VASILE ARIMIA

GORJUL CULTURAL
SECOLUL XX (1910-1990)

T¢RGU-JIU, 2009

- 1 -
EDITURA CENTRULUI JUDE
JUDEºº EAN PENTRU CONSER
CONSERVVAREA ªI PROMOVAREA CUL
PROMOVAREA TURII TRADIºIONALE GORJ
CULTURII

- 2 -
 VASILE ARIMIA

GORJUL CULTURAL
SECOLUL XX (1910-1990)

- 3 -
Coperta: Târgu-Jiu, Gimnaziul “Tudor Vladimirescu” la
începutul secolului XX

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

ARIMIA, V ASILE
VASILE
Gorjul cultural: secolul XX - (1910-1990)
(1910-1990)/ Vasile Arimia -
Târgu-Jiu: Editura Centrului Jude¡ean pentru Conservarea ¿i
Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorj, 2009
Bibliograf.
ISBN: 978-973-7847-24-9
008+37(498-35 Gorj)

Cip nr:10653/ 02.06.2009

Volumul “Gorjul cultural: secolul XX - (1910-1990)”, reprezintå un proiect

editorial finan¡at de Consiliul Jude¡ean Gorj.

- 4 -
 Introducere

Rostul acestei lucråri ne-a fost inspirat de “Calendarul Gorjului”,

lucrare apårutå în anul 1925, în care un capitol era intitulat Gorjul
Cultural
Cultural. De atunci au mai apårut, în diferite lucråri informa¡ii despre
activitatea cultural-educativå ¿i sportivå.
Ne-am gândit så fie sintetizat într-o lucrare ceea ce s-a scris, dar ¿i
ce nu e scris, despre activitatea cultural-educativå ¿i sportivå ¿i prezentat
publicului în mai multe volume. Potrivit acestei inten¡ii, au apårut pânå
în prezent Gorjul Cultural, 1890-19101 ¿i Gorjul Cultural, 1990-20052
mai multe lucråri urmând så aparå în acest volum perioada 1910-1990.
Speråm ca în acest mod så fie sintetizate ac¡iunile cultural-educa-
tive ¿i sportive, reglementårile pe aceastå temå, institu¡iile ¿i organele
care au avut ca preocupare activitatea cultural-educativå, într-o perioadå
de peste un secol.
A fost o activitate desfå¿uratå de un numår mare de oameni, mai
ales de învå¡åtori ¿i profesori, la început în activitå¡i extra¿colare dar
cu timpul fiind reglementatå prin legi ¿i regulamente ¿i incluse în
programul ¿colilor ¿i al cåminelor culturale. Se urmårea mai ales
desfå¿urarea activitå¡ilor cultural-educative cu elevii dar ¿i în rândul
locuitorilor satului. A avut ¿i are o mare contribu¡ie în pregåtirea, în
ridicarea nivelului cultural-educativ ¿i sportiv al întregii popula¡ii.
Evenimentele mari, deosebite, care s-au petrecut în secolul al XX-lea
au låsat urme adânci în via¡a popoarelor. Poporul român a fost unul din
factorii activi în istoria acestui secol, a cunoscut ¿i a suferit urmårile

1
Nicolae Mischie, Gorjul Cultural, 1890-1910, Editura “Rhabon” 2003
2
Al. Doru ªerban, Gorjul Cultural, 1990-2005, Editura “Ager” 2005

- 5 -
multora din aceste evenimente. Orientarea ¿i traversarea celor ce s-au
petrecut în acest timp, în a¿a fel încât så se iaså cu bine, au pus în fa¡a
omenirii probleme deosebite.
De la început dorim så aråtåm cå nu încercåm så ne disculpåm,
nici så ne dezicem de ideile secolului în care ne-am nåscut, ne-am
format, am tråit ¿i am muncit. Au fost ideile timpului ¿i deci ¿i ale
noastre. Am fåcut înså tot posibilul så luåm din familie ¿i societate ceea
ce am crezut cå era mai bun, mai folositor. Dumnezeu ne-a dat puterea
så în¡elegem ¿i ne-a îndrumat pa¿ii så alegem ceea ce a servit vie¡ii ¿i
societå¡ii.
Ca unul care am tråit mai mult de trei sferturi de veac am socotit
de datoria mea så scriu într-o lucrare ceea ce am apreciat eu cå a fost
mai important ¿i mai ales a¿a cum le-am våzut ¿i în¡eles. M-a ajutat în
aceastå ac¡iune faptul cå pregåtirea mea intelectualå a fost istoria, cå
aproape un sfert de veac am slujit într-o institu¡ie care påstreazå tezaurul
arhivistic na¡ional, cå am studiat ¿i cunoscut bine aceste mårturii ale
istoriei, emanate din cancelarii ale institu¡iilor, deci fiind acte oficiale,
cå am avut posibilitatea så verific, så confrunt ¿i så trag concluzii re¡i-
nând ceea ce credeam eu cå era mai aproape de realitate.
Nu am preluat toate evenimentele ce s-au succedat, toate institu¡iile
ce au func¡ionat, întregul ansamblu de legi ¿i reglementåri din secolul
al XX-lea. Este imposibil.
Analiza evenimentelor am fåcut-o raportându-må la specificul
perioadei, la puterea de în¡elegere a acesteia ¿i nu a cuno¿tin¡elor ¿i
nivelul de în¡elegere de acum.
M-a preocupat, pentru lucrare, doar ceea ce s-a referit la pregåtirea
omului pentru a fi un factor activ al societå¡ii, rela¡ia lui cu semenii,
lupta lui pentru a fi mereu de folos societå¡ii, mai exact ceea ce înseamnå
culturå, activitate culturalå, educa¡ie.
De la început fac precizarea cå am dorit så fie o lucrare de istorie a
Gorjului
Gorjului, så cuprindå activitatea desfå¿uratå mai ales în rândul
popula¡iei de institu¡iile oficiale - ¿coala, cåminul cultural, biserica,
organele centrale ¿i locale - dar ¿i organe ¿i organiza¡ii de maså, funda¡ii,
societå¡i ¿i asocia¡ii culturale, în prim plan având în vedere cåminele
culturale, societå¡ile ¿i institu¡iile culturale.
Sunt con¿tient cå evenimentele pe care le-am tråit ¿i le-am receptat,
cu încårcåtura de cunoa¿tere sau de necunoa¿tere, de subiectiv ¿i
obiectiv, nu toate sunt istorie. Trebuie så treacå un timp de la petrecerea
lor, så aibå loc verificarea (confirmarea sau infirmarea) ¿i decantarea
lor. Distan¡area în timp då posibilitatea realizårii judecå¡ii de valoare
care så ne apropie de ceea ce numim istorie. O bunå parte din
evenimentele ¿i faptele evocate sunt prea recente iar mul¡i din autorii
¿i înfåptuitorii lor încå tråiesc. Noianul de evenimente, de fapte, de

- 6 -
momente, s-au desfå¿urat sub ochii no¿tri, cu noi odatå, cu propria
în¡elegere. Erau rezultatul gândirii epocii, deci ¿i al meu, care au fost
crea¡ia ¿i rezultatul epocii.
Sper totu¿i cå înscrierea lor în carte chiar dacå sunt recente nu se
vor uita ¿i vor folosi mai târziu ca documentare. De fapt acesta este ¿i
unul din motivele care m-au fåcut så må opresc cu lucrarea la anul
1989. Dupå aceastå datå, evenimentele fiind prea recente, nåscute din
felurite concep¡ii încå neverificate de via¡å, afirmate în vâltoarea
confruntårilor politice, când patimile politice ståpâneau lumea, trebuie
så mai treacå timp ca via¡a så le verifice, så le confirme sau infirme
valabilitatea.
*
* *
Tineretul a fost ¿i este categoria socialå cea mai însemnatå din
societate, de pregåtirea ¿i educarea lui depinzând în fapt viitorul
societå¡ii. Odatå cu cre¿terea ¿i formarea lui se pun bazele viitoarelor
genera¡ii, se asigurå bunul mers al societå¡ii. El este materialul cel mai
important, de modelarea lui depinzând calitatea genera¡iilor care
urmeazå, soarta ¿i viitorul ¡årii.
Fiecare genera¡ie de tineri are comportamentul såu, modul såu de
gândire ¿i de ac¡iune specifice timpului ¿i vârstei sale. Ace¿ti tineri
care într-un anumit timp se manifestau într-un mod care sfida regulile
societå¡ii, când au trebuit så intre ¿i så ac¡ioneze în rândul lumii, n-au
ezitat ¿i au mers acolo unde îi chema datoria. Zeci de mii de tineri au
råspuns chemårii patriei plecând în råzboi ¿i luptând pentru apårarea
påmântului stråmo¿esc, pentru întregirea neamului, au plecat în al
doilea råzboi mondial, în råzboiul pentru eliberarea teritoriului cotropit
în anul 1940, împotriva fascismului ¿i a nazismului. În ambele råzboaie
au fost mul¡i tineri care au plecat voluntari, unii murind pe front.
Deta¿amente de tineri s-au înrolat ¿i au participat la refacerea
economiei distruse de råzboi ¿i devastatå de ocupa¡ia stråinå. Au muncit
pe ¿antierele na¡ionale la Salva-Vi¿eu, pe Valea Jiului etc. ªi aståzi stå
mårturie linia feratå cu podurile ¿i viaductele ei ce leagå Oltenia de
Transilvania, de la Bumbe¿ti la Livezeni.
I-am våzut participând cu tot elanul tineresc cu ocazia inunda¡iilor
¿i a cutremurelor devastatoare din deceniile VIII ¿i IX ale secolului al
XX-lea.
De aceea împotriva exceselor ¿i a vie¡ii dezordonate a unora din
ace¿tia trebuie ¿i ajuta¡i, nu numai blama¡i ¿i condamna¡i. Nu trebuie
neglijatå munca de educa¡ie care så fie permanentå în familie, în ¿coalå,
în societate. Nu trebuie låsa¡i så absenteze sau så påråseascå ¿coala ¿i
cu atât mai mult så vagabondeze, så cadå pradå faptelor antisociale.
I-am våzut pe mul¡i aplecându-se asupra cår¡ii ¿i la concursuri

- 7 -
na¡ionale ¿i interna¡ionale situându-se pe locuri frunta¿e. I-am våzut
la manifestårile sportive de unde vin acaså cu medalii de aur, de argint,
de bronz, adevåra¡i ambasadori ai României în stråinåtate.
În zilele noastre, când din politica gre¿itå a guvernan¡ilor au fost
desfiin¡ate obiective industriale - locuri de muncå - au luat drumul
stråinåtå¡ii pentru a gåsi de lucru, pentru a-¿i face o situa¡ie materialå.
De aceea trebuie fåcute investi¡ii mai mari, trebuie îndreptatå toatå
aten¡ia ¿i grija genera¡iei mature, trebuie create mereu noi ¿i noi condi¡ii
care så influen¡eze bunåcre¿terea, vigurozitatea, maturizarea tineretului.
Tineretul trebuie ferit, trebuie apårat de tarele, de råutå¡ile, de
imoralitatea factorilor distructivi. ªi aceasta cu atât mai mult cu cât
dupå 1990, prin desfiin¡area locurilor de muncå, prin deteriorarea
drasticå a condi¡iilor de via¡å, a posibilitå¡ilor de afirmare, mul¡i tineri
nu mai urmeazå la ¿coalå, al¡ii o påråsesc råmânând pradå stråzii ¿i
viciilor antisociale. Guvernan¡ii trebuie så în¡eleagå cå ei sunt în primul
rând responsabili de soarta tineretului, cå ce cresc aceea vor avea.
Pentru cre¿terea ¿i educarea lui trebuie fåcute toate eforturile de cåtre
to¡i factorii: familie, ¿coalå, bisericå, societate etc.
Ca unul care am tråit în timpul a trei orânduiri sociale - capitalistå,
socialistå ¿i iarå¿i capitalistå - fiecare cu pår¡ile ei bune ¿i rele, cred cå
am reu¿it så în¡eleg ceea ce a fost esen¡ial în acest timp ¿i så a¿tern pe
hârtie, pentru genera¡iile viitoare, ceea ce s-a petrecut; am încercat så
aråt faptele, evenimentele, oamenii, fårå pårtinire, urmårind doar mersul
înainte, dezvoltarea societå¡ii, socotind cå fiecare genera¡ie a a¿ezat
câte ceva la funda¡ia societå¡ii române¿ti.
*
* *
Ocupându-ne de activitatea culturalå, de formele prin care s-a
desfå¿urat, de mijloacele folosite în secolul al XX-lea, a trebuit så avem
în vedere o mul¡ime de probleme, de ac¡iuni, de fenomene etc. menite så
contribuie la desfå¿urarea unei activitå¡i culturale în strânså legåturå
cu situa¡ia popula¡iei, cu condi¡iile materiale de care dispunea societatea
¿i care puteau fi folosite de oamenii care trebuiau så desfå¿oare aceastå
activitate dar ¿i de institu¡iile menite så ajute acest proces.
Aten¡ia principalå a fiecårei genera¡ii mature se îndreaptå
întotdeauna cåtre genera¡ia care vine din urmå. Con¿tien¡i cå trebuie
så lase mersul societå¡ii pe mâini bune, totdeauna se gândesc cå “nimic
nu e mai vrednic de laudå, nimic nu e mai sfânt pe påmânt, decât a
deprinde de copii, de mici, a ¡ine la lege, a ¡ine la Dumnezeu ¿i la
obiceiurile cele bune ¿i frumoase ale neamului care sunt o garan¡ie
puternicå ¿i sigurå pentru fericirea lor”3

3
“Amicul poporului”, anul III, nr. 11-12, mai-iunie 1902, p. 370-372.

- 8 -
 La formarea genera¡iei care urmeazå, un prim rol îl are familia. În
societate au apårut institu¡ii, organiza¡ii, asocia¡ii, societå¡i dar ¿i
mijloace tehnice având ca preocupåri educa¡ia. ªi totu¿i primele
elemente, primele no¡iuni ale educa¡iei se capåtå în familie. Aici, de
când începe så vorbeascå, aude cuvinte care îl înva¡å de bine, aici începe
så facå lucruri de care e nevoie în caså; aici începe så contribuie la
producerea lucrurilor necesare casei. Deci aude, vede ¿i înva¡å så facå
ce trebuie ¿i cum trebuie. Aici are ¿i primii povå¡uitori de la care înva¡å,
care îl înva¡å cu dragoste ¿i respect: tata, mama, bunicii ¿i, eventual,
fra¡ii.
Un al doilea factor care contribuie la educa¡ia copiilor este ¿coala,
cu corpul profesoral, dar ¿i cu programul ¿i disciplina ¿colarå. Aici se
completeazå ¿i uneori se corecteazå unele tråsåturi cåpåtate în familie.
În ¿coalå se pregåte¿te de fapt pentru ceea ce va face în via¡å, se
instruie¿te.
De peste un secol ¿coala începe în grådini¡a de copii cåreia, mai
târziu, i s-a adåugat cåminul ¿i cantina. Aici, educatorii ¿i educatoarele,
pregåti¡i pentru aceste activitå¡i, se ocupå de tinerele vlåstare ca så
creascå, så înve¡e ¿i så se pregåteascå pentru forma urmåtoare - ¿coala
primarå.
ªi, în sfâr¿it, societatea
societatea, este un alt factor care contribuie la formarea
¿i educarea omului, societatea cu sistemul ei de institu¡ii, de legi, de
mijloace etc. Vorbim aici de o persoanå care vrea så înve¡e, care dore¿te
så fie cineva în lume. De aceea se ¿i spune “are ¿coala lumii” sau invers
“n-are ¿coala vie¡ii”.
De fapt ace¿ti factori trebuie privi¡i în ansamblul lor condi¡ionându-se
¿i influen¡ându-se reciproc.
Am vrea så mai amintim un factor care multå vreme a fost considerat
deosebit de important ¿i anume, armata armata, adicå satisfacerea stagiului
militar. Aici învå¡a în primul rând disciplina, element deosebit de im-
portant în via¡å; aici se învå¡a ¿i se obi¿nuia cu executarea întocmai a
ordinelor ¿i dispozi¡iunilor, cu respectul fa¡å de superiori, cu via¡a de
colectiv, de cazarmå, cu greutå¡ile impuse de executarea serviciului pe
orice vreme, în orice condi¡ii.
Învå¡a apoi “meseria armelor” adicå se specializa în cunoa¿terea,
mânuirea ¿i folosirea armamentului din dotare. Aici se pregåtea unul,
doi sau trei ani, cât era stagiul militar în termen, pentru a apåra Patria
atunci când era în pericol; era timpul când la un tânår de 20-22 ani se
imprimau, se formau tråsåturi de care va avea mare nevoie în via¡å. A
fost un timp în care, în armatå, se învå¡a ¿i o meserie. De fapt, armata
era socotitå a doua ¿coalå ¿i un om care a fåcut armata se bucura de
mai multå considera¡ie în via¡å.
Cu måsurile preconizate acum, de a se forma o armatå de

- 9 -
“profesioni¿ti”, desfiin¡ându-se stagiul militar obligatoriu, avem pårerea
cå societatea va pierde mult ¿i chiar ¿i omul va pierde.
Un rol însemnat în via¡a tineretului l-a avut ¿i îl are, educa¡ia
fizicå ¿i sportul. Începute mai întâi în ¿coli, aceste discipline se vor
dezvolta, dupå primul råzboi mondial, atât prin ¿coli cât ¿i în colectivele
de muncå. De la instruc¡ia militarå introduså în ¿coli prin anii 1872-1874
¿i mai ales în anii 1906-1907, s-a ajuns la organiza¡ii: cercetå¿ia-stråjeria
¿i premilitåria, desfiin¡ate, primele douå înainte de 1941 iar cea de a
treia dupå cel de-al doilea råzboi mondial. Dupå anii 1960 au apårut
forma¡iunile “gata pentru muncå ¿i apårarea patriei”. Erau forme
organizate în care tineretul petrecea o parte din timpul liber, dar mai ¿i
învå¡a ¿i multe lucruri necesare.
Din programul acestor forma¡iuni fåcea parte ¿i sportul. De la
exerci¡iile de educa¡ie fizicå executate diminea¡a la începerea
programului, la oinå ¿i apoi la fotbal, la volei etc.
Sportul a ajuns în a doua jumåtate a secolului al XX-lea o activitate
de mase: “Toatå lumea face sport” era lozinca lansatå mai ales de
organiza¡iile de tineret. Se organizau concursuri pe categorii de sport,
la nivel de comunå, intercomunal, interraional, interjude¡ean ¿i la nivelul
întregii ¡åri; se råsplåteau câ¿tigåtorii în clasarea pe locuri la care se
dådeau premii I, II, III ¿i men¡iuni.
În cadrul acestei activitå¡i erau ¿i excursiile
excursiile, organizate cu clase de
elevi, cu ¿coala, cu colective de muncå etc. Excursiile se organizau la
diferite locuri ¿i monumente istorice, mai ales mânåstiri ¿i localitå¡i
unde au avut loc båtålii, dar ¿i priveli¿ti minunate oferite de naturå:
Valea Jiului, Valea Oltului, insula Ada-Kaleh, pe¿teri, cascade etc! “Så
ne cunoa¿tem Patria” era lozinca sub care se organizau. Cât erau de
necesare, de recreative. Era mai greu så plece cineva individual, dar în
colectiv, cu autobuzul ori cu trenul era mai u¿or ¿i mai convenabil.
Mul¡i oameni au råmas numai cu aceste excursii colective, altådatå
nemaiavând posibilitatea decât foarte rar så facå astfel de excursii.
Aståzi, când ¡ara este plinå de ma¿ini, multe familii, având astfel
de mijloace de transport, se pot duce unde vor înså niciodatå nu va fi ca
o excursie colectivå, cu ghizi pregåti¡i, cu deplasåri în diverse locuri, cu
momente recreative chiar în timpul excursiei.
*
* *
Pentru a se putea în¡elege mai bine ¿i a se urmåri mai u¿or cum a
evoluat societatea româneascå în jude¡ul Gorj în cei 80 de ani de care
ne-am ocupat, lucrarea a fost împår¡itå în capitole ¿i subcapitole,
paragrafe etc.
Cum era ¿i normal, am prezentat ¿i cadrul general, adicå în linii
generale modul cum s-a dezvoltat societatea, mai ales via¡a economicå

- 10 -
¿i politicå pentru a eviden¡ia cå economia jude¡ului a cunoscut o
permanentå dezvoltare, în unele perioade mai intenså, în altele mai
lentå, dupå cum au fost condi¡iile economice ¿i politice în care a avut
loc aceastå dezvoltare.
Economia na¡ionalå era cea care constituia baza, dådea fondurile
båne¿ti pentru toate activitå¡ile din societate, inclusiv învå¡åmânt,
culturå, educa¡ie. Ea avea sursele de venituri, pe ea se baza în primul
rând stabilirea bugetului statului. Sursele principale de venituri le forma
mai ales industria cu ramurile ei. De aceea pe un numår însemnat de
pagini am aråtat cum au evoluat unele ramuri ale industriei în jude¡ul
Gorj, jude¡ bogat în resurse naturale nefolosite - cårbune, ¡i¡ei, lemn,
minereuri, ape dar ¿i for¡å de muncå.
Un sprijin important a primit dezvoltarea industrialå de la ¿coalå -
învå¡åmânt ¿i cercetarea ¿tiin¡ificå, domenii pe care le-am tratat în
lucrare.
Am privit dezvoltarea ca un proces continuu
continuu, a¿a cum l-a înregistrat
istoria, ca o înmånunchere a eforturilor tuturor genera¡iilor ce s-au
succedat pe acest teritoriu. Fiecare genera¡ie ¿i-a avut timpul ei, oamenii
ei, cu mentalitå¡ile lor, fiecare genera¡ie cu posibilitå¡ile ei. Am plecat
de la considerentul cå istoria a fost ¿i este una ¿i am privit ca un tot
ceea ce istoria a înregistrat.
Am avut în vedere cå permanent a existat un organ legislativ -
Parlamentul, mai târziu, Marea Adunare Na¡ionalå, un guvern, un sistem
legislativ, un sistem institu¡ional care au exercitat func¡iile statului.
În capitolul II am aråtat care a fost situa¡ia politicå, adicå am vorbit
de forma¡iunile politice, nu am analizat ce a fåcut fiecare atunci când a
ajuns la putere. Aceasta pentru cå unele forma¡iuni au apårut mai
târziu, dupå primul råzboi mondial, unele au guvernat perioade mai
scurte, altele mai lungi ¿i chiar cu reveniri la putere.
În concep¡ia noastrå, în timpul func¡iunii lor, toate au fåcut câte
ceva, au pus câte o cåråmidå la temelia edificiului na¡ional, economic
¿i social, au asigurat ca România ¿i poporul român så meargå înainte.
De pe urma lor au råmas multe lucruri bune, folositoare poporului român.
Numai rivalii politici se denigreazå unii pe al¡ii, ignorå fapte, legi fåcute
de predecesori ¿i fac ei altele, desfiin¡eazå institu¡ii ¿i fac ei altele fårå
så încerce så vadå ce au fåcut bine predecesorii lor ¿i så foloseascå mai
departe.
Legile adoptate, institu¡iile create, måsurile luate, într-un cuvânt
politicå aplicatå, au låsat urme, urme materiale dar ¿i documente care
cuprind astfel de înfåptuiri. ªi aståzi se mai våd (¿i chiar mai func¡ioneazå
localuri de ¿coalå construite în prima jumåtate a secolului al XX-lea),
¿i aståzi func¡ioneazå (cu alt profil) fosta pirotehnie de la Sadu, fabrica
de confec¡ii, fabrica de ¡igarete de la Vådeni, spitalul T.B.C. de la Dobri¡a

- 11 -
¿i câte altele construite ¿i puse în func¡iune înainte de 1940. Nu mai
vorbim de cele realizate dupå 1950 în care o parte însemnatå a popula¡iei
din jude¡ ¿i-a câ¿tigat ¿i î¿i mai câ¿tigå existen¡a.
Mårturiile documentare, acolo unde s-au påstrat, confirmå cele
aråtate mai sus. ªi al¡ii au folosit în lucrårile lor astfel de mårturii. În
anul 1980 vedea lumina tiparului o lucrare deosebit de importantå4, rod
al activitå¡ii unui larg colectiv de autori, care înscria în paginile ei ceea
ce predecesorii no¿tri realizaserå pânå atunci în jude¡ul Gorj.
Dupå o sutå de ani de când Alexandru ªtefulescu, valorificând o
bogatå bazå documentarå, publica câteva lucråri despre istoria Gorjului,
dar ¿i a Târgu-Jiului, un alt istoric gorjean, profesorul Vasile Cåråbi¿,
publica, în anul 1995 Istoria Gorjului5.
Mai recent, harnicul cercetåtor dar ¿i om cu råspundere în
planificarea ¿i înfåptuirea multor obiective construite în a doua jumåtate
a secolului al XX-lea, a pregåtit ¿i publicat “Monografia municipiului
Târgu-Jiu”6, lucrare care consemneazå ceea ce s-a realizat în Târgu-Jiu
de când Alexandru ªtefulescu a publicat prima monografie a ora¿ului
Târgu-Jiu7, la începutul secolului al XX-lea ¿i pânå în 2001.
Profesorii Grigore Pupåzå ¿i C. Cheznoiu au pregåtit ¿i au publicat,
mai târziu, Istoria învå¡åmântului din Gorj 8, Vasile Arimia, Nicolae
Mischie ¿i Pantelimon Manta au pregåtit ¿i publicat lucrarea Institu¡iile
jude¡ene ale Administra¡iei de Stat: Prefectura ¿i Consiliul jude¡ean
Gorj9, iar Titu Pâni¿oarå, Vasile Marinoiu ¿i Gheorghe Roibu au adus în
aten¡ia publicului lucrarea Gorjul administrativ-teritorial10.
În anul 2005, sub egida Primåriei municipiului Târgu-Jiu, a apårut
lucrarea ªcoala Târgujianå - Biografie ¿i destin11, rod al muncii unui
grup mare de profesori ¿i cercetåtori din Gorj.
Mai recent au fost puse la dispozi¡ia cercetårii douå volume
cuprinzând ªcoala gorjanå în contextul dezvoltårii învå¡åmântului
românesc12.
Informa¡ii despre Gorj ¿i gorjeni se mai gåsesc destul de multe ¿i de
importante ¿i în alte izvoare. În primul rând în prestigioasa revistå a

4
Jude¡ele Patriei. Gorj. Monografie
Monografie, Editura Sport-Turism, Bucure¿ti, 1980.
5
Vasile Cåråbi¿, Istoria Gorjului
Gorjului, 1995, Editis.
6
Titu Pâni¿oarå.
7
Alexandru ªtefulescu, Istoria Târgu Jiului
Jiului, 1906.
8
Grigore Pupåzå, C. Cheznoiu, Istoria învå¡åmântului din Gorj
Gorj, Editura Newest, 2005.
9
Vasile Arimia, Pantelimon Manta, Institu¡iile jude¡ene ale administra¡iei de stat:
Prefectura ¿i Consiliul jude¡ean Gorj
Gorj, Editura Hermes, 2000.
10
Titu Pâni¿oarå, Vasile Marinoiu ¿i Gheorghe Roibu, Gorjul administrativ-teritorial
administrativ-teritorial,
Drim Edit.
11
ªcoala Târgujianå. Biografie ¿i destin
destin, Editura “Gorjanul”, Târgu Jiu, 2005.
12
Gh. Gåmåneci, V. Arimia, P. Rådulea, ªcoala gorjanå în contextul dezvoltårii
învå¡åmântului românesc
românesc, vol. I ¿i II, edit. Måiastra, Târgu-Jiu, 2007.

- 12 -
Muzeului de istorie “Alexandru ªtefulescu”, “Litua” din care au apårut
pânå acum 13 numere. În al doilea rând în cunoscutele ziare: “Gorjanul”
(1924-1947) ¿i “Gazeta Gorjului” (1968-1989).
Mul¡i, foarte mul¡i cercetåtori au publicat, mai ales în ultimii 15
ani, lucråri, studii ¿i documentåri despre istoria Gorjului în care sunt
puse în eviden¡å diferitele activitå¡i ale popula¡iei din Gorj.
Ac¡iunile desfå¿urate în perioada anterioarå de cåtre marile
personalitå¡i în frunte cu Alexandru ªtefulescu, Iuliu Moisil, Aurel
Diaconovici, Rola Piekarski, Emanoil Påråianu etc. au înregistrat succese
remarcabile în ce prive¿te activitatea culturalå13.
Intervenind amestecul politicianist, s-a ajuns la destråmarea
nucleului principalilor întreprinzåtori, unii dintre ei plecând din
Târgu-Jiu. Dar ac¡iunea începutå de ei prinsese rådåcini ¿i se bucura
de sprijinul multor institutori ¿i învå¡åtori care au continuat-o în ritm
mai lent. Intervenind ¿i råzboiul mul¡i din corpul profesoral au plecat
pe front, unii dintre ei nemaiîntorcându-se acaså.
Dupå råzboi înså, experien¡a cåpåtatå în perioada anterioarå, în ce
prive¿te activitatea de luminarea a satelor, a început så reînvie prin
grija unor fo¿ti colaboratori ai grupului ce activase la începutul veacului.
Treptat, treptat casele de citit abia de mai func¡iona câte una. Bibliotecile
în mare parte dispåruserå. Oamenii ce lucraserå mai înainte pentru
ridicarea satelor se împu¡inaserå. În aceste condi¡ii au început så reînvie
activitatea culturalå, så aparå noi institu¡ii, societå¡i ¿i asocia¡ii
culturale, så se refacå vechile forme de organizare dar så aparå ¿i altele
noi.
Un capitol al lucrårii se ocupå de institu¡ii
institu¡ii, asocia¡ii ¿i societå¡i
culturale ce au apårut începând cu anul 1919 unele continuând din
perioada anterioarå cum era Societatea ¿tiin¡ificå literarå “Tinerimea
Românå” sau cercetå¿ia etc.
Unele apåreau în baza a noi reglementåri, între acestea fiind Casa
culturii poporului ¿i câteva funda¡ii: Funda¡ia culturalå “Principele
Carol”, Funda¡ia culturalå “Regele Ferdinand”, ceva mai târziu, Funda¡ia
culturalå “Regele Mihai I”.
În unele localitå¡i au început så aparå noi societå¡i culturale precum
¿i societå¡i culturale ale elevilor.
Un rol important în via¡a satelor l-au avut cåminele culturale ce au
început så aparå în anii 1920-1921 cu amploare mai mare dupå 1934.
Preconizate mai întâi pe comune, cu timpul ele se vor organiza pe sate,
apoi ¿i pe ora¿e ¿i pe jude¡. Încet, încet au devenit puternice centre de
culturå. În fruntea acestora erau ale¿i în primul rând preo¡ii ¿i
învå¡åtorii, oameni capabili så organizeze ¿i så ducå activitå¡i culturale.

13
N. Mischie, Gorjul cultural, 1890-1910
1890-1910, Edit. Rhabon, 2003.

- 13 -
 Grija pentru func¡ionarea acestor institu¡ii ¿i-a asumat-o atât
Ministerul Învå¡åmântului cât ¿i Funda¡ia culturalå “Principele Carol”
sub a cårei autoritate au început så fie puse. Intervenind înså renun¡area
de cåtre Principele Carol la prerogativele regale ¿i påråsind ¡ara, în
1926, funda¡ia a trecut sub autoritatea lui Mihai, sub a cårei coordonare
activitatea cåminelor culturale a slåbit considerabil.
Dupå revenirea lui Carol ¿i instaurarea lui ca rege, în iunie 1930,
activitatea cåminelor culturale a început så se învioreze, mai ales
începând din anul 1934.
Având în vedere cå activitatea duså de cåminele culturale este pu¡in
cunoscutå, în lucrare am inclus un capitol: Cåminele culturale: jude¡ean,
orå¿ene¿ti ¿i såte¿ti în jude¡ul Gorj14.
Pentru a eviden¡ia rolul ¿i activitatea acestora am aråtat cå la
începutul anului 1938 numårul cåminelor culturale såte¿ti era în
întreaga ¡arå de 200315, a celor orå¿ene¿ti de 34, a celor jude¡ene de 13
¿i a celor regionale de 4. În cursul anului 1938 s-au mai înfiin¡at 100
cåmine culturale såte¿ti, 25 orå¿ene¿ti, 9 cåmine culturale jude¡ene.
Astfel la sfâr¿itul anului 1938 existau 2293 cåmine culturale såte¿ti, 22
cåmine culturale jude¡ene, 59 orå¿ene¿ti, 4 regionale.
Pânå la acea datå aveau local propriu doar 118, restul erau gåzduite
în ¿coli, primårii, case particulare etc. Prin preocupårile conducerii
cåminelor culturale dar ¿i ale primåriilor, unele cåmine - 326 -
organizaserå muzee, 350 aveau aparate de radio, 12 aveau såli de
cinematograf; 618 cåmine aveau dispensare medicale ¿i mici depozite
de medicamente uzuale, netoxice, pentru nevoi urgente. Unele cåmine
culturale - 120 - înfiin¡aserå cooperative, 28 aveau sfaturi de
împåciuire16 .
În jude¡ul Gorj, dupå unele date, în 1938 erau 196 cåmine culturale17
din care 2 cåmine urbane, 1 suburban, 1 de cartier. 279 de localitå¡i
erau fårå cåmine culturale. Între acestea 9 erau comune, restul fiind
sate.
În lucrare, din cauza multitudinii de documente, n-am putut analiza
toate aceste cåmine culturale. Am anexat un tabel cu acestea ¿i am
analizat câteva mai semnificative din punct de vedere al rolului jucat,
14
Deoarece pregåtirea acestei lucråri a durat mai mult, acest capitol l-am predat ¿i a
fost publicat în “Litua”.
15
De avut în vedere cå numårul cåminelor culturale diferå în unele surse. Astfel, la
sfâr¿itul anului 1938, dupå unele date erau 2807. Diferen¡a poate fi din eviden¡ele Funda¡iei
regale la care încå nu aderaserå toate cåminele.
16
“Cåminul Cultural”, anul V, nr. 1, ianuarie 1939, p. 23-30.
17
ªi aici datele diferå, dupå surse. În unele documente sunt 130, în altele 150 etc.
Luând ca bazå dosarele formate de Funda¡ia culturalå “Principele Carol” existente în fondul
de la Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, aici se gåsesc 116 dosare reprezentând 116 cåmine
culturale.)

- 14 -
al activitå¡ilor desfå¿urate ¿i rezultatelor ob¡inute. Ne-am ocupat de
cåminul cultural jude¡ean care s-a înfiin¡at la 17 februarie 1938 cåruia
i s-a dat numele de Cåminul jude¡ean “Tudor Vladimirescu”.
În Târgu-Jiu, la 16 decembrie 1937 a luat fiin¡å un cåmin cultural
care s-a numit “Domnul Tudor” iar mai târziu i s-a schimbat numele în
Cåminul cultural orå¿enesc central “Alexandru ªtefulescu”.
În afarå de aceasta, la 11 decembrie 1938 s-a mai înfiin¡at un cåmin
cultural la nivel de cartier. S-a organizat de cåtre locuitorii parohiei
Sfânta Treime din ora¿ul Târgu-Jiu. De altfel cåminul s-a numit “Sfânta
Treime”.
Dintre cåminele culturale såte¿ti am ales câteva care aveau o
vechime mai mare - Cåminul cultural “Tudor Vladimirescu” din comuna
Lele¿ti, Cåminul cultural “Rena¿terea” din Cernådia, Cåminul cultural
“Rena¿terea” din Baia de Fier.
Ca o excep¡ie ne-am ocupat ¿i de Cåminul cultural “Bibescu Vodå”
ce a luat fiin¡å la 17 iulie 1932 din care, la început, fåceau parte mai
multe localitå¡i: Bårbåte¿ti, Petre¿ti, Muscule¿ti, Såule¿ti, Bibe¿ti,
Aninoasa, Gro¿erea, Valea lui Câine, Turburea, ªipot, Andree¿ti, Vladimir
¿i Frasin. Un astfel de mod de constituire era o noutate. Potrivit
regulamentului cåminul se constituia pe comunå, mai târziu intervenind
schimbarea pe sate. De altfel aceastå forma¡iune n-a rezistat,
destråmându-se prin constituirea de cåmine pe fiecare localitate.
Au fost situa¡ii când în unele comune au luat fiin¡å mai întâi societå¡i
culturale, ulterior transformându-se în cåmine culturale: în comuna
Båle¿ti a func¡ionat încå din 1913 Societatea culturalå “Dragostea de
neam”. Mai întâi a fost un cerc cu numele “Dragostea de neam” ¿i apoi
Cåminul cultural “Dragostea de neam”.
În comuna Budieni, în ianuarie 1936 a luat fiin¡å Societatea “Doina”
pentru cultura poporului care s-a transformat în Cåminul cultural
“doina”.
ªi în comuna Câmpofeni, în 1926 a luat fiin¡å Societatea culturalå
“Murmurul Jale¿ului”, mai târziu numindu-se Cåminul cultural
“Murmurul Jale¿ului”.
Unul din cåminele culturale ce a luat fiin¡å în timpul în care, în
comuna Costeni-Izvoare, se gåsea echipa studen¡eascå regalå, a fost cel
cu numele de Cåminul “Voievodul Mihai”. A fost unul din cåminele cu o
activitate bine conceputå ¿i organizatå, cu bune rezultate, datoritå
oamenilor de ispravå din aceastå localitate. Stau mårturie documentele
din dosarul constituit la Funda¡ia culturalå “Principele Carol” despre
acest cåmin.
În jude¡ existau ¿i cåmine culturale a cåror activitate era
nemul¡umitoare. Pentru exemplificare am luat douå astfel de comune.
Unul din comuna Raco¡i care fiind vizitat de inspectorul jude¡ean, în

- 15 -
1944, constata cå de¿i erau mul¡i intelectuali în localitate, nu se
desfå¿ura nici un fel de activitate, fapt pentru care cerea så fie ¿ters
din eviden¡ele Funda¡iei.
Nu departe de Raco¡i se afla o altå localitate, Sohodol, în partea de
nord a jude¡ului, sat “uitat de ståpânire ¿i poate ¿i de Dumnezeu”.
Datoritå condi¡iilor grele în care tråiau oamenii, marea majoritate în
munte, în sat fiind doar båtrâni, într-o lipså mare a tuturor bunurilor,
“o såråcie cumplitå”. În fapt nici nu avea cine så organizeze ¿i så conducå
cåminul cultural ¿i nici cu cine så-l constituie. “Satul î¿i duce via¡a cu
acelea¿i necazuri ¿i cu acelea¿i bucurii, ca ¿i acum douå, trei sau mai
multe veacuri în urmå”.
Reprezentantul forumului superior era de pårere cå la Sohodol
munca culturalå trebuie så fie adaptatå la situa¡ia localå ¿i cå un om
cu inima de aur ar putea, cu toate greutå¡ule, så îmbunåtå¡eascå mult
starea românilor de aici”.
Sub îndrumarea Funda¡iei culturale regale ¿i cu ajutorul acesteia,
cåminele culturale au desfå¿urat o rodnicå ¿i bogatå activitate în diferite
domenii. Între acestea au fost: cursurile ¿i ¿colile ¡åråne¿ti, ¿colile
superioare ¡åråne¿ti, urmårind så dea satelor oameni pregåti¡i care så
poatå ridica satele. Anual, cel pu¡in între 1934-1940, se pregåteau zeci
¿i sute de såteni ¿i såtence pentru activitå¡ile ce se desfå¿urau în sate:
conducåtori de cåmine, efectuarea muncilor agricole, îngrijirea
gospodåriilor, pregåtirea bibliotecarilor etc.
Între anii 1934-1939 un ajutor concret au primit cåminele culturale
de la echipele regale studen¡e¿ti, organizate prin intermediul Funda¡iei
regale. Timp de 3 luni echipe formate din 10-15 studen¡i de profesii
diferite se duceau ¿i lucrau în unele comune unde ajutau concret pe
såteni la îndeplinirea diferitelor activitå¡i inclusiv construirea unor
cåmine culturale.
În anii 1934-1939 activitatea cåminelor culturale a devenit tot mai
mult puså în slujba elogierii regelui Carol al II-lea. În fiecare an, începând
cu 1934, în luna iunie, de ziua “restaura¡iei” (ziua de 8 iunie, în 1930,
principele Carol s-a reîntors în România ¿i s-a instaurat rege) se
organizau congrese ale cåminelor culturale, cu serbåri ¿i demonstra¡ii
în Capitalå, unde era proslåvit regele ¿i faptele sale.
În cadrul celor mai multe cåmine culturale au fost organizate ¿i au
func¡ionat biblioteci înzestrate cu cår¡i primite de la Funda¡ia culturalå
regalå dar ¿i cumpårate de conducerea cåminului ¿i primite ca dona¡ii.
Aici veneau cei pasiona¡i så citeascå ori så împrumute cår¡i pe care så
le citeascå acaså.
De asemenea, cele mai multe cåmine culturale au adunat documente
istorice, piese arheologice, unelte de muncå etc. cu care au organizat
muzee såte¿ti.

