211
19 Echipament recoltat floarea soarelui 1 39627 11162,53 39627 11162,53 198,135 55,81265
20 Echipament recoltat porumb 1 63403,2 17860 63403,2 17860 317,016 89,3
TOTAL 772437,2 217587,7 978355,7 275592,6 4891,779 1377,963
Preţurile includ TVA - 1 EURO= 3,55RON- 01. 10. 2006
PAG - 104 -

Sistem: irigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole –
Exploataţia agricolă -200 ha
Tabel nr. 3.6.4
Nr. crt Denumirea utilajului Preţ unitar Valoarea utilajelor
Necesar
dotare buc lei EURO lei EURO

3 Plug PP4 x 30 M 3 5202,67 1465,54 15608,01 4396,62 78,04 21,9831
4 Grapa stelata GS 1.2 3 2523 710,7 7569 2132,1 37,845 10,6605
8 Maşina de ierbicidat MIRA-500 1 5509,09 1551,85 5509,09 1551,85 27,54545 7,75925
11 Cultivator CSC 7 B 1 7404,5 2086,61 7404,5 2086,61 37,0375 10,43305
14 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 3,67425 1,035
15 Presa de balotat PPF OA -sârmă 1 28600 8056,33 28600 8056,33 143 40,28165
21 Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF – 5
77487 21827,32 387435 109136,6 1937,175 545,683
350 cu rampă de udare
TOTAL 849921,2 239415 1365788 384729,2 6858,954 1920,646
PAG - 105 -

Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Tabel nr. 3.6.5
Nr. Denumirea utilajului Necesar dotare Preţ unitar Valoarea utilajelor
crt.
2 Tractor U 683 cu cabina 12 62800 17690 753600 212280 753,6 212,28
3 Tractor „Zimbru 2200” 2 267176,8 75261 534353,6 150522 534,3536 150,522
4 Plug PP4 x 30 M 12 5202,67 1465,54 62432,04 17586,48 62,43204 17,58648
5 Plug PRS5M 2 30858,37 8692,5 61716,74 17385 61,71674 17,385
6 Grapa stelata GS 1.2 12 2523 710,7 30276 8528,4 30,276 8,5284
8 Grapă Supersonic NIVA 6,4 2 73431,37 20684,89 146862,7 41369,78 146,8627 41,36978
11 Maşina de erbicidat MIRA-500 2 5509,09 1551,85 11018,18 3103,7 11,01818 3,1037
14 Cultivator CSC 7 B 6 7407,5 2086,61 44445 12519,66 44,445 12,51966
17 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 0,73485 0,207
18 Presa de balotat PPF OA -sârmă 4 28600 8056,33 114400 32225,32 114,4 32,22532
TOTAL 1143904 322226,1 4713564 1327765 4713,564 1327,762
Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS - anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON- 01. 10. 2006
PAG - 106 -
Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -1000 ha Sistem: irigat Tabel nr. 3.6.6
dotare
3 Tractor „Zimbru 2200” 2 267176,8 75261 534353,6 150522 534,3536 150,522
4 Plug PP4 x 30 M 12 5202,67 1465,54 62432,04 17586,48 62,43204 17,5864
5 Plug PRS5M 2 30858,37 8692,5 61716,74 17385 61,71674 17,385
6 Grapa stelata GS 1.2 12 2523 710,7 30276 8528,4 30,276 8,5284
8 Grapă Supersonic NIVA 6,4 2 73431,37 20684,89 146862,7 41369,78 146,8627 41,3697
11 Maşina de erbicidat MIRA-500 2 5509,09 1551,85 11018,18 3103,7 11,01818 3,1037
14 Cultivator CSC 7 B 6 7407,5 2086,61 44445 12519,66 44,445 12,5196
17 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 0,73485 0,207
18 Presa de balotat PPF OA -sârmă 4 28600 8056,33 114400 32225,32 114,4 32,2253
24 Instalaţie de irigat IATF-350 cu rampă de udare 10 77487 21827,32 774870 218273,2 774,87 218,273
TOTAL 1221391 344053,4 5488434 1546038 5488,43 1546,03
PAG - 107 -

“LEGUME”

4.1.1 Tomate vară-toamnă
4.1.2 Ardei gras
3.1.3 Varză de toamnă
4.2 Modul 5 ha irigat Tabel nr. 4.2
4.2.1 Bugetul exploatatiei de 5 ha Tabel nr. 4.2.1
4.2.2 Fişă rezumativă Tabel nr. 4.2.2
4.2.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 4.2.3
4.3.1 Bugetul exploatatiei de 30 ha 4 Tabel nr. 4.3.1
4.3.2 Fişa rezumativă Tabel nr. 4.3.2
4.4.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel
nr. 4.4.1
4.4.2.1 Modul 5 ha Tabel nr. 4.4.2.1
Exploataţia agricolă -5 ha Tabel nr. 4.5.1
Exploataţia agricolă -30 ha Tabel nr. 4.52
PAG - 108 -
Profilul:
“Legume de câmp”
Modul de: 5 ha
30 ha
Tipul
exploatatiei: Asociatii familiale
PAG - 109 -

4.1.1 Cultura: Tomate de vară-toamnă
Zonarea culturii şi stabilirea structurii culturilor de tomate
1 2
a. zonarea: s-au stabilit trei zone legumicole importante, aşa cum b. structura culturilor: la stabilirea raportului, între speciile din
prezintă Voinea şi colab., 1977. fiecare zonă se va avea în vedere şi aspectul economic,
Zona I cuprinde două subzone. acordându-se prioritate acelor specii care asigură valorificarea
Subzona I cuprinde partea de sud-est a ţării (Lunca Dunării, condiţiilor de mediu în cel mai înalt grad şi care permit realizarea
Câmpia Băileştiului, a Burnasului şi a Bărăganului). unei eficienţe economice cât mai ridicate.
Subzona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest a Banatului şi c. sistemul de cultură: după metoda de cultivare, tomatele sunt
Crişanei. culturi cultivate prin răsad.
Zona II cuprinde partea de nord a Munteniei şi Olteniei, Câmpia d. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: se clasifică după
Moldovei şi o mică parte din Podişul Transilvaniei. mai multe criterii:
Zona III cuprinde regiunile de dealuri din Transilvania. - după perioada de timp de la semănat până la coacerea primelor
fructe: timpurii (100-115 zile), semitimpurii (120-130 zile) şi târzii
(peste 130 zile);
- după destinaţia în cultură în câmp neprotejat: pentru o cultură
timpurie, de vară şi de vară-toamnă;
- după destinaţia în folosire: pentru consum proaspăt; consum
proaspăt şi industrializare
1 2 3 4
- lucernă şi trifoi în primul an - rădăcinoase (morcov, - bostănoase; - tomate;
după desţelenire; pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie, - cereale de toamnă (grâu, orz, - ardei;
- mazăre; etc.); etc.) - vinete;
- fasole. - bulboase (ceapă, ustuoi, - cartofi;
praz) - culturi erbicidate anterior cu
triazine.
- gunoi de grajd cu U - 650 + MIG - 5

1 2 3 4 5
Starea de fertilitate a Gunoi de grajd Fosor Potasiu Azot
PAG - 110 -
solului to/ha P2O5 kg/ha K2O kg/ha N kg/ha

Scăzută 40-60* 100-150 75-125 225-275
Medie 30-40 70-100 50-75 150-225

Bună 20-30 35-70 35-50 75-150
Ridicată 0-20 0-35 0-35 0-75
* se poate aplica o dată la doi ani pentru o producţie de 60-80 to/ha
Dozele şi momentele de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale
Momentul aplicării % din necesarul total

Gunoi de grajd P2O5 K2O N
Toamna înainte de arătură 100 50 25 -
Primăvara la pregătirea terenului pentru - 25-50 25
plantare
În perioada de creştere vegetativă a plantelor - 0-25 25
În perioada de creştere intensă a fructelor - - 25 25
În perioada de coacere în masă a fructelor - 2x25 50 25
Lucările solului
Efectuate toamna Efectuate primăvara
- discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor - grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau
vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7
GCR – 1,7 pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni.
Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X. Epoca: între 10-25 III.
Adâncimea: 7-12 cm - deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U –
- Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a 650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte
culturii cu U – 650 + NM – 3,2; şi uniforme ca adâncime;
- subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 3- Epoca: între 15-III-10 IV.
4 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; - modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5,
Epoca: după desfiinţarea culturii anterioare între 1-10X. brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament
- arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu de 104 cm, ecartament de 150 cm
U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2;
Epoca: între 1-10X.
Stabilirea densităţii plantelor (pentru situaţia când cultura se înfiinţează cu răsad)
Distanţa (cm) Densitate mii pl/ha

Între rânduri Între pl/rând La înfiinţare La recoltare
60-70 cm (2 rânduri pe stratul 40 cm 36 33

PAG - 111 -
modelat)
Plantatul răsadului
Epoca Adâncimea Tehnica de plantare

Se stabileşte astfel ca plantele Pâna la prima frunză adevărată, Manual Mecanizat
să nu fie afectate de brumele la răsadul normal sau culcat pe - la 60 cm între rânduri şi 40- Cu L – 445 + MPR -5 la 70
târzii de primăvară 20 IV – 15 direcţia rândului, la răsadul 44 cm între pl/rând cm între rânduri şi 40 cm între
V alungit pl/rând
Soiuri recomandate: Carolina, Laura, Buzău 22, Ace Royal, Mara, etc.
Întreţinerea culturii
Lucrări generale Lucrări speciale (caracteristice pentru tomate)

- udarea după plantare: fie manuală cu 1-2 l apă/pl, fie pe rigole cu 150-200 - înfiinţarea mijloacelor de susţinere a plantelor – tutori
mc /ha; (araci din lemn, tulpini de floarea soarelui), spalier
- completarea golurilor: la 2-3 zile după plantare (se execută manual); scund, cu o sârmă, la 0,4-0,5 m înălţime;
- prăşitul în vegetaţie de câte ori este nevoie (de regulă 3-4 lucrări), la - palisarea plantelor (legarea plantelor de mijloacele de
primele două praşile adâncimea este mică (3-4 cm) pentru protejarea susţinere);
sistemului radicular al plantelor; - copilitul – îndepărtarea lăstarilor laterali înainte de 5-7
- irigarea culturii – se execută 6-8 udări cu norme de 400-500 mc/ha, la cm lungime;
intervale de 10-12 zile; în faza de formare şi creştere intensă a fructelor, - cârnitul – îndepărtarea vârfului tulpinii, după 1-2
intervalele pot fi mai scurte 8-10 zile; frunze aflate deasupra ultimei inflorescenţe păstrate.
- fertilizarea fazială - prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor); Erbicidarea
- pentru combaterea patogenilor care produc pătarea frunzelor şi Cu Treflan 24EC -3-5 l/ha, cu 5-6 zile înainte de
băşicarea fructelor, precum şi pătarea pustulară a fructelor: plantare, încorporat la 6-8 cm sau cu Dual 3 l/ha, cu
Turdacupral 0,5% sau încorporare la 4-5 cm
Zeamă Bordeleză 0,75% sau
Dithane M -45 sau
Mancozeb 800 sau
Vondozeb – 0,2% (1 tratament);
- pentru patogeni ce produc făinare:
Systhan 12 E- 0,05% sau
Afugan 0,05% sau
Tilt 0,02% (1-2 tratamente);
- pentru patogeni ce produc alternarioza, cu produsele:
ovral 0,05% sau
Dithane M 45 0,2% sau
Merpan 50-0,2% sau
Bravo 500 – 0,05% (1 tratament);
- pentru patogeni ce produc septorioza cu produsele:
enlate 0,05-0,1% sau
PAG - 112 -
Topsin M 0,05-0,1% sau

Dithane M-45 -0,2% (1 tratament);
- pentru patogeni ce produc mana, cu produsele: Ridomil Gold – 0,3% sau
Curzate Plus 0,25% sau
Dithane M 45 -0,2% sau
Turdacupral 0,5%
- combaterea dăunătorilor: contra coropişniţei cu produse Gryllosan 5G
– 30 kg (1-2 tratamente);
- contra musculiţei albe cu Talsar 10 EC 0,05% sau Fastac 10 EC (2-4
tratamente) – 0,02%;
- contra Gândacului de Colorado cu Onefon 90PS – 0,15% sau Ekalux (2
tratamente), 0,1%.
- se face când fructele din prima inflorescenţă au intrat în pârgă. Se lucrează cu probe recoltate de pe o suprafaţă de 10 mp. La fiecare
probă se determină:
- nr. de rânduri/ metru liniar;
- nr. de pl/metru liniar (prin înmulţire se obţine nr. de pl/m2);
- nr. de pl/m2;
- nr. de fructe şi de flori roditoare în ciorchinii formaţi.
Formula de calcul:
Pkg / ha = NrxNfxGfx10
în care:
Nr – nr. de pl/rând/ml;
Nf – nr. de fructe /ml;
Gf – greutatea medie a unui fruct.
Recoltarea
Pe măsura maturării fructelor, la interval de 4-5 tile (la tomatele pentru consum în stare proaspătă);
Condiţionarea se face conform cu cerinţele beneficiarului, fructele se sortează pe calităţi şi se ambalează în lădiţe, rmând a fi valorificate.
Recoltatul începe pe 10-15 iulie; pentru industrializare, se recoltează numai la maturitatea deplină;
Recoltarea se poate efectua:
- manual – tomatele pentru consum în stare proaspătă;
- manual, semimecanizat sau mecanizat – pentru tomatele destinate industrializării.
PAG - 113 -
4.1.2 Cultura: Ardeiul gras
Zonarea culturii şi stabilirea structurii culturilor
1 2
a. zonarea: sud, sud-vest, sud-est, dar prin protejare se b. structura culturilor: la stabilirea raportului, între speciile din fiecare
cultivă şi în zonele colinare sau mai nordice. zonă se va avea în vedere şi aspectul economic, acordându-se prioritate
acelor specii care asigură valorificarea condiţiilor de mediu în cel mai
înalt grad şi care permit realizarea unei eficienţe economice cât mai
ridicate.
c. sistemul de cultură: după metoda de cultivare, ardeiul se cultivă
prin răsad.
d. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: Aroma, Ceres, De Şiria,
Dolmy F1, Export, Galben superior, Miniş 27, Opal, Simona.
1 2 3 4

- lucernă şi trifoi în primul an după - rădăcinoase (morcov, - vărzoase (varză vară şi - tomate;
desţelenire; pătrunjel, ţelină, sfeclă toamnă, conopidă toamnă, - ardei;
- mazăre; roşie, etc.); gulii); - vinete;
- fasole; - bulboase (ceapă, ustuoi, - verdeţuri anticipate. - cartofi;
- bostănoase (dovleci, dovlecei, praz)
pepeni verzi şi galbeni);
- gunoi de grajd cu U - 650 + MIG – 5

- îngrăşăminte minerale cu U - 650 + MA – 3,5
1 2 3 4 5
Starea de fertilitate a Gunoi de grajd Fosor Potasiu Azot

solului to/ha P2O5 kg/ha K2O kg/ha N kg/ha
Scăzută 50-60* 75-125 150-200 125-150

Medie 40-50 50-75 100-150 70-125
Bună 20-40 20-50 50-100 35-70
Ridicată 0-20 0-20 0-30 0-35

* se poate aplica o dată la doi ani pentru o producţie de 30-0 to/ha
PAG - 114 -
Dozele şi momentele de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale

Gunoi de grajd P2O5 K2O N
Toamna înainte de arătură 100 40 30 -
Primăvara la pregătirea terenului pentru - 40 20 20
plantare
În perioada de creştere vegetativă a plantelor - - - 20
La formarea primelor fructe - - 25 35
În plină recoltare - 20 25 25
Lucările solului
- discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor - grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau
vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7
GCR – 1,7 pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni.
Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X. Epoca: între 10-25 III.
Adâncimea: 7-12 cm - deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U –
- Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a 650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte
culturii cu U – 650 + NM – 3,2; şi uniforme ca adâncime;
Epoca: după executarea discuitului între 1-10X; Epoca: între 15-III-10 IV.
- subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 3- - modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5,
4 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament
Epoca: între 1-10X. de 104 cm, ecartament de 150 cm
- arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu
U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2;
Adâncimea: 28-32 cm;
Epoca: între 1-10X.
Stabilirea densităţii plantelor (pentru situaţia când cultura se înfiinţează cu răsad)
Distanţa (cm) Densitate mii pl/ha

Între rânduri Între pl/rând La înfiinţare La recoltare
70 cm (2 rânduri pe stratul 15-20 cm 61,3 - 81,7 66,6 – 88,8

înălţat)
5. Plantatul răsadului
Epoca Adâncimea Tehnica de plantare

Se consideră optimă atunci Va fi până la nivelul la care s- Manual Mecanizat
când la adâncimea de plantare au produs răsadurile. La - la 60 cm între rânduri şi 15 Cu L – 445 + MPR -5 la 70
este de minim 150C. Aceasta răsadurile repicate în ghivece,
PAG - 115 -
corespunde cu 25 IV – 5V. nivelul superior al ghiveciului cm între pl/rând cm între rânduri şi 20 cm între
trebuie să fie la nivelul solului. pl/rând
Soiuri recomandate: Aroma, Export, Galben Superior, Opal, etc.
Lucrări generale Lucrări speciale

- udarea după plantare: fie manuală cu 1-2 l apă/pl, fie pe rigole cu 200-250 mc - muşuroitul – în scopul menţinerii poziţiei erecte
/ha; a plantelor. Muşuroiul va fi cât mai redus şi se
- completarea golurilor: la 4-5 zile după plantare (se execută manual); execută o dată cu prăşitul mecanic, cultivatorul
- prăşitul în vegetaţie de câte ori este nevoie (de regulă 4-5 lucrări), se face fiind echipat în acest scop şi cu corpuri de rariţă.
superficial pentru a nu distruge sistemul radicular şi în continuare pentru a nu Erbicidarea
disloca plantele; Combaterea buruienilor monocotiledonate şi
- irigarea culturii – se execută 9-10 udări cu norme de 300-350 mc/ha, la primele unele dicotiledonate
2-3 udări şi de 400-450 mc/ha la următoarele udări, la intervale de 12-15 zile; - înainte de plantat cu cca 6-8 zile şi încorporat
- fertilizarea fazială - prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor); imediat în sol cu Dual 500 EC 3-4 l/ha sau
- pentru combaterea patogenilor (U- 650 + MPSP3X300) care produc făinare: Devrinol 50WP 4-6l/ha sau Galex 500 EC 6-8
Tilt 0,02% (1-2 tratamente) sau l/ha sau Trifsan 48 Ec – 2l/ha;
Bayleton 5- 0,25% sau - în timpul perioadei de vegetaţie la 8-10 zile de la
Systhan 12 E- 0,05% sau plantare, când se observă că răsadurile s-au prins:
Afugan 0,05% sau Agil 100 EC 0,8l/ha sau Pantera 40 EC 0,75l/ha.
Afugan - 0,05% sau
Rubigan 0,04%, etc.
- pentru patogenii care produc putregaiul cenuşiu, se folosesc:
Rovral 0,1% sau
Sumilex 0,1% sau
Folpan 50 0,2%, etc.
- pentru patogenii ce produc putrezirea fructelor şi seminţelor: Dithane M 45 sau
Sancozeb sau Mancozeb sau Vondoze – 0,2%;
-pentru patogenii ce produc verticilioza: Benlate (Topsin M, Metoben, Bavastin,
Derosal) 0,05-0,1% ;
- pentru patogenii ce produc fuzarioza – cu aceleaşi produse ca la verticilioză.
- combaterea dăunătorilor: contra coropişniţei cu produse Gryllosan 5G – 30 kg
(1-2 tratamente);
- pentru Buha legumelor Actellic 50EC – 0,15% sau Decis 2,5 EC – 0,05% sau
Fastac 10EC – 0,02% (1-2 tratamente);
- contra omida fructelor: Diazol 60 EC 0,15% sau Actellic 50EC 0,15% (1-2
tratamente).
PAG - 116 -
Se lucrează cu probe recoltate de pe o suprafaţă de 10 mp. La fiecare probă se determină:

- nr. de rânduri/ metru liniar;
- nr. de pl/metru liniar (prin înmulţire se obţine nr. de pl/m2);
- nr. de fructe/ml;
Formula de calcul:
Pkg / ha = NrxNfxGfx10
în care:
Nr – nr. de pl/rând/ml;
Nf – nr. de fructe /ml;
Gf – greutatea medie a unui fruct (g).
Recoltarea
Ardeiul gras se recoltează în mai multe etape, pe măsură ce fructele au ajuns la maturitatea de consum (dimensiunile normale ale soiului
respectiv, sunt suficient de cărnoase, tari la pipăit şi cu gust dulceag) sau la maturitatea deplină. În general ardeiul gras se consumă
proaspăt la maturitatea d4e consum. În ultima perioadă a crescut mult şi consumul ardeiului gras la maturitatea fiziologică, când are şi
calităţi superioare.
Când destinaţia este pentru industrializare, fructele se recoltează:
- la maturitatea de consum (pentru ardei de umplut, legume supă);
- la maturitatea fiziologică (pentru bulion de ardei, pastă, ketchup, făină vitaminizată.)
PAG - 117 -
4.1.3 Cultura: Varza de toamnă
Zonarea culturii şi soiurilor
a. zonarea: se cultivă în toate zonele agricole.

b. soiuri şi hibrizi pentru cultura în câmp: De Buzău, Braunschweiger, Licurisca, Mocira, Măgura şi Lares.
Mazăre Cartofi Ceapă pentru Verdeţuri anticipate

stufat
Fasole Spanac Vărzoase

(varză vară, conopidă de toamnă,
gulii)
Cereale de toamnă Salată
Bostănoase
(castraveţi,dovleac,dovlecei,pepeni verzi şi
galbeni)
Gunoi de grajd cu U-650 + MIG-5
Îngrăşăminte minerale cu U-650 + MA-3,5
Starea de fertilitate a Gunoi de grajd Fosfor Potasiu Azot

solului T/HA (P2O5)Kg/Ha (K2O)Kg/Ha (N) Kg/Ha
Scăzută 35-45 55-85 110-140 120-150

Medie 25-35 35-55 80-110 90-120
Bună 15-25 20-35 50-80 60-90
Ridicată 0-15 0-20 0-40 0-50
Pentru o producţie de 50-60T/Ha
PAG - 118 -

Gunoi grajd P2O5 K2O N
Toamna, înainte de arătură 100 70 120

Primăvara, la pregătirea terenului pentru plantare 30
În perioada de creştere vegetativă 60
La începutul formării căpăţânii 60
În perioada de recoltare
Lucrările solului
La fel ca la ardeiul gras La fel ca la ardeiul gras
Stabilirea densităţii plantelor (înfiinţarea culturii de răsad)
Distanţa cm Densitate mii PL/HA

între rânduri între plante pe rând la înfiinţare la recoltare
70 cm 35-40 cm 36-41 cm 33-38 cm
Plantarea răsadului
Adâncimea Tehnica de plantare

Epoca
între 25VI-5VII
Manual Mecanizat
Până la prima frunză La 70cm între rânduri şi Cu L-445+MPR-5
normală 35-40cm între plante pe La 70cm între rânduri şi
rând 40cm între plante pe rând
Soiuri recomandate: de Buzău,Licurişcă,Măgura,Mocira,de Socodor,etc
- udarea după plantare- cu o normă de 200 mc apă /Ha
-completarea golurilor– la 4-7 zile după plantare
- prăşitul mecanic sau manual după fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm, începând la 12-14 zile de la plantare.
O dată cu praşilele manuale se face şi o uşoară muşuroire, ce se continuă pe măsură ce plantele cresc.
- irigarea pe toată durata vegetaţiei
Se aplică 7-8 udări cu norme de 350-400 mc apă / Ha, la intervale de circa 2-3 săptămâni.
Se intensifică irigarea începând din momentul învelirii căpăţânilor, evitându-se băltirea apei.
Se întrerupe irigatul cu circa 2 săptămâni înainte de recoltare, pentru a se evita crăparea căpăţânilor.
PAG - 119 -
- erbicidare A
- pentru combaterea buruienilor monocotiledonate, precum şi unele buruieni dicotiledonate, cu produsele DUAL 500 EC-3 l /Ha, sau
DEVRINOL 50WP- 3-4 l /Ha cu 6-8 zile înainte de plantare şi încorporarea în sol. Cu STOMP 330 CE – 6l/Ha înainte de plantare cu
4-5 zile, fără încorporare în sol.
- fertilizarea fazială- este prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor)
Combaterea patogenilor cu U-650+MPSP 3*300

- contra agentului patogen care produce mana cruciferelor, se folosesc produsele: RIDOMIL GOLD MZ -0,25%,sau
SANDOFAN M8-0,25%,sau BRAVO 500-0,25%,sau DITHAHE M -0,25%. (2-3 tratamente)
- contra agentului patogen care produce Alternarooza verzei, cu produsele: ROVRAL-0,1%,sau DITHAHE M-45-0,25%, sau
BRAVO 500-0,2%.(2-3 tratamente)
- contra agentului patogen care produce putregaiul alb: ROVRAL-0,1%,sau SUMILEX -0,1%,sau TOPSIN M-0,1%,sau
BAVISTIN -0,15% . (1 tratament)
- contra agentului patogen ce produce putregaiul cenuşiu: ROVRAL-0,1%, sau SUMILEX -0,1%,sau CALIDAN-0,15%.. (1
tratament)
Combaterea dăunătorilor
- contra limaxului cenuşiu, cu produsele: MESUROL 4G- 3-6 kg/Ha, sau OPTIMOL 4G-5kg/Ha.(se împrăştie pe sol, fără
încorporare, de preferat seara-1tratament).
- contra păduchelui cenuşiu, cu produsele: THIONEX 35 EC-0,2%(1-2 tratamente)
- contra dăunătorului Buha verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%,sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2
tratamente)
- contra moliei verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%, sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2 tratamente)
- contra fluturelui mare al verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%, sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2
tratamente )
Se face după formarea căpăţânii, prin recoltarea de probe de pe suprafaţă de 8 mp(fiecare probă).Se determină: numărul de plante
existente, numărul de căpăţâni formate(Na),greutatea medie a căpăţânii, suprafaţa probelor(SP) şi producţia medie, în Kg/Ha.
Prod.Kg/ Ha=[(număr căpăţâni în probe x greutatea medie a căcăţânii)/3probe]x10.000
Recoltarea
Se realizează manual, cu cuţite mari şi ascuţite, prin tăierea coceanului sub căpăţâna bine formată.
PAG - 120 -
Profilul "Legume camp"
4.2 MODUL
5 ha
IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Tomate vara toamna 1,5 30,0 35,0
Ardei gras 1,5 30,0 30,0
Varza de toamna 2,0 40,0 45,0
TOTAL 5,0 100,0 x
PAG - 121 -

Bugetul exploatatiei de 5 ha - Zona de campie irigat Tabel nr. 4.2.1
CULTURA
Tomate vara- Varza de TOTAL
toamna Ardei gras toamna
INDICATORI U.M
ha
1,5 1,5 2,0 5,0
30% 30% 40% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 47250,0 76500,0 45000,0 168750,0
A1. Din care productia principala lei 47250,0 76500,0 45000,0 168750,0
B (+) SUBVENTII lei 600,0 600,0 800,0 2000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 47850,0 77100,0 45800,0 170750,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 40827,0 65250,0 42682,3 148759,3
D1. Din care pentru productia principala lei 40827,0 65250,0 42682,3 148759,3
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 32580,0 56356,5 35838,8 124775,3
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 25570,5 48841,5 29799,5 104211,5
- Sämãn si material saditor lei 22200,0 45669,0 27645,2 95514,2
- Ingrasaminte chimice lei 600,0 847,5 1052,5 2500,0
- Pesticide lei 1650,0 1506,0 1101,8 4257,8
- Alte materiale lei 1120,5 819,0 0,0 1939,5
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 3559,5 2928,0 2167,7 8655,2
3. Cheltuieli cu irigatii lei 1452,0 990,0 1600,0 4042,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 1278,0 2442,0 1490,0 5210,0
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 720,0 1155,0 781,7 2656,7
II. CHELTUIELI FIXE lei 8247,0 8893,5 6843,5 23984,0
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 5622,0 4425,0 4027,2 14074,2
- Cheltuieli generale lei 1101,0 2038,5 1172,5 4312,0
- Dobanzi la credite lei 1419,0 2325,0 1503,8 5247,8
- Amortisment lei 105,0 105,0 140,0 350,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 6423,0 11250,0 2317,7 19990,7
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 7023,0 11850,0 3117,7 21990,7
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 15,7 17,2 5,4 13,4
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 17,2 18,2 7,3 14,8
PAG - 122 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Legume câmp – Tipul exploataţiei Gospodării individuale
Tabel nr. 4.2.2
lei
3 Produs brut (1+2) 170750 48786
5 Profit (3-4) 21991 6283
8 VI VI
UDE
11 3299 943
profit)
Concluzii:
¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: % fonduri

proprii şi 35% credite de producţie.
¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 14,8% şi asigură în medie un profit de
4398lei/ha.
acestei exploataţii de 14,2 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie-
mică (şi după clasă) de clasa a VI-a.
cumpărare cu credite a unui tractor de putere mică şi setul principal de utilaje.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată, cu
condiţia obţinerii randamentelor programate.
PAG - 123 -
Profilul “Legume câmp”

Zona de câmpie irigat Variantă proiectată
Gospodării individuale Tabel nr. 4.2.3
Perioade, Cultura
Total
Indicatori recoltă, U.M. Tomate vară-toamnă Ardei gras Varza de toamnă
5 ha
ani 1,5 ha 1,5 ha 2,0 ha
2005/2006 lei 47.250 76.500 45.000 168.750
2007/2008 lei 70.875 94.500 121.500 286.875
Creşteri sau
∆ lei +23.625 +18.000 +76.500 +118.125
descreşteri
2005/2006 lei 600 600 800 2.000
Subvenţii
2007/2008 lei 262,5 262,5 350 875
Creşteri sau
∆ lei -337,5 -337,5 -450 -1.125
descreşteri
2005/2006 lei 40.827 65.250 42.682,3 148.759,3
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 60.375 78,750 108.000 247.125
Creşteri sau
∆ lei + 19.548 +13.500 +65.317,7 +98.365,7
descreşteri
2005/2006 lei 6.423 11.250 2.317,7 19.990,7
Venit impozabil
2007/2008 lei 10.500 15.750 13.500 39.750
Creşteri sau
∆ lei 4.077 +4.500 +11.182,3 +19.759,3
descreşteri
2005/2006 lei 7.023 11.850 3.117,7 21.990,7
2007/2008 lei 10.762,5 16.012,5 13.850 40.625
Creşteri sau
∆ lei +3.739,5 +4.162,5 +10.732,3 +18.634,3
descreşteri
Rata venit 2005/2006 % 17,2 18,2 7,3 14,8
net+subvenţii 2007/2008 % 17,8 20,3 12,8 16,4
Creşteri sau
∆ % +0,6 +2,1 +5,5 +1,6
descreşteri
PAG - 124 -
Modul 5 ha irigat
Tipul exploatatiei: 2007 - 2008
Gospodari individuale
40625
2005 - 2006
286875
21990,7
168750
247125
875
148759,3
2000

Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008 14,8

Venit net + subventii - lei 21990,7 40625 16,4
2005 - 2006 2007 - 2008
Rata venit + subventii - % 14,8 16,4 2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 125 -
4.3 MODUL
30 ha
Asociatii familiale
IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Tomate vara toamna 15,0 50 30,0
Ardei gras 9,0 30 25,0
Varza de toamna 6,0 20 45,0
TOTAL 30,0 100 x

PAG - 126 -

Tipul exploatatiei: Asociatii individuale
Bugetul exploatatiei de 30 ha - Zona de campie irigat Tabel nr. 4.3.1
CULTURA
Tomate vara-toamna Ardei gras Varza de toamna TOTAL
INDICATORI U.M ha
15 9 6 30
50% 30% 20% 100%
B (+) SUBVENTII lei 6000,0 3600,0 2400,0 12000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 411000,0 386100,0 137400,0 934500,0
- Pesticide lei 15286,5 8603,1 3305,4 27195,0
6. Asigurari lei 6676,1 6301,6 2345,1 15322,7
- Amortisment lei 1050,0 630,0 420,0 2100,0
PAG - 127 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Profil: Legume câmp – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale
Tabel nr. 4.3.2
3 Produs brut (1+2) 934500 267000
5 Profit (3-4) 98448 28128
8 VIII VIII
UDE
11 14767 4219
profit)
Concluzii:

3282lei/ha.
cumpărare cu credite a unei dotări minime cu tractoare, maşini agricole şi instalaţie de irigat
performantă pentru această dimensiune de exploataţie.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică bună, cu
PAG - 128 -
Profilul “Legume câmp”

Zona de câmpie irigat - Variantă proiectată
Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale
Perioade, Cultura
Total
Indicatori recoltă, U.M. Tomate vară-toamnă Ardei gras Varza de toamnă
30 ha
ani 15 ha 9 ha 6 ha
2005/2006 lei 405.000 382.500 135.000 922.500
2007/2008 lei 607.500 472.500 364.500 1.444.500
Creşteri sau
∆ lei +202.500 +90.000 +229.500 +522.000
descreşteri
2005/2006 lei 6.000 3.600 2.400 12.000
Subvenţii
2007/2008 lei 2.625 1.575 1.050 5.250
Creşteri sau
∆ lei -3.375 -2.025 -1.350 -6.750
descreşteri
2005/2006 lei 369.452,3 343.553,1 128.046,8 836.052,3
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 531.000 409.500 324.000 1.264,500
Creşteri sau
∆ lei +166.547,7 +65.946,9 +195.953,2 +428.447,7
descreşteri
2005/2006 lei 40.547,7 38.946,9 6.953,2 86.447,7
Venit impozabil
2007/2008 lei 76.500 63.000 40.500 180.000
Creşteri sau
∆ lei +35.952,3 +24.053,1 +33546,8 +93.552,3
descreşteri
2005/2006 lei 46.547,7 42.546,9 9353,2 98.447,7
2007/2008 lei 79.125 64.575 41.550 185.250
Creşteri sau
∆ lei +32.577,3 +22.028,1 +32.196,8 +86.802,3
descreşteri
Rata venit 2005/2006 % 12,8 12,4 7,3 11,8
net+subvenţii 2007/2008 % 14,9 15,8 12,8 14,7
Creşteri sau
∆ % +2,1 +3,4 +5,5 +2,9
descreşteri
PAG - 129 -

Modul 30 ha irigat
Tipul exploataţiei: 2007 - 2008
Asociaţii familiale
2005 - 2006 185250
1444500
98447,7
922500
1264500
52500
836052
12000 Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei

Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008 11,8

2005 - 2006 2007 - 2008 14,7
2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 130 -
Profilul “Legume de câmp”

pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie
lei/ha
Specificare Perioada de Observaţii
recoltare ani 5 ha 30 ha
irigat irigat
Valoarea producţiei 2005/2006 33.750 30.750

2007/2008 57.375 48.150
Subvenţii 2005/2006 400 400

2007/2008 175 175
Cheltuieli totale 2005/2006 29.751,9 27.868,4

2007/2008 49.425 42.150
Venit impozabil 2005/2006 3.998,1 2.881,6

2007/2008 7.950 6.000,0
Venit net + subvenţii 2005/2006 4.398,1 3.281,6

2007/2008 8.125 6.175,0
Rata venit net + subvenţii 2005/2006 14,8 11,8

2007/2008 16,4 14,7
PAG - 131 -
4.4 Fişă explicativă „LEGUME”

Dimensiunile de module prezentate la profilul „Legume” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa
tehnologică” a produsului şi „Bugetul culturii” corespunzătoare diferitelor nivele de producţii
medii/ha pentru structura de producţie a modulului.
Calculaţia la hectar, înmulţită cu numărul de hectare distincte culturii şi însumarea acestora în

funcţie de structura de producţie, vor duce la determinarea valorică a modulului de
dimensiunea respectivă. La nivelul unui modul, s-au luat calculaţiile pe ha pentru recolta anului
2006 iar în final prin simularea principalilor indicatori economici s-au utilizat tehnologiile şi
bugetele pe cultură la nivelul recoltei 2008, s-au exemplificat valorile „pe un hectar de
exploataţie” pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie.
Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid:
a) preţ de piaţă intern lei/kg
Cultura 2006 2008
Tomate vară - toamnă 0,9 1,35

Ardei gras 1,7 2,1
Varză de toamnă 0,5 1,35
b) Cost de producţie lei/kg
Cultura 2006 2008
max min max min

Tomate vară - 0,8 0,78 1,18 1,15
toamnă
Ardei gras 1,5 1,45 1,82 1,75
Varză de toamnă 0,47 1,2
c) Subvenţii lei/ha
Cultura 2006 2008
Tomate vară - 400 175

toamnă
Ardei gras 400 175
Varză de toamnă 400 175
Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea producţiei,
subvenţii, cheltuieli totale, venituri şi rata venitului pe dimensiuni de module şi sisteme de
producţie, având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie” să comparăm valorile pe
perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei analize a posibilităţilor reale de
dimensionare a unor module viitoare.
PAG - 132 -
4.4.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor

tehnologice Tabel nr. 4.4..1
Nr. Cultura Producţia medie Ore mecanizator Z.O. TOTAL

crt. Kg/ha ore/ha
1 2 3 4 5 6
2 TOMATE VARĂ- 30.000
43,16 214,74 1761,08
TOAMNĂ
3 ARDEI GRAS 25.000 36,32 169,5 1392,32
4 VARZĂ DE 45.000
23,63 121,69 997,15
TOAMNĂ
4.4.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr 4.4.2

ore/ modul Z.O.
ha nr.
nr. nr.
5 irigat 7582,4 947,8 190
30 irigat 44.930 5.616,25 187,2
4.4.2.1 Modul 5 ha Tabel nr. 4.4.2.1

1 2 3 4 5
2 Tomate 1,5 2054,6 3.081,9
3 Ardei gras 1,5 1670,78 2506,18
4 Varză 2,0 997,15 1.994,3
Total Z.O./ha 190
4.4.2.2 Modul 30 ha Tabel nr. 4.4.2.2

1 2 3 4 5
Tomate
2 15 1761,08 26.416,2
3 Ardei gras 9 1392,32 12.530,88
4 Varză 6 997,15 5.982,8
Total Z.O./ha 187,2
PAG - 133 -
Profil: Legume
Sistem: irigat

Exploataţia agricolă - 5 ha Tabel nr. 4..5.1
Necesar dotare
Nr crt. Denumirea utilajului (buc.) Pret unitar Valoarea utilajelor
lei EURO lei EURO
2 Plug PP 2 - 25 1 1923,5 541,8 1923,5 541,8 384,7 108,36
3 Grapa stelata GS 1.2 1 2023 569,85 2023 569,85 404,6 113,97

4 Grapa cu discuri GDP 251 1 7634 2150,4 7634 2150,4 1526,8 430,08
5 Freză pentru prelucrat solul FPS 1 5934,5 1671,69 5934,5 1671,69 1186,9 334,338
7 Maşina de plantat MPR - 5 1 7985 2249,2 7985 2249,2 1597 449,84
TOTAL 119717,8 33723,15 119717,8 33723,15 23943,56 6744,63
Preţurile includ TVA

1 EURO= 3,55RON (01. 10. 2006)
Se estimează ca la exploataţiile legumicole de 5 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
PAG - 134 -
Profil: Legume
Sistem: irigat
Exploataţia agricolă - 30 ha Tabel nr. 4..5.2

dotare
(buc.)

