Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Specializarea: Inginerie Economica

Medicină Veterinară - Bucureşti

Departamentul de Studii pentru Student:

Învăţământ la Distanţă

Anul II

CONSTRUCȚII AGRICOLE

Construcții pentru realizarea producției vegetale

Realizarea producției vegetale în spații protejate oferă avantaje deosebite și anume:

obținerea de producții timpurii și extratimpurii, siguranță în realizarea ei prin evitarea
pericolelor prezentate de grindină, ploi torențiale, înghețuri sau brume târzii, prelungirea
perioadei de vegetație a plantelor, eșalonarea produselor și realizarea de producții mari pe
unitatea de suprafață.

Clasificare

Construcțiile pentru realizarea producției vegetale pot fi:

 răsadnițe și solarii, folosite pentru prelungirea duratei de vegetație toamna și

primăvara, îi scopul obținerii recoltelor timpurii sau târzii;
 sere destinate producției intensive tot timpul anului.

Răsadnițe

Sunt construcții simple și permit delimitarea unei anumite suprafețe de teren și un volum
variabil de aer, unde se realizează condiții optime pentru creșterea plantelor legumicole. Ele
dispun de o sursă proprie de energie cât și de aportul caloric al radiațiilor solare. Ținând
seama de particularitățile constructive și materialele folosite pentru realizarea răsadnițelor,
acestea se pot clasifica astfel:

 după nivelul temperaturii realizate: răsadnițe calde (20 °C - 25 °C), semicalde (15 °C -
20 °C), reci (8 °C - 12 °C);
 după poziția față de suprafața solului: răsadnițe de suprafață, semiîngropate și
îngropate;
 după numărul pantelor: răsadnițe cu o pantă și cu două pante;
 după materialele de construcție: răsadnițe de lemn, prefabricate din beton;
 după materialele de acoperire: răsadnițe acoperite cu sticlă, acoperite cu material
plastic;
 după gradul de mobilitate: răsadnițe mobile, semimobile și fixe.

1
Solariile

Sunt construcții cu ajutorul cărora se realizează producții timpurii și extratimpurii a

legumelor. Ele sunt reci (neîncălzite) sau cu încălzire biologică (gunoi de grajd). După
caracteristice constructive, materialele folosite și destinația lor se deosebesc:

 folie întinsă - folie fără susținere. Este tipul cel mai simplu de protejare, folosind folie
foarte subțire (0,01 mm) perforată;
 tunele joase sau tunele simple; au lățimea de 70-80 cm, înălțimea de 40 cm iar
lungimea de 10-15 cm. Pentru susținerea foliei se folosesc arcuri din nuiele de răchită
sau salcie cu diametrul de 10-20 mm și lungimea de 160-180 cm; distanța între arcuri
este de 1 m iar la intervalele de 10 m căte un arc fier-beton. Se mai folosesc bare din
oțel-beton cu diametrul de 6 mm sau tuburi PVC, distanța între arcuri fiind de 1,50-
2,00 m. Folia se ancorează la capete cu țăruși;
 solar tip cort. Acesta are stâlpi în pământ, susținerea foliei făcându-se cu o scândură
întinsă pe stâlpi. La coamă înălțimea este de 75 cm iar la margine de 50 cm. Solariile
se mai pot realiza cu o structură de arce de rezistență sub formă de semicerc cu
deschidere de 6,00 - 9,00 m și traveea de 1,00 - 1,50 m realizate din bolțari
confecționați din lamele de lemn. Închiderile se realizează din folie sau sticlă.

Condiții de amplasare pentru răsadnițe și solare

Producția realizată în răsadnițe și solarii este influențată de o serie de factori climatici și de

teren de care trebuie să se țină seama la amplasarea acestor construcții.

 Căldura și lumina. Sunt factori de bază de care depinde creșterea plantelor legumicole.
Căldura se asigură din procesele de descompunere a materialului organic
(biocombustibil) atât în timpul nopții cât și în timpul zilei, la care se adaugă și cea
rezultată din radiația solară din timpul zilei. Lumina naturală este determinată de
poziția geografică a terenului și orientarea construcțiilor. Din acest punct de vedere
răsadnițele și solariile sunt amplasate de preferință în zone însorite cu nebulozitate
scăzută.
 Relieful și expoziția. Suprafața terenului pe care se amplasează răsadnițele și solariile
trebuie să aibă o înclinație între 2 și 15 % pentru a permite scurgerea apelor provenite
din precipitații. Orientarea trebuie să fie sudică, sud-estică sau sud-vestică pentru a
primi o cantitate cât mai mare de radiație solară și pe o durată maximă a zilei. Din
aceste considerente, pe suprafețe orizontale, răsadnițele se așează cu tocul înclinat.
 Protecția împotriva vânturilor este necesară pentru a reduce pierderile de căldură și se
realizează prin amplasarea răsadnițelor și solariilor în spații protejate de alte clădiri
existente (fără a le umbri) sau prin perdele de protecție din diferite materiale care au
înălțime de 2,50 - 3,00 m.
 Sursa de apă trebuie să asigure cantitatea de apă necesară pentru utilizarea zilnică, deci
sursă permanentă și se asigură din fântâni care captează pânză freatică, izvoare etc.