- 16 -
 Tot în cadrul unor cåmine culturale s-au organizat ¿i au func¡ionat
“sfaturi de împåciuire” unde se analizau fapte reprobabile ¿i prin grija
membrilor acestora se cåuta împåcarea oamenilor, scutindu-i de drumul
judecå¡ilor, timpul pierdut ¿i banii cheltui¡i. Din anul 1938, printr-o
lege judecåtoreascå s-au organizat judecåtorii comunale, care înså din
1943 s-a revåzut preluând tot mai multe elemente de la sfaturile de
împåciuire.
În perioada regimului comunist aceste institu¡ii au continuat så
existe înså nu mai apar¡ineau de cåminele culturale; se organizau pe
alte principii ¿i se numeau Comisia de împåciuire, func¡ionând în cadrul
sfaturilor (¿i dupå 1968 consiliilor) populare.
Pentru a pune mai bine în eviden¡å institu¡iile ce au intrat într-o
perioadå de timp în aten¡ia cåminelor culturale, am scris câte un
paragraf despre rolul ¿i activitatea lor.
Cu timpul cåminele culturale au început så se ocupe ¿i de
alfabetizare, mai ales dupå 1945. Un paragraf al lucrårii se ocupå de
aceastå activitate, în mod deosebit în perioada când Ministerul
Învå¡åmântului a început så se preocupe dar ¿i så creeze condi¡ii.
În statul de organizare ¿i func¡ionare a cåminelor culturale era o
prevedere potrivit cåreia puteau fi membri ai cåminului cultural ¿i cei
care, din diverse motive, au plecat din sat în alte localitå¡i. Satul avea
datoria så se ocupe ¿i de ace¿tia, atrågându-i la activitå¡i în comune. Ei
erau socoti¡i fiii satului
satului. Cåminul cultural trebuia så aibå o eviden¡å a
acestora, så-i atragå la activitå¡i ce contribuiau la ridicarea vie¡ii satului.
Am socotit necesar så eviden¡iem într-un paragraf ¿i preocuparea
cåminelor culturale fatå de aceastå categorie de oameni - fiii satului.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, ca ac¡iune, ea a råmas valabilå pânå
în zilele noastre, sub forma întâlnirilor cu fiii satului
satului. Nu mai este un
atribut al cåminului cultural, de aceasta ocupându-se organele locale.
În plan mai larg, existå în Bucure¿ti dar ¿i în alte câteva localitå¡i
din ¡arå, Liga fiii Gorjului
Gorjului. În Bucure¿ti de câ¡iva ani se întâlnesc, la
Muzeul Satului, într-o sâmbåtå, unde, pe lângå câteva cuvântåri despre
modul cum se mai petrec lucrurile în Gorj, se prezintå ¿i un program
artistic de cåtre “Doina Gorjului”.
Aici se întâlnesc oameni din acelea¿i sate ori fo¿ti elevi ai diferitelor
¿coli, mai ales din Târgu-Jiu. ªi ce frumoase, emo¡ionan¡e ¿i instruc-
tive sunt aceste întâlniri.
În sistemul educa¡ional sau cultural educativ, un rol deosebit de
important îl are educa¡ia în familie, adicå familia. Aici se capåtå primele
elemente, primele no¡iuni de educa¡ie nu numai în vorbe ci ¿i în fapte.
Aici copilul aude dar ¿i vede ce trebuie så facå, cum trebuie så se
comporte. Deci nucleul în care capåtå primele no¡iuni ¿i reguli este
familia. De aceea într-un paragraf din lucrare ne-am ocupat ¿i de aceastå

- 17 -
problemå, socotind cå familia este prima institu¡ie în care începe ¿i cea
care toatå via¡a unui om este strâns legatå de familie; familia ¿i societatea
sunt de nedespår¡it, ele influen¡ându-se ¿i completându-se reciproc.
Între institu¡iile cu rol deosebit în instruc¡ia ¿i educa¡ia tineretului,
în culturalizarea ¿i educarea popula¡iei un mare rol l-a avut ¿i îl are
biserica.
De-a lungul istoriei biserica a fost prezentå în toate comunitå¡ile
såte¿ti, preo¡ii convie¡uind cu såtenii ¿i îndeplinind ¿i sarcini sociale în
comunitå¡ile respective.
În multe sate copiii au început så înve¡e carte prin tinda bisericii,
dascåli fiindu-le cântåre¡ii, cantorii, diaconii etc.
Prezen¡a ¿colarilor la biserici în zilele de sårbåtoare dar ¿i orele de
religie ¡inute de preo¡i în sålile de claså au contribuit la formarea
spiritualå a tinerei genera¡ii.
Oricât am scris despre bisericå ¿i despre slujitorii bisericii tot nu
ar fi de ajuns în eviden¡ierea rolului bisericii în societatea româneascå.
Biserica ¿i respectiv religia va avea încå multå vreme de jucat un rol
însemnat în via¡a societå¡ii.
Un capitol din lucrare se referå la Institu¡ii specializate în
administrarea, påstrarea ¿i folosirea patrimoniului cultural na¡ional
¿i anume la arhive, biblioteci ¿i muzee. Având în vedere rolul ¿i atribu¡iile
acestora în sistemul institu¡iilor noi ne-am ocupat de acestea doar privind
contribu¡ia la via¡a culturalå, ele fiind ¿i focare de culturå. Cu toate cå
arhive
arhive, ca institu¡ii, nu sunt decât la nivelul jude¡ului, atribu¡iile lor ca
institu¡ii administrative se råsfrâng ¿i la toate institu¡iile creatoare de
documente de arhive. Personalul arhivelor a venit în sprijinul cetå¡enilor
nu numai în rezolvarea unor cereri prin care solu¡ionau vechime în
câmpul muncii, acte de ¿colaritate, acte referitoare la proprietate etc.
dar ¿i publicând lucråri ¿tiin¡ifice, organizând expozi¡ii de documente,
participând la sesiuni ¿i simpozioane ¿tiin¡ifice.
Bibliotecile
Bibliotecile, începând cu cea jude¡eanå, orå¿ene¿ti, comunale dar
¿i de institu¡ii ¿i întreprinderi, påstreazå fondul de carte, reviste, ziare
etc. tezaur de cuno¿tin¡e ¿tiin¡ifice, tehnice, de literaturå etc. unde
iubitorii de carte sau cei care studiazå via¡a localitå¡ilor gåsesc suficiente
informa¡ii documentare despre trecutul istoric.
Muzeul
Muzeul, respectiv cel jude¡ean ¿i, mai târziu, ¿i cele existente prin
multe comune, au contribuit la educarea a genera¡ii de locuitori. În
peisajul institu¡iilor culturale, cu lucråtorii såi au adunat ¿i salvat de
la distrugere ori de la dispari¡ie nenumårate mårturii, ume ale culturii
materiale de altådatå au servit omului în existen¡a sa. În¡elegând rolul
educativ dar ¿i adåpost ¿i salvator al urmelor materiale, muzeele au
fost ¿i sunt, alåturi de unitå¡ile de învå¡åmânt, centre puternice de
educa¡ie iar muzeografii harnici ¿i neobosi¡i cåutåtori de obiecte ce meritå

- 18 -
så fie expuse în muzeu, apåråtori ¿i conservatori ai acestora, au servit
¿i servesc interesele istoriei.
O însemnatå contribu¡ie la educarea popula¡iei a avut-o muzica.
Muzica a fost o preocupare, mai întâi individualå, apoi în forma¡iuni
mai mici ajungând la ansambluri de zeci de persoane. De asemenea, cu
timpul ea s-a diversificat pe genuri, muzica popularå råmânând în prim
plan.
În lucrare am aråtat câte pu¡in din toate genurile înså am insistat
mai mult asupra muzicii populare atrågând aten¡ia cå aståzi fiecare
cetå¡ean are ocazia så asculte toate genurile sau numai unele.
Ca så se sublinieze cât mai mult rolul muzicii în societate, cu timpul
s-a introdus ca disciplinå, ca obiect de studiu, în programa ¿colarå,
muzica
muzica, mai ales în ¿colile normale unde se pregåteau viitorii învå¡åtori
¿i profesori de ¿coalå. De asemenea s-au creat la nivel na¡ional insti-
tute superioare de muzicå - conservatoare, academii etc.
Muzica a fost, este ¿i va råmâne unul din principalele mijloace de
educare.
De o importan¡å deosebitå în dezvoltarea culturii, în asigurarea
bazei ei materiale, sunt editurile, tipografiile, libråriile ¿i ceea ce rezultå
din activitatea lor: tipåriturile, cår¡ile, ziarele ¿i revistele. Cu ajutorul
acestora se pune la dispozi¡ia oamenilor, institu¡iilor, cuvântul scris, se
formeazå ¿i se înzestreazå bibliotecile, se aprovizioneazå ¿colile ¿i ¿colarii
cu manuale ¿i cår¡i ¿colare, cu plan¿e ¿i hår¡i, cu albume etc.
De aceea, un capitol în lucrare a fost consacrat acestor categorii de
institu¡ii care de¿i sunt de produc¡ie, ele sunt în acela¿i timp ¿i de
culturå, sunt absolut necesare societå¡ii.
*
* *
Întreaga lucrare s-a putut realiza în primul rând pentru cå am
gåsit în¡elegere ¿i bunåvoin¡å de la institu¡ii care au în påstrare ¿i pun
la dispozi¡ie cercetåtorilor baza documentarå: arhive, cår¡i, preså (ziare
¿i reviste etc.) ¿i în primul rând Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale,
Direc¡ia Jude¡eanå Gorj a Arhivelor Na¡ionale, Biblioteca jude¡eanå
“Christian Tell”, Muzeul jude¡ean “Alexandru ªtefulescu” Gorj,
Inspectoratul pentru culturå Gorj, Direc¡ia jude¡eanå de statisticå etc.
Un cuvânt de mul¡umire ¿i considera¡ie pentru Biblioteca Academiei
Române care, cu fondul de carte istoricå dar ¿i cu presa, în special
ziarul “Gorjanul”, “Gazeta Gorjului” ¿i alte reviste ¿i ziare, ne-a dat
posibilitatea så completez documentarea cu ceea ce nu am gåsit în arhive.
Apari¡ia cår¡ii a fost înså posibilå datoritå sprijinului financiar oferit
de cåtre Consiliul Jude¡ean Gorj ¿i de Editura Centrului Jude¡ean pentru
Conservarea ¿i Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorj (director Ion Cepoi),
cårora le aduc cele mai sincere mul¡umiri.

- 19 -
- 20 -
 Capitolul I

Economia jude¡ului Gorj în secolul al

XX-lea

- 21 -
- 22 -
 1. Industria
La începutul secolului al XX-lea marele istoric patriot Alexandru
ªtefulescu, dupå o cercetare temeinicå a istoriei jude¡ului î¿i intitula
una din lucrårile sale “Gorjul istoric ¿i pitoresc”1. Acest titlu exprima
esen¡a a ceea ce reprezenta atunci jude¡ul Gorj, unitate administrativ
teritorialå ce-¿i avea existen¡a atestatå documentar de peste jumåtate
de mileniu. Vechimea acestei pår¡i de ¡arå se pierde în negura vremurilor
dar informa¡ii despre aceste meleaguri ori despre oamenii lor nu avem
decât din secolul al XIII-lea. Urme materiale ale vechii civiliza¡ii s-au
påstrat în subsolul Gorjului sub forma mårturiilor arheologice ca la
Pe¿tera Cioara de la Boro¿teni, ori mai târziu, de la Curti¿oara, Såcelu,
Maghere¿ti pe unde au poposit ¿i convie¡uit cu localnicii, solda¡i ai
cohortelor romane ori slujitori ai administra¡iei romane.
Din secolul XIII-XIV încep så fie cunoscute ¿i consemnate fapte ale
locuitorilor, mai ales ai celor pe care-i administra primul voievod
cunoscut - Litovoi ¿i fratele såu, Bårbat.
Dupå constituirea statului feudal ºara Româneascå, având în frunte
domni ¿i voievozi din neamul Basarabilor, mårturiile documentare
con¡inând informa¡ii despre localnici se înmul¡esc permanent, marea
majoritate a acestora fiind adunate ¿i adåpostite de mânåstirea Tismana,
låca¿ construit în a doua jumåtate a secolului al XIV-lea, dar ¿i låca¿uri
de închinåciune (biserici, schituri, mânåstiri) ¿i apoi clådiri, cum au
fost spre exemplu de la Polata de lângå Târgu-Jiu.
Documentele, bisericile, clådirile de locuit ¿i multe materiale
arheologice au fost cunoscute ¿i cercetate de Alexandru ªtefulescu ¿i pe
baza lor întocmite lucråri. Ele i-au dat posibilitatea så formuleze concluzia
Gorjului istoric
istoric.
Frumuse¡ile extraordinare ale configura¡iei teritoriului - mun¡ii,
våile, cascadele, dealurile, dar ¿i nuan¡ele câmpului, într-un cuvânt
mediul - i-au sugerat probabil cealaltå caracteristicå ¿i anume - pitoresc
pitoresc.
1
Alexandru ªtefulescu, Gorjul istoric ¿i pitor esc
pitoresc
esc, Târgu-Jiu, Tipografia N.D. Milo¿escu,
1904

- 23 -
Dealtfel autorul î¿i începea lucrarea aråtând: “Gorjul istoric ¿i pitoresc
înfå¡i¿eazå localitå¡ile ¿i mânåstirile cele mai însemnate dupå mânåstirea
Tismana ¿i Târgu-Jiu”. Itinerariile pe care le-a parcurs în drume¡iile
sale prin tot jude¡ul i-au oferit tot ceea ce se putea vedea ¿i admira
atunci, iar cu talentul ¿i autoritatea sa så a¿tearnå pe hârtie ceea ce a
våzut ¿i a citit.
De atunci a trecut mai mult de un secol, timp în care, jude¡ul Gorj
ca ¿i întreaga ¡arå, a cunoscut o puternicå dezvoltare, avu¡ia lui
îmbogå¡indu-se mereu.
În timpul vie¡ii lui, scurtå din påcate, se instaura în ¡arå un nou
mod de produc¡ie, o nouå orânduire socialå ¿i odatå cu aceasta noi
institu¡ii, noi reglementåri ce trebuiau så conducå via¡a comunitå¡ii.
Oamenii înså¿i au cunoscut schimbåri radicale, ¿coala ¿i munca
contribuind la dezvoltarea lor intelectualå, la ridicarea nivelului de
în¡elegere, de creare a bunurilor materiale ¿i spirituale.
Nu am analizat în aceastå lucrare cum s-a dezvoltat via¡a
economicå, socialå etc. tema noastrå referindu-se doar la via¡a spiritualå,
la învå¡åmânt, ¿tiin¡å ¿i culturå. Dar pentru cå acestea sunt strâns
legate de dezvoltarea economicå, influen¡ându-se reciproc, vom eviden¡ia
¿i unele tråsåturi esen¡iale ale vie¡ii economice2.
Activitatea predominantå, preocuparea de bazå a locuitorilor era
agricultura, cre¿terea animalelor, viticultura, pomicultura ¿i alte
îndeletniciri casnice.
Despre industrie nici nu putea fi vorba. Cele câteva ateliere
me¿te¿ugåre¿ti: ateliere de tåbåcårie, cismårie, vopsitorie, tâmplårie,
rotårie, dogårie, lumânårie etc. ¿i acestea în mare majoritate în ora¿ul
Târgu-Jiu, erau mici unitå¡i.
La începutul secolului al XX-lea industria era reprezentatå, ca ¿i în
secolul al XIX-lea, doar de activitå¡i casnice. În anul 1912, din punct de
vedere al numårului muncitorilor întrebuin¡a¡i în industria încurajatå
de stat - cåi ferate, mine, cariere ¿i extrac¡ia petrolului, jude¡ul Gorj
figura printre jude¡ele ce înregistra sub 3.000 de lucråtori3.
Tradi¡ionala industrie casnicå continua så aibå încå un rol însemnat,
ea producea articole de îmbråcåminte, încål¡åminte, cele necesare
gospodåriei. Aproape fiecare gospodårie avea sau întrebuin¡a råzboiul

2
În anul 2006, cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la atestarea documentarå a
Târgu-Jiului, s-a publicat o valoroaså lucrare, întocmitå de un colectiv de speciali¿ti în
diverse domenii. Un capitol a fost consacrat economiei
economiei, comer¡ului ¿i activitå¡ii bancare
bancare.
Aici au fost cuprinse studii despre unele obiective industriale din municipiul Târgu-Jiu,
bine documentate, judicios întocmite, ilustrate ¿i cu fotografii. “Târgu-Jiu 600. Repere de
ieri ¿i de azi.”, Editura “Måiastra”, Târgu-Jiu, 2006, p. 71-248.
3
Din istoricul formårii ¿i dezvoltårii clasei muncitoare în România pânå la primul
råzboi mondial
mondial, Editura Politicå, Bucure¿ti, 1959, p. 347

- 24 -
de ¡esut cu anexele lui. În fiecare localitate func¡ionau cazane de preparat
¡uica, iar localnicii fåceau din paie, trestie, papurå, råchitå: co¿uri,
scaune ¿i chiar vase pentru depozitat unele produse, alimente sau furaje
etc.; din lânå, cânepå ¿i in fåceau obiecte de îmbråcåminte; tåbåceau
piei pentru opinci ¿i hamuri, ori le argåseau pentru cåciuli ¿i cojoace.
Morile de pe marginea unor râuri måcinau porumbul, grâul sau orzul
mai ales pe apele Jiului, Tismanei, Bistri¡ei, ªu¿i¡ei, Jale¿ului etc. În
caså se prepara såpunul, pânza, dimia, lumânårile iar anumi¡i cetå¡eni
se specializau ¿i fåceau cåråmidå, ¿indrilå, lucråri de dulgherie ¿i
tâmplårie la case, rotårie, dogårie, etc.
În anul 1901-1902 Ancheta industrialå gåsea în cele cinci jude¡e
din Oltenia 46 de stabilimente din industria mare, 2499 lucråtori, 9951
stabilimente din industria mijlocie ¿i micå, cu 16675 lucråtori. În total,
în Oltenia erau, dupå aceastå statisticå, 11625 stabilimente, cu 23061
persoane4. Situa¡ia era diferitå de la jude¡ la jude¡, atât în ce prive¿te
numårul stabilimentelor cât ¿i al lucråtorilor. Jude¡ul Gorj, spre exemplu,
avea 2629 stabilimente, cu 3872 lucråtori5.
Cu acest poten¡ial industrial ¿i muncitoresc intra România ¿i
respectiv jude¡ul Gorj în secolul al XX-lea.
De¿i Gorjul avea un numår mic de muncitori, încadrându-se în
mersul general al ¡årii ¿i aici va avea loc începutul de organizare al
mi¿cårii muncitore¿ti. Încå din 1893 s-a organizat o societate sub
denumirea de “Unirea”, cu sferå de cuprindere pe întregul jude¡6.
Din anul 1912 dateazå ¿i Statutele Societå¡ii func¡ionarilor pub-
lici din Gorj7.
În mai 1914 se reconstituia societatea “Unirea”, fondatå în martie
1893.
Ne este cunoscut poten¡ialul “industriei” jude¡ului Gorj în anii de
dupå primul råzboi mondial. În 1920 industria jude¡ului Gorj8 se prezenta
astfel:
mori cu abur - 19
mori cu benzinå - 53
mori cu ¡i¡ei - 72
mori cu apå - 243
pive cu apå - 178
fabrici de lemnårie - 3
fieråstraie - 65
4
Ancheta industrialå din 1901-1902, vol. I, Industria mare, Bucure¿ti, 1904, p. 6, 38.
5
Ibid, p. 41-43
6
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond Societatea “Unirea” Târgu-Jiu, dosar
nr.1/1893-1896, f. 65-69
7
Ibid, dosar nr. 9/1913, f. 21-30
8
“Buletinul Gorjului” nr. 4 din 25 ianuarie 1920, p. 2

- 25 -
 fabrici (cuptoare) de var - 36
fabrici de ¡iglå - 2
fabrici de opinci - 16
fabrici de lumânåri - 3
fabrici de cåråmidå - 13
fabrici de frânghie - 2
fabrici de ¡esåtorie - 2
fabrici de olårie - 84
fabrici de ape gazoase - 2
O oarecare deszvoltare a cunoscut economia jude¡ului Gorj între
cele douå råzboaie mondiale, când au început så aparå unele
întreprinderi mai mari. În 1921 exista în Târgu-Jiu o Societate petrolierå
pentru “exploatarea bogå¡iilor petroliere ¿i gaz metan, de existen¡a cårora
sunt dovezi sigure”. Societatea exista dar exploatare nu s-a fåcut9.
Încå în prima jumåtate a secolului al XX-lea a început så se cunoascå
¿i så se simtå în Gorj o dezvoltare economicå mai concentratå în diverse
domenii, mai ales în capitala jude¡ului, ora¿ul Târgu-Jiu. Una din sursele
de materii prime ce ¿i-a fåcut apari¡ia era cårbunele, mai ales în zona
Rovinari. În anul 1928 s-a înfiin¡at în Târgu-Jiu Societatea “Jiul” S.A.R.
Minierå. Erau angaja¡i la aceastå societate 64 de persoane, din care 3
func¡ionari, 4 mai¿trii mineri, 11 mineri, 2 meseria¿i în ateliere ¿i 44
muncitori zilieri10.
Pentru exploatarea cårbunelui din zona Rovinari s-a înfiin¡at mai
întâi la Târgu-Jiu, Socitatea “Jiul” S.A.R. Minierå în anul 1928 iar în
anul urmåtor Societatea “Sålåtruc”.
În decada a treia a secolului al XX-lea, în industrie continuau så
predomine micile ateliere me¿te¿ugåre¿ti care în 1930 se ridicau la
numårul de 1032, având câte 2-3 muncitori în medie, slab dotate ¿i
produc¡ie scåzutå. Între anii 1933-1938, industria începe så aibå unele
fabrici mai mari, între care fabrica de ¡igarete din Vådeni, fabrica de
confec¡ii pentru armatå din Tâgu-Jiu, fabrica de topit inul ¿i cânepa din
Vådeni; mina de cårbune (antracit) de la Schela ¿i-a sporit produc¡ia,
fabrica de tâmplårie Fra¡ii Kontz ¿i Gr. Alexandrescu Târgu-Jiu. Mai
exista, în afarå de multele ateliere me¿te¿ugåre¿ti, câteva tåbåcårii, o
fabricå de produse refractare ¿i câteva unitå¡i ale industriei alimentare11.
Atelierele de artizanat ale Ligii Femeilor Gorjene, profilate pe covoare,
¡esåturi ¿i cusåturi. Mai erau multe ateliere de tâmplårie, de fierårie,
de tåbåcårie, de låcåtu¿erie, croitorie etc.
Au intervenit înså anii 1939-1945, când din cauza råzboiului nu s-a
9
“Credin¡a” Târgu-Jiu, anul I, nr. 3 din 20 noiembrie 1920, p. 2
10
Dr. inginer Emil Huidu, Etape în dezvoltar ea economicå a ora¿ului Târgu-Jiu
dezvoltarea Târgu-Jiu, în
“Måiastra” anul II, nr. 3 (7) 2006, p. 10-11
11
Vasile Cåråbi¿, Istoria Gorjului
Gorjului, Editis 1995, p. 330

- 26 -
mai continuat cu construirea de obiective industriale. La 11 iunie 1948
când a avut loc na¡ionalizarea principalelor mijloace de produc¡ie, în
jude¡ul Gorj se gåseau: o fabricå de ¡igarete în Târgu-Jiu (Vådeni), cu
872 muncitori; o fabricå de industrializare a fructelor, cu 51 de lucråtori
¿i una pentru prelucrarea plantelor textile, cu 70 de lucråtori, în comuna
Vådeni; un atelier de confec¡ionat efecte militare, cu 320 muncitori, în
Târgu-Jiu; atelierele mecanice Sadu, cu 820 muncitorix (x. Dupå alte
informa¡ii avea 380 muncitori). Mina de atracit Schela, cu 87 muncitori;
o fabricå de cåråmidå refractarå; o fabricå de tâmplårie fra¡ii Kontz ¿i
Gr. Alexandrescu, în Târgu-Jiu; 326 mori; 27 cuptoare de uscat fructe;
77 joagåre ¿i 3 fabrici de cherestea12. Deci industria era încå neînsemnatå
ca ¿i numårul muncitorilor.
Dupå cel de-al doilea råzboi mondial a început ceea ce în
contemporaneitate s-a numit i n d u s t r i a l i z a r e a ¡årii. Politica de
industrializare era socotitå hotårâtoare pentru scoaterea ¡årii din
înapoierea economicå. Måsurile adoptate, dupå 1950, în direc¡ia
dezvoltårii industriei na¡ionale, de punere în valoare a poten¡ialului de
care dispuneau solul ¿i subsolul României, a construirii de obiective
industriale, a deschiderii de ¿antiere, s-au dovedit într-adevår salvatoare.
*
* *
Regimul politic de dupå 1944 a inaugurat o nouå cale de dezvoltare
care consta în mobilizarea centralizatå, fårå precedent în condi¡ii de
pace, a resurselor umane ¿i materiale ale ¡årii, pentru refacerea
economiei distruså de råzboi ¿i de ocupa¡ia stråinå, iar dupå atingerea
acestui obiectiv, pentru transformarea României într-un stat indus-
trial-agrar, accentul dezvoltårii economice fiind pus pe industrializare.
Uria¿ul efort constructiv care a impus angrenarea ¿i utilizarea intenså
a muncii na¡ionale, cu sacrificii ¿i priva¡iuni din partea popula¡iei, a
schimbat radical, în câteva decenii, înfå¡i¿area economiei române¿ti.
Så ne gândim doar la câteva domenii care au schimbat radical con¡inutul
avu¡iei na¡ionale române¿ti: fabrici ¿i uzine moderne în locul atelierelor
manufacturiere råspândite mai ales prin ora¿e, agricultura mecanizatå,
de randament ridicat, în locul celei manuale ¿i parcelare, de subzisten¡å,
prelucrarea ¿i valorificarea mai eficientå a resurselor în locul deprecierii
lor.
O analizå fåcutå recent de profesorul universitar doctor Aurelian
Bondrea într-o lucrare a sa 13 eviden¡iazå atât calea pe care a mers
dezvoltarea economicå a României cât ¿i obiectivele propuse ¿i realizate.
12
Dan Neguleasa, Florina Popescu, Arhivele Na¡ionale, jude¡ul Gorj, Îndrumåtor
arhivistic, Târgu-Jiu, 1994, p. 18.
arhivistic
13
Aurelian Bondrea, Istoria Na¡iunii 2000. România încotro?
încotro?, vol. I, Editura Funda¡iei
România de mâine, Bucure¿ti, 2000, p. 65-97

- 27 -
Baza documentarå a constituit-o în primul rând anuarele statistice ale
României.
Analiza are în vedere câ¡iva indicatori sintetici dintre care cel mai
important este socotit venitul na¡ional
na¡ional. Pentru a ilustra, a luat în calcul
câteva ramuri de activitate. Pornind de la anul 1938 ca bazå, aratå cum
au evoluat aceste ramuri din 1950 pânå în 1989. Astfei industria în
1950 reprezentatå fa¡å de 1938, 164 la sutå, în 1970 - 2100, în 1980 -
5900 iar în 1989 - 6400. Construc¡iile, în 1950 reprezentau 238 la sutå,
în 1970 - 2400, în 1980 - 4300 iar în 1989 - 4200. Agricultura, 70 la sutå
în 1950, 114 în 1970, 176 în 1980 ¿i 170 în 1989. Transporturi ¿i
telecomunica¡ii: 81 la sutå în 1950, 784 în 1970, 2100 în 1980 ¿i 2800
în 1989. Circula¡ia mårfurilor: 95 la sutå în 1950, 123 în 1970, 644 în
1980, 900 în 1989.
Din aceste date se vede cå industria, construc¡iile, transporturile
¿i telecomunica¡iile au fost ramurile cu ritmurile cele mai ridicate în
vreme ce agricultura a cunoscut cea mai reduså dinamicå, datoritå ¿i
valorii produc¡iei agricole determinatå prin pre¡uri mai mici14.
De altfel în centrul planificårii centralizate a investi¡iilor ¿i produc¡iei
s-a stimulat dezvoltarea industrialå, obiectiv ce a concentrat cea mai
mare parte a fondurilor de acumulare din toate sectoarele.
Evolu¡ia poten¡ialului industrial (indicator de bazå în anii
1960-1989):
1960 1970 1980 1989
Numår de întreprinderi 1658 1731 1752 2102
Numår de salaria¡i 1241 1997 3198 3169

Industrializarea modificå substan¡ial geografia economicå a ¡årii:

în fiecare jude¡ au fost amplasate obiective economice, cu preponderen¡å,
o vreme, în jude¡ele deficitare, sub raportul dezvoltårii industriale. Între
acestea era ¿i jude¡ul Gorj.
Câteva exemplificåri de ramuri industriale care au cunoscut o
puternicå dezvoltare în Gorj15:
Cåile ferate
Re¡eaua de cåi ferate construitå în a doua jumåtate a secolului al
XIX-lea, stråbåtea Oltenia pe direc¡ia Piatra Olt - Craiova - Filia¿i -
Or¿ova - Timi¿oara ¿i Craiova - Filia¿i - Târgu-Jiu - Bumbe¿ti. Linia
feratå ce urma så lege Oltenia de Transilvania care era preconizatå tot
din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea nu se realizase.
Între 1 octombrie 1915 ¿i 1 aprilie 1916 s-a executat tronsonul

14
Ibid, p. 67
15
Despre avântul dezvoltårii industriale în Târgu-Jiu, mai ales dupå anul 1968, a se
vedea dr. ing. Emil Huidu în op. cit. p. 10-11

- 28 -
Târgu-Jiu - Bumbe¿ti Jiu (16 km).
Dupå primul råzboi mondial, atunci când Transilvania se unise cu
patria mamå, realizarea acestei legåturi era de actualitate ¿i de mare
importan¡å. Aceasta impunea înså mari eforturi financiare pentru ¡arå
ceea ce era greu de suportat. De aceea a trebuit så se facå pe segmente
¿i în etape.
Despre începerea ¿i mersul lucrårilor la linia feratå Bumbe¿ti -
Livezeni ¿tim ¿i din ziarul “Gorjanul”. Încå numårul 1 al ziarului16 din
1924, informa pe cititorii såi cå “Studiile au început acum doi ani ¿i
jumåtate, s-au terminat ¿i este posibil ca în luna martie så fie licita¡ii
pentru pår¡ile care urmeazå a fi date în lucrare”.
Dupå câte ¿tia ziarul, la jumåtatea lunii martie 1924 urma så se
construiascå peste Jiu 16 poduri ¿i 19 tuneluri. Cel mai lung tunel va
avea peste 900 de metri ¿i va fi la Murga (km 110); al doilea de 700
metri la pichetul de la km 104. Lungimea totalå a tunelelor e de 5 1/2
km.
Studiul s-a lucrat gra¡ie ståruin¡elor depuse de inginerul M. Tudoran
¿eful Diviziei ¿i a harnicilor såi colaboratori.
Un an mai târziu aflam, tot din “Gorjanul”17 cå se lucreazå cu nådejde
la linia feratå Bumbe¿ti - Livezeni.
Lucrarea se executa de Societatea Românå de Intreprinderi din
Bucure¿ti.
Articolul remarca faptul cå lucrårile sunt în func¡ie de fondurile pe
care statul le va pune la dispozi¡ie ¿i de seriozitatea antreprenorilor ¿i
î¿i exprima convingerea cå “aceastå linie feratå fiind cea mai importantå
din toate lucrårile aflate aståzi în construc¡ie credem cå ministerul
respectiv nu va precupe¡i ajutorul såu ci va da fonduri suficiente pentru
terminarea acestei lucråri”.
Dar execu¡ia n-a mers a¿a cum se a¿teptau beneficiarii. Probabil cå
au apårut greutå¡i în executarea lucrårilor ¿i insuficien¡a fondurilor,
pentru cå pânå în anul 1928 nu se mai spune nimic.
Abia în 1928, ziarul “Gorjanul” înscria în paginile sale un articol18
despre începerea lucrårilor. ªtia aceasta dintr-un buletin al Societå¡ii
Politehnice care publicase un memoriu asupra liniei ferate Bumbe¿ti -
Livezeni.
În acest memoriu19, M. Tudoran, inginerul ¿ef, ¿ef de direc¡ie în
Direc¡ia Generalå a Construc¡iilor de cåi ferate, fåcea o analizå ¿i
prezentare a politicii pentru completarea re¡elei de cåi ferate cerutå de
interesul statului întregit.
16
“Gorjanul”, anul I, nr. 1 din 15 martie 1924, p. 2
17
Ibid, anul II, nr. 62-63 din 22-30 septembrie 1925, p. 2
18
Ibid, anul V, nr. 32 din 1-7 august 1928, p. 3
19
Buletinul Societå¡ii Politehnice, anul XLII, nr. 7, iulie 1928

- 29 -
 Din acest memoriu rezultå cå planul ini¡ial era peste posibilitå¡ile
materiale de care dispunea statul, mai ales cå economia intrase în
crizå generalå ¿i a trebuit revåzut ¿i s-a renun¡at la o parte din ceea ce
s-a conceput anterior. A fost låsatå la o parte chiar ¿i linia feratå
Bucure¿ti - Ro¿iori - Caracal - Craiova începutå încå înainte de råzboi.
Între cele 5 linii ferate care au mai råmas în plan era ¿i Livezeni Bumbe¿ti
- Filia¿i, în fapt doar Bumbe¿ti - Livezeni pentru cå de la Bumbe¿ti,
Târgu-Jiu, Filia¿i era deja în func¡iune.
Lucrårile de studii au început în 1921 iar primele lucråri de
construc¡ii de-abia în 1924. Au fost luate în aten¡ie mai multe trasee
dar s-a ajuns la concluzia cå traseul cel mai avantajos era cel de pe
Valea Jiului. Studiul s-a fåcut între anii 1921-1923. Începerea ¿i
efectuarea lucrårilor a scos în eviden¡å ¿i neajunsuri în planul ante-
rior, fiind nevoie så se facå corecturile impuse de lucråri. În primul
rând a fost nevoie så se retraseze linia20, så se facå corecturile impuse
de lucråri, så se revadå nivelul terenului, viaductele, tunelele etc.
Au avut în vedere ¿i un plan întocmit de administra¡ia ungureascå
în timpul råzboiului ¿i s-a constatat cå acesta era eronat, probabil
întocmit in grabå, fårå o analizå temeinicå a situa¡iei ¿i a condi¡iilor
concrete din teren.
Analiza noilor elemente eviden¡iate de lucrårile începute, au pus în
eviden¡å noi elemente care trebuiau avute în vedere. În primul rând
linia urma så aibå 6 treceri peste Jiu ¿i una peste Sadul, 33 tunele în
lungime de 4751 metri. În fapt s-a constatat cå erau mai pu¡ine treceri
peste Jiu (5 treceri ¿i una peste Jiul transilvan ¿i 27 de tunele în lungime
de 5340 metri.
ªi lungimea traseului între Bumbe¿ti - Livezeni s-a dovedit inexactå
¿i anume 29,500 km ¿i nu 27 km cum era ini¡ial.
În baza acestor elemente s-a calculat mai exact ¿i costul liniei ferate
¿i anume circa un miliard de lei21. Pânå atunci sumele acordate, între
1921-1927, erau de 68 milioane lei22.
Una din problemele mari avute în vedere a fost aceea a instala¡iilor
hidro ¿i termoelectice în defileul Jiului. Autorii planului au avut în
vedere ca aceste lucråri, ce se efectuau, så nu stânjeneascå marile
instala¡ii hidroelectrice ce s-ar putea stabili în defileul Jiului pentru
producerea de for¡å fie prin electrificarea cåilor ferate, fie pentru
industrie. De asemenea, când s-a conceput construc¡ia ¿oselei de pe
defileu, lucrare ce a durat peste 30 de ani, nu s-au avut în vedere
elementele de viitor23.
20
Ibid, p. 520-524
21
Ibid, p. 557
22
Ibid, p. 559
23
Ibid, p. 561-562

- 30 -
 Amenajårile ce ar fi necesare pentru noile obiective, pe lângå
enormele costuri financiare ar impune o altå concep¡ie pentru noile
obiective, în memoriu eviden¡iindu-se acestea ¿i urmårile lor negative24.
Pe baza analizei fåcute se formula concluzia cå instala¡ii de centrale
mari hidroelectrice nu se vor putea face niciodatå în defileul Jiului, ci
alte solu¡ii trebuie gåsite pentru producerea for¡ei necesare pentru
electrificarea liniei.
Mai multe centrale mici, hidroelectrice, ajutate de o centralå termicå,
sunt compatibile cu a¿ezarea unei cåi ferate în defileu. Este deci cert cå
în defileu nu este posibil decât solu¡ia cu mai multe centrale mici,
succesive, pe afluen¡i sau pe Jiu combinate cu o centralå termicå
puternicå, la Livezeni unde s-ar arde tot cårbunele care nu meritå a fi
transportat în centre industriale depårtate, cum este praful de cårbune.
Era abordatå ¿i problema ce fel de centralå trebuie: termicå sau
hidroelectricå 25.
Cum este ¿i normal la un material de analizå ¿i propuneri, ¿i acest
material eviden¡ia ¿i importan¡a liniei ferate pentru economia na¡ionalå
¿i strategicå.
Se aprecia cå linia se poate executa ¿i da în folosin¡å (circula¡ie) în
cel mult 3 ani26.
Gândirea speciali¿tilor români, impuså de necesitå¡ile economiei
na¡ionale, a fost materializatå pe un plan. Era bunå, era corectå sau cu
lipsuri, important este cå oamenii au trecut la înfåptuirea ei chiar dacå
în continuare s-a impus refacerea ¿i completarea planului, revederea ¿i
completarea fondurilor, important era ca lucrarea så nu fie abandonatå.
A trecut peste un deceniu pânå când s-a trecut la realizarea primului
tronson Bumbe¿ti - Meri.
Am insistat mai mult asupra perioadei de început a studierii ¿i
punerii în practicå a lucrårilor pentru ca så se vadå ce ¿i cum gândeau
speciali¿tii atunci ¿i ce aveau în vedere.
Poate cå studierea ¿i restudierea începutului construc¡iei liniei ferate
de cåtre speciali¿tii din zilele noastre, la nivelul cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice,
a experien¡ei de aståzi ¿i a mijloacelor tehnice ¿i tehnologice ar putea
eviden¡ia unele deficien¡e ale gândirii de atunci, ar putea îndepårta
multele avalan¿e de stânci ¿i grohoti¿uri ce cad aståzi pe cåile de trans-
port.
Reluarea lucrårii dupå 1938 s-a fåcut în condi¡ii grele, atunci când
au început concentrårile de oameni pentru nevoile de apårare a ¡årii ¿i
a dirijårii de eforturi financiare cåtre înarmarea ¡årii ¿i pentru nevoile
24
Ibid, p. 562-564
25
Ibid, p. 564-567
26
Ibid, p. 570-573

- 31 -
råzboiului. Cu toate acestea, în noiembrie 1941 a fost inaugurat tronsonul
de cale feratå Bumbe¿ti-Jiu - Meri (8 km).
Dupå cel de-al doilea råzboi au fost reluate lucrårile, un rol impor-
tant pentru aceasta având munca voluntarå. Au participat 27.988 tineri
voluntari, constitui¡i în ªantierul Na¡ional de Muncå nr. 1 “Gheorghe
Gheorghiu-Dej”, dar ¿i militari.
Între 1 aprilie ¿i 22 octombrie 1948 a fost terminat tronsonul Meri -
Livezeni (23 km)27.
Ce au însemnat aceste lucråri aratå atât munca depuså cât ¿i
lucrårile de artå executate. Numai pentru tronsonul Bumbe¿ti - Livezeni,
cu o lungime de 31 km, s-au executat 2,3 milioane metri cubi terasament,
21 poduri ¿i 59 pode¡e, cu o lungime de 1166 metri, 27 viaducte de
aproximativ 1000 metri, 39 tunele de 788o metri, 2500 metri ziduri de
sprijin, 5 sta¡ii; costul lucrårilor fiind de 1-4 miliarde lei.
Prin volumul important de lucråri (poduri, pode¡e, viaducte, tuneluri
¿i ziduri de sprijin care ocupå 12,6 km, adicå 40 la sutå din lungimea
traseului), linia Bumbe¿ti - Livezeni constituie nu numai înlesnirea
transporturilor dinspre ¿i cåtre Transilvania, ci ¿i opere de artå, lucråri
la care s-a cåpåtat o bogatå experien¡å.
Multele bogå¡ii din subsolul Gorjului, mai ales cårbune ¿i ¡i¡ei ¿i
trecerea la exploatarea lor a impus trecerea la exploatarea lor a impus
trecerea la executarea unor noi trasee de cale feratå, cu toate dependin¡ele
lor, de la Târgu-Jiu la Rovinari, Turceni - Filia¿i.
Pe acest traseu urma så fie transportat cårbunele din bazinele
Gorjului, în primul rând cåtre termocentralele de la Turceni, I¿alni¡a ¿i
altele, iar dezvoltarea ulterioarå a bazinului minier Jil¡ (Drågote¿ti,
Måtåsari) a impus construirea ramurii Turceni - Drågote¿ti care, dupå
traversarea Jiului, urmeazå direc¡ia nord-vest, urcând u¿or de-a lungul
Jiului.
La lungimea de 112 km a cåii ferate Filia¿i - Rogojelu - Târgu-Jiu ¿i
cele douå ramuri ale sale, se adaugå al¡i 120 km de linii ferate industriale
ale unitå¡ilor miniere, termocentralelor ¿i întreprinderilor din zonele
deservite.
Ulterior construirii liniei men¡ionate au fost fåcute modernizåri ale
instala¡iilor de siguran¡å a circula¡iei. Între anii 1987 - 1994 pe unele
tronsoane ale cåii ferate Filia¿i - Rogojelu - Târgu-Jiu au fost executate
lucråri de dublare a liniei28.
Pe aceastå linie feratå circulå în mod normal tot felul de trenuri -
rapid, accelerat, personal ¿i trenuri de marfå ce transportå îndeosebi
cårbune.
27
Alexandru Doru ªerban, George Niculescu, Gheorghe Gârdu, Drumuri, hanuri, târguri
¿i bâlciuri din Gorj, Editura “Ager”, Târgu-Jiu, 2000, p. 32-34
28
Ibid, p. 36 - 37

- 32 -
 Exploatarea rezervelor de cårbune din subsolul jude¡ului Gorj, din
partea de nord-est a impus construirea unei noi linii ferate, de la
Târgu-Cårbune¿ti spre Vâlcea prin Båbeni. Pe aceastå linie trebuia så
se transporte cårbunele din bazinul Albeni - Alunul etc. Nu a apucat så
se construiascå decât Târgu-Cårbune¿ti - Albeni ¿i Seciuri - Ruget,
ambele în Gorj. Darea în exploatare s-a fåcut astfel: Cårbune¿ti - Albeni
(9 km) la 30 iunie 1983; Albeni - Câlnic (5 km) la 23 februarie 1987;
Câlnic - Seciuri (9 km) la 17 decembrie 1989. Mai departe, pânå la
Båbeni, mai la sud de Râmnicu Vâlcea, a råmas neterminatå în 1989 ¿i
a¿a este ¿i aståzi (în 2004).
În sfâr¿it, un alt tronson de cale feratå, de astå datå îngustå,
preconizat încå dupå primul råzboi, a fost cel de la Târgu-Jiu - Baia de
Aramå. În acest scop în anul 1928 s-a interesat Societatea Economicå
pentru construc¡ia drumului de fier pe traseul enun¡at. Dar construc¡ia
a început mai târziu (dupå 1944). Calea feratå îngustå, Târgu-Jiu -
Baia de Aramå a fost inauguratå în 1955. Astfel s-a înlesnit transportul
materialului lemnos din zona Baia de Aramå la I.F.E.T. Târgu-Jiu cu
ajutorul unei mici locomotive - Mocåni¡a - care a fost ¿i un mijloc de
transport pentru oamenii din zona pe unde trecea.
Acest tronson de cale feratå a fost dezafectat dupå 1995, demontat
¿i vândut la fier vechi29, organele locale dezinteresându-se de nevoile
oamenilor din zonå pentru cå au gåsit alte solu¡ii pentru transportul
lemnului.
Construirea ¿i darea în folosin¡å a noilor segmente de cale feratå a
impus ¿i construirea unei noi gåri în Târgu-Jiu, pe locul vechii clådiri,
a unui important edificiu al ora¿ului, o clådire unicå în felul ei, dar ¿i
extinderea liniilor ferate care så poatå gara garnituri de tren de marfå
dar ¿i de pasageri de mari lungimi. A dispårut micu¡a ¿i vechea garå
datå în folosin¡å în anul 1888 când s-a construit linia feratå Târgu-Jiu
- Filia¿i care timp de un secol a servit interesele Gorjului ¿i ale gorjenilor.
În anul 1985 s-a aprobat construirea unor obiective noi în sta¡ia
C.F.R. Târgu-Jiu ¿i anume: clådirea pentru garå, clådirea pentru
exploatarea tehnicå, pasaj subteran pentru accesul publicului în garå
¿i pe peroane, mecanizarea triajului30 etc. Lucrårile au început în a
doua jumåtate a anului 1985 ¿i în august 1989 deja s-a dat în folosin¡å
gara. Lângå gara nouå, în februarie 1989, s-a ridicat pe ro¿u clådirea
de exploatare tehnicå ce s-a dat în folosin¡å în februarie 1993. Pasajul
subteran nici acum nu s-a terminat fiind probabil abandonat. Se mai
våd doar ie¿irile în stradå peste care s-au a¿ezat plåci acoperitoare.
Pânå la sfâr¿itul anului 1989 au mai fost realizate un nou grup
29
Ibid, p. 37-38. Titu Pâni¿oarå, Municipiul Târgu-Jiu, Spicon Drim Edit, 2002, p.
207-208)
30
Titu Pâni¿oarå, op. cit., p. 208

- 33 -
sanitar ¿i centrala termicå pentru sta¡ia C.F.R. Târgu-Jiu. Lucrårile
s-au executat în principal de unitå¡i din Gorj, primåria ora¿ului fiind
cea care s-a implicat în primul rând în realizarea acestui important
edificiu al ora¿ului dar ¿i unele unitå¡i de la Craiova ¿i Bucure¿ti.
Re¡eaua de cale feratå - circa 400 km - construitå în Gorj în secolul
al XX-lea, pe lângå mårirea capacitå¡ii de transport a ¡årii, a pus în
valoare, prin exploatarea bogå¡iilor solului ¿i subsolului jude¡ului,
cantitå¡i mari din bogå¡iile ¡årii, a mobilizat dând de lucru la zeci de mii
de oameni, a contribuit la ridicarea Gorjului din punct de vedere eco-
nomic, social ¿i cultural, a adus noi ¿i însemnate venituri la bugetul de
stat.
Pe harta jude¡ului au apårut noi obiective industriale, care au atras
for¡å de muncå nu numai din Gorj ci ¿i din alte jude¡e ale ¡årii, au
apårut noi ora¿e - ºicleni, Motru, Rovinari, Târgu Cårbune¿ti, Novaci,
cu binefacerile ora¿ului pentru locuitorii lor.
Acum când o parte însemnatå a obiectivelor industriale din jude¡ul
Gorj ¿i-au redus activitatea ori au dispårut diminuând considerabil
poten¡ialul economic dar ¿i veniturile, se poate aprecia mai bine ce
binefacere a însemnat pentru Gorj, pentru ¡arå, marea ¿i intensa
dezvoltare a economiei jude¡ului în a doua jumåtate a secolului al XX-lea.
Electrificarea ¡årii
Un eveniment de mare importan¡å în evolu¡ia societå¡ii omene¿ti,
ce s-a plåmådit în secolul XVIII-XIX, a fost apari¡ia, producerea,
transportul ¿i folosirea electricitå¡ii. nenumåra¡i oameni de ¿tiin¡å,
savan¡i din diferite ¡åri, ¿i-au consacrat via¡a punerii în slujba
progresului, a omului, a acestei for¡e uria¿e inepuizabile - electricitatea
electricitatea.
În secolul al XX-lea omenirea a înregistrat victoria unei båtålii cu
natura pentru producerea, transmiterea ¿i folosirea electricitå¡ii în toate
domeniile economiei na¡ionale. Au apårut uzinele electrice, centralele
electrice, hidrocentralele electrice. Cu ajutorul acestora a început ¿i
s-a executat electrificarea ¡årii aceastå opera¡iune devenind, în a doua
jumåtate a secolului al XX-lea, politicå de stat, elaborându-se planul de
electrificare a ¡årii, în 1950. Obiectivele principale ale electrificårii ¡årii
erau: asigurarea alimentårii cu energie electricå a industriei existente
¿i a ramurilor noi ce se vor crea, valorificarea ra¡ionalå a resurselor
energetice ale ¡årii prin folosirea combustibililor inferiori ¿i economisirea
folosirii combustibililor superiori, påtrunderea electricitå¡ii la sate pentru
ridicarea nivelului tehnic ¿i cre¿terea productivitå¡ii muncii în
agriculturå, ridicarea nivelului cultural ¿i a bunåstårii popula¡iei prin
folosirea energiei electrice pentru nevoile casnice ¿i social culturale ale
popula¡iei.
Necesitatea energiei electrice a impus ca aceastå ramurå så se

- 34 -
dezvolte considerabil iar planul de electrificare så fie îndeplinit la timp
¿i în bune condi¡ii. În perioada 1950-1963 au intrat în func¡iune, în
întreaga ¡arå, peste 20 de centrale termice noi, au fost dezvoltate cele
existente.
Alåturi de centralele termice au apårut ¿i primele hidrocentrale,
cea mai mare fiind, pentru început, cea de la Bicaz, urmân apoi
construirea hidrocentralelor de pe Arge¿ ¿i de la Por¡ile de Fier ¿i apoi
altele.
Energia electricå nu era folositå numai ca for¡å motrice ci ¿i pentru
ob¡inerea cåldurii, pentru influen¡area nemijlocitå a cre¿terii
organismelor animale ¿i vegetale, constituind astfel un factor care a
contribuit ¿i la intensificarea dezvoltårii agriculturii, a nevoilor casnice
¿i social culturale.
Påtrunderea electricitå¡ii în sate prin electrificare treptatå a acestora,
a fåcut posibilå ¿i intrarea în cåminele culturale, în casele de culturå, a
aparatelor de cinematograf, a radiourilor ¿i, mai târziu, a televizoarelor,
a u¿urat mult dezvoltarea bibliotecilor unde se puteau citi de cåtre
iubitori, cår¡i ¿i ziare. În unele cartiere ¿i prin sate au apårut sta¡iile de
amplificare, cu difuzoare prin casele oamenilor.
Au apårut fabrici care construiau aparate de radio ¿i, mai târziu,
televizoare. Acestea însemnau, în acela¿i timp ¿i u¿urarea påtrunderii
culturii în rândul oamenilor. Erau acestea binefaceri ale progresului,
ale ¿tiin¡ei, ale min¡ii ¿i muncii omene¿ti. Aståzi este o banalitate så se
vorbeascå de ele dar atunci însemna mare lucru electrificarea unui sat,
introducerea curentului electric în casele oamenilor.
Pentru producerea, transportarea ¿i folosirea curentului electric
trebuiau multe interven¡ii ale omului, mul¡i bani investi¡i, timp de
realizare.
Construc¡iile hidrotehnice în Gorj
O altå categorie de lucråri ce au început så se facå în jude¡ul Gorj a
fost cea a construc¡iilor hidrotehnice. Era o nouå ramurå de activitate
care cerea ¿i crea o nouå categorie de meseria¿i speciali¿ti ¿i anume
constructorii hidrotehnicieni. Începutul activitå¡ii hidroconstruc¡iilor
în jude¡ul Gorj este cunoscutå odatå cu deschiderea în 1972 a ¿antierului
Cerna din cadrul complexului hidrotehnic Cerna-Motru-Tismana.
Obiectivele ce urmau så fie realizate avea ca scop producerea de energie
electricå ¿i asigurarea apei pentru consumatorii din bazinul Jiului
Mijlociu (centralele termoelectrice I¿alni¡a, Rovinari ¿i Turceni,
Combinatul chimic I¿alni¡a, industria din Filia¿i, Craiova ¿i Podari), a
apei potabile ¿i a apei pentru irigarea a circa 30.000 hectare.
Lucrårile de amenajare hidroenergeticå au impus transferarea unor
debite din bazinele hidrografice ale râurilor Cerna, Motru, Bistri¡a în