3 Plug PP 2 - 25 1 1923,5 541,8 1923,5 541,8 64,1166 18,06
4 Plug PP4 x 30 M 1 5202,67 1465,54 5202,67 1465,54 173,422 48,8513
5 Grapa stelata GS 1.2 2 2023 569,85 4046 1139,7 134,866 37,99

7 Grapa cu discuri GDP 251 1 7634 2150,4 7634 2150,4 254,466 71,68
8 Freză pentru prelucrat solul FPS 1 5934,5 1671,69 5934,5 1671,69 197,8166 55,723
10 Maşina de plantat MPR - 5 1 7985 2249,2 7985 2249,2 266,166 74,9733

Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur 1
12 şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare 77487 21827,32 77487 21827,32 2582,9 86,0966
TOTAL 275911,5 77721,22 277934,5 78291,07 9264,469 1968,215

Preţurile includ TVA1 EURO= 3,55RON 01. 10. 2006
Se estimează ca la exploataţiile legumicole de30 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
PAG - 135 -

“POMI”

5.1.1 Cais
5.2.2 Cires/Visin
5.3.3 Piersic
5.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.
5.5.1
5.5.2.1 Modul 5 ha Tabel nr. 4.5.2.1
Exploataţia agricolă – 15 ha Tabel nr. 5.6.1
PAG - 136 -
Profilul:
“Pomi”
15 ha
Modul de: 60 ha
150 ha
Tipul Asociatii familiale
exploatatiei: Societati agricole cu pers.
juridica
PAG - 137 -

5.1.1 CAIS
Specificaţie tehnică
şi tehnologică Criterii specifice de realizare
1. Zonarea culturii a. zonarea culturii şi a soiurilor
si a soiurilor de cais - Zona I, situată de-a lungul Dunării şi în apropierea litoralului Mării Negre. Soiuri recomandate:
Sulmona, Selena, Venus, Olimp, Mmaia, Calatis, Umberto, Comandor, NJA42, C.R. 2-63.
- Zona a II-a, terasele mai îndepărtate ale Dunării şi o parte din Câmpia Timişului. Soiuri
recomandate: Timpurii de Arad, Mari de Cenad, Tivoli, De Olanda, Trandafirii, Comandor.
- Zona a III-a , câmpiile din est, sud-est şi de vest ale ţării. Soiuri recomandate: Timpurii de Arad,
NJA 19, Neptun, Mărculeşti 9/4, Favorit, Comandor, Selena, Olimp.
- Zona a IV-a, latura interioară a Subcarpaţilor de Curbură, câmpiile Someşului, Crişurilor şi Aradului
Soiuri recomandate: Umberto, Royal, De Olanda, Goldrich, Vivagold, Sulmona şi Mamaia, Silvana, Trandafirii,
Steaua Roşie.
- Zona a V-a, situată în centrul şi nord-vestul ţării. Soiuri recomandate: Umberto, De Olanda,
Piteştean, Piestany 114, Cacak 11/5 şi NJA 11/5.
2. Pregătirea Alegerea terenului:
terenului pentru - plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi
înfiinţarea neamenajate (panta 6-12%,) cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică;
plantaţiei de cais - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi
centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile şi mecanizabile, sau pe soluri subţiri şi ameliorate, cu un conţinut
redus în argilă (sub 20%), calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm).
- în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin
fertilizări organice. Când se doreşte foarte mult prezenţa pomilor în gospodărie, plantările pot fi făcute şi pe
biloane de pământ înalte de 40-50 cm, pentru evitarea asfixierii rădăcinilor, provocată de excesul temporar de
umiditate – în zonele inundabile din Delta Dunării.
PAG - 138 -
- sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivelul freatic sub 1,5
m.
Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea, desfundatul
sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă), corectarea reacţiei
chimice a solului, fertilizarea de bază, asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc.
Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare
(70-80 cm), urmată de o arătură adâncă de 25-30 cm.
3. Organizarea şi Dimensiunea exploataţiilor:
amenajarea - în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat, exploataţiile intensive şi superintensive sunt
terenului destinat viabile, când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha, respectiv 10 ha;
înfiinţarii plantaţiei - în regim privat, aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.
de cais Parcelarea terenului:
Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară, iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din
lungimea acestuia.
- pe terenurile plane, orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud;
- pe terenurile în pantă, de-a lungul curbelor de nivel;
- pe versanţii lungi şi uniformi, lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel, iar pe
versanţii scurţi, pe linia pantei.
Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime), secundare (3-4 m),
poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în
livezile intensive şi superintensive).
4. Înfiinţarea Portaltoii caisului: zarzărul (pentru zonele secetoase, solurile pietroase, calcaroase şi nisipoase),
plantaţiilor de cais corcoduşul (terenuri mai umede şi fertile), prunul Burbuz, prunul Oteşani 8.
Stabilirea distanţelor de plantare:
- distanţele de plantare sunt de 6/5 m în livezile clasice, 4/3 în livezile intensive şi 4/2 în livezile
superintensive, 3,5/2,5 în parcele cu alei de trafic tehnologic. Pentru dirijarea pomilor se folosesc formele de
coroană: vasul ameliorat, vasul aplatizat, palmetele, fusul subţire şi tufă vas.
Pichetarea terenului:
- pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte
pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane);
- pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe
PAG - 139 -
terenurile plane şi cu pantă uşoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigură condiţii
optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi.
- pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie
a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie.
Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări:
încadrarea terenului, parcelarea şi pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea
distanţelor de plantare se are în vedere, încă de la parcelarea terenului, ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un
multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând.
Exemplu: - lungimea parcelei 189 m, lăţimea 94 m, distanţele de plantare sunt de 5x4 m.
- din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi
un rest de 4 m lungime şi 0,5 m lăţime. În acest caz, distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0,108
m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).
Stabilirea polenizatorilor:
Pentru realizarea unei fructificări normale soiurile bune polenizatoare trebuie să înflorească în acelaşi
timp cu soiul pe care-l polenizează.
Alegerea materialului săditor pentru plantare:
- la cais se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate, formate în zona
coroanei. Prezenţa ramurilor anticipate, spre deosebire de cele normale, au unghiurile de inserţie mai mari şi, de
aceea, ele nu necesită să fie înclinate în timpul formării coroanei. Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie să aibă o
lungime de 120 cm. Pomii în vârstă de de 2 ani trebuie să prezinte minimum 5 ramuri în coroană, cu lungimea
de 60-80 cm, şi grosimea trunchiului, sub prima ramură a coroanei, de cel puţin 15 mm. La pomii care provin
din parcela de fortificare, este necesar ca rădăcinile principale să fie viguroase, intacte şi cu o lungime mai mare
de 40-50 cm.
Plantarea pomilor:
Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 niembrie, în tot timpul iernii sau uneori
primăvara devreme când solul s-a zvântat.
Săpatul gropilor:
- pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m- pe terenurile
grele şi 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare;
- pe terenurile desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Repichetatul:
- în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul
PAG - 140 -
terenului, folosind scândura de repichetat;

- în plantaţiile intensive şi superintensive, repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă, folosit la
pichetare.
Tehnica de plantare:
- plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de
plantare, modul de grupare a soiurilor în parcelă, soirile, portaltoii şi tehnica de lucru;
- materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoilui;
- fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate, a celor uscate,
necrozate şi
scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii;
- mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă
proaspătă de bovine, pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din
această compoziţie.
Adâncimea de plantare:
- pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub
nivelul solului – la portaltoii vegetativi;
- pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară, normală în treimea
mijlocie şi mai mică la baza pantei;
- pe terenurile cu exces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-
40 cm, late de 1,5-2 m.
Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea
unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm, se aşează pomul la adâncimea
de plantare, se umple groapa cu pământ reavăn, se tasează pământul de la marginea gropii către centru, după
care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din pământul rămas se
confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în întregime (la palntările de toamnă). La
plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi după zvântarea solului, se mulceşte
cu paie, frunze sau rumeguş.
5. Întreţinerea şi a. sistemul de întreţinere şi lucrare a solului
lucrările solului în - ogorul negru ar fi cel mai bun sistem de întreţinere a solului în plantaţiile de cais;
plantaţiile de cais - plantaţiile moderne de cais prevăzute cu sisteme de irigare sau fertilizare sunt înierbate pe intervalele dintre
rânduri, cel puţin pe o zonă necesară accesului utilajelor mecanice şi sunt erbicidate pe rândurile de pomi;
PAG - 141 -
- o atenţie deosebită trebuie acordată eliminării drajonilor înaintea aplicării erbicidelor sistemice în caz contrar
putând apare fenomene de fitotoxicitate ce pot duce la uscarea unei părţi bune din pom. Lucrarea mecanică a
solului accentuează drajonatul, provocând apariţia drajonilor prin rănile ce se produc asupra rădăcinilor.
- pe terenurile în pantă, menţinerea solului sub formă de ogor negru este total nebenefică, datorită fenomenelor
de eroziune.
b. fertilizarea plantaţiilor de cais
Caisul are nevoie pentru o nutriţie corectă, atât de macroelemente (N, P, K) a căror absorbţie poate fi puternic
diferenţiată în funcţie de soi, cât şi de microelemente (Fe, Mn, Zn, B, Cu).
Analizele foliare arată următoarele limite de normalitate sau carenţă la cais
Conţinut normal Carenţă

Macroelemente
(S.U.%) (S.U.%)
N 2,4 – 3,0 < 1,7
P 0,14 – 0,25 < 0,09
K 1,6 – 3,0 <1
Mg 0,30 – 0,80 < 0,20
Conţinut normal Carenţă
Microelemente
(S.U.ppm) (S.U.ppm)
Fe 100 – 250 < 60
Mn 40 – 160 < 20
Zn 20 – 50 < 15
B 25 – 60 < 20
Cu 7 - 16 <4
c. combaterea bolilor şi dăunătorilor

Boli provocate de virusuri: Vărsatul prunelor (Plum-pox, Sharka), Răsucirea clorotică a frunzelor de
cais.
Bolile provocate de virusuri şi mycoplasme sunt atent monitorizate în pepinieră prin măsuri speciale,
deoarece pomii bolnavi din pepinieră nu mai pot fi trataţi prin măsuri curative în livadă, singura soluţie fiind
defrişarea şi arderea lor.
PAG - 142 -
Boli provocate de ciuperci şi bacterii: Făinarea caisului (produsă de ciuperca Podosphaera tridactyla);
Monilioza sau uscarea moliniană a ramurilor (produsă de ciuperca Monilinia laxa); Pătarea şi ciuruirea
bacteriană a frunzelor (produsă de bacteria Xanthomonas pruni); Cancerul bacterian (produs de bacteria
Agrobacterium tumefaciens).
Dăunători: Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha L.); Păduchele verde al piersicului (Myzodes
persicae Sulz); Omida păroase a dudului (Hyphantria cunea Drury); Cotarul verde (Operophtera brumata L)
Combaterea cea mai eficientă se realizează pe baza informaţiilor furnizate de serviciile de protecţia
plantelor, existente în fiecare ţară cu pomicultură avansată, deoarece atât formulările de noi produse comerciale
sunt într-o continuă schimbare, cât şi produsele ce se scot din uz. Produsele din grupa I şi a II-a de toxicitate
sunt excluse de la utilizare pe teritoriul României.
Creşterea şi rodirea: - în perioada de tinereţe, soiurile de cais au un ritm de creştere rapid, continuu sau
întrerupt (cu 2-3 valuri de creştere) în funcţie de umiditatea din sol. Când pomii încep să fructifice (anii III-IV
de la plantare) intensitatea creşterii lăstarilor se reduce, iar după 3-4 recolte normale coroana pomilor se
deschide prin arcuirea braţelor, iar creşterile de la periferia coroanei devin mici şi nesemnificative.
Formarea şi evoluţia ramurilor de rod: la majoritatea soiurilor ramurile de rod îşi fac apariţia în anul III,
iar primele fructe în anul IV.
Buchetul ramificat: buchetul este o ramură scurtă de 2-3 cm pe care se prind în spirală 3-4 grupuri de
muguri, în fiecare grup aflându-se 2-3 muguri dintre care unul este vegetativ. Buchetul evoluează prin mugurii
vegetativi din vârf şi din grup iar după 1-2 fructificări, acesta degenerează.
Ramura mijlocie care fructifică formează la vârf 1-2 ramuri mijlocii slabe ca vigoare şi 5-6 buchete.
Ramura lungă se formează în primii ani de la formarea caisului în prelungirea şarpantelor. Are o
lungime de 50-120 cm şi este acoperită în totalitate de grupuri de muguri, ca şi ramura mijlocie.
Ramura anticipată are aceeaşi organizare şi aceeaşi evoluţie ca şi ramura mijlocie ramificată.
Tăierea de producţie începe în anul III de la plantare, când pe şarpante şi subşarpante se formează
lăstari normali, cu 2-3 valuri de creştere, lăstari anicipaţi şi muguri de rod. Primele intervenţii care se execută în
luna iulie constau în rărirea lăstarilor fertili, la distanţa de 15-20 cm şi scurtarea lăstarilor principali la 3-4
anticipaţi viguroşi.
- Ramurile buchet nu se taie şi după 1-2 fructificări (când se epuizează) se elimină prin tăierea ramurilor
care le poartă;
- Ramurile mijlocii, ramurile lungi şi cele anticipate se degarnisesc după câteva fructificări şi se
reînnoiesc permanent prin tăieri aplicate formaţiunilor de semischelet;
PAG - 143 -
- În anii fără rod, prin tăieri se reduce scheletul cu cca. ¼ din lungime, iar semischeletul cu 1/3 – ½,
pentru formarea de noi ramuri mijlocii, lungi şi anticipate.
- epoca de tăiere: - la începutul primăverii, când plantaţia este afectată de secetă, gerurile din timpul
iernii şi îngeţurile târzii de primăvară,
- în luna mai, în fenofaza creşterii intensive a lăstarilor (la pomii cu recolte mici);
- în timpul fructificării, pentru reîntinerirea ramurilor de semischelet
- metoda de tăiere se alege în funcţie de dotare.
6. Evaluarea Evaluarea producţiei de fructe se efectuează în patru perioade: toamna, după căderea frunzelor; primăvara;
producţiei de fructe după căderea fiziologică a fructelor (în luna mai); la începutul intrării în pârgă, se face ultima evaluare, aceasta
fiind şi cea mai reală (10%). Totodată se apreciază şi calitatea fructelor, precum şi data recoltării.
Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel:
D p N f M f .K
R= , în care:
10000
R – recolta, t/ha;
Dp – densitatea pomilor, buc/ha;
Nf – numărul mediu de fructe la un pom, buc;
Mf – masa medie a unui fruct, g;
K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0,7-0,8).
7. Recoltarea Caisele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte, deoarece după desprinderea de pe ramuri
producţiei de cais nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor.
PAG - 144 -
5.2.2 CIRES/VISIN
Specificaţie
tehnică şi Criterii specifice de realizare
tehnologică
1. Zonarea culturii a. zonarea culturii
si a soiurilor - cireş - Podişul Bârladului, curbura Sucarpaţilor, platforma Sucarpaţilor Getici şi parte de vest a
Transilvaniei. O zonă favorabilă poate include de asemenea dealurile vestice, Câmpia Someşului, Depresiunea
Caraşului şi Almajului.
- vişin - pe colinele judeţelor: Botoşani, Iaşi, Cluj, Bacău, Mureş, Vaslui, Argeş, Vrancea, Vâlcea şi Dolj.
b. sortimentul de soiuri
- cireş: un sortiment orientativ pentru microfermele şi fermele de cireş ar putea fi alcătuit din soiurile:
Rivan, Bigarreau Burlat, Bigarreau Moreau, Roşii de Bistriţa, Izverna, Cerna, Iva, Colina, Van, Sam, Stella,
Ulster, Boambe de Cotnari, Someşan, Germersdorf, Clasic, Hedelfriger, Bigarreau Donissen, Armonia,
Lambert compact, Jubileu 30 şi Severin.
- vişin: Nna, Vrâncean, Ilva, Morella neagră târzie, Oblacinska, Timpurii de Cluj, Ţarina, Mari
timpurii, Mocăneşti 16, Crişana 2.
plantaţiei pomicole - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi
fertilizări organice;
m.
PAG - 145 -

(70-80 cm).
Parcelarea terenului:
lungimea acestuia.
4. Înfiinţarea Portaltoii:
plantaţiilor Cireş: în ţara noastră, soiurile de cireş se altoiesc în proporţie de 80% pe portaltoi generativi şi 20 % pe
pomicole portaltoi vegetativi. Dintre portaltoii generativi se folosesc: cireşul sălbatic, cireşul franc şi mahalebul, iar din cei
vegetativi IPC ŞI C12. Este posibil să se extindă pentru cultura intensivă a cireşului portaltoii: CAB 6P, CAB
11E, Edabriz, Adara, Camil, Damil, Inmil ş.a.
Vişin: pentru livezile de mare densitate, vişinul se înmulţeşte prin altoire şi drajoni. Soiurile de vişin
Nana, Vrâncean, Ilva şi Morella neagră târzie se altoiesc pe portaltoii franc de vişin selecţionate din populaţiile
locale cu habitusul redus şi pe portaltoii VVI, Meteor şi IPC1.
Stabilirea distanţelor de plantare:
- Cireş: 6-7 m între rânduri de pomi şi 4,5 – 5 m între pomi pe rând (pomi viguroşi, forme de coroană
globuloase) sau 5 – 6 m între rândurile de pomi şi 4 – 4,5 m între pomi pe rând. În livezile comerciale, pomii se
plantează în sistem semiintensiv – 300-500 pomi/ha şi intensiv – 500-1250 pomi/ha. Soiurile de cireş pot fi
PAG - 146 -
plantate şi în densităţi mari – 3333 pomi/ha, cu condiţia ca ele să fie tratate cu paclobutrazol (o substanţă
retardantă). Pentru prelungirea duratei de viaţă a cireşului trebuie evitate solurile grele şi cu exces temporar de
umiditate.
- Vişin: de la 5 – 6 m între rânduri şi 3,5 – 4,5 m pe rând la soiurile viguroase şi care se recoltează
mecanizat şi 4 – 4,5 m între rânduri şi 2 – 2,5 m între pomi pe rând la soiurile de vigoare mică. Aceasta
înseamnă densităţi de plantare pentru prima grupă cuprinse între 370 şi 570 pomi/ha şi 888 - 1250 pomi/ha
pentru grupa a doua.
Stabilirea polenizatorilor:
La plantarea soiurilor de cireş şi vişin, trebuie ţinut cont de faptul că majoritatea soiurilor (îndeosebi la
cireş), sunt atât autosterile dar şi intersterile (nu se fecundează în urma polenizării între ele). De aceea, în astfel
de cazuri într-o parcelă trebuie plantate cel puţin 3 soiuri. Au fost create şi soiuri autocompatibile (autofertile)
dar numărul lor este încă mic şi de regulă sunt patentate.
- la vişin şi cireş, prima recoltă se poate obţine în anii 2-3 de livadă, dacă vigoarea pomilor la plantare
este mică, iar mugurii axilari de pe tulpină sunt sănătoşi şi în număr cât mai mare. Verigile altoi (pomii de 1 an)
trebuie să aibă o lungime de 120 cm la cireş şi 100 cm la vişin. Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să prezinte
PAG - 147 -
minimum 5 ramuri în coroană, cu lungimea de 60-80 cm şi grosimea trunchiului, sub prima ramură a coroanei,
de cel puţin 15 mm. La pomii care provin din parcela de fortificare, este necesar ca rădăcinile principale să fie
viguroase, intacte şi cu o lungime mai amre de 40-50 cm.
Plantarea pomilor:
Săpatul gropilor:
Repichetatul:
pichetare.
necrozate şi
- pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40
cm, late de 1,5-2 m.
PAG - 148 -
confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în întregime (la palntările de toamnă). La
Creşterea şi rodirea:
- la cireş - intensitatea creşterii cireşului este mai lentă în primii 4-5 ani de la plantare şi mai activă în
următorii ani până la obţinerea primelor recolte economice. Cireşul formează în timpul creşterii un ax puternic,
pe care sunt dispuse etajat primele ramuri ale coroanei care ramifică (slab) şi formează din loc în loc grupuri de
ramuri.
- la vişin: - după vigoarea de creştere şi habitus, soiurile de vişin se pot grupa în: soiuri arborescente (5-6
m) şi soiuri arbustoide (2-3 m). Vişinul începe să fructifice din anul 2 de la plantare.
Tipul de fructificare:
- soiuri de tip spur, care fructifică numai pe buchete de mai;
- soiuri de tip standard, care rodesc pe: ramuri mijlocii, ramuri lungi, ramuri plete şi buchete de mai.
Ramurile de rod:
- la cireş - primele ramuri de rod îşi fac apariţia în coroanele pomilor în anii II-V de la plantare, în
funcţie de precocitatea soiurilor. Ramurile de rod la cireş se formează din muguri axilari sau terminali,
vegetativi. Ramurile cu funcţie de rodire sunt: buchetul de mai, ramura mijlocie, ramura lungă şi ramura pleată.
La pomii tineri, buchetele de mai se formează din pinteni, iar la pomii maturi, buchetele se transformă în
pinteni (la pomii epuizaţi de rod).
- la vişin: - soiurile de vişin fructifică pe ramuri plete, buchete de mai, ramuri mijlocii şi ramuri
bifuncţionale.
Formele de coroană folosite sunt: vasul ameliorat, palmeta cu braţe oblice, piramida modificată,
coroana Sanger, tufa vas şi cordonul vertical la pomii trataţi cu paclobutrazol. La plantare se folosesc pomi sub
formă de vargă, cu muguri axilari nevătămaţi sau căzuţi. Pentru vişin a cărui coroană poate suporta mai puţină
lumină decât cireşul, o formă de coroană aproape omniprezentă în plantaţii este tufa vas.
Tăierile de fructificare trebuie să respecte următoarele principii:
• Ramurile buchet nu se taie, intervenindu-se după un număr de ani prin tăieri de regenerare a
lor;
PAG - 149 -
• Ramurile mijlocii apar din muguri vegetativi cu poziţie terminală, de pe ramurile de schelet şi
semischelet şi nu se scurtează, doar se răresc;
• Ramurile lungi sunt folosite la formarea scheletului pomului; la unele soiuri, pentru a se
obţine ramificarea, se scurtează la 70 – 80 cm;
• Ramurile plete, specifice anumitor soiuri (mai ales la vişin), trebuie scurtate în zonele în care
apar ramificaţii laterale sau care au ramuri buchet cu mugur vegetativ în vârf, scurtarea în
acest caz făcându-se la o ramură buchet situată cât mai aproape de baza ramurei plete.
Ramurile plete care nu au deloc ramificaţii laterale cu muguri vegetativi este bine să se
elimine de la baza lor pentru a nu îndesi inutil coroana.
• O atenţie deosebită în cazul cireşului, mare iubitor de lumină, trebuie acordată tăierilor în
verde, după recoltarea fructelor pentru ca lumina să pătrundă bine în coroană în scopul
formării unor muguri fructiferi viguroşi.
5. Întreţinerea şi
lucrările solului în Fertilizarea:
plantaţiile pomicole Cunoaşterea stării de aprovizionare a solului în elemente nutritive, constituie un aspect decizional
important în strategia de fertilizare.
Diagnozele foliare arată la rândul lor dacă fertilizarea s-a făcut corect. Conţinutul în elemente nutritive
al frunzelor la o aprovizionare normală se situează între următoarele limite:
Cireş Vişin
Macroelemente
(S.U.%) (S.U.%)
N 1,7 – 3,5 2,35 – 3,27
P 0,16 – 0,4 0,23 – 0,38
K 1,0 – 3,0 0,97 – 1,92
Ca 0,7 – 3,0 1,62 – 2,60
Mg 0,4 – 1,0 0,49 – 0,74
Cireş Vişin
Microelementul
(ppm) (ppm)
PAG - 150 -
Fe 20 – 250 119 – 203

Mn 20 – 300 44 – 60
Zn 15 – 75 15 – 70
Cu 5 – 25 8 – 28
B 20 - 60 38 - 54
Lucrările solului
Toate plantaţiile de cireş şi vişin moderne sunt înierbate pe interval şi erbicidate pe rând sau lucrate
mecanic mai ales în situaţiile în care distanţele între pomi pe rând sunt mari.
Solul este menţinut curat pe intervalul dintre rândurile de pomi, prin tocarea repetată a ierbii care
rămâne pe loc şi contribuie la îmbogăţirea solului cu materie organică.
Lăţimea benzii înierbate poate fi de jumătate din distanţa rândurilor de pomi (dar de regulă nu mai
puţin de 2 m) până la 2/3 (ex. 4 m în cazul distanţei de 6 m între rândurile de pomi).
Livezile înierbate sunt prevăzute obligatoriu cu sistem de irigare sau fertirigare.
Livezile înierbate, aprovizionate ritmic cu apă (fără şocuri hidrice) dau un procent mic de fructe
crăpate la cireş. Vişinul nu este sensibil la crăparea fructelor.
Boli:
Boli datorate virusurilor sau micoplasmelor: Pătarea inelară, Prunus Ringspot, Annulus cerasi;
Răsucirea frunzelor, Cherry leaf roll; Îngălbenirea vişinului, Sour Cherry Yellows; Nanismul cireşului, Little
cherry.
Bolile cele mai frecvente şi periculoase sunt:
Antracnoza cireşului, produsă de ciuperca Blumeriella japii (Rehm) Arx, sin. Coccomyces hiemalis (Higg);
Monilioza sau putregaiul fructelor, produsă de ciupercile Monilinia laxa şi Monilinia fructigena (Aderh. Et Ruhl)
Honey; Cancerul bacterian, produs de Agrobacterium radiobacter p.v. tumefaciens (pe soluri umede şi reci).
Dăunători: Musca (viermele) cireşelor, Rhagoletis cerasi L., Păduchele negru al cireşului, Myzus cerasi
F. sin Aphis cerasi F. (periculos pentru procesul de fotosinteză şi în consecinţă pentru diferenţierea mugurilor de
rod).
Tratamentele fitosanitare într-o pomicultură modernă sunt dirijate de laboratoarele fitosanitare
teritoriale, care recomandă şi produsele fitofarmaceutice în uz. Pe teritoriul României este interzisă utilizarea
substanţelor ce fac parte din grupa I-a şi a II-a de toxicitate.
PAG - 151 -
6. Evaluarea Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel:

producţiei de fructe D p N f M f .K
R= , în care:
10000
7. Recoltarea Cireşele şi vişinile se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte, deoarece după desprinderea lor
producţiei pomicole de pe ramuri nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor. Pentru consum în stare proaspătă se culeg cu peduncul
iar pentru prelucrare se culeg fără peduncul. Sortarea se face în timpul culesului în lădiţe de 8-10 kg.
PAG - 152 -
5.2.3 PIERSIC
Specificaţie
tehnologică
1. Zonarea culturii a. zonarea culturii
si a soiurilor - Câmpia Română şi Dobrogea, în podgoriile din Muntenia şi Oltenia, în zona de câmpie şi colinele
dealurilor din vest, precum şi în centrul şi nord-vestul Transilvaniei.
b. amplasarea şi zonarea soiurilor
Aproape în toate zonele pomicole din ţară, cu altitudini sub 400-500 m, se pot cultiva soiuri cu perioada
de maturare a fructelor mijlocie.
Pomii de piersic provin din soiuri de piersic ce pot fi altoite în pepinieră pe portaltoi de piersic, migdal,
corcoduş (nu şi soiurile de nectarin) sau chiar hibrizi interspecifici. Cu toate că rădăcinile de migdal suportă
seceta, producţii mari în zonele secetoase nu se obţin decât prin irigare, altfel pomii se debilitează rapid.
Datorită gamei de portaltoi pe care pot fi altoite soiurile de piersic, totuşi, intervalul optim al pH-ului
pentru plantaţiile de piersic se situează între 6,5 – 8,4%. Solurile cu pH-ul cât mai apropiat de neutru (pH = 7)
sunt cele mai propice reuşitei culturii.
Piersicul este un mare iubitor de lumină, fapt ce trebuie avut în vedere atât la alegerea expoziţiei
terenului (S, SV şi SE) cât şi la alegerea formelor de coroană şi a distanţelor de plantare, în funcţie de vigoarea
combinaţiei soi / portaltoi.
Sortimentul de soiuri:
Piersici: Madeline Pouyet, Springold, Springtime, Cardinal, Jerseyland, Redhaven, Southland,
Halehaven, Elberta şi Flacăra;
Nectarine: Crimson Gold, Nectared 4, Fantasia şi Romamer.
Pavii: Fortuna, Vivian, Babygold 6, Babygold 8 s.a.
PAG - 153 -

plantaţiei pomicole - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi
m.
(70-80 cm).
lungimea acestuia.
PAG - 154 -
4. Înfiinţarea Portaltoii piersicului: piersic, migdal amar şi corcoduş.

plantaţiilor Stabilirea distanţelor de plantare:
pomicole - la latitudinea de 450 (Bucureşti), distanţa dintre rânduri va fi mai mare, iar sub 450 (Constanţa), mai
mică, datorită gradului de înclinare a razelor solare.
- distanţele de plantare sunt de 6/4 m în livezile clasice în care pomii sunt dirijaţi ca vas ameliorat şi 4/3
în livezile intensive în care pomii sunt conduşi cu coroane aplatizate. În livezile superintensive, pomii sunt
plantaţi la distanţa de 3/1 m şi dirijaţi sub formă de cordon vertical. Piersicul pitic se plantează la 3/1 m şi se
conduce sub formă de tufă-vas.
Soiurile de piersic sunt autocompatibile, putându-se planta un singur soi într-o parcelă deoarece nu este
nevoie de polenizator.
- în livezile intensive de piersic, cu densităţi de 400-500 pomi la ha, se plantează pomii obţinuţi în
câmpul II al pepinierei (în vârstă de 1 an);
- la densităţi mai mari (1250-3333 pomi/ha), sunt mai utili pentru formarea coroanei, pomii de vigoare
mică.
PAG - 155 -
Plantarea pomilor:
Săpatul gropilor:
Repichetatul:
pichetare.
necrozate şi
- pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40
cm, late de 1,5-2 m.
PAG - 156 -
confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în ăntregime (la palntările de toamnă). La
5. Întreţinerea şi a. sistemul de întreţinere şi lucrare a solului: În toate plantaţiile moderne, asigurate cu posibilităţi de
lucrările solului în irigare sau fertilizare este omniprezentă înierbarea intervalelor dintre rânduri, deoarece sistemul radicular al
plantaţiile pomicole pomului este capabil să asigure recolte mari în sistemul înierbat (de multe ori calitativ superioare) alături de
protejarea mai bună a structurii solului, dacă se asigură hrana şi apa la nivelul necesar. Tocarea ierbii de 3-4 ori
în cursul perioadei de vegetaţie asigură cantităţi importante de materie organică pentru sol care cumulate în
timp au acelaşi efect cu introducerea în livadă la un interval de 3-4 ani a unei cantităţi de 40-60 t de gunoi de
grajd.
Aplicarea erbicidelor în mod corespunzător elimină eficient buruienile de pe rândurile de pomi, iar
utilizarea în dozele recomandate a unor erbicide care se autodegradează după realizarea efectului asupra
buruienilor, contribuie la protejarea mediului.
b. fertilizarea: - la o producţie de 15 t/ha, piersicul extrage din sol cca. 147 kg/ha substanţă activă N,
31 kg/ha P2O5 şi 121 kg/ha K2O.
Analizele foliare în plantaţiile de piersic, pot arăta o hrănire corectă a pomilor dacă, conţinutul
frunzelor în următoarele macro şi microelemente se situează între limitele de mai jos (substanţă uscată).
Conţinut normal Carenţă sau conţinut scăzut

Macroelemente
(S.U.%) (S.U.%)
N 3,0 – 4,0 < 2,6 (carenţă)
P 0,12 – 2,40 < 0,12 (carenţă)
K 1,426 – 2,91 < 1,08 (carenţă)
Mg 0,44 – 1,3 < 0,77 (carenţă)
PAG - 157 -
Fe 60 – 40 ppm (S.U) < 60 ppm (conţinut scăzut)

Mn 20 – 140 ppm < 20 ppm (conţinut scăzut)
Zn 15 – 140 ppm < 4 ppm (carenţă)
B 17 – 100 ppm < 11 ppm (carenţă)
Cu 7 – 16 ppm < 4 ppm (conţinut scăzut)
c. combaterea bolilor şi dăunătorilor

Boli: Băşicarea frunzelor de piersic (produsă de ciuperca Taphrina deformans), Făinarea piersicului
(produsă de ciuperca Sphaerotheca pannos).
Dăunători: Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella Zell.); Păduchele verde al piersicului
(Myzodes persicae Sulz).
Piersicul este una dintre speciile pomicole din ţara noastră cu cele mai puţine boli şi dăunători periculoşi.
Combaterea cea mai eficientă se realizează pe baza informaţiilor furnizate de serviciile de protecţia
plantelor, existente în fiecare ţară cu pomicultură avansată, deoarece atât formulările de noi produse comerciale
sunt într-o continuă schimbare, cât şi produsele ce se scot din uz. Produsele din grupa I şi a II-a de toxicitate
sunt excluse de la utilizare pe teritoriul României.
d. creşterea şi rodirea: piersicul intră pe rod în anii 3-4 de la plantare.
Ramurile de rod: buchetul de mai (2-3 cm, pe care se află 4-5 muguri floriferi), ramura salbă (2-4 mm
grosime cu lungimea de 12-15 cm, care prezintă în vârf un mugure vegetativ iar lateral muguri floriferi), ramura
mixtă (20-60 cm lungime, cu muguri axilari dispuşi solitar – primii 2-3 de la bază şi vârf - sau în grupuri de câte
3 pe restul ramurii), ramura lungă (50-150 cm, pe care mugurii sunt dispuşi solitar sau în grupuri de câte 3).
e. tăierile de producţie:
• Cele mai valoroase ramuri de rod sunt ramurile mixte, care se răresc la 20-30 cm una de alta şi se
scurtează numai dacă sunt mai lungi de cca. 60 cm la pomii tineri şi de 30-40 cm la pomii în plină rodire;
• Odată cu rărirea ramurilor mixte cele ce trebuie eliminate se taie în cepi scurţi (1-3 muguri) pentru
a da ramuri tinere de înlocuire;
• Ramurile lungi, aflate de obicei în partea superioară a coroanei se elimină, reţinându-se doar câteva
cu poziţie oblică spre exteriorul coroanei. Dacă pe ele se află şi lăstari anticipaţi se reţin câte 1-2 pe fiecare
ramură lungă, după care deasupra lor aceasta se scurtează prin tăiere.;
PAG - 158 -
cazul în care nu sunt suficiente celelalte formaţiuni de rod;

• Datorită autofertilităţii foarte ridicate a soiurilor de piersic, pentru a menţine un echilibru între
creştere şi fructificare, la piersic în perioada de rodire se suprimă 2/3 sau chiar mai mult din numărul total de
ramuri fructifere existente în coroană, ulterior apelându-se şi la rărirea fructelor; pe o singură ramură mixtă se
pot obţine uşor cel puţin 0,5 kg fructe (2-3 piersici la soiurile cu fruct mare);
• Cu cât coroana este mai redusă (forme pentru densităţi mari) cu atât numărul de ramuri mixte
reţinute după tăiere va fi mai mic. Astfel, în plină producţie a pomului, vasul ameliorat nu va avea mai mult de
140 – 180 ramuri mixte după tăiere, palmeta cu braţe oblice nu mai mult de 100 – 150, iar palmeta simplă (cu 2
braţe şi ax) nu mai mult de 70 – 90. La astfel de încărcături cu ramuri mixte, în condiţii de fertilizare corectă şi
asigurarea necesarului de apă se obţin uşor producţii de peste 20 t/ha.
6. Evaluarea Evaluarea producţiei de fructe se efectuează în patru perioade:
producţiei de fructe - toamna, după căderea frunzelor se apreciază încărcătura cu muguri de rod. Dacă raportul între numărul
mugurilor floriferi şi cei vegetativi este de 1/3, se estimează o producţie promiţătoare;
- primăvara – o înflorire bogată este un indiciu al unei producţii relevante;
- după căderea fiziologică a fructelor (în luna iunie );
- la începutul intrării în pârgă, se face ultima evaluare, aceasta fiind şi cea mai reală (10%). Totodată se
apreciază şi calitatea fructelor, precum şi data recoltării.
Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel:
D p N f M f .K
R= , în care:
10000
7. Recoltarea Piersicile se recoltează în faza de pârgă, când pulpa este suficient de fermă. Gradul de maturitate se poate
producţiei pomicole determina şi sensoric: forma, mărimea, coloraţia pulpei şi a pieliţei, dezvolzarea seminţelor, consistenţa
fructelor, gustul lor, desprinderea de pe ramurile de rod. Piersicile se culeg cu peduncul şi se sortează după
recoltare.
PAG - 159 -
5.1.4 PRUN
Specificaţie
tehnologică
1. Zonarea Pentru obţinerea unor rezultate economice favorabile, soiurile de prun trebuie să fie amplasate mai ales
culturii si a în localităţile consacrate, din regiunile întâi şi a doua pomicolă.
soiurilor - pe dealurile înalte şi mijlocii se recomandă soiurile: Gras românesc şi Gras ameliorat; pe dealurile
sucarpatice – soiurile: Piteştean, Albatros, Stanley, Vinete de Italia; iar pe coline şi la câmpie – soiurile: Anna
Spath, Renclod Althan, Silvia, Carpatin, Centenar şi Stanley.
- în sud şi sud-vestul ţării, rezultate bune se obţin cu soiurile: Timpurie Rivers, Ialomiţa, Pescăruş,
Diana şi Agen.
- pentru mica gospodărie: Timpurie Rivers, Carpatin, Tuleu timpuriu, Minerva, Agen, Renclod Althan,
Pescăruţ, Tuleu gras, Dâmboviţa, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Gras românesc şi Anna Spath.
- pentru livezlile comerciale sunt mai căutate soiurile cu fructul mare, precum: Diana, Silvia, Vâlcean,
Centenar, Stanley, Record şi Vinete de Italia.
Portaltoii prunului: corcoduşul (portaltoiul principal al prunului) şi prunul franc (P.F.Roşior văratic,
P.F. Renclod verde, P.F. Voineşti B şi P.F. Oteşani 8).
plantaţiei - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi
centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile şi mecanizabile, sau pe soluri subţiri şi ameliorate, cu un
pomicole
conţinut redus în argilă (sub 20%), calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm).
- sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivelul freatic sub
PAG - 160 -
1,5 m.
Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea,
desfundatul sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă),
corectarea reacţiei chimice a solului, fertilizarea de bază, asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc.
(70-80 cm).
înfiinţarii - în regim privat, aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.
plantaţiei
lungimea acestuia.
- pe terenurile plane, orientarea rândurilor se face pe direcţia nord-sud;
poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m
în livezile intensive şi superintensive).
4. Înfiinţarea Stabilirea distanţelor de plantare:
plantaţiilor de - prunul se plantează pe terenuri plane şi terenuri amenajate în terase şi în parcele prevăzute cu alei de trafic
prun tehnologic.
- în livezile clasice prunul se plantează la distanţa de 5,5-6,0/4,5-5,0 m, în livezile intensive la 5,0/3,5-4,0 m,
iar la superintensive la 3,0 – 3,5/2m.
- densităţile de plantare 500 (5 x 4 m) şi 666 (5 x 3 m) pomi/ha. Pentru livezile ale căror fructe sunt destinate
industrializării, unde recoltatul se face mecanizat, se folosesc portaltoi viguroşi ce dau pomi mari, situaţi la
distanţe de plantare mai mari între rânduri (6 – 7 m) care să permită accesul utilajelor.
PAG - 161 -
- pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de
distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie.
- din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23)
şi un rest de 4 m lungime şi 0,5 m lăţime. În acest caz, distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu
0,108 m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).
Stabilirea polenizatorilor
Soiurile de prun se comportă diferit în procesul polenizării şi fecundării. Se recomandă ca în parcelă să
se planteze 2-3 soiuri cu înflorire simultană pentru asigurarea polenizării încrucişate.
- la prun se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate, formate în zona
coroanei.
Plantarea pomilor:
Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 noiembrie, în tot timpul iernii sau uneori
Săpatul gropilor:
Repichetatul:
pichetare.
PAG - 162 -
necrozate şi
- pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară, normală în
treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei;
- pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-
40 cm, late de 1,5-2 m.
unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm, se aşează pomul la
adâncimea de plantare, se umple groapa cu pământ reavăn, se tasează pământul de la marginea gropii către
centru, după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din
pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în ăntregime (la
palntările de toamnă). La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi după
zvântarea solului, se mulceşte cu paie, frunze sau rumeguş.
Alegerea formelor de coroană
Formele de coroană folosite pentru dirijarea soiurilor de prun sunt: vasul ameliorat, palmetele şi fusul
subţire.
Creşterea şi rodirea
În primii ani de livadă prunii formează creşteri viguroase, de 0,5-1,5 m lungime, cu unghiuri de
inserţie mici. Pomii încep să fructifice când au vârsta de 3-4 ani (Stanley, Agen), 5-6 ani (Tuleu gras, Anna
Spath) sau 7-8 ani (Uriaşe).
Formarea şi evoluţia ramurilor de rod
În perioada de tinereţe, prunul fructifică buchete ramificate, ramură mijlocie, ramură lungă şi ramură
PAG - 163 -
anticipată. În pregătire pentru rodire se află pintenul şi spinul.