Climatul interior în răsadnițe și solarii

 Căldura. La răsadnițele și solariile care folosesc încălzire biologică (gunoi de grajd),

căldura se dirijează cu mai multă siguranță deoarece aceasta este o sursă permanentă și
oscilațiile datorate mediului se simt mult mai puțin. Deseori apar însă situații în care
temperatura este ridicată și în acest caz se recurge la aerisire prin ridicarea ferestrelor

2
 și susținerea pe suporți cu mai multe trepte denumite aere. Ferestrele se deschid
orientate astfel încât curenții de aer rece să nu pătrundă direct pe cultură.
 Lumina. Intensitatea luminii se urmărește cu atenție deoarece aceste construcții se
utilizează primăvara timpuriu când radiația luminoasă este mai slabă și cu o durată mai
redusă.
 Apa. Se asigură permanent în funcție de cultură la temperaturi adecvate și să nu
conțină săruri nocive.
 Aerul. Compoziția aerului este un factor de mediu important, deoarece gunoiul de
grajd aflat în fermentație degajă căldură și bioxid de carbon necesare plantelor dar și
alte gaze nocive cum ar fi amoniacul. Pentru eliminarea bioxidului de carbon în exces
cât și a amoniacului se practică aerisirea răsadnițelor și solariilor chiar și în zilele
răcoroase.

Sere

Definiție, caracteristici

Serelw sunt construcții destinate producției de legume sau flori având posibilitatea de a se
realiza un microclimat interior necesar acestui scop. Create inițial pentru producerea florilor
(Olanda), acestea au cunoscut o rapidă dezvoltare și în cultura legumelor datorită eficenței lor
economice ridicate. Serele au pereții și acoperișul realizate din materiale transparente, spațiul
interior fiind organizat, în general cu o alee centrală de circulație iar pe de o parte și de alta
spații de producție.

Clasificarea serelor

Clasificarea serelor se face având în vedere mai multe criterii și anume:

 regimul de temperatură la care sunt exploatate și sunt sere reci, semicalde și calde.
Serele calde și semicalde prezintă instalații de încălzire cu apă, abur sau aer cald iar în
cele reci se folosește în exclusivitate căldura rezultată din radiație solară;
 după natura materialului din care se realizează elementele de închidere, serele pot fi
din sticlă sau plăci din materiale plastice;
 după tipul constructiv, sunt: a) sere individuale sau sere specializate destinate numai
pentru anumite culturi; b) sere bloc sau sere universale, fiind construcții cu spații
practic nelimitate în plan și pot fi folosite pentru mai multe specii de culturi, acest tip
de sere fiind cel care s-a extins cel mai mult din cauza eficienței economice foarte
ridicate; c) sere etajate sau sistem turn cu planuri de cultură dezvoltate pe verticală și
se mai numesc sere Ruthner după numele realizatorului acestui tip de seră - au
avantajele folosirii superioare a terenului de construcție;
 după gradul de mobilitate sunt: a) sere fixe și anume serele individuale și bloc care
rămân în același loc tot timpul exploatării; b) sere demontabile care au structură
formată din panouri care pot fi demontate și îmbinate din nou astfel încât pot fi
realizate în locurile în care acestea sunt necesare; c)sere mobile care se pot deplasa pe
șine pe o lungime de circa de trei ori mai mare decât lungimea serei. Prin mutarea lor
în diferite locuri se creează posibilitatea protejării culturilor timpurii primăvara și
prelungirea perioadei de recoltare toamna, evitarea infectării solului cu diverși agenți
patogeni cât și apariția fenomenelor de salinizare și degradare chimică și structuro-
texturală a acestuia;

3
  după forma acoperișului, serele pot fi: a) sere cu o pantă folosite mai puțin datorită
deficienței de iluminare și cost ridicat; b) sere cu două pante, simetrice sau asimetrice.
Serele cu două pante simetrice sunt cele mai folosite asigurând posibilități maxime de
modulare, ușurință în montaj și un consum minim de material.

Soluții constructive

Elementele de construcție ale unei sere sunt elementele structurii de rezistență și elementele
de închidere.

 Structura de rezistență este formată din fundație, stâlpi și rigle. Materialele din care se
realizează trebuie să îndeplinească o serie de condiții și anume: să aibă rezistențe
mecanice mari ca să se poată realiza secțiuni mici pentru a duce la umbrirea minimă a
suprafeței serei; să aibă o comportare bună la mediul agresiv din seră și anume
umiditate mare și conținut ridicat de bioxid de carbon; să permită execuția
industrializată.
 Lemnul este cel mai vechi material folosit la execuția serelor, dar necorespunzând
cerințelor impuse; se utilizează mai ales la serele mici individuale mai ales sub formă
de arce din lemn lamelat încleiat sau arce cintru.
 Metalul folosit curent este oțelul sub formă de profile laminate, tablă îndoită, bare sau
țevi se protejează împotriva coroziunii prin galvanizare și vopsire.

Microclimatul în sere

Serele, fiind construcții destinate creșterii forțate a florilor și legumelor, trebuie să asigure un
climat interior cât mai aproape de cel necesar producției în condiții naturale, în întreaga
perioadă a anului. Factorii de microclimat trebuie să fie menținuți în limite stricte, variații
foarte mici, știind că plantele sunt dependente de mediul ambiant. Principalii factori de
microclimat sunt apa, temperatura, conținutul de gaze și viteza curenților de aer. Lumina
influențează direct dezvoltarea plantelor datorită asimilației clorofiliene iar căldura este
absolut necesară pentru sinteza hidraților de carbon care au rol de catalizator. Plantele nu se
dezvoltă în spații întunecate. Temperatura este deasemeni un factor important al climatului
interior deoarece plantele au nevoie de căldură pentru dezvoltare lor și nu suportă variații de
temperatură mai mari de 3 °C-4 °C mai mult de 10-12 ore pe zi.