- 35 -
bazinul hidrografic al râului Tismana31.
De¿i în plan general acest mare obiectiv a avut ¿i are mare
însemnåtate pentru via¡a economicå a jude¡ului, transferarea debitului
de apå din râurile aråtate a dus la dispari¡ia morilor de apå, a pivelor,
dar ¿i la scåderea fertilitå¡ii solului de pe luncile acestor ape.
Re¡eaua de lucråri concepute ¿i executate este o adevåratå operå:
baraje, deriva¡ii, centrale, noduri de presiune, galerii de fugå, aduc¡iuni,
regularizarea râului Tismana pe lungime de 16,8 km, regularizarea unor
râuri de munte; unele din acestea nu se våd, ele îndeplinindu-¿i rolul în
subteran. Dar ele au fost mai întâi concepute pe plan¿etå ¿i apoi
executate în teren. De peste 30 de ani î¿i îndeplinesc rolul ¿i func¡iile
pentru care au fost concepute, mul¡i din cei ce le-au edificat au trecut
în nefiin¡å ori au fost da¡i uitårii.
Acest gen de lucråri a continuat, lent dar a continuat, cu amenajarea
hidroenergeticå cu folosin¡e multiple a râului Jiu de la
Sadu-Turcine¿ti-Vådeni pânå la Târgu-Jiu, lucråri începute în anul 1988.
Atunci când va fi gata aceastå mare lucrare cu cele 41 de centrale
hidroelectrice care au fost proiectate pe râul Jiu ( de la izvoare pânå la
vårsarea în Dunåre)32, pe lângå cantitatea mare de energie electricå ce
o vor furniza prin multiplele amenajåri ¿i construc¡ii vor îmbogå¡i zestrea
urbanisticå ¿i edilitarå a jude¡ului.
Combinatul de lian¡i ¿i asbociment
Pe lângå re¡eaua de cåi ferate construitå în Gorj pentru nevoile
transportului, amenajårile hidrografice menite så asigure energie
electricå dar ¿i apå, au fost gândite ¿i construite multe obiective
industriale. Dintre acestea face parte ¿i Combinatul de lian¡i ¿i
asbociment de la Bârse¿ti prin care se puneau în valoare rezervele de
materii prime calcaro-argiloase existente în imediata apropiere a
ora¿ului. S-a construit între anii 1960-1965 ¿i a dat nu numai Gorjului
ci ¿i altor jude¡e cimentul atât de necesar construc¡iilor ce se ridicau în
acele timpuri33.
Pentru cå a avut o mare însemnåtate în întreaga activitate de
construc¡ii din Oltenia, vom insera aici câteva elemente mai importante
din istoricul ¿i activitatea acestui combinat care peste trei decenii a dat
¡årii milioane de tone de ciment ¿i alte produse ¿i mai ales cå acum prin
privatizare este pe cale så disparå.
În 1960 s-a aprobat amplasarea unei fabrici de ciment în comuna
Bârse¿ti, iar în 1961, prin H.C.M. nr. 1831 din 17 decembrie 1960 s-a
hotårât construirea fabricii, sub îndrumarea ¿i controlul
Departamentului construc¡iilor ¿i materialelor de construc¡ie. În anul
31
Ibid, p. 91-92)
32
Ibid, p. 94-96)
33
Jude¡ele Patriei. Gorj, Monografie, Editura Sport-Turism, Bucure¿ti 1980, p. 104-108)

- 36 -
1965 au intrat în func¡iune trei linii de ciment ¿i patru cuptoare de var
de la fabrica de ciment Bârse¿ti. În anul 1969 fabrica de ciment ¿i var
Bârse¿ti a devenit Combinatul de materiale de construc¡ii Târgu-Jiu,
iar dupå 1973 s-a numit Combinatul pentru lian¡i ¿i asbociment
Târgu-Jiu. În anul 1969 a intrat în func¡iune fabrica de cåråmizi iar în
anul 1970 fabrica de ¡igle. În anul 1979-1980 avea în func¡iune
numeroase capacitå¡i:
- sec¡ia de produc¡ie de asbociment cu nouå linii tehnologice cu o
capacitate anualå de produc¡ie de 2.700.000 tone;
- sec¡ia de produse de asbociment cu douå linii de tuburi cu o ca-
pacitate anualå de 3.000 km tuburi asbociment echivalent, douå linii
de plåci ondulate de asbociment de 4.650.000 m.p. ¿i o linie de panouri
termoizolante cu o capacitate de 400.000 m.p.;
- sec¡ia de produse ceramice cu o linie de cåråmizi eficiente, cu o
capacitate de 30 milioane de bucå¡i;
- atelierul de fabricare a varului cu ¿ase cuptoare verticale, cu o
capacitate de 210.000 tone;
- atelierul de confec¡ii metalice ¿i piese de schimb pentru consumul
propriu, cu o capacitate anualå de circa 15 milioane lei.
Pentru fabricarea cimentului, varului ¿i produselor ceramice,
aprovizionarea cu materii prime se fåcea din carierele proprii: cariera
de calcar Suseni, situatå la o distan¡å de 16 km nord-est fa¡å de combinat
¿i cariera de argilå în imediata apropiere a combinatului.
Pentru produse de asbociment se folosea fibra de asbest din import
(U.R.S.S., Canada) în propor¡ie de 14 la sutå ¿i ciment de 86 la sutå
(ciment superior, cu o måcinare finå, special fabricat).
Din profilele sale fåcea parte ¿i ¡igla care înså s-a dovedit a nu fi de
cea mai bunå calitate.
Era unul din combinatele importante ale jude¡ului Gorj dar ¿i din
¡arå asigurând 20 la sutå din produc¡ia de ciment a ¡årii. Peste 30 la
sutå din cantitatea de ciment era destinatå exportului, combinatul având
ca parteneri externi: R.F.S. Iugoslavia, Bulgaria, Iran, ¡årile arabe etc.
De la înfiin¡are ¿i pânå în anul 1990 Combinatul de lian¡i ¿i
asbociment a produs ¿i livrat clien¡ilor såi interni ¿i externi peste 51
milioane tone ciment de diferite soiuri34. Cimenturile realizate aici sunt
de cea mai bunå calitate; argumentul cel mai convingåtor în aceastå
privin¡å constituindu-l calitatea ¿i tråinicia centralelor electrice de pe
Dunåre, Olt, Siret ¿i Cerna-Jiu, ale construc¡iilor civile din Bucure¿ti,
Craiova, Pite¿ti, Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, precum ¿i
din Târgu-Jiu ¿i Gorj.
Aståzi acest important obiectiv industrial este pe cale de a dispare.

34
Ibid, p. 49

- 37 -
Cumpåråtorul stråin, în proprietatea cåruia a intrat, este mai degrabå
interesat så disparå combinatul decât så producå.
Exploatarea ¿i prelucrarea lemnului
În cadrul acestei industrii, începând din 1959, s-au pus bazele
primului complex industrial al ora¿ului Târgu-Jiu, ceea ce se va numi
mai târziu, Combinatul de prelucrarea lemnului C.P.L. 35 , azi S.C.
ROSTRAMO S.A., pentru a valorifica superior “aurul verde” din care
Gorjul are mari rezerve, în pådurile din mun¡ii såi.
Primele fabrici au început så producå în anul 1959, iar în anul
1965 toate cele cinci fabrici au atins parametrii proiecta¡i.
Pe lângå produc¡ia pe care a dat-o ¡årii, lucråtorii acestui combinat,
existen¡a ¿i func¡ionarea lui a fåcut posibilå construirea unei re¡ele de
¿osele forestiere care ¿erpuiesc pânå în inima mun¡ilor unde se
transportå bu¿tenii de fag ¿i de brad, ¿i o re¡ea de cale feratå forestierå
pe traseul Târgu-Jiu - Suseni - ªu¿i¡a Seacå - Boro¿teni - Tismana -
Apa Neagrå. Påcat cå s-a dezafectat.
Extragerea ¿i prepararea cårbunelui
Una din bogå¡iile principale ale subsolului Gorjului este cårbunele
- lignitul mai ales în zona Rovinari. De aici a început extragerea
temporarå, pânå înainte de al doilea råzboi mondial. În 1929 exploatarea
¿i-a închis por¡ile. Dupå råzboi, înså în mod organizat, pe scarå
industrialå, a început extragerea, prepararea ¿i livrarea lignitului cåtre
principalii beneficiari: unitå¡ile RENEL (Termocentralele de la I¿alni¡a,
Rovinari ¿i Turceni), alte unitå¡i industriale ¿i gospodåriile popula¡iei.
Prin cele douå mari bazine carbonifere ale sale, Rovinari ¿i Motru, jude¡ul
Gorj de¡ine primul loc pe ¡arå în produc¡ia de lignit. S-a apreciat înså
cå rezervele de lignit, de 2,2 miliarde de tone, ce se aflå pe teritoriul
jude¡elor Gorj, Vâlcea, Mehedin¡i constituie o mare bogå¡ie pentru
producerea energiei electrice ¿i termice prin arderea în instala¡iile
industriale dar ¿i pentru gospodåriile popula¡iei.
În anul 1949 pe baza hotårârii organelor centrale de stat cu privire
la valorificarea resurselor locale ¿i dezvoltarea industriei locale, comitetul
provizoriu, organul local al administra¡iei locale a jude¡ului Gorj, a
analizat modalitå¡ile de punere în aplicare a acestei hotårâri în cadrul
jude¡ului ¿i a trecut la aplicarea ei. La 22 martie 1950 au început la
Rovinari primele lucråri de exploatare a lignitului, în cadrul Intreprinderii
Miniere Rovinari, în ziua de 27 martie extrågându-se primele tone.
În 1955 a început un nou capitol în industria minei Rovinari - perioda
de construc¡ie ¿i dezvoltare a unui nou centru de interes republican.
În perioada care a urmat au intervenit multe schimbåri în exploatarea
minierå pânå în 1981 când datoritå cre¿terii numårului de unitå¡i ¿i a

35
Ibid, p. 48

- 38 -
complexitå¡ii problemelor au fost înfiin¡ate douå combinate miniere care
au func¡ionat pânå în anul 1991 ¿i anume:
- Combinatul minier Rovinari, cu sediul în Rovinari
- Combinatul minier Motru, cu sediul în ora¿ul Motru
Datå fiind importan¡a cårbunelui pentru economia na¡ionalå
unitå¡ile miniere au fost dotate cu utilaje ¿i ma¿ini de mare tehnicitate,
complexitate ¿i capacitate.
Ca rezultat al preocupårilor organelor de stat (înainte de 1989 erau
uneori ¿i câte 4-5 mini¿tri în Gorj), a muncii perseverente a muncitorilor,
tehnicienilor ¿i inginerilor ¿i a ma¿inilor ¿i utilajelor cu care au fost
dotate minele, produc¡ia a sporit mereu ajungând ca din 1950 - când a
început exploatarea industrialå a lignitului, pânå la finele anului 1995,
så fie extrase de cåtre unitå¡ile din subordinea Regiei Lignitului Oltenia,
Târgu-Jiu, peste 565 milioane tone lignit.
În Gorj se mai extrage, în cantitå¡i mici ¿i cårbune superior, grafit,
de la Baia de Fier ¿i antracit, de la Schela.
Pentru întreprinderea minierå mai lucreazå unele profile ¿i
Întreprinderea de articole din cauciuc ¿i cauciuc regenerat, cum sunt
benzile de transport pentru exploatårile miniere din bazinele Rovinari,
Motru ¿i Valea Jiului.
T i¡eiul în subsolul jude¡ului Gorj
În afarå de cårbune ¿i lemn ca materie primå Gorjul a dispus ¿i de
resurse de petrol. Prima tentativå de a exploata ¡i¡eiul la Bâlteni, dateazå
din anul 1883. Mai multe încercåri de a exploata ¡i¡eiul s-au fåcut în
anii urmåtori în mai multe localitå¡i dar fårå rezultate semnificative. În
anii 1935-1940 fostele întreprinderi petroliere au fåcut recunoa¿tere
geologicå, completatå cu prospec¡iuni geofizice efectuate de Societatea
“Astra Românå”, Societatea Creditului Minier, Societatea
Româno-Americanå ¿i Institutul Geologic al României ¿i sintetizate într-o
hartå (în perioada 1947-1948) ¿i de cåtre Comitetul Geologic în 1952 ¿i
apoi de cåtre unitå¡i specializate din cadrul Ministerului Petrolului,
respectiv Ministerul Minelor, Petrolului ¿i Geologiei.
Forajul de cercetare adâncå a început în anul 1948 cu sondele de la
Bâlteni. Primul zåcåmânt industrial de ¡i¡ei s-a descoperit la Bâlteni în
anul 1952, iar în 1953 zåcåmântul de la ºicleni - cel mai mare din
Oltenia. Ambele zåcåminte au atins produc¡ia maximå în anul 1957 -
circa 9.000 tone/zi ¡i¡ei36.
În anul 1959-1960 au intrat în exploatare zåcåmintele de la
Târgu-Jiu, Coliba¿i, Alun ¿i Bustuchin. De-a lungul timpului s-au
descoperit zåcåminte ¿i în alte localitå¡i.
Unitatea ce a exploatat ¡i¡eiul a avut diverse denumiri ¿i a apar¡inut,

36
Titu Pâni¿oarå, op. cit. p. 61-63

- 39 -
pe rând, de mai multe structuri.
Schela petrolierå de la ºicleni are în exploatare structurile de la
ºicleni, Bâlteni, Coliba¿i, Bustuchin, Col¡e¿ti, Totea, Vladimir, Socu,
Alunu, Târgu-Jiu ¿i Vlåduleni.
Schela petrolierå Turburea exploateazå zåcåmintele de gaze de la
Bulbuceni ¿i instala¡ia de deetanizare de la Turburea.
În unitå¡ile apar¡inåtoare de Sucursala Târgu-Jiu a S.N.P. Petrom
S.A. se realizeazå circa 35 la sutå din produc¡ia de gaze ¿i 7-8 la sutå
din produc¡ia de ¡i¡ei a ¡årii.
Aceastå ramurå a industriei de foraj ¿i extrac¡ie a petrolului a dat
na¿tere la o categorie de salaria¡i - petroli¿ti - care alåturi de alte categorii
de muncitori din Gorj au format un puternic deta¿ament de muncitori.
Dezvoltarea ¿i cre¿terea capacitå¡ilor de extrac¡ie a cårbunelui a
impus apari¡ia ¿i a altor organe complementare între care liniile de cale
feratå, ¿oselele etc. Între acestea a fost ¿i Intreprinderea de utilaj minier
Tâu-Jiu37. Prin decretul nr. 187 din 13 mai 1978 ¿i decretul nr. 163 din
20 mai 1980 s-a hotårât înfiin¡area unei întreprinderi de utilaj minier.
Obiectul întreprinderii este fabricarea de utilaj ¿i piese de schimb pentru
industria minierå. Capacitatea de produc¡ie peoiectatå este de 14.500
tone utilaj minier ¿i 500 tone piese de schimb pe an. Cu ajutorul
fondurilor investite ¿i al inteligen¡ei cadrelor de conducere, întreprinderea
dispune de tot ce este necesar pentru a satisface solicitårile de utilaj
minier ¿i piese de schimb.
În afarå de întreprinderile ¿i construc¡iile din domeniul
transporturilor (cåi ferate), minier, a ¡i¡eiului, a lemnului, construc¡ii
hidrotehnice, în jude¡ul Gorj ¿i îndeosebi în Târgu-Jiu au luat fiin¡å
multe obiective industriale ale cåror produse se bazau pe folosirea
materiilor prime din jude¡ ¿i erau folosite în primul rând pentru nevoile
industriei în Gorj. Între acestea mai amintim:
Întreprinderea de ma¿ini unelte pentru presare ¿i forjare (IMUPF)
din Târgu-Jiu, actualmente S.C. “MIRFO” S.A. înfiin¡atå prin H.C.M.
nr. 495/197538. Construc¡ia a început înså în 1976. În 1980, la 30
decembrie, unitatea a atins capacitatea prevåzutå prin proiect. Era
socotitå o realizare de seamå a industriei române¿ti. Era destinatå
satisfacerii cerin¡elor na¡ionale de ma¿ini unelte pentru prelucrarea
metalelor prin deformare plasticå, pentru prelucrarea maselor plastice
¿i a cauciucului.
Întreprinderea de materiale de construc¡ii S.C. “MACROFIL” S.A.
Târgu-Jiu
A fost înfiin¡atå în anul 1980 având în componen¡å:

37
Ibid, p. 51-52
38
“Monitorul oficial” nr. 49 din 28 mai 1975

- 40 -
 - o sec¡ie de produse ceramice (blocuri de zidårie ¿i ¡igle preluatå de
la C.L.P. Târgu-Jiu);
- o sec¡ie de prefabricate din beton armat (panouri mari pentru
blocurile de locuin¡e ¿i diverse alte elemente prefabricate);
- o sec¡ie pentru producerea materialelor de construc¡ii, preluatå
de la IEJAMC (Intreprinderea de exploatare ¿i industrializare a
agregatelor minerale pentru construc¡ii) Drågå¿ani, cu subunitå¡ile:
Fabrica de cåråmidå Bâlteni, Fabrica de cåråmidå Târgu- Cårbune¿ti,
Cariera pentru produse din granit Meri, Balastierele de la Runcu,
Târgu-Cårbune¿ti, Bårbåte¿ti ¿i ºân¡åreni.
În anul 1985 a fost puså în func¡iune o nouå capacitate - sec¡ia
pentru producerea tuburilor din beton precomprimat necesar lucrårilor
de iriga¡ii ¿i alimentare cu apå. În perioada 1980-1990 ponderea în
produc¡ia unitå¡ii au reprezentat-o produsele ceramice ¿i panourile mari
prefabricate pentru construc¡ia de locuin¡e.
În anul 1990 Intreprinderea de materiale de construc¡ii a devenit
Societatea comercialå “MACROFIL” S.A.
Fabrica “Unirea” - S.C. “UNIREA” S.A. Târgu-Jiu face parte din
primele fabrici construite dupå primul råzboi mondial, în 1927, sub
numele de Fabrica de cåråmidå refractarå, iar dupå 1948, Fabrica
“Unirea”, actuala S.C. “UNIREA” S.A. Târgu-Jiu este una din unitå¡ile
de bazå în peisajul economic al Gorjului. Fabrica a fost mereu lårgitå
cu noi compartimente ¿i profile. Tot în aceastå fabricå se produc o serie
de materiale de construc¡ii cum ar fi: cåråmidå, ¡iglå, teracotå, ceramicå
¿i var.
Acestea au fost numai câteva din obiectivele industriale ale jude¡ului
Gorj apårute dupå cel de-al doilea råzboi mondial. La finele anului 1989
numai în Târgu-Jiu existau 22 întreprinderi din care 18 de importan¡å
republicanå, iar produc¡ia industrialå realizatå anual depå¿ea 7 miliarde
lei. Multe din produsele realizate de întreprinderile municipiului (articole
tehnice din cauciuc, sticlårie menaj, mobilå, ma¿ini unelte, ciment,
confec¡ii textile, covoare, fructe, carne etc.) erau exportate în peste 30
de ¡åri ale lumii.
Fårå a prezenta pe larg aceste întreprinderi, vom aminti câteva din
ele:
Intreprinderea de confec¡ii (APACA), aståzi S.C. CONFECºIA S.A.
Târgu-Jiu, înfiin¡atå în anul 1940 prin transferarea unui atelier de profil
evacuat din Cluj. În 1949, prin decizia nr. 419 a Ministerului Industriei,
atelierul de confec¡ii al statului, din Târgu-Jiu a devenit întreprindere
de stat autonomå sub denumirea de Fabrica de confec¡ii “Tudor
Vladimirescu” Târgu-jiu având ca obiect producerea de confec¡ii civile,
militare ¿i de lenjerie.

- 41 -
 Din 21 septembrie 1963 denumirea unitå¡ii este Fabrica de confec¡ii
Târgu-Jiu iar din 1974 de Intreprinderea de confec¡ii Târgu-Jiu.
ªi-a început activitatea într-un spa¡iu mic, cu un numår de ma¿ini
¿i muncitori redus. Ulterior s-a extins cu noi spa¡ii, ¿i-a diversificat
produsele, ¿i-a înzestrat spa¡iile cu noi ma¿ini ¿i unelte încât aståzi
este o mare întreprindere textilå.
Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc ¿i cauciuc regenerat
(LATCCR) - S.C. “ARTEGO” S.A. Târgu Jiu. Este o întreprindere ce face
parte din industria chimicå. A luat fiin¡å în anul 1973 intrând în
func¡iune în 1975-1976 cu unele profile. Între 1978-1987 s-au pus,
e¿alonat, în func¡iune noi capacitå¡i. Este unicul producåtor din ¡arå
de benzi de transport recondi¡ionate, plåci tehnice electroizolante, plåci
tehnice antistatice ¿i rezistente la produse petroliere, plåci tehnice
antistatice ¿i rezistente la flåcåri.
Intreprinderea de sticlårie menaj - S.C. “STARGLASS” S.A. Târgu-Jiu.
Este unica întreprindere de sticlårie din Gorj ¿i din Oltenia. Înfiin¡atå
în 1975, când s-a pus în func¡iune o fabricå având capacitatea de 1.200
tone/an produse de sticlårie menaj. Ulterior capacitatea a crescut cu
287 tone/an sticlårie menaj din cristal.
Baza tubularå - A.G.A.P. (Agen¡ia Gorj Ateliere Petrol) Târgu-Jiu.
Ca unitate de sine ståtåtoare, baza a luat fiin¡å la data de 1 ianuarie
1957 pe scheletul atelierelor apar¡inând unitå¡ilor de profil din Gorj,
prima sa denumire fiind J.A.T.B. (Intreprinderea de ateliere ¿i bazå
tubularå), subordonatå Trustului de foraj Târgu-Jiu. Obiectul de
activitate al acestei unitå¡i a fost confec¡ionarea ¿i repararea utilajului
petrolier ¿i recondi¡ionarea materialului tubular.
Numai într-un sfert de veac, Gorjul ¿i mai ales Târgu-Jiul a fost
împânzit de uzine, fabrici, ¿antiere etc. În afarå de cele de mai sus
trebuie så mai aråtåm: Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc ¿i
cauciuc regenerat (S.C. ARTEGO S.A.), Intreprinderea de sticlårie menaj
(S.C. STARGLASS S.A.), Intreprinderea de nutre¡uri combinate (S.C.
COMB Gorj S.A.), Intreprinderea de utilaj minier (S.C. GRIMEX S.A. ¿i
S.C. AMORIM S.A.), Intreprinderea de transporturi auto, Intreprinderea
forestierå de exploatare ¿i transport (S.C. ROBUR S.A.), Intreprinderea
de industrie micå (S.C. ILGO S.A.), Baza de aprovizionare tehnico
materialå pentru agriculturå, Fabrica de bere (S.C. BERGO S.A.).
S-a construit o nouå moarå de måcinat la Intreprinderea de morårit
¿i panifica¡ie (S.C. VEL PITAR S.A.).
Alte obiective importante: Avicola S.C. AVI INSTANT S.R.L.)
Intreprinderea de recuperare a materialelor refolosibile (S.C. REMAT
S.A.).
Au fost modernizate ¿i dezvoltate multe alte obiective industriale,

- 42 -
nu numai în Târgu-Jiu, ci ¿i în alte localitå¡i din jude¡.
Concomitent cu aceste obiective industriale s-au construit clådiri
necesare pentru locuin¡e, sedii administrative, pentru învå¡åmânt,
culturå, sånåtate, sport39 ¿i altele.
Activitatea remarcabilå de construire ¿i func¡ionare a atâtor obiective
industriale în jude¡ul Gorj a fost rezultatul investi¡iilor. În perioada
1950-1989 jude¡ului Gorj i-au fost alocate din bugetul statului fonduri
pentru investi¡ii în valoare de peste 141 miliarde lei40.
Punerea în func¡iune a atâtor unitå¡i de produc¡ie a fåcut ca numårul
popula¡iei ce lucra în acestea ¿i mai ales în Târgu-Jiu, Rovinari, Motru,
så creascå considerabil. Pentru ace¿tia au fost date în folosin¡å o serie
de obiective social-culturale ¿i numeroase locuin¡e. În a doua jumåtate
a secolului al XX-lea ¿i îndeosebi dupå anul 1968 s-au construit un
mare numår de grådini¡e, ¿coli, såli de sport, laboratoare ¿i ateliere,
internate ¿i cantine ¿colåre¿ti muncitore¿ti, cre¿e, dispensare, complexul
spitalicesc, obiective din domeniul culturii, sportului ¿i turismului, al
transportului ¿i telecomunica¡iilor, al comer¡ului ¿i coopera¡iei
me¿te¿ugåre¿ti, al alimentårii cu energie electricå ¿i gaze etc.
Toate acestea - obiective industriale, obiective social-culturale,
numeroasele locuin¡e, au fost populate cu oameni, au fost puse în
func¡iune de zecile de mii de muncitori. Aici ¿i-au câ¿tigat existen¡a
mai mult de jumåtate din popula¡ia jude¡ului. Ele încå se våd ¿i aståzi,
nu sunt inventate ¿i înscrise în cår¡i, nu sunt “mormane de fiare” cum
le-a numit un prim-ministru al ¡årii dupå 1990 care n-a fost în stare
måcar o întreprindere så construiascå ¿i nici måcar så apere, între¡inå
¿i så dezvolte pe cele existente.
Toate acestea ¿i în primul rând obiectivele industriale aveau un
scop. Marile eforturi ce se fåceau în toate domeniile de activitate trebuiau
så ducå la realizarea unui obiectiv stabilit de conducerea statului ¿i
anume ca fiecare jude¡ så realizeze anual o produc¡ie industrialå de cel
pu¡in 10 miliarde lei. Conducerea jude¡ului stabilise ca pentru Gorj så
se producå, în anul 1980, la finalul cincinalului, o produc¡ie industrialå
de 17 miliarde lei, de 2,8 ori mai mult decât volumul produc¡iei industriale
a anului 1975.
Trebuia så se ajungå ca produc¡ia industrialå a jude¡ului din anul
1950 så se realizeze în 1980, în numai 4 zile. În cincinalul 1976-1980
economia jude¡ului Gorj urma så beneficieze de investi¡ii din fondul
centralizat al statului în valoare de peste 34 miliarde lei, depå¿ind cu
mult fondurile investite în sfertul de veac 1950-1975.
Pre¿edintele Consiliului Jude¡ean ¡inea så precizeze cå ponderea
39
Dr. ing. Emil Huidu, Etape în dezvoltarea economicå a ora¿ului Târgu-Jiu, în
“Måiastra”, anul II, nr. 3 (7) 2006, p. 10-11.
40
Titu Pâni¿oarå, op. cit., p. 72-73

- 43 -
investi¡iilor va fi orientatå, cu precådere, pentru dezvoltarea bazinului
carbonifer Motru, Rovinari, Jil¡, Albeni care î¿i vor extinde activitatea
¿i în localitå¡ile Cåtunele, Slivile¿ti, Måtåsari, Negomir, Dragote¿ti,
Urdari, Bâlteni ¿i altele. Se vor pune în func¡ie 9 grupuri de câte 330
MW la cele douå termocentrale - Rovinari ¿i Turceni, precum ¿i 3
hidrocentrale în sistemul hidrotehnic ¿i energetic Cerna-Motru-Tismana.
O însemnatå parte din aceste fonduri va fi destinatå marilor obiective
industriale. Intreprinderea de utilaj minier, Combinatul de articole
tehnice din cauciuc, Intreprinderea de ma¿ini unelte pentru
forjare-presare, fabricile de tricotaje tip lânå, de bere, de pâine, de mobilå,
Intreprinderea de accesorii din mase plastice ¿i altele.
Ca urmare a dårii în func¡iune a marilor obiective industriale ¿i a
extinderii capacitå¡ilor la cele existente, numårul de cadre calificate a
sporit cu peste 33.000 de persoane. În 1980 numårul angaja¡ilor va fi de
305 la mia de locuitori, indicator superior celui preconizat la nivel
na¡ional 41.
Dacå acestea erau prevederi la începutul celui de-al nouålea deceniu,
organele jude¡ene, colectivele de oameni ai muncii erau siguri cå ele
sunt prevederi reale ¿i cå vor fi îndeplinite. ªi într-adevår, la începutul
anului 1989 se fåcea bilan¡ul realizårilor42. În ¿edin¡a cu activul de
partid din februarie 1989 se prezenta situa¡ia la acea datå, aråtându-se:
“Gorjul de aståzi realizeazå o produc¡ie anualå de aproape 24 miliarde
fa¡å de 2 miliarde lei în 1965; dispune de fonduri fixe de peste 100
miliarde lei fa¡å de 8,5 miliarde, punând la dispozi¡ia economiei na¡ionale
aproape 2/3 din produc¡ia de cårbune, peste 33 la sutå la energia
electricå pe bazå de cårbune ¿i aproape 10 la sutå la ¡i¡ei”.
Se sublinia cu aceastå ocazie cå anul anterior (1988) jude¡ul Gorj a
înregistrat cel mai înalt ritm de cre¿tere, respectiv 17,6 la sutå, supe-
rior mediei pe ¡arå.
În linii mari acesta era poten¡ialul industrial al Gorjului cu care se
pregåtea så încheie secolul XX. Era de mare importan¡å în poten¡ialul
general al României ¿i dovedea cå genera¡ia celei de a doua jumåtå¡i a
secolului al XX-lea î¿i fåcuse datoria fa¡å de societate, låsând urmåtoarei
genera¡ii o situa¡ie deosebit de bunå.
Aceste mari înfåptuiri în poten¡ialul economic al Gorjului, a schimbat
situa¡ia acestuia transformându-l din Gorjul istoric ¿i pitoresc
pitoresc, cåruia
Alexandru ªtefulescu i-a închinat pagini memorabile, în Gorjul indus-
trial ¿i agricol, întregind astfel minunatul tablou al jude¡ului, cu care
gorjenii (¿i nu numai) secolului al XX-lea se mândresc.
Dar, din påcate, în ultimul deceniu al secolului s-au produs multe
41
Ibidem, p. 3
42
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond Comitetul jude¡ean P.C.R. Gorj,
dosar nr. 2/1989

- 44 -
transformåri cu urmåri grave pentru economie. Cu mici excep¡ii, întreaga
industrie, ¿i nu numai industria, a fost supuså unor procese de
restructurare, reorganizare ¿i de faliment, procese care au însemnat
reduceri importante de activitå¡i, disponibilizåri masive de personal,
declinul unor sectoare importante în economia jude¡ului ¿i mai ales în
industria mineritului, în industria construc¡iilor de ma¿ini ¿i construc¡ii
montaj ¿i de deservire generalå. Au dispårut deja unele obiective
industriale, altele fiind în curs de dispari¡ie, ele råmânând doar în arhive
¿i în amintirea genera¡iei actuale. Prin dispari¡ia acestora a fost afectatå
puternic ¿i activitatea unor unitå¡i colaboratoare din industrie ¿i de
deservire generalå care au fost obligate, la rândul lor, så-¿i reducå
activitatea, så intre în reorganizare judiciarå sau faliment ¿i în final în
lichidare. Au råmas un mare numår de ¿omeri ¿i o lipså acutå de locuri
de muncå pe care så le ocupe genera¡ia tânårå. S-au sub¡iat considerabil
veniturile la bugetul jude¡ului ¿i al ¡årii ¿i a dispårut parte din avu¡ia
na¡ionalå a ¡årii.
2. Agricultura
Mijlocul principal de existen¡å a popula¡iei jude¡ului Gorj, ca ¿i în
celelalte jude¡e, continua så fie påmântul, precum ¿i numårul locuitorilor
care så-l munceascå, så-l facå så producå.
Påmântul a råmas, ca suprafa¡å, acela¿i în timp ce numårul
locuitorilor a crescut mereu. Urmarea a fost lipsa de påmânt la
majoritatea popula¡iei. În aceste condi¡ii a devenit absolut necesarå o
nouå redistribuire a påmântului, problemå a cårei rezolvare a fåcut-o
cele douå reforme agrare, din cel de-al treilea deceniu (1921-1925) ¿i în
cel de-al cincilea deceniu (dupå cel de-al doilea råzboi mondial).
Un deceniu ¿i mai bine a durat întocmirea listelor, verificarea ¿i
refacerea lor, cu cei îndreptå¡i¡i så fie împroprietåri¡i. O situa¡ie
centralizatå, pe jude¡, încå nu s-a putut întocmi. Una din måsurile
legiuitorului a fost ¿i aceea de a da påmânt pentru izlaz comunal. În
anul 1938 se ¿tia cå din 149 comune câte erau în Gorj, numai 85 posedau
izlazuri comunale, având circa 11.000 hectare.
Cu toate binefacerile reformei agrare din 1921, lipsa de påmânt la
mul¡i såteni a continuat så fie o problemå esen¡ialå.
Popula¡ia se înmul¡ea, mereu apårând noi familii, ceea ce fåcea ca
loturile de påmânt så se mic¿oreze.
Nici reforma din 1945 n-a rezolvat problema påmântului.
În anul 1949 a început procesul de colectivizare a påmântului ¿i
mijloacelor de produc¡ie ale ¡årånimii, proces care a durat, dupå
declara¡ia oficialitå¡ilor, pânå în anul 1962. O parte din påmânt devenise
al statului, care era folosit în fermele de stat. Prin comasarea terenului
ce a intrat în perimetrul gospodåriilor agricole colective de pe suprafe¡ele

- 45 -
declarate la înscrierea în C.A.P. ¿i suprafa¡a existentå în perimetrele
comunelor a rezultat o suprafa¡å de teren în plus. De asemenea o parte
din proprietarii de påmânt din categoria “chiaburilor” ¿i a “mo¿ierilor”
au fost deposeda¡i sau au donat påmântul statului. Din aceastå suprafa¡å
s-a constituit terenul care a dat na¿tere gospodåriilor agricole de stat.
Erau astfel douå categorii de proprietate în agriculturå: proprietatea
cooperativelor agricole colective, care era muncitå de membrii acestora,
de produc¡ia rezultatå dispunând conducerea C.A.P. potrivit
reglementårilor în vigoare. Påmântul din întreprinderile agricole de stat
îl munceau acestea, produc¡ia revenind în întregime statului.
Agricultura era unul din sectoarele importante ale economiei
na¡ionale cåruia statul i-a acordat aten¡ie permanent. În acest sens
s-au fåcut investi¡ii în ma¿ini agricole, clådiri, grajduri, instala¡ii, cât
¿i mijloace de transport, silozuri ¿i magazii, fabrici de furaje, combinate
de cre¿tere a animalelor ¿i prelucrare a cårnii, instala¡ii pentru sistemul
de iriga¡ii etc. Astfel de la nivelul de circa 40 miliarde lei în 1950 s-a
ajuns la 385 miliarde lei în anul 1989, respectiv investi¡ii nete, în cele
aproape patru decenii, 345 miliarde lei sau 23 miliarde dolari43.
Agricultura a fost sprijinitå ¿i cu îngrå¿åminte chimice ¿i cu
amenajarea suprafe¡elor pentru iriga¡ii. Astfel dacå în 1950 în ce prive¿te
îngrå¿åmintele chimice dispunea de o cantitate neglijabilå, aproape 6.000
tone, în 1970 a ajuns la 594.000 tone iar în 1989 la 1.159.000 tone.
Deci, de la circa un kilogram îngrå¿åmânt chimic la hectar, în 1950, s-a
ajuns în 1989 la 230 kg pe hectar.
În ce prive¿te suprafa¡a amenajatå pentru irigare în 1950 era de
43.000 ha, în 1970 de 715.000 fa iar în 1989 s-a ajuns la 2.908.000 ha
adicå în anul 1989, 31 la sutå din suprafa¡a arabilå a ¡årii era irigatå.
România a ajuns astfel, la sfâr¿itul deceniului al nouålea pe primele
locuri în Europa în ce prive¿te suprafa¡a irigatå - 31 la sutå din suprafa¡a
arabilå a ¡årii44.
Agricultura româneascå din a doua jumåtate a secolului al XX-lea
a trecut, în procesul de modernizare ¿i mecanizare, de la gestionarea
empiricå, tradi¡ionalå, specificå micii exploata¡ii ¡åråne¿ti, la exploatarea
¿tiin¡ificå a patrimoniului agricol.
Agricultura a primit, în afarå de ceea ce dådea agricultura, cadrele
necesare pe care le-a dat învå¡åmântul na¡ional: ingineri agronomi,
ingineri viticoli, veterinari etc., personal mediu, conducåtori de unitå¡i
agricole. În acela¿i timp s-au dezvoltat zeci de sta¡ii de producere a
soiurilor de semin¡e, a raselor de animale selec¡ionate, cu care erau
aprovizionate întreprinderile agricole, la pre¡uri avantajoase45.
43
Aurelian Bondrea, op. cit., p. 71.
44
Ibidem
45
Ibid, p. 72

- 46 -
 Eforturile financiare fåcute de statul român pentru îmbunåtå¡irea
stårii agriculturii n-au fost pe måsura acestora ¿i a a¿teptårilor. Modul
de constituire a G.A.C. (C.A.P. mai târziu) prin obligarea ¡åranilor så
intre cu întregul påmânt ¿i cu mijloacele de muncå, desfiin¡ând în fapt
dreptul la proprietate privatå, rela¡iile de produc¡ie instaurate în aceste
unitå¡i socialiste prin a-l izola pe såtean de påmântul lui dar ¿i de
rezultatul muncii ¿i stabilirea de reguli în repartizarea rezultatelor
ob¡inute (a produc¡iei) când statul lua cea mai mare parte din produc¡ie
ajungând ca celor ce au dat påmântul ¿i-l munceau så primeascå o
cantitate de produse infimå, care era insuficientå familiei, stabilirea
unui simulacru de pensii pentru cei care erau membri în C.A.P. ¿i altele,
n-au dus la cre¿terea rolului ¿i autoritå¡ii acestor forme de asociere.
C.A.P.-urile au fost în fapt forme impuse, din voin¡a puterii, nu rezultate
din voin¡a ¿i necesitå¡ile såtenilor, care så slujeascå în primul rând
interesele lor.
Un însemnat neajuns, la nivelul întregii ¡åri, a fost preluarea unor
mari suprafe¡e de påmânt (cedate?) de la marii proprietari ¿i, odatå cu
ele ¿i bunuri (case, conace, grajduri, magazii ¿i chiar unelte ¿i animale
de muncå etc.). Cu timpul acestea au trecut la G.A.S. dar neîngrijite
cum trebuia, o parte s-au ruinat. ªi totu¿i gospodåria boiereascå multå
vreme a dat economiei na¡ionale ¿i comer¡ului exterior mari cantitå¡i de
produse.
În ciuda acestor neajunsuri ¿i a altora, agricultura româneascå, în
a doua jumåtate a secolului al XX-lea ¿i-a schimbat structura ¿i locul
în economia na¡ionalå. Mecanizarea lucrårilor agricole a condus la
reducerea substan¡ialå a necesarului de for¡å de muncå, s-a diminuat
suprapopula¡ia agricolå, problemå fundamentalå a agriculturii ¿i
economiei române¿ti; de asemenea a fost modificat caracterul extensiv
al produc¡iei agricole, agricultura devenind intensivå46.
Situa¡ia ¡årånimii s-a îmbunåtå¡it considerabil. În localitå¡ile rurale
a luat na¿tere de fapt un nou mod de via¡å. Eliminarea analfabetismului
¿i ridicarea nivelului de instruc¡ie ¿colarå, construirea în diferite zone
rurale a unor întreprinderi industriale, agricole, de construc¡ii, de
servicii, antrenarea unei pår¡i a popula¡iei în activitå¡i neagricole,
existen¡a unei mase mari de salaria¡i naveti¿ti, frecventarea de cåtre
tinerii din sate a ¿colilor profesionale, liceelor ¿i facultå¡ilor de la ora¿e,
extinderea drumurilor asfaltate în numeroase comune, a curselor zilnice
de autobuze între ora¿e ¿i sate, instalarea re¡elei telefonice în mediul
rural; prin electrificarea satelor s-a generalizat radioul ¿i s-a råspândit
televiziunea, a crescut numårul proprietarilor de autovehicule,
achizi¡ionarea ¿i consumul mårfurilor industriale în locul celor
46
Ibid, p. 74

- 47 -
confec¡ionate de industria casnicå, generalizarea la noile genera¡ii rurale
a portului, a comportamentului de tip urban, toate acestea au schimbat
nu numai modul de via¡å ci ¿i mentalitatea, au înlåturat izolarea ¿i
înapoierea din trecut a satului, au ridicat nivelul de culturå ¿i au
intensificat comunica¡ia satului cu ora¿ul. Satul românesc ¿i popula¡ia
sa au fost integrate, astfel, în via¡a economicå, socialå ¿i culturalå
generalå a ¡årii, påstrându-¿i, desigur, specificul geografic ¿i al
activitå¡ii 47 .
Acest mod de via¡å a avut ¿i urmåri negative. Astfel au dispårut de
prin sate meseriile (¿i deci, meseria¿ii): tâmplarii, rotarii, dogarii,
croitorii, cismarii, zidarii, dulgherii etc. Dupå 1990 au început så reaparå
unele din acestea.
Ca pretutindeni în România ¿i în jude¡ul Gorj s-au dezvoltat
agricultura, transporturile ¿i telecomunica¡iile, învå¡åmântul, cultura
¿i ocrotirea sånåtå¡ii; s-au creat toate condi¡iile pentru un nivel de trai
material ¿i spiritual mereu mai ridicat48.
Ritmurile ¿i propor¡iile, înfåptuirile înregistrate la nivelul întregii
¡åri se gåseau ¿i în jude¡ul Gorj. Astfel produc¡ia industrialå realizatå
în 1988, de 23,8 miliarde lei este superioarå fa¡å de 1987 cu 5 miliarde
lei; productivitatea muncii a sporit cu 63 mii lei pe persoanå iar desfacerile
de mårfuri cu 79 milioane lei. În acela¿i timp s-a materializat un volum
de investi¡ii din fondurile de stat de 9,3 miliarde lei, fiind puse în func¡iune
numeroase capacitå¡i de produc¡ie, obiective social-culturale ¿i
edilitar-gospodåre¿ti.
Produc¡ia de lignit realizatå în 1988 a fost mai mare cu peste 6
milioane tone fa¡å de 1987, iar cea de energie electricå cu 2,5 milioane
kwh. S-au ob¡inut realizåri de seamå ¿i la alte produse necesare
economiei atât pentru consumul intern cât ¿i pentru export, cum sunt:
ciment, ¡i¡ei ¿i gaze naturale, ma¿ini unelte pentru presare-forjare, benzi
de transport, cauciuc regenerat, mobilier, confec¡ii, textile, tricotaje,
sticlårie-menaj, precum ¿i în domeniile transportului, circula¡iei
mårfurilor, micii produc¡ii industriale ¿i presta¡iilor de servicii49.
În continuare, în raportul prezentat în activul de partid, erau aråtate
lipsuri în diferite domenii, între care: la construc¡ia de locuin¡e din
planul de 3.400 apartamente au fost date în folosin¡å, în 1988, numai
1.599 apartamente50.
Erau scoase în eviden¡å Direc¡ia agricolå, Uniunea jude¡eanå a
cooperativelor agricole de produc¡ie, birourile de coordonare a activitå¡ii
47
Ibid, p. 76
48
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond Comitetul jude¡ean P.C.R. Gorj,
dosar nr. 2/1989, f. 150
49
Ibid, f. 151-152
50
Ibid, f. 157