Tăierile de producţie
- la soiurile cu ramurile de schelet dresate şi fragile, curbate şi subţiri se fac tăieri de reducţie în lemn de
3-4 ani, pentru fortificare şi ramificare;
- la soiurile cu ramuri viguroase, garnisite ccu buchete ramificate, tăierile sunt mai uşoare şi constau în
scurtarea prelungirilor şarpantelor cu 1/3-1/2 din lungime pentru stimularea ramificării;
- la pomii viguroşi, cu creşteri normale, se fac tăieri în fiecare an pentru normarea încărcăturii pomilor
cu rod;
- la pomii aflaţi în plină rodire, cu creşteri mai reduse şi poziţia şarpantelor arcuită şi orizontală, se fac
tăieri în lemn de 4-5 ani, deasupra unei ramuri viguroase;
- la pomii netăiaţi ani de-a rândul şarpantele şi subşarpantele se taie în lemn de 5-6 ani, deasupra unei
ramificaţii laterale
5. Întreţinerea şi Fertilizarea
lucrările solului în În perioada de creştere a pomilor, de după plantare şi până la intrarea pe rod pomii absorb din sol mai
plantaţiile de prun mult azot (N) care, în condiţiile unei aprovizionări normale cu fosfor (P), potasiu (K) şi calciu (Ca) determină
formarea rapidă a scheletului şi formaţiunilor fructifere, asigurând o intrare mai timpurie pe rod, cu efect
economic benefic asupra recuperării investiţiei.
În perioada de rodire, creşte ponderea utilizării fosforului şi potasiului.
Absorbţia substanţelor nutritive prin rădăcini este un proces activ şi selectiv. Cantităţi foarte mici de
substanţe minerale pătrund din sol în rădăcini şi prin absorbţie pasivă, pe baza fenomenelor de difuziune şi
osmoză.
Intensitatea maximă de absorbţie a substanţelor nutritive de către rădăcinile prunului are loc când
temperatura solului este între 16-18°C. Pe măsura scăderii temperaturii scade şi absorbţia, oprindu-se practic
la temperaturi sub 2°C. Activitatea rădăcinilor se reduce şi la temperaturi ale solului peste optimum de 16-
18°C.
În perioada de vegetaţie, absorbţia substanţelor nutritive din sol începe să se intensifice odată cu
începutul creşterii intensive a lăstarilor şi fructelor, menţinându-se un ritm ridicat până la încetarea creşterii.
Elementul cel mai solicitat în această perioadă este azotul, intervenind două momente critice: la 10-15 zile
după dezmugurit şi în fenofaza încetinirii creşterii lăstarilor când are loc şi începutul diferenţierii mugurilor de
rod (aprovizionarea bună cu N determină prelungirea creşterii încetinite, ceea ce favorizează diferenţierea
mugurilor).
PAG - 164 -
Fosforul şi potasiul, cu rol mare în sinteza şi depozitarea substanţelor de rezervă îşi menţin ritmul de absorbţie
ridicat în a 2-a jumătate a perioadei de vegetaţie, când are loc maturarea lăstarilor şi fructelor.
Întreţinerea solului
Plantaţiile moderne de prun, au intervalele dintre rânduri înierbate controlat, deoarece prin sistemele de irigare sau
fertirigare se asigură necesarul de apă atât pentru pom cât şi pentru iarbă. În plus, iarba rezultată prin tocare îmbogăţeşte
conţinutul livezii în materie organică.
O problemă căreia trebuie să i se acorde atenţie în plantaţiile de prun este drajonatul, care în caz că e puternic, iar
drajonii nu sunt îndepărtaţi la timp periclitează accesul în livadă.
Boli:
Viroze: Vărsatul prunului (Plum pox, Sharka), cea mai gravă dintre viroze (boală de carantină); Piticirea
prunului (Prune dwarf, Nanus pruni);Pătarea inelară necrotică (Prunus ring spot); Declinul prunului (Plum decline);
Mozaicul în benzi (Marmor lineopticum); Crăparea scoarţei (Plum Bark Split); Mozaicul linear (Plum Narrow Striped
Variegation, Plum Pseudo Pox).
Boli ce pot fi controlate prin măsuri de natură curativă, sunt: Pătarea roşietică a frunzelor produsă de ciuperca
Polystigma rubrum (Pers)D.C: Ciuruirea frunzelor, produsă de ciuperca Stigmina carpophylla; Hurlupii produsă de ciuperca
Taphrina pruni (Fuck) Tul; Monilioza sau putregaiul brun, produsă de ciuperca Monilinia laxa (Aderh et Ruhl.) Honey
Dăunători: Viespea neagră a prunelor, Hoplocampa minuta Christ sin. Hoplocampa fluvicorvis Klug. Viespea
sâmburilor de prun, Euritoma schreinery; Viermele prunelor, Laspeyresia funebrana Tr. Sin. Grapholita funebrana Tr.
Combaterea cea mai eficientă se poate realiza apelând la informaţiile furnizate de serviciile de protecţia
plantelor, în care se regăsesc menţionate intervalele de timp cât şi diverse formulări de substanţe fitosanitare, din care aşa
cum s-a specificat şi la măr sunt excluse de la utilizare cele din grupa I şi II de toxicitate.
6. Evaluarea Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel:

producţiei de fructe D p N f M f .K
R= , în care:
10000
Mf – masa medie a unui fruct, g; K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0,7-0,8).
7. Recoltarea Prunele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte, deoarece după desprinderea lor nu mai are loc o
producţiei îmbunătăţire a calităţii lor.
PAG - 165 -
Profilul "Pomi"
5.2 MODUL
15 ha
Activitate/Sistem ha % t/ha
Piersic irigat 7,5 50,0 8,0
Cais neirigat 4,5 30,0 6,0
Cires neirigat 3,0 20,0 7,0
TOTAL 15,0 100,0 x

PAG - 166 -
Profilul "Pomi"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 15 HA
ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT Tabel nr. 5.2.1
Tipul exploatatiei:
CULTURA
Piersic Cais Cires TOTAL
INDICATORI U.M ha
7,5 4,5 3,0 15,0
50% 30% 20% 100%
B (+) SUBVENTII lei 3000,0 1800,0 1200,0 6000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 55800,0 24750,0 21150,0 101700,0
- Pesticide lei 3517,5 2110,5 3841,9 9469,9
6. Asigurari lei 787,5 382,5 316,8 1486,8
- Amortisment lei 525,0 157,5 105,0 787,5
PAG - 167 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 15 ha irigat/neirigat

Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Gospodării individuale
Tabel nr. 5.2.2
lei
3 Produs brut (1+2) 101700 29057
5 Profit (3-4) 13611 3889
8 VII VII
UDE
11 2042 583
profit)
Concluzii:

907,4 lei/ha.
acestei exploataţii de 17,9 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie-
mare (şi după clasă) de clasa a VII-a.
cumpărare cu credite a unor componente ale setului de utilaje aferente tractorului din dotare.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică medie, cu
PAG - 168 -
Profilul “Pomi ”
Zona de câmpie irigat/neirigat - Variantă proiectată
Gospodării individuale Tabel nr. 5.2.3

Perioade, Cultura
Total
Indicatori recoltă, U.M. Piersic Cais Cireş
15 ha
ani 7,5 ha 4,5 ha 3,0 ha
2005/2006 lei 52.800 22.950 19.950 95.700
2007/2008 lei 63.000 26.460 24.570 114.0,30
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +10.200 +3.510 +4.620 +18.330
2005/2006 lei 3.000 1.800 1.200 6.000
Subvenţii
2007/2008 lei 1.312,5 787,5 525 2.625
Creşteri sau descreşteri ∆ lei -1.687,5 -1.012,5 -675 -3.375
2005/2006 lei 48.000 21.807 18.281,8 88.088,8
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 54.000 23.490 21.840 99.330
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +6.000 +1.683 +3.558,2 +11.241,2
2005/2006 lei 4.800 1.143 1.668,2 7.611,2
Venit impozabil
2007/2008 lei 9.000 2.970 2.730 14.700
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +4.200 +1.827 +1.061,8 +7.088,8
2005/2006 lei 7.800 2.943 2.868,2 13.611,2
2007/2008 lei 10.312,5 3.757,5 3.255 17.325
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +2.512,5 +814,5 +386,8 +3.713,8
Rata venit 2005/2006 % 16,2 13,5 15,7 15,5
net+subvenţii 2007/2008 % 19,1 16,0 14,9 17,4
Creşteri sau descreşteri ∆ % 2,9 +2,5 -0,8 +1,9
PAG - 169 -
Profilul "Pomi"
Modul 15 ha
Tipul exploatatiei:
Gospodari individuale 2007 - 2008
2005 - 2006 17325
13611,2 114030
95700
99330
88088,8 2625
6000
Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008


2005 - 2006 2007 - 2008 17,4

2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 170 -
Profilul "Pomi"
5.3 MODUL
60 ha
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale Tabel nr. 5.3
Activitate ha % t/ha
Prun neirigat 24,0 60,0 7,0

TOTAL 60,0 100,0 x
PAG - 171 -
Profilul "Pomi"
ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT Tabel nr. 5.3.1
Tipul exploatatiei: Asociatii familiale
CULTURA
Prun Piersic Cais TOTAL
INDICATORI U.M ha
24 24 12,0 60,0
60% 40% 20% 100%
B (+) SUBVENTII lei 9600,0 9600,0 4800,0 24000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 127200,0 199680,0 76200,0 403080,0
- Pesticide lei 12205,7 12932,9 5633,2 30771,7
6. Asigurari lei 1972,0 2974,6 1130,5 6077,1
- Amortisment lei 840,0 1680,0 420,0 2940,0
PAG - 172 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale
Tabel nr. 5.3.2
lei
3 Produs brut (1+2) 403080 115166
5 Profit (3-4) 65422 18692
8 VIII VIII
UDE
11 9813 2804
profit)
Concluzii:
1090lei/ha.
acestei exploataţii de 71 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după
clasă) de clasa a VIII-a.
cumpărare cu credite a unui tractor de putere medie şi de utilaje aferente setului de maşini
agricole.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică bună, cu
PAG - 173 -
Profilul “Pomi”
Asociaţii familiale Tabel nr. 5.3.3
Perioade, Cultura
Total
Indicatori recoltă, U.M. Prun Piersic Cais
60 ha
ani 24 ha 24 ha 12 ha
2005/2006 lei 117.600 190.080 71.400 379.080
2007/2008 lei 151.200 226.800 82.320 460.320
2005/2006 lei 9.600 9.600 4.800 24.000
Subvenţii
2007/2008 lei 4.200 4.200 2.100 10.500
Creşteri sau descreşteri ∆ lei -5.400 -5.400 -2.700 -13.500
2005/2006 lei 108.248,9 166.406,4 63.002,3 337.657,6
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 131.040 190.080 70.560 391.680
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +22.791,1 +23.673,6 +7.557,7 +54.022,4
2005/2006 lei 9.351,1 23.673,6 8.397,7 41.422,4
Venit impozabil
2007/2008 lei 20.160 36.720 11.760 68.640
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +10.808,9 +13.046,4 +3.362,3 +27.217,6
2005/2006 lei 18.951,1 33.273,6 13.197,7 65.422,4
2007/2008 lei 24.360 40.920 13.860 79.140
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +5.408,9 +7.646,4 +662,3 +13.717,6
Rata venit 2005/2006 % 17,5 20,0 20,9 19,4
net+subvenţii 2007/2008 % 18,6 21,5 19,6 20,2
Creşteri sau descreşteri ∆ % +1,1 +1,5 -1,3 +0,8
PAG - 174 -
Profilul "Pomi"
Modul 60 ha
Tipul exploatatiei: 2007 - 2008
Asociatii familiale
2005 - 2006 79140
460320
65422
379080
391680
10500
337658

Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008
Subventii - lei 24000 10500 19,4
2005 - 2006 2007 - 2008
20,2
2005 - 2006 2007 - 2008

PAG - 175 -
Profilul "Pomi"
5.4 MODUL
150 ha
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. juridica
Tabel nr. 5.4
Activitate ha % t/ha
Prun neirigat 45,0 30,0 9,0
TOTAL 150,0 100,0 x

PAG - 176 -
Profilul "Pomi"
ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. Juridica Tabel nr. 5.4.1
CULTURA
Prun Piersic Cais TOTAL
INDICATORI U.M ha
45 75 30,0 150,0
30% 50% 20% 100%
B (+) SUBVENTII lei 18000,0 30000,0 12000,0 60000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 301500,0 558000,0 241500,0 1101000,0
- Pesticide lei 25200,0 35175,0 14100,0 74475,0
6. Asigurari lei 4230,0 7875,0 3390,0 15495,0
- Amortisment lei 1575,0 5250,0 1050,0 7875,0
PAG - 177 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Societăţi agricole cu pers. juridică Tabel nr. 5.4.2
lei
2 Subvenţii 60000 17143
3 Produs brut (1+2) 1101000 314571
5 Profit (3-4) 207405 59259
Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 200 IX IX
8
UDE
Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 31111 8889
11
profit)
Concluzii:
1383lei/ha.
acestei exploataţii de 200 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare
(şi după clasă) de clasa a IX-a.
cumpărare cu credite a 5 tractoare de capacitate medie, de utilaje aferente, precum şi
modernizarea sistemului de irigaţii.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată, cu
PAG - 178 -
Profilul “Pomi”

Societăţi agricole cu personalitate juridică Tabel nr. 5.4.3
Perioade, Cultura
Total
Indicatori recoltă, U.M. Prun Piersic Cais
150 ha
ani 45 ha 75 ha 30 ha
2005/2006 lei 283.500 528.000 229.500 1.041.000
2007/2008 lei 364.500 630.000 264.600 1.259.100
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +81.000 102.000 +35.100 +218.100
2005/2006 lei 18.000 30.000 12.000 60.000
Subvenţii
2007/2008 lei 7.875 13.125 5.250 26.250
Creşteri sau descreşteri ∆ lei -10.125 - 16.875 -6.750 -33.750
2005/2006 lei 230.895 480.000 182.700 893.595
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 283.500 540.000 202.500 1.026.000
2005/2006 lei 52.605 48.000 46.800 147.405
Venit impozabil
2007/2008 lei 81.000 90.000 62.100 233.100
2005/2006 lei 70.605 78.000 58.800 207.405
2007/2008 lei 88.875 103.125 67.350 259.350
Rata venit 2005/2006 % 30,6 16,2 32,2 23,2
net+subvenţii 2007/2008 % 31,3 19,1 33,3 25,3
Creşteri sau descreşteri ∆ % +0,7 +2,9 +1,1 +2,1
PAG - 179 -
Profilul "Pomi"
Modul 150 ha
Tipul exploatatiei:
2007 - 2008
2005 - 2006
259350
207405 1259100
1041000
1026000
26250
893595
60000
Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008

25,3
2005 - 2006 2007 - 2008
2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 180 -
Profilul “Pomi”
Tabel nr. 5.4.4
lei/ha
recoltare ani irigat/neirigat irigat/neirigat irigat/neirigat
6.380 6.318 6.940

Valoarea producţiei 2005/2006
2007/2008 7.638 7.672 8.394
400 400 400
Subvenţii 2005/2006
2007/2008 175 175 175
5.872,6 5.627,6 5.957,3
Cheltuieli totale 2005/2006
2007/2008 6.622 6.528 6.840
507,4 690,4 982,7
Venit impozabil 2005/2006
2007/2008 980 1.144 1.554
907,4 1.090,4 1.382,7
Venit net + subvenţii 2005/2006
2007/2008 1.155 1.319 1.729
15,5 19,4 23,2
Rata venit net + subvenţii 2005/2006
2007/2008 17,4 20,2 25,3
PAG - 181 -
5.5 Fişă explicativă – „Pomi”

Dimensiunile de module prezentate la profilul ”Pomi” au, ca şi la celelalte profile, calculaţiile
cuprinse în Fişa tehnologică şi „Bugetul culturii”/ha şi diferenţiate pe nivele de producţie.
Calculaţiile la hectar, multiplicate cu numărul de hectare destinate culturii şi însumarea acestora
în funcţie de structura de producţie, au dus la determinarea valorică a modulului de o
dimensiune propusă. La nivelul modulului, s-au luat în calcul valorile pe hectar pentru recolta
anului 2006 şi simulări valorice orientative la nivelul recoltei 2008.
Indicatorii economici cu ajutorul cărora s-au cunatificat valorile pentru modulele prezentate la
profilul „Pomi” au fost:
a) preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) lei/to

Cultura 2006 2008
Piersic 880 1050

Cais 850 980
Cireş 950 1170
Prun 700 900
b) Cost de producţie lei/to
Cultura 2006 2008
max min max min

Piersic 800 770 900 675
Cais 808 677 870 750
Cireş 871 1040
Prun 644 570 780 700
Cultura 2006 2008
Piersic 400 175

Cais 400 175
Cireş 400 175
Prun 400 175
Calculaţiile din fişa precedentă redau calculaţiile/1 ha de exploataţie pentru perioade diferite şi
dimenisuni de module propuse, putând duce la analize şi decizii pentru diferite dimensiuni de
module la acest profil.
5.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 5.5.1
crt. Kg/ha ore/ha
1 2 3 4 5 6
2 CAIS 7.000 34,63 80,86 681,51
3 CIREŞ/VIŞIN 7.000 30,05 98,13 815,09
4 PIERSIC 9.000 35,26 123,8 1025,66
5 PRUN 7.000 30,59 78,0 654,59
PAG - 182 -
5.5.2 Consumul forţei de muncă /module de exploataţie

Tabel nr. 5.5.2

ha nr.
ore/ modul Z.O.
nr. nr.
15 irigat/ neirigat 11.911,5 1489 99,3
60 irigat/ neirigat 48.504,12 6063 101
150 irigat/ neirigat 132.538,5 16.567 110,4
5.5.2.1 Modul 15 ha Tabel nr. 5.5.2.1

1 2 3 4 5
2 Piersic 7,5 911,7 6.837,75
3 Cais 4,5 584,1 2.628,45
4 Cireş 3 815,09 2.445,27
Total Z.O./ha 99,3
5.5.2.2 Modul 60 ha Tabel nr. 5.5.2.2

1 2 3 4 5
2 Prun 24 654,59 15.710,16
3 Piersic 24 1025,66 24.615,84
4 Cais 12 681,51 8.178,12
Total Z.O./ha 101
5.5.2.3 Modul 60 ha Tabel nr. 5.5.2.3

1 2 3 4 5
2 Prun 45 841,6 3.787,2
3 Piersic 75 911,7 68.377,5
4 Cais 30 876,3 26.289
Total Z.O./ha 110,4
PAG - 183 -
Profil: Pomi
Sistem: neirigat

exploataţia agricolă -15 ha-
Tabel nr. 5.6.1
Necesar
Nr. crt. Denumirea utilajului dotare (buc.) Preţ unitar Valoarea utilajelor

1 Tractor T 483 DT cu cabină 1 52900 14901,4 52900 14901,4 3526,66 993,4266
2 Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2 1 15470 4357,7 15470 4357,7 1031,33 290,513
3 Freză pomicolă B - 1400 1 6063 1707,8 6063 1707,8 404,2 113,853

4 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 1 7634 2150,4 7634 2150,4 508,93 143,36
5 Remorcă pomiviticolă RPV 2 1 12971 3653,8 12971 3653,8 864,73 243,5866
TOTAL 106938,6 30123,38 106938,6 30123,38 7129,223 2008,225
1 EURO= 3,55RON
Se estimează ca la exploataţiile pomicole de 15 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
PAG - 184 -
Profil: Pomi
Sistem: neirigat

exploataţia agricolă - 60 ha-
Tabel nr. 5.6.2
Necesar

1 Tractor T 483 DT cu cabină 2 52900 14901,4 105800 29802 1763,33 496,7
2 Remorcă cisternă RCU- 4 1 35000 9859,15 35000 9859,15 583,33 164,31916

5 Freză pomicolă B - 1400 2 6063 1707,8 12126 3415,6 202,1 56,9266
6 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 2 7634 2150,4 15268 4300,8 254,466 71,68
TOTAL 161289,4 45433,46 240857,4 67846,06 4014,282 1130,767

1 EURO= 3,55RON
PAG - 185 -
Profil: Pomi
Sistem: neirigat

exploataţia agricolă -150 ha-
Tabel nr. 5.6.3
Necesar

1 Tractor T 483 DT cu cabină 5 52900 14901,4 264500 74507 1763,33 496,7133
2 Remorcă cisternă RCU- 4 2 35000 9859,15 70000 19718,3 466,66 131,455

5 Freză pomicolă B - 1400 5 6063 1707,8 30315 8539 202,1 56,9266
6 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 5 7634 2150,4 38170 10752 254,466 71,68
TOTAL 161289,4 45433,46 528961 149002,4 3526,395 993,3487

1 EURO= 3,55RON
PAG - 186 -

“VIE”
6.1 Tehnologia cadru

6.2 Modul 12 ha Tabel nr. 6.2
6.2.2 Fişă rezumativă Tabel nr. 6.2.2

6.3.2 Fişă rezumativă Tabel nr.63.3.2


6.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.
6.5.1
6.5.2.1 Modul 12 ha Tabel nr. 6.5.2.1

Exploataţia agricolă -40 ha Tabel nr. 6.62
PAG - 187 -
Profilul:
“Vie”
12 ha
Modul de 40 ha
150 ha
Tipul Gospodari individuale
exploataţiei Asociatii familiale

PAG - 188 -
6.1 VITA DE VIE
Specificaţie tehnică
şi tehnologică Criterii specifice de realizare
1. Zonarea culturii şi a
soiurilor a. zonarea culturii viticole:
- pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc mai multe ecoclimate regionale (I - Dealurile Crişanei şi Maramureşului; II – Podişul Transilvaniei; III – Dealurile
Moldovei; IV - Dealurile Olteniei şi Munteniei; V – Dealurile Banatului; VI – Colinele Dobrogei; VII – Terasele Dunării; VIII – Nisipurile şi sourile
nisipoase din sudul ţării);
b. sortimentul viticol
Soiurile recomandate pentru a fi cultivate în arealele viticole delimiate, pe direcţii de producţie, sunt următoarele:
Soiuri de struguri pentru masă: Muscat Perlă de Csaba, Cardinal, Victoria (cu maturitate timpurie); Chasselas dore, Chasselas roz, Sultanină albă (pentru
stafide), Muscat de Adda (cu maturitate mijlocie); Coarnă neagră, Afuz Ali, Italia, Bicane (cu maturitate târzie);
Soiuri pentru vinuri albe: Fetească regală, Aligote, Galbenă de Odobeşti, Plăvaie, Zghihară de Huşi, Mustoasă de Măderat, Rcaţiteli, St. Emilion (de consum
curent); Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz, Tămâioasă românească, Muscat
Ottonel (superioare);
Soiuri pentru vinuri roşii: Băbească neagră, Sangiovese, Oporto, Roşioară (de consum curent); Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetescă neagră,
Burgund mare, Cadarcă, Busuioacă de Bohotin (superioare);
Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Iordană, Pinot noir, Băbească neagră, Muscat Ottonel.
2. Pregătirea terenului
pentru înfiinţarea a. defrişarea şi nivelarea terenului
plantaţiei viticole - defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase existente pe teren;
- nivelarea terenului se execută în mod diferit, în funcţie de condiţiile de relief, de sistemul de amenajare, de posibilităţile de parcelare, de configuraţia
terenului, pentru a preveni mişcarea unui volum prea mare de sol;
b. asigurarea perioadei de odihnă a solului (după defrişarea plantaţiilor vechi – 3-5 ani);
- când urmează replantarea terenurilor la scurt timp după defrişarea plantaţiilor vechi, pentru a evita răspândirea bolilor virotice prin intermediul nematozilor,
PAG - 189 -
se poate recurge la dezinfectarea solului. Pe solurile infestate cu larve de cărăbuşi, viermi sârmă, înainte de desfundat se împrăştie la suprafaţa solului. un
insecticid organo-clorurat
c. fertilizarea de bază:
- fertilizarea organică – variază în funcţiede conţinutul solului în materie organică, 30-80 t/ha, uneori 80-120 t/ha.
- fertilizarea chimică – orientativ, la pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiilor de vii roditoare se administrează următoarele doze de îngrăşăminte
chimice: 150-200 kg P2O5 ha şi 200-250 kg K2O ha, sub formă de superfosfaţi sau fosforite activate şi sare potasică.
- administrarea amendamentelor calcaroase, 2-15 t ha CaCO3.
- îngrăşămintele chimice şi cele organice sunt încorporate în sol prin lucrarea de desfundare;
d. desfundarea terenului – epoca de executare este toamna, până la începutul iernii. Terenul desfundat primăvara-vara se nivelează imediat pentru a se evita
pierderile de apă, iar cel desfundat în toamnă se lasă în brazdă până în primăvară, pentru a se realiza o mărunţire a brazdelor sub acţiunea îngheţului şi
dezgheţului.
- metoda de desfundare se execută în funcţie de caracteristicile topografice ale terenului, mecanizat, cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PBD-60 sau
PBD-80 acţionate de tractoare grele pe şenile;
- nivelarea desfundăturii se execută înaintea pichetării şi plantării propriu zise;
3. Înfiinţarea plantaţiilor
viticole a. densitatea şi distanţele de plantare
- pe pante terasate, cu soluri cu fertilitatea scăzută sau mijlocie, distanţele de plantare vor fi reduse (2,0-2,2 m /1,0-1,2 m);
- pe solurile fertile, pentru soiurile viguroase şi conducerea în forme înalte a butucilor, în zone de cultură neprotejată sau semiprotejată, se vor adopta distanţe
mai mari (3,0-3,6 m între rânduri), care permit folosirea unor tractoare şi maşini de mare randament;
- pentru plantaţiile de tip gospodăresc, acolo unde întreţinerea urmează să fie făcută manual, cu mijloace hipo sau cu motocultoare se recomandă alegerea
distanţelor de 1,5-1,8 m/1,0-1,4 m.
- densitatea la plantare variază între 2381 şi 6666 butuci/ha.
b. pichetarea terenului
- marcarea locului destinat fiecărei viţe se face cu ţăruşi de 50-60 cm lungime, nuiţi picheţi, sau cu lungimea de 1,1-1,4 m în cazul plantaţiilor conduse în
forme semiînalte şi înalte; în acest caz pichetatul serveşte la conducerea şi la susţinerea vegetaţiei şi a tulpinii în primii ani. Pichetarea se execută la sfârşitul
iernii pentru plantările de primăvară şi la începutul tomnei pentru plantările de toamnă, după desfundatul şi nivelatul acestuia.
Orientarea rândurilor
PAG - 190 -
- pe terenurile slab înclinate sau plane, rândurile se orientează pe direcţia nord-sud; pe pante, pe direcţia curbelor de nivel iar pe terase de-a lungul acestora.
Sistemul de pichetat
- dreptrunghi, pătrat etc. În prezent în viticultură este generalizat sistemul de pichetat în dreptunghi, la care distanţa între rânduri este mai mare decât distanţa
dintre viţe pe rând.
Aparatura şi materialele necesare: teodolit (pentru ridicarea de perpendiculare şi trasarea de aliniamente pe distanţe mari – pe ternurile în pantă), nivelă – pe
ternurile plane, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de oţel pentru măsurat distanţe, rulete, sârme marcate, picheţi, maiuri de lemn armate la ambele
capete cu un inel metalic, pentru fixarea picheţilor.
Tehnica pichetatului: împărţirea lui în suprafeţe mici de formă pătrată sau dreptunghiulară care să permită executarea cu uşurinţă a operaţiilor perfectă de
aliniere a rândurilor. După întinderea sârmelor, în dreptul semnelor de pe sârmă, se înfinge câte un pichet,cât mai aproape de sârmă, mereu de aceeaşi parte şi
fără a o deplasa. După fixarea tuturor picheţilor de pe rândul respectiv, sârma se mută pentru rândul următor. Primul şi ultimul rând din parcelă se
amplasează faţă de drum, la jumătatea distanţei de plantare între rânduri.
c. plantarea viţei de vie:
Perioada de plantare: primăvara devreme (martie-începutul lunii aprilie) cu condiţia ca temperatura solului, la adâncimea de 40-50 cm, să înregistreze 7-
100C. Pe solurile grele, reci, cu exces de umiditate, plantarea viţelor se execută la începutul lunii mai.
- plantarea de toamnă – este puţin practicată deoarece viţele se scot cu întârziere din şcoală.
Pregătirea viţelor pentru plantare: - se admit la plantare numai viţe sănătoase, cu cu sudura de jur împrejur, care au lemnul viabil, liberul de culoare alb-
verzuie, rădăcinile alb-sidefii, cu mugurii viabili;
- fasonarea viţelor – scurtarea rădăcinilor (8-10 cm) şi a cordiţei (la 3-4 cm);
- parafinarea viţelor în treimea superioară – la palntarea fără muşuroi;
- mocirlirea viţelor;
Metode de plantare:
- plantarea obişnuită a viţelor se realizează în gropi făcute cu puţin timp înainte de lucrarea de plantat. Pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului şi la o
distanţă de 3-5 cm de acesta, cu cazmaua se fac gropi adânci de 50 cm şi largi de 35-40 cm, de formă prismatică sau circulară (pe nisipuri). Pe fundul gropii se
realizează un muşuroi de pământ mărunţit, se aşează apoi viţa în poziţie verticală, rezemată de peretele dinspre pichet, cu rădăcinile repartizate de jur împrejur
pe moviliţa de pământ. Punctul de altoire trebuie să fie cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a preveni creşterea rădăcinilor din altoi, iar cordiţa să fie
orientată spre pichet. Peste rădăcini se introduce pământ mărunţit şi reavăn, într-un strat gros de 15-20 cm, se tasează cu piciorul din exteriorul gropii spre
PAG - 191 -
interior, se introduce 2-6 kg de mraniţă şi se udă cu câte 5-10 l de apă la fiecare groapă. După infiltrarea apei groapa se umple până la nivelul solului peste care
se presară în jurul viţei un insecticid (5-6 g/viţă), fără a atinge viţa.
4. Lucrările de întreţinere a
culturilor viticole a. lucrările de întreţinere din anul I de la plantare
- lucrările solului – afânarea (imediat după plantare); pentru combaterea buruienilor sunt necesare 4 paşile mecanice între rânduri şi 3 praşile manuale pe rând;
- controlul viţelor – în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmări pornirea lăstarilor;
- copcitul viţelor – suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului, precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi;
- legatul lăstarilor – când au 30-40 cm;
- combaterea bolilor şi dăunătorilor – se execută în funcţie de agentul patogen şi de dăunare;
- irigarea – în perioade secetoase;
- fertilizarea – folosirea îngrăşămintelor verzi;
- completarea golurilor – la sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie;
- protejarea viţelor în timpul iernii – prin muşuroire, acoperind porţiunea bazală a cordiţelor;
- întreţinerea lucrărilor antierozionale (canale, terase, taluzuri, drumuri, etc.);
b. lucrările de întreţinere din anul al II- lea de la plantare
- dezmuşuroitul şi arătura de primăvară;
- tăierea în uscat şi copcitul viţelor;
- plivitul şi legatul lăstarilor;
- completarea golurilor;
- lucrările de întreţinere a solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor se execută în acelaşi mod ca şi cele de anul I;
- fertilizarea – când viţele prezintă o creştere slabă;
- protejarea viţelor în timpul iernii;
- instalarea mijloacelor de susţinere – fixarea părţii supraterestre de mijlocul de susţinere (spalieri de diferite tipuri)
c. lucrările de întreţinere din anul al III-lea de la plantare
- sunt asemănătoare cu cele din anul precedent, cu excepţia tăierii de formare;
d. lucrările de întreţinere în plantaţiile de vii roditoare
PAG - 192 -
Determinarea viabilităţii ochilor