- 48 -
din consiliile unice, speciali¿tii - care de¡in o mare pondere în totalul
for¡ei de muncå din agriculturå, respectiv peste 750 de ingineri agronomi,
medici veterinari, ingineri zootehni¿ti ¿i alte categorii - nu ¿i-au fåcut
pe deplin datoria51.
Erau, de asemenea, aråtate ¿i cadre cu func¡ii de conducere în
diverse domenii care au fost sanc¡ionate ¿i chiar destituite din func¡ii
etc. pentru slabe rezultate.
Trebuie spus cå era un bilan¡ al realizårilor ob¡inute în îndeplinirea
obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. dar ¿i în vederea
celui de-al XIV-lea congres ce urma så se ¡inå în toamna urmåtoare.
Pânå la acesta mai erau cel pu¡in opt luni, timp în care se puteau
revedea unele obiective, corecta unele gre¿eli ¿i îmbunåtå¡ii unele
prevederi ale planului.
Cifrele cu care a fost ilustrat raportul n-au fost de înfrumuse¡are a
situa¡iei ci oglindeau realitå¡ile, efortul depus de miile de cetå¡eni,
gândirii ¿i analizei celor ce stabileau aceste cifre. Ele demonstrau
eforturile permanente ale popula¡iei Gorjului dar ¿i condi¡iile materiale
de care se bucurau fåuritorii bunurilor materiale.
Crearea permanentå de obiective industriale, culturale, ¿antiere
etc. a dus la apari¡ia ¿i înmul¡irea locurilor de muncå. Pentru ocuparea
lor institu¡iile de învå¡åmânt trebuiau så asigure pregåtirea de oameni
pentru toate domeniile de activitate, inclusiv ceea ce atunci s-a numit
personal T.E.S.A. dar ¿i pentru agriculturå.
Aceasta a dus la cre¿terea considerabilå a numårului de salaria¡i
care proveneau atât din ora¿e cât ¿i de prin sate. S-a dat astfel de lucru
unui mare numår de oameni. Ace¿tia sunt pensionarii de aståzi ¿i de
mâine, oameni care î¿i aveau asiguratå existen¡a.
Cum se va asigura existen¡a genera¡iei de aståzi care nu-¿i gåse¿te
de lucru pentru cå multe locuri de muncå au fost desfiin¡ate, råmâne
de våzut. Guvernan¡ii vor råspunde în fa¡a societå¡ii ¿i a istoriei de
via¡a cetå¡enilor ¡årii.
Caracteristica economiei jude¡ului Gorj în prima jumåtate a secolului
XX era såråcia, ca urmare a înapoierii economice. Înapoierea economicå
se reflecta în nivelul de trai, material ¿i cultural scåzut. Aceasta a fåcut
ca anual så plece din Gorj în lume mii de oameni, în special bårba¡i,
cutreierând ¡ara în lung ¿i-n lat în cåutarea unui loc de muncå.
Peste 95 la sutå din popula¡ia jude¡ului Gorj apa¡inea mediului
rural.
Peste 60 la sutå din popula¡ie era ne¿tiutoare de carte, procentul
acesteia scåzând mereu. Între anii 1946-1955, datoritå måsurilor luate
¿i condi¡iilor create, analfabetismul în România a fost lichidat, fiecare
51
Ibid, f. 159

- 49 -
cetå¡ean de vârstå ¿colarå învå¡ând carte.
Cele peste 140 miliarde lei alocate din bugetul statului între
1950-1989 s-au materializat în construirea ¿i punerea în func¡iune a
zeci ¿i sute de unitå¡i de produc¡ie, în apari¡ia de ramuri îndeosebi
petrol, cårbune, lemn, ciment, chimie etc., în apari¡ia unor centre ur-
bane noi, în miile de apartamente noi pentru oamenii muncii, în
numeroase obiective destinate învå¡åmântului, culturii, ocrotirii
sånåtå¡ii. Jude¡ul Gorj asigura peste 50 la sutå din produc¡ia de lignit a
¡årii, pulsa milioane de kw în sistemul energetic na¡ional, dådea aproape
10 la sutå din produc¡ia de ¡i¡ei.
Un lucru esen¡ial - în Gorj mereu ziarul local “Gazeta Gorjului”
publica såptåmânal anun¡uri cu întreprinderi care cåutau lucråtori
pentru angajare.
Amploarea pe care a luat-o procesul de industrializare în ora¿e ¿i
chiar crearea de noi ora¿e, a dus la o gravå crizå de locuin¡e. Prin
interven¡ia statului în construc¡ia de case, aceastå crizå a fost înlåturatå.
Recensåmântul popula¡iei ¿i al clådirilor din 1992 înregistra locuin¡ele
existente în acel an, în total de 7.632.000 din care, la ora¿e 4151,5 ¿i la
sate 3480,5 mii. Rezultå din aceste cifre cå între 1950-1989, 78,2 la
sutå din fondul urban ¿i 65,5 la sutå din fondul rural de locuin¡e a fost
construit în cele patru decenii postbelice, cå la sfâr¿itul deceniului al
nouålea problema locuin¡elor era, din punct de vedere cantitativ, în
linii generale, rezolvatå.
Tinerele genera¡ii care intrau în activitate, dupå terminarea studiilor,
puteau ob¡ine, în ora¿e, în termen de pânå la un an, de la fondul de
stat, o locuin¡å, modestå, la bloc ¿i puteau achizi¡iona, în rate, mobila
necesarå 52.
Din acest punct de vedere jude¡ul Gorj este o mårturie concretå. Au
apårut centre urbane noi, acolo unde s-au creat obiective industriale -
ºicleni, Rovinari, Motru, Sadu etc. care prin construc¡ia de locuin¡e au
concentrat mii de familii.
Obiectivele industriale construite, diversele ¿antiere care au împânzit
¡ara, multiplicarea ¿i diversificarea serviciilor, au impus angajarea
continuå de for¡å de muncå, ceea ce a fåcut ca, datoritå noilor investi¡ii,
locurile de muncå så fie asigurate ¿i deci ¿i existen¡a familiei, ¿omajul
fiind, în principiu, inexistent ¿i neacceptat de societate. Constitu¡ia
socialistå garanta nu numai dreptul la muncå, dar ¿i locuri de muncå
pentru oricine ajungea la vârsta maturå. Tinerii absolven¡i ai ¿colilor
profesionale, liceelor, facultå¡ilor primeau reparti¡ii în diferite domenii,
dupå pregåtire ¿i dupå necesitå¡ile sociale.
“Direc¡iile principale ale evolu¡iei standardului de via¡å ar putea fi

52
Aurelian Bondrea, op. cit. p. 80-81

- 50 -
astfel rezumat: locuri de muncå oferite ¿i garantate dupå calificare ¿i
specialitate, pentru to¡i cetå¡enii ¡årii; ziua de muncå de opt ore, cu
reducere de 1-2 ore pentru munci grele, cu såptåmâna de 6 zile lucråtoare;
concedii de odihnå dupå Codul muncii, în raport de vechime ¿i sectorul
de activitate. Cea mai mare parte a salaria¡ilor ob¡ineau bilete de odihnå
¿i tratament de 12-18 zile, cu pre¡uri diferen¡iate pânå la gratuitate, în
orice caz mai mici decât cheltuielile zilnice din familie”.
În scopul asigurårii odihnei ¿i tratamentului s-au construit zeci de
sta¡iuni la munte ¿i la mare53. Litoralul Mårii Negre, spre exemplu, s-a
umplut de astfel de sta¡iuni, de la Nåvodari pânå la Mangalia.
Cheia de boltå a tuturor succeselor ob¡inute a fost munca
munca, fåcutå
cu mintea ¿i cu mâinile, au fost investi¡iile plasate în obiectivele
economiei na¡ionale, a fost justa orientare a celor ce råspundeau de
destinele jude¡ului.
Sintetizând realizårile ob¡inute de popula¡ia jude¡ului Gorj în secolul
al XX-lea, nivelul de dezvoltare atins de economia jude¡ului, putem
completa aprecierea “Gorjul istoric ¿i pitoresc”, fåcutå de Alexandru
ªtefulescu la începutul secolului al XX-lea ¿i cu cea de Gorjul indus-
trial-agrar
trial-agrar.
Gorjul era atunci un jude¡ cu rol important în via¡a economicå,
socialå, culturalå a ¡årii dar ¿i cu måre¡e monumente istorice ¿i cu
pozi¡ii deosebit de frumoase în peisajul ¡årii.
În acest mod s-a pregåtit încheierea secolului XX. Nu s-a mai fåcut
bilan¡ul realizårilor din acest secol. Nu se ¿tie cât ¿i ce totaliza avu¡ia
na¡ionalå la sfâr¿itul veacului. Poate cå atunci când se vor mai lini¿ti
lucrurile se va putea face ¿i eviden¡a a ceea ce a realizat România, ¿i
respectiv jude¡ul Gorj, în secolul XX. În nici un caz de genera¡ia de azi
din care fac parte cei ce au contribuit la distrugerea avu¡iei na¡ionale a
Gorjului. Atunci se va ¿ti precis cu ce poten¡ial s-a intrat în secolul al
XXI-lea. *
* *
Cele douå domenii ale economiei na¡ionale - industria ¿i agricultura
- au cunoscut, datoritå politicii de industrializare ¿i celor douå reforme
agrare, ca ¿i dotårii cu tehnicå corespunzåtoare a agriculturii, au reu¿it
så asigure nevoile ¡årii ¿i så mai ¿i vândå aducând astfel venituri la
bugetul statului.
Ramurile noi apårute în peisajul industrial al ¡årii au creat condi¡ii
unei puternice dezvoltåri a ¡årii.
De asemenea, peste o treime din suprafa¡a agricolå a ¡årii era
împânzitå cu instala¡ii ¿i canale de iriga¡ii care în timpul secetei puteau
så asigure apa necesarå recoltelor. Cheltuielile pentru iriga¡ii au fost

53
Ibid, p. 85-86

- 51 -
suportate din bugetul statului.
În al doilea rând, industria a fost în måsurå så asigure înzestrarea
agriculturii cu mijloacele tehnice necesare - tractoare, combine etc. -
iar industria chimicå, prin combinatele sale, så dea agriculturii
îngrå¿åmintele necesare.
Måsurile din a doua jumåtate a secolului al XX-lea au contribuit
substan¡ial la revitalizarea agriculturii. Din munca såtenilor s-a reu¿it
så se dea alimente ¿i celor ce le-au produs (din påcate nu la valoarea
eforturilor), dar så se dea ¿i la fondul centralizat al statului.
Dupå 1990, noii diriguitori, n-au mai ¡inut seama cå påmântul då
omului dar, la rândul lui îi cere så fie ajutat. Aståzi, atât fabricile care
produc ma¿ini ¿i unelte agricole cât ¿i combinatele chimice sunt pe cale
de dispari¡ie.
Agricultura ¿i agricultorii mai sunt în pericol, în afarå de lipsa
sprijinului material, ¿i cu dezmo¿tenirea ¡åranului de baza existen¡ei
sale, de påmânt, pe care guvernan¡i iresponsabili au început så-l vând
la stråini.
Ani de zile, dupå 1990, s-a vorbit de restructurare, de punerea în
valoare a “mastodon¡ilor” industriali, în realitate de fårâmi¡area acestora
¿i vinderea lor mai u¿or. Aståzi se vorbe¿te deschis de pre¡ul cu care se
vând. Multe din obiectivele industriale care altådatå, prin ceea ce
produceau, îmbogå¡eau economia na¡ionalå, dupå “privatizare”, adicå
dupå vânzare, au dispårut, desigur fiind vândute la fier vechi. Oare nu
va da nimeni socotealå de acest jaf în economia na¡ionalå?
3. Cercetarea ¿tiin¡ificå
Realizårile ¿tiin¡ei ¿i tehnicii, materializate în ceea ce omenirea a
realizat de-a lungul existen¡ei ei, de¿i cunoscute încå în
contemporaneitate ¿i dupå aceea, n-au fåcut obiectul studierii ¿i
aducerea în con¿tiin¡a umanitå¡ii decât mai târziu. O parte din cultura
¿i civiliza¡ia popoarelor orientului apropiat ¿i mijlociu, ale egiptenilor,
per¿ilor, grecilor antici, romanilor etc. încå ¿i aståzi se mai aflå în påmânt
ori pe påmânt, apårând doar când arheologii întreprind såpåturi.
Nevoia l-a detrminat pe om så caute, så-¿i imagineze, så conceapå
¿i så facå unelte de muncå, mijloace tehnice care så-i u¿ureze via¡a,
materii prime care så-i dea noi surse de existen¡å.
Învå¡åmântul, cartea, au fost cele care au început så-i deschidå
omului noi cåi de cåutare ¿i de rezolvare a diferitelor probleme, procedee,
mijloace etc.
Trebuia ca societatea så dispunå de condi¡ii materiale ca ¿å asigure
cåutårile, cercetårile, experimentårile, adicå omul så poatå aplica ¿i
aråta ce pot da inven¡iile ¿i inova¡iile lui.
Trebuia, în acela¿i timp, ca omul så intre în rela¡ii, så cunoascå

- 52 -
ceea ce se realizeazå în alte ¡åri din acest punct de vedere.
Mul¡i oameni care ¿i-au consacrat via¡a cercetårilor au låsat
mårturie ceea ce au fåcut sau lucråri scrise despre diversele domenii de
activitate ¿i lucråri de sintezå în care au fost înscrise realizåri pânå la
timpul lor. O astfel de lucrare este ¿i Scurtå istorie a cr ea¡iei ¿tiin¡ifice
crea¡iei
¿i tehnice române¿ti
române¿ti, scriså de I.M. ªtefan ¿i Edmond Nicolau, publicatå
în anul 1981.
Din aceasta se vede cå ¿i în ¡ara noastrå, ca ¿i î alte ¡åri, preocupåri
pentru progres au existat încå din cele mai vechi timpuri, cå urme
materiale ale crea¡iei tehnice ¿i ¿tiin¡ifice s-au påstrat ¿i se påstreazå
pe intreg cuprinsul ei. Dar preocupåri ¿i oameni cu astfel de preocupåri
s-au remarcat mai ales în secolul al XIX-lea ¿i cu deosebire în secolul
XX.
ªcoala româneascå, învå¡åmântul mediu ¿i superior introdus prin
legea instruc¡iunii din 1864, a început så dea, din a doua jumåtate a
secolului al XIX-lea, pe lângå speciali¿tii ce se pregåteau în stråinåtate,
din ce în ce mai mul¡i oameni cu preocupåri în domeniul ¿tiin¡ei ¿i
tehnicii iar economia na¡ionalå så sus¡inå material crearea de laboratoare
¿i institu¡ii de cercetare editarea ¿i înzestrarea cu cår¡i ¿i reviste de
specialitate a acestor institu¡ii ¿tiin¡ifice. Au apårut ¿coli, centre de
cercetare, societå¡i ¿tiin¡ifice. ªtiin¡a ¿i tehnologia capåtå autoritate ¿i
sus¡inere tot mai însemnate54. Se afirmå ¿i pe plan interna¡ional idei ¿i
lucråri ale unor oameni de ¿tiin¡å români.
A apårut ¿i s-a dezvoltat mai ales extragerea ¿i prelucrarea ¡i¡eiului,
så se construiascå linii ferate ¿i odatå cu acestea, ateliere ¿i depouri de
între¡inere ¿i repara¡ii a mijloacelor de transport, så se proiecteze ¿i så
se construiascå re¡eaua de drumuri ¿i ¿osele care necesitå studii ¿i
cercetåri, stabilirea de trasee noi, construc¡ia de poduri, traversåri de
ape ¿i de obstacole naturale în teren.
Dacå la început construirea cåilor ferate a fost concesionatå unor
societå¡i stråine (Strasberg), råscumpåratå mai târziu de guvernul
român, de astå datå întreaga activitate revenea României.
Toate aceste domenii ¿i încå multe altele, impuneau necesitatea
apari¡iei unui nou domeniu de activitate ¿i anume cel care mai târziu
se va numi cercetarea ¿tiin¡ificå
¿tiin¡ificå, domeniu care så studieze ¿i så dea
solu¡ii pentru rezolvarea diferitelor probleme impuse de noua dezvoltare
a societå¡ii române¿ti.
În acest domeniu a intrat de la început, în mod organizat ¿i ¿coala.
Mai întâi învå¡åmântul superior, care pregåtea cadre pentru economia
na¡ionalå, îndeosebi pentru industrie. Aici era un numår mare de cadre

54
I.M. ªtefan ¿i Edmund Nicolau, Scurtå istorie a crea¡iei ¿tiin¡ifice ¿i tehnice române¿ti,
p. 53

- 53 -
dar ¿i laboratoare pentru experien¡e. legea învå¡åmântului din 196855 a
prevåzut, între îndatoririle cadrelor didactice, ¿i pe aceea de a participa
la activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå (art. 212) precizând cå activitatea
¿tiin¡ificå constå în realizarea sarcinilor de cercetare, anuale ¿i de
perspectivå, prevåzute în planurile de cercetare ¿tiin¡ificå ale cadrelor.
În fapt cercetarea ¿tiin¡ificå era o problemå care apåruse mai înainte,
ea fiind înscriså în planurile de muncå ale întreprinderilor ¿i institu¡iilor.
Trebuia så fie o preocupare ¿i a cadrelor din învå¡åmântul superior dar
¿i a studen¡ilor.
În scopul ini¡ierii studen¡ilor în activitatea de cercetare se pot
organiza cercuri ¿tiin¡ifice studen¡e¿ti. Acestea erau îndrumate de cadre
didactice desemnate de ¿eful catedrei de specialitate.
Ini¡ierea ¿i îndrumarea studen¡ilor în cercetare se poate organiza ¿i
prin atragerea lor la realizarea temelor înscrise în planurile de cercetare
¿tiin¡ificå ale cadrelor sau ale unitå¡ilor de cercetare (art. 167).
Rezultatele cercetårilor n-au întârziat så se vadå, atât în domeniul
învå¡åmântului cât ¿i al produc¡iei. În analizele ¿i bilan¡urile ce se
fåceau erau eviden¡iate astfel de rezultate.
În secolul al XX-lea au apårut noi domenii ale ¿tiin¡ei: cibernetica,
informatica - domenii de viitor. În anul 1968, la Academia de ªtiin¡e
Economice absolvise prima promo¡ie de economi¿ti informaticieni, iar
în anul 1972, prima promo¡ie de economi¿ti ciberneticieni56. Apar tot
mai mul¡i învå¡a¡i români cu contribu¡ii însemnate în aceste domenii,
contribu¡ii recunoscute ¿i pe plan interna¡ional. În baza rezultatelo
ob¡inute, autorii lucrårii citate scriau în 1981: “Fårå îndoialå cå la
aceasta a contribuit ¿i contribuie crearea, în ultimii 15 ani, în România,
a unui întreg sistem ce cuprinde învå¡åmântul, cercetarea ¿i produc¡ia.
Este îmbucuråtor faptul cå în exportul ¡årii noastre se aflå uzine ¿i
instala¡ii ce cuprind aparate ¿i calculatoare proiectate ¿i realizate de
speciali¿tii no¿tri. Aceste produse deosebit de complexe, la nivelul tehnicii
mondiale, încorporeazå crea¡ia ¿tiin¡ificå ¿i tehnicå a speciali¿tilor
români ¿i aratå cå ¿i în domenii de vârf ca cibernetica, teoria sistemelor
¿i informatica, ¡ara noastrå a cunoscut o dezvoltare explozivå, ocupând
pe plan mondial un loc frunta¿”57.
În condi¡iile în care România avea slabe legåturi cu lumea
capitalistå, cunoscând ce se petrecea acolo mai ales din unele publica¡ii
(destul de pu¡ine) ¿i participarea la manifeståri tehnico-¿tiin¡ifice
interna¡ionale, când la studii în alte ¡åri se duceau tot mai pu¡ini, când
importurile de tehnicå ¿i tehnologie erau tot mai reduse, trebuiau gåsite

55
“Buletinul Oficial” al R.S. România, partea I, nr. 62 din mai 1968, p. 499
56
Ibid, p. 201
57
Ibid, p. 204

- 54 -
cåi ¿i mijloace de a continua pe mai departe, prin for¡ele interne, nu
numai dezvoltarea economicå ci ¿i asigurarea cu metode ¿i mijloace
tehnice cele mai înaintate. Deci, s-a apelat la inteligen¡å, la ¿tiin¡å, la
cercetåri ¿i crearea de tehnicå nouå, modernå, înaintatå.
Atunci, în condi¡iile unei economii centralizate, când totul, inclusiv
dezvoltarea, era planificat ¿i dirijat, statul a acordat o deosebitå aten¡ie
dezvoltårii ¿tiin¡ei ¿i tehnicii cerând oamenilor de ¿tiin¡å så gåseascå ¿i
så foloseascå ceea ce se folosea ¿i pe plan mondial.
Între måsurile adoptate de guvernan¡i, în afarå de apelul ce se fåcea
la organele, institu¡iile ¿i oamenii de ¿tiin¡å de a pune în slujba
produc¡iei, a dezvoltårii economiei rezultatele cercetårii ¿tiin¡ifice, s-au
creat ¿i unele organe ¿i institu¡ii cu preocupåri în acest domeniu, între
care, la nivel central, Consiliul Na¡ional al Cercetårii ªtiin¡ifice, din
1971 Consiliul Na¡ional al ªtiin¡ei ¿i Tehnologiei, cu misiunea de a
conducer ¿i coordona activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i de folosire a
rezultatelor acestui domeniu.
Din påcate acest domeniu, oamenii acestui domeniu care se
formaserå de-a lungul anilor, au trecut printr-o perioadå grea în anii de
dupå august 1944. Pentru a ilustra acestå informa¡ie vom reaminti cele
discutate într-o ¿edin¡å la Academia R.P. Române, în 28 iulie 1953, sub
conducerea pre¿edintelui Marii Adunåri Na¡ionale, dr. Petru Groza, fost
mai înainte pre¿edinte al Consiliului Mini¿trilor (6 martie 1945 - iunie
1952).
S-a evocat acolo activitatea lui Traian Vuia, “primul român con-
structor de avioane” ¿i câteva din inven¡iile lui, amintind cå cel dintâi
aviator care s-a urcat cu propriile lui mijloace de la påmânt a fost
românul Traian Vuia “primul constructor aviator” care pe meleagurile
Fran¡ei a învins våzduhul cu un avion mai greu decât aerul, de un om
care a uimit lumea întreagå cu inven¡iile lui. ªi asupra acestui om s-a
a¿ternut ignoran¡a, conspira¡ia tåcerii ¿i Groza îi acuza pe cei ce l-au
låsat sub lespedea tåcerii pe cel ce a fost Traian Vuia.
Cu aceastå ocazie aducea în aten¡ia participan¡ilor la ¿edin¡å ¿i
cazul prietenului ¿i colaboratorului lui Vuia ¿i anume inginerul Lipovan,
“pe care l-am gåsit la un depou C.F.R. din Petro¿ani, ascuns acolo”58.
De fapt, zicea Petru Groza, Vuia este numai unul din aceste genii,
dintre acei oameni de mare valoare, mai sunt ¿i al¡ii. ªi aducea în

58
Un caz asemånåtor îmi este cunoscut de la Târgu Jiu. Prin anul 1948-1949, activistul
de partid Petre Stegåroiu de la organul de partid din Târgu-Jiu, l-a întâlnit în gara Târgu-jiu
pe vestitul profesor Stelian Sterescu cårând cu roaba cårbuni la depoul de locomotive.
Întrebându-l de ce face aceastå muncå i-a spus cå a fost epurat din învå¡åmânt ¿i cå trebuia
så tråiascå ¿i deci, så munceascå. Interven¡iile lui Stegåroiu de a fi reîncadrat în învå¡åmânt
n-au reu¿it. A fost totu¿i încadrat în domeniul culturii, organiza activitå¡i culturale. Poate
cå unii î¿i mai aduc aminte de preocupårile lui de mai târziu.

- 55 -
discu¡ie ¿i alte personalitå¡i marcante între care Emil Racovi¡å, fost
profesor universitar ¿i apreciat în toatå lumea pentru lucrårile lui
¿tiin¡ifice. Racovi¡å a fost adevåratul întemeietor al ¿tiin¡ei speologie.
Român din Ia¿i, plecat så studieze în stråinåtate, trimis de universitå¡ile
din Cambridge ¿i Oxford så facå cercetåri la polul Sud.
A fåcut ¿coala la Universitatea din Paris. A fost distins de
universitå¡ile timpului cu înalte distinc¡ii. Dar cine mai pomene¿te de
el aståzi. Cine mai ¿tie aståzi (în 1953) ceva de un savant de renume
mondial?
ªi Groza a povestit o discu¡ie pe care a avut-o cu fo¿ti colegi de-ai
lui Racovi¡å pe care întrebându-i ce face savantul i s-a råspuns: moare
de foame. ii mai dåm noi câte un pol când avem.
Cum poate så moarå de foame un savant de-al nostru, la Cluj? am
întrebat eu.
Fiindcå l-au dat afarå de la catedrå, mi s-a råspuns.
Ca savantul Emil Racovi¡å mai sunt înså ¿i al¡ii, låsa¡i pe drumuri,
care au tråit ¿i murit în mizerie, era concluzia discu¡iei.
Acesta era rezultatul aplicårii politicii de “epurare”, a celor care au
servit regimul burghezo-mo¿ieresc, a elementelor claselor dominante.
Racovi¡å a fost dat afarå pentru cå a fost boier
boier.
Må tem cå legea lustra¡iei din zilele noastre este o lege a “epurårii”
¿i så nu aibå urmåri ca cele ce se discutau în evocårile de mai sus.
*
* *
Dupå multe ac¡iuni întreprinse din dispozi¡ia lui Groza ¿i în ciuda
ac¡iunilor de sabotaj ale unora din Ministerul de Externe, a fost în
sfâr¿it adus Traian Vuia în ¡arå de la Paris. Era înså prea târziu, båtrân
¿i bolnav a murit în curând.
Atât de mare era invidia ¿i ura împotriva lui Vuia, încât la
reorganizarea Academiei Române care îl primise ca membru de onoare
în rândurile sale, a fost ¿i de aici epurat, råmânând pe din afarå. Era
deci nu numai urå ¿i råzbunare pe succesele marelui patriot, ci ¿i
conspira¡ie împotriva unor mari valori ale neamului.
ªi la moartea lui, în 1950, adversarii nu l-au iertat. Nu numai cå
nu au fåcut nimic pentru înmormântare, dar au avut grijå så nu se
publice nimic în preså.
Dupå trei ani de la înmormântare pânå aståzi (iulie 1953) zicea
Groza, nu s-a aflat nici un cuvânt despre moartea lui Vuia. A fost o
conspira¡ie a tåcerii, bine organizatå pe linia sabotårii valorilor noastre
spirituale.
Am evocat mai pe larg cele ce s-au discutat atunci în ¿edin¡a de la
Academie în prezen¡a unor oameni cu personalitate din fruntea societå¡ii

- 56 -
române¿ti, despre câteva mari personalitå¡i ale vie¡ii ¿tiin¡ifice, oameni
de valoare interna¡ionalå.
Ne-am gândit cå acest procedeu a fost ¿i este aståzi în vigoare, cå
cele ce s-au spus atunci despre Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Emil Racovi¡å,
Lipovan etc. så nu råmânå doar în procesul verbal al ¿edin¡ei, în Arhiva
Academiei Române. Cei ce au avut mentalitå¡ile evocate ¿i condamnate
atunci nu mai sunt în via¡å, dar au råmas mentalitå¡ile care se practicå
¿i azi ¿i care trebuie cunoscute ¿i condamnate.
Investi¡iile importante îndreptate de stat spre învå¡åmânt, spre
cre¿terea ¿i modernizarea economiei, dezvoltarea unei vaste re¡ele de
institu¡ii ¿i institute de cercetare, definirea clarå a unei politici a ¿tiin¡ei
¿i tehnologiei, a dus la o dinamicå ascendentå remarcabilå59.
Crea¡ia tehnicå ¿i-a gåsit expresia în tehnicitatea înaltå a marilor
combinate industriale ¿i energetice construite, în realizarea de ma¿ini
¿i instala¡ii de putere ¿i eficien¡å ridicatå în gradul înalt al mecanizårii,
automatizårii, chimizårii, cibernetizårii, microelectricii, ca ¿i a metodelor
moderne specifice diferitelor ramuri de produc¡ie.
Un important rol în aceastå dezvoltare revenea, de asemenea,
institutelor de cercetare, cu rol coordonator pe ramurå. La data când se
publica aceastå lucrare (1981) exista în România o re¡ea cuprinzând, în
total, 175 de institute sau centre de cercetare a cåror activitate era
coordonatå de 10 institute centrale de cercetare ¿i trei academii de
profil. Toate acestea aveau o institu¡ie centralå: Consiliul Na¡ional al
Cercetårii ªtiin¡ifice (din 29 martie 1971) ¿i Consiliul Na¡ional de ªtiin¡å
¿i Tehnologie60.
Din guvernul Manea Månescu (1975-1979) în structura ministerelor
a apårut ¿i Comitetul de Stat pentru Energia Nuclearå61, domeniu nou
în ¡ara noastrå.
La toate acestea se adaugå activitatea de cercetare desfå¿uratå în
produc¡ie, în institutele de învå¡åmânt superior etc. ¿i chiar liceal.
Cercetarea ¿tiin¡ificå påtrundea tot mai mult în toate domeniile de
activitate iar rezultatele influen¡au economia na¡ionalå. Pe linie de partid
¿i de stat documentele timpului analizau aceste rezultate ¿i stabileau
noi direc¡ii de dezvoltare, cerând perfec¡ionarea ¿i modernizarea
permanentå a învå¡åmântului de toate gradele, dezvoltarea sa în strânså
legåturå cu cerin¡ele vie¡ii economice ¿i social-culturale a României.
În acest sens ¿i învå¡åmântul era eviden¡iat cerându-i-se mereu så
asigure însu¿irea de cåtre tinerele genera¡ii a cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice,
tehnice ¿i culturale, a deprinderilor necesare exercitårii unei profesii
utile societå¡ii.
59
Ibid, p. 206
60
Enciclopedia partidelor politice din România, 1862-1994, p. 330
61
Ibid, p. 340

- 57 -
 Legea privind educa¡ia ¿i învå¡åmântul din 197862 a fåcut referin¡å
¿i la activitatea ¿tiin¡ificå precizând cå învå¡åmântul trebuie så asigure
educarea ¿tiin¡ificå å¿i tehnicå a tineretului, crearea deprinderilor,
dezvoltarea spiritului creator, a pasiunii pentru nou, pentru a se putea
integra rapid, dupå terminarea studiilor, în activitatea de produc¡ie, de
cercetare ¿tiin¡ificå ¿i tehnologicå pentru a folosi în cele mai bune condi¡ii
tehnica modernå de înzestrare a economiei na¡ionale ¿i a contribui la
dezvoltarea ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei române¿ti (art. 113).
Câtå aten¡ie acordå legiuitorul cercetårii ¿tiin¡ifice este oglindit ¿i
de faptul cå în lege era înscris un capitol (art. 124-137) stabilind ce så
se facå în învå¡åmântul superior, în învå¡åmântul liceal, profesional ¿i
de mai¿tri. Întreaga orientare a activitå¡ii de cercetare ¿tiin¡ificå din
învå¡åmântul superior trebuie så asigure participarea cadrelor didactice
¿i studen¡ilor la rezolvarea problemelor esn¡iale legate de dezvoltarea
economicå ¿i socialå a ¡årii, de progresul ¿tiin¡ei ¿i culturii (art. 124).
Cercetarea nu era limitatå doar la institu¡iile ¿colare ci era în strânså
legåturå ¿i cu unitå¡ile socialiste. “Activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå a
cadrelor didactice ¿i studen¡ilor se desfå¿oarå pe bazå de contracte de
cercetare încheiate, potrivit legii cu unitå¡ile socialiste”.
În noua lege se fåceau referiri ¿i la cercurile tehnico-¿tiin¡ifice
studen¡e¿ti prevåzute încå în legea învå¡åmântului din 1968: personalul
didactic din învå¡åmântul superior are obliga¡ia ¿i poartå råspunderea
pentru antrenarea studen¡ilor la rezolvarea sarcinilor de cercetare
¿tiin¡ificå, pentru îndrumarea ¿i orientarea corespunzåtoare a activitå¡ii
cercurilor tehnico-¿tiin¡ifice studen¡e¿ti ¿i dezvoltarea la studen¡i a
pasiunii pentru nou, pentru însu¿irea celor mai noi cercetåri ale ¿tiin¡ei
¿i tehnicii, ale cunoa¿terii umane (art. 129).
În activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå au fost atrase ¿i liceele, ¿colile
profesionale ¿i de mai¿trii. În articolul 130 despe aceste categorii se
stabilea cå personalul didactic din învå¡åmântul liceal, profesional ¿i
de mai¿tri, participå la activitatea de cercetare în cadrul unitå¡ilor de
cercetare, societå¡ilor ¿tiin¡ifice ale personalului didactic, cercurilor
metodice ¿tiin¡ifice precum ¿i în colectivele constituite pe plan local
pentru solu¡ionarea unor probleme privind dezvoltarea economico-socialå
a jude¡elor, precum ¿i a unor probleme tehnice ale unitå¡ilor economice
din industrie, agriculturå, construc¡ii ¿i alte ramuri ale economiei din
localitå¡ile respective.
Erau astfel atrase în ac¡iunea de cercetare ¿tiin¡ificå nucleele cele
mai tinere ale popula¡iei. de aici începeau sub îndrumarea cadrelor
didactice, så cunoascå ¿i så aplice principii ¿i reguli, laboratoare cu

62
“Buletinul Oficial” al R.S. România, anul XIV nr. 113, partea I, din 26 decembrie
1978, p. 1-20

- 58 -
aparaturå, solu¡ii etc. pentru ca atunci când mergeau în produc¡ie så
încadreze cabinetele tehnice, så contribuie la realizarea planurilor
acestora.
Existen¡a institu¡iilor care se ocupau cu ¿tiin¡a ¿i tehnologia, a
cadrelor pe care învå¡åmântul le punea la dispozi¡ie cercetårii ¿i
valorificårii rezultatelor cercetårii, reglementårile adoptate dar ¿i
fondurile de investi¡ii mereu mai însemnate dådeau roade. Urmarea a
fost cre¿terea continuå a poten¡ialului tehnico-¿tiin¡ific: numai în
perioada 1965-1980 personalul ocupat în cercetare a sporit de patru ori
(50.000 în 1965 - 200.000 în 1980); fondurile fixe ale acesteia au crescut
de 4,5 ori ¿i de 9 ori a cheltuielilor destinate cercetårii. În cincinalul
1981-1985 aceste ritmuri urmau så se men¡inå (erau prevåzu¡i 245.000
cercetåtori în 1985 ¿i cheltuieli de 70 miliarde lei)63.
Aceasta este o privire generalå legatå de temå, urmând ca speciali¿tii
så cerceteze, så analizeze ¿i så prezinte în amånunt rezultatele cercetårii
¿i dezvoltårii tehnico-¿tiin¡ifice.
Cercetarea ¿tiin¡ificå este mai nouå în jude¡ul Gorj.
Odatå cu aplicarea programului de industrializare, în Gorj a apårut
¿i necesitatea cercetårii ¿tiin¡ifice, mai întâi sub formå de “ativitate
uzinalå”, cu caracter aplicativ.
Planul de dezvoltare impunea gåsirea de noi procedee, metode de
lucru dar ¿i materiale etc. Nu exista o institu¡ie sau institut care så se
ocupe cu activitatea de cercetare. De aceea trebuiau så se foloseascå
resursele interne, så se angajeze o colaborare cu diferite institute de
cercetare cât ¿i de învå¡åmânt superior de unde puteau folosi experien¡a
acestora.
Pe lângå unitå¡ile economice de exploatare a zåcåmintelor petrolifere
din jude¡ existau compartimente tehnice care efectuau prospec¡iuni,
cercetåri privind situa¡ia zåcåmintelor petrolifere ¿i elaborau solu¡ii
tehnice de valorificare eficientå.
În cadrul Combinatului de prelucrare a lemnului din Târgu-Jiu a
existat, de asemenea, un compartiment tehnic ce rezolva teme ¿tiin¡ifice
proprii, cu caracter aplicativ.
Preocuparea pentru cercetarea ¿tiin¡ificå era în aten¡ia tuturor
factorilor responsabili de îndeplinirea planului de dezvoltare economicå,
inclusiv în aten¡ia ziarelor locale ¿i aceasta pentru cå tot mai pu¡ine
erau laturile produc¡iei în care ¿tiin¡a, cercetarea ¿tiin¡ificå så nu aducå
contribu¡ii esen¡iale în care variatele legåturi între cercetare ¿i practicå
så nu-¿i fi fåcut sim¡itå prezen¡a.
În cre¿terea eficien¡ei cercetårii ¿tiin¡ifice, în valorificarea
rezultatelor cercetårii, în crearea unor adevårate mijloace de cre¿tere

63
I.M. ªtefan, Edmond Nicolau, op.cit. p. 272

- 59 -
în munca uzinei ¿i formarea unor nuclee de cercetare ¿tiin¡ificå,
laboratoarele uzinale încep så joace un rol din ce în ce mai important.
În discu¡ia pe care reporterul ziarului “Gazeta Gorjului” a avut-o cu
¿efa laboratorului uzinal de la Combinatul pentru industrializarea
lemnului Târgu-Jiu, inginer chimist Maria Ciobanu, aceasta spunea,
între altele: “Laboratorul uzinal este un factor important al produc¡iei.
El constituie nucleul de investiga¡ie ¿tiin¡ificå ¿i tehnicå, având menirea
så råspundå solicitårilor multiple ale intreprinderii sub cele mai vari-
ate aspecte de la organizarea optimå a proceselor tehnologice în curs ¿i
pânå la cercetarea unor probleme privind dezvoltarea în perspectivå a
produc¡iei”64.
Pentru a îmbunåtå¡i ¿i extinde activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå în
urma hotårârilor luate de organele superioare în acest sens, la
Combinatul de industrializare a lemnului Târgu-Jiu s-a înfiin¡at, pe
lângå colectivul de cercetare existent format din cadre de specialitate
din serviciile centrale, numeroase colective de cercetare pe profile de
produse ¿i activitå¡i în cadrul fiecårei fabrici din combinat. Colectivele
au analizat necesitå¡ile fabricilor respective ¿i au fåcut propuneri de
teme de cercetare care dupå o minu¡ioaså selec¡ie au fost incluse, în
func¡ie de posibilitå¡ile existente ¿i de perspectivå, în planul de cercetare
pe anii 1967-1968. Activitatea de cercetare trebuia så gåseascå solu¡ii
de îmbunåtå¡ire a muncii, de realizarea de economii la materia primå,
în scurtarea duratei timpului de execu¡ie, så creeze noi prototipuri de
produse etc.
Cam la toate obiectivele industriale era organizatå activitatea de
cercetare ¿tiin¡ificå, erau formate colective care så îndeplineascå
planurile ¿i temele propuse ¿i mereu se analizau rezultatele ob¡inute.
Asemenea activitate de cercetare uzinalå era organizatå ¿i pe lângå
Combinatul de lian¡i ¿i azbociment, pe lângå Combinatul cårbunelui
etc.
De asemenea, în scopul cercetårii pe profil, în special cu caracter
uzinal, a existat o perioadå de timp, respectiv 1960-1975, Sta¡iunea de
cercetare ¿tiin¡ificå, subordonatå direct Institutului de cercetåri al
Ministerului Economiei Forestiere care solu¡iona, prin planul temetic,
teme pentru Combinatul de prelucrare a lemnului, în colaborare cu
cadrele de specialitate cât ¿i pentru alte unitå¡i din industria lemnului65.
Pe lângå unitå¡ile economice de exploatare a zåcåmintelor de ¡i¡ei
din jude¡ au existat (¿i mai existå, dacå nu ar fi fost desfiin¡ate dupå
1990), compartimente tehnice care efectuau prospec¡iuni, cercetåri
privind situa¡ia zåcåmintelor petrolifere, elaborau solu¡ii tehnice de

64
“Gazeta Gorjului”, anul I, nr. 15 din 25 mai 1968, p. 1 col. 2-3
65
Jude¡ele patriei. Gorj. Monografie... p. 151-153

- 60 -
valorificare eficientå. Compartimentul tehnic rezolva teme proprii, singur
ori în colaborare cu Institutul de specialitate, de cercetare.
În aceastå activitate era puså în valoare mai mult decât în oricare
domeniu, inteligen¡a, cuno¿tin¡ele profesionale dar ¿i experien¡a.
Îndråzneala, curajul, pe lângå temeinicile cuno¿tin¡e ¿i experien¡a, erau
factorii deosebi¡i care trebuiau valorifica¡i. Acolo unde ¿i atunci când
conducerea unitå¡ii îndråznea ¿i ea ¿i se angrena în aceastå activitate,
roadele au fost deosebite.
De¿i activitatea de cercetare era la început, mul¡i din membrii
colectivelor respective fiind noi, totu¿i rezultatele n-au întârziat. La
Combinatul de lian¡i ¿i azbociment din Târgu-Jiu (Bârse¿ti) s-au creat
noi tipuri de ciment, cu proprietå¡i superioare, s-au asimilat un numår
însemnat de piese de schimb pentru instala¡iile din exploatare.
Påcat cå acest mare obiectiv industrial al Gorjului, care peste 30 de
ani a asigurat ciment pentru toatå Oltenia ¿i chiar ¿i pentru export,
prin incompeten¡a ¿i lipsa de råspundere a organelor locale ¿i politica
guvernelor, a unor ministere, acum, ca ¿i alte obiective, este în lichidare.
De asemenea, în Combinatul de prelucrare a lemnului s-au produs
inova¡ii ¿i inven¡ii cu mare eficien¡å, cu ajutorul cercetårii ¿tiin¡ifice,
pentru transportul agentului termic la piese de produs placaj. S-au
aplicat unele metode moderne de conducere audio vizualå a proceselor
de produc¡ie la fabrica de PAL.
Ceea ce meritå subliniat este faptul cå oamenii nu a¿teptau solu¡ii
numai de la forurile superioare, nu cereau centralelor ori ministerelor
så rezolve probleme pe care ei le puteau rezolva. Imagina¡ia, ini¡iativa
cadrelor erau mereu solicitate.
Ca institu¡ie specializatå în cercetare a apårut în 1959 Sta¡iunea
de cercetare a produc¡iei pomicole Târgu-Jiu. Aici au existat ¿i î¿i
desfå¿urau activitatea de cercetare, douå unitå¡i:
a. Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie pomicolå;
b. Sta¡iunea de cercetare ¿i producere a cartofului.
Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie pomicolå avea ca obiect al
activitå¡ii sale efectuarea cercetårilor privind ameliorarea soiurilor
pomicole, sublinierea tehnologiilor specifice, crearea ¿i asimilarea
materialului pomicol ¿i viticol din soiuri valoroase pentru condi¡iile zonei
de nord a Olteniei ¿i în vederea cre¿terii productivitå¡ii patrimoniului
pomi-viticol din aceastå parte a ¡årii.
Înfiin¡atå pe 3 mai 1959 prin ordinul nr. 809 al Ministerului
Agriculturii, sta¡iunea ¿i-a început activitatea pe o suprafa¡å de 90 ha
din care 20 ha planta¡ii de pomi, 8 ha vi¡å de vie ¿i 63 ha de på¿une
neproductivå.Începând cu anul 1964 activitatea sta¡iunii a cunoscut o
înviorare ca urmare a sprijinului primit din partea Academiei, sprijin

- 61 -
concretizat într-o dotare corespunzåtoare, ceea ce a permis dezvoltarea
mai sus¡inutå a bazei materiale a cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i a produc¡iei
din unitate.
Plantarea cu noi soiuri de vie ¿i pomi fructiferi a fåcut ca la concursul
republican de vinuri, ce s-a ¡inut în anul 1967 la Bucure¿ti, sta¡iunea
experimentalå Bârse¿ti, prin probele prezentate, så ob¡inå 11 medalii
din care 4 medalii de aur ¿i una de argint, iar la concursurile republicane
de fructe, din noiembrie 1967 ¿i ianuarie 1968, så ob¡inå 8 medalii din
care 6 de aur ¿i 2 de argint.
Astfel era råsplåtitå munca colectivelor sta¡iunii pomi-viticole de la
Bârse¿ti dar ¿i activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå.
În anul 1990 Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie pomicolå Târgu-Jiu
avea 10 ferme ¿i o suprafa¡å totalå de 1136 ha.
Bilan¡ul rezultatelor ob¡inute de sta¡iune în cei peste 40 de ani se
prezintå astfel:
- peste 4 milioane de pomi altoi¡i;
- zeci de milioane de coarde-altoi de vi¡å de vie, de altoi de pomi,
cåp¿uni, buta¿i de coacåze, smeurå, multe mii de tone de fructe ¿i de
vinuri livrate la intern (prin magazinele proprii) ¿i la export.
Pentru calitatea produselor sta¡iunea a ob¡inut peste 100 de medalii
de aur, argint ¿i bronz la concursuri interna¡ionale.
Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie a cartofilor Târgu-Jiu avea ca
obiectiv îmbunåtå¡irea soiurilor de cartofi ¿i cre¿terea produc¡iei în
condi¡iile de sol ¿i climå specifice jude¡ului Gorj.
A fost înfiin¡atå în 1980 ¿i î¿i desfå¿ura activitatea în 4 laboratoare
de cercetare ¿i 4 ferme de produc¡ie66.
ªtiin¡a ¿i tehnica nu erau numai în aten¡ia cabinetelor tehnice. De
binefacerile lor trebuiau så beneficieze cât mai mul¡i oameni ai muncii.
De aceea au fost create mai multe organe ce se ocupau cu popularizarea
¿tiin¡ei, cu råspândirea cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice. Între acestea erau ¿i
brigåzile ¿tiin¡ifice
¿tiin¡ifice. Pe întreg jude¡ul erau 17 brigåzi ¿tiin¡ifice având
119 membri. Ele aveau misiunea de a merge prin institu¡ii, întreprinderi,
pe ¿antiere, unde, în ¿edin¡e, trebuiau så expunå ¿i så clarifice o serie
de date ale ¿tiin¡ei ¿i tehnicii cu care veneau în contact oamenii muncii,
så contribuie la lårgirea orizontului spiritual al oamenilor muncii.
În fiecare brigadå erau 5-8 persoane, de obicei ingineri, profesori,
tehnicieni, cu bunå pregåtire ¿i experien¡å în diverse domenii: juri¿ti,
medici, istorici, economi¿ti. Varietatea temelor impunea så fie de diferite
specialitå¡i, så poatå explica probleme de la zborul omului în cosmos la
necesitatea sistematizårii a¿ezårilor rurale. Se foloseau de argumente
concrete la baza cårora stau legile, plan¿ele grafice, filmele ¿tiin¡ifice67.
66
Ibid, p. 131-132)
67
“Gazeta Gorjului”, anul IX, nr. 1192 din 10 ianuarie 1976, p. 3

- 62 -
 În afarå de expunerile pe care la fåceau, trebuiau så råspundå
întrebårilor puse de oamenii din salå.
În anul 1976 a avut loc primul Congres al educa¡iei politice ¿i culturii
socialiste. În cinstea acestui congres, cum de altfel se fåcea ¿i cu ocazia
altor evenimente politico-culturale, s-au întocmit planuri de ac¡iune cu
måsuri concrete în diverse domenii.
Înaintea congresului a avut loc, pe jude¡e, plenara cu activul de
partid. La Gorj plenara a avut loc în ziua de 22 mai 1976 la Casa de
culturå a sindicatelor. primul secretar al comitetului jude¡ean, în raportul
prezentat, s-a referit ¿i la brigåzile ¿tiin¡ifice care “se deplaseazå peri-
odic în întreprinderi, cåmine de nefamili¿ti, ¿antiere de construc¡ii,
cartiere ¿i comune suburbane. Sarcina de bazå a acestora era
råspândirea cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice” 68.
Un eveniment important în via¡a cultural-¿tiin¡ificå ¿i artisticå l-a
constituit Festivalul na¡ional “Cântarea României”. În întâmpinarea
acestui festival se organizau diferite ac¡iuni cuprinse în planurile de
muncå. Un rol important îl ocupa pregåtirea introducerii pe scarå largå
a progresului tehnic, mecanizarea ¿i automatizarea proceselor de
produc¡ie, perfec¡ionarea tehnologiilor de fabrica¡ie, asimilarea de
produse noi.
pentru materializarea lor a fost lansatå ini¡iativa: Fiecare cadru
tehnico-ingineresc så rezolve cel pu¡in o problemå de studiu sau
organizare ¿tiin¡ificå a produc¡iei ¿i a muncii, în afara planului tehnic.
Într-un articol publicat în “Gazeta Gorjului”69, în legåturå cu modul
cum era întâmpinat Festivalul na¡ional “Cântarea României” de la
sfâr¿itul anului 1976 se dådeau câteva cifre: astfel numai în cadrul
Combinatului de prelucre a lemnului (C.P.L.) din Târgu-Jiu erau cuprinse
62 de cadre tehnico-inginere¿ti cu ajutorul cårora au fost aplicate (pânå
la 10 decembrie, n.n.) 14 måsuri din cele 15 preconizate în acest an
(1976, n.n.)”.
Ca rezultat concret, aratå ziarul, s-au înregistrat: un spor de
12.000.000 lei la produc¡ia globalå, o economie relativå de 145 lucråtori;
reducerea cheltuielilor de produc¡ie cu aproape 3.700.000 lei.
Mai amintea încå o måsurå aplicatå ¿i anume îmbunåtå¡irea
parametrilor func¡ionali ai ma¿inii de ¿lefuit rame pentru scaune tip
“Coloana” care a condus la cre¿terea productivitå¡ii muncii cu 10 la
sutå.
Ca o concluzie importantå, ziaristul mai sublinia cå la C.P.L. de la
maistru pânå la cel care este autorul ac¡iunii, inginerul Anatolie Dru¡å,
cadrele de speciali¿ti sunt påtrunse de dorin¡a de a realiza mereu ceva

68
“Gazeta Gorjului”, anul IX, nr. 11211 din 23 mai 1976, p. 2
69
Ibid, anul IX, nr. 1240 din 11 decembrie 1976, p. 3

- 63 -
nou în sprijinul produc¡iei70.
Cercetarea ¿tiin¡ificå reprezenta, în concep¡ia contemporanå, un
factor de seamå al dezvoltårii sociale, al ie¿irii din subdezvoltare. De
aceea statul socialist a dat aten¡ie deosebitå alocårii de fonduri pentru
sus¡inerea, extinderea ¿i orientarea consecventå cåtre cerin¡ele reale a
cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i valorificårii optime a rezultatelor sale.
Putem aprecia aceasta comparând situa¡ia dinainte de 1989 cu cea
din perioada care a urmat. Astfel, ponderea cheltuielilor statului pentru
cercetare, în P.I.B., erau înaite de 1989 de 2,31 la sutå, scåzând în 1997
la 1,05 la sutå. Numårul salaria¡ilor din activitatea de cercetare, calculat
la 1.000 de locuitori era de 7,3 în 1989, ajungând în 1997 la 2,5. Numårul
salaria¡ilor cu studii superioare din sfera cercetårii, practic s-a
înjumåtå¡it în ¿apte ani, ajungând de la 2,6 în 1989 la 1,4 în 199771.
Dupå 1990, o periodå de timp a mai continuat så func¡ioneze un
minister al ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei care înså a dispårut. În prezent
cercetarea este o parte structuralå a Ministerului Învå¡åmântului.
La începutul lunii martie 2005, ziarul “Adevårul”72 publica un articol
care are la bazå un studiu fåcut de “Societatea Ad Astra”, societate care
cuprinde cercetåtori români din întreaga lume ¿i are scopul declarat de
a sprijini cercetarea româneascå, a realizat un studiu de excep¡ie care
cuantificå, dupå standarde interna¡ionale, rezultatele ¿tiin¡ifice ale
României anului 2004. În acest studiu sunt aråtate ¿i rezultatele ce se
ob¡in în România, preocuparea pentru activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå.
În linii mari ¿i acest domeniu, ca ¿i multe altele, supravie¡uie¿te. Aproape
90 la sutå din contribu¡ia României la ¿tiin¡a mondialå se datoreazå
cercetårii universitare realizatå în marile centre universitare tradi¡ionale:
Bucure¿ti, Ia¿i, Cluj, Timi¿oara.
Productivitatea majoritå¡ii institu¡iilor române¿ti este scåzutå.
Numai 45 de institu¡ii din România publicå mai mult de 10 articole
¿tiin¡ifice cu vizibilitate interna¡ionalå, pe an.
Printre multele aspecte vizate în studiul amintit se aflå ¿i analiza
¿tiin¡ei actuale, a numårului cercetåtorilor din ¡ara noastrå. Dacå în
1989 activau în România peste 150.000 de cercetåtori, în 2002,
statisticile oficiale înregistrau doar 38.433 de salaria¡i în cercetare. Tot
în 2002, cercetåtori atesta¡i erau doar 8.513 persoane, iar numårul
cercetåtorilor din România care publicå în reviste aflate în fluxul ¿tiin¡ific
principal era de 5.700, aproximativ 15 la sutå din persoanele angajate
în cercetare. Din cei 222 de cercetåtori români care au rezultate
consecvente în reviste de relevan¡å interna¡ionalå, 64 la sutå activeazå
70
Ibidem
71
Aurelian Bondrea, Starea Na¡iunii 2000, România încotro?, vol. I, Editura Funda¡iei
România de mâine, Bucure¿ti, 2000, p. 131
72
“Adevårul”, nr. 4570 din 14 martie 2005, p. 11, coloanele 5-6

- 64 -
în stråinåtate, 29 la sutå în S.U.A., 7 la sutå în Fran¡a, 5 la sutå în
Canada, Germania ¿i Marea Britanie73.
Consideråm ¿i noi cå un factor de seamå al dezvoltårii economice,
al ie¿irii din subdezvoltare, îl reprezintå activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå,
sector grav neglijat în procesul tranzi¡iei, în principal din cauza absen¡ei
sau nealocårii, cât de cât ra¡ionale a fondurilor de sus¡inere. Desfiin¡area
locurilor de muncå ale cercetåtorilor a dus la aceea cå mul¡i speciali¿ti,
cercetåtori de prestigiu, dar ¿i cadre tinere, au luat drumul stråinåtå¡ii,
cåutând acolo ceea ce la ei acaså nu gåsesc - locuri de muncå,
valorificarea capacitå¡ii lor creative.
Acum, de fapt, nici nu se mai vorbe¿te despre activitatea de cercetare
¿tiin¡ificå, despre ¿tiin¡å ¿i tehnologie. Se mai face cunoscut, din când
în când, despre participarea la unele concursuri de inventicå a diferi¡ilor
oameni care vor så mai facå câte ceva ¿i în acest domeniu. Dar nu mai
este o preocupare a guvernan¡ilor.
Trågând concluzii din modul cum a evoluat dupå 1990 pânå în
prezent cercetarea ¿tiin¡ificå, considerå cå încå nu este prea târziu
pentru a reanaliza ¿i revedea problema cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i a se adopta
måsuri corespunzåtoare. România, ca ¿i alte state, a intrat într-un nou
stadiu al revolu¡iei tehnico-¿tiin¡ifice, care în ansamblu este o revolu¡ie
globalå a cunoa¿terii ¿i informa¡iei, pentru a se ajunge la niveluri mai
înalte de civiliza¡ie ¿i prosperitate, de eficien¡å. Trebuie avut în vedere
cå cine nu acordå aten¡ia cuvenitå învå¡åmântului ¿i educa¡iei, ¿tiin¡ei
¿i culturii, riscå så råmânå în urmå, så perpetueze ineficien¡a,
subdezvoltarea cronicå, într-un cuvânt, såråcia, så råmânå o pi¡å de
desfacere.
Câteva concluzii în legåturå cu cercetarea ¿tiin¡ificå se impun:
Sus¡inerea materialå ¿i încurajarea moralå de cåtre organele locale
- sfaturile ¿i apoi consiile locale - de conducerea combinatelor ¿i fabricilor,
cercetarea ¿tiin¡ificå a fost un factor principal tehnic în cre¿terea
produc¡iei ¿i a productivitå¡ii muncii, în îndeplinirea planului de
produc¡ie, în dezvoltarea poten¡ialului economic al jude¡ului Gorj, acolo
unde rezultatele ei s-au utilizat.
Activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå se fåcea în colaborare cu diferite
institu¡ii de cercetare cât ¿i de învå¡åmânt superior de pe plan local dar
¿i regional ¿i central.
Pe lângå unitå¡ile economice de exploatare a zåcåmintelor de ¡i¡ei,
de cårbune din jude¡, a poten¡ialului hidrografic, au existat
compartimente tehnice care efectuau prospec¡iuni, cercetåri, analize
privind situa¡ia zåcåmintelor, elaborau solu¡ii tehnice de valorificare
eficientå. Compartimentul tehnic rezolva teme proprii dar ¿i în colaborare
73
Ibidem

- 65 -
cu institutul de specialitate de cercetare.
Multe obiective industriale din jude¡ul Gorj dar ¿i lucråri de artå
au înglobat în ele rezultatele cercetårii ¿tiin¡ifice. Este suficient så
spunem cå acestea au apårut mai întâi pe plan¿ele inginerilor,
arhitec¡ilor ¿i tehnicienilor, pe documentarele economi¿tilor etc.
Construc¡iile hidrotehnice ¿i energetice de la Cerna-Tismana-Motru,
amenajarea hidroenergeticå cu folosin¡e multiple a râului jiu, începute
în 1986 ¿i care continuå ¿i aståzi: Combinatul de lian¡i ¿i azbociment
de la Bârse¿ti; exploatarea ¿i prelucrarea lemnului; extragerea ¿i
prepararea cårbunelui ¿i câte altele au pus în situa¡ie pe speciali¿ti,
ingineri, tehnicieni ¿i muncitori så studieze ¿i så elaboreze solu¡ii de
înalt nivel ¿tiin¡ific ¿i de mare importan¡å practicå, sarcinå de care
s-au achitat excelent.
Toate acestea aratå la ce rol ¿i importan¡å a ajuns ¿tiin¡a ¿i tehnica
în via¡a societå¡ii dar ¿i marile cerin¡e ce se pun în fa¡a omului ¿i a
guvernelor. S-au fåcut mari investi¡ii în toate, inclusiv în oameni, dar
au meritat pentru cå au contribuit ¿i contribuie la dezvoltarea economicå,
la ridicarea nivelului de via¡å ¿i de trai al omului.
*
* *
Starea în care a juns aståzi cercetarea ¿tiin¡ificå ¿i rezultatele
materializate în marile obiective industriale ¿i nu numai, care au
dispårut ¿i continuå så disparå este urmarea politicii guvernan¡ilor
care le socoteau “grandomanii”, “mormane de fier” etc., guvernan¡ilor
care le-au vândut ¿i distrus mereu. De aceastå situa¡ie trebuie så dea
cineva socotealå, dar ¿i organele locale care au asistat nepåsåtoare în
fa¡a distrugerii avu¡iei na¡ionale.

- 66 -
 Capitolul II

Via¡a politicå în jude¡ul Gorj.

Partidele politice.

- 67 -
- 68 -
 Apari¡ia pe scena politicå a organiza¡iilor politice – a partidelor, a
fost rezultatul stadiului de dezvoltare la care a ajuns ¡ara dar ¿i al
influen¡ei de afarå. Atunci când s-au înmul¡it pårerile despre anumite
direc¡ii de dezvoltare; când aceste påreri au început så aibe adep¡i,
adep¡i care så se grupeze în organiza¡ii politice diferite, dupå ideile lor
cu privire la direc¡ia pe care trebuia så o urmeze dezvoltarea statului ¿i
la mijloacele cele mai potrivite de a u¿ura ¿i a gråbi acea dezvoltare,
terenul era deja pregåtit pentru ca gruparea în partide så aibå loc iar
acestea så se afirme cu formularea unor principii de guvernare ce
direc¡iona dezvoltarea. Ele ¿i-au avut epoca lor de germinare, de afirmare,
de confruntare, între 1821-1866, putându-se concretiza în idei
conservatoare, idei liberale, idei progresiste, idei revolu¡ionare, idei ce
adunau în jurul lor pe cei ce la sus¡ineau, formându-se astfel de grupåri
politice.
Dupå marele act al Unirii din 1859 ¿i reformele din timpul domniei
lui Alexandru Ioan Cuza, în cursul unui proces de modernizare generalå
a societå¡ii, s-au constituit primele partide politice în România: Partidul
Na¡ional Liberal, în 1875 ¿i Partidul Conservator, în 1880. Via¡a
economicå ¿i politicå în plinå dezvoltare au fåcut ca în rândul acestora
¿I în afara lor så aparå felurite alte grupåri politice1, unele din acestea
så devinå partide politice: Partidul Social Democrat al Muncitorilor din
România (P.S.D.M.R) în 1893; Partida ºåråneascå, în 1895; Partidul
Conservator Democrat, în 1908; Partidul Na¡ional Democrat, în 1910 ¿I
multe altele.
Numårul acestora a fost în continuå cre¿tere, dar ¿I fårâmi¡area ,
mai ales dupå primul råzboi mondial.
O altå tråsåturå a vie¡ii politice a partidelor, a fost aceea cå odatå
apårutå în scenå, s-a impus crearea de filiale, de organiza¡ii ale acestora
¿i la nivelul jude¡elor ori a ora¿elor. Acestea trebuia så asigure
1
Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Ioan Scurtu, Enciclopedia partidelor politice
din România, 1862-1994, Editura Media Print, Bucure¿ti.

- 69 -
popularizarea politicii partidului respectiv în jude¡, så lucreze pentru
aducerea în rândurile partidului de noi membri ori simpatizan¡i care så
constituie masa electoralå.
De unde veneau cåtre partide ¿i deci cåtre partidul liberal, elementele
politice? La începuturile sale în fruntea partidului liberal se afla omul
politic Ion Bråtianu. Om cu o culturå vastå ¿i cu bogatå experien¡å
politicå, împreunå cu ceila¡I din conducerea partidului s-au ocupat så
cunoascå oamenii de seamå ce apåreau în diferitele centre ¿i så-i atragå
în rândurile partidului liberal. Se alerga în primul rând dupå calitate ¿i
nu dupå numår.
A¿a se face cå în partidul liberal s-au gåsit, în pragul celor douå
veacuri, o pleiadå de oameni de mare ¡intå, competen¡i ¿i råspunzåtori
de misiunile primite, oameni cu pozi¡ie ¿i demnitate.
O constatare nu lipsitå de importan¡å. Mai la început, partidele se
considerau reprezentante ale unor clase sociale. În principal conservatorii
se considerau reprezentan¡i ai marilor proprietari funciari, ai mo¿ierimii.
Liberalii se socoteau reprezentan¡i ai burgheziei, ai marilor proprietari
de întreprinderi, ateliere, fabrici, dar ¿i negustori ¿i comercian¡i, înal¡i
func¡ionari publici etc. Nu era o împår¡ire ¿i o delimitare categoricå.
Aici intervenea ¿i orientarea politicå, ideile politice. Erau, spre exemplu,
în rândul partidului liberal ¿i mari proprietari de påmânt, mo¿ieri ¿i la
conservatori mari posesori de proprietå¡i industriale.
În numele muncitorimii ¿i apåråtori ai intereselor acestora se declara
P.M.S.D.R. care a luat fiin¡å în 1893. Au apårut ¿i grupåri politice ce se
considerau reprezentan¡i ai ¡årånimii – Partida ºåråneascå, în 1918
Partidul ºårånesc ¿I din 1926 Partidul Na¡ional ºårånesc.
Aceasta nu era o determinare aritmeticå nici exactå. Era mai mult
o afirmare politicå, o activitate de campanie electoralå.
Cu timpul a dispårut aceastå categorie, a bazei sociale, fiecare partid
politic ocupându-se så atragå în rândurile salesau ca simpatizan¡i cât
mai mul¡i membrii proveni¡i din oricare categorie socialå.
În zilele noastre, când a dispårut din vocabular ¿i burghezia, ¿i
mo¿ierimea, ¿i muncitorimea, pentru cå nu se mai vorbe¿te de clase ¿i
nici de lupta de claså, partidele au devenit grupåri ale oamenilor de
interese, de afaceri, denumirea fiind pur formalå, ca ¿i ideologia dealtfel.
Multe din aceste partide î¿i înscriau în denumire(¿i î¿i mai scriu ¿i
aståzi), liberal, democrat, conservator sau na¡ional, muncitor sau
muncitoresc, socialist sau social democrat, denumiri ce nu au nimic
comun cu ideologia, cu programul, ci numai o denumire în¿elåtoare.
În zilele noastre au apårut Partidul Na¡ional ºårånesc Cre¿tin Demo-
crat sau Partidul Democrat Liberal. Este interesantå evolu¡ia ¿i
metamorfoza Partidului Democrat Liberal. Acesta a apårut prin

- 70 -
desprinderea unui grup din P.D.S.R., în 1992, dupå care a aderat la
Interna¡ionala Socialistå pentru ca, în 2006, så treacå la Internationala
populistå, så se combine, prin absor¡ie, în decembrie 2007, cu o grupare
desprinså din partidul liberal care aderase la Interna¡ionala liberalå.
Deci partide cu orientare democratå de stânga se contopesc cu altele
liberale de dreapta, apar¡inåtoare fiecare la o altå interna¡ionalå, se
reunesc într-un partid care î¿i zice ¿i democrat ¿i liberal dar care va
apar¡ine la interna¡ionala popularå, partid care nu are, pânå la aceastå
datå, nici statut, nici program, ci se declarå cå are ca bazå poporul
„alian¡å” sub care a participat la alegerile din 2004, program cu care se
prezintå si partidul liberal. Este un partid care, dupå pårerea noastrå,
a fost organizat din ordin pentru a sta la dispozi¡ia ¿i a servi interesele
celui care l-a cerut ¿i va servi grupul acestuia de interese. Dar
conducåtorii lui îi justificå existen¡a ¿i activitatea ca o for¡å politicå
„puså în slujba poporului”. ªi to¡i au fåcut parte din conducere, unii au
fost ¿i mini¿trii ¿i chiar prim-mini¿tri (Stolojan) dar de pe urma lor nu
s-a våzut în mod deosebit nimic, decât vorbe, promisiuni, etc. ¿i critici,
defåimåri, blamåri ale adversarilor lor, ¿i mårirea averilor prin
în¿elåciune, excrocherii, etc.
Din påcate, cu timpul, grija pentru calitatea partidelor a slåbit,
fiecare ¿ef de partid alergând în primul rând dupå cre¿terea numårului
membrilor ¿i al simpatizan¡ilor, adicå al votan¡ilor.
Dupå primul råzboi mondial, când au început så aparå în scenå
partide ca ciupercile dupå ploaie, un frunta¿ al vie¡ii politice dar ¿i un
dascål de mare valoare, Iancu Archir, într-un studiu al såu intitulat
ªcoala ¿i viata socialå de dupå råzboi, în care-¿i exprimå nemul¡umirea
asupra cre¿terii popula¡iei ¿colare fårå a fi asigurate condi¡iile
corespunzåtoare. „Nu dorul de culturå a înmul¡it popula¡ia ¿colarå, ci
pricopseala cu cât mai repede ¿i cu cât mai pu¡inå muncå, dupå exemplele
ce oferå tineretului ritmul vie¡ii... Cre¿terea exageratå a popula¡iei ¿colare
¿i înjghebarea atâtor ¿coli prin diferite târgule¡e, fårå mijloace de
învå¡åmânt suficiente ¿i de multe ori cu încadrarea didacticå
improvizatå, au fåcut så scadå mult nivelul cultural ¿i moral al
învå¡åmântului în ¿coala de dupå råzboi ¿i au dat na¿tere la o plato¿å
de titra¡ii, calitativ inferiori ¿i primejdio¿i ordinei normale sociale.
Cu acest tineret ¿i-au îngro¿at rândurile numeroase partide politice,
råsårite ca ciupercile, în numele diverselor ideologii reformatoare, cu
scopul primordial înså de a gåsi loc la masa ospå¡ului bugetar...” 2
Autorul studiului reliefa doar o laturå a cre¿terii numårului celor
care se îndreptau cåtre ¿coalå. Ori tendin¡a era generalå ¿i se baza pe
condi¡iile ce se crease învå¡åmântului dar ¿i necesitå¡ilor ce le impunea
2
Anuarul liceului „Tudor Vladimirescu” pe anul ¿colar 1933-1934

- 71 -
dezvoltarea în noua etapå istoricå.
În Gorj, încå de la început, Partidul Na¡ional Liberal a avut un
numår însemnat de membri, oameni marcan¡i ai jude¡ului între care
Dincå Schileru, dr.Culcer, Vasile Lascår, iar mai târziu, Nicolae ¿i
Grigore Iunian, Numa Frumu¿eanu, Gh.Tåtårescu, C.Neam¡u,
dr.N.Hasna¿ etc.
Dupå råzboi via¡a politicå s-a amplificat, în arenå apårând mai
multe partide ¿i grupåri politice. În anul 1918 s-a înfiin¡at Grupul Popular
Independent din Gorj, sub conducerea avocatului Nika Petrescu,
directorul ziarului „Libertatea”. Acesatå grupare politicå de¿i se adresa
muncitorilor såteni pentru a face så disparå marea diferen¡å între sat
¿i ora¿, n-a avut ecou în mase ¿i a trebuit så se dizolve.
În 1919 s-a înfiin¡at Grupul Democrat ¿i Independent din Gorj, în
frunte cu Ion I.Cåprescu, al cårui organ de preså era „Jiul Nou”. Ziarul,
de¿i se considera democrat independent, declara cå „va fi un organ de
luptå ¿i de propagandå destinat så sus¡inå, în primul rând, ideile din
programul Grupului Democrat ¿i Independent din Gorj. În al doilea rând,
politica democratå în general” 3
Ziarul a apårut la 8 decembrie 1918, se considera gazetå democratå
dar în curând a devenit organul politic al Grupului Democrat Indepen-
dent din Gorj. Colaboratori ai ziarului erau: Nika Petrescu, director,
N.Andreescu, D.Georgescu. 4
Gruparea s-a dovedit slabå, neânsemnatå ¿i a trebuit så disparå.
Dupå råzboi, dar ¿i în timpul råzboiului, diferen¡a de opinii în rândul
diverselor partide s-a accentuat ceea ce a dus la plecarea unora în alte
partide. Încå în timpul råzboiului o grupare în frunte cu avocatul Gr.
Iunian s-a retras din Partidul Liberal ¿i a plecat în Partidul Muncii,
atunci înfiin¡at, unde în¡elegând cå nu avea ¿anse de a se impune în
via¡a politicå ¿i-a îndreptat pa¿ii spre noul înfiin¡at Partid ºårånesc. În
1926, dupå unirea Partidului ºårånesc cu Partidul Nå¡ional din Ardeal,
Iunian va ajunge vicepre¿edinte al partidului ¿i pentru o perioadå de
timp ministru al justi¡iei (1928-1930) pentru ca în 1932 så påråsescå ¿i
acest partid ¿i så formeze Partidul Radical ºårånesc.
Tot din Partidul Liberal vor mai pleca ¿i al¡ii, între care Gh. Bråtianu
care în 1930 a format Partidul Na¡ional Liberal Giorgist ¿i care a avut
ziarul „Vremea Nouå” al cårui director a fost Gh. Cåmårå¿escu. A avut
colaboratori pe M. Ni¡ulescu, Horia Furtunå, Iulian Constantinescu,
N.Ro¿ianu. Gh. Tåtåråscu va forma ¿i el, în 1944, Partidul Liberal ce va
rezista pânå în 1947.
Organiza¡ia partidului liberal din Gorj a avut mai multe ziare lo-

3
Vasile Cåråbi¿, Publica¡iile periodice din Gorj, p. 82
4
V Cåråbi¿, Publica¡iile periodice din Gorj ... p.77

- 72 -
cale, între care, „Gorjanul” (1911), „Cuvântul Gorjului” (1918), „Voin¡a”
(1919), „Viitorul Gorjului” (1921), „Vremea Nouå” (1930) ¿i altele.
Partidul Conservator a cunoscut ¿i el puternice fråmântåri ¿i plecåri
din partid 5 pânå dupå råzboi când a dispårut de pe arena politicå. Mai
însemnatå a fost gruparea favorabilå lui Take Ionescu care în anul 1908
s-a constituit în Partidul Conservator Democrat. ªi acesta avea în Gorj
organiza¡ia sa ai cårei membrii s-au aflat mereu potrivnici cunoscutei
grupåri culturale Moisil, ªtefulescu, Piekarski etc.
Organiza¡ia jude¡eanå de Gorj avea în componen¡a ei pe Nae
Drågoescu, Cicerone Budi¿teanu, C. Bånulescu ¿i al¡ii.
Ca ziare locale coservatorii democra¡i au avut în Gorj „Alegåtorul”
(1905), „Jiul (1906).
Organiza¡ia Partidului Conservator Progresist, nåscutå dupå råzboi,
era alcåtuitå de conservatorii „democra¡i” având ca organ oficial de preså
ziarul „Propåsirea Gorjului”. Era continuarea ziarului „Dreptatea” din
1912. Colaboratori ai ziarului erau: Constantin Bumbulescu, Cicerone
Budi¿teanu, Nae Drågoescu, Dinu Stolojan. 6
Odatå cu moartea lui Take Ionescu, în 1922, ¿eful patidului, acesta
s-a dizolvat ¿i odatå cu el ¿i organiza¡ia de Gorj.
Un alt partid care a avut o organiza¡ia ¿i în Gorj a fost cel care a
luat fiin¡å în 1910 ¿i anume Partidul Na¡ionalist Democrat ai cårui
conducåtori au fost Nicolae Iorga ¿i A. C. Cuza.
În fruntea organiza¡iei de Gorj s-a aflat avocatul Constantinescu ¿i
profesorul Al. Popagheorghe. Pentru cå acest partid avea în frunte oameni
de tipul lui Iorga, s-a bucurat de oarecare autoritate în jude¡.
Ca organe de preså în Gorj au avut „Credin¡a Nouå” (mai 1914),
„Credin¡a” (1921) ¿i „Coasa” (1925).
ªi Partidul Na¡ional Democrat a cunoscut, dupå råzboi, fråmântåri
¿i frac¡iuni, din el despinzându-se A.C. Cuza care a constituit Liga
Apårårii Na¡ional Cre¿tine la nivelul ¡årii.
În Gorj organiza¡ia acestui partid a avut în frunte pe Vasile Cottan
iar ca organ de preså „Gorjul antisemit”.
Tot dupå råzboi s-a constituit ¿i gruparea legionarå care se va numi,
mai târziu, Partidul Totul pentru ºårå. În Gorj avea în frunte pe I.C.
Bârcå G.R. Constantin, I.V. Popescu. Au avut ca organ de preså „Mi¿carea
Gorjului”.
Imediat dupå råzboi, un grup de învå¡åtori, preo¡i ¿i ¡årani, lega¡i
de via¡a tårånimii, au constituit, la 5/18 decembrie 1918, Partidul
ºårånesc . Mul¡i dintre frunta¿ii acestuia crescuserå ¿i activaserå în
cadrul partidului liberal dar unii ¿i la conservatori. În fapt în acest
5
Sistemul politic al României Moderne. Partidul Conservator. 1987 Editura Politicå
Bucure¿ti
6
Vasile Cåråbi¿, Publica¡ii periodice din Gorj ... p. 85.

- 73 -
partid se întruchipa mi¿carea ¡årånistå ce dåinuia încå din a doua
jumåtate a secolului al XIX-lea.
În Gorj organiza¡ia ¡årånistå era conduså, la început, de avocatul
Vasile Arjoceanu. În rândurile acestui partid erau multe elemente tinere,
cu gânduri mari, de a face câte ceva în folosul clasei în numele cåreia
vorbeau - ¡årånimea.
Au avut ca organ de preså ziarul „Secera” care a apårut la 9
septembrie 1920 având ca director pe binecunoscutul profesor ªtefan
N.Bobancu de la Liceul „Tudor Vladimirescu”. „Secera” era o continuare
a ziarului „Românul”. Abia cu numårul 7/1921 „Secera” a devenit „ziarul
Partidului ºårånesc ¿i a Democra¡iei na¡ionale”, iar începând cu numårul
8 apårea pe frontispiciu subtitlul Foaia Partidului ºårånesc din jude¡ul
Gorj. Avea colaboratori persoane binecunoscute: P. Popeangå,
Em.Popescu, ªerban T.Frumu¿eanu, Gh.Cåmårå¿escu etc.
Din anul 1922 noiembrie 16 a apårut ¿i „Glasul ºårånimii” ca foaie
a Partidului ºårånesc din Gorj. La acest ziar între colaboratori erau
Grigore Iunian, V.Arjoceanu, Gr.Geamånu, Gh.Catanå, Mihail Cåprescu.
O scurtå perioadå de timp a fiin¡at în jude¡ul Gorj ¿i o forma¡iune
apar¡inând Partidului Na¡ional – Nicolae Iorga. A editat ziarul „Coasa”
ce a apårut la 1 august 1925 din conducerea cåruia fåceau parte Victor
Danielescu ¿i V. Popescu-Pepile ¿i avocatul Miron Constantinescu.
Grigore Iunian, plecând din P.N.T în octombrie1932, a format Partidul
Radical ºårånesc. Mai întâi majoritatea membrilor organiza¡iei jude¡ene
Gorj a P.N.T. ¿i-au declarat adeziunea la ideile lui Gr.Iunian. În aceste
condi¡ii s-a constituit din fosta organiza¡ie jude¡eanå a P.N.T. douå
organiza¡ii: una în frunte cu Gr. Iunian ¿i alta cu Vasile Arjoceanu. A
urmat apoi constituirea, în toamna anului 1932 a unui nou partid ce
s-a numit Partidul Radical ºårånesc care ¿i-a organizat organiza¡ii
jude¡ene din ¡arå. Organul de preså al Partidului Radical ºårånesc a
devenit „Îndrumarea Nouå”. 7
Mai înainte de plecarea din P.N.T. a lui Grigore Iunian a avut loc
plecarea lui Constantin Stere cu un numår de membrii din P.N.T. ¿i
formare Partidului ºårånesc Democrat la 6 mai 1931.
Plecårii lui Iunian i-a urmat plecarea din P.N.T. a lui Al. Vaida
Voievod care, la rândul lui, a format ¿i el un nou partid. În jude¡ul Gorj
organiza¡ia jude¡eanå a editat ziarul „Frontul Românesc” Gorjan, la 25
octombrie 1935. ªeful ziarului ca ¿i al organiza¡iei jude¡ene din Gorj era
Adrian Brudaru.
Partidul Poporului, condus de generalul Al. Averescu, a avut ¿i el în
Gorj o sec¡iune care edita publica¡ia „Steaua popurului din Gorj” care a

7
Pe larg despre acest partid în Nicolae Mischie, Grigore Iunian ¿i epoca sa,Clusium
2000, p. 96-116)

- 74 -
apårut la 24 ianuarie 1924. Conducåtorul ziarului era avocatul Mihai
Gh. Slåvescu iar prim –redactor Ion Rizu. Au colaborat la acest ziar
Mihai Slåvescu, Al.Spineanu, I.Nåvârlie. Au apårut în 1924 doar 4
numere, în 1925 ¿ase numere, în 1926 tot ¿ase numere. Tot aceastå
organiza¡ie a avut ¿i ziarul „Foaia Poporului din Gorj” care a apårut la
18 decembrie 1927 sub direc¡ia lui Ioan Rizu Cârlan. A apårut pânå în
anul 1931.
În Gorj a avut filialå ¿i Partidul Na¡ional Agrar fondat în aprilie
1932 având ca pre¿edinte pe O.Goga ¿i care în iulie 1935, împreunå cu
A.C.Cuza vor forma Partidul Na¡ional Cre¿tin.
Filiala din Gorj a Partidului Na¡ional Agrar (O.Goga) a fost conduså
de avocatul Miron Slåvescu. A avut ziarul „ºara noastrå” (1937).
Partidul Uniunea Agrarå, format de Constantin Argetoianu, în 1932,
avea filiala ¿i în Gorj, în fruntea cåruia se afla Aristide Magherescu. A
fost o organiza¡ie micå, fårå o semnifica¡ie deosebitå.
Partidul Socialist ºårånesc. În anul 1943, Mihai Ralea ¿i Lotar
Rådåceanu au creat Uniunea Socialistå a muncitorilor ¿i ¡åranilor, care
a aderat la Frontul Patriotic Antihitlerist. Dupå reântoarcerea lui Lotar
Rådåceanu în P.S.D. în iunie 1944, Uniunea ¿i-a luat numele de Partidul
Socialist ºårånesc. La 26 septembrie 1944 a aderat la platforma Frontului
Na¡ional Democrat iar la 30 noiembrie 1944 a fuzionat cu Frontul
Plugarilor. A editat ziarul „Curentul Nou”, condus de avocatul Grigore
Geamånu.
Dat fiind specificul jude¡ului Gorj, de jude¡ agricol slab, chiar foarte
slab dezvoltat din punct de vedere industrial ¿i mi¿carea muncitoreascå
a fost nesemnificativå. De aceea organiza¡ii ale P.C.R. ¿i P.S.D. n-au
fost semnalate înainte de 1944. Au fost înså semnalate elemente ale
partidului comunist ¿i partidului social democrat care, sporadic,
desfå¿urau activitate în rândul popula¡iei, mai ales revendicativå, ori
antifascistå, antiråzboinicå. 8
La ie¿irea din ilegalitate, în august 1944, au început så aparå ¿i så
se afirme tot mai multe elemente care erau social democrate ori
comuniste. Pre¿edinte al organiza¡iei social democrate era Virgiliu
Stoicoiu iar de la comuni¿ti, Vasile Andrei, de origine din Bibe¿ti dar
fost mul¡i ani muncitor la calea feratå ¿i mutat, disciplinar, pentru
activitatea comunistå, în diverse localitå¡i.
Toate partidele ¿i grupårile politice care au desfå¿urat activitatea
pânå în 1938 nu s-au remarcat prin ac¡iuni deosebite. Activitatea lor
ie¿ea mai ales în eviden¡å cu ocazia campaniilor electorale când trebuiau
så asigure victoria în alegeri a partidelor din care fåceau parte. În felul

8
Dan Negulesco, Contribu¡ii la cunoa¿terea mi¿cårii muncitore¿ti din jude¡ul Gorj, în
„Litua” Studii ¿i cercetåri, Târgu-jiu, 1988, p. 107-115

- 75 -
acesta ¿i frunta¿ii locali ai acestor partide puteau ajunge så ocupe func¡ii
în diferite organe: senatori ¿i deputa¡i în Parlamentul ¡årii, prefec¡i,
viceprefec¡i, primari dar ¿i consilieri locali, ori membrii în comisiile
interimare. De asemenea erau func¡ii în organele administra¡iei locale,
bine plåtite, care puteau fi ocupate. Aceasta pânå în anul 1938, când
regele Carol al II-lea a instaurat regimul såu de autoritate ¿i a dat o
nouå Constitu¡ie ce lichida regimul democratic parlamentar iar prin
decretul din 30 martie 1938 au fost desfiin¡ate toate partidele ¿i grupurile
politice, fiind interziså func¡ionarea ¿i activitatea acestora.
A¿a dupå cum s-a våzut mai sus, între cele douå råzboaie mondiale
din România s-a înregistrat o gamå largå de partide de centru, de stânga,
de dreapta etc.
Cel mai reprezentativ cu autoritate mai mare, a fost înså Partidul
Na¡ional Liberal, partid care în câteva rânduri a putut forma guvernul,
guvernând Tara, astfel: din ianuarie 1914 – ianuarie 1918, noiembrie
1918 – septembrie 1919, ianuarie 1922 – martie 1926, iunie 1927 –
noiembrie 1928, noiembrie 1933 – noiembrie 1937. În timpul primului
råzboi mondial a condus ¡ara; în timpul guvernårii din 1922-1926 au
fost adoptate Constitu¡ia ¿i alte legi menite så reglementeze principalele
probleme ale vie¡ii economice, politice, sociale, ale învå¡åmântului,
administra¡iei de stat.
Organiza¡ia de Gorj a P.N.L. a trimis în Parlament câ¡iva
reprezentan¡i de seamå care au jucat un rol important în via¡a politicå
a ¡årii, cum a fost Gh.Tåtåråscu, ales în Parlament în 1919-1922, 1927,
1931, 1932 ¿i 1933; între 1934-1937 ¿i 1939-1940 a fost prim-ministru
¿i de mai multe ori ministru. Alåturi de el s-au mai remarcat N.
Frumu¿anu, Virgil Stånescu, doctor N.Hasna¿.9
Remarcabil om politic dar ¿i diplomat, gorjenul Gheorghe Tåtåråscu,
¿ef al organiza¡iei liberale din Gorj o perioadå de timp, s-a remarcat ¿i
prin cuvântårile rostite în Parlament, dar ¿i prin unele materiale
publicate. Dintre acestea fac parte ¿i bro¿ura Guverul de mâine publicatå
în august 1930, la scurt timp dupå revenirea lui Carol în ¡arå ¿i
înscåunarea lui ca rege. ªi numai enumerând cele patru mici capitole:
„Falimentul partidelor”, „Guvern de dictaturå”, „Guvern personal” ¿i
„Guvern de concentrare”, ne putem da seama de viziunea lui asupra
politicii române¿ti.
În anul 1940, când Basarabia a fost luatå de guvernul sovietic,
într-o bro¿urå, a analizat condi¡iile ¿i modul cum a fost cedatå Basarabia.
În anul 1943 în plin råzboi, într-un studiu de cca 20 de pagini, î¿i
exprima gândul în legåturå cu viitorul României. Tot cam atunci va

9
Bålan Ion, Contribu¡ii privind evolu¡ia vie¡ii politice gorjene în perioada interbelicå,
în “Litua” Studii ¿I cercetåri, VII, Târgu-jiu 1997, p.181-190.

- 76 -
constitui o forma¡iune politicå – Partidul Liberal Gh. Tåtårescu –
contrapondere la Partidul Na¡ional Liberal aflat încå în ilegalitate din
1938, în fruntea cåruia va participa la luptele politice din anii 1944-1947,
timp în care va fi vicepre¿edinte al Consiliului de Mini¿tri (6 martie
1945 - 5 noiembrie 1947 ¿i ministrul afacerilor stråine, în aceia¿i
perioadå.
Tot de aici, din Gorj, s-a ridicat din partidul liberal C.Neam¡u, ajuns
director de bancå la Craiova, Ion Micodin, prefect în 1922-1926, Såvoiu
Em.Emanuil, prefect (1933-1935), inginer Aurel Ple¿oianu, proprietari
în Urdari ¿i prefect (martie-iulie 1945), Cråciunescu Alexandru, fost
inspector ¿colar ¿i prefect (1945 – 1946).
În timp ce a îndeplinit func¡ii guvernamentale, Gh. Tåtåråscu a
ajutat, cât i-a fost posibil jude¡ul Gorj, mai ales în ce prive¿te bugetul
jude¡ului, iar Nicolae Hasna¿ a fost în fruntea multor ac¡iuni în jude¡,
inclusiv în ce prive¿te îmbunåtå¡irea situa¡iei spitalului jude¡ean al
cårui director a fost ¿i construirea sanatoriului T.B.C. de la Dobri¡a.
Cel de-al doilea partid politic din Gorj, însemnat prin autoritatea de
care se bucura, a fost Partidul Na¡ional ºårånesc. În alegerile din 1928
a ob¡inut cel mai ridicat procent din voturile electoratului gorjean, 85,23
la sutå. P.N.T. n-a îndreptå¡it încrederea pe care gorjenii i-au aråtat-o.
Nici måcar n-a fost în måsurå så-¿i apere ¿i så-¿i întåreascå rândurile
atunci desprinzându-se din acets partid dr.N.Lupu ( în 1926), Constantin
Stere (1931), Grigore Iunian (în 1932) ¿i Al.Vaida-Voievod (în 1935).
Aceasta a însemnat slåbirea for¡ei P.N.T. dar ¿i pierderea unei pår¡i a
electoratului.
Partidul ºårånesc (format în decembrie 1918) a avut un rol impor-
tant în via¡a politicå gorjeanå fapt demonstrat de cele 4 locuri în Cam-
era Deputa¡ilor în 1919. Dupå unirea cu Partidul Na¡ional în 1926 ¿i
mai ales dupå ce unii din frunta¿ii lui au påråsit partidul – Stere în
1931, Iunian în 1932 etc., dar ¿i dupå ce în perioada de guvernare
1928-1933, nu a putut aråta ce poate, rolul acestuia a scåzut.
Un alt partid care a guvernat în douå rânduri10.În deceniul trei, a
fost Partidul Poporului, în fruntea cåruia se afla generalul Averescu (13
martie 1920 – 13 decembrie 1921 ¿i 30 martie 1926 – 4 iunie 1927). Cele
douå guvernåri pe lângå faptul cå au fost de scurtå duratå n-au putut
så se impunå cu probleme majore. Organiza¡ia de Gorj a acestui partid
n-a avut nici ea vreun rol în via¡a politicå a jude¡ului.
Organiza¡iile celorlalte partide ce au fiin¡at în Gorj între cele douå
råzboaie n-au jucat nici ele vreun rol în via¡a politicå din Gorj.
Dupå 23 august 1944 când a fost înlåturat guvernul Antonescu,

10
În 1918 când Al.Averescu a fost prim-ministru (29 ianuarie – 27 februarie) nu era
creat Partidul Poporului )

- 77 -
organiza¡iile vechilor partide, a cåror activitate a fost interziså în anul
1938, au început så se reconstituie.
Luând exemplul celor ce aveau loc pe plan central ¿i în Gorj s-a
constituit Blocul Na¡ional Democrat.11 În ziua de 9 septembrie 1944,
reprezentan¡ii Blocului Na¡ional Democrat din jude¡ s-au întrunit în
casele dr. Hasna¿ pentru a constitui comitetul B.N.D. pentru ora¿ ¿i
jude¡. Au participat din partea Partidului Na¡ional ºårånesc generalul
Ion Carlaon¡, de la na¡ionali liberali dr N. Hasna¿, de la comuni¿ti, Ion
Modoran, inspector ¿colar. Partidul Social Democrat urma så desemneze
ulterior un reprezentant.12
În ziua de 8 octombrie 1944, în sala teatrului Cåldåru¿e s-a ¡inut
prima adunare popularå organizatå de „Uniunea Patrioticå” la care a
participat un mare numår de cetå¡eni din ora¿ ¿i din jude¡. Au vorbit
mai mul¡i reprezentan¡i ai for¡elor politice ¿i ai organiza¡iilor de maså
mai ales de C.A.M. (fabrica de ¡igarete), Pirotehnia „Sadu”, APACA
(întreprinderea de confec¡ii) etc.
Petre Panaitiu, fost primar al ora¿ului, în cuvântul såu a fåcut un
scurt istoric al fråmântårilor sociale din localitate învinuind toate
partidele politice de lipså de pozi¡ie ¿i afirmând cå trebuie creatå o
Românie nouå, bazatå pe påtura muncitoare a neamului.
Au mai luat cuvântul ¿i al¡i reprezentan¡i ai for¡elor politice ¿i sociale
din localitate între care Aurel Penescu din partea Comisiei Sindicale,
Manolache Mihai de la Pirotehnia „Sadu”, Elena Bålan, lucråtoare la
C.A.M. Târgu-Jiu, Dan Grigorovici, student, din partea „Frontului Unic
al Tineretului Patriotic”, Vasile Daniel, student la Academia Comercialå,
såteanul Alexandru Pånos de la Logre¿ti-Mo¿teni, agronomul Ion
Homescu, Dumitru Ivanovici, din partea organiza¡iei comuniste din
Târgu-Jiu preotul Gheorghe Dohescu, a fost protoereu al jude¡ului Gorj,
inspector ¿colar P.Niculescu Monu.
To¡ii vorbitorii s-au referit la situa¡ia grea din jude¡, sugerând ce ar
trebui fåcut. În încheiere s-a dat citire unei mo¡iuni13 în care se cerea:
- un guvern în care så participe reprezentan¡i ai muncitorilor ¿i
¡åranilor, în spiritul platformei elaborate de C.C. al P.C.R.;
- înlåturarea fasci¿tilor, profasci¿tilor ¿i legionarilor din
administra¡ia publicå ¿i din via¡a economicå, precum ¿i a tuturor
elementelor care încå nu în¡eleg schimbarea politicå din via¡a ¡årii,
fåcând greutå¡i organizårii în spirit nou;
- revizuirea averilor tuturor îmbogå¡i¡ilor de råzboi;
- asisten¡å medicalå gratuitå pentru familiile muncitorilor ¿i
¡åranilor, ajutarea copiilor ¿i gratuitatea învå¡åmântului pentru ca
11
„Gorjanul”, nr.33 din 12 septembrie 1944
12
Ibid, p. 1
13
„Gorjanul“, anul XXI, nr.37-38 din 15-22 octombrie 1944, p. 1-2.