Secţionarea longitudinală a ochiului cu lama sau briceagul, începând de la baza coardei către vârf; culoarea verde este specifică ţesuturilor viabile.
Metoda de forţare a pornirii în vegetaţie a ochilor, prin care coardele se secţionează în fragmente de câte un ochi cu o porţiune de internod, se
parafinează secţiunea superioară şi se introduc, în ordinea lor de aşezare de pe coardă, în perforaţiile unei plăci de tablă (sau carton) ce se aşează peste o tavă
cu apă, în aşa fel încât partea inferioră a butaşilor să fie în apă. Tăvile se ţin în încăperi încălzite, pentru forţarea butaşilor: pornirea ochilor are loc după 8-16
zile la temperatura de 28-300C, sau după 20-25 zile la temperatura de 18-200C.
Situaţia viabilităţii ochilor se notează pe formulare, precizându-se starea mugurelui principal (viabil sau mort), pentru fiecare ochi în parte,
începând de la bază şi continuând pe toată lungimea coardei analizate.
Cunoscând nivelul pierderilor de ochi şi distribuţia celor pieriţi de-a lungul coardei, se poate stabili lungimea de tăiere şi modul de compensare a
ochilor pieriţi.
Până la pierderi de ochi de 15-20%, tăierile se fac normal, cele mai mari de 20% impun corectarea încărcăturii prin compensarea ochilor pieriţi;
Pentru calcularea încărcăturii compensate (Ic) se foloseşte formula:
Ic=Ir x 100/100-P
în care,
Ir – este încărcătura de ochi recomandată (la ha sau m2),
P – pierderile de ochi, în procente.
În continuare, încărcătura compensată se repartizează pe numărul de butuci existenţi, iar încărcătura ce revine fiecărui butuc se repartizează pe
elementele de rod ale acestuia.
Compensarea pierderilor de ochi se realizează prin păstrarea pe butuc a unui număr sporit de elemente de rod (cepi, cordiţe, coarde) sau a unor
coarde de rod mai lungi.
Sistemele de tăiere
Sistemul de tăiere scurt - cepi de rod de 2-3 ochi lungime.
Sistemul de tăiere lung - coardele de rod, în număr de 2-4, sunt scurtate la lungimi variabile (8-16 ochi).Acest sistem de tăiere permite obţinerea unor
producţii mari de struguri, datorită încărcăturilor sporite de ochi pe butuc, însă determină o degarnisire rapidă a butucului, o maturare neuniformă a
strugurilor şi necesită un volum mare de forţă de muncă.
Sistemul de tăiere mixt - veriga de rod, alcătuită dintr-o coardă de 8-14 ochi lungime sau o cordiţă de 5-7 ochi şi un cep de înlocuire de 1-2 ochi. Pe butuc
PAG - 193 -
se păstrează între 1 şi 4, rar mai multe verigi de rod. Avantajele pe care le are: permite repartizarea unor încărcături optime de ochi pe butuci, menţinerea
elementelor de rod şi de înlocuire cât mai aproape de butuc sau cordon, se poate utiliza în toate condiţiile ecologice şi la toate soiurile, cât şi la cea pe
semitulpină.
Formele de conducere
Conducerea joasă Elementele de producţie se găsesc amplasate pe lemnul multianual la cel mult 10-30 cm de nivelul solului. Conducerea joasă favorizează
maturarea mai timpurie a strugurilor, acumularea unei cantităţi mai mari de zaharuri, în comparaţie cu celelalte forme de conducere.
Conducerea semiînaltă Elementele de producţie se formează pe tulpini de 60-80 cm înălţime de la nivelul solului. Pe forma de conducere semiînaltă se
practică sistemele de tăiere scurt şi mix;
Conducerea înaltă Elementele de producţie se formează la 1,00-1,50 m înălţime sau mai mult, cu sau fără cordoane. Avantaje: diminuarea pericolului de
îngheţ, extinderea mecanizării, economisirea de materiale (inclusiv folosirea la plantare a unui număr mai mic de viţe), creşterea productivităţii muncii,
sporirea fertilităţii şi producţiei etc.
Tipul de tăiere este desemnat printr-un nume propriu (Dr. Guyot, Cazenave, Lenz Moser), printr-o denumire geografică (de Odobeşti, de
Teremia) sau printr-o expresie metaforică (tăierea în vas).
Principalele tipuri de tăiere folosite în prezent sunt:
-tăierea tip Teremia, caracterizată prin prezenţa cepilor de rod (6-8) pe formă joasă;
-tăierea în verigi de rod (Guyot multiplu), prezentă pe butucul condus în formă joasă; verigile de rod pot fi în număr de 2 (Guyot dublu) sau 3-4
(Guyot multiplu);
-Guyot pe semitulpină, tăiere la care verigile de rod, în număr de 4, se lasă pe o tulpină de 60-80 cm înălţime, coardele de rod fiind legate pe
primul rând de sârme (dublu) al spalierului, de obicei în semicerc;
-cordonul Cazenave, uni şi bilateral, având ca elemente de producţie cordiţele de rod (4-6 ochi lungime), amplasate pe cordonul uni sau bilateral,
format pe o tuplină de 60-80 cm lungime (cordon semiînalt), la distanţe de 20-25 cm una de alta;
-cordonul speronat, cu cepi de rod amplasaţi pe cordoane uni sau bilaterale, la circa 15 cm unul de altul, formate pe tulpini de 60-80 cm;
-Guyot cu braţe înălţate cu înlocuire periodică, la care se formează 2 braţe de 60-70 cm lungime, cu câte două verigi de rod în vârful lor şi câte 2
cepi de siguranţă la baza celor două braţe. În acest caz, se protejează peste iarnă, prin acoperire cu pământ, cordele pornite din cepii de la baza butucului;
-Guyot pe tulpină, tăiere tot în verigi de rod, cu tulpina înaltă de 1,00-1,20m;
-cordonul Lenz Moser, uni sau bilateral, cu aceleaşi elemnete de rod (cordiţe) ca şi cordonul Cazenave, cu deosebirea că tulpina este de 1,00-1,20
PAG - 194 -
m înălţime.
Tăierea viţei de vie: tăieri de formare, tăieri de rodire, tăieri de regenerare, tăieri speciale
Tăierile de rodire sunt cele mai importante lucrări efectuate asupra viţei de vie. Ele se aplică în fiecare an, pe o perioadă lungă de timp (circa 30-35
ani), până în momentul în care creşterea şi fructificarea scad, butucii intrând în declin.
Prin aceste tăieri se urmăreşte menţinerea, în fiecare an, a anumitor raporturi între procesele de creştere şi de fructificare, dimensionarea
producţiei de struguri la butuc, asigurarea rodirii susţinute a butucilor, eliminându-se alternanţa de rodire, evitarea degarnisirii cordoanelor, menţinerea
capacităţii de regenerare a butucului, prin îndepărtarea lemnului îmbătrânit şi a celui uscat, menţinerea organelor lemnoase ale butucului cât mai aproape de
sol, la forma joasă de conducere, pentru a putea fi protejate peste iarnă, prin acoperire cu pământ.
2. Lucrările solului în plantaţiile de vii roditoare
- dezgropatul viţelor – în arealele de cultură protejată a viţei;
- debilonarea rândurilor de viţe – la viţele conduse pe tulpini,
- lucrările anuale ale solului (arătura de primăvară, afânarea de primăvară, praşilele, mulcirea solului, arătura de toamnă);
- lucrările adânci, perioadice ale solului (subsolajul, afânarea adâncă);
e. Lucrări de fertilizare şi irigare:
Fertilizarea cu gunoi de grajd
Gunoiul grajd se aplică periodic, la 3-4 ani o dată, în cantitate de 30-40 t/ha, se aplică toamna sau primăvara devreme, prin împrăştiere, folosind
maşina pentru împrăştiat gunoi de grajd (MIGV-1).
Folosirea tescovinei compostate. În locul gunoiului de grajd se pot folosi tescovina compostată precum şi compostul rezultat din resturile vegetale
provenite de la întreprinderile ce industrializează produsele horticole etc.
Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice
În viticultură se folosesc mai des următoarele îngrăşăminte chimice:
- îngrăşămintele cu azot: azotatul de amoniu, ureea, nitrocalcamoniu, sulfatul de amoniu;
- îngrăşămintele cu fosfor: superfosfatul simplu, superfosfatul dublu, fosforitele activate etc.
- îngrăşămintele cu potasiu: sulfatul de potasiu, sare potasică, clorura de potasiu.
În afara acestora pot fi folosite cu eficienţă sporită îngrăşămintele complexe-binare N22P22 şi ternare N11P22K11, ca şi cele complexe de tip
„Cristalin”, utilizate cu apa de irigare.
PAG - 195 -
Pentru calcularea cantităţilor de îngrăşăminte brute ce revin la 1 ha, pe baza dozelor de N, P, K recomandate şi în funcţie de conţinutul îngrăşămintelor în substanţă
activă, se foloseşte formula:
C=Dx100/c, în care:
C este cantitatea de îngrăşămânr brut, în kg/ha;
D este doza recomandată în substanţă activă, în kg/ha;
c-conţinutul (în %) în substanţe nutritive la îngrăşământului folosit.
În plantaţiile pe rod, aplicarea îngrăşămintelor chimice se face diferenţiat: toamna, după căderea frunzelor, se aplică la îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu (greu levigabile),
iar primăvara, înainte de dezmugurit, îngrăşămintele cu azot.
Administrarea îngrăşămintelor chimice se face pe intervale, în două benzi laterale, cu plugul cultivator (PCV) şi echipamentul pentru administrat îngrăşăminte chimice
(EIV), la adâncimea de 16-18 cm. În cazul în care se face subsolajul, acestea se introduc cu subsolierul (SPV) pe mijlocul intervalului, la adâncimea de 35-45 cm.
Aplicarea foliară a îngrăşămintelor chimice. Stropirile cu îngrăşăminte foliare au rol complementar, de corecţie, în special în caz de carenţe (lipsa unor elemente
chimice). Soluţiile se folosesc în concentraţii reduse, pentru a nu se produce arsuri pe organele verzi ale viţei de vie. Soluţiile sunt pulverizate în special pe faţa inferioară a
frunzelor. Stropirile se execută înainte de înflorit (cu 5-10 zile) şi se repetă de 3-4 ori după înflorit.
f. Combaterea bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile de vii roditoare
Bolile criptogamice
- mana, făinarea şi putregaiul cenuşiu
Mana (Plasmopara viticola). Ciuperca atacă toate organele verzi în formare ale viţei de vie: lăstarii tineri, inflorescenţele, strugurii în formare, cârceii. Pe
frunze, atacul primar apare sub formă de „pete undelemnii”, în dreptul cărora, pe dosul frunzei, se formează un puf albicios, pe boabele tinere, în creştere puful care se
formează este de culoare gri; boabele complet dezvoltate, în urma atacului se brunifică, pe vârfurile lăstarilor, inflorescenţe, cârcei, frunze, atacul manei se finalizează prin
brunificarea şi uscarea lor.
Atacul de mană combătut prin fungicide sistemice (care pătrund şi circulă în plante). Măsuri agrofitotehnice: evitarea înfiinţării de plantaţii dese, cu slabe posibilităţi de
aerisire, drenarea terenurilor care reţin puternic apa, efectuarea lucrărilor în verde la timp, eliminarea prin cârnit a vârfurilor nestropite ale lăstarilor, care sunt foarte
sensibile la infecţie.
Făinarea sau oidium (Uncinula necator) atacă toate organele verzi ale viţei de vie care dezvoltă un miceliu pâslos de culoare gri, acoperit cu o pulbere cu
aspect de „făinare”. Cel mai periculos este atacul pe struguri, boabele atacate imediat după legarea florilor se usucă, iar cele atacate mai târziu crapă şi se brunifică.
Lucrările solului destinate eliminării excesului de umiditate şi distrugerii buruienilor concură la realizarea condiţiilor favorabile dezvoltării ciupercii.
Putregaiul cenuşiu (Botryotinia fuckeliana) se manifestă mai puţin pe frunze, lăstari şi ciorchini tineri, dar frecvent pe boabele mature, aproape de cules. Pe
frunze apar pete gălbui la început, care apoi devin roşietice.
Atacul cel mai păgubitor este pe boabe, în timpul maturării. La început, pe suprafaţa lor se observă pete mici, care se măresc repede, pătrunzând şi în interiorul pulpei
bobului. Petele sunt galbene cenuşii sau roşii violacee. Boabele infectate se înmoaie, crapă şi se acoperă cu un mucegai abundent, de la un bob la altul, cuprinzând întreg
strugurele, mai ales la soiurile cu boabe dese.
PAG - 196 -
Dăunători
Moliile strugurilor. În climatul nostru temperat, moliile strugurilor sunt reprezentate prin două specii: Lobesia botrana, frecventă în podgoriile din sudul ţării,
şi Eupoecilia ambiguella sau Clysia ambiguella, răspândită în regiunile mai nordice.
Larvele rod butonii florali şi inflorescenţele, boabele verzi şi cele mature. Organele atacate sunt înfăşurate în fire mătăsoase albe.
Acarieni: acarianul (păianjenul) roşu comun (Tetranuchus urticae), păianjenul galben al viţei de vie (Eotetranychus carpini), acarianul galicol al viţei de vie
(Eriophyes vitis).
Momentul de executare a combaterii se stabileşte pe baza pragului economic de dăunare în funcţie de fenofaza de vegetaţie;
Pentru reducerea numărului de stropiri, economisirea de muncă la stropit, economie de carburanţi (în cazul tratamentelor cu mijloace mecanizate), rapiditate în combatere
se folosesc soluţii mixte. Alegerea produselor se face în funcţie de compatibilitatea lor (potrivirea lor din punct de vedere chimic), având în vedere indicaţiile înscrise,în
general, pe ambalaje sau în instrucţiunile de folosire, ori pe baza recomandărilor staţiilor de avertizare sau ale centrelor sau inspectoratelor de protecţie a plantelor.
g. Lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative: ogor negru (solul este menţinut permanent în stare lucrată şi afânată - sistem
neeconomic); prin erbicidare (aplicarea în benzi de o parte şi de alta a rândului de butuci); prin folosirea îngrăşămintelor verzi (în podgoriile cu precipitaţii anuale de peste
600 mm şi în plantaţiile de vii irigate cu distanţe mari între rânduri 3,0-3,6 m – lupinul, mazărea de grădină sau borceagul de primăvară; prin înierbarea alternativă de
durată – înierbarea se face din două în două intervale, cu ierburi de talie mică. După 8-9 ani, se desfiinţează, urmând să fie înierbate intervalele dintre rânduri care au fost
întreţinute ca ogor negru.
5. Evaluarea producţiei de a. evaluarea producţiei de struguri se efectuează în funcţie de următoarele elemente tehnice:
struguri - suprafaţa ocupată de fiecare soi, pe parcele;
- numărul de butuci pe rod, existent în fiecare parcelă.
P.m.b (kg/butuc)= nr. total de struguri x gr. medie a unui strugure (g)/ nr.de butuci
P.m./ha(t) = P.m.b x Nr. butuci/ha
In care:
P.m.b = producţia medie pe butuc (kg/ha);
P.m./ha = producţia medie la ha (t)
6. Recoltarea Strugurii pentru vin sunt recoltati la maturitatea tehnologicã , când ei prezintă caracteristicile de compoziţie şi de calitate necesară, realizării unui anumit tip de vin (vin
de consum curent sau vin de calitate superioară).
În mod obişnuit, culesul strugurilor începe cu soiurile albe. La început se culeg soiurile din care se prepară vinurile de consum curent şi apoi soiurile pentru vinurile
superioare. Strugurii negri se recoltează la maturitatea fenolică, atunci când au acumulat în pielitele boabelor cantităţile cele mai mari în antociani
Recoltarea strugurilor pentru masă se eşalonează în mai multe epoci de maturare, începând de la 15.07 şi până la 15.10. Recoltarea fiecărui soi se face atunci când
strugurii au ajuns la maturilatea comercială, respectiv la momentul în care întrunesc caracteristicile de compoziţie şi de calitate ce-i fac apţi de consum
PAG - 197 -
Profilul "Vii"
6.2 MODUL
12 ha
Tipul exploatatiei:
Gospodarii individuale Tabel nr. 6.2
NEIRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Struguri de masa 12,0 100,0 8,0
TOTAL 12,0 100,0 x

PAG - 198 -
Profilul "Vii"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 12 ha - zona de campie neirigat
Tipul exploatatiei: Tabel nr. 6.2.1
CULTURA
Struguri de masa
INDICATORI U.M
12 ha
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 76800,0
A1. Din care productia principala lei 76800,0
B (+) SUBVENTII lei 2400,0
C (=) PRODUS BRUT lei 79200,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 73920,0
D1. Din care pentru productia principala lei 73920,0
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 45372,0
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 27180,0
- Sämãn si material saditor lei 3000,0
- Ingrasaminte chimice lei 6000,0
- Pesticide lei 4980,0
- Alte materiale lei 13200,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 15408,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 1356,0
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0
6. Asigurari lei 1428,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 28548,0
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 23496,0
- Cheltuieli generale lei 2004,0
- Dobanzi la credite lei 2628,0
- Amortisment lei 420,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 2880,0
(-) Impozite si taxe lei 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 5280,0
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 3,9
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 7,1
PAG - 199 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Vii – Tipul exploataţiei Gospodării individuale
Tabel nr. 6.2.2
lei
3 Produs brut (1+2) 79200 22629
5 Profit (3-4) 5280 1509
8 VI VI
UDE
9 Fond de dezvoltare (70% din profit+amortizare) 4116 1176
11 528 151
profit)
Concluzii:

lei/ha.
acestei exploataţii de 12 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după
clasă) de clasa a VI-a.
cumpărare cu credite a utilajelor specifice şi echipamente pentru tratamente fitisanitare.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică modestă.
PAG - 200 -
Profilul "Vii"
6.3 MODUL
40 ha
Asociatii familiale
NEIRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Struguri de masa 40,0 100,0 12,0
TOTAL 40,0 100,0 x

PAG - 201 -
Profilul "Vii"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 40 ha - zona de campie neirigat Tabel nr. 6.3.1
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale
CULTURA
Struguri de masa
INDICATORI U.M
40 ha
100%
PAG - 202 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Vii – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale
Tabel nr. 6.3.2
lei
3 Produs brut (1+2) 392000 112000
5 Profit (3-4) 43166 12333
8 VIII VIII
UDE
11 6475 1850
profit)
Concluzii:

1079lei/ha.
cumpărare cu credite a 2 tractoare de capacitate medie şi utilajul aferent setului.
¾ Modulul proiectat are o viabilitate economică mare, cu condiţia realizării
randamentelor programate.
PAG - 203 -
Profilul "Vii"
6.4 MODUL
150 ha
Tabel nr. 6.4

Tipul exploatatiei:
NEIRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Struguri de vin 150,0 100,0 9,0
TOTAL 150,0 100,0 x

PAG - 204 -
Profilul "Vii"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 ha - zona de campie neirigat Tabel nr. 6.4.1
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. Juridica
CULTURA
Struguri de masa
INDICATORI U.M
150 ha
100%
PAG - 205 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ

Profil: Vii – Tipul exploataţiei Societăţi agricole cu pers. juridică
Tabel nr. 6.4.2
lei
3 Produs brut (1+2) 1096500 313285
5 Profit (3-4) 115322 32949
Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard
8 IX IX
184,4 UDE
11 17298 4942
profit)
Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11)
14 846514 241861
*
Concluzii:

lei/ha.
acestei exploataţii de 184,4 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte
mare (şi după clasă) de clasa a IX-a.
cumpărare cu credite a 4 tractoare de capacitate medie cu setul complet de utilaje agricole.
¾ Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată.
PAG - 206 -
Profilul “Vii”
Bugetul exploataţiei de 12 ha, 40 ha şi 150 ha

Zona de câmpie neirigat
Tipul exploataţiei
Gospodării individuale (12 ha)
Asociaţii familiale (40 ha)
Societăţi agricole cu personalitate juridică (150 ha)
Tabel nr. 6.4.3
Dimensiunea modulului
Perioade, recoltă,
Indicatori U.M. 12 ha 40 ha 150 ha Observaţii
ani
Struguri de masă Struguri de masă Struguri de vin
2005/2006 lei 76.800 384.000 1.066.500

2007/2008 lei 100.800 504.000 1.309.500
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +24.000 +120.000 +243.000
2005/2006 lei 2.400 8.000 30.000
Subvenţii
2007/2008 lei 2.100 7.000 26.250
Creşteri sau descreşteri ∆ lei -300 -1.000 -3.750
2005/2006 lei 73.920 348.833,9 981.178,3
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 94.080 444.480 1.188.000
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +20.160 +95.646,1 +206.821,7
2005/2006 lei 2.880 35.166,1 85.321,7
Venit impozabil
2007/2008 lei 6.720 59.520 121.500
2005/2006 lei 5.280 43.166,1 115.321,7
2007/2008 lei 8.820 66.520 147.750
2005/2006 % 7,1 12,4 11,8
Rata venit net+subvenţii
2007/2008 % 9,4 15,0 12,4
Creşteri sau descreşteri ∆ % +2,3 +2,6 +0,6
PAG - 207 -
Profilul “Vie”
lei/ha
recoltare ani neirigat neirigat neirigat
Valoarea producţiei 2005/2006 6.400 9.600 7.110
2007/2008 8.400 12.600 8.730
Subvenţii 2005/2006 200 200 200

2007/2008 175 175 175
Cheltuieli totale 2005/2006 6.160 8.720,8 6.541,2

2007/2008 7.840 11.112 7.920
Venit impozabil 2005/2006 240 879,2 568,8
2007/2008 560
Venit net + subvenţii 2005/2006 440 1.079,2 768,8

2007/2008 735 1.663 985
Rata venit net + subvenţii 2005/2006 7,1 12,4 1,8

2007/2008 9,4 15,0 12,4
PAG - 208 -
Profilul "Vii"
Modul 12 ha
Tipul exploatatiei:
Gospodari individuale 2007 - 2008
8820
2005 - 2006
100800
5280
76800
94080
2100

2400

Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008 7,1

2005 - 2006 2007 - 2008 9,4

2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 209 -
Profilul "Vii"
Modul 40 ha
Tipul exploatatiei:
Asociaţii familiale 2007 - 2008
2005 - 2006 66520
504000
43166
384000
444480
7000
348834

Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008

12,4
2005 - 2006 2007 - 2008
15
Rata venit + subventii - % 12,4 15
2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 210 -
Profilul "Vii"
Modul 150 ha
Tipul exploatatiei:
2005 - 2006 147750

1309500
115322
1066500
1188000
26250

30000

Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %
Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008

2005 - 2006 2007 - 2008
12,4
2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 211 -
6.5 Fişă explicativă - „Vie”

Dimensiunile de module prezentate la profilul „Vii” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa
tehnologică” a produsului şi „Bugetul culturii” diferenţiate pe nivele de producţii.
Calculaţiile la hectar, înmulţite cu numărul de hectare destinate culturii şi însumate conform

structurii de producţie, au dus la obţinerea valorilor pentru modulul de dimensiunea respectivă.
S-au folosit calculaţiile valorice pe ha pentru recolta anului 2006 şi simulări valorice orientative
pentru recolta anului 2008.
Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid:
a) preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) lei/to
Cultura 2006 2008
Struguri de masă 800 1050

Struguri de vin 790 970
b) Cost de producţie lei/to
Cultura 2006 2008
max min max min

Struguri de masă 770 728 980 926
Cultura 2006 2008
Struguri de masă 200 175

Calculaţiile din fişa precedentă redau calculaţiile/1 ha de exploataţie pentru perioade diferite şi
dimenisuni de module propuse, putând duce la analize şi decizii pentru diferite dimensiuni de
module la acest profil.
6.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice

Tabel nr. 6.5.1

crt. Kg/ha ore/ha
1 2 3 4 5 6
2 STRUGURI DE 12.000
38,55 193,71 1588,23
MASĂ
3 STRUGURI DE VIN 9.000 28,55 158,36 1295,43
PAG - 212 -
6.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie

Tabel nr. 6.5.2
ha ore/ modul Z.O. nr.
nr. nr.
12.705,84 1588,23 132,3

12 neirigat
63.529,2 7941,15 198,5

40 neirigat
150 neirigat 194.359,5 24.294,9 162
6.5.2.1 Modul 12 ha
Tabel nr. 6.5.2.1

1 2 3 4 5
2 Struguri de masă 12 1.058,82 12.705,84
Total Z.O./ha 132,3
6.5.2.2 Modul 40 ha
Tabel nr. 6.5.2.2

1 2 3 4 5
2 Struguri de masă 40 1.588,23 63.529,2
Total Z.O./ha 198,5
6.5.2.3 Modul 150 ha

Tabel nr. 6.5.2.3

1 2 3 4 5
2 Struguri de vin 150 1.295,43 194.359,5
Total Z.O./ha 162
PAG - 213 -
Profil: Vie
Sistem: neirigat

struguri de masă / struguri de vin
Tabel nr. 6.6.1
Nr. Denumirea utilajului Necesar Preţ unitar Valoarea utilajelor

crt. dotare
(buc.)
1 Tractor V 483 cu cabină 1 50900 14338 50900 14338 4241,66 1194,833
2 Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2 1 5494,43 1547,7 5494,43 1547,7 457,8691 128,975
3 Grapă cu discuri GDV 2,2 1 6152,67 1733,1 6152,67 1733,1 512,7225 144,425
4 Freză vie FB 1,4 1 6372 1795 6372 1795 531 149,5833
5 Maşină de stropit în vii PT 1232 1 22930,5 6459,32 22930,5 6459,32 1910,875 538,2766
TOTAL 104820,6 29526,92 104820,6 29526,92 8735,043 2460,576
1 EURO= 3,55R
Se estimează că la exploataţiile viticole de 12 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
PAG - 214 -
Profil: Vie
Sistem: neirigat

Tabel nr. 6.6.2
Nr. Denumirea utilajului Necesar Preţ unitar Valoarea utilajelor

crt. Dotare
(buc.)
1 Tractor V 483 cu cabină 2 50900 14338 101800 28676 2545 716,9
4 Freză vie FB 1,4 2 6372 1795 12744 3590 318,6 89,75
5 Maşină de stropit în vii PT 1232 2 22930,5 6459,32 45861 12918,64 1146,525 322,966
TOTAL 104820,6 29526,92 209641,2 59053,84 5241,03 1476,346
1 EURO= 3,55RON
PAG - 215 -
Profil: Vie
Sistem: neirigat

Tabel nr. 6.6.3

Dotare
(buc.)

1 Tractor V 483 cu cabină 5 50900 14338 254500 71690 1696,66 477,933
4 Freză vie FB 1,4 5 6372 1795 31860 8975 212,4 59,833
5 Maşină de stropit în vii PT 1232 4 22930,5 6459,32 91722 25837,28 611,48 172,2485
6 Remorcă pomiviticolă RPV 2 5 12971 3653,8 64855 18269 432,366 121,7933

TOTAL 104820,6 29526,92 501172,5 141175,3 3341,143 941,1678
1 EURO= 3,55RON
PAG - 216 -
CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA

TRACTOARELOR ŞI MAŞINILOR AGRICOLE, Al ESTIMĂRII
COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ŞI
CATALOG CU PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE UTILAJE
AGRICOLE DIN ROMÂNIA, AL FIRMELOR IMPORTATOARE
ŞI ALŢI DISTRIBUITORI
7.1 Ghid pentru utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole

7.1.1Tractoare cu 2 roţi motrice
7.1.2 Maşini pentru lucrările solului
7.1.3 Maşini pentru distribuit îngrăşaminte, împrăştiat bălegar, semănat şi
plantat
7.1.4 Maşini pentru pulverizat
7.1.5 Cultivatoare, cositori, prese de balotat, echipamente rcoltat furaje
verzi
7.1.6 Combine şi bene transport
7.2 Ghid orientativ pentru estimarea costurilor pe lucrări agricole/

agregate
7.3 Catalog cu principalii fabricanţi de utilaje din România
7.4 Catalog cu firme româneşti importatoare/distribuitoare/reprezentate de

utilaje şi echipamente pentru agricultură
7.5 Catalog cu firma străine cu prezenţă mai mare pe piaţa românească
7.6 Catalog cu pesticide şi potenţiali distribuitori

PAG - 217 -
7.1 GHID PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR SI

MASINILOR AGRICOLE
pentru anul 2007 faţă de 2006*
INTRODUCERE
In acest capitol se vor prezenta date şi informaţii cu privire la costurile de

utilizare a tractoarelor şi maşinilor.
Datele şi informaţiile ce vor fi prezentate sunt utile fermierilor români pentru

că în următorii 5-10 ani sistema de maşini şi tractoare din România va fi
similară celei din ţările UE. Fermierii români vor achiziţiona utilaje fabricte în
UE sau chiar în ţară. Si utilajele din ţară fabricate sub licenţă sau româneşti vor
avea parametrii constructivi funcţionării competitive.
In acest context, vor achiziţiona utilaje la preţ european, vor consuma

motorina la preţ european, vor suporta cheltluieli cu reparaţia utilajelor şi cu
amortizarea acestuia tot la nivel european. Singurul element de costuri care va
fi mai mic în România va fi cu plata mecanizatorului care în Franţa de exemplu
este de 10,6 €/oră pînă la 13,7 €/oră.
Datele şi informaţiile din acest capitol sunt prelucrări după unele materiale
prezentate în revista „La France agricole”x)
Anual în Franţa, Biroul de coordonare pentru maşinismul agricol publică

costurile de utilizare a tractoarelor şi maşinilor agricole, ca bareme de autor
reciproc.
Baremele de ajutor rciproc stabilite de Biroul de coordonare pentru maşini

agricole sunt o referinţă naţională care poate fi utilizată în cadrul schimbului de
servicii între gricultori.
Baremul stabileşte costurile medii de utilizare a unei singure maşini stabilit ca

parte a preţului fix a carburantului de 0,52 €/l şi a preţului uleiului de 1,9 €/l.
Preţurile medii exceptând taxele datorate materialului nou, au fost fixate la
baza tarifelor de cultură ale diferitelor firme.
*
calculatii efectuate de specialişti pentru anul 2007 şi având în vedere informaţii din „La France Agricole” 2006
PAG - 218 -
Cheltuielile cu mâna de lucru, tractoristul sau alţii, nu sunt cuprinse. Costurile

przentate în tabel sunt în Euro în anul 2006 în Franţa.
Costurile de utilizare se vor prezenta la tractoare pe ora de funcţionare iar la

maşini agricole pe ha. Subliniem că, costul de utilizare depinde în mare măsură
de numărul de ore de funcţionare a utilajului pe an.
De exemplu:
Un tractor de 70 CP cu două roţi motrice are următoarele costuri pe ora de
funcţionare:
11,35 €/oroă dacă este utilizat 600 ore/an
9,26 €/oră dacă este utilizat 800 ore/an
8,10€/oroă dacă este utilizat 1000 ore/an
Un tractor de 190 CP cu patru roţi motrice are următoarle costuri pe ora de

funcţionare:
38,87€/oroă dacă este utilizat 500 ore/an
31],97€/oră dacă este utilizat 700 ore/an
28,13€/oră dacă este utilizat 900 ore/an
Pentru a oferi fermierilor români o informaţie şi mai completă vom prezenta în

acest capitol şi preţul orientativ de nou al diferitelor tractoare şi maşini agricole
în anul 2006.
Tractoare
Coloana 1 „Tip tractor” – preluat din F.A./2006
Coloana 2 „Puterea tractoarelor” corespunzătoare fiecărui tip de tractor –
preluată din F.A./2006
Coloana 3 „Preţ mediu de nou” (în €) - Faţă de 2006 acesta a fost mărit
cu !% motivat de faptul că există perspectiva creşterii preţurilor.
Cifrele/preţurile au fost rotunjite la 2 zerouri.
Coloana 4 „Ore pe an” – variantele de utilizare în ore pe an sunt aceleaşi
pentru fiecare tip de tractor astfel încât s-a majorat utilizarea lor
cu câte 100 ore pentru fiecare variantă justificată de faptul că
fermierii români sunt mai slab dotaţi cu utilaje şi le utilizează
mai intensiv pe cele pe care le au.
Coloana 5 „Cost €/oră” – cifrele au fost reduse în principiu prin scăderea
acestora proporţional cu creşterea numărului de ore/an.
Exemplu : Tractor standard de 90 CP cu 2 RM (roţi motrice) :
Anul Preţ de nou € Ore pe an Cost €/oroă
2006 37000 500 14,43
700 11,74
900 10,25
PAG - 219 -
2007 +1% +100 ore Recalculat

37400 600 14,28
800 11,62
1000 10,14
Mod de calcul:
900-500 = 400.........................4,17 (14,43 – 10,25)
100........................ x
X = 417/400 = 1,045
Se calculează: cât % reprezintă 1,045 din fiecare cost pe oră pe variante astfel:
Pentru 14,43 = 0,15 Acestea se scad din cifrele
11,74 = 0,12 iniţiale
10,25 = 0,11
Astfel 14,43 -0,15 = 14,28
11,74 – 0,12 = 11,62
10,25 – 0,11 = 10,14
Maşini agricole
Coloana 1 „Tipul” . denumirea maşinii agricole a fost preluată din L.A./2006
Coloana 2 „Preţul de nou” – preluat a fost de asemenea majorat cu 1%
Coloana 3 „Ha/an” – 2 grade de utilizare au fost majorate pentru fiecare utilaj
cu 15% şi rotunjirea ultimei cifre aceasta fiind 5 sau zero.
Coloana 4 „Cost €/Ha” – cifrele au fost reduse după aceeaşi metodă ca şi la
tractoare, făcându-se diferenţe între gradele de utilizare pentru
fiecare tip de maşină agricolă, acestea având diferite grade de
utilizare:
a/. Se face diferenţa între cea mai mare utilizare
(Ha/an) şi cea mai mică
b/. Se face diferenţa între costul cel mai mare şi cel mai
mic (€/Ha)
c/. Se împarte b: a = c
d/. „c” se determină procentual din fiecare cost (cele
trei grade de utilizare) şi se scade din fiecare cost
Exemplu : Plug reversibil purtat cu 5 trupiţe
Anul Preţ de nou Ha/an Cost €/Ha Din ghidul
2006 1700 70 31,92 pentru utilizarea
120 21,12 tractoarelor şi
200 15,07 maşinilor
2007 + 1% + 15% Recalculat agricole
17200 80 31,88
140 21,09
230 15,05
PAG - 220 -
Recalculare
230 – 80 = 150 Ha/an
31,92 - 15,07 = 16,85 €/Ha
16,85 : 150 = 0,11
31,92 x 0,11(%) = 0,035
31,92 – 0,035 = 31,88 €/Ha V.1
21,12 x 0,11(%) = 0,034
21,12 – 0,034 = 21,09 €/Ha V.2
15,07 x 0,11(%) = 0,016
15,07 – 0,016 = 15,05 €/Ha V.3
SIMBOLURI
CPT – cereale şi plante tehnice

G – grâu
P – porumb
O – orz
Fs – floarea soarelui
F – fasole
Sz – sfeclă de zahăr
S – soia
R – rapiţă
M – mazăre
L – legume
Pm – pomi
Prs- piersic
Cs- cais
Cr – cireş
Prn – prun
V – vii
Fr- furaje
Sv - silvicultură
PAG - 221 -
GHID PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR SI MASINILIOR

AGRICOLE
7.1.1 TRACTOARE CU 2 ROTI MOTRICE
Tip tractor Putere în CP Preţ de nou Ore pe an Cost

€ €/oră
STANDARD 40 18800 600 7,45
800 6,10
1000 5,35
50 20200 600 9,22
800 6,77
1000 5,97
60 25700 600 10,06
800 8,22
1000 7,20
70 29300 600 11,35
800 9,26
1000 8,10
80 32800 600 12,72
800 10,38
1000 9,07
90 37400 600 14,28
800 11,62
1000 10,14
100 41400 600 15,80
VITICOL 800 12,86
1000 11,23
50 20700 600 8,35
800 6,87
1000 6,04
60 22700 600 9,35
800 7,72
1000 6,82
PAG - 222 -

€ €/oră
70 24700 600 10,30
800 8,53
1000 7,55
POMICOL 70 25700 600 10,54
800 8,70
1000 7,68
STANDARD 50 25200 600 9,98
800 8,17
1000 7,17
60 30300 600 11,72
800 9,56
1000 8,36
70 33300 600 13,28
800 10,91
1000 9,29
80 36500 600 14,73
800 12,13
1000 10,68
90 42400 600 16,83
800 13,81
1000 12,13
100 48100 600 19,13
800 15,71
1000 13,82
110 53000 600 20,82
800 17,05
1000 14,96
120 58800 600 22,74
800 18,58
1000 16,27
130 64100 600 25,00
800 20,47
PAG - 223 -

€ €/oră
1000 17,95
150 74700 600 30,35
800 25,08
1000 22,16
170 84800 600 34,10
800 28,13
1000 24,83
190 95900 600 37,82
800 31,11
1000 27,37
215 106000 600 42,04
800 34,64
1000 30,52
250 119000 600 47,55
800 39,27
1000 34,65
VITICOL 50 22700 600 8,95
800 7,33
1000 6,43
60 26200 600 10,30
800 8,43
1000 7,38
70 27800 600 11,48
800 9,49
1000 8,39
POMICOL 70 27800 600 11,48
800 9,49
1000 8,39
80 30300 600 12,68
800 10,52
1000 9,32
PAG - 224 -
7.1.2 MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI
TIPUL Preţ de nou Ha/an Cost

€ €/Ha
Plug purtat cu 2 trupiţe 3800 25 26,2
50 16,09
70 12,72
Plug reversibiil purtat cu 3 7600 35 38,57
trupiţe 60 21,93
80 17,38
Plug reversibil purtat cu 4 9100 60 25,15
trupiţe 115 15,57
170 12,37
Plug reversibil cu 5 trupiţe 17200 80 31,88
140 21,09
230 15,05
trupiţe 170 21,63
230 17,72
trupiţe 230 20,40
345 15,60
Plug reversibil semipurtat 30300 230 22,00
cu 8 trupiţe 345 16,66
460 13,99
Plug simplu purtat cu 2 2000 20 19,14
trupuiţe 25 15,59
35 12,06
trupiţe 25 23,48
35 17,30
trupiţe 35 20,90
PAG - 225 -

€ €/Ha
50 16,93
Subsoli8er purtat cu 2 1900 25 13,11
corpuri 35 9,74
50 8,05
Decompactor purtat cu 3 3500 50 12,32
dinţi (corpuri) 70 9,21
90 7,66
Decompactor în V cu 6 10100 60 26,30
lame purtate 90 19,19
115 15,64
Decompactor în V cu 8 15100 90 24,98
lame purtat 115 220,98
140 18,32
Cultivator greu cu lăţimea 2500 70 4,90
de 3 m 90 3,90
115 3,29
Cultivator cu lăţimea de 5500 90 7,60
4,5 m 115 6,28
150 5,06
Vibrocultor cu lăţimea de 4 3500 70 6,20
m 90 4,80
115 3,96
Vibrocultor cu lăţimea de 6 4900 90 6,88
m 115 5,70
170 4,13
Cultivator cu lăţimea de 6 900 35 3,88
m 45 3,15
60 2,72
Cultivator pentru pomi cu 2500 35 9,01
lăţimea de 225 cm 45 7,00
70 5,00
PAG - 226 -
7.1.3 MASINI PENTRU DISTRIBUIT INGRASAMINTE,