- 78 -
elementele capabile så se poatå ridica dupå aptitudinile sufletului nu
dupå situa¡ia posibilitå¡ilor materiale;
- egalitatea în drepturi pentru femei, emanciparea ¿i educarea lor
ca prim factor în dezvoltarea societå¡ii;
- democratizarea armati ¿i curå¡irea ei de toate elementele
reac¡ionare ¿i hitleriste;
- expropierea mo¿iilor; satele så fie împroprietårite cu pådure, på¿uni
¿i amenajate cu stupine, piscine ¿i grådini comunale;
- aplicarea cât mai exactå a armisti¡iului;
- întronarea regimului de dreptate care så înfrå¡eascå poporul
indiferent de claså socialå, origine, într-un tot, propå¿irea ¡årii.
Ziarul „Gorjanul” publica la 9 noiembrie 1944 ¿tiri privind marea
manifesta¡ie organizatå de partidul liberal din Gorj în ziua de 14
octombrie. Luând cuvântul, dr.N.Hasna¿, spunea, între altele: „rånile
råzboiului sunt adânci, via¡a dezorganizatå; Moldova a fost teatru de
råzboi; Ardealul devastat de unguri ¿i de germani; Muntenia ¿i Oltenia
secåtuite...”, adresând chemarea „La muncå deci ¿i la economie”.
Dumincå 26 noiembrie a avut loc o consfåtuire intimå a
social-democra¡ilor, în casele lui Virgil Stoicoiu, în cadrul cåreia s-a
constituit organiza¡ia de Gorj a Partidului Social Democrat alegându-se,
provizoriu, urmåtorul comitet:
- pre¿edinte – Virgil Stoicoiu, avocat;
- vicepre¿edinte – D.Tåtåroiu, publicist;
- vicepre¿edinte – Victor Daimaca, profesor;
- secretar general - D.Tolea;
- secretar – Matei Popescu;
- casier – I.Vâlcu, profesor;
- membrii: Victor Cråiniceanu, institutor;
C. Rustoiu
Stefan Munteanu, mecanic C.A.M.;
Grigore Opri¡oiu, agricultor – Scoar¡a.
În ziua de 7 decembrie 1944 a avut loc ¿edin¡a Comitetului jude¡ean
Gorj al Partidului Na¡ional ºårånesc, prezidatå de Ni¡å Ungureanu din
Såule¿ti, la care au luat parte membrii comitetului jude¡ean ¿i pre¿edin¡ii
de organiza¡ii comunale.
Pre¿edintele organiza¡iei era Vasile Arjoceanu.
Au luat cuvântul: Vasile Arjoceanu, Aristicå Schileru Mihail
Cåprescu.
Autorul articolului remarca mai ales cele spuse la ¿edin¡å de
Aristicå 14
Schileru care „avea curajul så spunå: pânå aståzi manifestårile
14
Ibid, anul XXI, nr 41-42 din 12-16 noiembrie 1946, p.3.

- 79 -
noastre par a fi dincolo de realitate”. Ce vedea el în peisajul vie¡ii po-
litico-sociale din ¡arå în acea perioadå este interesant de reamintit pentru
cå mi se pare cå fostul secretar general al tineretului Partidului Radical
ºårånesc al lui Grigore Iunian, vedea cel mai realist cele ce se petreceau
atunci:
„În via¡a noastrå politicå de aståzi se desprind trei cåråri, din care
organele noastre politice trebuie så- aleagå orientarea ¿i anume:
muncitorimea industrialå, ¡årånimea ¿i – în fine – burghezimea
capitalistå exploatatoare.
A apåra deopotrivå interesele acestor trei clase, este a le min¡i
deopotrivå pe fiecare dintre ele. ªi partidul nostru nu are dreptul, fa¡å
de ceea ce a însemnat actul lui de na¿tere, fa¡å de încrederea ce masele
populare o mai au ¿i aståzi în el, så le în¿ele speran¡ele”.
Acesta avea curajul så spunå în fa¡a reprezentan¡ilor P.N.T. din
Gorj: „Ni se spune cå patria este în pericol ¿i cå ¡ara piere. Care patrie
¿i care ¡arå? ºara Båncii Na¡ionale, ¡ara Båncii Române¿ti în care s-au
concentrat toate interesele capitalismului parazitar ¿i exploatator? ºara
industra¿ilor lipsi¡i de suflet ¿i de în¡elegere pentru lucråtori?
ºara latifundiarilor lipsi¡i de ata¿ament fa¡å de ¡åran ¿i fa¡å de
glie? ºara fasci¿tilor furi¿a¡i sub umbra partidelor democratice? Dacå
aceasta este „Patria” în pericol ¿i „ºara” care piere – så piarå. ªi când
spun aceste cuvinte nu pot så nu-mi amintesc lozincile cu care Ion
Mihalache a pornit la luptå acum 20 de ani. Domnia sa, adresându-se
¡årånimii, spunea: „Partidul ºårånesc merge într-o mânå cu toporul ¿i
târnåcopul cu care så dårâme aceastå ¡arå nedreaptå, iar în mâna
cealaltå cu mistria cu care så construiascå o ¡arå nouå a dreptå¡ii
sociale”.15
În vâltoarea puternicelor fråmântåri sociale ¿i politice din acea
perioadå au avut loc schimbåri ¿i în via¡a unor organiza¡ii ale partidelor
din Gorj.16 Astfel, în septembrie 1944, ceea ce mai era din Partidul
Radical ºårånesc întemeiat de Grigore Iunian în 1932, a dus tratative
cu na¡ional-¡åråni¿tii lui Iuliu Maniu încå din luna mai 1943.17 În urma
în¡elegerii conducåtorii fostei organiza¡ii de Gorj a P.R.T.au convocat
to¡ii prietenii din Târgu-jiu ¿i din jude¡ul Gorj pentru data de 5 octombrie
1944 când au discutat ¿i hotårât încadrarea lor în P.N.T.
Partidul Socialist ºårånesc al cårui pre¿edinte era M. Ralea, a
fuzionat cu Frontul Plugarilor de sub conducerea dr. Petru Groza. În

15
Ibid, nr 45-46 din 18 decembrie 1944, p.2.
16
Despre evenimente ¿i schimbåri ce au avut loc în via¡a politicå din Gorj în acea
perioadå, a se vedea ¿i Titu Pâni¿oarå, Vasile Marinoiu, Gheorghe Roibu, Gorjul administrativ
p. 143-153
17
„Gorjanul” nr. 34 din septembrie 1944

- 80 -
partid erau ¿i doi frunta¿i din Gorj ¿i anume colonelul Petre Petrescu,
fost apropiat a lui Grigore Iunian, fost deputat ¿i prefect de Gorj ¿i
Grigore Geamånu care s-au alåturat Frontului Plugarilor.18
Organiza¡ia P.S.D. din jude¡ul Gorj, al cårei pre¿edinte era Virgil
Stoicoiu, avea o influen¡å mare în rândul popula¡iei, mai ales al cadrelor
didactice, ceea ce a fåcut ca un numår mare din ace¿tia så vinå în
rândurile social-democra¡ilor.
În ziua de 14 decembrie 1944 a avut loc o consfåtuire a comitetului
jude¡ean ¿i a sec¡iei tineretului liberal unde s-a discutat despre
popularizarea programului P.N.L. în rândul maselor de cetå¡eni în vederea
alegerilor comunale.
În Partidul Na¡ional ºårånesc au avut loc în aceastå perioadå unele
evenimente care s-au resim¡it puternic ¿i în via¡a organiza¡iei jude¡ene
Gorj. Astfel a încetat, din via¡å Vasile Arjoceanu, ¿efu organiza¡iei
na¡ional ¡åråniste de Gorj. Frunta¿ii acestui partud s-au întrunit în
ziua de 14 aprilie 1945 în vederea reorganizårii. S-a ales urmåtorul
comitet de conducere: Ni¡å Ungureanu, Titu Dem Staicu, Aristicå Schi-
leru, ªtefan Arjoceanu, preotul Nicolae Mischie, Mi¿u Cåprescu, preotul
Gheorghe Popescu-Dobri¡a, Serghie Leu¿tean-Pociovali¿tea ¿i D. Stånes-
cu, învå¡åtor pensionar din Ståne¿ti. În unanimitate cei de mai sus au
hotårât alegerea lui Ion Mihalache ca ¿ef al organiza¡iei de Gorj.
Tot acum s-a luat hotårârea de a exclude din partid pe Ioan D.Isac,
învå¡åtor din Pojogeni, fost deputat ¿i pe Gheorghe Cåtanå, profesor,
pentru motivul cå prin atitudinea avutå în partid, au încercat
destråmarea organiza¡iei na¡ional-¡åråniste.
Ion D. Isac a trecut la gruparea na¡ional-¡åranistå de sub conducerea
lui Anton Alexandrescu.
Din Partidul Na¡ional ºårånesc a påråsit partidul ¿i dr. Nicolae
Lupu, înfiin¡ând un nou partid politic ¿i anume Partidul ºårånesc Demo-
crat. Odatå cu Nicolae Lupu s-a retras din Partidul Na¡ional ºårånesc
¿i profesorul D.R. Ioani¡escu care a devenit secretar general al noului
partid.
Pe plan na¡ional, în 10-12 iunie 1946, „Uniunea Patrioticå” s-a
transformat în partid politic, luând numele de Partidul Na¡ional Popu-
lar (P.N.P). Pre¿edintele acestui partid a fost numit Miti¡å Constanti-
nescu, fost guvernator al Båncii Na¡ionale Române. În Gorj noului partid
i s-au pus bazele în ziua de 22 ianuarie 1946 în urma congresului
jude¡ean organizat de Uniunea Patrioticå. Avocatul Mihai Slåvescu, deca-
nul baroului de avoca¡i a fost ales pre¿edintele acestui partid, iar ca
secretar general, preotul Mihai Voinescu.19

18
Ibid, nr. 27 din 25 decembrie 1944
19
„Gorjanul” nr.12 din 22 martie 1946

- 81 -
 ªi Frontul Plugarilor s-a afirmat în aceastå perioadå în jude¡ul Gorj.
ªeful organiza¡iei Frontului Plugarilor în Gorj era avocatul Grigore
Geamånu.20 Se pare cå era binecunoscut de dr. Petru Groza cåci în
guvernul format de acesta în martie 1945 a fost secretar general în
Ministerul de Interne dar ¿i subsecretar de stat la acest minister
(decembrie 1947- aprilie 1948). La începutul lunii aprilie 1945 a avut
loc primul congres al Frontului Plugarilor din Gorj. Grigore Geamånu
luând cuvântul a vorbit despre reforma agrarå ¿i rostul ei în via¡a
¡årånimii.
În func¡ia de secretar general al Ministerului de Interne a avut
posibilitatea så ajute ¿i concret jude¡ul Gorj. La interven¡ia lui au fost
date, în 1945, peste 300 milioane lei Gorjului, repartiza¡i
astfel:62.560.000 lei pentru echilibrarea bugetului jude¡ului; 50.900.000
lei pentru poduri ¿i cåi de comunica¡ii; 20.000.000 lei pentru terminarea
unor edificii publice; 10.000.000 lei pentru între¡inirea ¿colilor;
27.454.000 pentru ac¡iuni speciale; 20.000.000 pentru echilibrarea
bugetelor comunale.21
În 14 iulie 1946 s-a ¡inut congresul anual al „Frontului Plugarilor”.
Au fost prezen¡i, în afarå de delega¡ii såte¿ti ¿i urmåtorii frunta¿i:
I.Cotruna, P.Niculescu-Monu, Ion Huzum, Vasile Eremia, Justin Ionescu,
C.Grivei, inginer Iulian Goga, Aristicå Magherescu, inginer Eugen Zarå,
Dumitru Vârjan, I.D.Popescu, Paul Grigoiu, Ion ªomånescu, Constantin
Sticlaru, Nicolae Modoran etc.
S-a ales comitetul ¿i acesta, la rândul såu a ales biroul format din
Grigore Geamånu – pre¿edinte, Aristicå Magherescu ¿i Dumitru Vârjan
– vicepre¿edinte, P.Niculescu Monu secretar, Vasile Eremia – casier, iar
Ion ªomånescu a fost proclamat pre¿edinte de onoare.
Tot în anul 1946, la 19 noiembrie, au avut loc alegerile generale în
urma cårora trebuia så meargå deputa¡i în camerå(Senatul fusese
desfiin¡at). Din Gorj au fost propu¿i så fie ale¿i 6. Pe listele din jude¡ul
Gorj au fost înscrise 25 de persoane pe opt liste ale forma¡iunilor politice
din jude¡ul Gorj.
Votan¡i din Gorj au fost 114043
Voturi exprimate – 99869.
Au fost ale¿i urmåtorii:
Grigore Geamånu
General Alexandru Tåtåråscu
Constantin Chiotå, imspector ¿colar
Constantin Buzuloiu, inspector ¿colar
Ion D.Isac, învå¡åtor din Pojogeni, pre¿edintele Federalei „Gorj”

20
Ibid, nr.14 din 27 aprilie 1945, p.2.
21
Ibid, nr.42 din 8-15 noiembrie 1945, p.1

- 82 -
 Aristicå Schileru, secretar general al Societå¡ii „Astra” vagoane.22
Cam în aceea¿i perioadå, prefect al jude¡ului a fost ¿i Alexandru
Cråciunescu (iulie 1945 – decembrie 1946), un apropiat al lui
Gh.Tåtåråscu, fost vicepre¿edinte al Consiliului de Mini¿tri ¿i ministru
de externe. ªi ace¿tia au dat, în limita posibilitå¡ilor, ajutoare pentru
Gorj, ceea ce a fåcut ca „spectrul foamei” så fie alungat. Mii de vagoane
de cereale – grâu, porumb, furaje, au mers în Gorj.23
În ziua de 7 aprilie 1946 au avut loc schimbåri ¿i la primåria ora¿ului
Tg-jiu. Profesorul Petre Panaitiu a fost înlocuit din func¡ia de primar,
fiind numit în aceastå func¡ie Vasile Andrei, membru al P.C.R.
*
* *
Era perioada marilor fråmântåri politice când ie¿i¡i din ilegalitatea
în care fuseserå trecute la 30 martie 1938 de regele Carol al II-lea,
reprezentan¡ii partidelor s-au avântat în luptele politice, fiecare avansând
promisiuni care mai de care mai tentante dar greu de crezut cå puteau
fi respectate ¿i îndeplinite. Printre ei se mai gåseau ¿i unii ca Aristicå
Schileru care vedeau lucrurile mai real ¿i ca Gh. Tåtåråscu ¿i Alexandru
Cråciunescu precum ¿i Grigore Geamånu care au ajutat concret.
Afirmarea, dupå 23 august 1944, tot mai puternicå în arena vie¡ii
politice a tot felul de partide, ie¿ite la suprafa¡å dupå 6-7 ani de
ilegalitate24 se sim¡ea mare nevoie de o pregåtire a acestora, a membrilor
lor, cunoscând faptul cå numai cu vorbe goale, cu calomnii ¿i denigråri
nu se poate sus¡ine lupta politicå. Pentru organizarea ¿i conducerea
comunitå¡ii nu erau suficiente doar vorbe goale.
În aceste condi¡ii „Cåminul Cultural” publica un articol: Activitatea
culturalå a partidelor politice25 în care încerca så sugereze necesitatea
unei temeinice pregåtiri. „Lupta politicå adevåratå este o luptå de prin-
cipii, de sisteme ¿i mijloace politice, de atitudini etice ¿i sociale.
Când ¿i la noi formularea cât mai clarå a principiilor politice,
propunerea cât mai obiectivå a diferitelor solu¡ii, vor lua locul invectivelor,
când grija de a låmuri cinstit cetå¡eanul ¿i opinia publicå, va lua locul
atacurilor înver¿unate pornite dintr-o tabårå spre cealaltå, atunci vom
putea constata cå avem, în sfâr¿it, o via¡å politicå maturå, coaptå,
însånåto¿itå” 25.
Mai departe se referea la cercurile de studii pe care încercaserå så
le creeze unele partide, întâlnite la sociali¿ti, liberali ¿i ¡åråni¿ti. Într-o
altå formå acestea se gåseau ¿i la comuni¿ti.
22
Ibidem, nr.12 din 1-7 ianuarie 1947
23
Ibid, nr 24-25 din 16 iunie 1946, p.6
24
La 30 martie 1938, prin decret regal a fost interziså activitatea tuturor organiza¡iilor
¿i partidelor politice
25
„Cåminul Cultural”, februarie 1946, p. 287

- 83 -
 Lupta parlamentarå înså continuå. Pentru a se asigura cå poate
continua aplicarea måsurilor preconizate, adicå majoritatea la votarea
legilor, fiecare partid, când ajunge la putere, î¿i cåuta alia¡i în celelalte
grupåri sau partide politice.
În anul 1926 guvernarea liberalå a introdus în noua lege electoralå,
prima electoralå pentru partidul care în alegeri ob¡inea numårul cel
mai mare de voturi pe ¡arå, dar cel pu¡in procentul de 40 la sutå fa¡å de
celelalte grupåri; conform acestei prevederi, aceasta era declaratå
guvernare majoritarå ¿i primea jumåtate din numårul mandatelor.
Aceastå lege avea urmåri grave asupra democra¡iei, asupra
sistemului parlamentar. Constituit dupå aceastå lege Parlamentul nu
mai prezenta expresia voin¡ei alegåtorilor, nu reflecta adeziunea lor la
programul partidului respectiv. El reprezenta, de fapt, voin¡a partidului
care câ¿tiga alegerile.
Alegerea în acest mod dådea aparen¡a de alegeri “democratice”. Ce
fel de democratice putea så fie când cei ale¿i erau propu¿i de partide,
deci ei apar¡ineau unui partid sau altul ¿i trebuiau så îndeplineascå
politica partidului care i-a propus, så voteze legile propuse de guvern.
Deci aparen¡a organului legislativ de organ independent era un neadevår.
Parlamentul era al guvernului ¿i guvernul era acela care stabilea ce
legi så se facå så se discute ¿i så se aprobe. Dar în acest fel guvernul
era sigur cå legile propuse vor fi votate.
Evolu¡ia acestei forme a mers pânå în februarie 1938 când Carol al
II-lea a adoptat o nouå Constitu¡ie, a desfiin¡at partidele politice ¿i a
organizat un nou simulacru de Parlament ce a func¡ionat pânå în toamna
anului 1940 când, prin venirea la putere a lui Ion Antonescu a fost
desfiin¡at.
O nouå formå de conducere a vie¡ii politice s-a instaurat în ¡arå, în
frunte aflându-se conducåtorul statului – generalul Ion Antonescu –
care forma ¿i consfin¡ea guvernul cu oamenii care-i conveneau lui.
În lipsa unei Constitu¡ii, a unui Parlament, cu alte cuvinte a unei
vie¡i democratice, ¡ara era conduså prin decrete-lege, emana¡ie a
guvernului, aprobate de conducåtorul statului.
Încercarea de a reveni la vechea Constitu¡ie ¿i formå de guvernare,
dupå 23 august 1944, când a fost înlåturatå dictatura antonescianå,
n-a mai fost posibilå, fiind doar o improviza¡ie pânå în 1948-1950 când
au început så fie puse în practicå noi reglementåri, inclusiv o nouå
Constitu¡ie, noi organe – Marea Adunare Na¡ionalå în loc de Parlament,
o nouå împår¡ire teritorial-administrativå cu noi organe.
Au dispårut din via¡a politicå vechile partide politice, instaurându-se
ca for¡å politicå conducåtoare Partidul Comunist Român cel care diriguia
întreaga via¡å economicå, politicå, socialå, culturalå etc.

- 84 -
 Nu ne propunem så analizåm con¡inutul acesteia nici înfåptuirile
ei, nici dacå a fost rea sau bunå. Via¡a a dovedit cå trebuia altceva, cå
ceea ce se instaurase ¿i func¡iona atunci, era tot o dictaturå, dictatura
unui partid care în via¡a politicå, parlamentarå nu avea adversari.
Trebuie spus înså cå timp de patru decenii P.C.R. s-a înståpânit în
via¡a politicå, ¿i-a creat o structurå organizatoricå la nivelul jude¡ului
ce era formatå din comitetul jude¡ean , comitetul orå¿enesc ¿i, la comune,
comitetele de partid comunale. Organiza¡ii de partid au fost create ¿i în
întreprinderi, fabrici, institu¡ii, ¿antiere etc. În aceste organe a fost
cuprins un numår mare de oameni iar aparatul raional ¿i, din1968,
aparatul jude¡ean, controla ¿i îndruma întreaga activitate a organelor
locale, a organiza¡iilor de bazå ¿i de maså.
Prezen¡a organiza¡iilor de partid, a comitetelor de partid în toate
verigile aparatului de stat, a vie¡ii economice, sociale, în învå¡åmânt
etc. dådeau posibilitatea partidului så cunoascå ¿i så ståpânescå întrega
via¡å.
Declarat prin Constitu¡ie for¡a politicå conducåtoare în stat, partidul
comunist ¿i-a exrcitat acest rol pânå în decembrie 1989, când a fost
abolit, dispårând din arena politicå.
Via¡a politicå a cåpåtat în curând altå configura¡ie revenind la
„regimul democratic” ce fusese înaintea celui de-al doilea råzboi mondial.
Lumea a¿tepta, prin aceastå schimbare, så aibå loc o altå via¡å, så
se instaureze cu adevårat o via¡å democraticå, o societate care så fie în
binele poporului, så apere interesele na¡ionale ¿i så clådeascå cu adevårat
un viitor fericit pe care din totdeauna l-a dorit poporul român. Dar au
apårut puzderia de partide politice, fiecare declarând cå dacå va ajunge
la putere va aduce fericirea.
Ceea ce a urmat ne-a descumpånit; de 16 ani ¡ara se zbate în griji
¿i necazuri, în lipsuri ¿i greutå¡i, în timp ce s-a cristalizat o claså numai
cu bani ¿i privilegii, apåratå de legisla¡ia pe care o adoptå Parlamentul
lor. ªi aceasta în timp ce bogå¡iile na¡ionala s-au dispersat intrând în
posesia lor, iar altele au dispårut, a¿a cum a fost, spre exemplu, Combi-
natul de azbociment de la Bârse¿ti ¿i altele.
Cât despre via¡a de partid, nu se poate vorbi. Partidele sunt doar
grupuri de interese, de îmbogå¡i¡i, fiecare umblând så strângå cât mai
multå avere.
Mul¡i dintre membrii lor se perindå de la un partid la altul,
ducându-se acolo unde crede cå va câ¿tiga mai mult. De fapt nu mai
sunt, dupå pårerea noastrå, partide politice, sunt grupuri cu interese
personale. Formând coali¡ii, pentru guvernare, au inventat algoritmul.
Potrivit acestuia, toate func¡iile începând de la primul ministru pânå la
ultimul primar ori director de ¿coalå, se distribuie potrivit algoritmului.

- 85 -
Nu mai conteazå experien¡a, pregåtirea, capacitatea ci aparen¡a la un
partid care este la putere. În func¡iile în care sunt, mai ales mini¿trii,
„reformeazå”, adoptå „strategii”, planuri etc. care înså sunt numai vorbe.
Au inventat „asumarea råspunderii” pentru unele måsuri adoptate
dar pânå acum n-am våzut nici un ministru tras la råspundere pentru
nereu¿ita måsurilor pentru care ¿i-a luat råspunderea. Nici måcar pentru
afacerile oneroase, pentru ho¡ii, pentru ¿pagå etc.
Asiståm la spectacole de-a dreptul regretabile, denigrarea reciprocå,
acuzare reciprocå, de scoatere în public a afacerilor necurate etc. Nu
mai existå disciplinå, nu mia existå ordine ¿i nici respect, nici pentru
oameni, nici pentru func¡ii, nici pentru institu¡ii.
Pentru cine va studia în viitor via¡a politicå de azi, mentalitatea,
starea de spirit ¿i numai dupå actele Parlamentului – interpelåri,
råspunsuri, mo¡iuni, luåri de cuvânt etc. dar ¿i dupå preså, va råmâne
uimit de cele ce se petrec.
S-a ajuns într-un stadiu de degradare, de desconsiderare, de
dezordine cum nu am mai våzut, care credem cå cu greu va putea fi
depå¿it ¿i revenirea la normal.

- 86 -
 CAPITOLUL III

Biserica. Preo¡ii ¿i via¡a culturalå în

jude¡ul Gorj

- 87 -
- 88 -
 Ca una din principalele institu¡ii ale ¡årii, biserica ¿i slujitorii såi
au continuat ¿i în secolul al XX-lea, în ciuda multor greutå¡i mai ales
din politica regimului comunist, så activeze ¿i så ac¡ioneze în direc¡ia
ridicårii ¿i apårårii vie¡ii spirituale române¿ti.
Fiind una din cele mai vechi institu¡ii, slujitorii ei gåsindu-se
råspândi¡i pe întreg teritoriul, pânå în cele mai îndepårtate comunitå¡i
locale, preo¡ii ¿i-au desfå¿urat activitatea împreunå cu locuitorii satelor,
mereu ajutându-i în måsura posibilitå¡ilor lor.
În volumul anterior1 s-a aråtat, foarte pe scurt, cum au început så
se implice preo¡ii în via¡a culturalå a satelor; în prezentul volum vom
detalia activitatea lor în secolul al XX-lea.
Multå vreme când s-a vorbit de activitatea culturalå gândul celor
mul¡i se îndreaptå cåtre ¿coalå, uitându-se sau ignorându-se cå, de
fapt, ¿i ¿coala a început în låcå¿urile ¿i cu oamenii bisericii.

Preo¡imea factor activ în activitatea culturalå.

La începutul secolului al XX-lea preo¡imea participå la ac¡iunile
culturale alåuri ¿i împreunå cu învå¡åtorii. Reamintim cå existau cercuri
culturale ¿i ale învå¡åtorilor ¿i ale preo¡ilor dar existau ¿i cercuri
culturale mixte. Ambele categorii de cercuri culturale aveau ¿edin¡ele
din douå pår¡i: prima parte se numea intimå, adicå se discutau probleme
strict profesionale (de învå¡åmânt sau religioase) ¿i a doua parte erau
¿edin¡e publice.
Spre exemplu, la 2 ianuarie 1911, în comuna Scoar¡a, la cercul
cultural participau preo¡ii Constantin Diaconescu din Scoar¡a Adam
Beuran ¿i I.ªorop din Budieni ¿i domnii învå¡åtori: M Stoicoiu din
Scoar¡a, Dumitru Nicolaescu, din Budieni, Grigore Pånoiu, Gh.
Dobrescu, Constantin Drågu¡, Constantin Ståiculescu ¿i P.Popescu. Erau
prezen¡i to¡i membrii cercului.

1
Nicolae Mischie, Gorjul Cultural, 1890-1910, Editura „Rhabon” 2003, p. 109-113.

- 89 -
 Dupå terminarea serviciului religios, în bisericå, I. Drågånescu,
parohul local, deschide conferin¡a aråtând importan¡a acesteia. Dupå
aceea, preotul Adam Beuran dezvoltå în fa¡a publicului subiectul:
Dumnezeu ajutå pe cei care iubesc biserica ¿i ¿coala ¿i nimic nu putem
face fårå ajutorul lui Dumnezeu ¿i fårå luminarea vie¡ii. Aråta importan¡a
bisericii ¿i a ¿colii ¿i cum Dumnezeu ajutå pe cei care le iubesc ¿i , prin
cuvinte bine chibzuite atrågea aten¡ia såtenilor auditori.
Învå¡åtorul Gh.Dobrescu, dirigintele (directorul) ¿colii din
Copåcioasa, a vorbit despre „Datoria ce o are fiecare om, ca comuna sa,
jude¡ul ¿i ¡ara så fie cârmuite de acei ce dau dovezi cå lucreazå pentru
propå¿irea lor”. Preotul I.Drågånescu închidea ¿edin¡a mul¡umind
såtenilor de prezen¡å ¿i vorbitorilor de sfaturile date.
Cu timpul, au început så organizeze cercuri culturale ale
învå¡åtorilor ¿i cercuri culturale preo¡e¿ti2.
Dupå råzboiul mondial, în noile condi¡ii ¿i în noua configura¡ie
geograficå teritorialå a României, cu o popula¡ie cu diferite etnii ¿i rituri
religioase, poporul avea nevoie så fie cultivat ¿i ridicat din toate punctele
de vedere: cultural, religios, moral, social, economic etc. La aceastå
operå trebuia så se ascocieze to¡i factorii culturali din sate, între care ¿i
biserica, cu preo¡ii. Ace¿tia, prin influen¡a de care se bucurau, puteau
så contribuie mai mult chiar decât învå¡åtorii pentru îndreptarea unor
vicii ¿i rele deprinderi; puteau explica prin autoritatea ¿i harul lor, ce le
este dat, evangheliile duminicale ¿i puneau în luminå învå¡åtura moralå
ce se putea desprinde din ele.
În timpul råzboiului, pe câmpul de luptå, au råmas mul¡i oameni
din cei care au fost chema¡i så contribuie la întregirea hotarelor
României. N-a fost timp ca ace¿tia så fie aduna¡i ¿i înmormânta¡i
cre¿tine¿te, cum era obiceiul. Biserica înså a intervenit. Printr-o circularå
a Sfintei Episcopii a Eparhiei Râmnicului Noului Severin, din 12
februairie 1919, cåtre Protoerie3, aråta dispozi¡iile ce le-a dat în legåturå
cu cei cåzu¡i în luptå, rugând så fie aduse la cuno¿tiin¡å preo¡ilor ¿i
îndeplinite:
a. Fiecare preot pe rol, va face un pomelnic de to¡i osta¿ii care au
fåcut parte din parohia sa ¿i au murit în råzboi, fie în lupte, fie de
boalå, fie ca prizonieri. Acest pomelnic se va påstra la Sf.Priscomidie ¿i
se va pomeni de preot ori de câte ori va sluji Sf.Liturghie, mai ales în Sf.
Påresemi. Dacå sunt nume mai pu¡ine se va putea pomeni ¿i la ie¿irea
cu Sf. Daruri.
b. Dacå membrii familiilor osta¿ilor mor¡i vor dori så facå parastase
pentru pomenirea acestor eroi, preo¡ii le vor såvâr¿i cu toate solemitå¡ile
2
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia Jude¡eanå Gorj, Fond Protoeriei Jude¡ului Gorj, dosar
nr. 359/1911/10.
3
Ibid, dosar nr 478/1919, f. 41, 99.

- 90 -
cuvenite.
În cimitir vor sfin¡i crucile ridicate.
Se atrågeau aten¡ia asupra pomenilor, så nu fie risipå ¿i så nu se
transforme în îmbuibåri.
Într-o adreså a Ministerului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice se aråta
cå Administra¡ia Casei Bisericilor a intervenit pentru reglementarea
situa¡iei terenurilor pe care au fost îngropa¡i solda¡i ce au cåzut în
lupte.
Ministerul de råzboi în semn de pioaså recuno¿tiin¡å pentru osta¿ii
care au pierit în råzboi ¿i voind så le asigure eterna odihnå ¿i amintire,
în locul unde sunt înhuma¡i, a hotårât så exproprieze, pe seama sa,
toate terenurile unde se gåseau morminte. În felul acesta mormintele
celor cåzu¡i vor fi, pe veci, ferite de profanare ¿i vor putea fi transmise
viitorimii ca o sfântå mo¿tenire.
De asemenea, Ministerul de Råzboi, secretariatul general, s-a adresat
printr -o circularå, protopopilor jude¡elor, atrågându-le aten¡ia cå
„Osemintele eroilor no¿trii zac neânmormîntate. Administra¡ia a neglijat,
a trecut nepåsåtoare pe lângå osemintele acelor ce ne-au fåcut România
Mare.
Strângerea osemintelor eroilor no¿trii cere din partea cucernicilor
preo¡i toatå solicitudinea. Se va apela la cetå¡eni ca to¡i cei ce ¿tiu pe
câmp, prin påduri, oseminte ale erolior så le adune. Odatå adunate, ele
se vor înmormânta cu cea mai mare pompå. Jandarmii ¿i to¡i intelectualii
vor da concursul ca toata lumea din sat så asiste, inclusiv autoritå¡ile
civile ¿i militare”.
În acest sens s-a dat un ordin ¿i cåtre companiile de jandarmi.
În perioada urmåtoare s-a efectuat aceastå ac¡iune. În cele mai
multe cimitire din sate s-au reînhumat osemintele constituindu-se un
col¡ al eroilor unde se aprindeau lumânåri din parte såtenilor.
De asemenea, aproape prin toate comunele s-au construit
monumente ale eroilor, aceasta fiind una din preocupårile cåminelor
culturale.
Deci, se poate aprecia grija ¿i råspunderea fa¡å de eroii neamului
din primul råzoi mondial, ceea ce nu s-a întâmplat cu eroii din cel de-al
doilea råzboi mondial.
De altfel, atât învå¡åmântul cât ¿i cultele, din punct de vedere
organizatoric, fåceau parte din acela¿i minister, Ministerul Instruc¡iunii
Publice ¿i Cultelor, activitatea putând fi coordonatå.
Au început så aparå noi reglemantåri atât pentru activitatea de
învå¡åmânt cât mai ales culturalå, ¿i odatå cu acestea ¿i institu¡ii care
så se ocupe cu aceste activitå¡i.
În anul 1922 circulara nr. 13855 cåtre I.P.S. Mitropoli¡ii ¿i

- 91 -
P.S.Episcopii le cerea ca preo¡ii så ia parte activå la cercurile culturale;
dintre to¡i factorii care puteau så contribuie mai mult la activitatea
culturalå „preo¡ii ¿i învå¡åtorii sunt adevåra¡ii factori cu pregåtire ¿i
cådere så lucreze mai mult pentru înaintarea pe calea binelui. Prin
natura chemårii lor ¿i prin faptul cå sunt råspândi¡i în toate pår¡ile
¡årii, pânå la ungherele cele mai depårtate, preo¡ii ¿i învå¡åtorii sunt
cei dintâi indica¡i så lucreze la împrå¿tierea ¿i întårirea culturii, fårå
de care poporul românesc nu-¿i poate afirma superioritatea ¿i nu-¿i
poate men¡ine conducerea, la care are dreptul, dupå numårul såu în
stat” 4
În 1923 a fost elaborat Statutul Asocia¡iei Generale a Clerului Român
Ortodox din România, asocia¡ie ce î¿i avea sediul în Capitala ¡årii.5 La
articolul 2 se fåcea precizarea cå scopul acesteia este apårarea intereselor
Bisericii ¿i ale clerului såu ¿i promovarea culturii cre¿tine ortodoxe.
Din asocia¡ie urmau så facå parte obligatoriu to¡i clericii cre¿tini
ortodoc¿i.
Asocia¡ia se conducea de un comitet central care se compunea din
persoane alese de delega¡ii jude¡elor. Ace¿ti delega¡i se alegeau pe cercuri
jude¡ene (protopopiate). Fiecare protopopiat va fi reprezentat prin cei
doi delega¡i.
Comitetul central fiind exponentul ¿i organul de conducere al
asocia¡iei intervenea pentru apårarea intereselor biserice¿ti ¿i cele ce
priveau clerul.
Toatå preo¡imea din Oltenia ¿i deci din Gorj, a fost mobilizatå la
marea luptå culturalå sub steagul Societå¡ii „Rena¿terea” a clerului din
Eparhia Sfintei Mitropolii a Olteniei, Râmnicului ¿i Severinului care a
luat fiin¡å în anul 1922 fiind recunoscutå persoanå moralå în 1923.6
Societatea „Rena¿terea” avea, între alte preocupåri ¿i culturalizarea,
evanghelizarea ¿i moralizarea satelor ¿i ora¿elor, prin fapte ¿i înfåptuiri.
Între mijloacele de ac¡iune erau ¿i:
Cooperarea între preo¡ime ¿i popor – autoritå¡i ¿i credincio¿i;
Intensificare ac¡iunii în probleme ¿i pe latura cultural ¿i filantropicå.
Societatea „Rena¿terea” desfå¿ura ¿i activitate culturalå dar ¿i
economicå. Ea lucra prin centre parohiale alcåtuite din 8-12 preo¡i.
Preo¡ii acestor parohii se strângeau lunar ¿i prin rota¡ie, în fiecare
parohie, într-o zi de duminicå ori de sårbåtoare. În prima jumåtate de zi
to¡i preo¡ii slujeau Sfânta Liturghie în sobor, care se încheia cu predicå
¿i parastas pentru osta¿ii cåzu¡i în råzboi.
În a doua jumåtate a zilei urma serbarea propriu-ziså care avea
4
N.Nicolaescu, Darea de seamå privind activitatea ªcolilor ¿i a culturii poporului în
1922-1923. Anuar, Bucure¿ti, 1924, p.161-163
5
Arhivele na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond Protoeria, dosar nr.416/1923, f.5-5v
6
„Monitorul Oficial” nr. 39/1923

- 92 -
caracterul unei ¿ezåtori publice. De obicei ea avea loc în sålile de claså
ale ¿colii sau chiar în aer liber. Pentru edificare redåm subiectele ce
s-au dezvoltat în anul 1923 în aceste „¿ezåtori biblice”:
1. Problema religioaså privitå prin prisma vremii:
2. Trebuin¡a religioaså pentru întregul cadru al vie¡ii;
3. Foloasele aduse de cre¿tini lumii;
4. Sfânta Evanghelie e cartea vie¡ii;
5. Ce are de fåcut biserica pentru suflete ¿i societate;
6. Rolul clerului în sfera de zidire sufleteascå a creddincio¿ilor ¿i de
sporire ¿i înål¡are a mi¿cårilor culturale;
7. Necesitate ¿i folosul operelor de binefacere prin bisericå pentru
educa¡ia popularå ¿i mântuirea omului;
8. Dumnezeu våzut în naturå;
9. Minunile Mântuitorului ¿i însemnåtatea lor pentru sufletul cre¿tin;
10. Temelia societå¡ii este familia cre¿tinå;
11. Suferin¡a e izvorul în¡elepciunii;
12. Råzbunarea cre¿tinului e iertarea;
13. Folosul învå¡åturilor din via¡a bisericeascå;
14. Luxul ¿i risipa privite în lumina Sfintei Evanghelii ¿i a vie¡ii de
toate zilele;
15. Valoarea muncii pentru propå¿irea ¿i moralizarea omului;
16. Setea de avu¡ie ucide sufletul ¿i surpå popoarele;
17. Ce så facå ¿i cum så facå adevåratul cre¿tin;
18. Importan¡a educativå a tainei sfintei pocåin¡i;
19. Mi¿cårile culturale în trecutul bisericii Olteniei;
20. În ce måsurå via¡a orå¿eneascå e prielnicå dezvoltårii virtu¡ilor
cre¿tine¿ti;
21. Biserica, armata ¿i ¿coala alcåtuiesc laolaltå tåria unei na¡ii;
22. Despre împlinirea datoriei;
23. Påstrarea datinilor stråmo¿e¿ti ¿i folosul lor na¡ional ¿i moral.
Erau stabilite conferin¡e ¿i pentru centrele rurale;
1. Superiritatea credin¡ei noastre ortodoxe fa¡å de celelalte credin¡e cre¿tine;
2. Cum aråtåm noi cå iubim pe Dumnezeu în via¡a noastrå de toate
zilele ca cetå¡eni, ca români, ca pårin¡i ¿i ca copii;
3. Credin¡a ¿i faptele bune sunt pârghiile vie¡ii de aici ¿i mijloacele
de dobândire a vie¡ii ve¿nice;
4. Pregåtirea vie¡ii de dincolo de mormânt;
5. Datoriile suflete¿ti sociale ¿i morale pe care le are cre¿tinul cåtre bisericå;
6. Respectå ceea ce este al aproapelui tåu: via¡a lui, avutul lui,
cinstea lui – zice Domnul;
7. Repausul duminical este o treabå ¿i sufleteascå ¿i trupeascå;
8. Taina Sfintei Spovedanii ¿i folosul ei pentru educa¡ie ¿i smerenie;

- 93 -
 9. Juråmântul, folosul ¿i urmårile lui pentru educa¡ie ¿i mântuire;
10. Iubi¡i pe vråjma¿ii vo¿trii;
11. Nu vå încredin¡a¡i în leacuri båbe¿ti ¿i ce zice Sfânta Scripturå
în aceastå privin¡å;
12. Patimile pe care le aduce sufletelor ¿i popoarelor supersti¡iile
prin urmårile lor;
13. Cre¿terea copiilor în frica de Dumnezeu ¿i în ru¿ine de oameni
¿i folosul acestei cre¿teri;
14. Biserica ¿i legåtura ei cu ¿coala;
15. De ce trebuie sa sfåtuim pe såteni så trimitå copiii la ¿coalå.7
Multe din temele indicate pentru a fi expuse erau pregåtite ¿i tipårite
în bro¿uri.
ªezåtorile preo¡ilor se asemånau cu ac¡iunile cercurilor culturale
ale învå¡åtorilor. ªedin¡ele acestora erau compuse tot din douå pår¡i:
prima parte , „intimå”, unde se discutau probleme de învå¡åmânt, iar a
doua parte era ¿edin¡a publicå.
În anul 1924, conform însemnårilor fåcute de Jean Bårbulescu în
„Calendarul Gorjului, în jude¡ erau 150 parohii, dintre care 147 rurale
¿i 3 urbane. Toate alcåtuiau Protopopiatul de Gorj condus de preotul
Prejbeanu, protoereul jude¡ului.
În afarå de parohii, în sate erau ¿i multe biserici filiale, dependente
de parohii. Erau 367 biserici (179 de zid ¿i 188 de lemn).
În anul 1940, într-o lucrare publicatå în 1941 de cåtre Mitropolia
Olteniei se aråta activitatea concretå desfå¿uratå de preo¡imea din
Oltenia în ultimii 10 ani. Câteva cifre sunt edificatoare:
25800 conferin¡e cu subiecte de ordin religios-moral, ¡inute de preo¡i;
10200 conferin¡e cu subiecte de ordin higienic, economic;
48000 ¿ezåtori culturale organizate de preo¡i în parohiile lor;
30000 ¿ezåtori de moralizare ¿i evanghelizare în parohii;
12900 împåciuiri de pricini între învråjbi¡ii care au acceptat
judecarea lor de cåtre bisericå;
460000 de cår¡i ¿i bro¿uri cu con¡inut religios-moral, råspândite în
popor.
Mai erau ¿i alte realizåri cu cifre însemnate.
„Rena¿terea” mai avea ¿i 6 cåmine – câte unul în fiecare capitalå de
jude¡ ¿i unul la Cåciulata-Cozia, Vâlcea, o editurå, o revistå teologicå
„Rena¿terea”, un atelier de fabricat lumânåri de cearå.
În ianuarie 1940 în Adunarea eparhialå, s-a hotårât o strânså
colaborare a Societå¡ii „Rena¿terea” cu cåminele culturale regale.8
Legea de organizare a bisericii ortodoxe române, din mai 1925, îi

7
“Arhivele Olteniei”, anul III, nr. 11, ianuarie-februarie 1924 p. 68
8
Ibid, p. 19-21

- 94 -
prevedea bisericii ¿i rol cultural prin înfiin¡area Direc¡iei culturale în
organiza¡ia fiecårei eparhii. Munca culturalå, moralå ¿i religioaså din
Eparhia Oltenia cere, de atunci, înfiin¡area unei tipografii eparhiale
unde så så se imprime material necesar luminårii, moralizårii ¿i educa¡iei
religioase a poporului.
În deceniul IV s-a înfiin¡at o editurå de icoane ¿i iconi¡e mult cåutate
de popor. S-a îmbogå¡it editarea de cår¡i pentru popor cu subiecte mo-
rale, de låmurire a credin¡ei ortodoxe, de combatere a sectelor etc.
Odatå cu înfiin¡area Mitropoliei Olteniei, la 7 noiembrie 1939, cu
re¿edin¡a la Craiova, a fåcut så fie mutatå ¿i tipografia de la Râmnic la
Craiova, la 1 aprilie 1940 ¿i så se îmbunåtå¡eascå activitatea editorialå.9
În preocuparea Mitropoliei a fost ¿i înfiin¡area de cantine unde så
poatå servi masa un numår de copii såraci ori ai cåror pårin¡i erau
concentra¡i. În capitalele de jude¡ au luat fiin¡å câte o cantinå. Fiecåreia
din ele, la început, i s-a dåruit din partea I.P.S Mitropolit personal câte
10000 lei iar din partea Sfintei Mitropolii câte 5000 lei. Cu începere de
la 1 aprilie 1940 s-a prevåzut în bugetul Mitropoliei o subven¡ie anualå
de câte 10000 lei de fiecare cantinå. În plus, de sfintele sårbåtori, s-a
cåutat så se împartå ¿i îmbråcåminte ¿i încål¡åminte acestor elevi,
dupå mijloacele båne¿ti la îndemânå.
La Târgu-jiu s-a înfiin¡at, în februarie 1940, cantina ¿colarå, din
îndemnul Înalt Prea Sfin¡itului mitropolit Nifon al Olteniei, de cåtre
Banca Popularå „Clerul Gorjan” din Târgu-Jiu, care a pus fondurile
necesare între¡inerii. În cursul anului 1939 au luat masa aici 50 de
elevi ¿i eleve de la ¿colile primare locale, desemna¡i de cåtre direc¡iile
respective dintre elevii cei mai såraci.10
Cu concursul preo¡ilor locali au mai func¡ionat, de asemenea, cantine
¿colare în mai toate comunele din jude¡ul Gorj. Între ele se distingea în
deosebi cantina parohiei Cårbune¿ti, inauguratå la 4 martie 1940, la
care luau ceaiul ¿i masa de la amiazå to¡i copiii de la ¿coalå în numår
de peste 120. Cea mai mare contribu¡ie pentru între¡inerea acestei
cantine o da Banca Popularå „Muntele Cårbunele” din localitate, conduså
de preot Grigore Popescu.11
În anul 1940-1941 s-a reorganizat activitatea parohiilor în centre
parohiale, în cadrul jude¡elor. Jude¡ul Gorj avea 25 de centre parohiale.
Jude¡ul Dolj avea 36, pe când jude¡ul Mehedin¡i 32, Romana¡i 22 iar
Vâlcea 25.
Centrul parohial Târgu-Jiu era compus din cele 8 parohii de pe raza
ora¿ului. Întâiul ståtåtor era preot Gr.Prejbeanu. Celelalte centre

9
Ibid, p.54-57.
10
Ibid, p.63.
11
Ibid, p.64-65.

- 95 -
parohiale din Gorj cuprindeau între 5 ¿i 9 parohii comunale. Astfel,
centrul parohial cel mai mic era centrul parohial Poiana Seciuri, compus
din 5 parohii: 1. Poiana Seciuri; 2. Zorle¿ti; 3. Ro¿ia Amaradia; 4.
Negoe¿ti; 5. Prigoria. Cu 9 parohii erau centrul parohial Negomiru ¿i
centrul parohial Vâlceaua.12 În aceastå perioadå s-a introdus în ¿colile
primare învå¡åmântul religios. Preo¡ii au fost astfel solicita¡i så lucreze
la modelarea ¿i formarea sufleteascå a tinerilor prin predarea regulatå
¿i continuå a învå¡åmântului religios în ¿colile primare. Såptåmânal
trebuiau så asigure câte o orå de predare la fiecare claså.
Odatå cu introducerea religiei în ¿coli, pentru controlul ¿i cât mai
riguroaså îndeplinirea acestei îndatoriri, s-au instituit în întreaga
Eparhie a Olteniei organe de control formate din preo¡i cu seminarul
pedagogic sau dintre preo¡ii învå¡åtori.
În anul 1940, potrivit Anuarului Mitropoliei Olteniei13, jude¡ul Gorj
avea 486 de localitå¡i rurale ¿i una urbanå în care se aflau 55430 familii
cu 226593 suflete.
În ce prive¿te bisericile, erau: 4 parohii urbane ¿i 176 rurale, toate
acestea fiind bugetare. Mai avea, de asemenea, 4 parohii rurale
nebugetare. Deci, în total, 184 parohii.
Localurile acestora erau: parohii de zid–46; de lemn–37, în total–183.
În ce prive¿te personalul ce deservea bisericile Anuarul cuprindea
preo¡ii:
a) parohii bugetare: - urbane – 4; rurale – 176, în total 180;
parohi bugetari nerecunoscu¡i de minister: - 2
parohi nebugetari: - 1; în total – 175.
b) ajutåtori - 11
c) pensionari – 5
d) onorifici – 2
e) utiliza¡i – 1; în total – 194.
diaconi onorifici – 1
cântåre¡i – 328
Deci toate bisericile din Gorj aveau 523 de slujitori.14
În afarå de bisericile aflate prin sate ¿i comune, pe teritoriul jude¡ului
Gorj se mai aflau 3 månåstiri: Lainici, Polovragi ¿i Tismana, precum ¿i
5 schturi: Schitul Cioclovina, Schitul Crasna, Schitul Locurile Rele.
Schtul Logre¿ti, Schitul Strâmba. Unele dintre ele – Crasna, Strâmba,
au fost ¿i månåstiri.
Atât månåstirile cât ¿i schiturile erau mult vizitate vara dar ¿i
iarna.La fiecare se gåsea ¿i personal care le între¡inea dar se fåceau ¿i

12
Via¡a bisericeascå în Oltenia. Anuarul Mitrolpoliei Olteniei, Craiova, !941, p.26-28.
13
Via¡a bisericeascå în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1941.
14
Ibid, p.432.