IMPRASTIAT BALEGAR, SEMANAT SI PLANTAT

€ €/Ha
Distribuitor centrifugal 1600 60 4,31
purtat de 600 litri cu 115 2,28
lăţime de lucru de 15 m, 1 170 1,59
disc
Distribuitor centrifugat 2600 115 3,55
purtat de 10 Hl, 2 discuri 170 2,45
cu lăţimea de lucru de 20 230 1,59
m
distribuitor centrifugat 4000 170 3,64
purtat de 15 Hl, 2 discuri 230 2,79
m
distribuitor centrifugal 11600 345 5,33
tractat de 30 Hl, 2 discuri , 575 3,37
m
Distribuito de 40 Hl cu 20200 575 5,92
lăţimea de 36 m 800 4,46
1000 3,64
Maşină de împrăştiat 9600 115 25,49
îngrăşăminte cu bazin 230 13,34
orizontal de 6 tone pe 2 350 9,29
roţi
maşină de împrăştiat 16700 230 25,49
îngrăşăminte cu bazin 350 15,46
orizontal de 10 tone pe 4 460 5,97
roţi
Semănătoare cereale cu 5500 45 15,36
lăţimea de 3 m 90 8,03
140 5,58
semănătoare de cereale cu 11100 115 12,43
PAG - 227 -

€ €/Ha
lăţimea de lucru de 4 m 150 9,72
180 8,03
semănătoare de cereale cu 23200 2330 13,26
lăţimea de 6 m pneumatică 290 10,81
350 9,17
semănătoare pentru 32300 170 27,75
semănat în teren marcat 2320 22,06
gen Harsch cu lăţimea de 350 16,37
lucru de 3 m
semănătoare pentru sfeclă 19200 115 21, 16
pe 12 rânduri 170 14,40
230 11,03
porumb pneumatică pe 6 170 8,82
rânduri 230 6,86
semănat semidirect 350 18,30
pneumatică cu l’ăţimea de 460 14,30
lucru de 4 m
Maşină de plantat cartofi 18200 60 41,27
pe 4 rânduri hidraulică 80 30,33
115 22,13
Maşină de plantat cartofi 30300 70 56,14
pe 4 rânduri automatică 100 38,43
140 29,56
7.1.4 MASINI PENTRU PULVERIZAT

€ €/Ha
Pulverizator purtat cu 3500 45 9,83
cuvă de 600 l şi rampă de 70 6,72
PAG - 228 -

€ €/Ha
9m 140 3,60
12 m 290 3,29

18 m 900 2,59
24 m 1000 2,96
Pulverizator tractat cu 35500 350 13,04
24 m 1000 4,75
28 m 1400 4,80
32 m 1800 4,47
36 m 2300 4,00
Pulverizator pentru vie cu 1500 45 4,20
cuvă de 300 l 90 2,20
140 1,53
Pulverizator pentru livadă 1900 60 4,30
cu cuvă de 600 l 110 2,27
170 1,59
Pulverizator pneumatic cu 20200 230 11,76
cuvă de 2000 l pentru 460 6,43
livadă 690 4,65
PAG - 229 -

€ €/Ha
Pulverizator automotor 111100 1380 14,81
150 CP 4 RM cu cuvă de 2070 10,37
3000 l şi rampă de 2870 7,89
28 m
7.1.5 CULTIVATOARE, COSITORI, PRESE DE BALOTAT,

ECHIPAMENTE RCOLTA FURAJE VERZI

€ €/Ha
Cultivator purtat în spae 4300 35 14,36
pe 6 rânduri 70 7,48
100 5,19
Cultivator frontal pe 6 5600 35 18,51
rânduri 70 9,56
100 6,56
Cultivator purtat în spate 14700 50 20,93
pe 12 rânduri 115 14,92
170 12,24
Raniţă cu discuri pe 4 4000 35 15,00
rânduri pentru cartofi 70 8,60
100 6,46
Cositoare simplă rotativă 4000 25 27,48
cu 4 discuri şi lăţime de 50 14,73
lucru de 1,65 m 70 10,48
cu 5 discuri şi lăţime de 70 12,64
lucru de 2 m 115 8,38
cu 6 discuri de 2,4 m 90 12,88
140 9,41
cu 7 discuri şi 2,8 m 115 11,56
PAG - 230 -

€ €/Ha
170 8,55
Cositoare condiţionare 10100 70 26,87
purtată cu discuri şi degete 115 17,52
cu lăţimea de lucru de 2,4 170 12,85
m
Cositoare condiţionare 20200 115 32,56
purtată cu discuri şi degete 170 23,20
cu lăţimea delucru de 3,2 230 18,52
m
Maşină purtată de întos 3800 50 10,93
fânul pentru uscare cu 90 5,86
lăţimea de lucru de 3,2 m 140 4,17
Maşină purtată de întos 5300 80 8,99
fânul pentru uscare cu 125 6,08
lăţimea de lucru de 5 m 200 4,10
Zdrobitor de viţă cu 3500 6 69,50
lăţimea de 1 m purtat pe 15 25,45
tractor 35 14,44
Zdrobito de paie cu ax 3100 35 10,90
vertical şi lăţimea de 2 m 70 6,96
purtat pe tractor 115 4,97
Zdrobitor dematerial 13100 25 466,40
forestier cu lăţimea de 150 60 29,13
cm 100 19,80
Tipul Preţ de nou Nr.baloţi pe an Cost

€ €/balot
Presă pentru baloţi 18200 600 4,03
rotunzi (Ø 120 cm) şi 1200 2,12
lungimea de 150 cm 1700 1,48
Presă de balotat cu 70700 3450 2,99
densitate înaltă şi canal 5750 1,99
PAG - 231 -
70x120 cm 8000 1,57

Presă de balotat cu 90900 4600 3,20
densitate înaltă şi canal 6900 2,40
90x120 cm 9200 2,00
Tipul Preţ de nou Ha/an Cost

€ €/Ha
Echipament de recoltat 136300 90 296,59
iabă şi porumb siloz cu 230 150,09
motor de 220 CP, lăţime 460 101,25
de lucru de 2,20 m sau 3
rânduri
Echipament de recoltat 173700 115 300,54
iarbă şi porumb siloz cu 290 151,04
motor de 280 CP, lăţime 575 101,22
de lucru 3,6 m sau 4
rânduri
7.1.6 COMBINE SI BENE TRANSPORT
Tipul Numai cereale Rapiţă Mazăre

PREŢ DE HA/AN COST COST +10% + 40%
NOU €/HA €/ORĂ €/HA €/HA
Combină cu motor 70700 60 185,2 148,38 203,50 259,28
de 180 CP,4 115 107,60 86,21 118,36 150,64
scuturători şi heder 200 75,65 60,61 83,21 105,91
de 3-4 m
Combină cu motor 131300 115 166,89 217,50 183,57 233,64
de 180 la 220 CP 170 118,71 154,72 130,58 166,19
cu 5 scuturători şi 290 80,18 104,49 88,19 112,25
heder de 4-5 m
Combină cu motor 181800 230 120,14 275,55 132,15 168,19
de 180 la 220 CP 350 86,69 198,85 95,36 121,36
cu 6 scuturători şi 460 69,97 160,49 76,97 97,96
heder de 6-7
PAG - 232 -

m75,37
Combi59,94nă cu 222200 350 101,26 303,15 111,38 141,76
motor de 180 la 575 68,52 205,14 75,37 95,93
330 CP cu 8 800 54,49 163,13 59,94 76,28
scuturotori şi
heder de 6-7
Combină de 101000 115 177,54 142,22
recoltat porumb 170 1129,36 103,61
boabe şi cereale cu 230 105,26 84,32
motor de 180 CP,
4 scuturători, cu
lăţimea hederului
de 3-4 m
Combină de 1616600 170 176,89 229,65
recoltat porumb 230 138,26 179,52
boabe şi cereale cu 350 99,64 129,36
motor de 180-220
CP, 5 scuturători şi
heder de 4-5 m
Idem, 260 la 300 212100 230 174,75 313,71
CP, 6 scuturători şi 350 124,00 222,61
heder de 6-7 m 460 98,363 177,07
Idem 300-400 CP 262600 350 147,13 366,79
8 scuturători şi 460 115,67 288,35
heder de 6-7 m 690 84,21 209,91
Combină de 202000 170 247,18
recoltat sfeclă de 290 169,97
zahăr cu motor de 400 136,88
340 CP cu 4 roţi
motrice pe 6
rânduri
Idem cu motor de 252500 170 283,77
PAG - 233 -

400 CP şi remorcă 350 163,09
de 2035 m.c. 520 122,87
Maşină de recoltat 55500 20 469,08
cartof pe 1 rând 35 241,36
50 165,33
Maşină de recoltat 85800 30 474,73
cartofi pe 2 rânduri 60 245,99
115 131,62
Tipul Preţ de nou Ore/an Cost

€ €/oră
Benă pentru struguri cu 3500 60 8,06
capacitate de 30 Hl 145 3,59
230 2,47
Benă de 4 tone semipurtată 5000 115 5,94
230 3,27
350 2,38
230 4,06
350 2,90
230 4,96
350 3,55
230 7,13
350 5,08
230 8,99
350 6,33
PAG - 234 -
230 14,53
350 10,08
platformă de 8 m, 8 tone pe 7300 115 8,47
4 roţi 170 5,91
230 4,63
Platformă de 12 m, 15 tone 13100 140 12,65
pe 4 roţi 200 8,80
290 6,65
PAG - 235 -
7.2 GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR

PE LUCRARI AGRICOLE/ AGREGATE
Agregatele sunt formate din tractoare de diferite tipuri şi maşini/utilaje

agricole.
Coloana 1 – „lucrarea” este corespunzătoare tipului de utilaj agricol.
Coloanele 2,3 şi 4 – se referă la tractoare
Coloana 2 – „Variante de grade de utilizare”
• V.1 – grad redus de utilizare a tractorului (600 ore/an)
• V.2 – grad mediu de utilizare a tractorului (800 ore/an)
• V.3. – grad ridicat de utilizare a tractorului (1000 ore/an)
Aceste date sunt preluate din „GHID PENTRU UTILZAREA
TRACTOARELOR SI MASINILOR AGRICOLE”
Coloana 3 – „E/oră” – pentru fiecare din cele 3 variante se calculează prin
înmulţirea col.3 cu col.8.
Coloanele 5 şi 6 se referă’ la măsurile agricole
Coloana 5 – „Grad de utilizare ha/anl” se preiau din acelaşi ghid.
Coloana 6 – „E/ha” de asemenea din acelaşi ghid
Coloana 7 – „Total agregat – llE/ha” se însumează coloanele 4 şi 6.
Coloana 8 – „Nr.ore pe an” se calculează prin împărţirea cifrei l (oră) la
coloana 9.
Coloana 9 – „Performanţa agregatului Ha/oră” s-a preluat din tabelele „La
France agricole”.
PAG - 236 -

GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE (pe agregat)

LUCRAREA COSTURI AGREGAT TOTAL NR.ORE PERFORMANŢA
TRACTOR MASINA AGRICOLA AGREGAT PE HA AGREGATULUI

€/HA HA/ORĂ
VARIANTE DE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE €/HA

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Decompactare V.1 100 CP cu 4 RM Decompactor purtat cu 3 dinţi (corpuri)
19,13 31,75 50 12,32 44,07 1,66 0,6 CPT,

L
V.2 15,71 26,08 70 9,21 35,29 1,66 0,6
V.3 13,82 22,94 90 7,66 30,60 1,66 0,6
V.1 190 CP cu 4 RM Decompactor în V cu 6 lame purtat
37,82 31,39 60 26,30 57,69 0,83 1,20 CPT,L
V.2 31,11 25,82 90 19,19 45,01 0,83 1,20
V.3 27,37 22,71 115 15,64 38,35 0,83 1,20
V.1 250 CP cu 4 RM Decompactor în V cu 8 lame,purtat
47.55 39.46 90 24.98 64.44 0.83 1.20
V.2 39.27 31.76 115 20.98 52.74 0.83 1.20
V.3 34.65 28.76 140 18.32 47.08 0.83 1.20
Arat cu plug V.1 60 CP cu 4 RM Plug purtat cu 2 trupiţi

PAG - 237 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
reversibil 11.72 32.46 25 26.2 58.66 2.77 0.36 CPT,L
V.2 9.56 26.48 50 16.09 42.57 2.77 0.36 V
V.3 8.36 23.15 70 12.72 35.87 2.77 0.36 Pm
V.1 70 CP cu 4 RM Plug purtat cu 3 trupiţi
13.28 23.24 35 38.57 61.81 1.75 0.57 CPT
V.2 10.91 19.09 60 21.93 41.02 1.75 0.57 L
V.3 9.59 16.78 80 17.38 34.16 1.75 0.57 Pm,V
V.1 80 CP 4 Rm Plug purtat cu 4 trupiţi
14.73 18.85 60 25.15 44.00 1.28 0.78 CPT
V.2 12.13 15.52 115 15.57 31.09 1.28 0.78 L
V.3 10.68 13.67 170 12.37 26.04 1.28 0.78 Pm
19.13 17.21 80 31.88 49.09 0.9 1.1 CPT
V.2 15.71 14.13 140 21.09 35.22 0.9 1.1 L,Pm
V.3 13.82 12.43 230 15.05 27.48 0.9 1.1
25.00 20.00 115 29.45 49.45 0.8 1.25 CPT
V.2 20.47 16.37 170 21.63 38.00 0.8 1.25

PAG - 238 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.3 17.95 14.36 230 17.72 32.08 0.8 1.25
30.35 20.64 170 25.19 45.83 0.68 1.45 CPT
V.2 25.08 17.05 230 20.40 37.45 0.68 1.45
V.3 22.16 15.06 340 15.60 30.66 0.68 1.45
V.1 170 CP cu 4 RM Plug semipurtat cu 8 trupiţi
34.10 21.14 230 22.00 43.14 0.62 1.6 CPT
V.2 28.13 17.44 345 16.66 34.10 0.62 1.6
V.3 24.83 15.39 460 13.99 29.38 0.62 1.6
Arat cu plug V.1 60 CP cu 4 RM Plug simplu purtat cu 2 trupiţi

simplu
11.72 29.30 20 19.14 48.44 2.5 0.40 CPT,L
V.2 9.56 23.90 25 15.59 39.49 2.5 0.40 Pm
V.3 8.36 20.90 35 12.06 32.96 2.5 0.40 V
V.1 70 CP cu 4 RM Plug simplu purtat cu 3 trupiţi
13.28 22.04 20 29.65 51.69 1.66 0.6 CPT
V.2 10.91 18.11 25 23.48 41.59 1.66 0.6 L,Pm
V.3 9.59 15.91 35 17.30 33.21 1.66 0.6 V

PAG - 239 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.1 80 CP cu 4 RM Plug simplu purtat cu 4 trupiţi
14.73 18.41 25 28.87 47.28 1.25 0.8 CPT
V.2 12.13 15.16 35 20.87 36.08 1.25 0.8 L,Pm
V.3 10.68 13.35 50 16.93 30.28 1.25 0.8
Subsolaj 70 CP cu 4 RM Subsolier purtat cu 2 corpuri
V.1 13.28 33.20 25 13.11 46.31 2.5 0.4 CPT
V.2 10.91 27.27 35 9.74 37.01 2.5 0.4 L
V.3 5.59 13.97 50 8.05 22.02 2.5 0.4
Pregătit terenul V.1 60 CP cu 2 RM Cultivator greu cu lăţimea de 3 m

cu cultivatorul
10.06 8.35 70 4.90 13.25 0.83 1.2 CPT,L
V.2 8.22 6.82 90 3.90 10.72 0.83 1.2 Pm
V.3 7.20 5.97 115 3.29 9.26 0.83 1.2
V.1 80 CP cu 2 RM Cultivator greu cu lăţimea de 4,5 m
12.72 6.99 90 7.60 14.59 0.55 1.8 CPT

PAG - 240 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.2 10.38 5.70 115 6.28 11.98 0.55 1.8 L
V.3 9.07 4.98 150 5.06 10.04 0.55 1.8
Pregătit V.1 60 CP cu 4 RM Vibrocultor cu lăţimea de 4 m

terenul cu
vibrocultorul
11.72 9.72 70 6.20 15.92 0.83 1.2 CPT
V.2 9.56 7.93 90 4.80 12.73 0.83 1.2 L
V.3 8.36 6.93 115 3.96 10.89 0.83 1.2
V.1 80 CP cu 4 RM Vibrocultor cu lăţimea de 6 m
14.73 4.12 90 6.88 11.00 0.28 3.5 CPT
V.2 12.13 3.39 115 5.70 9.09 0.28 3.5 L
V.3 10.68 2.99 170 4.13 7.12 0.28 3.5
Cultivaţie în vie şi V.1 50 CP cu 2 RM Cultivator pentru vie cu lăţimea de 110 cm

pomi
8.35 27.80 34 3.88 31.68 3.33 0.3 V
V.2 6.87 22.87 45 3.15 26.02 3.33 0.3
V.3 6.04 20.11 60 2.72 22.83 3.33 0.3

PAG - 241 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.1 60 CP cu 2 RM Cultivator pentru pomi cu lăţimea de 225 cm
10.06 10.06 35 9.01 19.07 1 1.0 Pm
V.2 8.22 8.22 45 7.00 15.22 1 1.0
V.3 7.20 7.20 70 5.00 12.20 1 1.0
Distribuit V.1 60 CP cu 2 RM Distribuitor centrifugat purtat de 600 l cu

îngrăşăminte lăţimea de lucru de 15 m, 1 disc
10.06 3.32 60 4.31 7.63 0.33 3 CPT
V.2 8.22 2.71 115 2.28 4.99 0.33 3
V.3 7.20 2.37 170 1.59 3.96 0.33 3
V.1 70 CP cu 2 RM Distribuitor centrifugat purtat de 10 Hl,2 discuri

cu lăţimea de lucru de 20 m
11.35 3.17 115 3.55 6.72 0.28 3.5 CPT
V.2 9.26 2.59 170 2.45 5.24 0.28 3.5 L
V.3 8.10 2.26 230 1.59 3.85 0.28 3.5

PAG - 242 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.1 80 CP cu 4 RM Distsribuitor centrifugal purtat de 15 Hl, 2

discuri cu lăţimea de 30 m
14.73 3.68 170 3.64 7.32 0.25 4 CPT,L
V.2 12.13 3.03 230 2.79 5.82 0.25 4
V.3 10.68 2.67 290 2.28 4.95 0.25 4
V.1 90 CP cu 4 RM Distribuitor centrifugat tractat de 30 Hl, 2

discuri cu lăţimea de lucru de 36 m
16.83 3.36 345 5.33 8.69 0.2 5 CPT,L
V.2 13.81 2.46 575 3.37 6.13 0.2 5
V.3 12.13 2.42 800 2.53 4.95 0.2 5
V.1 100 CP cu 4 RM Distribuitor de 40 Hl cu lăţimea de 36 m
19.13 3.25 575 5.92 9.17 0.17 6 CPT
V.2 15.71 2.67 800 4.46 7.13 0.17 6 L
V.3 13.82 2.34 1000 3.64 5.98 0.17 6

PAG - 243 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.1 60 CP cu 2 RM Maşină de împrăştiat îngrăşământ cu bazin

orizontal de 6 tone pe 2 roţi
10.06 115 25.49 35.55 4 0.25 CPT
V.2 8.22 230 13.34 33.71 4 0.25 L
V.3 7.20 350 9.29 16.49 4 0.25
V.1 100 CP cu 4 RM Maşină de îm prăştiat îngrăşăminte cu bazin

orizontal de 10 tone pe 4 roţi
19.13 230 25.49 44.62 2.5 0.40
V.2 15.71 350 15.46 31.17 2.5 0.40
V.3 13.82 460 5.97 19.79 2.5 0.40 CPT
Semănat culturi V.1 60 CP cu 2 RM Semănătoare de cereale cu lăţimea de 3 m

agricole
10.06 10.06 45 15.36 25.42 1 1 G,O
V.2 8.22 8.22 90 8.03 16.25 1 1 R
V.3 7.20 7.20 140 5.58 12.78 1 1

PAG - 244 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.1 80 CP cu 2 RM Semănătoare de cereale cu lăţimea de 4 m
12.72 9.41 115 12.43 21.84 0.74 1.35 G.R
V.2 10.38 7.68 150 9.72 17.40 0.74 1.35
V.3 9.07 6.71 180 8.03 14.74 0.74 1.35
V.1 80 CP cu 4 RM Semănătoare de cereale cu lăţimea de 6 m

pneumatică
14.73 5.89 230 13.26 19.15 0.4 2.50 G,O
V.2 12.13 4.85 290 10.81 115.66 0.4 2.50
V.3 10.68 4.27 350 9.17 13.44 0.4 2.50
V.1 100 CP cu 4 RM Semănătoare pentru semănat în teren nearat gen

Horsch cu lăţimea de llucru de 3 m
19.13 27.16 170 27.75 54.91 1.42 0.7 P,S
V.2 15.71 22.30 230 22.06 44.36 1.42 0.7
V.3 13.82 19.62 350 16.37 35.99 1.42 0.7
V.1 80 CP cu 4 RM Semănătoare pentru sfeclă pe 12 rânduri
14.73 7.36 115 21.16 28.52 0.5 2 Sz
V.2 12.13 6.06 170 14.40 20.46 0.5 2

PAG - 245 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.3 10.68 5.34 230 11.03 16.37 0.5 2
V.1 60 CP cu 2 RM Semmănătoare pentru porumb pneumatică pe 6

rânduri
10.06 10.06 115 12.73 22.79 1 1 P
V.2 8.22 8.22 170 8.82 17.04 1 1 Fs
V.3 7.20 7.20 230 6.86 14.06 1 1 S,F
V.1 170 CP cu 4 RM Semănătoare pentru semănat semidirect

pneumatică cu lăţimea de lucru de 4 m
34.10 28.30 230 26.29 54.59 0.83 1.2 G
V.2 28.13 23.34 350 18.30 41.64 0.83 1.2 O,R
V.3 24.83 20.60 460 14.30 34.90 0.83 1.2
Plantat culturi V.1 70 CP cu 4 RM Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri hidraulică

agricole
13.28 22.04 60 41.27 63.31 1.66 0.6
V .2 10.91 18.11 80 30.33 48.44 1.66 0.6
V.3 9.59 15.91 115 22.13 38.04 1.66 0.6

PAG - 246 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.1 100 CP cu 4 RM Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri

automatică
19.13 28.58 70 56.14 84.64 1.49 0.67
V.2 15.71 23.40 100 38.43 61.83 1.49 0.67
V.3 13.82 20.59 140 29.56 50.15 1.49 0.67
Protecţia V.1 60 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuvă de 600 l şi rampă de

culturilor 9m
10.06 3.72 45 9.83 13.55 0.37 2.7 CP,L
V.2 8.22 3.04 70 6.72 9.76 0.37 2.7
V.3 7.20 2.66 140 3.60 6.26 0.37 2.7
V.1 80 CP cu 2 RM Pulverizato purtat cu cuvă de 800 l şi rampă de

12 m
12.72 3.94 70 11.80 15.74 0.31 3.20 CP,L
V.2 10.38 3.21 140 6.19 9.40 0.31 3.20
V.3 9.07 2.81 290 3.29 6.10 0.31 3.20

PAG - 247 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.1 90 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuvă de 1000 l şi rampă

de 18 m
14.28 3.14 230 8.52 11.66 0.22 4.40 CP,L
V.2 11.62 2.55 460 4.55 7.10 0.22 4.40
V.3 10.14 2.23 900 2.59 4.82 0.22 4.40
V.1 80 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuvă de 15000 l şi rampă

de 24 m
12.72 1.90 350 7.72 9.63 0.15 6.7 CP,L
V.2 10.38 1.55 700 4.15 5.70 0.15 6.7
V.3 9.07 1.36 1000 2.96 4.32 0.15 6.7
V.1 80 CP cu 2 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 2500 l şi rampă

de 24m
12.72 1.91 350 13.04 14.95 0.15 6.7 CP,l
V.2 10.38 1.55 700 6.83 8.38 0.15 6.7 L
V.3 9.07 1.36 1000 4.75 6.11 0.15 6.7

PAG - 248 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9

de 28 m
15.80 1.74 450 12.80 14.54 0.11 9 CPT,L
V.2 12.86 1.41 900 6.80 8.21 0.11 9
V.3 11.23 1.23 1400 4.80 6.03 0.11 9

de 32 m
16.83 1.51 900 8.14 9.65 0.09 11 CPT
V.2 13.81 1.24 1400 5.69 6.93 0.09 11 L
V.3 12.13 1.09 1800 4.47 5.56 0.09 11
90 CP cu 4 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 4000 l şi rampă

de 36 m
16.83 1.34 1100 7.19 8.53 0.08 12 CPT,L
V.2 13.81 1.10 1700 5.07 6.17 0.08 12
V.3 12.13 0.97 2300 4.00 4.97 0.08 12

PAG - 249 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Protecţia V.1 50 CP cu 2 RM Pulverizator pentru vie cu cuvă de 300 l

plantaţiilor
8.35 9.26 45 4.20 13.46 1.11 0.9 V
de vie
şi pomi V.2 6.87 7.62 90 2.20 9.82 1.11 0.9
V.3 6.04 6.70 140 1.53 8.23 1.11
V.1 70 CP cu 2 RM Pulverizator pentru livaadă cu cuvă de 600 l
11.35 10.21 60 4.30 14.51 0.9 1.1 Pm
V.2 9.26 8.33 110 2.27 10.60 0.9 1.1
V.3 8.10 7.29 170 1.59 8.88 0.9 1.1
70 CP cu 4 RM Pulverizator pneumatic cu cuvă de 2000 l pentru
V.1 livadă
V.2 9,49 6,73 460 6,43 13,16 0,71 1,4 Pm
V.3 8,39 5,95 690 4,65 10,60 1,4
Pulverizator automotor 150 CP cu 4 RM cu

cuvă de 3000 l şi rampă de 28 m
1380 14,81 14,81 14,81 18 CPT
V.2 2070 10,37 10,37 10,37 18

PAG - 250 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.3 2870 7,89 7,89 7,89 18
Intreţinerea V.1 60 CP cu 2 RM Cultivator purtat în spate pe 6 rânduri

cultlurilor
10,06 35 14,36 39,51 2,5 0,4 P,FS
V.2 8,22 20,55 70 7,48 28,03 2,5 0,4 S
V.3 7,20 18,00 100 5,19 23,19 2,5 0,4 F
V.1 60 CP cu 2 RM Cultivator frontal pe 6 rânduri
10,06 25,15 35 18,51 43,66 2,5 0,4 P,FS
V.2 8,22 20,55 70 9,56 30,11 0,4 S
V.3 7,20 18,00 100 6,56 24,56 2,5 0,4 F
V.1 60 CP cu 4 RM Cultivator purtat în spate pe 12 rânduri
11,72 16,17 80 20,93 37,10 1,38 0,72 P,FS
V.2 9,56 13,19 115 14,92 28,11 1,38 0,72 S
V.3 8,36 11,53 170 12,24 23,77 1,38 0,72 Sz
V.1 60 CP cu 2 RM Rariţă cu discuri pe 4 rânduri pentru cartofi
10,06 25,15 35 15,00 40,15 2,5 0,4 L
V.2 8,22 20,55 70 8,60 29,15 2,5 0,4

PAG - 251 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.3 7,20 18,00 100 6,46 24,46 2,5 0,4
Cosit şi întors V.1 60 CP cu 2 RM Cositoare simplă rotativă cu 4 discuri şi lăţimea

furaje de lucru 1,65 m
10,06 12,57 25 27,48 40,05 1,25 0,8 Fr
V.2 8,22 10,27 50 14,73 25,00 1,25 0,8
V.3 7,20 9,00 70 10,48 19,48 1,25 0,8
V.1 70 CP cu 2 RM Cositoare simplă rotativă cu 5 discuri şi lăţimea

de lucru de 2 m
11,35 11,35 35 23,28 34,63 1 1 Fr
V.2 9,26 9,26 75 12,64 21,90 1 1
V.3 8,10 8,10 115 8,38 16,48 1 1
V.1 80 CP cu 2 RM Cositoare simplă rotativă cu 6 discuri şi 2,4 m

lăţime de lucru
12,72 10,17 45 23,25 33,42 0,8 Fr
V.2 10,38 8,30 90 12,88 21,18 0,8 1,25
V.3 9,07 7,25 140 9,41 16,66 0,8 1,25

PAG - 252 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.1 60 CP şi 4 RM Cositoare simplă rotativă cu 7 discuri şi 2,8 m

lăţime de lucru
11,72 7,73 60 20,64 28,37 0,66 1,5 Fr
V.2 9,56 6,31 115 11,56 17,86 0,66 1,5
V.3 8,36 5,52 170 8,55 14,07 0,66 1,5
V.1 60 C.P.şi 4 RM Cositoare condiţionare purtată cu discuri şi

degete cu lăţimea de lucru de 2,4 m
11,72 8,67 70 26,87 35,54 0,74 1,35 Fr
V.2 9,56 7,07 115 17,52 24,59 0,74 1,35
V.3 8,36 6,18 170 12,85 19,03 0,74 1,35
V.1 70 CP şi 4 RM Cositoare condiţonare purtatî cu discuri şi

degete cu lăţimea de lucru de 3,2 m
PAG - 253 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
13,28 8,76 115 32,56 41,32 0,66 Fr
V.2 10,91 7,20 170 23,20 30,40 0,66 1,5
V.3 9,59 6,33 230 18,52 24,84 0,66 1,5
V.1 60 CP şi 2 RM Maşină purtată de întors fânul pentru uscare cu

lăţimea de lucru de 3,2 m
10,06 5,93 50 10,93 16,86 0,59 1,7 Fr
V.2 8,22 4,84 90 5,86 10,70 0,59 1,7
V.3 7,20 4,24 140 4,17 8,41 0,59 1,7
V.1 80 CP şi 2 RM Maşină purtată de întors fânul pentru uscare cu

lăţimea de lulcru de 5 m
12,72 5,08 80 8,99 14,07 2,5 Fr
V.2 10,38 4,15 125 6,08 10,23 0,4 2,5
V.3 9,07 3,62 200 4,10 7,72 0,4 2,5

PAG - 254 -

€/HA HA/ORĂ

GRADE DE HA/AN
UTILIZARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Prelucrări prin V.1 60 CP cu 2 RM Zdrobitor de viţă cu lăţimea de 1 m purtat pe

zdrobire tractor
9,35 18,70 5 69,50 88,20 2 0,5
V.2 7,72 15,44 15 25,45 40,89 2 0,5
V.3 6,82 13,64 35 14,44 28,08 2 0,5
V.1 70 CP cu 4 RM Zdrobitor de paie cu ax vertical şi lăţimea de 2

m purtat pe tractor
13,28 18,85 35 10,90 29,75 1,42 0,7 G
V.2 10,91 15,49 70 6,96 22,45 0,7
V.3 9,59 13,61 115 4,97 18,58 1,42 0,7
V.1 60 CP cu 4 RM Zdrobitor de material forestier cu lăţimea de 150

m
11,72 29,30 25 66,40 95,70 0,4 S
V.2 9,56 32,90 60 29,13 53,03 2,5 0,4
V.3 8,36 20,90 100 19,80 40,70 2,5 0,4

PAG - 255 -
LUCRAREA COSTURI AGREGAT TOTAL NR. ORE PERFORMANŢA
Tractor Maşină agricolă AGREGAT PE BALOT AGREGATULUI
Variante de €/oră €/balot Grad de utilizare €/balot €/BALOT BALOT/ORE
grade de baloţi/an
utilizare
Balotat furaje 70 CP 4 RM Presă pentru balaoţi rotunzi (Ө 120

şi paie cm) de 150 cm
V.1 13,28 0,53 600 4,02 4,55 0,04 25 G
V.2 10,91 0,43 1200 2,12 2,55 0,04 25 O
V.3 9,59 0,38 1700 1,48 1,86 0,04 25 FR
90 CP 2 RM Presă de balotat cu densitate înaltă şi

canal de 70 x 120 cm
V.1 14,28 0,35 3450 2,99 3,34 0,025 40 G
V.2 11,62 0,29 5750 1,99 2,28 0,025 40 O
V.3 10,14 0,25 8000 1,57 1,82 0,025 40 FR
100 CP 2 RM Presă de balotat cu densitate înaltă şi

canal de 90 x 120 cm
V.1 15,80 0,52 4600 3,20 3,72 0,033 30 G
V.2 12,86 0,42 6900 2,40 2,82 0,033 30 O
V.3 11,23 9200 2,00 2,00 2,37 0,033 30 FR
Recoltat furaje Echipament de recoltat iarbă şi

porumb siloz cu motor de 220 CP,
lăţime de lucru de 2,20 m sau 3
rânduri
PAG - 256 -
90 296,59 296,59
230 150,09 150,09
460 101,25 101,25
Echipament de recoltat iarbă şi

porumb siloz cu motor de 280 CP
lăţime de lucru 3,6 m sau 4 rânduri
115 300,54 300,54
290 151,04 151,04
575 101,22 101,22
LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST

€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
Recoltat cerealeşi alte Combină cu motor de 180 Cereale

culturi CP, 4 scuturători şi heder 60 185,2 148,38 GO
de 3,4 m 115 107,60 86,21
200 75,65 60,61
Rapiţă
60 203,50 R
115 118,36
200 83,21
Mazăre
60 259,28 M
115 150,64
200 105,91
PAG - 257 -

€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
Combină cu motor de 180 Cereale

la 220 CP cu 5 scuturători 115 166,89 217,50 GO
şi heder de 4-5 m 170 118,71 154,72
190 80,18 104,99
Rapiţă
115 183,57 R
170 130,58
190 88,19
Mazăre
115 233,64 M
170 166,19
190 112,25

şi heder de 6-7 m0 350 86,69 198,85
460 69,97 160,49
Rapiţă
230 132,15 R
350 95,36
460 76,97
Mazăre
230 168,19 M
PAG - 258 -

€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
350 121,36
460 97,96

şi heder de 6-7 m 5575 68,52 205,14
800 54,49 163,13
Rapiţă
350 111,38 R
575 75,37
800 59,94
Mazăre
141,76 M
350
575 95,93
800 76,28
Combină de recoltat 115 177,54 142,22 P

porumb boabe şi cereale G
cu motor de 180 CP, 4 170 129,36 103,61 O
scuturători heder de 3-4 F FS
m 230 105,26 84,32 S

PAG - 259 -

€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
cu motor de 180-220 CP, 230 138,26 179,52 O

5 scuturători şi heder de F FS
4-5 m 350 99,64 129,36 S

cu motor de 260 la 300 O
CP, 6 scuturători, heder G
de 6-7 m 350 124,00 222,61 FS
460 98,63 177,07 S

cu motor de 300-400 CP, O
8 scuturători şi heder de F
6-7 m 460 115,67 288,35 FS
690 84,21 209,91 S
Combină de recoltat 170 247,18 SZ

ssfeclă de zahăr cu motor 290 169,97
de 340 CP cu 4 roţi 400 136,88
motrice pe 6 rânduri
Combină de recoltat 170 283,77 SZ

sfeclă de zahăr cu motor 350 163,09
de 400 CP şi remorcă de 520 122,87
35 m.c.
PAG - 260 -

€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
Maşină de rcoltat cartofi 20 469,08 L

pe 1 rând 35 241,36
50 165,33
Maşină de recoltat cartofi 30 474,73 L

pe 2 rânduri 60 245,99
115 131,62
PAG - 261 -
LUCRAREA COSTURI AAGREGAT TOTAL AGREGAT
TRACTOR UTILAJ PENTRU TRANSPORT €/ORĂ
VARIANTE DE €/ORĂ GRAD DE €/ORĂ

GRADE DE UTILIZARE
UTILIZARE ORE/AN
Transport produse 50 cP-2 RM Benă pentru struguri cu capacitate de 30 Hl

agricole V.1 8,22 60 8,06 16,28 V
V.2 6,77 145 3,59 10,36
V.3 5,97 230 2,47 8,44
60 CP-2 RM Benă de 4 tone semipurtate
V.1 10,06 115 5,94 10,00 CPT
V.2 8,22 230 3,27 11,49 L Fr
V.3 7,20 350 2,38 9,58 Pm,V
60 CP-RMz Benă de 6 tone semipurtată
V.1 10,06 115 7,53 17,59 CPT,L,Fr,Pm
V.2 8,22 230 4,06 12,28 V
V.3 7,20 350 2,90 10,10
80 CP-4 RM Benă de 8 tone semipurtată
V.1 14,73 115 9,23 23,96 CPT,L,Fr
V.2 12,13 230 4,96 17,09 Pm,V
V.3 10,68 350 3,55 14,23
V.1 19,13 115 13,26 29,39 CPT,L,Fr
V.2 15,71 230 7,13 22,84 Pm,V

PAG - 262 -
LUCRAREA COSTURI AAGREGAT TOTAL AGREGAT
TRACTOR UTILAJ PENTRU TRANSPORT €/ORĂ
VARIANTE DE €/ORĂ GRAD DE €/ORĂ

GRADE DE UTILIZARE
UTILIZARE ORE/AN
V.3 13,82 350 5,08 18,90
V.1 22,74 115 27,85 50,59 CPT,L,Fr
V.2 18,58 230 14,53 33,11 Pm,V
V.3 16,27 350 10,08 26,35
80 CP-1 RM Platformă de 8 m, 8 tone pe 4 roţi
V.1 12,72 115 8,47 21,19 CPT,L,Fr
V.2 10,38 170 5,91 16,29 Pm,V
V.3 9,07 230 4,63 13,70
100 CP-2 RM Platformă de 12 m, 15 tone pe 4 roţi
V.1 15,80 140 12,65 28,45 CPT.L,Fr
V.2 12,86 200 8,80 21,66 Pm,V
V.3 11,23 290 6,65 17,88

PAG - 263 -
7.3 CATALOG CU PRINCIPALII FABRICANŢI DE UTILAJE

DIN ROMÂNIA
Nr. DATELE DE IDENTIFICARE A GAMA DE FABRICAŢIE

crt. FABRICANTULUI
0. 1 2
1. S.C. AZOMA S.A. ARAD Fabrică şi vinde:

Tel. (040) 257/288732 • Grape cu discuri (GDT 2,2; GDP 2,2; GDT
Fax. (040) 257/288731 3,2; GDT 3,4);
e-mail: azona@xnet.ro • Pluguri cu 2 (3) trupiţe;
• Grapa rotativă cu colţi;
• Maşina purtată pentru împrăştiat îngrăşăminte
chimice (MIC-400);
• Utilaje pentru mecanizare în fermele de
animale şi păsări.
2. BANAT-NOVA PLUS S.R.L Produce şi comercializează:
TIMIŞOARA • Maşini şi instalaţii de muls;
Tel/Fax: 0256/423616 • Echipamente pentru procesare lapte;
306899
• Echipamente pentru grajduri;
e-mail: office@banatnova.ro
• Tehnologii complete de creştere a animalelor;
banat@xnet.ro
• Minifabrică de lapte „Fermierul”.
3. CERITEX BRAŞOV Produce şi livrează:
(cercetare-inginerie tehnologică-execuţie) • Instalaţii de udare prin aspersiune cu tambur şi
Tel. 0268/475544 furtun;
Fax. 0268/475526 • Agregate mobile de udare;
e-mail: ceritex@rdslink.ro
• Utilaje, piese de schimb şi accesorii pentru
silozuri.
4. S.C. FORMA S.A. BOTOŞANI Produce şi comercializează:
Tel. 0040231/512020 • Tractoare OMT 150;
512021 • Pluguri purtate cu 2 (3) trupiţe;
Fax. 0040231/530190
• Plug CIZEL;
e-mail: forma.sa@artelecom.ro
• Grape cu discuri (GD 3,2; GDT 2,5; GDP
PAG - 264 -
1,8; GDP 1,2; GDP 1,2, GDP 1,2 OMT);

• Semănătoare pentru cereale păioase – SU 13
(15);
• Maşină de plantat cartofi pe două rânduri;
• Cultivatoare purtate universale;
• Cositori rotative;
• Piese de schimb pentru tractoare (U-445; U-
650; S-1500; S-1203) ŞI MAŞINI
AGRICOLE;
• Transmisii cardanice;
• Piese brute forjate şi prelucrate.
5. S.C. IMA S.A. IAŞI Produce şi comercializează:
Tel. +40232/278400 • Pluguri;
213874 • Grape rotative cu rotori verticali,
266386
• Maşini pentru tocat resturi vegetale;
Fax. +40232/213682
• Selector universal SU-1;
278444
• Maşini pentru stropit în vii şi livezi;
e-mail: ima@mail.dntis.ro
• Uscătoare de cereale,
• Mori de grâu şi porumb;
• Utilaje pentru panificaţie;
• Amestecătoare de furaje.
6. S.C. IMUN S.A. MEDGIDIA Produce şi comercializează:
Tel. 0241/814700 • Remorci (basculante, pomiviticole);
Fax. 0268/812400 • Prese de balotat paie şi fân (pe sârmă şi
e-mail: contact@imum.ro sfoară);
• Grape (cu discuri, stelate);
• Maşină de scos cartofi;
• Maşină de săpat gropi;
• Piese de schimb pentru maşini agricole, auto şi
remorci.
7. S.C. INSTRIG S.A. BALŞ Produce şi comercializează:

Tel. 0249/450007
PAG - 265 -
Fax. 0249/450294 • Instalaţii de irigat prin aspersiune;

e-mail: instrig@coninsalt.ro • Aspersoare;
• Pluguri cu 2(3) trupiţe;
• Grape cu discuri (GDU 3,4-3,2 şi 2,5; GDP
2,2);
• Semănători pentru păioase (SUP 29; SUP 21;
SUP 15);
• Semănători pentru prăşitoare (SPC 6-8,4);
• Echipamente de fertilizare pentru semănători;
• Cultivatoare (CPU 4; 6,8);
• Maşini de fertilizat;
• Maşini de erbicidat;
• Mori de furaje cu capacităţi reduse de
prelucrare.
8. S.C. ISLAZ S.A. ALEXANDRIA Produce şi comercializează:

Tel. 0247/312755 • Mori de grâu;
Fax. 0247/314507 • Mori de porumb;
• Mori de furaje;
• Silozuri metalice (hale, depozite);
• Pise de schimb.
9. INGO PROD SRL CONSTANŢA Produce şi comercializează:
Tel./Fax +40-241-583220 • Staţii de epurare pentru gospodării individuale,
e-mail: ingoprod@netscape.net pentru industria alimentară şi pentru ferme de
creşterea animalelor;
• Staţii potabilizare apă;
• Rezervoare polietilenă de la 100 la 5000 litri.
10. LEGMAS S.A. NĂVODARI Fabrică şi comercializează utilaje pentru legumicultură.
Tel./Fax +40-241-760485
e-mail: legmas@canals.net
11. MAT CRAIOVA Produce şi comercializează:

Tel. 0251/439234 • Tractoare agricole universale 40-180 CP;
PAG - 266 -
Fax. 0251/439293 • Tractor încărcător frontal;

e-mail: mat@rdslink.ro • Tractor multifuncţional cu macara rotativă;
• Pluguri purtate cu 2(3) trupiţe;
• Plug universal cu 2,3 şi 4 discuri;
• Plug CIZEL;
• Agregat combinat pentru pregătirea patului
germinativ;
• Grape cu discuri (GDG 6,4; GDG 7,4; GDV
2,2; GDU 3,3);
• Semănători pentru cereale, prăşitoare;
• Cultivatoare;
• Maşină de fertilizat; de erbicidat,
• Maşină de împrăştiat gunoi de grajd;
• Remorci basculante;
• Remorci cisterne.
12. S.C. MECANICA CEAHLĂU S.A. Fabrică şi vinde:
PIATRA NEAMŢ • Maşini de semănat şi fertilizat;
Tel. 0040233/215820 • Grape rigide cu colţi ficşi şi stelate;
Fax. 0040233/216069
• Combinatoare;
e-mail: ceahlău@ceahlău.com
• Grape cu discuri (GDD 181; GDP 251; GDT
251; GDT 281; GD 3,2 ME).
13. S.C. MECANICA MARIUS S.A. CLUJ- Produce şi comercializează:

NAPOCA Maşini agricole:
Tel. 0264/415068 • Pluguri;
Tel/Fax: 0264/415067 • Grape cu discuri;
e-mail: mmarius@cluj.iiruc.ro
• Cultivatoare;
• Maşini de scos cartofi;
• Freze.
Remorci:
• Cisterne;
• Auto;
• De împrăştiat gunoi.
PAG - 267 -
Echipamente pentru ferme:

• Adăpători (pentru păsări, bovine, porcine);
• Aparate de stropit;
• Mori cu ciocane;
• Zdrobitoare şi prese de struguri;
• Aspersoare;
• Unelte (casmale, sape, lopeţi, etc.).
Piese de schimb pentru:
• Tractoare,
• Maşini agricole.
Diverse:
• Mobilier mecanic;
• Confecţii şi prelucrări metalice;
• Turnare neferoase, etc.
14. S.C. METALURGICA REGHIN S.A. Produce şi comercializează:

Tel. 004-0265/537667 • Remorci auto şi cisterne,
537838 • Cricuri mecanice şi hidraulice;
Fax: 004-0265/522080
• Piese turnate: arbori cotiţi; tamburi, saboţi,
e-mail: metalurg@orizont.net
butuci;
• Pompe de apă
15. S.C. MULTIM S.A TIMIŞOARA Produce şi comercializează:

Tel. 0256/204060 • Grup individual de muls cu 2 căni (GIM 2/V);
Fax. 0256/192041 • Minigrup individual de muls (MGM şi
MGMR).
16. METCOD MECANICA CODLEA S.A Produce şi vinde:
Tel. 0268/475328 • Tractoare agricole supraînsămânţate (U 453
251473 HC; U 533 HC; U-643 HC);
Fax. 0268/475221 • Maşină de erbicidat; de stropit şi prăfuit;
251963
• Aparate portabile şi carosabile de stropit;
• Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice;
PAG - 268 -
• Piese de schimb pentru tractoare, autourisme

şi autocamioane;
• Canistre metalice;
• Construcţii metalice sudate;
17. S.C. PREMAGRO S.A. ORADEA Produce şi comercializează:
Tel. 0259/267616 • Grape rotative cu colţi;
Fax: 0259/444582 • Freze;
e-mail: premagro@rdslink.ro
• Maşini de tocat resturi vegetale;
sau:
• Grape cu discuri;
premagro@premagro.ro
• Pluguri purtate cu 2 (3);
• Cultivatoare.
18. S.C. RIELA ROMÂNIA S.R.L CLUJ- Produce şi comercializează:
NAPOCA • Mori cu ciocane tip RM 2 şi RM 3 cu suflantă;
Tel. 0264/442339 • Amestecător de furaje orizontal şi diagonal;
Fax: 0264/441910
• Instalaţia de măcinat şi combinat furaje,
e-mail: rielaromânia@riela.de
asistate de calculator;
• Zdrobitor pentru cereale.
19. REVAHO AGRO ROMÂNIA Produce şi comercializează echipamente de irigaţii:
BUCUREŞTI • Instalaţii de irigat cu tambur şi furtun;
Tel/Fax: 2233324 • Aripi de ploaie de 50-400 m;
2229638
• Rampe autodeplasabile;
e-mail: revahoagro@xnet.ro
• Instalaţii de irigare prin picurare;
• Instalaţii de irigat prin aspersie;
• Toate tipurile de aspersoare;
• Construcţii de sere, solarii pe structură
demontabilă din oţel galvanizat;
• Sisteme de filtrare şi tratare a apei cât şi
sisteme de încălzire a serei.
20. S.C. SUMA S.A. BĂILEŞTI DOLJ Produce şi comercializează:

TEL: 0251/311440; 311442 • Grape cu discuri grele (gdg 3; gdg 3,4);
311590; 311690 • Vibromixturi;
Fax: 0251/311659; 312007
PAG - 269 -
• Combinatoare;
• Scormonitoare;
• Semănători pentru prăşitoare (SPPC 4; SPPC
4 EFS; SPPC 6; SPPC 6 EFS; SPPC 8);
• Semănători pentru păioase: (SC 1,9; SC 3,6; SC
3,75D);
• Cositoare purtată pentru furaje;
• Grape cu colţi şi stelate;
• Utilaje cu tracţiune animală (plug, căruţă,
prăşitoare, semănătoare);
• Unelte (casma, furcă, sapă, târnăcop, lopată).
21. S.C. TEHNOFAVORIT S.A. BONŢIDA Produce şi cormercializează:
– CLUJ • Bucătării furajere (productivitate 0,2-10to/h)
Tel: 0264/262280 sub licenţa Himel-Germania – un sistem
Fax. 0264/262285 complet;
e-mail: tfavorit@k.ro • Mori cu ciocane;
• Amestecătoare de furaje;
• Maşini şi echipamente de erbicidat purtate sau
tractate (70-2500 litri);
• Maşini de stropit în vii şi livezi cu atomizor
purtate sau tractate;
• Cositori şi grble rotative sub licenţă KUHN-
Franţa.
22. S.C. TEHNOFRIG S.A. CLUJ Produce şi comercializează:

Tel. 0264/435317 • Tanc izoterm pentru stocare lapte – capacitate
435303 1000 l TTIV şi 2500 l TTN-2,5.
Fax. 0264/435302
435297
e-mail: office@tehnofrig.ro
23. S.C. TRACTORUL UTB S.A. BRAŞOV Produce şi livrează:

Tel. 0268/163422 • Motoare de diferite puteri (CP): 28; 32; 42; 50;
Fax. 0268/422300
PAG - 270 -
e-mail: office@utb.ro 52; 47; 62; 64,5; 70; 83; 65; 100.
• Motoarele sunt Diesel în 4 timpi cu injecţie
directă; răcire cu apă.
24. VETLAND COMIMPEX S.R.L • utilaje pentru fabricarea nutreţurilor
SALONTA combinate;
Tel/Fax: 0259/4333685 • silozuri din fibră de sticşă laminată;
e-mail: pintea_valer@yahoo.com
• tehnologii de creştere;
• premixuri.
PAG - 271 -
7.4 CATALOG CU FIRME ROMÂNESTI

IMPORTATOARE/DISTRIBUITOARE/REPREZENTATE DE
UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE PENTRU AGRICULTURĂ
Nr.cr FIRMA Firma străina reprezentata Utilaje importate distribuite

t. importatoare/distribuitoare
în ROMÂNIA
0 1 2 3
1. AGRIROMEX BUCUREŞTI • SAME DEUTZ-

Tel: 021-3160165 FAHR GROUP SPA
Fax: 021-3160194 Italia;
e-mail: agriromex@rdsmail.ro • OLVAC-Spania;
• STROJNA-Industrija-
Slovenia
Distribuitor autorizat al firmelor:

• S.C. TRACTORUL
UTB S.A. – Braşov;
• S.C. MECANICA
CEAHLĂU-Piatra
Neamţ;
• S.C. MYO-O S.A
Bucureşti;
• S.C.
TEHNOFAVORIT
S.A. Bonţida,
• S.C. MAT S.A.
Craiova,
• S.C. SUMA S.A.
Băileşti;
• S.C. FORMA S.A.
Botoşani;
• S.C. SERVOPLANT
S.A. Bucureşti .
2. AGRIPROJECTS BUCUREŞTI • EURODRIP Grecia - Gamă completă de instalaţii
PAG - 272 -
Tel: 021/3215368 pentru fertirigare prin

Fax: 021/3264906 picurare;
e-mail: - Sisteme de aspersie;
viorel.vecerdea@agriprojects.ro - Solaria şi sere pe structuri
office@agriprojects.ro metalice galvanizate;
- Acoperire cu folie
simplă,dublă gonflabilă sau
policarbonat;
- Servicii complete de
proiectare şi consultanţă
3. AGROCOMERŢ HOLDING S.A. • CLAAS-Germania; - Tehnică de recoltat, tocat şi
TIMIŞOARA • LEMKEN-Germania; adunat cereale şi furaje;
Tel: 0256/430317 - Tractoare, tehnică de arat,
• AMAZONE-
/ 437673 pregătit terenul, insămânţat,
Germania;
Fax: 0256/434098 fertilizat şi erbicidat;
• HAWE-MAILLEUX-
/198154 - Service şi piese originale
Franţa
e.mail: pentru utilajele distribuite.
• WALTERSCHEID
agrocomert@agrocomert.rdstm.ro
FENDT-Germania
BUCUREŞTI
Tel: 021/2311050
Fax: 021/2311022
e-mail: agrocomert@zappmobile.ro
4. AGROMEC ŞTEFĂNEŞTI S.A • MASCHIO- - Semănători pentru păioase;

ILFOV GASPARDO Italia - Semănători pentru
Tel/Fax: 021/3501427 prăşitoare;
/3501428 - Semănători de semănat
/3501432 direct în mirişte;
e-mail: agromec@flash.ro - Echipamente pentru
agromec@idilis.ro fertlizat;
- Cultivatoare;
• OGEL&NOT Austria - Cositori;

- Combinatoare;
- Scarificatoare.
PAG - 273 -
- Pluguri reversibile cu 5(6)

trupiţe
5. S.C. AGROPROIECT S.R.L. - Uscătoare pentru cereale;

Bucureşti - Transportoare cu bandă;
Tel/Fax: 021/3235738 - Silozuri pentru cereale;
0744368349 - Transportoare cu lanţ;
e-mail: agroproiect@agroproiect.ro - Tarare aspiratoare;
- Mori cu ciocane;
- Ecluze.
6. AGROWEST Cernat-Covasna Comercializează utilaje
Tel/Fax: 0267/369026 pentru:
e-mail: agrowest@agrowest.ro - cultivarea cartofului şi a
sfeclei de zahăr-tehnologie
GRIMME;
- Tehnologie SILOMAXX şi
ZAGO pentru furaje
7. S.C. AUGMENT S.R.L. Bucureşti • FIRESTONE USA - Membrană hidroizolantă

Tel: 021/4138689 pentru etaşeinzarea canalelor
/4138938 de irigaţii, bazinelor de apă,
/4139369 fermelor de animale
Fax: 021/4139484 • SOLPLAST Spania - Folie pentru agricultură
e-mail: augment@mediasat.ro - Aparate de stropit manuale
• ORIGINALE VOLPI
şi cu motor
Italia
- Furtun pentru grădină şi
• TRICOFLEX Franţa
pentru maşini agricole
• HOZELOCK Anglia
- Sistme de irigaţie prin
aspersiune
8. AVI-SUINTEH Carei – Satu Mare - Sisteme complete de
Tel/fax: 0261/861741 adăpare, furajare, ventilaţie,
e-mail: astl@rdslink.ro răcire pentru porci, păsări,
ovine;
- FNC, siloz cereale;
- Laborator însămânţare
PAG - 274 -
artificială porci.
9. S.C. AGROSERVICE Constanţa • FENDT-Germania - vezi AGROCOMERT
S.A. • CLAAS- Germania HOLDING
Tel/fax: 0241/553035
• LEMKEN- Germania
e-mail: assa.ct@yahoo.com
• AMAZONE-
Germania
10. S.C. BALCAN S.R.L. - Electrostivuitoare;
Bucureşti - Echipamente de ridicare;
Tel: 021/2526605 - Transpalete.
Fax: 021/2528673
e-mail: office@vectra.ro
11. S.C. BANAT NOVA PLUS S.R.L. • SPAGIARRI - Maşini şi instalaţii de muls;
Timişoara INDUSTRIA GONA - Utilaje pentru prelucrarea
Tel/fax: 0256/423616 Italia laptelui;
306889 • CTA MILC Italia - Minifabrică de lapte.
e-mail: banat@xnet.ro
12. S.C. BILARDI PRODUCT S.R.L. • RAIFFEISEN - Premixuri vitamine,

Baia Mare CENTRAL GENOSS- minerale şi concentrate
Tel/fax: 0262/220192 ENSCHAFT e G furajare pentru animale şi
Germania păsări-lactoză furajeră.
13. BIOEXPERT Bacău • BIOLAND - Tensiometre electronice;

Tel/fax: 0334-10.20.14 (Astral) - Termometre digitale;
e-mail: office@bioexpert.ro - Glucometre.
14. BIOMIN ROMÂNIA S.R.L. Sibiu • BIOMIN GmbH - Aditivi de furajare;

Tel: 0269/214833 HERZOGENBURG - Prebiotice, fitobiotice;
Fax: 0269/243843 Austria - Înlocuitori de lapte pentru
e-mail: office.romania@biomin.net purcei şi viţei, aminoacizi,
ingrediente şi furaje pentru
păstrăvi
15. CARLEX EXPORT AG Bucureşti • CARLEX Echipamente pentru:
Tel: 021/4111519 - Analiza apei;
/4117748 - Analiza celulelor somatice
PAG - 275 -
Fax: 021/4117710 din lapte;

e-mail: carlex@pcnet.pcnet.ro - Analiza paametrilor esenţiali
din vin;
- Analiza cărnii.
16. CASTELLO ROMANIA Cluj- • CASTELLO Italia - Utilaje zootehnice pentru

Napoca fermele de porci;
Tel: 0744546934 - Tehnologie eco-compatibilă
e-mail: castello_romania@yahoo.com pentru creşterea porcilor.
17. CRICOS Bucureşti • LAMBORCHINI - Injectoare pentru

Tel/fax: 2528172 combustibil tip M;
2528159 - Injectoare pentru CLU;
3210616 - Arzătoare pentru gaze
naturale;
- Cazane de perete pe gaze
naturale;
- Cazane din fontă pe gaze
naturale;
- Cazane din oţel;
- Boilere pentru apă
menajeră;
- Generatoare de aer cald.
18. DENROMAS S.R.L Firme din Danemarca
Remuş-Giurgiu • AGRIMEX - Marketing, consultanţă şi
Tel/fax 0246/210959 • AGRILEASING comerţ;
- Lesing financiar extern;
• BORDING
Bucureşti - Sisteme de irigaţii
• BREDAL
Tel/fax: 021/3204275 - Maşini de împrăştiat
• CROCUS
e-mail: denromas@ines.ro îngrăşăminte chimice
• DALBO
denromas@yahoo.com - Uscătoare cereale cu flux
• DAN CORN continuu, benzi
• DACS transportoare;
• DANFOIL - Echipamente pentru
• pregătirea solului;
ECHBERG
PAG - 276 -
• JE-MA - Silozuri metalice pentru
• LM depozitare cereale;
- Echipamente şi sisteme de
• SAMSON
hrănire pentru ferme pui;
• SKIOLD
- Maşini de erbicidare;
- Sisteme de hrănire pentru
ferme de poci;
- Sisteme de transport
cereale;
- Ventilatoare uscare podea;
- Tocător de îngrăşământ
organic;
- Mori de făină, fabrici de
nutreţuri combinate.
19. DeLaval ROMANIA S.R.L. • DeLaval - Instalaţii de muls mecanic
Bucureşti (la bidon, la conductă,
Tel: 021/2226059; 2234303 centralizat);
/2234304; 2234305 - Echipamente pentru răcirea
fax: 021/2226048 şi stocarea laptelui;
e-mail: gabriela.pop@tetrapak.com - Sisteme pentru stabulaţia
vacilor;
- Sisteme de hrănire automată
cu furaje concentrate;
- Sisteme pentru evacuarea
automată a dejecţiilor;
- Produse speciale pentru
ferme-igiena mulsului.
20. EURATO - Depozite de legume-fructe
Odorheiu Secuiesc cu atmosferă controlată;
Tel: 0266/218348 - Tunele de congeleare;
0266/218072 - Caroserii auto
Fax: 0266/219975 termoizolante.
e-mail: office@eurato.ro
21. S.C. FARMER LOGISTIC S.R.L. - Motocositori;

PAG - 277 -
Ungheni-Mureş - Motoare pe benzină 2-20

CP;
- Motoare Diesel 4-6 CP;
- Generatoare electrice;
- Motopompe;
- Utilaje pentru producţia
vegetală şi animală.
22. FMK AGRO Sibiu • Firmă româno- Instalaţii zootehnice:

Tel: 0744691580 germană - Aeroterme pe gaz;
Tel/fax: +49(0)9836/95912 - Hrănitoare pentru păsăsri;
- Lămpi gaz pentru încălzirea
adăposturilor şi halelor (90-
10000W);
- Lămpi cu unde infraroşii
(150 sau 250 W) pentru
creşterea porcilor;
- Adăpătoare automată cu
presiune 1/2 inox pentru
scroafe, porci la îngrăşat şi
purcei;
- Sisteme clasice de ventilaţie
cu termostat electro-mecanic;
- Hrănitoare automată pentru
12-40 porci;
- Boxe de fătare.
23. GENERAL LEASING S.A. • McCORNIC Italia - Tractoare;
Bucureşti • LAVERDA - Combine;
Tel: 021/2331064 - Utilaje agricole.
• KVERNELAND
/2331065
/2331066
Fax: 021/2331067
e-mail: office@generalleasing.ro
24. GRUPPO VALINST SRL Braşov • VALMONT - Echipamente pentru irigaţii

PAG - 278 -
Tel/fax: 0268/311698 IRIGATION

e-mail: gruppovalinst@.g
25. COMPLEXUL EXPOZIŢIONAL • GTZ-GmbH - Servcii în scopul dezvoltării,

ROEXPO Bucureşti (Societatea Germană cooperării în agricultură şi a
Tel: 021/2243753 pentru Cooperare zonelor rurale.
/2241753 Tehnică)
/2241752
Fax: 021/2243273
e-mail: ibd@gtz.ro
26. HONDA POWER EQUIPMENT • HONDA POWER - Motoare multifuncţionale;

Bucureşti EQUIPMENT - Generatoare;
Tel: 021/6370458 - Echipamente de grădină;
/6370459 -Freze de zăpadă.
fax: 021/6370478
e-mail: hit_power@honda.ro
27. S.C.HIT POWER MOTOR S.R.L • HONDA - Motoare şi echipamente.

Tel: 021/2248272
Fax: 021/2248292
28. IKR ROMÂNIA S.R.L. Satu Nou- • CLAAS; - Combine
Bihor • NEW HOLLAND; - Tractoare
Tel/Fax: 0259/422042 - Echipamente pentru
• JOHN DEERE;
e-mail: ikr@xnet.ro recoltat porumb
• MASSEY
- Maşini de prelucrare a
FERGUSON
Timişoara solului, pluguri, grape cu
• CASE;
Tel/Fax: 0256/302555 discuri, combinatoare.
• NEW HOLLAND;
e-mail: ikr@xnet.ro - Prese de balotat şi
• FIAT; semănători.
• ZETOR - Piese de schimb originale şi
• GERINGHOFF; alternative.
• OROS
• KŰHNE
• KUHN;
PAG - 279 -
• LEMKEN;
• LANDSBERG
• KŰHNE
• KUHN;
• AMAZONE
• CASE
• IKR BABOLNA
• KŰHNE
• SEKO
• GERINGHOFF
29. INTEGRIS S.R.L. Bucureşti - Instalaţii de muls;
Tel/fax: 021/2307178 - Sistem de măsurare şi
e-mail: integriszk@apropo.ro control;
- Sistem de identificare
Fullwood-Fusion;
- Sala de muls brăduleţ
capacitate 32-36 vaci/oră;
- Sisteme de stocare-răcire.
30. IRRITEC S.A. Bucureşti • RICHEI SERRES DE - Sere şi solarii;
Tel: 021/3210222 FRANCE - Instalaţii de muls pentru
Fax: 021/3233470 • GASCOIGNE vaci,capre şi oi;
e-mail: adrian.oancea@irritec.ro MELOTTE - Instalaţii de răcire şi stocare
a laptelui;
• SERAP
- Echipamente de adăpare şi
• PAL
hrănire a puilor;
• BANCILHON
- Echipamente de irigaţii
31. INTERCAS S.R.L Cluj-Napoca Firme din Italia:
Tel/Fax: 0264/594176 • SALAMI SILVANO - Aparate şi instalaţii de muls;
e-mail: intercas@rdslink.ro • IOTTI - Adăpători bovine şi
adăpători tip suzetă pentru
• ALESSANDRI
porcine. Hrănitoare pentru
• TECNOZOO
bovine;
• FIC
- Grupuri electrogene.
• OMV Generatori agricoli, Diesel;
PAG - 280 -
• LA MECANICA - Pompe de vacuum pentru
• SCAPPI&GELSI instalaţii de muls;

- Tancuri de răcire
• EMMEBIEMME
- Sisteme de curăţare;
- Structuri metalice;
- Sisteme de alimentaţie şi
stabulaţie pentru porci, capre,
oi;
- Mori şi echipamente
agrozootehnice.
32. IPSO S.A. Mogoşoaia ILFOV • JOHN DEERE - Tractoare, combine şi
Tel: 021/3128888 • KUHN maşini agricole;
Fax: 021/4904391 - Echipamente ataşate la
• GERINGHOFF
e-mail: mihai.rausser@ipso.ro tractor;
• WESTFALIA
- Echipamente de recoltat
• CFCAI
Timişoara porumb;
Tel: 0256/246105 - Echipamente de muls
Fax: 0256/246111 pentru toate mărimile de
ferme de vaci, oi, capre;
- Tancuri de răcire, gamă
completă;
- Silozuri, uscătoare,
selectoare, curăţitoare,
manipulare a cerealelor.
33. ISEA Bucureşti • SWISS GROUP - Fese septice pentru tratarea
Tel/Fax: 021/3212713 apelor uzate casnice şi
/3262299 industriale.
/3262211
34. KAGO S.R.L. • CIMBRIA HEID - Utilaje pentru curăţire,
Bucureşti GmbH Austria transport, uscare,
Tel: 021/2602050 condiţionarea şi uscarea
Fax: 021/2602010 seminţelor.
e-mail: office@kago.ro
35. LANDINI &LAVERDA Bucureşti • LANDINI - Tractoare agricole de 35-

PAG - 281 -
Tel: 021/2126750 190 CP;

/2126751 • LAVERDA - Tractoare specializate
Fax: 021/2126693 pentru
e-mail: • McCOROMO pomicultură/viticultură de
secretariat@landini-laverda.ro 60-100 CP;
office@landini-laverda.ro - Combine 196-270 CP;
- Tractoare.
36. LANTEC INDUSTRIES S.R.L. Firme italiene: - Tractoare pomi-viticole;
Bucureşti • GOLDONI; - Tractoare cu şenile;
Tel: 021/6686829 • RINIERI; - Tractoare agricole 22-265
Fax: 021/6686836 CP;
• OSELLA
e-mail: office@lantec.ro - Utilaje pentru prelucrarea
solului;
- Sisteme de semănat şi
plantat;
- Cositori;
- Remorci specializate;
- Tocători mobile şi fixe;
- Sisteme profesionale de
cules fructe şi legume;
- Motocultoare; motosape;
- Instalaţii de erbicidat;
- Distribuitoare de
îngrăşăminte;
- Maşini de balotat;
- Mori de diferite tipuri şi
capacităţi.
37. M.A.P. (Maşini agricole performante) • SAME
Bucureşti • DEUTZ FAHR
Tel: 031/2281556
/2281557
021/2230814
Fax: 021/2235152
38. S.C. MASCHIO-GASPARDO • MASCHIO-Italia Freze fixe şi pliabile;
ROMÂNIA S.R.L • GASPARDO-Italia Grape rotative fixe şi pliabile;
PAG - 282 -
Chişineu Criş-Arad Semănători fixe, hidraulice,

Tel/Fax: 0257/307030 pneumatice până la 9 m;
Fax: 0257/307040 Semănători de precizie cu
e-mail: maschio@maschio.ro vacuumetru;
Semănători + grape + freze;
Semănători pentru păioase şi
prăşitoare;
Combinatoare;
Scarificatoare.
39. S.C.MEWI S.R.L. Orţişoara jud. • FENDT Tractoare;
Timiş • RABE Pluguri
Tel: 0256/221537 Grape pentru prelucrat solul;
• KNOCHE
/494350 Utilaje pentru prelucrarea
• GASPARDO
fax: 0256/221536 solului;
• CLAAS
/490729 Semănători;
• GERINGHOFF
e-mail: info@mewi.ro Combine pentru cereale şi
• KRONE furaje;
• INUMA Culegătoare de porumb şi
• SCHAFFER floarea soarelui;
• Utilaje pentru recoltat furaje;

KRAMPE
Aparate pentru erbicidat;
• HORSCH
Încărcătoare frontale pentru
• RASSPE
zootehnie;
Remorci;
Utilaje NO-TILL şi MINI
TILL;
Piese de uzură pentru utilaje
agricole, cuţite pentru
industria alimentară.
40. S.C. MECANICA MARIUS S.A. • KUHN Pluguri reversibile;
Cluj-Napoca • HIMEL Grape cu discuri;
Tel: 0264/415068 Cultivatoare;
• RABE
Fax: 0264/415067 Freze;
• ARARSYSTEME
Maşini de scos cartofi;
GmbH & CO.KG
Remorci auto; vidanjere;
Germania
PAG - 283 -
Remorci amestecător;
Maşini agricole.
41. MTZ ROMÂNIA S.R.L. Braşov • BELARUS Tractoare – modele 81-130
Tel: 0745354773 CP
Fax: 0268/475465
e-mail: mtz@rdslink.ro
42. MYO-O S.A. Bucureşti • SEMĂNĂTOAREA Combine;
Tel: 021/3104473 S.A Echipamente de recoltat
Fax: 021/3104474 porumb şi floarea soarelui;
e-mail: office@mzo.ro Grape;
Freze;
Semănători;
Sisteme de irigat;
Instalaţii de irigat;
Instalaţii de erbicidat;
Maşini de fertilizat.
43. NEWPAC S.R.L. Bucureşti • SANNO Italia Intalaţii pentru sortare,
Tel: 021/4501084 • GIRO Spania calibrare, cântărire, ambalare
Fax: 021/4511085 legume, fructe proaspete.
• NEWTEC Danemarca
e-mail: newpac@xnet.ro
• HOLIC- Cehia
• ALLROUND-Olanda
44. NHR AGROPARTNERS S.R.L • NEW HOLLAND Combine de recoltat cu
Otpeni-Ilfov • STEYR motor de la 168 la 374 cp;
Tel: 021/2039606 Tractoare agricole de la 50 la
• POTTINGER
Fax: 021/2361440 311 CP pentru toate tipurile
• VOGEL&NOT
e-mail: office@vait.ro de exploataţii agricole;
Austria
Tractoare pentru activităţile
Filiale în: forestiere;
Arad: Tel: 0257/381779 Gamă completă de utilaje
Cluj: Tel: 0264/547466 agricole;
Roman: Tel: 0233/741281 Încărcătoare frontale.
Constanţa: Tel: 0241/255133
45. POWER FARMING S.R.L. • AGCO-MASSEY Tractoare performante (42-
Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov FERGUSON 280 CP) şi gama completă de
Tel: 021/2703298 utilaje agricole;
PAG - 284 -
Fax: 021/2410250 Combine de recoltat pentru

e-mail: pfarming@dial.kappa.ro toate tipurile de culturi;
Service profesional şi piese de
schimb.
46. REVAHO AGRO ROMÂNIA • ENZA ZADEN Seminţe din specii legumicole
Bucureşti Olanda pentru culturi în sere, solarii
Tel/Fax: 021/2233324 • BAKKER BROTHER şi câmp de: tomate, ardei,
/2229638 salată, ridichi, castraveţi;
e-mail: revahagro@xnet.ro Seminţe de legume pentru
culturi din câmp în toate
DEPOZITE ZONALE: zonele.
Alexandria: 0744514817;
Brăila: 0239/613346;
Călăraşi:0242/313418;
Cluj: 0264/415183;
Constanţa: 0723158560;
Craiova: 0722736596;
Dăbuleni (Dolj): 0745429135;
Iaşi: 0745873225
Puchenii Mari (Prahova):
0745045120
Târgovişte: 0723278875;
Tecuci (Galaţi): 0742117136
0741071337
47. RIELA ROMÂNIA S.R.L. Cluj- • RIELA KARL Heinze Uscătoare pentru cereale;
Napoca Knnop Germania Tehnică de transport pentru
Tel: 0264/442339 cereale;
Fax: 0264/441910 Silozuri;
e-mail: rielaromania@riela.de Instalaţii pentru tratat şi
condiţionat seminţe;
Bucătării furajere;
Transportoare melcate,
elevatoare, benzi
transportoare;
Consultanţă-proiectare,
PAG - 285 -
montaj, service.
48. ROMATECH GROUP Bucureşti • ITALIA Tractoare şi maşini agricole.