- 96 -
slujbe. Erau vestite ¿i sunt ¿i aståzi, månåstirile Tismana, Lainici ¿i
Polovragi. O vizitå la oricare din ele oferå momente de lini¿te sufleteascå
dar ¿i plåcerea de a vedea peisaje cu adevårat extraordinare, fiind a¿ezate
în pozi¡ii pitore¿ti. Aici vin în vizitå atât oameni în grupuri organizate,
cât ¿i individual, fiind mult cåutate. Ele au fost vizitate ¿i de grupuri de
¿colari, fiind posibile deplasåri cu mijloace auto.
În a doua jumåtate a secolului al XX-lea acestea au intrat în planul
excursiilor turistice ceea ce a impus ca ¿i drumurile så fie mai bine
între¡inute.

Câteva cuvinte despre localurile bisericilor

bisericilor..
Din secolul al XIX-lea nu se mai contruiesc localuri din lemn ci din
piatrå (temelia) ¿i din cåråmidå. Unele din vechile clådiri au fost
demolate, în locul lor construindu-se altele noi. A¿a, spre exemplu, în
fosta comunå Budieni, vechea bisericå ce dåinuia din 1808, cu Hramul
Sfin¡ii Trei Ierarhi, prin construirea celei noi, cea veche, din lemn, care
se afla în cimitir, a dispårut, råmânând doar pristolul care s e vede ¿i
aståzi.
Tot în Budieni, în satul Våleni, biserica de lemn, construitå în anii
1775-1776, cu hramul Sfântul Gheorghe, a fost demolatå în anii
1930-1931 ¿i construitå alta din zid. În satul Bote¿ti bisericu¡a cu hramul
Sfântul Gheorghe a dispårut în preajma primului råzboi mondial ¿i azi
nici cimitirul nu se mai ¿tie unde a fost.
Modul de realizare a localurilor de bisericå era în preocuparea
locuitorilor comunei. Se formau grupe din câte 2-3 persoane care plecau
prin satele vecine sau mai îndepårtate, cu carul ¿i strângeau de la
credincio¿i ceea ce ¿i cât puteau så dea pentru construc¡ia noii biserici:
bani, vin, ¡uicå, grâu, porumb, alimente, etc. care erau transformate în
bani ¿i preda¡i consiliului parohial.
Erau înså ¿i unii såteni mai înståri¡i care dådeau sume importante.
Ace¿tia erau trecu¡i pe un tabel înscris în bisericå pe un perete, la
intrare ¿i unora li se fåcea portretul prin picturå (ctitorii).
Multe din vechile biserici de lemn s-au påstrat ca monumente ¿i
unele din ele se pot vedea ¿i aståzi, în întregime sau par¡ial distruse. La
plecarea din gara Copåcioasa, cåtre Filia¿i, pe partea dreaptå, se mai
vede ¿i acum o micå bisericu¡å de lemn în care preotul nu mai sluje¿te
de mult. În satul Piste¿ti, lângå biserica veche de lemn, s-a construit,
pe la începutul secolului al XX-lea, alta nouå. Cea veche înså se mai
påstreazå. Tot aici, la marginea dinspre nord, în locul numit Valea
Adâncå, mai este încå o bisericå veche, de lemn, la care altådatå se
duceau ¿i locuitorii din Piste¿ti dar ¿i din Copåcioasa.
Pe ¿oseaua pe care se aflå comuna Bålåne¿ti, la plecarea din ¿oseaua

- 97 -
jude¡eanå, spre nord, cam la 1 km, se aflå o bisericå veche din care se
mai våd doar pår¡i din pere¡i ¿i o turlå deterioratå. Pânå în urmå cu
vreo 30 de ani se mai vedea ¿i crucea deasupra ei, dar a dispårut prin
deteriorare.
Pe ¿oseaua care pleacå din Târgu-Jiu cåtre comuna Pe¿ti¿ani, în
satul Frânce¿ti, pe partea dreaptå, se mai vede o micå bisericu¡å de
lemn în care înså nu se mai face slujbå.
În unele localitå¡i prin grija locuitorilor iubitori ai monumentelor
istorice, au început så se ocupe de repara¡ia ¿i îngrijirea lor. Exemplul
cel mai semnificativ este chiar cu biserica Sfântul Gheorghe din
Frânce¿ti. Aici, Asocia¡ia „Fiii satului Frânce¿ti”, a intervenit så salveze
de la degradare biserica de lemn construitå în anul 1823, låsatå în
paragine de multå vreme. Prin grija asocia¡iei ¿i cu sprijinul locuitorilor
s-a trecut la pregåtirea condi¡iilor materiale pentru repararea ¿i darea
în folosin¡å a vechiului låca¿ bisericesc.15
Astfel de biserici se gåsesc în multe sate din jude¡ul Gorj care, de¿i
nu mai sunt în func¡iune, atunci când treci pe lângå ele, î¡i amintesc
cå, mai demult, au adåpostit pe mo¿ii ¿i stråmo¿ii no¿tri ¿i parcå-i vezi
cum vin så-¡i spunå cå aceasta e biserica lor ¿i-¡i cer ajutorul så nu o
la¿i så disparå.
Ele sunt monumente istorice ¿i ar trebui så li se dea mai multå
aten¡ie.
Så mai amintim cå în perioada mai veche pe lângå fiecare bisericå
se aflå câte o bancå (scaun) unde, în zilele de sårbåtoare, dupå slijba
din bisericå, afarå pe aceastå bancå avea loc judecarea cauzelor de
cåtre organul legal constituit pentru a exercita acest atribut.
Despre monumentele ecleziastice s-au scris ¿i se vor mai scrie multe
cår¡i, articole, prin reviste ¿i ziare, albume, etc. În primul rând, Alexandru
ªtefulescu le-a întocmit pentru månåstiri câte o monografie încå la
începutul secolului al XX-lea. Apoi, pe la mijlocul secolului, preotul
profesor I.Popescu Cilieni, în „Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei”, pe
zeci de pagini, a fåcut câte un scurt istoric pentru cele mai însemnate,
dar ¿i pentru fiecare localitate din cele cinci jude¡e.16 A publicat, de
asemenea, documente cu acestea dar ¿i o veche catagrafie a Episcopiei
Râmnicului, în 1943.
Unor biserici atât din Craiova cât ¿i din cuprinsul Olteniei le-a
închinat multe pagini. Un detaliat ¿i interesant studiu a fåcut I.Popescu
Cilieni, în 1945, despre „Înveli¿urile vechilor noastre biserici” 17, ¿i un
15
Matei Silvian, Monografia comunei Pe¿ti¿ani. Memoria brazdei, Editura Didacticå ¿i
Pedagogicå, Bucure¿ti, 2004, p. 381-382.
16
Preot profesor I. Popescu Cilieni, Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei, Craiova,1941
17
Preotul dr.I. Popescu Cilieni, Înveli¿ul vechilor noastre biserici Craiova, Tipografia
Sf. Episcopii a Râmnicului Noului Severin, 1945.

- 98 -
altul „Biserici, târguri ¿i sate din jude¡ul Gorj, Vâlcea”18 etc.
Pagini însemnate ¿i nenumårate despre bisericile, månåstirile,
religia, preo¡ii etc. din Oltenia, au scris mul¡i învå¡a¡i, publicate în
reviste biserice¿ti, reviste de istorie, în volume de documente. Noi nu
facem istoriografia acestora, vrem numai så aråtåm cå pe la jumåtatea
secolului al XX-lea s-a scris foarte mult.

Måsuri împotriva religiei ¿i a slujitorilor bisericii.

De-a lungul istoriei biserica ¿i slujitorii ei au avut ¿i de suferit, mai
ales în timp de råzboi, de nåvåliri ale hoardelor stråine. Uneori ¿i timpul
înså a ac¡ionat asupra låca¿urilor sfinte. Stadiul de dezvoltare a societå¡ii
a impus un anumit mod de construire a acestora, materialul fiind în
primul rând lemnul ¿i påmântul pentru cå prelucrarea acestora era
cunoscutå ¿i nici nu era greu de construit. În majoritatea localitå¡ilor,
bisericile erau din lemn, micu¡e ¿i såråcåcioase, pentru cå ¿i locuitorii
satelor erau pu¡ini ¿i såraci. Dar prin unele sate boiere¿ti, ståpânii
acestora au putut så facå biserici mai mari, impunåtoare, så le înzestreze
cu icoane, cår¡i, policandre, jil¡uri etc. de mare valoare. Elementele de
bazå ale unei biserici erau înså clopotul ¿i toaca de lângå biserici , care
în zilele de sårbåtoare, chemau pe credincio¿i så asculte sfânta slujbå.
Dar lemnul din care erau construite îmbåtrânea ¿i el ¿i se deteriora,
mai ales acoperi¿urile, spa¡iul råmânea mic fa¡å de numårul locuitorilor
care mereu se înmul¡ea.
În afarå de aceste douå elemente, pe lângå bisericå se mai afla
cimitirul, locul unde, atunci când mureau, oamenii se înmormântau,
iar în zilele de sårbåtoare, când slujea preotul în bisericå, aici se
aprindeau ¿i ardeau lumânårile, ba uneori se împår¡ea de pomanå
anumite bunuri pregåtite în caså.
Din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea au început så se
construiascå biserici mai mari, din piatrå, cåråmidå, cu funda¡ii de
piatrå ¿i ciment ¿i acoperi¿ de tablå, vechile biserici de lemn, mici ¿i
såråcåcioase fiind påråsite, au început, treptat-treptat, så disparå.
Datoritå materialului din care erau construite uneori luau foc. Au apårut
¿i oameni necredincio¿i care furau lucruri din bisericå, pe care le vindeau
în altå parte.
În timpul råzboaielor au fost multe biserici de la care s-au luat
clopotele pentru a fi topite ¿i face din ele proiectile.
Obiectul prezentului studiu nu este de a se ocupa de aceste necazuri.
Dorim doar så semnalåm unele vicisitudini care s-au petrecut în secolul
al XX-lea ¿i se mai petrec ¿i aståzi.
Biserica din Oltenia, ca ¿i din întreaga ¡arå, a trecut prin multe

18
Preotul dr.I.Popescu Cilieni, Biserici, târguri ¿i sate din jude¡ul Gorj, 1944, Craiova.

- 99 -
greutå¡i, mai ales în secolul al XX-lea care au influen¡at în råu ¿i situa¡ia
preo¡ilor ¿i chiar a credincio¿ilor. În primul rând a fost primul råzboi
mondial, în timpul cåruia Oltenia a fost timp de câ¡iva ani sub ocupa¡ie
stråinå, fiind supuså la mari eforturi, la muncå for¡atå, la represiuni,
jefuitå ¿i persecutatå. Acestei situa¡ii au cåutat så-i facå fa¡å ¿i så iaså
din ea în primul rând preo¡imea. La 20 noiembrie 1921 cei aproape 900
de preo¡i din Oltenia s-au grupat în societatea „Rena¿terea”. Societatea
avea ¿i o revistå lunarå de culturå religioaså, numitå tot „Rena¿terea”.
În timpul cât episcop al Eparhiei Râmnicului Noului Severin era
Valentin Stånescu, importantå personalitate a bisericii ortodoxe, acesta
a luat ini¡iativa unei vaste opere de regenerare a eparhiei prin înfiin¡area
„sfaturilor moralizatoare”, a centrelor eparhiale, a ¿ezåtorilor culturale
¿i a operelor misionare. Fiecare paroh trebuia så aibe o bibliotecå puså
la dispozi¡ia credincio¿ilor, cor bisericesc, cantinå pentru såraci; trebuia
så organizeze conferin¡e sau ¿ezåtori. Preo¡ii trebuiau så se perfec¡ioneze
în a¿a-numitele cercuri parohiale.
Toate acestea cereau înså bani. Pentru culturå ¿i credin¡å biserica
avea nevoie de mijloace materiale iar statul nu le putea oferi. Fondurile
pentru activitatea socialå a bisericii proveneau în mare parte din resurse
proprii. Pentru a face rost de fonduri, episcopul a instituit o serie de
taxe pentru iertåri de påcate sau pentru slujbe, fapt pentru care a fost
acuzat de ziarul „Curentul” de „ho¡ie, simonie ¿i tiranie” socotindu-se
cå respectivele taxe ar fi fost ob¡inute prin amenin¡åri. Controalele ¿i
verificårile fåcute n-au gåsit nereguli.
Cu banii ob¡inu¡i, episcopul a cumpårat o tipografie, care, instalatå
la månåstirea Cozia a func¡ionat între anii 1927-1934. Pentru pregåtirea
preo¡ilor a înfiin¡at, la Râmnicu Vâlcea, Seminarul teologic „Sfântul
Nicolae”, a înfiin¡at ¿i o ¿coalå de cântåre¡i, cu sediul fluctuant: la
Cozia, Craiova ¿i Râmnic. Episcopul a ini¡iat chiar întemeierea båncilor
populare ale preo¡ilor din cadrul sistemului cooperatist, prin intermediul
cårora s-au asigurat bani atât pentru preo¡ii båtrâni, afla¡i în nevoie,
cât ¿i pentru finan¡area cantinelor sociale sau alte activitå¡i.19
Cum s-a întâmplat uneori în societate, succesele unor oameni trezesc
invidie, urå ¿i chiar råzbunare. A¿a i s-a întâmplat ¿i episcopului
Vartolomeu Stånescu. Adversarii lui repro¿ându-i sfidarea statului ¿i
legionarism. ªi când se nasc asemenea tendin¡e se gåsesc ¿i vini ¿i
oameni care så acuze ¿i så scrie în ziare ori în public. Vartolomeu a
intrat în conflict cu „Statul”, în realitate cu marii potentan¡i ai timpului,
în urma gestului såu de a retrage banii episcopiei de la båncile patronate
de partidele liberal ¿i ¡årånesc ¿i de a-i depune la Banca popularå a

19
“Epopeea” Episcopiei Râmnicului Noului Severin, în Historia, revistå de istorie,
anul VII, nr 61, ianuarie 2007, p.14-20, de prof dr. Sorin Oane.

- 100 -
preo¡ilor din jude¡ul Vâlcea. Acest fapt a nemul¡umit profund pe oamenii
de afaceri locali care aveau nevoie de banii Episcopiei. În consecin¡å, în
1934, a fost declan¿at un atac împotriva episcopului, pe toate fronturile,
atât în preså cât ¿i în Parlament, prin interpelåri ale unor deputa¡i de
Oltenia. Diversele învinovå¡iri s-au dovedit ¿i de aceastå datå
neântemeiate.
La rândul såu ¿i episcopul a luat unele måsuri, la sfâr¿itul anul
1935, în cadrul unei conferin¡e a clerului oltean, a cerut preo¡ilor så
iaså din partidele politice pentru ca institu¡ia bisericii så nu mai fie o
anexå a partidelor politice. Împotriva preo¡ilor care refuzau, s-au luat
måsuri.
De asemenea, Vartolomeu a cerut ca preo¡ii så aibe reprezentant de
drept în Camerå ¿i în Senat, care så le apere interesele.
A doua acuzå a fost aceea de legionarism. Episcopul Valentin
Stånescu a sus¡inut, în 1935, finalizarea Catedralei Sfântul Ilie de la
Drågå¿ani de cåtre legionari ¿i a binecuvântat ¿i taberele de muncå
legionare de la månåstirile Arnota. De asemenea, episcopul a participat,
la 13 februarie 1937, la soborul de preo¡i care a såvâr¿it, la Bucure¿ti,
slujba înmormântårii legionarilor care au murit în Spania luptând alåturi
de franchi¿ti. La aceasta a mai participat ¿i Mitropolitul Ardealului,
Nicolae Bålan.
Dar, sprijinind unele manifeståri ale legionarilor, s-a apreciat cå,
de fapt, a sprijinit mi¿carea legionarå, drept pentru care, în cele din
urmå, episcopul a fost pensionat for¡at, la 1 noiembrie 1938, iar
Episcopia Râmnicului Noului Severin a fost desfiin¡atå în urma
interven¡iei regelui Carol al II-lea, dar a fost înfiin¡atå Mitropolia Olteniei,
Râmnicului ¿i Severinului cu re¿edin¡a la ... Craiova, având ca mitropolit
pe Nifon Criveanu.
Chiar ¿i cu prela¡ii din fruntea institu¡iilor biserice¿ti a îceput
råfuiala. O situa¡ie complicatå s-a petrecut cu Mitropolia Olteniei,
mitropolit fiind Nifon Criveanu, care nu era pe placul Patriarhului Nicodim
Munteanu. La 1 decembrie 1941 a apårut în preså comunicatul
Presedin¡iei Consiliului de Mini¿tri care fåcea cunoscutå cå Sfântul
Sinod a cerut guvernului så se desfiin¡eze Mitropolia Olteniei. Dar
împotriva acestei måsuri s-au ridicat proteste în îtreaga Oltenie. La
începutul anului 1942 a apåut o bro¿urå intitulatå „S-a propus
desfiin¡area Mitropoliei Olteniei”, semnatå de clerici ¿i mireni, membri
ai adunårii eparhiale a Olteniei, printre care ¿i omul politic Gheorghe
Tåtårescu. Semnatarii protestau împotriva cererii Sfântului Sinod de a
desfiin¡a Mitropolia Olteniei ¿i cereau men¡inerea ei. Urmare acestor
proteste situa¡ia a råmas neclarå. Dar în 1945, prin decretul lege nr.
305, Mitropolia Olteniei se desfiin¡eazå iar Sfântul Sinod ¿i-a dat

- 101 -
asentimentul în ¿edin¡a din 30 iulie 1945. Astfel mitropolitul Nifon a
fost violent înlåturat din scaun fårå a fi putut spune un cuvânt pentru
men¡inerea mitropoliei. În rândul membrilor Sinodului se afirma cå
„ceea ce a voit så facå un guvern trecut dictatorial, a desåvâ¿it guvernul
democrat care trebuia så ocroteascå, deopotrivå, institu¡iile de stat”.
Desfiin¡area Mitropoliei Olteniei a fost o ac¡iune a patriarhului
Nicodim din motive de urå fa¡å de mitropolitul Nifon Criveanu.20
Noii guvernan¡i î¿i dådeau seama de masa mare a clericilor ¿i mai
ales de influen¡a lor în rândul popula¡iei. De aceea au cåutat ca,
concomitent cu înlåturarea unora din bisericå, så-i atragå de partea
guvernului, så-i determine så sprijine politica guvernului. În acest scop
au înfiin¡at, la nivelul întregii ¡åri, Uniunea preo¡ilor democra¡i care
avea filiale în provinciile ¡årii. O astfel de filialå era ¿i în Oltenia.21 În
aceastå organiza¡ie s-au înscris mul¡i preo¡i. De asemenea mul¡i preo¡i
ortodoc¿i s-au înscris ¿i în A.R.L.U.S. Sec¡ia religioaså a ARLUS-ului
era conduså de episcopul Iosif al Arge¿ului. Aceastå organiza¡ie urma
ca membrii ei så contribuie prin munca lor la o apropiere de biserica
ortodoxå ruså.22
Un partid politic cåtre care s-au îndreptat unii clerici a fost Partidul
Na¡ional Popular.23
În rândul clericilor ca ¿i în rândul întregii popula¡ii se ducea o
intenså propagandå, prin diferite mijloace pentru a le face cunoscutå
politica Blocului Na¡ional Democrat ¿i a-i atrage la cunoa¿tere ¿i aplicarea
ei. Mai trebuie remarcat cå ¿i în Parlamentul ales în urma alegerilor
din 19 noiembrie 1946 au fost ale¿i ca deputa¡i ¿i câ¡iva clerici.
Într-o adunare ce a avut loc la 11 noiembrie 1946 la sala Dalles,
între al¡ii, a rostit o cuvântare Gh.Gheorghiu-Dej care a aråtat pozi¡ia
B.P.D. ¿i a partidului comunist fa¡å de bisericå (era în timpul campaniei
electorale din preajma alegerilor ce urmau så aibe loc la 19 noiembrie
1946). Gh.Gheorghiu-Dej le spunea celor prezen¡i la adunare, între altele,
cå „Biserica reprezintå o for¡å spiritualå care trebuie puså în slujba
intereselor na¡ionale ale poporului. E gre¿itå pårerea cå biserica se
ocupå numai cu cele spirituale, acåci astfel legåtura dintre bisericå ¿i
popor ar suferi mult”, cå „misiunea preotului este så fie îndrumåtorul
¡åranului nostru în cele materiale ¿i suflete¿ti. Preotul este
propovåduitorul binelui, un învå¡åtor de toate zilele al ¡åranului nostru”.
El aråta ¿i care trebuia så fie rolul bisericii: „Biserica så fie într-adevår
un låca¿ de unde pleacå cele mai bune gânduri pentru ¡arå, pentru
20
Dudu Velicu. Biserica Ortodoxå în perioda sovietizårii României. Însemnåri zilnice,
vol.I, 1945-1947, Bucure¿ti, 2004, p.5,9, 26, 38, 39
21
Ibid, p.11, 54.
22
Ibid, p. 12.
23
Ibid, p.13.

- 102 -
patria noastrå. Este în interesul poporului, al factorilor de råspundere
ai ¡årii noastre, deci ¿i a Partidului Comunist. Nici vorbå nu poate fi de
despår¡irea Bisericii de Stat. Sunt înså împrejuråri care impun atitudini,
atunci când biserica este ostilå intereselor poporului român, mi¿cårii
de înoire a vie¡ii noastre politice, când nu se încadreazå în ritmul viu în
care a intrat ¡ara noastrå”.24
Acestea erau înså vorbe de campanie electoralå, vorbe de amågire
pentru cå s-au continuat cu diverse måsuri restrictive chiar represive.
Dintre acestea fac parte scoaterea din serviciu ¿i chiar areståri. De¿i
nu avem o stiatu¡ie exactå cu cei ce au fost aresta¡i, judeca¡i ¿i
condamna¡i, chiar cifrele izolate sunt edificatoare. ªtim, astfel, cå în 30
iulie 1945, când avea loc ¿edin¡a Sfântului Sinod, a fost vizitat de
episcopul Andrei Megier al Ardealului lagårul de la Caracal unde se
aflau 90 de clerici interna¡i pentru motive de ordin politic.25 În astfel de
situa¡ie se gåseau preo¡i aresta¡i ¿i în alte lagåre.
La 6 mai 1947, Dudu Velicu nota în Însemnårile sale: „Se afirmå în
cercurile clericilor cå un numår de 300 de preo¡i din Moldova au fost
aresta¡i ¿i adu¿i la Bucure¿ti.
La Ministerul Cultelor va func¡iona o comisie pentru a pune în
disponibilitate un numår de 30 la sutå de clerici, aceasta în cadrul
ac¡iunii de simplificare a aparatului de stat, pentru degrevarea bugetului.
În coeficientul de 30 la sutå din componen¡i erau cuprinse trei categorii
de clerici:
- cei pensiona¡i ale cåror posturi råmân neocupate;
- cei condamna¡i pentru motive politice;
- cei care au suferit pedepse canonice , pentru abateri grele.26
Un pericol mare era ¿i acela al „politicii de claså”. Se ¿tie cå mul¡i
preo¡i aveau în satele lor o situa¡ie materialå mai bunå, pentru care
erau categorisi¡i „chiaburi”. Pentru aceasta asupra lor plana, pa lângå
impozitele ¿i cotele mari, pericolul înlåturårii din preo¡ie, fiind socoti¡i
„du¿mani ai poporului”.
In cadrul måsurilor de eliminare a elementelor „dubioase” din
rândurile clerului, urma så se formeze o comisie mixtå din reprezentan¡i
ai Ministerului Cultelor ¿i ai Patriarhiei. În rândul cultelor se afirmå cå
numårul celor care vor fi elimina¡i din rândul lor, nota, la 24 iunie
1948, Dudu Velicu se ridicå la cinci mii.27
O altå måsurå care a afectat mult biserica ¿i pe slujitorii såi, a fost
aceea a „realizårii de conomii”. Aflåm, din însemårile lui Dudu Velicu
din 20 ianuarie 1948, cå ministerul Cultelor a hotårâr så facå economii
24
Ibid, p. 194-195.
25
Ibid, p.36
26
Ibid, p. 252.
27
Ibid, vol. II, p.4-5

- 103 -
bugetare de patru sute de milioane lei din totalul bugetului de 700.000.000
lei. Pentru aceasta se proiecteazå desfin¡area urmåtoarelor episcopii:
Arge¿, Dunårea de Jos, Oradea. Mitropolia Caransebe¿ului, deoarece
titularul ei, Mitropolitul Vasile Låzårescu nu mai este agreat de Guvern.
Mitropolia Sucevei va fi reduså la episcopie, pentru ca în modul acesta,
så i se dea o loviturå arhierului Emilian Antal, locotenent de mitropolit
acolo. Lovitura i-a pregåtit-o mitropolitul Justinian Marina al Moldovei.28
Problema care fråmânta mult preo¡imea era închiderea (desfiin¡area)
unor biserici; nu se ¿tia care anume ¿i dupå ce criterii cåci, chiar fårå
salariu, clerul este convins cå va putea tråi, numai så nu se procedeze
la închiderea de biserici. 29
În opinia publicå mai erau discutate ¿i alte måsuri preconizate ¿i
anume:
- Facultatea de teologie din Suceava va fi desfiin¡atå în curând.
Profesorii vor trece la Facultatea de teologie din Bucure¿ti.30
- Preo¡ii care se aflau în unitå¡ile militare urmau så fie sco¿i. Mul¡i
din ace¿tia fåceau interven¡ii la minister pentru a li se repartiza parohii
în Bucure¿ti.31
- La Ministerul Cultelor se continua så se întocmeascå liste cu
preo¡ii ce urmau så fie epura¡i.32
Se desprinde din aceste situa¡ii concluzia cå starea de spirit în
rândul clericilor era destul de tensionatå, nelini¿tea ¿i frica pierderii
locului de muncå ståpânea întreaga preo¡ime. Aceastå situa¡ie se reflecta
¿i în rândul popula¡iei.
Tot în anul 1947, våzând cå biserica, respectiv preo¡ii „ nu se mi¿cå
în favoarea guvernului”, Ministerul Cultelor a dat o lege, 166, care limita
vârsta de pensie a episcopilor, la 70 de ani, lege care înainte se aplica
numai preo¡ilor. Urmarea acestei legi a fost punerea în retragere a unui
numår de 5 mitropoli¡i, 6 episcopi, 8 arhieri vicari ¿i, mai târziu, 2
ierarhi au fost înlåtura¡i. În concep¡ia puterii ei se numårau printre
a¿a-zi¿ii „episcopi ai poporului”. Între ace¿tia era ¿i Nifon Criveanu,
mitropolit al Olteniei, cåruia, la 20 aprilie 1945, i s-a desfiin¡at eparhia
(reînfiin¡atå în 1947).
Ace¿tia erau de fapt vârfuri ale ierarhiei biserice¿ti care erau socotite
reac¡ionare. Se preconiza ca listele cu candida¡ii propu¿i så fie ale¿i în
posturile vacante så se alcåtuiascå de guvern ¿i comunicate Patriarhiei
în ajunul congresului. Dupå ce erau ale¿i ace¿tia trebuiau så treacå
imediat la „epurarea administra¡iei biserice¿ti de to¡i fo¿tii legionari,
28
vol. II, p.5.
29
Ibid, p.6.
30
Ibid, p.11, 54.
31
Ibid, p. 11-12.
32
Ibid, p. 13.

- 104 -
cuzi¿ti, gogi¿ti (adep¡ii lui O.Goga, n.n.), antonescieni care nu s-au
încadrat în nou politicå a statului”. În felul acesta guvernan¡ii sperau
ca Biserica Românå, prin cei definitiv ale¿i ¿i numi¡i, va avea un Sinod
colaborator cu guvernul democratic.33
Pe lângå cei 21 de prela¡i înlåtura¡i, tot în aceia¿i perioadå au fost
aresta¡i peste 1800 de preo¡i ¿i al¡i circa 800 de slujitori biserice¿ti au
foat deporta¡i disciplinar.34
O altå måsurå luatå a fost organizarea „cercurilor de orientare”, un
fel de adunåri în care erau prelucra¡i, îndoctrina¡i, cursan¡ii. Preo¡ii
care nu s-au prezentat la aceste cercuri au fost imediat „sco¿i din func¡ie”
fiind astfel expu¿i umilirii publice ¿i înfometårii, deoarece „cartelele”
pentru ra¡iile de pâine se dådeau numai „oamenilor muncii”.35
În condi¡iile în care mul¡i preo¡i au fost sco¿i din func¡ie, unii fiind
chiar aresta¡i ¿i închi¿i, o altå loviturå prime¿te biserica, prin decretul
pentru aplicarea legii cultelor prin care se desfiin¡aserå facultå¡ile de
teologie din Bucure¿ti, Cernåu¡i-Suceava ¿i academiile teologice din
Ardeal. Dintre toate acestea doar Institutul Teologic din Bucure¿ti a
fost redeschis, în 1949, iar cel din Sibiu ¿i-a continuat activitatea.
O situa¡ie grea a avut de suportat biserica greco-catolicå din
Transilvania. Sub diverse motive s-a încercat în practicå så se facå
unirea greco-catolicilor cu ortodoc¿ii ¿i så se formeze o singurå bisericå,
biserica ortodoxå românå. Au fost duse tratative între unii reprezentan¡i
ai bisericii greco-catolice cu reprezentan¡i ai bisericii ortodoxe, cerând
ca biserica greco-catolicå så råmânå a¿a cum a fost timp de peste 250
de ani, dar nu s-a reu¿it. S-au petrecut atunci adevårate tragedi, mul¡i
din cei ce se împotriveau au fost aresta¡i ¿i închi¿i. În cele din urmå, în
ciuda protestelor ¿i a tratativelor måsura preconizatå, de unire ¿i
desfiin¡are a bisericii greco-catolice s-a realizat. Abia dupå 1990 s-a
revåzut aceastå situa¡ie ¿i s-a revenit reconstituirea bisericii
greco-catolice, ac¡iune ce continuå ¿i aståzi.
Traumele suferite de credincio¿ii greco-catolici nu s-au putut nici
vindeca , nici uita.
ªi biserica catolicå, ce func¡iona pe teritoriul României, a avut de
suferit dar a continuat så func¡ioneze având protec¡ia Vaticanului, dar
nu fårå suferin¡e, martiraj ¿i persecu¡ii.
Toate aceste måsuri ¿i altele au fost îndurate de personalul
bisericesc; cu timpul au trecut, låsând urme adânci asupra familiilor
acestora. Se ¿tie spre exemplu, cå copiii acestora, fiindcå pårin¡ii lor
erau preo¡i, ori au fost închi¿i , nu puteau urma la învå¡åmântul supe-
rior decât la facultå¡i tehnice.
33
Preot Remus Grama, Policarp Moru¿ca, primul episcop al românilor din America, p. 61.
34
Autorul lucrårii precizeazå cå numårul acestora este foarte relativ, neexistând o
statisticå oficialå.

- 105 -
 Reglementåri pe linie bisericeascå.
Måsurile represive, de persecutare au început så mai slåbeascå, så
se reducå. În acela¿i timp, probabil cå guvernan¡ii ¿i-au dat seama cå
nu pot lichida o institu¡ie care a func¡ionat în cursul istoriei ¿i care era
sus¡inutå ¿i apåratå de popula¡ie, dar ¿i cå prea multå libertate nu se
poate acorda. Pentru a reglementa aceastå situa¡ie, în vara anului 1948
a fost datå legea pentru regimul general al cultelor religioase36. În lege
era înscriså, printre altele, prevederea potrivit cåreia „Nimeni nu poate
fi urmårit pentru credin¡a sa religioaså sau pentru necredin¡å.
Credin¡a religioaså nu poate împiedica pe nimeni de a dobândi ¿i a
exercita drepturi civile ¿i politice ¿i nici nu poate scuti pe nimeni de la
obliga¡iunile impuse de lege”
În sec¡iunea a II-a legea se ocupå de libertatea organizårii cultelor,
precizând la art.6: “Cultele religioase sunt libere så se organizeze ¿i pot
func¡iona libere dacå practicile ¿i ritualurile lor nu sunt contrarii
Constitu¡iei, securitå¡ii sau ordinei publice ¿i bunelor moravuri.”
Guvernan¡ii aveau în vedere cultele religioase „recunoscute”, care
puteau avea organe de judecatå religioaså pentru disciplinarea
personalului din serviciul lor (art.8).
În acela¿i timp legea înscria în prevederile sale ¿i raporturile dintre
Stat ¿i cultele religioase, prin care se stabilea, în articolul 10: „credin-
cio¿ii tuturor cultelor religioase sunt obliga¡i a se supune legilor ¡årii, a
depune juråmântul în forma ¿i în cazurile prevåzute de lege ¿i a face
înscrierea actelor de stare civilå la oficiile de stare civilå în termen
legal.”
Art.16 Organizarea de partide politice pe bazå confesionalå este
interziså;
Art.24 Cultele religioase pot ¡ine congrese sau adunåri generale cu
Aprobarea Ministerului Cultelor, iar conferin¡ele ¿i consfåtuirile locale
(adunåri eparhiale, protopope¿ti) cu aprobarea autoritå¡ilor locale re-
spective;
Art. 26. Cultele pot întrebuin¡a, în manifestårile ¿i activitatea lor,
limba maternå a credincio¿ilor. Coresponden¡a cu Ministerul Cultelor
se va face în limba românå.
Cu ocazia apari¡iei acestei legi se abrogau, î¿i pierdeau valabilitatea,
dispozi¡iunile legii nr. 68 din 19 martie 1937 pentru organizarea clerului
militar precum ¿i legea nr. 54 din 22 aprilie 1928 pentru regimul gen-
eral al cultelor, precum ¿i orice dispozi¡ie contrarå prezentei legi (art.
58 ¿i 62).

35
2. Ibid, p.70.
36
Monitorul official, nr. 178, partea I-a, din 4 august 1948.

- 106 -
 În anul urmåtor, la 23 febrarie 1949, Prezidiul Marii Adunåri
Na¡ionale a Republicii Populare aprobå statutul pentru organizarea ¿i
func¡ionarea Bisericii Ortodoxe Române.37
La 1 iunie 1949 a fost aprobat Statutul Bisericii Reformate din
R.P.R.38, la 6 iunie 1949 a fost aprobat Statutul de organizare a Bisericii
Evanghelice C.A. din R.P.R.39
La 1 iunie 1949 a fost aprobat Statutul Bisericii Evanghelice Luterane
Sinodo-Presbiteriale din R.P.R. – Arad.40 La 1 iunie 1949 a fost aprobat
Statutul de organizare a Bisericii Unitariene din R.P.R.; la 1 iunie
1949, Statutul Cultului Mozaic;41
La 1 iunie 1949 s-a aprobat Statutul Cultului Cre¿tin de rit vechi
din R.P.R.42; la 1 iunie 1949 s-a aprobat Statutul organiztoric ¿i admi-
nistrativ al Eparhiei Armeano-Gregoriene din R.P.R.;43 la 1 iunie 1949
s-a aprobat Statutul de organizare al Cultului Musulman din R.P.R.44
În baza prevederilor Constitu¡iei, a legii ¿i a statutelor toate aceste
Biserici ¿i-au desfå¿urat activitatea, îndrumate ¿i ajutate fiind de
Ministerul Cultelor (mai târziu Departamentul Cultelor).
Între anii 1948-1953, atunci când în fruntea Biserici Ortodoxe
Române se afla Înalt Prea Sfin¡itul Patriarh Justinian, au fost
înmånunchiate într-un volum45 „toate orânduirile care au odråslit în
aria vremii de acum, din dragostea adevåratå fa¡å de Bisericå ¿i de
Patrie ¿i din dorin¡a de a le sluji dupå cuviin¡å pe amândouå, cu
devotamentul nestråmutat al pårin¡ilor no¿trii”.
Scopul publicårii acestora era de a le pune la îndemâna slujitorilor
Bisericii noastre drept slåvitoare, a ob¿tilor monahale, a studen¡ilor de
la institutele teologice ¿i a elevilor de la seminariile monahale ¿i de la
¿colile de cântåre¡i care mereu ni le-au cerut...
Era republicat ¿i Statutul pentru organizarea ¿i func¡ionarea
Bisericii Ortodoxe Române din 1943 urmat de Regulamentul de procedurå
al instan¡elor disciplinare ¿i de judecatå al Bisericii Ortodoxe Române;46
-Regulamentul de organizare ¿i func¡ionare a institu¡iilor de
învå¡åmânt pentru pregåtirea personalului bisericesc ¿i recrutarea

37
Legea ¿i statutele cultelor religioase din Republica Popularå Românå, Editura
Ministerului Cultelor, Bucure¿ti 1949, p.8-18, 23-70.
38
Ibid, p. 75-180.
39
Ibid, p. 187-231.
40
Ibid, p.235-281.
41
Ibid, p. 285-340.
42
Ibid, p. 353-365.
43
Ibid, p. 369-379.
44
Ibid, p. 401-411-435
45
Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române sub înalt prea sfin¡itul patriarh Justinian,
1948-1953, Editura Institutului Biblic de Misiune Ortodoxå, Bucure¿ti, 1953.
46
Ibid, p. 52-96.

- 107 -
corpului didactic din Patriarhia Românå;47
- Regulamentul pentru determinarea atribu¡iilor patriarhului ¿i
pentru func¡ionarea organelor centrale deliberative, administrative ¿i
executive din Patriarhia Românå;48
- Regulamentul interior pentru Adunarea Na¡ionalå Bisericeascå a
Bisericii Ortodoxe Române;49
- Regulamentul pentru alegerea, func¡ionarea ¿i dizolvarea organelor
deliberative ¿i executive în parohiile, protopopiatele ¿i eparhiile din
Patriarhia Românå;50
- Regulamentul pentru numirea ¿i transferarea clerului din parohii,
examenele de capacitate, definitivare, promovare ¿i selec¡iune pentru
Capitalå, ale diaconilor ¿i preo¡ilor din Biserica Ortodoxå Românå;51
- Regulamentul pentru administrarea averilor biserice¿ti;52
- Regulamentul pentru organizarea ¿i func¡ionarea caselor de ajutor
reciproc ale clerului de pe lângå eparhii;53
-Regulamentul pentru organizarea ¿i func¡ionarea Fondului de
Asigurare a bunurilor biserice¿ti;54
-Regulamentul pentru organizarea vie¡ii monahale ¿i func¡ionarea
administrativå ¿i disciplinarå a månåstirilor.55
Hotårâri ale Sfântului Sinod ¿i deciziuni patriarhale.56
Concomitent cu måsurile legislative au fost luate ¿i alte categorii
de måsuri care urmau så loveascå în situa¡ia bisericilor. Între acestea a
fost Decizia 202/1948 57 emanatå de la comisia ministerialå pentru
redresarea economicå ¿i stabilizarea monetarå, din 31 ianuarie 1948.
Acest organ avea dreptul så emitå decizii cu putere de lege.
Comisiunea ministerialå pentru redresarea economicå ¿i stabilizarea
monetarå era compuså din câ¡iva mini¿trii între care Gh. Gheorghiu –
Dej, ministrul industriei ¿i comer¡ului ¿i din aprilie 1948
prim-vicepre¿edinte al Consiliului de Mini¿tri ¿i pre¿edintele
Consiliului Superior Economic ¿i pre¿edinte al Comisiei de redresare
economicå, stabilizare monetarå(desfiin¡atå la 2 iulie 1948) ¿i care din

47
Ibid, p.98-176.
48
Ibid, p. 176-238.
49
Ibid, p.241-251.
50
Ibid, p. 254-310.
51
Ibid, p. 312-342.
52
Ibid, p. 344-362.
53
Ibid, p. 364-373.
54
Ibid, p. 376-382.
55
Ibid, p. 384-423.
56
Ibid, p. 426-450
57
Monitorul Oficial, partea I, A. Nr 27 din iunie 1948. A se vedea ¿i a.c.prof. Tudor
R.Popescu, op.cit.

- 108 -
2 iunie 1952 va fi pre¿dinte al Consiliului de Mini¿tri; Traian Såvulescu,
ministrul agriculturii ¿i domeniilor, inginer Tudor Ionescu, ministrul
minelor ¿i petrolului. Acestea erau principalele ministere beneficiare
ale bunurilor ce trebuiau expropiate.
În cadrul acestei comisii s-a format o comisie numitå de atribuire (
conform articolului 2 din decizia 202) 58 , care urma så se ocupe de
îndeplinirea opera¡iunilor prevåzute la art.1 precum ¿i atribuirea
celorlalte bunuri care nu erau cuprinse în aricolul 1 al deciziei sau
asupra naturii cårora existau îndoieli; compuså din doi reprezentan¡i ai
Ministerului Sånåtå¡ii, un reprezentant al institu¡iei respective, un
reprezentant al Ministerului Agriculturii ¿i Domeniilor ¿i un reprezentant
al comisiei ministeriale pentru redresarea economicå ¿i stabilizare
monetarå. Comisia urma så func¡ioneze pe lângå Ministerul Sånåtå¡ii.
Aceastå comisie constituindu-se a råmas singura autoritate cu
competen¡å exclusivå asupra problemelor care se puteau ivi cu privire
la bunurile religioase. Pre¿edinte al acestei comisii a fost numit, de
cåtre Gh.Gheorghiu-Dej, profesorul Tudor R.Popescu. Cu timpul din
cauza unor circumstan¡e imprevizibile Tudor R.Popescu a trebuit så
ac¡ioneze, în numele comisiei, singur.59
Dupå cum a prezentat-o prof. Tudor. R Popescu, decizia 202/1948 a
fost o lege care în fapt traducea o lege sovieticå, emana¡ie a unui stat
ateu. Era o lege stråinå dar era aprobatå de instan¡ele române¿ti ¿i
acestea urmau så o aplice. Era o lege impuså din afarå tuturor ¡årilor
care intraserå sub influen¡a Uniunii Sovietice ¿i urmårea a se confisca
bunurile institu¡iilor ecleziastice, de orice fel iar låca¿urile religioase
så disparå ori så fie transformate ¿i utilizate în cu totul alte scopuri
(grajduri, depozite , magazii de mårfuri etc.). Dupå unele date se aflau
atunci în România cam 18-20000 de låca¿uri de cult.60
Decizia 202 care reglementa situa¡ia bunurilor institu¡iilor
biserice¿ti, prevedea, la articolul 1: Bunurile de orice fel apar¡inând
institu¡iilor: Eforia spitalelor civile, A¿ezåmintelor brâncovene¿ti, precum
¿i Epitropia Sf. Spiridon din Ia¿i, trec în patrimoniul statului pe data
publicårii prezentei decizii ¿i vor fi afectate diferitelor departamente
sau institu¡ii publice.
Aceastå decizie (202/1948)61 viza bunurile bisericilor de orice rit
din România.
ªi totu¿i, în acele condi¡ii s-a gåsit un om, un român cu înalt spirit

58
Tudor R.Popescu, Salvarea bisericilor de orice rit din România, sub ocupa¡ia militarå
sovieticå, p. 144-146.
59
Ibid, p.103.
60
Tudor Popescu, op cit. P7
61
Ibid, p.144-146.