Tel: 021/3184716
Fax: 021/3184737
e-amil: romania@romatech.it
49. SARTOROM IMPEX S.R.L • PERTEN Aparatură de laborator;
Bucureşti INSTRUMENTS Instalaţii de filtrare
Tel: 021/2523139 Suedia industriale;
/2523074 • PFEUFFER Germania Service aparatură de
/2527284 laborator.
• RATIONEL-
fax: 021/2523075
Danemarca
e-mail: info@sartorom.ro
• TRIPETTE&RENAU
LT CHOPIN-Franţa;
• SARTORIUS-
Germania;
• Fritsch- gERMANIA
• IKA – Germania
• WTW – Germania
• KENDRO –
Germania
• BMT- Cehia
• JULABO- Germania
• GFL-Germania
• FUNKE-GERBER
Germania
50. SERV CLAAS Brăila • CLAAS Tractoare;
Tel/Fax: 0239/611096 • LEMKENŢAMAZO Combine;
e-mail: claasbr@yahoo.com NEŢNEWW- Semănători;
WESTER Remorci;
Autogredere.
51. S.C. SERVOPLANT Bucureşti • MECMAR Uscătoare mobile de cereale-
Tel/Fax: 021/2330850 15 tone capacitate.
e-mail: office@sevoplant.ro
PAG - 286 -
52. SFW AGROTRADE GmbH • VOS-VERBAND Animale de reproducţie

Tel: +43-1664/4102507 OSTERREICHISCHER PIETRAIN, MARELE ALB,
Fax: +43-2631/24304 SCHWEINEERZEUGER LANDRACE, SCROAFE O
www.sfwagrotrade.com Austria Asociaţia –Hyb F-1- purcei hibrizi;
crescătorilor de suine din Material seminal de primă
Austria categorie;
Vieri foarte stabili la stress;
Linii de scroafe cu valori de
vârf
53. TADIS AGRO S.R.L Bucureşti • CASE IH Tractoare;
Tel: 021/3127543 Combine;
021/3100265 • GREGORIE Pluguri;
Fax: 021/3127542 BESSON Grape cu discuri;
e-mail: tadis@m.ro Scarificatoare;
Combinator de pregătire a
• RELIGIEUX
solului;
Dezmiriştitori;
• VADERSTAD
Echipamente de pregătire a
solului;
• SULKY
Semănători pentru semănat
direct în mirişte;
• BLANCHARD Tăvălugi;
Dezmiriştitori;
• MONOSEM Semănători pentru păioase;
Distribuitor de îngrăşăminte;
• MANITOU Maşini de erbicidat,
Semănători de precizie pentru
• KUHN plante prăşitoare;

Încărcător frontal cu braţ
• telescopic;
AGRISEM
Semănători pentru semănat
direct în mirişte,
Grape rotative;
Scarificatoare.
PAG - 287 -
54. TECHNO MILL Sibiu • SIMEZA Utilaje pentru mecanizarea

Tel: 0269/561862 • LAW transportului de cereale
/564999
• MAROT
fax: 0269/561155
• VIGAN VONDER
e-mail: contact@technomill.ro
55. TEHSYS Bucureşti • SARC Aparatură de laborator:

Tel/Fax: 021/3137622 Spectofotometre VIS şi UV-
/3101106 VIS;
/3120625 Balanţe microanalitice;
/3447598 Analizoare rapide pentru
e-mail: office@tehsys.ro lapte;
tchsys@idilis.ro Analizoare rapide pentru vin
şi bere;
Tester rapid de celule
somatice din lapte;
Etuve, incubatoare, cuptoare
de calcinare;
Consumabile de laborator.
56. TEHNOFAVORIT S.A. Bonţida • KUHN-Franţa Cositori şi greble.
Cluj
Tel: 0264/262280
Fax. 0264/262285
e-mail: tfvorit@k.ro
57. S.C. TOTEXIM – AGRO S.R.L • IRITEC-SIPLAST Instalaţii de irigare prin

Tel: 021/2330629 Italia picurare, capilaritate şi
Fax: 021/2330618 micropresiune.
PAG - 288 -
58. VALTRA (VALTEC TRACTOARE • VALTRA - Finlanda Tractoare Valtra cu puteri

TRANSILVANIA S.R.L) Cluj- cuprinse între 65-280 CP cu
Napoca următoarele destinaţii:
Tel/Fax: 0264/438113 tractoare agricole;
e-mail: contact@valtra.ro tractoare forestiere;
tractoare pentru construcţii,
Valtra sevice escavatoare;
tel: 0744600781 încărcătoare frontale
e-mail: service@valtra.ro VALTRA;
Utiljae pentru prelucrat solul:
pluguri 3-10 trupiţe;
grape rotative: 2,5-8 m,
semănători mecanice şi
pneumatice: 3-6 m;
semănători cu semănare
directă în teren nepregătit: 3-
4,5 m;
combinatoare pentru pregătit
solul 3-6 m.
59. VETLAND COMIMPEX S.R.L • GRANIT – MILL Utilaje pentru fabricarea
Salonta- Bihor Ungaria nutreţurilor combinate;
Tel/Fax: 0259/433685 Silozuri din fibră de sticlă
e-mail: pintea_valer@yahoo.co laminată;
Tehnologii de creştere;
Premixuri.
60. VIOLA-SHIMADZU ROMÂNIA • VIOLA Instrumente de
Bucureşti laborator:
Tel: 021/2245507 Spectometre;
/2245508 Cromatografe;
fax: 021/2245509 Calorimetre. Aparatură de
e-mail: office@viloa.ro laborator:
Autoclave;
Cluj-Napoca Incubatoare;
Tel/Fax: 0264/591419 Etuve;
e-mail: cluj@viola.ro Băi de apă şi ulei;
PAG - 289 -
Centrifugi;
Iaşi Microscoape;
Te/Fax: 0232/267869 Balanţe;
e-mail: iasi@viola.ro Distilatoare;
Sisteme Kjeldahl şi Saxhlet;
Analizoare pentru produse
agroalimentare;
Mobiler de laborator.
61. VOGEL&NOOT AGROROM • VOGEL&NOOT Toată gama de utilaje agricole

S.R.L Arad Austria
Tel: 0257/276879
Fax: 0257/276878
e-mail: office@vogelnoot.ro
62. WEBOMATIC ROMÂNIA Cluj- • WEBOMATIC Sisteme de ambalare în

Napoca MASCHINENFA domeniul agroalimentar
Tel/Fax: 0264/435426 BRIK GmbH- şi nealimentar:
e-mail: Germania Utilaje de ambalat sub vid cu
webomatic.romania@clujnapoca.ro cameră;
Utilaje de ambalat sub vid cu
cameră dublă;
Linii automate de ambalat
sub vid în pungi;
Utilaje de contracţie a
pungilor;
Utilaje de ambalat cu
termoformare;
Utilaje de ambalat skin;
Utilaje de ambalat cu
caserole;
Consultanţă şi consiliere în
alagerea tehnologiei de
ambalat.
63. VECHTA-Germania • VECHTA- Proiecte pentru hale de
PAG - 290 -
Reprezentanţi în România: Germania/BIG creştere a păsărilor şi porcilor

Dan Bosoancă-Bucureşti DUTCHMAN în sistem industrial.
Tel: 0744530300
021/2302562
Ştefan Gabriel- Sibiu
Tel: 0722155837
0269/212324
Dan Stănică – Timişoara
Tel: 0744771472
0256/295826
64. WESTAFALIA SURGE • Westfalia surge Instalaţii de muls:
ROMÂNIA S.R.L Sibiu Germania La bidon fixe şi mobile
Tel: 0744565980 pentru 2-24 animale;
Fax: 0269/222482 La conductă până la 24
animale;
Standuri de muls până la
1400 de animale;
Automate pentru furajare;
Echipamente pentru răcirea
laptelului: 200-12000 litri;
Adăpători şi elemente de
legare;
Soluţii de dezinfecţie,
protecţie şi îngrijire pentru
uger;
Planuri de grajd: proiectare,
consultanţă şi modernizare;
Echipamente de procesare
până la 5000 l, separatoare,
pasteurizatoare, cuve pentru
brânzeturi, aparate pentru
iaurturi, putinei pentru unt,
maşini de ambalat,
Piese de schimb, montaj şi
service.
PAG - 291 -
65. WIESER CONSULT S.R.L • AUSTRIAN Producători de tehnologii

ROMÂNIA Bucureşti AGRICULTURAL agricole şi industrie
Tel: 021/2316310 CLUSTER (AAC) alimentară. Soluţii complete
Fax: 021/6972414 Austria pentru orice mărime de
e-mail: office@aac.or.at exploataţie;
Cultura plantelor;
Mecanica agricolă;
Animale de reproducţie şi de
muncă;
Mijloace de furajare;
Alimente (prelucrarea
laptelui, a brânzeturilor şi a
cărnii);
Şcolarizare şi instruire;
Finanţare;
Proiecte.
PAG - 292 -
7.5 CATALOG CU FIRME STRĂINE

CU PREZENŢĂ MAI MARE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ
Nr. FIRMA OFERTA

crt.
0 1 2
1. AGRICOLMECANICA ITALIA
Tel: 0431929496 • Maşini de stropit FRIULI
Fax: 0431929296
e-mail: info@agricolmecanica.it
2. ALPEGO S.R.L ITALIA Produce şi comercializează:

36053 Gambelava (Vicensa) Italy • Freze;
Tel: +39 0444 646 100 • Maşini rotative;
Fax. +39 0444 646 199
• Subsoliere;
e-mail: info@alpego.com
• Semănători.
3. AMAZONE • Maşini de administrat îngrăşăminte ZA-M

Gmb # & CO K.G. Compact cu lăţimi de lucru de 10-36 m;
D-49202 Hasbergen-Gaste • Semănători pentru culturi prăşitoare cu 4-18
Tel: Hasbergen (05405)* 501-0 secţii de lucru;
Telefax: (05405) 501147
• Semănători pneumatice pentru culturi de
GERMANIA
păioase cu lăţimi de lucru între 3-9 m;
• Semănători mecanice pentru culturi de păioase
cu lăţimi de lucru între 2,5 -10 m;
• Maşini de erbicidat tractate, purtate sau
autopropulsate cu lăţimi de lucru de la 10 la 36
m.
4. AWILA – GERMANIA • Unităţi de producţie pentru nutreţuri
AWILA Agrar concentrate, proiecte la cheie;
und industrielagen GmbH • Silozuri, benzi transportoare;
TEL: (+49) 44 77-892-0
• Consultanţă, planificare, instalare, service.
Fax: (+49) 44 72-892-220
e-mail: info@awila.de
PAG - 293 -
5. BAUER GmbH Produce şi comercializează:

AUSTRIA • Echipamente pentru tratarea dejecţiilor de
Tel: 0043/3142/200.0 animale;
Fax. 0043/3142/23095 • Pompe pentru irigaţii.
e-mail: bauer@bauer.online.com
6. BALCANCAR-RECORT JSC • Electrostivuitoare;

BULGARIA-PLOVDIV • Echipamente de rridicare;
Tel: +359/32/695 050
• Transpalete.
Fax. +359/32/692 753
7. CIMBRIA DANEMARCA Produce şi comercializează:
Tel: (+45)96 17 90 00 • Utilaje de selectare şi tratare de seminţe;
Fax. (+45)96 17 90 99 • Elevatoare;
e-mail: holding@cimbria.com
• Transportoare s.a.
8. CLAAS – GERMANIA • Combine CLAAS 160-270 CP;

D 33428 Harsewinkel • Tractoare pe şenile de cauciuc cu puteri
Tel. 0049-5247-120 de 212 la 410 CP (Challenger);
Fax. 0049-5247-12195
• Prese pentru baloţi cilindrici şi
e-mail: info@claas.com
paralelipipedici;
• Combine de recoltat furaje verzi (Jaguar);
• Cositori pentru furaje verzi (Castro,
Disco, s.a).
9. DACS – DANEMARCA • Produce sisteme de ventilaţie, dispozitive
DACS a/s Falkevej 18, de control pentru climat şi producţie, de
8766 Norre-Snede Denmark cântărire şi sisteme de management
Tel: +45 75 77 19 22 pentru agricultură.
Fax. +45 75 77 19 18
e-mail: mail@dacs.dk
10. FARM TECHNIK • Planificare, consultanţă şi producţie de

Deutschland GmbH – Germania sisteme şi echipamente destinate
Tel: (+49)3965-259110 adăposturilor pentru porci şi păsări;
PAG - 294 -
Fax. (+49)3965-259119 • Soluţii individuale şi soluţii la cheie.

e-mail: info@farmatechnik.com
11. FENDT • Tractoare de la 170 la 230 CP.

Xaver Fendt GmbH&Co
D-87616 Marktoberdorf
12. FERRARI ITALIA • Produce şi comercializează tractoare de
Tel: +39 02 94 821 diferite puteri.
Fax. +39 02 94 82 398
e-mail: dive@bcs-ferrari.it
13. FRANZ EISELE u.Sőhne • Echipamente pentru dejecţii lichide:

GmbH und CO.Kg pompe, amestecătoare;
GERMANIA • Trailere pentru transport;
Tel: (+49)7571-109-0
• Silozuri;
Fax. (+49)7571-109-88
• Componente pentru biogaz.
e-mail: info@eisele.de
14. GOLDONI – ITALIA S.P.A. • Tractoare de: 35,36,42 şi 50 CP

41012 MIGKIARINA DI CARPI-
Modena
Tel: (0522) 6401
Tele Fax: (0522) 699001-699002
15. GREGOIRE BESSON Produce şi comercializează:
FRANŢA • Pluguri,
Tel: 33 (0) 241 647267 • Grape cu discuri;
Fax: 33 (0) 241 646773
• Tăvălugi s.a.
16. HORSCH Maschinen GmbH Produce şi comercializează:

GERMANIA • Utilaje de prelucrarea solului şi tehnica
Tel: +49 (0) 9431/71430 semănatului;
Fax: +49 (0) 9431/41364 • Semănători universale de precizie cu
e-mail: info@horsch.com discuri şi pneuri tasatoare;
• Semănători pentru pregătit solul,
semănat şi fertilizat;
PAG - 295 -
• Discuri reglabile în agregat cu tăvălugi

tasatori;
• Cultivatoare grele semipurtate;
• Tăvălugi grei cu anvelope;
• Remorci de transbordare a recoltei de la
combine în mijloace rutiere.
17. HELIONAL Produce şi comercializează:
SISTEME SOLARE GRECIA • Boilere solare;
P.O BOX 89 POSTAL CODE 57013 • Colectoare termice solare;
Orekastro, Thessaloniki
• Sisteme solare de apă caldă de uz menajer;
Tel: +30 2310.783.691
• Sisteme solare combinate pentru încălzirea
Fax: +30 2310.783.498
depozitelor de apă a bazinelor de înot;
e-mail: info@helional.gr
• Sisteme solare combinate pentru încălzirea
spaţiului;
• Boilere de uz casnic,
• Boilere pentru centrale termice,
• Boilere termoelectrice;
• Vase inactive pentru instalţii centrale.
18. JOHN DEERE AMERICA • Lider mondial în motoare Diesel;
• Prese de balotat;
• Cositoari; combine de recoltat furaje;
• Statisticile companiei vorbesc despre o falie de
20% din piaţa mondială a
echipamentelor agricole, iar pentru 2010
John Deere are un obiectiv ambiţios de
a domina 30% din piaţa globală.
19. JEANTIL FRANŢA Gamă largă de produse pentru agricultură:
e-mail: jeantil@jeantil.com • Remorci tehnologice pentru împrăştiat gunoi
www. jeantil.com de grajd;
• Remorci tehnologice pentru administrare furaje
(fibroase, silozuri, combinate) pentru taurine,
desfacere baloţi paie, fân, împrăştiere aştrnut
pentru pui pentru carne, găini ouătoare şi
PAG - 296 -
taurine;
• Vidanjoare performante;
• Remorci funcţii multiple; ideale pentru
transport animale;
• Remorci monobloc pentru transport cereale,
siloz, sfeclă de zahăr, etc.
20. KNOCHE GERMANIA Produce şi comercializează:
Tel: +49 5723 9476-70 • Grape cu discuri.
Fax: 947686
e-mail:
info@fenache-maschinenbau.de
21. KUHN Maschinen – Vertriab GmbH Produce şi comercializează:

39291 Schopsdarf GERMANIA • Pluguri purtate şi semipurtate;
www. Kuhn.de • Desmiriştitoare cu dinţi şi discuri;
e-mail: info@kuhn.de
• Freze rotative;
• Grape rotative,
• Scarificatoare;
• Semănători mecanice, pneumatice, în rânduri
dese, rare, combinate cu aplicarea
îngrăşămintelor de semănat direct în
miriştie;
• Fertilizatoare;
• Aparate de erbicidat;
• Cositoari;
• Greble;
• Distribuire siloz;
• Desfacerea baloţilor circulari;
• Distribuitor/amestecător de furaje;
• Maşini de administrat gunoi.
22. LEMKEN Fabrică şi comercializează pentru tractoare de
GmbH & Co KG 20-280 CP:
Weseler str. 5 • Pluguri;
PAG - 297 -
D-46519 Alpen • Freze;

Tel: (02802)81-0 • Grape rotative;
Fax: (02802)81-220
• Semănători;
e-mail: lemken@lemken.com
• Cultivatoare;
GERMANIA
• Scarificatoare;
• Combinaţie universală de pregătire a
patului germinativ;
• Sistem pacher-tăvălug.
23. MASCHIO SpA ITALIA • Grape rotative,
Tel: 049-9289810 • Freze;
Fax: 049-9289900
• Cultivatoare;
e-mail: maschio@maschio.com
• Pluguri;
• Susoliere ş.a.
24. MASSEY FERGUSON • Fabrică şi comercializează tractoare.
Componentă a grupului AGCO
www: massey ferguson.com
25. Mc. CORMICK ITALIA Fabrică şi comercializează:
(LANDINI SpA) • Tractoare;
Tel: 0522-656374 • Combine.
Fax: 0522-656554
e-mail: mccornickitalia@mccornick-
inti.it
26. NEW HOLLAND • COMBINE

27. NOL-TEC EUROPE S.R.L. Instalaţii complete:
Via Milans, 14-20064 • Transporturi pneumatice în fază
Gorgonzola-MILANO-ITALIA densă;
Tel: 0039-02-9516875 • Transporturi pneumatice în faza
0039-02-9511473 diluată;
e-mail: sales@nol-teceurope.com
• Instalaţii de cântărire statică pentru
silozuri, pâlnii, rezervoare;
• Instalaţii de dozare şi amestecare;
PAG - 298 -
• Sisteme de automatizare şi de
control;
• Maşini diverse;
• Componente pentru transporturi
pneumatice.
28. RAUCH LANDMASCHINEN- • Distribuitor de îngrăşăminte cu două
FABRIC GmbH GERMANIA discuri;
Tel: (+49)7221-985-0 • Distribuitor de îngrăşăminte
Fax: (+49)7221-985-200 pneumatic;
e-mail: info@rauch.de
• Distribuitor de îngrăşăminte pentru
suprafeţe mari.
29. POPA Fahrzeug-und Maschinerbau
GmbH
GERMANIA Producător de maşini autopropulsate pentru
Tel: (+49)87 85-96 01-0 recoltarea sfeclei de zahăr de pe 6,8 sau 9 rânduri;
(+49)87 85-9601-48 echipamente pentru curăţarea şi încărcarea sfeclei de
Fax: (+49) 87 85-9601-41 zahăr.
e-mail:
vetrieb@rapa-maschinenbau.de
30. RABE Producător de:

Rabe Agrarsuysteme • Pluguri reversibile;
GmbH & Co KG • Discuri;
GERMANIA
• Tăvălugi;
Tel: (05472)771-0
• Combinatoare;
Telefax: (05472)771-190
• Semănători;
e-mail: info@rabewerk.de
• Maşini de stropit/erbicidat.
31. SCHAUER GERMANIA

Tel: +43 /7277/ 23 260
Fax: +43 /7277/ 23 26 22 Produce şi comercializează instalaţii pentru
e-mail: office@scauer.co.et hrănirea bovinelor şi porcinelor.
32. STEYR Produce şi comercializează:

Landmaschinentehnik GmbH
PAG - 299 -
GERMANIA • Tractoare de diferite puteri cu 2 şi 4

Tel: roţi motrice;
07435/2000-0(07435/500-0) • Remorci tehnologice;
Fax:
• Încărcătoare frontale;
07435/4709(07435/54709)
• Cositori laterale.
33. VALTRA CLUJ-NAPOCA
Tel: 0264 431591 Comercializează tractoare VALTRA şi pluguri
Fax. 0264 438113 AGROLUX din Finlanda.
e-mail: contact@valtra.ro
34. ZUNHAMMER GmbH În domeniul tehnologiilor pentru dejecţii lichide

Gǘlletechnic-Fahrzeugbau produce:
Tel: (+49) 86 69-87 88-0 • Echipamente de pompare,
Fax: (+49) 86 69-87 88-33 împrăştiere, injecţie,
e-mail: sebastian@zunhammer.de
• Staţii de pompare mobile;
GERMANIA
• Cisterne pentru transportul dejecţiilor
lichide, substratului, apei şi
pesticidelor.
PAG - 300 -
7.6 CATALOG CU PESTICIDE SI POTENTIALII DISTRIBUITORI
CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE PREŢ ESTIMAT POTENŢIALI

COMBATERE (€/UM) DISTRIBUITORI
Minim Maxim
Grâu şi orz SDMA l/ha Sinapis, Raphanus Soncus, 5,4 6,63 SC Elita
Cirsium Agrochemicals
Exim SRL
Icedin Super l/ha 1 Buruieni rezistente la 2,4D: 8,85 Alcedo
Icedin Forte l/ha 1,5-2 Matricaria, Papaver, Stellaria,
Oltisan Extra l/ha 1 Antemis, Polygonum, Veronica
Rival Star kg/ha 0,015-0,017 8,11 Alcedo

Esteron l/ha 0,8 (numai la 5,9 7,23 Alcedo, Elita
grâu) Agrochemicals
Sansac l/ha 1 (numai la grâu)
Lancet l/ha 1-1,25 (numai la
grâu)
Buctril Univ. l/ha 1 (numai la grâu) 14,75 16,22 Alcedo, Elita
Agrochemicals
Lotus l/ha 0,6-1 (numai la
grâu)
PAG - 301 -
Granstar kg/ha 0,015-0,020 418,66 583 Alcedo, DuPont

(numai la grâu)
Slean kg/ha 0,015-0,020 48,59
Gradyl l/ha 0,020-0,040
Mustang l/ha 0,4-0,6 17,5 18,88 Elita, Alcedo
Langran 75 + l/ha 0,015+
SDMA 1,5-2
Sursa: Recomandări ICDA Fundulea, Agricultura României – 2004

MINIM MAXIM
Porumb Înainte de semănat (preemergent)
Butizin 60SE l/ha 6-10 Monocotildonate anuale,
dicotiledonate sensibile şi unele
perene (Cirsium, Convolvulus)
Diizocab l/ha 6-10 Antigramineice
Dual Gold l/ha 1,75-2,5 26,6 Alcedo
Trophy l/ha 2-3
Frontier 900 l/ha 1,2-1,6 23,16 SC Elita
Agrochemicals SRL
Relay l/ha 1,7-2,2 8,76 SC Elita
Agrochemicals SRL
PAG - 302 -

MINIM MAXIM
Ascenit 500 l/ha 2,5-5
Stomp l/ha 4-5 8,77 9,14 Elita
Agrochemicals,
Alcedo
La semănat
Diizocab l/ha 6-10 Mono şi dicotiledonate
Dual Gold l/ha 1,75-2,5 Anuale şi perene 26,6 Alcedo
Frontier 900 kg/ha 1,2-1,6 Cirsium, Sorghum (din rizomi) 23,16 SC Elita
Agrochemicals SRL
Postemenrgent
Merlin Duo l/ha 1,8-2 Buruieni anuale mono şi 17,11 18,27 Alcedo , Elita
dicotiledonate Agrochemicals
Equip l/ha 1-1,5 Buruieni anuale mono şi 29,2 Alcedo , Elita
dicotiledonate Agrochemicals
l/ha 1,75-2,5 Monocotiledonate din rizomi; pir
şi costrei
Titus Plus g/ha 307 Monocotiledonate anuale şi 49,39 Alcedo, DuPont
(rimsulfuron perene
3,26%, dicaruba l/ha 0,2 163 Alcedo, DuPont
PAG - 303 -

MINIM MAXIM
60,87%)
Titus 25 WG g/ha 40-60 Monocotiledonate anuale şi 109,9 SC Elita
(25% l/ha 0,2-0,3 perene Agrochemicals SRL
rimsulfuron)
Cambio l/ha 2-2,5 Dicotiledonate anuale şi perene 7 SC Elita
Agrochemicals SRL
Callisto 480SE l/ha 0,2-0,35 Buruieni anuale 134,54 Alcedo
Mistral 4SC l/ha 1-1,5 Costrei din rizomi 50,15 Alcedo
l/ha 0,8 Monocotiledonate anuale şi
costrei din rizomi
Sursa: „Soluţii de combatere a buruuienilor” – Nicoleta Banu – Agriplus, nr. 3 – aprilie 2006

COMBATERE (€/UM) DISTRIBUITO
MINIM MAXIM RI
Floarea soarelui Înainte de semănat (preemergent)
Suardian l/ha 2-2,5 Monocotiledonate şi 12,25 Alcedo, Elita

Stamp EC l/ha 5 dicotiledonate anuale 8,77 9,14 Elita, Alcedo
Mecloran 35EC l/ha 8-10
PAG - 304 -

MINIM MAXIM RI
Frontier 720EC l/ha 2-2,5 23,16 SC Elita

Agrochemicals
SRL
Lasso 48EC l/ha 6-8
Relay 90EC l/ha 1,7-2,2 8,76 SC Elita
Agrochemicals
SRL
Racer 25EC l/ha 2,5
Harness l/ha 1,7-2,2 11,5 Alcedo
Treflan 24EC l/ha 4 6,09 8,11 Elita, Alcedo
Trifsan 48EC l/ha 2
Diizocab l/ha 8-10
Gesagard 5DWP l/ha 6-8
Postemenrgent
Modown 4F l/ha 1-1,5 Monocotiledonate şi
Assert 250EC l/ha 1 dicotiledonate anuale
Agil 100EC l/ha 1-1,5 Monocotiledonate perene

Fusilade S75EC l/ha 2,5 (Sorghum Halepense) 31,39 Alcedo
Galant Super l/ha 1,5 23,99 Elita
PAG - 305 -

MINIM MAXIM RI
Targa Super l/ha 2

Select l/ha 0,8-1 24,19 Alcedo
Sursa: Dr.Ing. Floarea Bodescu, SCDA Teleorman – Tehnologia de cultură a florii soarelui în condiţiile din sudul ţării, articol în revista „Cereale şi plante tehnice”, nr.
3/2003
Nicoleta Banu: Soluţii de combatere a buruienilor – Agriplus, nr. 3 – aprilie 2006

MINIM MAXIM
Soia, SENCOR KG/HA 0,25-0,5 MONO ŞI
BROADSTRIKE G/HA 50-75 DICOTILEDONATE
(EXCLUSIV SOLANUM,
ABUTILON, XANTHIUM)
LASSO L/HA 6-10 ANTIGRAMINEICE
MECLORAN L/HA 6-10
48EC
DUAL GOLD L/HA 1-1,5 26,60 ALCEDO
960CE
STOMP L/HA 4-5 8,77 9,14 ELITA, ALCEDO
PAG - 306 -
FRONTIER L/HA 1-1,4 23,16 ELITA

FORTE
GUARDIAN L/HA 1,75-2,5 12,09 12,39 ALCEDO, ELITA
TREFLAN 24CE L/HA 3-4 6,09 8,11 ELITA, ALCEDO
TREFLAN 48CE L/HA 1,5-2
PIVOT L/HA 0,5-0,75 MONO ŞI 51,63 52,51 ALCEDO, ELITA
FLEX L/HA 1-1,5 DICOTILEDONATE
BLAZER 2S L/HA 2-2,5 ANUALE (INCLUSIV
GALAXY L/HA 2 SOLANUM, ABUTILON,
BASAGRAN Z L/HA 2-2,5 XANTHIUM, 24,19 ALCEDO, ELITA

BASAGRAN 600 L/HA 1,5-2 CHENOPODIUM)
DYNAM + L/HA 80G +

EXTRAVAN 2L
BOLERO L/HA 0,75-1
GALLANT S L/HA 1-1,5 BURUIENI ANUALE ŞI 23,99 ELITA
GALLANT CU L/HA 1-1,5 PERENE + COSTREI DIN
PETOL RIZOMI
AGIL L/HA 1
FURORE L/HA 2,5-3 15,57 ELITA
SUPER
TARGA L/HA 1,5-2
PAG - 307 -
FUSILADE L/HA 1-1,5

FORTE
SELECT SUPER L/HA 1,5-2 24,19 ALCEDO
ARAMO L/HA 1,5-2
PANTERA L/HA 1,5-2
LEOPARD L/HA 1,5-2 19,47 ALCEDO
NABU S L/HA 5-7
HARMONY L/HA 12 131,44 ALCEDO,
50SG DUPONT
Sursa: Nicoleta Banu, Soluţii de combatere a buruienilor, Agriplus nr. 3 – aprilie 2006

Minim Maxim RI
Rapiţă Mecloran l/ha 8-10 Monocotiledonate anuale şi

perene din sămânţă
(preemergent)
Lontrel 300 l/ha 0,3-0,5 Dicotiledonate anuale şi perene 66,65 70,80 Alcedo, Elita
(postemergent)
Gallant Super l/ha 1 Monocotiledonate anuale şi 23,99 Alcedo
perene (postemergent)
Sursa: Ing. Gheorghe Elca Săcele – Agricultura României – martie 2005

PAG - 308 -

Minim Maxim RI
Sfeclă de zahăr Olticarb 75 l/ha 5-6 Preemergent – încorporare în sol

Diizocab 80 l/ha 5-6 Monocotiledonate
Alirox 80EC l/ha 6-8

Dual 960EC l/ha 3-6 26,60 Alcedo
Eptam 6E l/ha 6-8
Eradicane 6E l/ha 6-8
Butiran 1/1CE l/ha 6-8
Asociate cu cele de mai sus:
Rebatan 80 kg/ha 1-1,5 Preemergent – încorporare în sol
Venzar 80 kg /ha 1-1,5 Dicotiledonate 46,61 Alcedo, DuPont,
Elita
Hexflur 80 kg /ha 1-1,5
betanal AM11 l/ha 2,5
Betanal + Sontrel l/ha 6+0,5 28,03 Alcedo, Elita
300
NABU S CE l/ha 6-7 În vegetaţie, costrei şi pir
FUSILADE l/ha 2-3 31,39 Alcedo
AGIL 100 EC l/ha 0,8-1
PAG - 309 -
FOCUS ULTRA l/ha 3-4

Targa Super CE l/ha 2-2,5
Gallant Super l/ha 1-1,5 23,99 Elita
Sursa:Dr.Ing. Rădulescu, SCA Teleorman – Cereale şi plante tehnice nr. 2/2002

Dr.Ing. A.F. Badin şi Dr.Ing. Aurica Badin, Agricultura României – mai 2004

Minim Maxim RI
Fasole Triflurom 35 l/ha 4,5 Preemergent

Treflan 48EC l/ha 2,5 Monocotiledonate 6,09 8,11 Alcedo, Elita
Pivot 100LC l/ha 0,75 Dicotiledonate 51,63 52,51 Alcedo, Elita

Minim Maxim RI
Tomate de vară AS 70 PU l/ha 0,3+0,4 Preemergent şi postemergent

- toamnă Dicotiledonate anuale
Unele monocotiledonate
Fusilade Forte l/ha 0,8-1 Postemergent
Fusilade Super l/ha 1-2 Monocotiledonate anuale şi 31,39 Alcedo
Nabu S l/ha 1,5-3 perene (Sorghum Halepense din
PAG - 310 -
Targa Super 5EC l/ha 1-2 rizomi)
Agil 100EC l/ha 0,8-1

Leopard 5EC l/ha 0,75-1,5 19,47 Alcedo
Metriphar 70WG l/ha 0,3 Preemergent
Dicotiledonate anuale
Unele monocotiledonate
Titus 25DF l/ha 0,03-0,04 Postemergent 109,9 163 Elita, DuPont
Monocotiledonate anuale, unele
perene
Dicotiledonate
Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron – ICDLF Miron – Programul Impact Rapid Banca Mondială, prin ANCA, 2005

Minim Maxim RI
Ardei Devrinol 45F l/ha 3-4 Înainte de semănat, cu

încorporare
Monocotiledonate
Dicotiledonate
Stomp 330CE l/ha 5 Preemergent 8,77 9,14 Elita, Alcedo
Monocotiledonate
Unele dicotiledonate anuale
PAG - 311 -
Dual Gold l/ha 1,2 Preemergent 26,60 Alcedo

960EC Monocotiledonate anuale
Unele dicotiledonate anuale
Argil 100EC l/ha 0,8-1 Postemergent
Leopard 5EC l/ha 0,75-1,5 Monocotiledonate anuale şi 19,47 Alcedo
perene (Sorghum Halepense)
Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron – ICDLF Vidra – Proiect Programul Impact Rapid MAPDR – Banca Mondială – ANCA, 2005

Minim Maxim RI
Varză Dual Gold 960CE l/ha 1,2 Preemergent 26,60 Alcedo

Propomit 720EC l/ha 2-3 Monocotiledonate anuale şi unele
dicotiledonate anuale
Stomp 330CE l/ha 5 Preemergent, încorporat în sol 8,77 9,14 Elita, Alcedo
Triflurex 24EC l/ha 3-5 Monocotiledonate
Treflan 24EC l/ha 3-5 Unele dicotiledonate 6,09 8,11 Elita, Alcedo
Ramrod 48F l/ha 6-8 Preemergent
Monocotiledonate
Dicotiledonate
Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron, ICDLF Vidra

PAG - 312 -

Minim Maxim RI
Pomi fructiferi Simazin kg/ha 4-5 Preemergent – în perioada de

Piersic, cais, (Simadon) repaus între rânduri
cireş, prun Monocotiledonate şi
dicotiledonate din sămânţă
Caragard kg/ha 4-5 Postemergent – când buruienile au
(Caradon) 15-20 cm
Mono şi dicotiledonate anuale şi
perene
Sursa: Ioan Oancea, Tratat de agricultură, Ed. Ceres 1996

Minim Maxim RI
Viţă de vie Goal 2E l/ha 5 Înainte de înflorit 31,13 28,03 Elita, Alcedo
Unele buruieni anuale şi buruieni
cu frunza lată
Touchdown l/ha 4 După înflorit
Graminee şi buruieni cu frunza
PAG - 313 -
lată perene şi anuale

Fusilade Super l/ha 3 Graminee perene şi anuale 31,39 Alcedo
Sursa: Ghidul produselor fitofarmaceutice AECTRA – 2002

Tehnologia optimizată de cultură a viţei de vie – ANCA – Proiect SCG 2005
PAG - 314 -
INSECTO-FUNGICIDE
CUL PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE PREŢ ESTIMAT POTENŢIALI

TURA COMBATERE (€/UM) DISTRIBUI
MINIM MAXIM TORI
Grâu Dithane M45 kg/to 2,5 Tratamente la sămânţă 4,95 5,60 Elita, Alcedo
Dithane 75GW kg/to 2,5 pentru combaterea bolilor
Dividend 030FS l/to 1 Mălura comună (Tilletia Caries, 19,91 Alcedo

Dividend Star 036FS l/to 1 T. Foetida)
Miclobor Extra 65PTS kg/to 2 Mălura pitică (Tilletia
Orius ST2WS l/to 1,5 Controversa)
Panoctine 35LS l/to 2

Prelude SP kg/to 1,5
Raxil 060FS l/to 0,5 32,45 Alcedo
Real 200FS l/to 0,21
Royal FLD42S l/to 2,5
Sumi 82FL l/to 1
Tiracarb 60SC l/to 2,5
Tiradin 500SC l/to 2,5
Tiramel 60PTS kg/to 3
Vitavax 200FF kg/to 2,5
PAG - 315 -

MINIM MAXIM TORI
Vondozeb 75DG l/to 2,5 16,2 Prorect SCG - 2005

Benit 4,75 DS kg/to 2
Bayleton 25WP kg/to 2
Gammavit 85PSU kg/to 3 Tratamente la sămânţă
Masterlin kg/to 2 cu insecto-fungicide
Michlodan Extra 45PTS kg/to 2,5 pentru combaterea dăunătorilor
Drius Combi kg/to 2 Viermi sârmă
Prolitin AL 81PUS kg/to 3

Sumidan l/to 1,8
Supersem 70PUS kg/to 3
Supercarb T80PSU kg/to 3
Tirametox 90PTS kg/to 3
Dacseed kg/to 3
Vitalin 85PTS kg/to 3
Bavistin FL l/ha 0.6 Boli foliare şi ale spicului 20,06 20,65 Proiect SCG 2005,
Pentru combaterea făinării Elita
Bazleton 25WP kg/ha 0.5 cerealelor (Erysiphe Graminis)
Benlate 50WP kg/ha 0.6

Metoben 70WP kg/ha 1
PAG - 316 -

MINIM MAXIM TORI
Microthiol kg/ha 8 10,09 Proiect SCG 2005

Topsin 70PU kg/ha 1 14,75 Alcedo
Bion kg/ha 0.06
Trifmine 30WP kg/ha 0.5
Alert l/ha 0.8 Pentru combaterea: 27,44 27,85 Alcedo, DuPont,
Septariozei (Septoria spp.) 28,81 Elita
Allegro l/ha 0.75 Ruginilor (Puccinia spp.)
Alto Combi 420 l/ha 0.5 Fuzarioza spicului (Fusarium 46,02 Alcedo
Bavistin DF kg/ha 0.6 spp.) 20,06 20,65 Proiect SCG 2005,
Elita
Bravo 75WP kg/ha 2 15,34 Alcedo
Brio l/ha 0.5
Bumper Super 490EC l/ha 0.8 14,45 Alcedo
Caramba 60SL l/ha 1
Carbendayim 500EC l/ha 0.6 12,68 Alcedo
Falcon 460EC l/ha 0.6 37,91 38,94 Elita, Alcedo
Folicur BT225EC l/ha 0.8 26,61 28,17 Alcedo, Elita
Goldayim 500SC l/ha 0.6
Granit 20SC l/ha 1
PAG - 317 -

MINIM MAXIM TORI
Impact 25SC l/ha 0.5

Mirage 45EC l/ha 1
Orius 25EW l/ha 0,5
Sanazole 250EC l/ha 0,5 26,09 Elita
Shavit 45EC l/ha 1 11,21 Alcedo
Stratego 25EC l/ha 1
Spartak 45EC l/ha 1
Sumi 8 12,5WP kg/ha 0,4
Tango l/ha 0,5 28 29,03 Elita, Alcedo
Zamfir 40EW l/ha 0,75
Bayfidan 250EC l/ha 0,5 Pentru combaterea complexului
Bayleton 25WP kg/ha 0,5 de boli foliare şi ale spicului
Carbazole 375SE l/ha 1

Carbel EC l/ha 1
Impact 125SC l/ha 1
Mugibon WP kg/ha 2,5
Proistoc l/ha 0,5
Protect 50WP l/ha 0,6
Sanaprop l/ha 0,5
PAG - 318 -

MINIM MAXIM TORI
Silodor kg/ha 12,5

Tilt 250EC l/ha 0,5
Topsul FL l/ha 3,5
Triadimedon CIG 25PU kg/ha 0,5
Vydan 25EC l/ha 0,5
Actellic 50EC l/ha 1 Combaterea dăunătorilor 24,9 Alcedo
Alpha Combi 28,25EC l/ha 0,5 Ploşniţele cerealelor
Alphaguard 10EC l/ha 0,15 (Eurygaster Integriceps)
Agrothrin 10EC l/ha 0,1 Insecticide
Bulldock 025EC l/ha 0,3

Calypso 480SC l/ha 0,1
Chinmix 5EC CIG-CE l/ha 0,3
Cypermetrin 10EC l/ha 0,1 12,98 Alcedo
Dackillin l/ha 0,15
Decis 2,5EC l/ha 0,3 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Dimezyl 40EC l/ha 3
Dimevur 42,5 l/ha 3
Dursban 480EC l/ha 3
Dimevur 42,5 l/ha 3
PAG - 319 -

MINIM MAXIM TORI
Ecalux l/ha 1,25

Fastac EC l/ha 0,1
Fury EC, EW l/ha 0,1
Karate 2,5EC l/ha 0,3 33,6 42,48 Proiect SCG 2005,
Alcedo
Lebaycid 50EC l/ha 2
Marshal 25EC l/ha 1
Meotrum 20CE l/ha 0,5
Onefan 90 l/ha 1
Pestan Super l/ha 0,5
Sinoratox 35CE l/ha 3,5
Sumi Alpha 2,5EC l/ha 0,4
Treban 10EW l/ha 0,75
Valiant 25EC l/ha 0,08
Decis 2,5FC l/ha 0,3 Viermele roşu al paiului 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Fastac EC l/ha 0,1 (Haplodiplosis Marginata)

Alcedo
PAG - 320 -

MINIM MAXIM TORI

Actellic 50EC l/ha 2,4 Tripsul cerealelor 24,9 Alcedo
Sinoratox 35CE l/ha 1 (Haplotrips Tritici)
Thiodan 35EC l/ha 0,1%

Thionex 35EC l/ha 0,1% 10,11 Alcedo
Carbetovur 50EC l/ha 1,5 Afidele cerealelor
Dimevur 42,5 l/ha 0,85 (Sitobian Avenae,
Lebaycid 50EC l/ha 1 Schizophis Graminum)
Perfection 40CE l/ha 1

Sumi Alpha 25EC l/ha 0,4
Sumithion 50EC l/ha 0,1%
Thionex ULV l/ha 2 10,11 Alcedo
Alpha Combi 26,25EC l/ha 0,5 Gândacul ovăzului
Bulldock 026EC l/ha 0,2 (Lema Melanopa) –
Chinmix 5CE l/ha 0,3 atacă majoritatea cerealelor
Cipermetrin 10EC l/ha 0,1 12,98 Alcedo

Dackillin l/ha 0,150
Efcymethrin 10EC l/ha 0,1
PAG - 321 -

MINIM MAXIM TORI
Efdacon 10EC l/ha 3,5

Fusiac EC l/ha 0,1
Fury EC l/ha 0,1
Alcedo
Regent 200SC l/ha 0,9
Reldan 10EC l/ha 1,25 12,87 16,23 Elita, Alcedo
Sinoratox 40CE l/ha 3
Supersect 10EC l/ha 0,15 14,75 Alcedo
Victenon 50WP kg/ha 0,5 15,63 Alcedo
Sursa: Recomandări ale ICDA Fundulea

Dr. C. Popov, Al. Bărbulescu, Cristina Spiridon, Mihaela Rotărescu – Agricultura României, mai 2002
Ing. Ioana Caragea, Direcţia Fitosanitară Ilfov, Protejarea culturilor de cereale păioase – Profitul Agricol 17/2002
PAG - 322 -

MINIM MAXIM
Orz Dividend Star l/to 1,5 Tratamente la sămânţă pentru 19,91 Alcedo
036FS combaterea bolilor: tăciune
Miclobor Extra kg/to 2 zburător (Ustilago nuda) şi
65PUS sfâşierea frunzelor (Pyrenophora
Orius ST2 WS l/to 1,5 graminea)
Prelude SP kg/ to 2 fungicide
Raxil 060FS l/ to 0,5 32,45 Alcedo

Real 200FS l/ to 0,2
Sumi S 2WP kg/ to 1
Systtane 40W kg/ to 0,3 14,16 38,08 Alcedo, Elita
Vitavax 200PUS kg/ to 2
Fortral 2WS kg/ to 1,5
Gammavit 85PSU kg/ to 3 Insectofungicide
Masterlin kg/ to 2
Miclodan Extra kg/ to 2,5
45PUS
Orius Combi kg/ to 2
PAG - 323 -

MINIM MAXIM
Protilin AL kg/ to 3
81PST
Sumidan l/ to 1,8
Vitalin 85PTS kg/ to 3
Boli foliare şi ale spicului
Făinare (Erysiphe graminis), ca şi
la grâu
Sfâşierea frunzelor (Pyrenophora
spp.), ca şi la grâu pentru rugini şi
fuzarioză
Combaterea dăunătorilor
Gândacul ovăzului (Lema
melanopa), ca şi la grâu
Sursa: Recomandări ale ICDA Fundulea

Dr. C. Popov, Al. Bărbulescu, Cristina Spiridon, Mihaela Rotărescu – Agricultura României, mai 2002
Ing. Ioana Caragea, Direcţia Fitosanitară Ilfov, Protejarea culturilor de cereale păioase – Profitul Agricol 17/2002
PAG - 324 -

COMBATERE (€/UM) DISTRIBUITOR
MINIM MAXIM I
Porumb Altiram 80PUS kg/to 3 Tratament la sămânţă

Caroben 75PTS kg/ to 2,5 Prevenirea putrezirii seminţelor ţi a
Flewsan FS kg/ to 3 plantelor
Maxim AP 045FS l/ to 1 Tăciunele comun (Ustilago Maydis) 38,06 Alcedo

Metoben 70PU kg/ to 2 Tăciunele prăfos al inflorescenţelor
Royal FLO 45S l/ to 3 (Sarosporium ...)

Gărgăriţa frunzelor (Tanymecus
Thiram 80WP kg/ to 3
dilaticollis)
Tiradin 70PUS kg/ to 3
Viermii sârmă (Agriotes spp.)
Tiramet 60PTS kg/ to 3
Vitavax 200FF l/to 2,5
Carbodan 35ST Densităţi mari de Tanymecus
Carbofuran 35ST l/ to 28 (20/mp)
Diafuran 35ST
Furodan 35ST
Actara kg/ha 1 Tratament de corecţie în vegetaţie 46,47 Alcedo
Calypso 480SC l/ha 0,09 Tanymecus dilaticollis 131,3 Elita
Mospilan 20SP kg/ha 0,1
PAG - 325 -

MINIM MAXIM I
Regent 200SC l/ha 0,1

Sinoratox Plus l/ha 5
Victenon 50WP kg/ha 0,75 15,63 Alcedo
Sursa: Recomandările ICDA Fundulea

Agricultura României – aprilie 2004

Minim Maxim I
Floarea Sumilex 50WP kg/to 1 Tratamente la să,ânţă pentru

soarelui Rovral PU50% kg/ to 2 combaterea: 41,89 Alcedo
Ronilan 50WP kg/ to 2 Putregaiului alb şi cenuşiu
(Sclerotinia Sclerotiorum şi Botritis
Cinerea)
Apron 35SD kg/ to 4 Mană (Plasmopora helianthi)
Wakil PTS kg/ to 2
Konker kg/ha 1,25
Punch 40EC l/ha 0,5
Rovral PU50% kg/ha 1,5 41,89 Elita
PAG - 326 -
Trifmine 30WP kg/ha 1

Mirage 45EC l/ha 1
Alto Combi 420 l/ha 1,5 46,02 Alcedo
Furadan 35ST l/to 28 Insecticide – tratamente la sămânţă
Diafuran 35ST l/ to 28 pentru combaterea:
Carbodan 35ST l/ to 28 Viermilor sârmă (Agriotes spp.)
Terrafuran 350FS l/ to 28 Gărgăriţei frunzelor (Tanymecus

dilaticollis)
Sursa: Dr.Ing. Floarea Bădescu – SCDA Teleorman, articol în revista Cereale şi plante tehnice nr. 3/2003

Minim Maxim I
Soia Beret MLX360 l/to 1,25 Tratament la sămânţă

Fusarium spp şi Pythium de
baryanum
Tiramet kg/to 2 Phomopsis sojae
Sintox 25 l/ha 2 Insecticide
Mitac 20CE l/ha 1,5 Acarianul roşu (Tetranychus 41,89 Elita
urticae)
PAG - 327 -

Minim Maxim I
Rapiţă Rovral 50WP l/to 1 Tratament la sămânţă

Sumilex 50WP l/to 1 Puricii de pământ (Phylotreta spp.)
Rovral 50WP l/to 1,5 Boli foliare

Ronilan 50WP l/to 1,5
Sumilex 50WP l/to 1,5
Supersect l/ha 0,2 În primele faze de vegetaţie 14,75 Alcedo
Puricii de pământ (Phylotreta spp.)
Păduchele cenuşiu al verzei
(Brecorune brassicae)
Fastac 10CE l/ha 0,075 În perioada înfloritului
Pirimar 25WG 0,1% Gândacul lucios al rapiţei
Gărgăriţa cruciferelor
Sursa: Ing. Vera Gheorghe, CLCA Săcele – Agricultura României, martie 2005
PAG - 328 -

MINIM MAXIM RI
Sfecla de zahăr Dăunători

Promet 666SCO + l/to 20-25 Tratament la sămânţă
200LEX kg/to 9 Răţişoara porumbului
Furadan 35ST l/to 25-28 (Tanymecus dilaticollis)
Seedox 80WP kg/to 10-12,5 Răţişoara sfeclei (Tanymecus
Cosmos 500FS l/to 7,5 palliatus)
Gaucho 70WP kg/to 20 Viermii sârmă (Agriotes lineatus)

Gândacul pământului (Opatrum
Mospilan 70WP kg/to 50 106,21 Alcedo
sabulosum)
Gărgăriţa sfeclei (Bothynoderes
punctiventris)
Sinoratox 35CE l/ha 2-3 Suplimentar în vegetaţie şi contra:
Dursban 480E l/ha 1,5 Larvelor defoliatoare de
Mamestra şi Plusia
Sinoratox 35CE l/ha 0,8 Afide
Decis 2,5EC l/ha 0,2-0,3 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Fastac 10EC l/ha 0,1 17,70 Alcedo
Nurelle D l/ha 1,5
Sumicidin 20EC l/ha 0,25
PAG - 329 -

MINIM MAXIM RI

Azodrin 400WSC l/ha 0,5
Alpha Combi l/ha 0,6
Boli
Tiramet 60 kg/to 4 Tratament la sămânţă
Apron 35D kg/to 4 Pythium spp.
Tachigarden 70WP kg/to 6 Phoma betae

Fusarium spp.
Rhizactonia solani
Alternaria spp.
Peronospora spp.
Brestan 60WP kg/ha 0,5 Cercosporioză
Fundazol 50 kg/ha 0,3
Benlate 50 kg/ha 0,3
Topsin M70 kg/ha 0,3 14,75 Alcedo
Bavistin 50 kg/ha 0,3 20,06 20,65 Alcedo, Elita
Derosal 20 kg/ha 0,3
Rias 300EC kg/ha 0,3
Alto Combi 420 l/ha 0,5 46,02 Alcedo
PAG - 330 -

MINIM MAXIM RI
Sulf pulbere kg/ha 15-25 Făinare 2,12 Proiect SCG 2005

Metoben 70 g/ha 300
Bavistin 50WP l/ha 0,5 20,06 20,65 Alcedo, Elita
Baycor 25WP l/ha 1,5
Bayleton 25WP kg/ha 0,3
Cupravit kg/ha 3
Score 250EC l/ha 0,3 26,99 Alcedo
Tilt 250EC l/ha 0,3
Alert l/ha 0,5 27,44 28,81 Alcedo, Elita
Impact 125SC l/ha 0,5
Rias 300EC l/ha 0,3
Sursa: Dr.Ing. Ion Răducu – SCA Teleorman, Cereale şi plante tehnice nr. 2/2002
Dr.Ing. A.F. Badiu şi Dr.Ing. Aurica Badiu, Agricultura României, iunie 2004
CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE PREŢ ESTIMAT POTENŢIAL

COMBATERE (€/UM) I
Minim Maxim DISTRIBUIT
ORI
Fasole Captan 50WP % 0,2-0,5 Mană, antracnoză 7,08 Alcedo
PAG - 331 -
CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE PREŢ ESTIMAT POTENŢIA

COMBATERE (€/UM) LI
MINIM MAXIM DISTRIBUI
TORI
Tomate vară-toamnă Fungicide, bactericide pentru combaterea bolilor
Sulfat de cupru kg/ha 5-10 Phytophthora inpeotans
Septoria lycopersici
Turdacupral kg/ha 5 Xanthomonas vesicatoria
Perozin B75PU kg/ha 3-5 Pseudomonas tomato
Phytophthora infestans
Alternaria solani
Sulf muiabil PU kg/ha 4 Leveillula Faurica
Cuzin SA (10%) kg/ha 8-10 Xanthomonas vesicatoria
Pseudomonas tomato
Tiuram 75PU kg/ha 3 Alternaria solani
Botrytis cinerea
Dithane M45PU kg/ha 2 Xanthomonas vesicatoria 4,95 5,60 Elita, Alcedo
Pseudomonas tomato
Phytophthora infestans
Alternaria solani
PAG - 332 -

TORI
Cladosporium fulvium
Policarbacin PU kg/ha 2 Phytophthora infestans
Alternaria solani
Fundazol 50PU kg/ha 0,5-1 Septoria lycopersici
Metoben 70PU kg/ha 0,5-1 Cladosporium fulvium
Topsin M70PU kg/ha 0,5-1 Fusarium oxysporum 14,75 Alcedo

Bavistin 50PU kg/ha 0,5-1 Verticilium duhliae 20,06 20,65 Alcedo, Elita
Rovral 50PU kg/ha 0,5-1 Alternaria solani 41,89 Elita
Botrytis cinerea
Captadin 50PU kg/ha 2,5 Phytophthora infestans
Alternaria solani
Botrytis cinerea
Ronilan 50PU kg/ha 0,5 Alternaria solani
Botrytis cinerea
PAG - 333 -

TORI
Ridomil Cu48 kg/ha 2,5-3 Phytophthora infestans
Sandofan C kg/ha 2,5
Dăunători (insecticide – acaricide)
Metaldehida 5 kg/ha 20-30 Limaxi
Sinoratox 35CE l/ha 1-1,5 Afide, lepidoptere, tripşi
Carbetox 37CE l/ha 2,4-4 Afide, lepidoptere, coleoptere
Oltitox 50PU l/ha 1,2-2 Gândacul din Colorado
Onevos 33CE l/ha 1,2-2 Afide, lepidoptere, tripşi,
coleoptere
Decis 2,5CE l/ha 0,3-0,5 Afide, lepidoptere, coleoptere 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Birlane 24EC l/ha 0,6-1 Afide, coleoptere
Diazol 60EC l/ha 1-1,5 Afide, lepidoptere, tripşi, diptere 8,55 Alcedo
Ecalux S l/ha 0,6-1
Unden 50WP l/ha 0,6-1 Afide, gândacul din Colorado,
lepidoptere
Actelic 50EC l/ha 0,6-1 Afide, coleoptere, lepidoptere 24,9 Alcedo
Divipan 100EC l/ha 0,6-1 Afide, tripşi, coleooptere,
PAG - 334 -

TORI
lepidoptere
Sursa: Ioan Oancea – Tratat de agricultură, Ed. Ceres, 1996

Minim Maxim
Ardei Fungicide / bactericide combatere boli
Sulf muiabil PU kg/ha 5 Leveillula taurica 0,62 Proiect SCG 2005
Cuzin SA (10%) kg/ha 8-10 Xanthomonas vesicatoria
Dithane M45PU kg/ha 2 Pseudomonas tomato 4,95 5,60 Elita, Alcedo
Rovial 50PU kg/ha 0,5-1 Botrytis cinerea 41,89 Elita
Bayleton 5PU kg/ha 0,5 Leveillula taurica
Combatere dăunători (insecticide – acaricide)
Metaldehida 5 kg/ha 20-30 Limaxi
Sinoratox 35CE l/ha 1-1,5 Afide, lepidoptere, tripşi
Oneros 33CE l/ha 1,2-2 Afide, lepidoptere, tripşi,
coleoptere
PAG - 335 -
Decis 2,5CE l/ha 0,3-0,5 Afide, lepidoptere, coleoptere 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Birlane 24EC l/ha 0,6-1 Afide, coleooptere
Diazol 60EC l/ha 1-1,5 Afide, lepidoptere, tripşi, diptere 8,55 Alcedo
Ecalux S l/ha 0,6-1 Afide, tripşi, coleoptere,
lepidoptere
Decemtion 20EC l/ha 1,8-3 Afide, coleoptere
Unden 50WP l/ha 0,6-1 Afide, gândacul din Colorado,
lepidoptere
Actellic 50EC l/ha 0,6-1 Afide, coleoptere, lepidoptere 24,9 Alcedo
Divipan 100EC l/ha 0,6-1 Afide, tripşi, coleoptere,
lepidoptere
CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE PREŢ ESTIMAT POTENŢIAL

COMBATERE (€/UM) I
Minim Maxim DISTRIBUIT
ORI
Varză Fungicide, bactericide pentru combaterea bolilor
Turdacupral kg/ha 5 Xanthomonas campestris
Perozin B 75PU kg/ha 3-5 Perenospora brassicae
Dithane M 45PU kg/ha 2 4,95 5,60 Elita, Alcedo

Rovral 50PU l/ha 0,5-1 Botrytis cinerea 41,89 Elita
PAG - 336 -
Sclerotinia sclerotiorum
Captadin 50PU l/ha 2,5 Botrytis cinerea 7,08 Alcedo
Ridomil CU48 l/ha 2,5-3 Perenospora brassicae
Sandofan C l/ha 2,5
Dăunători
Metaldehida 5 l/ha 20-30 Limaxi
Dipterex 80SP l/ha 1-1,5 Coleoptere, diptere
Decemtion 20EC l/ha 1,8-3 Afide, coleoptere
Unden 50WP l/ha 0,6-1 Afide, lepidoptere
Divipan 100EC l/ha 0,6-1 Afide, tripşi, coleoptere,
lepidoptere
Actellic 50EC l/ha 0,6-1 Afide, coleoptere, lepidoptere 24,9 Alcedo

PAG - 337 -
CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE PREŢ ESTIMAT (€/UM) POTENŢIALI

COMBATERE MINIM MAXIM DISTRIBUI
TORI
Piersic Oleodiazol 3EC %1 1,5 În repaus vegetativ 4,13
Coccide
Ouă de afide, acarieni,
insecte defoliatoare
Forme de rezistenţă la
majoritatea bolilor
Vondozeb 80WP % 0,2 Umflarea mugurilor 16,2 Proiect SCG 2005
Băşicarea frunzelor
(Taphrina deformans)
Ciuruirea frunzelor
(Stigmina carpophila)
Uscarea ramurilor
(Cytospora cineta)
Monilioze (Monilinia spp.)
Rapăn (Venturia
carpophila)
1
Exprimarea în % a substanței folosite este justificată de faptul că în pomicultură pentru stropiri se folosesc 800‐1000 l soluție
PAG - 338 -

TORI
Ciuruirea bacteriană a
frunzelor (Xantomonas
campestris)
Merpan 50WP % 0,25 Dezmugurit (buton verde) Alcedo
Ciuruirea micotică şi
bacteriană a frunzelor
Uscarea ramurilor
Ouă de acarieni
Teldor 500SC l/ha 0,75 Buton roz 56,35 59 Alcedo, Elita
Monilioze
Uscarea ramurilor
Rapăn
Molia piersicului (Anarsia
lineatella)
Bravo 500SC % 0,15 10-15% din flori au început 15,34 Alcedo
PAG - 339 -

TORI
să-şi scuture petalele
Diazol 60EC 0,15 Băşicarea frunzelor 8,55 Alcedo
Monilioze
Uscarea ramurilor
Rapăn
Molii (Anarsia lineatella şi
Cydia molesta)
Afide, insecte defoliatoare
Vondozeb 80WP % 0,2 Fructul cu Ø de 0,5-1 cm 16,2 Proiect SCG 2005
(la avertizare)
Talstar 10EC % 0,04 Băşicarea frunzelor
Monilioze
Uscarea ramurilor
Rapăn
PAG - 340 -

TORI
Bravo 500SC % 0,15 Fructul cu Ø de 1,5-2 cm 15,34 Alcedo
(la avertizare)
Diazol 60EC % 0,15 Ciuruirea micotică şi 8,55 Alcedo
Făinarea
Uscarea ramurilor
Rapăn
Păduchele din San-Jose,
molii, afide
Vondozeb 80WP % 0,2 Fructul cu Ø de 2,5-3 cm 16,2 Proiect SCG 2005
(la avertizare)
Fastac 10EC % 0,008 Ciuruirea micotică şi
Uscarea ramurilor
Rapăn
Făinarea (Sphaerotheca
pannosa)
Păduchele din San-Jose
PAG - 341 -

TORI
Molii, afide, acarieni
Turdacupral 50PU % 0,15-0,2 Băşicarea frunzelor
Diazol 3EC % 0,15 Ciuruirea, uscarea ramurilor 8,55 Proiect SCG 2005
Sursa: Ing. Zenovia Dimulescu – SCDP Băneasa, 2005 (Proiect)

Dr.Ing. Antonia Ivaşcu şi colab. – SCDP Băneasa, Revista Horticultura nr. 8/2002

Minim Maxim I
Cais Oleodiazol 3EC % 1,5 Repaus vegetativ 4,13 Alcedo

Păduchi ţestoşi, ouă de păduchi de
frunze, acarieni, insecte
defoliatoare, forme de rezistenţă la
diferite boli
Vondozeb 80WP % 0,2 Umflarea mugurilor 16,2 Proiect SCG 2005
Monilioza, ciuruire, rapăn, cancerul
ramurilor
Merpan 50WP % 0,25 Buton verde 7,67 Alcedo
PAG - 342 -
Monolioza, ciuruire, rapăn

Teldor 500SC l/ha 0,75 10-15% din flori au început să-şi
scuture petalele
Diazol 60EC % 0,15 Monilioză, ciuruire, rapăn, păduchi 8,55 Alcedo
de frunze, carii, insecte defoliatoare
Vondozeb 80WP % 0,2 Fruct cu Ø de 1 cm 16,2 Proiect SCG 2005
Calypso 480EC % 0,02 Monilioză, ciuruire, rapăn, afide,
Vondozeb 80WP % 0,2 Fruct cu Ø de 1,5-2 cm 16,2 Proiect SCG 2005
Diazol 60EC % 0,15 Monilioză, ciuruire, rapăn, afide, 8,55 Alcedo
Turdacupral 50PU % 0,15-0,2 Fruct normal
Talstar 10EC % 0,04 Monilioză, ciuruire, rapăn, afide,
insecte defoliatoare, păduchi ţestoşi
Turdacupral 50PU % 0,15-0,2 După recoltare şi tăiere în verde
Păduchi ţestoşi, insecte
defoliatoare, cancerul ramurilor,
rugină
Champion 50WP 75% din frunze căzute 8,26 Proiect SCG 2005
Ciuruirea, monilioză, boala
plumbului
PAG - 343 -

MINIM MAXIM RI
Cireş Oleoekalux S % 1,5 Umflarea mugurilor

Oleocarbetox % 2 Păduchi ţestoşi, ouă de afide,
Oleodiazol % 1,5 defoliatoare 4,13 Alcedo

Turdacupral 50PU % 0,4 Buton alb
Zeamă bordeleză 0,5 Patogeni bacterieni şi micotici
Kocide 101 0,3 Stigmina carpophila (ciuruirea 9,73 9,9 Alcedo, DuPont,
frunzelor) 10,48 Elita
Funguran OH sau 0,3 Brumeriella jaapii (pătarea roşiatică
Champion 50WP 0,3 a frunzelor) 8,26 Proiect SCG 2005

Monilinia spp. (putregaiul brun şi
mumifierea fructelor)
Champion 50WP Deschiderea primelor flori
Rovral 50WP % 0,1 Începutul scuturării petalelor 41,89 Elita
Ronilan 50Wp 0,1 Monilinia spp.
Sumilex 50WP 0,1

Orius 25EC 0,04
Folicur SOLO 0,075-0,1 26,61 28,17 Alcedo, Elita
250EW
Systhane C % 0,1 Brumeriella jaapii (pătarea roşie) 14,16 38,08 Alcedo, Elita
PAG - 344 -

MINIM MAXIM RI
Atemic 0,1 Stigmina carpophila (ciuruirea

Systhane 12EC 0,04 frunzelor) 14,16 38,08 Alcedo, Elita
Topsin M70 sau 0,1 Defoliatoare, minatoare, afide etc.
Bravo 500SC 0,15

Decis 2,5EC 0,03 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Sumi Alpha 2,5EC 0,04
Diazol 60EC 0,15 8,55 Alcedo
Topsin M70 % 0,1 Creşterea fructelor şi lăstarilor 14,75 Alcedo
Systhane C 0,1 Boli bacteriene şi micotice 14,16 38,08 Alcedo, Elita
Systhane 12EC 0,2
Bravo 500SC 0,15
Folicur SOLO 0,1 26,61 28,17 Alcedo, Elita
250EW
Calypso 480SC 0,02 131,3 Elita
Sumi Alpha 2,5EC %% 0,04 Rhagoletis cerasi (musca cireşelor)
Diazol 60EC 0,15 Afide, minatoare, defoliatoare 8,55 Alcedo
Sinoratox R35 0,15
Sinoratox R35 0,15 Creşterea fructelor la 6-8 zile după
tratamentul anterior
PAG - 345 -

MINIM MAXIM RI
Viermele Rhagoletis cerasi

Topsin M70 0,1 După recoltarea fructelor 14,75 Alcedo
Systhane C 0,1 Patogeni micotici şi bacterieni 14,16 38,08 Alcedo, Elita
Systhane 12EC 0,2
Bravo 500SC 0,15
Ekalux S % 0,1 Păduchele din San Jose
Reldan 40EC % 0,15 12,87 16,23 Elita, Alcedo
Carbetox 37EC 0,15
Ultracid 20EC 0,2
Fungicid cupric: % 0,4 După căderea frunzelor
Turdacupral 50PU Patogeni micotici şi bacterieni
Zeamă bordeleză 0,5
Kocide 101 0,3 9,73 9,9 Alcedo, DuPont,
10,48 Elita
Funguran OH sau 0,3
Champion 50WP 0,3
Sursa: ICDP Mărăcineni, 2005 (Dr.Ing. Valentina Amzăr şi Dr.Ing. Mihaela Surnedrea)
CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT POTENŢIALI

PAG - 346 -
(€/UM) DISTRIBUITOR
Minim Maxim I
Prun Alcupral 50PU % 0,2 Pătarea roşie a frunzelor, ciuruirea

Superchamp 250SC kg/ha 2 frunzelor, monilioză
Odeon 820WDC kg/ha 0,8 Machteshim Agan

Aplaudus Super % 1,5 Forme hibernante de dăunători
Păduchele din San Jose
Oleodiazol 3EC % 1,5 Acarianul roşu al pomilor, alţi 4,13 Alcedo
dăunători
Confidor OIL SC004 l/ha 2 218,32 Alcedo
Agrofos 48EC l/ha 15 Quadraspidiotus perniciosus Grecia
(generaţia de vară)
Sursa: Lista produselor de uz fito-sanitar omologate la data de 06.09.2006, publicată în Sănătatea plantelor nr. 101 şi 102/2006
CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL PREŢ ESTIMAT POTENŢIALI

DE COMBATERE (€/UM) DISTRIBUI
TORI
MINIM MAXIM
Viţa de vie Kelthane 18EC l/ha 2 Acarieni
Sulf pulbere kg/ha 25 Făinare 2,12 Proiect SCG 2005
Curzate Super V kg/ha 3 Înainte de înflorit
Karathane LC l/ha 0,5 Mană + făinare + molie 14,09 23,16 Elita, Proiect SCG
PAG - 347 -

TORI
MINIM MAXIM
2005
Karate 2,5EC l/ha 0,025 33,6 42,48 Proiect SCG
2005, Alcedo
Microlhiol Special kg/ha 3
Champion 50WP kg/ha 3 După înflorit 8,26 Proiect SCG 2005
Topas 100EC l/ha 0,25 Mană + făinare + molie 75,82 Proiect SCG 2005
Sulf muiabil kg/ha 5
Karate 2,5EC l/ha 0,25 33,6 42,48 Alcedo, Proiect
SCG 2005
Vondozeb kg/ha 2 Mană + făinare 16,2 Proiect SCG 2005
Karathane LC l/ha 0,5
Sulf pulbere kg/ha 30 14,09 23,16 Elita, Proiect SCG
2005
Mikal B kg/ha 4 Mană + făinare 18,53 Proiect SCG 2005
Topas 100EC l/ha 0,25 75,82 Proiect SCG 2005
Champion 50WP kg/ha 3 Mană + făinare + molie 8,26 Proiect SCG 2005
Karathane LC l/ha 0,5 14,09 23,16 Elita, Proiect SCG
PAG - 348 -

TORI
MINIM MAXIM
2005
Karate 2,5EC l/ha 0,25 33,6 42,48 Alcedo, Proiect
SCG 2005
Sulf pulbere kg/ha 30 2,12 Proiect SCG 2005
Sulfat de cupru kg/ha 10 Mană + făinare + putregai
Bavistin 50WP kg/ha 1 20,06 Proiect SCG
2005, Elita
PAG - 349 -
UNELE CONCLUZII
Urmărind evoluţia exploataţiilor agricole din România s-au

conturat argumente importante privind necesitatea şi utilitatea ghidurilor
care să vină în sprijinul producătorii agricoli.
Fiind considerat un instrument de pregătire profesională pentru

cei care lucrează în agricultură, ghidul etalon promovează o metodă de
informare practică cu problemele de ansamblu ale managementului
culturilor vegetale;
In capitole distincte, lucrarea tratează elemente tehnice,

comensurează efecte şi eforturi, exprimate în indicatori tehnici (de
producţie) şi indicatori economici pentru alegerea variantei decizionale
optime;
- descrierea tehnologiilor cadru pentru culturile luate în studiu,

evidenţiază condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de măsuri
fitotehnice, în vederea punerii în valoare a potenţialului genetic al
soiurilor şi hibrizilor aflaţi în cultură. S-a acordat o importanţă însemnată
măsurilor tehnologice moderne, de înaltă productivitate, eficiente
economic şi nepoluante, precum şi soluţiilor privind reducerea
consumului de energie;
- fişele tehnologice cuprind elemente de calculaţie pentru lucrările

mecanizate, lucrările manuale şi materii prime şi materiale. Scopul urmărit
prin fundamentarea tehnologiilor de producţie după criteriile economic,
energetic şi ecologic, a fost de a obţine consumuri reduse de combustibil
cu cca 12%, de forţă de muncă cu cca 12-15 %, precum şi al economiei
de materiale, pentru care s-a avut în vedere costul lor minim;
- dimensionarea necesarului de echipamente tehnice destinat

mecanizării lucrărilor agricole s-a efectuat în funcţie de următoarele
criterii: tipul profilului analizat (cereale şi plante tehnice, legume câmp,
pomi, viţă de vie); mărimea modului; executarea lucrărilor agricole de
calitate şi în epoca optimă; capacitatea de lucru al echipamentului tehnic;
situaţia echipamentului tehnic (în fabricaţia curentă); eficientizarea
exploataţiei agricole. Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole pe
PAG - 350 -
cele 4 profile şi module semnificative, s-a făcut astfel încât efortul

financiar să fie minim.
Printr-o evaluare finală a ghidului se:
- traduc finalităţile producţiei vegetale în orientări concrete (profit, rata

profitului) de eficientizare a activităţii desfăşurate;
- indică obiective pe termen mediu;
- pregătesc o evaluare pe termen mediu a activităţii indicând deja

elementele care ar trebui să fie atinse sau transformate (influenţarea
deciziei);
- proiectează traiectoria de evoluţie a managementului exploataţiei

agricole vegetale pentru a vedea care este funcţionarea actuală a
exploataţiilor;
- descrie evoluţia pe care poate să o aibă fermierul pentru a îmbunătăţi

managementul exploataţiei;
- precizează evoluţiile pe care poate să le aibă fermierul în legătură cu

utilizarea sau adaptarea echipamentelor tehnice de mecanizare.
PAG - 351 -
Bibliografie selectivă
1 Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice – Institutul de Zonarea producţiei agricole,
Cercetări pentru Economie Agrară 1980-1085-1990
2 Alecu, I. si colaboratorii Managementul in agricultura
Editura Ceres, Bucuresti 1997
Alecu, I. Mangement si Marketing in Agricultura, Chisinau 1991

Hartia, S.
3 Balan, V. Pomicultura, Chişinău, 2001
Cimpoieş, Gh.
Barbăroşie, M.
4 Butnariu, H.
Indrea, D.
Legumicultura, Editura Didactică şi Pedagogică –
Petrescu, C.
Bucureşti, 1992
Saviţchi, P.
Ciofu, R.
5 Bold I., Avram C. Exploataţia agricolă, organizare, dezvoltare, exploatare,

Editura Mirton, Timişoara, 1995
6 Cepoiu, N. Pomicultura aplicată, Editura
Ştinţelor Agricole Bucureşti
7 Drăghici, M. şi colab Manual de management al fermei, Editura Atlas Press 2004
8 Dincu, I. Bazele tehnologice ale culturilor agricole, Editura Ceres,
Lacatusu, Gh. Bucuresti 2002
9 Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor Strategia de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare
şi silviculturii pe termen mediu şi lung,
(2001-2005 şi 2005-2010)
10 Nica, S. Economia rurală – compendiu, Editura ARTPRINT –
Glăman, Gh. Bucureşti 1995
Fântâneru, AL.
11 Oancea, M. Management modern în unităţile agricole, Editura Ceres,

Bucureşti 2003
12 Oancea, I. Tratat de TEHNOLOGII AGRICOLE, Editura Ceres,

Bucuresti 1998
13 Popescu, M. Lecţii ale tranziţiei, Editura Expert, 2001

14 Sin, Gh. - coordonatori Tehnologii moderne pt cultura plantelor de camp, Editura
Ceres, Bucuresti 2000
15 Stoian Elena, Dinu Toma Management în agricultură, Editura Alma Mater Sibiu 2003
16 Teaci D. Capacitatea de producţie actuală şi cea potenţială a
terenurilor agricole din România, pentru principalele
PAG - 352 -
culturi în producţia vegetală: cereale şi plante tehnice, nr.

1, Bucureşti, 1077
17 Ţârdea, C. Viticultura, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. – Bucureşti,
Dejeu, L. 1995
18 Vâlceanu, Gh. Analiză economică financiară, Editura Economică, 2004

Robu, Vasile.
N. Georgescu
19 Zahiu, L. Agricultura Romaniei in procesul de integrare agricole
Lazar,T. Europeana.
20 *** Agricultura României, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei
şi Pădurilor, Bucureşti, 2002
21 *** Anuarele statistice ale României Institutul Naţional de
Statistică
22 *** Creşterea productivităţii muncii în producţia
agroalimentară şi efectele ei sociale, Institutul de
Economie Agrară, Bucureşti, 1987.
23 *** H.G. nr. 2139/2004 din 30.11.2004, M.OF.- partea I, nr.46
din 13.01.2005 – Maşini, utilaje şi instalaţii pentru agricultură
24 *** INFO-AMSEM, anul II, numărul 3, iunie 2001 –
Amortismentul maşinilor agricole în etapa actuală
25 *** Catalog de Maşini agricole, Vol. IV, Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare,
26 *** Maşini agricole – Catalog, Editat de Oficiul de documentare
şi publicaţii tehnice, Bucureşti, 1966
27 *** Norme de producţie şi de consum de motorină – Tarife de

retribuire a mecanizatorilor, M.A.I.A., 1985
28 *** „Module specifice de exploataţii agricole în Agrozona de
Câmpie”, Vol.II, A.S.A.S; U.S.A.M.V. Bucureşti, I.C.D.E.A.,
Bucureşti 2005
29 *** Cartea tehnică a agricultorului
Centrul de material didactic şi propagandă agricolă,
Bucureşti,1987
30 *** Euro-Lex Législation communautaire en vigueur,

http://europa.eu.int/eur-lex/fr/lif/dat/1999

Ghidul VEGETAL

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Ghidul VEGETAL

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

PAG - 1 -

Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management -

PROIECT CEEX nr. 732

SECŢIUNE TEHNICO-ECONOMICĂ: I.C.E.A.D.R. –BUCUREŞTI

Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Drăghici

SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI

SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI

Redactare: Dr. ing. Ana URSU

CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU

CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-

CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU

CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA

Orientarea spre această promovare constituie o condiţie obligatorie pentru progresul

Tehnologiile proiectate evidenţiază condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de

Practica performantă a unor exploataţii agricole din ţara noastră, demonstrează că în

Transformarea exploataţiilor noastre agricole în agenţi economici capabili să

Deşi obiectivul principal al activităţii manageriale îl constituie producţia şi prin aceasta

Creşterea capacităţii concurenţiale pe piaţă rezidă din condiţiile de favorabilitate ale

Cui se adresează ghidul?

Obiectivele specifice ghidului:

- să ofere informaţii despre principalele concepte (fişa tehnologică, buget,

În ghid sunt prezentate modele de evidenţă care surprind algoritmul de completare a

Exploataţiile agricole luate ca exemplu sunt ipotetice, tipice zonei de câmpie,

CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU

1 Cine trebuie sa fie producătorul agricol?

2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi

1. Cine trebuie sa fie producătorul agricol?

Conducătorii exploataţiei agricole trebuie să ţină seama de cerinţele şi mecanismele de

- Ce pregătire şi ce experienţa am în producţia vegetală şi cum

- Ce culturi se adaptează cel mai bine la condiţiile de producţie

- Ce oportunităţi de piaţă am că să îmi valorific producţia în

- Cine sunt concurenţii mei şi ce fel îmi pot afecta activitatea?

- Cine ar putea fi clienţii şi cum le pot furniza produsele mele?

- Care trebuie să fie dimensiunea sau scara producţiei optimă

- Deţin o suprafaţă de teren. De ce suprafaţă voi avea nevoie

- De ce bază tehnică dispun şi de ce aş avea nevoie pentru

- Cine şi cum contribuie la realizarea obiectivelor în cadrul fermei?

Fermierul în procesul de organizare a exploataţiei trebuie să găsească răspunsurile la

- Care sunt factorii de producţie care îi folosesc în vederea

Referitor la factorii naturali:

a. în ce clasă de fertilitate se încadrează solurile de pe terenurile pe care

c.care sunt temperaturile medii anuale şi ce plante/soiuri/hibrizi

Factorii naturali nu sunt factori purtători de costuri care să se transmită asupra

Cunoaşterea factorilor naturali, a probabilităţii de apariţie a lor precum şi a modului

Referitor la factorii economici:

a. de ce materiale am nevoie pentru a produce?

Factorii economici sunt purtători de costuri care se transmit asupra producţiei

Referitor la factorii umani:

a. ce necesar de personal permanent am nevoie?

2. ANALIZA DE CONŢINUT A FUNCŢIILOR STIU,

POT, AM DOVEZI (REZULTATE)

CE ACTIVITĂŢI POT REALIZA?

- să execut combaterea buruienilor;

CU CE REZULTATE S-A FINALIZAT MUNCA PE CARE AM DEPUS-

Rezultatele finale se pot aprecia prin:

-compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, evidenţiind

-determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice, climatice,

CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-

• sisteme şi structuri de producţie în sistemul vegetal;

2.3 Sistemul de producţie