- 109 -
patriotic care, prin func¡ia ce a avut-o, de ¿ef al acestei comisii, a cåutat
¿i a gåsit cåi ¿i mijloace de a ac¡iona ca så salveze aceste institu¡ii de la
distrugere dar så nu aparå ca o persoanå ce sabota aplicarea legii, „un
om din acest popor ¿i din aceastå ¡arå – cum scrie în prefa¡a cår¡ii
citate, profesor doctor Adrian Nåstase – ac¡ionând numai cu mijloacele
spiritului, sfidând for¡a brutalå ¿i utilizând mijloacele Dreptului (aceastå
¿coalå a imagina¡iei creatoare), în condi¡ii de riscuri extreme, a avut
curajul så încerce, cel pu¡in, ceea ce , din nici o ¡arå aflatå în acelea¿i
împrejuråri, nu a îndråznit.62Acesta a fost profesorul doctor, membru
de onoare al Academiei Române, Tudor R. Popescu.
Un om care a avut atâta curaj, sus¡inut de înalta competen¡å
profesionalå ¿i datoritå func¡iei de pre¿edinte al Comisiei ¿i-a luat asupra
lui o sarcinå atât de importantå, incredibil de realizat, în condi¡ii când
organele sovietice, consilierii sovietici, vegheau permanent ca politica
lor så se aplice întocmai, ¿i a reu¿it ceea ce ¿i-a propus. Nu o spune
numai T.R.Popescu în cartea publicatå 63, o spune realitatea din ¡ara
noastrå ¿i anume cå bisericile de orice rit nu numai cå n-au fost distruse
dar au continuat så func¡ioneze, så-¿i îndeplineascå rolul de factor spiri-
tual-cultural.
O spune ¿i o cercetåtoare americanå, ziarista Ruth Ellen Gruber, în
lucrarea sa „Jewish Heritaje Travel”. Cartea a fost scriså dupå ce ziarista
a vizitat timp de doi ani ¡årile din estul ¿i centrul Europei – Bulgaria,
Cehoslovacia, Polonia, Ungaria ¿i România, în ultimii ani ai dictaturii
comuniste. Scopul publicårii acestei cår¡i a fost acela de a descrie soarta
popoarelor respective sub teroarea dictaturii comuniste ¿i în special
soarta institu¡iilor religioase evreie¿ti.64
Tudor R. Popescu reaminte¿te câteva concluzii ale ziaristei
americane ¿i anume: „România a fost ¡ara în care s-a produs fenomenul
incredibil numit salvarea bisericilor de orice rit”, sinagogile din România
erau într-o stare de conservare foarte bunå, oferind astfel o idee despre
cum ar fi trebuit så arate edificiile de cult, aflate în ruinå în restul
Europei de est”, cå „în România, chiar dupå afirma¡iile autoarei cår¡ii
citate, toate sinagogile au fost salvate ¿i au func¡ionat ca atare tot
timpul fårå întrerupere”.65
În 1989, când ziarista a vizitat România, a gåsit 78 de sinagogi în
func¡iune, inclusiv 29 al cåror serviciu se presta zilnic de¿i ¡ara se
gåsea încå sub regimul comunist. De asemenea, erau 750 de cimitire în
660 de localitå¡i care în numeroase cazuri erau bine îngrijite de familii

62
Ibid, p.9-10.
63
Tudor R Popescu. Salvarea bisericilor de orice religie din România
64
Ibid, p.12.
65
Ibid, p.13-14.

- 110 -
de ¡årani care nu erau evrei
Ca o sintezå a verificårilor întreprinse în toate provinciile ¡årii ¿i a
informa¡iilor astfel adunate, autoare cår¡ii afirma: „România este unica
¡arå din centrul ¿i estul Europei unde se aflå numeroase sinagogi ¿i
cimitire utilizate de cåtre comunitå¡ile evreie¿ti dispersate în toatå
¡ara” . 66
Marele patriot român – Tudor R.Popescu, a scris aceastå carte în
contextul multor aprecieri fåcute, dupå 1989, de oameni råuvoitori sau
neinforma¡i despre soarta credin¡ei ¿i bisericilor din România în timpul
regimului comunist. Ca unul care a fost în centrul preocupårilor pentru
apårarea bunurilor institu¡iilor de cult ¿i ¿tia ce s-a fåcut, s-a sim¡it
dator så spunå adevårul celor care au voit doar så denigreze ¿i så
incrimineze.
Nu ¿tim dacå T.R.Popescu, a stat de vorbå cu ziarista americanå în
perioada de documentare dar citind probabil cartea acesteia este de
pårere cå americanca a fåcut o adevåratå muncå de cercetare „întâlnind
istoria ¿i ¡inând så o scrie a¿a cum a våzut-o”. 67
Timp de doi ani autoarea – Ruth Ellen Gruber – vizitase câteva ¡åri
¿i constatårile respective le-a înscris în carte, comparând cu situa¡ia
din România. ªi pentru a se convinge de situa¡ia din ¡ara noastrå, a
vizitat toate provinciile verificând cu amånuntul problemele urmårite.
Aceasta i-a dat posibilitatea så scrie fåra a gre¿i cå „România este unica
¡arå din centrul ¿i estul Europei unde se aflå numeroase sinagogi ¿i
cimitire utilizate de cåtre comunitå¡ile evreie¿ti dispersate în toatå
¡ara...” 68
Odatå cu apårarea ¿i salvarea catedralelor, bisericilor, månåstirilor,
schiturilor, sinagogilor, moscheelor, templelor, caselor de rugåciuni ¿i
¡inerea lor în stare de func¡ionare a fost salvatå ¿i libertatea religioaså.
În acela¿i timp nu numai cå nu au fost închise ¿i lichidate dar s-a
continuat, este adevårat, mai pu¡in , dar s-a continuat totu¿i så se facå
repara¡ii pe unde au fost necesare ¿i chiar så se construiascå edificii
religioase. 69
Despre situa¡ia religiei ¿i a bisericilor în România, dupå anul 1989,
au început så se spunå ¿i så se scrie mult. În campania anticomunistå
au fost incrimina¡i mul¡i slujitori ai bisericii dar în mod deosebit regimul
comunist, organele de stat etc. În primul rând s-a atacat problema
demolårii de biserici, mai ales în Bucure¿ti ceea ce este adevårat. Apoi
interzicerea de a se merge la bisericå, de a se face slujbe ¿i a se practica

66
Ibid, p. 19-20.
67
Ibid, p.18.
68
Ibid, p.19-20.
69
Ibid, p.20, 99-103, 123-127.

- 111 -
obiceiurile religioase, de a se scoate de prin case icoanele, scoaterea din
programele ¿colare a orelor de religie ¿i multe altele.
Cât despre demolarea unor biserici dar ¿i deplasarea altora în locuri
mai låturalnice de unde erau amplasate, aceste opera¡iuni în aproape
toate cazurile s-au fåcut în urma unor lucråri edilitare de aliniere a
unor stråzi ¿i bulevarde, de reconstruc¡ia unor cartiere ¿i stråzi ¿i
construirea de noi clådiri de locuit ori edificii publice.
Astfel de lucråri s-au fåcut în Bucure¿ti ¿i înainte de cel de-al doilea
råzboi mondial. Un singur exemplu: când regele Carol, pentru a urbaniza
bulevardul Carol din Bucure¿ti, a distrus 13 biserici (dupå cum aratå
preotul Ioasaf în „Adevårul” din 16 noiembrie 1996).70
Mul¡i dintre noii „apåråtori” ai bisericii, a religiei, n-au cunoscut
situa¡ia din acele timpuri, ei fiind închi¿i pentru activitate anticomunistå.
Al¡ii înså au fåcut-o dorind så se afirme aståzi ca luptåtori anticomuni¿ti.
În urma atâtor neadevåruri spuse dupå 1989 despre persecutarea
religiei ¿i a bisericii în perioada comunistå, Tudor R.Popescu, cel care
lucrase permanent pentru salvarea ¿i apårarea bunurilor biserice¿ti ¿i
a religiei, a considerat cå trebuie så intervinå asupra acestei probleme
¿i så „restabileascå adevårul pentru cå neadevårul istoric prezentat fie
de cei care fac istoria, fie de cåtre cei care numai o scriu, constituie o
crimå împotriva istoriei inså¿i”71 ¿i aminte¿te cå tot timpul, pe întreg
teritoriul ¡årii s-au men¡inut toate bisericile deschise ¿i s-au construit
ori s-au reparat localuri de biserici. În acest sens el cita chiar pe
mitropolitul Antonie Plåmådealå care spunea: „eu am început zidirea
din temelie a manåstirii Strâmba fårå aprobarea statului ¿i fårå nici un
ban de la stat, ¿i multe biserici parohiale ¿i case parohiale”.72
Cei ce spun neadevåruri n-au nici o scuzå cå nu ¿tiau. Puteau så
citescå publica¡iile Patriarhiei ori ale mitropoliilor ¿i vedeau acolo cå
via¡a religioaså s-a desfå¿urat mereu în toate låca¿urile sfinte.
Ca så vada cå mitropolitul Antonie Plåmådealå nu era singurul
care spunea cå a construit ¿i reparat biserici mai citåm un articol din
Mitropolia Olteniei73, scris de Nestor Vornicescu-Severineanu, intitulat
„Înalta purtare de grije fa¡å de monumentele istorice biserice¿ti din
Arhiepiscopia Craiovei în ultimele trei decenii, 1944-1974", în care aratå
multe astfel de monumente din jude¡ele Olteniei. Despre cele din Gorj
scris: „Monumentele istorice din jude¡ul Gorj s-au bucurat de o
permanentå aten¡ie deosebitå pentru buna între¡inere, restaurare ¿i
valorificare a a¿ezåmintelor ecleziastice ¿i vestite monumente de mare
importan¡å pentru cultura noastrå veche româneascå. Frumoasa bisericå
70
Academician prof, Tudor.R.Popescu, op.cit., p.107.
71
Academician pro. Tudor R.Popescu, op.cit., p.98.
72
Ibid, p. 99.
73
„Mitropolia Olteniei”, anul XXVI, nr.7-8 iulie-august 1974, p.557-562.

- 112 -
Sfin¡ii Arhangheli din centrul municipiului Târgu-Jiu ¿i-a redobândit
forma ini¡ialå printr-o restaurare de cea mai bunå calitate, înfå¡i¿ându-se
aståzi ca un cinstit Chivot de pe Sfânta Maså”.
Importante lucråri de consolidare ¿i restaurare s-au fåcut în Gorj ¿i
la Crasna, la schitul Lainici etc. Experien¡a câ¿tigatå la restaurarea
minunatului complex månåstiresc de la Horezu este folositå acum de
speciali¿tii Direc¡iei monumentelor istorice din Bucure¿ti la restaurarea
månåstirii Polovragi dupå bogatele indica¡ii date la fa¡a locului de I.P.S.
mitropolit Teoctist.
În continuare descrie cu amånunte opera¡iunile ce s-au executat ¿i
încå se executå la ctitoria de la Tismana a primilor voievozi munteni ¿i
a sfântului Nicodin.
În perioada când unele materiale de construc¡ie se ob¡ineau cu
mari greutå¡i ¿i cu reparti¡ie guvernamentalå, pentru månåstirea Tism-
ana s-a dat tablå de aramå pentru acoperirea sålii mari din partea de
nord ¿i cu tablå de plumb biserica mare ¿i paraclisul zidit de Matei
Basarab.
Tot în deceniul 7-8 a fost acoperitå cu tablå de aramå ¿i biserica
månåstirii Cozia.
Începând din anul 1955, la interven¡ia Prea Fericitului mitropolit
Firmilian, la Tismana s-au realizat o lucrarea cu caracter unicat în ce
prive¿te conservarea, consolidarea, restaurarea decuparea ¿i încastrarea
unor mari suprafe¡e de veche picturå frescå ... Cu sprijinul competent
al organelor de stat care se ocupau de monumentele istorice ¿i al comisiei
de picturå bisericeascå de pe lângå Sfânta Patriarhie din Bucure¿ti,
începând cu anul 1955 ¿i terminând cu anul 1962 s-a realizat restaurarea
picturii vechi, din pronaos, extragerea stratului suprapus în secolul al
XVIII- lea ¿i încastrarea acestui strat în clådirile månåstirii, în muzeul
organizat special din jurul bisericii. Întreaga operå de restaurare s-a
fåcut în cele mai bune condi¡ii tehnice ¿i muzeistice.
Prin lucrårile de descoperire a picturii frescå din secolul al XVI –
lea ¿i prin expunerea artisticå a picturii din secolul al XVIII - lea
importan¡a månåstirii a crescut enorm.
În încheierea articolului, J.P.S. Nestor Vornicescu-Severineanu,
scria: „În România de aståzi se cheltuiesc mijloace ¿i valori importante
pentru a fis puse în luminå cuvenitå crea¡iile ¿i munca nobilå a
trecutului. Se executå pe întreg cuprinsul ¡årii foarte importante lucråri
de restaurare a monumentelor istorice într-un ritm ¿i într-o måsurå
necunoscute pânå acum. În Arhiepiscopia Craiovei, månåstiri ¿i biserici
de sat sau ora¿, monumente istorice, au fost ¿i sunt studiate, restaurate
¿i redate rostului lui firesc”.74

74
Ibid, p. 560-562.

- 113 -
 Dupå abolirea comunismului, în 1989, la noi s-a ¡inut un congres
al tuturor bisericilor ortodoxe, sub Pre¿edin¡ia Patriarhului României,
la care nu s-a amintit câtu¿i de pu¡in de faptul cå în ¡ara noastrå pe tot
timpul dictaturii comuniste, libertatea religioaså a fost legalmente
respectatå cu toate consecin¡ele pe care aceastå situa¡ie le implicå,
precum existen¡a legalå a tuturor institu¡iilor religioase de orice rit, dar
¿i posibilitatea legalå de a se construi biserici ¿i alte institu¡ii de cult”.75
Tudor R. Popescu, comentând faptul cå cu diverse ocazii ¿i persoane
diferite, unii chiar cu func¡ii în stat, s-au spus multe nerealitå¡i în loc
så se spunå situa¡ia a¿a cum a fost în perioada comunistå, spunea cå
„istoricii n-au fåcut nici un comentariu, ca ¿i cum nu ar fi existat. ªi
astfel, poporul nostru nu a aflat, în totalitatea sa, nici pânå aståzi, cå
în ¡ara lui, pe timpul dictaturii comuniste, bisericile au func¡ionat fårå
nici o oprire legalå, spre deosebire de toate celelalte ¡åri aflate sub
aceea¿i ocupa¡ie militarå sovieticå...” 76
Este inexplicabil de ce dupå 1990 s-au spus atâtea neadevåruri
despre soarta bisericii ¿i a credin¡ei în perioada regimul comunist în
România. Nu pot fi negate unele fapte, unele måsuri restrictive ¿i chiar
represive izvorâte din concep¡ia ideologicå a comunismului, din ateismul
såu ¿i chiar dårâmarea unor biserici, dar a vedea ¿i a vorbi numai
faptele rele ¿i accentuând pe acestea e nedrept ¿i necinstit. Cui îi
folose¿te acest mod de prezentare a situa¡iei bisericii ¿i a religiei din
perioada comunismului? Cei ce s-au ocupat ¿i se ocupå de astfel de
practici fac, dupå pårerea noastrå, chiar mai mult råu bisericii române¿ti
decât a fåcut regimului comunist.
Oamenii cinsti¡i nu se iua dupå astfel de informa¡ii. Ei våd
monumentele – mitropoliile, månåstirile, bisericile, schiturile, etc. unii
au participat la restaurarea, repararea ¿i repictarea lor sau le-au vizitat.
Citesc cår¡i tipårite atunci de tipografiile Sfintei Patriarhii, ale
Mitropoliilor, våd ¿i citesc revistele acestor Mitropolii care au apårut
dupå anul 1950 aproape în fiecare lunå, în care s-a prezentat activitatea
miilor de slujitori ai bisericilor consultå lucrarea recent apårutå a
preotului profesor universitar doctor Mircea Påcuraru: Dic¡ionarul
teologilor români, Bucure¿ti, 1996, unde prezintå un numår de aproape
700 teologi din toatå perioada istoricå ¿i lucrårile lor (Påcat cå în aceastå
perioadå este prezentat totu¿i un numår mic de teologi). Se pot, de
asemenea, citi ¿i alte lucråri 77 de unde se vede care a fost situa¡ia

75
Academician prof. Tudor R. Popescu, op.cit., p. 109.
76
Ibid, p. 109-110.
77
Legea ¿i statutele cultelor religioase din R.P.Românå, Editura Ministerului Cultelor,
Bucure¿ti, 1949 Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române sub Inalt Prea sfin¡itul Patriarh Jus-
tinian, 1948-1953, Editura Institutului Biblic ¿i de misiune ortodoxå, Bucure¿ti, 1953

- 114 -
bisericii ¿i a religiei în regimul comunist.
Nu lucrårile, articolele, conferin¡ele denigratoare etc. prezintå
situa¡ia religiei unui popor, munca asiduå ¿i permanentå a unei largi
categorii de slujba¿i ai bisericii – preo¡ii etc. Nu serve¿te la nimic
prezentarea numai a ceea ce a fost bine sau numai a ceeea ce a fost
råu.
Dar când în stråinåtate se våd ¿i se citesc astfel de denigråri, când
un stråin cite¿te aprecieri de aceastå naturå, cu ce impresie råmâne el
despre religia din România.
În perioada venirii la putere a comuni¿tilor au fost persecuta¡i,
înlåtura¡i din serviciu ¿i chiar aresta¡i, judeca¡i ¿i condamna¡i cei ce
au simpatizat cu mi¿carea legionarå, cu cuzi¿tii, cu Antonescu, etc.
Dupå 1990 au fost denigra¡i mul¡i preo¡i ¿i chiar din conducerea bisericii,
pentru cå ar fi colaborat cu securitatea. Deci ce au fåcut unii în timpul
regimului comunist, au fåcut ¿i al¡ii în zilele noastre. N-au putut, n-au
vrut ¿i nu au fost în stare så facå ¿i lucruri necesare bisericii: construc¡ii,
repara¡ii, consolidåri, înzestråri cu cele necesare.
De-a lungul existen¡ei ei, biserica, religia, au trecut prin multe
greutå¡i, persecu¡ii, denigråri etc. dar a rezistat ¿i prin slujitorii ei,
sprijini¡i de popor, au mers mai departe.
Timp de o jumåtate de secol, biserica ¿i slujitorii ei au îndurat
vicisitudinile vremii. În ciuda acestora s-au gåsit mul¡i oameni de
credin¡å în Dumnezeu care de la înal¡imea func¡iilor pe care le aveau,
au putut, în condi¡iuni grele, så intervinå ¿i så apere bisericile, credin¡a
¿i chiar så facå posibil repararea, consolidarea ¿i chiar construirea de
noi låca¿uri de bisericå. Cu imagina¡ia ¿i cu rela¡iile pe care le-au avut
unii conducåtori ai bisericii, cum a fosr Patriarhul Justinian Marina,
s-au putut påstra bisericile deschise, s-au putut ¡ine slujbele cu
regularitate, s-a dat bisericii o legisla¡ie proprie adoptatå de organul
suprem al ¡årii – Marea Adunare Na¡ionalå.
Chiar în Gorj, apari¡ia pe harta jude¡ului a unor centre orå¿ene¿ti,
s-au construit, odatå cu sediile cluburilor, a caselor de culturå, a
magazinelor ¿i localuri de închinåciune, s-au reparat ¿i consolidat unele
localuri de månåstiri (Tismana, Polovragi). Prin sate locuitorii din re-
spect pentru credin¡å ¿i oamenii cu mult curaj au mai fåcut ¿i câte ceva
pentru biserici. Cel pu¡in le-au îngrijit, le-au mai reparat. De aceea
s-au påstrat aproape prin toate satele vechi biserici iar duminica ¿i în
zilele de sårbåtoare clopotele acestora chemau credincio¿ii la slujbå.
Råspundeau înså mai pu¡ini, mai ales cei mai båtrâni. Se botezau noii
nåscu¡i, se fåceau cununii, înmormântåri, parastase, pomeni etc. Mai
erau ¿i cazuri când, din exces de zel, unii locuitori care lucrau prin
institu¡ii, au scos icoanele din caså, ori cåsåtoriile religioase le fåceau
pe la biserici ¿i månåstiri mai îndepårtate, ascunzându-se de organele

- 115 -
locale sau de unii oameni mai råutåcio¿i.
Ceea ce istoria a a¿ezat în societate în timp a sute de ani – credin¡a,
biserica – nu putea dispare din voin¡a ori din ignoran¡a unui regim, a
unor conducåtori iresponsabili. Oamenii sunt trecåtori dar credin¡a este
mereu ve¿nicå ¿i puternic înrådåcinatå în sufletul oamenilor.

Mari personalitå¡i în fruntea bisericii

Dupå primul råzboi mondial, în fruntea Bisericii Ortodoxe din

România a ajuns Miron Cristea care, la 18 decembrie 1919 a fost ales
mitropolit primat al României iar în ziua urmåtoare investit ¿i înscåunat.
La 4 februarie 1925 a devenit primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe
Române.
În perioada când se afla în fruntea bisericii s-a organizat biserica
noastrå ca Patriarhie, s-a votat Statutul de organizare ¿i func¡ionare al
Bisericii Ortodoxe Române din 1925. Tot în timpul påstoririi Înalt Prea
Fericirii Sale a apårut revista „Biserica Ortodoxå Românå” (1921), s-au
tipårit multe cår¡i biserice¿ti, a înfiin¡at Seminarul teologic „Miron
Patriarhul” din Câmpulung (1922) pentru orfanii de råzboi ¿i Academia
de muzicå religioaså din Bucure¿ti (1927). A sprijinit o serie de tineri
teologi la studii peste hotare. Sub el s-a ridicat actualul palat patriarhal
¿i a fost repictatå catedrala patriarhalå; a sprijinit participarea teologilor
români la congrese ¿i întruniri ecumeniste peste hotare sau convocarea
unor asemenea întruniri în ¡arå.
Între 10 febrarie 1938 – 6 martie 1939 a fost prim-ministru78, la
acea datå încetând din viatå.
Un alt înalt ierarh care s-a aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române
a fost Justinian Marina, ales la 24 mai 1948 iar la 6 iunie 1948 înscåunat
ca arhiepiscop al Bucure¿tilor, mitropolit al ungrovlahilor ¿i Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române. Venea în fruntea bisericii într-o perioadå
când în ¡ara noastrå se instaura o nouå orânduire socialå cåreia biserica
nu-i era între primele preocupåri ci dimpotrivå, ca ¿i alte institu¡ii a
avut de suferit mai ales prin înlåturarea din bisericå a multor preo¡i ¿i
al¡i prela¡i, când ateismul urma så devinå politica de bazå, când din
dispozi¡ia puterii învingåtoare – Uniunea Sovieticå – urma ca în ¡årile
care se aflau sub influen¡a ei så se aplice reglemantåri ce trebuiau så
ducå la confiscarea bunurilor ecleziastice, de orice fel, låca¿urile
religioase så fie dårâmate, ori transformate ¿i utilizate în cu totul alte

78
Preot prof. Univ. Dr. Mircea Påcuraru, Dic¡ionarul teologilor români Editura Univers
Enciclopedic, Bucure¿ti, 1996, p.133-134.

- 116 -
scopuri. Aceastå reglementare în România a fost cunoscutå sub numele
de decizia nr. 202/1948 79 a Comisiei Ministeriale pentru redresarea
economicå ¿i stabilizarea monetarå, decizie ce avea putere de lege.
La 19-20 octombrie 1948 Sf .Sinod a votat un nou Statut pentru
organizarea ¿i func¡ionarea Bisericii Ortodoxe Române. La aceastå datå
Patriarhia avea numai 5 mitropolii, cu 13 eparhii sufragane la care se
adåugau douå eparhii române¿ti în diasporå.
În 1948 s-a procedat la reorganizarea învå¡åmântului teologic
ortodox; de atunci au func¡ionat douå institute teologice de grad
universitar (Bucure¿ti ¿i Sibiu) ¿i ¿ase seminarii teologice (Bucure¿ti,
Buzåu, Månåstirea Neam¡, Cluj, Craiova ¿i Cransebe¿); s-au editat noi
periodice biserice¿ti ori ¿i-au continuat apari¡ia cele vechi : „Biserica
Ortodoxå Românå” (din 1874), „Ortodoxia”, „Studii teologice” (reviste
centrale), „Glasul bisericii” ( a Mitropoliei Ungrovlahiei), „Mitropolia
Moldovei ¿i Sucevei”, „Mitropolia Ardealului”, „Mitropolia Olteniei” ¿i
„Mitropolia Banatului” (reviste mitropolitane); s-au reeditat „Biblia
sinodalå” în douå edi¡ii (1968 ¿i 1975), „Noul Testament” (1951), toate
cår¡ile de cult (fiecare în mai multe edi¡ii), aproape toate manualele
necesare pentru învå¡åmântul teologic superior ¿i seminarial, la care
se adaugå o serie de lucråri cu caracter teologic ¿i istoric, scrise de
ierarhi profesori de teologie ¿i preo¡i, sau teze de doctorat. Patriarhul
înså¿i, Marina Justinian, a publicat 12 volume sub titlul semnificativ
„Apostolat social” (Bucure¿ti, 1948-1976), cu toate pastoralele, cuvântårile
¿i articolele sale. S-au restaurat zeci de biserici, monumente de artå,
s-au ridicat biserici noi ¿i s-au pictat fie unele din cele vechi, fie din
cele noi; s-au amenajat aproximativ o sutå de muzee ¿i colec¡ii de obiecte
biserice¿ti, mai ales în incinta unor månåstiri. În timpul cât a fost
patriarh au fost întocmite ¿i aprobate reglementåri pentru toate domeniile
de activitate ale Bisericii.80 A purtat o grijå deosebitå preo¡ilor de mir,
asigurându-le salarii precum ¿i pensii; a creat a¿ezåminte de asisten¡å
socialå pentru preo¡ii ¿i cålugårii båtrâni (Dealul) pentru cålugåri¡e ¿i
preotese båtrâne (Viforâta). A între¡inut legåturi cu celelalte Biserici
Ortodoxe surori ¿i cu alte Biserici cre¿tine. El însu¿i a fåcut vizite, în
fruntea unor delega¡ii sinodale la bisericile Ruså (de mai multe ori),
Georgianå (1948), Sârbå (1957), Bulgarå (1953, 1966 ¿i 1971), Patriarhiile
Ecumenice (1968) de Alexandria (1971) ¿i Ierusalim (1975); Biserica
Greciei (1963, 1971 ¿i 1975). S-au ini¡iat rela¡ii cu bisericile vechi,

79
Academician prof. Tudor R .Popescu, Salvarea bisericilor de orice rit din România
sub ocupa¡ia militarå sovieticå, p. 144-146.
80
A se vedea mai sus paginile: 39,40,41

- 117 -
orientale, prin vizite reciproce: Patriarhul a vizitat Patriarhia Armeanå
din Ecimidzia (1958 ¿i 1966), Biserica Etiopianå (1969 ¿i 1971), Biserica
Coptå (1969 ¿i 1971), Biserica Sirianå din Malabar-India (1969) S-au
ini¡iat ¿i înte¡inut rela¡ii cu o serie de biserici romano-catolice na¡ionale,
unele vizitate de înså¿i Patriarhul Justinian în fruntea unor delega¡ii
sinodale: Austria (1969), Germania (1970), Belgia (1972); cu Biserica
vechilor catolici ¿i cu Biserica anglicanå. La rândul lor delega¡i ai tuturor
acestor biserici au vizitat pe Patriarhul Justinian ¿i Biserica sa.
Dupå 1961, când Biserica Ortodoxå Românå a reintrat în Consiliul
Ecumenic al Bisericilor, ea a participat la toate ac¡iunile desfå¿urate în
cadrul mi¿cårii ecumenice actuale: Consiliul Ecumenic al Bisericilor,
Conferin¡a Bisericilor Europene81 etc
La rândul lor, mitropoli¡ii ¿i episcopii au avut, în raza lor de
competen¡å, multe ¿i felurite ac¡iuni religioase. Vom exemplifica doar
cu câ¡iva din ace¿tia care au påstorit Arhiepiscopia ¿i Mitropolia Olteniei.
Mai întâi Criveanu Nifon. Studii la Seminarul „Central” (1902-1910) ¿i
Facultatea de Teologie din Bucure¿ti (1910-1914) cu specializare la
Facultå¡ile de Teologie din Montpellier ¿i Paris (1924-1926). A func¡ionat
ca preot ¿i chiar profesor la mai multe biserici pentru ca în 1933 så fie
ales episcop de Hu¿i (înscåunat la 12 martie 1934); la 30 noiembrie
1939 ales mitropolit al Olteniei, cu re¿edin¡a la Craiova. În aceastå
func¡ie a stat doar pânå în anul 1945 când a fost pensionat. Ca mitropolit
s-a remarcat mai ales prin organizarea asisten¡ei sociale dar a publicat
¿i o serie de lucråri cu caracter moralizator ¿i volume de predici.82 Dupå
un an ¿i trei luni de la preluarea conducerii Mitropoliei s-a prezentat o
dare de seamå a Adunårii Eparhiale83 în care erau eviden¡iate multe
din ini¡iativele ¿i înfåptuirile noului mitropolit între care o foaie de
zidire sufleteascå „Lumina cre¿tinå” în 25 000 de exemplare ¿i trimiså
tuturor parohiilor spre a fi împår¡itå credincio¿ilor. S-a trimis nu numai
la sate ci ¿i la alte institu¡ii ¿i persoane: 1 500 exemplare la Corpul I
armatå pentru a fi împå¡ite la osta¿i; 30 de exemplare la ¿colile de
mi¿care C.F.R. 232 exemplare la diferite reviste ¿i personalitå¡i teologice.
S-a alcåtuit ¿i tipårit o „Carte de rugåciuni” având 190 de pagini, în
douå edi¡ii a câte 30 000 de exemplare din care au fost trimise multe la
ucenici, la ¿coli, la spitale, la penitenciar etc.
Pentru editarea revistelor ¿i cår¡ilor religioase Mitropolia avea

81
Preot, prof.univ dr. Mircea Påcurariu, Dic¡ionarul teologilor români, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure¿ti, 1996, p. 251-252.
82
Ibid, p. 137-138.
83
Preot I.Popescu Cilieni, Pe firul istoriei al Mitropoliei Oltenia, 1941, Craiova, p.39-45.

- 118 -
tipografie proprie.
În multe localitå¡i nu erau, la biserici, cântåre¡i. Pentru a completa
locurile vacante, mitropolia a înfiin¡at, în toamna anului 1940, o ¿coalå
de cântåre¡I, în Craiova.
O bunå parte a activitå¡ii culturale în rândul popula¡iei se desfå¿ura
prin intermediul societå¡ii prela¡ilor “Rena¿terea” ce dåinuia de 18 ani,
acum fiind reactivatå de noul mitropolit.
A urmat la Mitropolia Olteniei, Marin Firmilian . La 20 noiembrie
1947 ales arhiepiscop al Craiovei ( hirotonisit la 30 noiembrie, înscåunat
la 28 decembrie) iar în februarie 1949 ridicat la demnitatea de Mitropolit
al Olteniei, înscåunat la 25 martie, påstorind pânå la moarte.
Ca ¿i predecesorul såu, a publicat cår¡i de rugåciune , calendare,
articole, recenzii, medalioane cu vie¡i de sfin¡i iar ca ierarh, articole,
cuvântåri, pastorale (numårul titlurilor ridicându-se la peste 450).
A îndrumat permanent revista „Mitropolia Olteniei”, activitatea
Seminarului teologic din Craiova, ac¡iunea de restaurare a monumentelor
istorice etc. A participat la unele întruniri biserice¿ti în stråinåtate:
Conferin¡a parohialå de la Moscova din 1948, a doua ¿i a treia Conferin¡å
parohialå de la Rodos (1963 ¿i 1964) ¿i altele.84
O altå personalitate a Mitropoliei Olteniei a fost J.P.S
Vornicescu-Nestor care la 15 decembrie 1970 a fost ales ¿i apoi hirotonisit
episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiova cu titlul „Severineanu”, loc¡iitor
de arhiepiscop al Craiovei ( noiembrie 1972 – ianuarie 1973); la 20
aprilie 1978 ales iar la 23 aprilie înscåunat ca arhiepiscop al Craiovei ¿i
Mitropolit al Olteniei. Pentru activitatea prodigioaså, permanentå a fost
membru de onoare al Academiei Române (1991) ¿i ai Academiei de ªtiin¡e
din Chi¿inåu (1992).85
Mitropolitul Olteniei, Nestor Vornicescu a fost delegat de Sfântul
Sinod la o serie de sesiuni ale Conferin¡ei Cre¿tine pentru pace , cu
sediul la Praga, fiind membru permanent în anumite comisii. A fåcut
parte din mai multe delega¡ii sinodale române care au vizitat alte
Biserici.
Încå de tânår a intrat în via¡a bisericeascå, mai întâi în schitul
Nechit-Neam¡ (1944), apoi în månåstirea Neam¡ (1946). S-a preocupat
¿i de pregåtirea intelectualå, mai întâi la Seminarul de muzicå
bisericeascå ¿i Seminarul monahal din Månåstirea Neam¡ (1946-1951)
la Institutul Teologic Universitar din Bucure¿ti (1951-1955) unde a urmat

84
Preot, prof. Univ. Dr. Mircea Påcurariu, Dic¡ionarul teologilor români, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure¿ti, 1996, p. 250-251.
85
Ibid, p. 483-485.

- 119 -
¿i cursurile de doctorand, sec¡ia Patrologie (1955-1958), cursuri de
specializare la Institutul Ecumenic de la Bassey ¿i Facultatea de Teologie
antonianå, post protestantå din Geneva (1969-1970), doctoratul în teologie
la Bucure¿ti (1983).
Trecând prin atâtea ¿coli dar ¿i lucrând pe tårâmul bisericesc a
elaborat ¿i publicat multe lucråri cu caracter religios dar ¿i istoric.
În perioada când Nestor Vornicescu era mitropolit au continuat lucråri
însemnate de repara¡ii ¿i consolidare la månåstirea Tismana, dar ¿i la
alte biserici.
N-a fost singurul care a avut aceastå carierå încununatå de succes.
Biserica Cre¿tinå Ortodoxå Românå având în frunte mari personalitå¡i
ca Patriarhul Miron Cristea ori Justinian Marina, oameni cu multå
pregåtire ¿i cu multå experien¡å de via¡å, cu autoritate în fa¡a conducerii
statului, au putut interveni ¿i ajuta Biserica ¿i pe slujitorii ei.
Mitropolia Olteniei, respectiv bisericile din întreaga eparhie au avut
organul de preså „Mitropolia Olteniei”, revista oficialå a Arhiepiscopiei
Craiovei ¿i a Episcopiei Râmnicului ¿i Arge¿ului, care a apårut începând
cu anul 1950, lunar. Aici s-au publicat multe informa¡ii despre via¡a
bisericeascå din Oltenia, despre preocupårile slujitorilor bisericilor,
despre restaurarea, sfin¡irea ¿i resfin¡irea de biserici, såvâr¿irea de
liturghii la unele biserici, conferin¡ele administrative la unele
protopopiate, pagini din istoria unor biserici ori månåstiri dar ¿i studii
cu caracter istoric, evenimente din istoria poporului român. De asemenea
se aducea la cuno¿tiin¡å despre participarea unor delega¡ii ale Bisericii
Ortodoxe Române la manifeståri biserice¿ti din alte ¡åri, despre vizite
fåcute în România de delega¡ii biserice¿ti din stråinåtate.
Mitropolia având ¿i o tipografie unde a putut så tipåreascå ¿i så
difuzeze prin sate cår¡i cu caracter religios, pastorale, icoane, calendare
etc.
La påstrarea rânduielilor biserice¿ti, såvâr¿irea slujbelor dar ¿i
între¡inerea låca¿urilor de credin¡å de prin comunitå¡ile locale, rolul
important ¿i permanent l-au avut preo¡ii, diaconii, cântåre¡ii dar ¿i
protoereii. Preo¡ii erau cei ce între¡ineau flacåra aprinså a credin¡ei,
tråind în mijlocul satelor împreunå cu locuitorii. Ei participau la toate
momentele religioase din via¡a satului: slujbe religioase în zilele de
sårbåtoare, botezuri, cununii, înmormântåri, praznicele såtenilor,
pomenile care se fac în sate. Mul¡i dintre ace¿tia ¿i-au închinat via¡a
slujirii în credin¡å a satelor fiind mereu la dispozi¡ia såtenilor. Unii
dintre ei au îndeplinit ¿i func¡ia de învå¡åtori, al¡ii s-au înfiin¡at ¿i s-au
aflat ani de zile în fruntea cåminelor culturale.

- 120 -
 Lor li se cuvine multå stimå ¿i respect.
Nu demult, în Târgu-Jiu a fost sårbåtorit preotul Constantin
Runcanu, care a slujit ca preot începând din 1946 al parohiei Runcu
timp de 31 de ani ¿i 16 ani ca protereu al Protoeriei Târgu-Jiu. Cu
aceastå ocazie diferite personalitå¡i locale i-au adresat mesaje de
felicitare ¿i uråri de sånåtate.
Dintre multe ac¡iuni întreprinse în comunå în afarå de obliga¡iile
parohiale a fost ¿i ini¡iatorul construirii cåminului cultural, serbåri
vara cu tinerii elevi etc. În Târgu-Jiu a construit o bisericå care a fost
sfin¡itå în decembrie 2002 ¿i multe alte activitå¡i. Una din ac¡iunile
binecunoscute a fost ajutorul dat la alcåtuirea unui cor bårbåtesc „cum
nu s-a mai pomenit”. S-a apelat la to¡i preo¡ii din jude¡, råspunzând
circa 100 de preo¡i. În plinå activitate pentru concursurile din cadrul
„Cântårii României”, „Corul Popilor”, mai exact corala de bårba¡i a Casei
municipale de culturå din Târgu-Jiu, a participat la concursuri în diferite
localitå¡i din ¡arå de mai multe ori ob¡inând locul I.
Existen¡a unui asemenea cor nu putea så nu fie cunoscutå ¿i de
organele locale. Dar probabil cum au fost ¿i alte ac¡iuni ale preo¡ilor
„s-au fåcut cå nu ¿tiu, cå nu våd”.
*
* *
Trebuie så mai amintim încå o ac¡iune la nivelul întregii ¡åri din
care se vede nu numai activitatea bisericilor, activitatea religioaså nu a
fost interziså dar, probabil, cå în¡elegând rolul ¿i aportul pe care religia
¿i preo¡ii îl puteau aduce la bunul mers al societå¡ii ¿i organele de
partid ¿i de stat au început så le dea aten¡ie. O astfel de ac¡iune a fost
crearea, la nivelul întregii ¡åri, în anul 1969-1970, a unui „organism
politic larg democratic ¿i reprezentativ – Frontul Unitå¡i Socialiste (
mai târziu Frontul Unitå¡ii ¿i Democra¡iei Socialiste)”. Acesta era chemat
„ så asigure intensificarea participårii întregului popor la activitatea
economicå, socialå, politicå ¿i culturalå, la conducerea treburilor ¡årii,
la asigurarea mersului înainte al societå¡ii”.86
Frontul unitå¡ii socialiste crea un cadru organizatoric tot mai larg,
mai corespunzåtor pentru unirea for¡elor întregului popor fårå deosebire
de vreun fel sau altul.
Fiind cel mai larg organ politic permanent, cu caracter reprezentativ,
constituia cadrul organizatoric de unire a for¡elor politice ¿i sociale ale
na¡iunii pentru participarea acestora la elaborarea ¿i înfåptuirea politicii

86
„Mitropolie Olteniei”, anul XXVI, nr. 5-6 mai iunie 1974, p.371-380.

- 121 -
externe ¿i interne.
F.U.S. (Frontul Unitå¡ii Socialiste) era constituit din P.C.R.,
organiza¡ii de maså, ob¿te¿ti, profesionale, cooperatiste, consilii ale
oamenilor muncii apar¡inând na¡ionalitå¡ilor conlocuitoare, uniuni ale
arti¿tilor, asocia¡ii ¿i societå¡i ¿tiin¡ifice, culturale, sportive, culte,
precum ¿i alte organiza¡ii.
Acest organism avea un statut de organizare ¿i func¡ionare dupå
care se conduceau to¡i membrii participan¡i.
„Mitropolia Olteniei” din mai-iunie 1974 publica un amplu articol
intitulat : „Biserica Ortodoxå Românå alåturi de popor în Frontul Unitå¡ii
Socialiste”, care informa pe enoria¿ii bisericilor despre rolul ¿i sarcinile
F.U.S. De aici aflåm cå în urma propunerii fåcute de Prea Fericitul
pårinte Justinian, Sfântul Sinod, în ¿edin¡a sa din 25 aprilie 1974, a
hotårât participarea ¿i mai deplinå a Bisercii Ortodoxe la activitatea
F.U.S.
În conformitate cu prevederile Constitu¡iei, în România î¿i desfå¿urau
activitatea 14 culte religioase al cåror statut era recunoscut de stat.
În zilele de 23-24 mai 1974 a avut loc în Bucure¿ti primul Congres
al Frontului Unitå¡ii Socialiste, fiind prezen¡i 2492 delega¡i, reprezentând
toate categoriile de oameni ai muncii ¿i 427 învå¡åtori, cultele din ¡arå
fiind reprezentate de 77 delega¡i. Biserica Ortodoxå Românå a avut 25
de reprezentan¡i în frunte cu Prea Fericitul Justinian care împreunå cu
I.P.S. mitropolit Justin a fåcut parte din prezidiul congresului.
Între înal¡ii prela¡i care au vorbit de congres a fost ¿i I.P.S. mitropolit
Teoctisct al Olteniei.87
În Consiliul Na¡ional al F.U.S. au fost ale¿i 477 membri. Biserica
Ortodoxå Românå avea în consiliu 5 reprezentan¡i: Prea Fericitul
Patriarh, Mitropolitul Moldovei ¿i Sucevei, Mitropolitul Nicolae al
Ardealului, Mitropolitul Teoctist al Olteniei, Mitropolitul Nicolae al
Banatului.88
Fåcând parte din F.U.S., având reprezentan¡ii såi în Consiliul
Na¡ional, Biserica a participat la ac¡iunile frontului împreunå cu celelalte
organiza¡ii, contribuind la via¡a economicå, socialå, culturalå etc a ¡årii.
În acela¿i timp prezen¡a în F.U.S. dådea posibilitatea så-¿i exprime
dolean¡ele ¿i så facå propuneri care interesau Biserica ¿i pe credincio¿i.
Biserica fåcea astfel parte din rândul celorlalte organiza¡ii ce contribuiau
la bunul mers al ¡årii.
ªi de aici ¿i din Marea Adunare Na¡ionalå se auzea glasul

87
Ibid, p. 375-377.
88
Ibid, p. 378-380.

- 122 -
reprezentan¡ilor bisericii, chiar dacå n-au putut ei så realizeze prea
mult dar cel pu¡in ¿tia cå sunt acolo ¿i pot vorbi în numele bisericii ¿i în
interesul maselor populare.
În vâltoarea vremurilor neprielnice din acea perioadå, în ciuda
marilor ¿i grelelor condi¡iuni impuse, Biserica, prin slujitorii ei, nu
numai cå a rezistat dar a ¡inut mereu treaz, sentimentul evlavios al
cetå¡enilor, a¿a cum a fåcut-o de-a lungul istoriei.

- 123 -
- 124 -
 CAPITOLUL IV

Cultura în jude¡ul Gorj. Institu¡ii,

Funda¡ii, Asocia¡ii ¿i Societå¡i culturale.

- 125 -
- 126 -
 Nu ¿tim prea multe despre vi¡a culturalå ¿i artisticå de-a lungul
secolelor, pe cuprinsul jude¡ului. Dar pu¡inele urme materiale råmase
mo¿tenire putem så formulåm concluzia cå aici a pulsat permanent o
via¡å culturalå. Despre culturå ¿i artå în Tg-Jiu, a se vedea amplul ¿i
valorosul studiu întocmit de profesorul Ion Cepoi ¿i publicat în „Târgu
Jiu 600 Repere de ieri ¿i de azi”, Editura Måiastra Târgu Jiu, 2006,
p.299-336. Aici se aflau mânåstiri ale cåror loca¿uri au fost ¿i de culturå.
Mânåstirea Tismana, locul unde, pe lângå credin¡å, cålugårii învå¡au
¿i carte dar ¿i diferite me¿te¿uguri.
Pe pere¡ii diferitelor biserici ale mânåstirilor ne sunt înfå¡i¿ate
portretele multor ctitori purtând cu evlavie costumele lor, ori icoane de
cele mai multe ori pictate de me¿teri locali.
Încå se mai påstreazå case ¡åråne¿ti dar ¿i låca¿uri de sfinte biserici
a cåror construc¡ii sunt opera de artå. Arhitectura ¡åråneascå ca
domeniu aparte al stråvechii culturi populare române¿ti se manifestå
aici ca o strålucitå artå a construc¡iilor de lemn. Sinteza aceasta poate
fi admiratå în minunatul muzeu în aer liber de la Curtioara. Dar
stråbåtând satele de-a lungul mun¡ilor Carpa¡i, de la Baia de Aramå
pânå la Vâlcea, se pot vedea încå multe case ¡åråne¿ti, cu por¡i ¿i stâlpi
încrusta¡i în lemn ¿i chiar acoperi¿iuri în forme ingenioase lucrate.
“Stråvechi tradi¡ii ale arhitecturii populare s-au påstrat de-a lungul
nenumåratelor genera¡ii de me¿teri constructori. Ei au folosit cel mai
nobil material, în construc¡ii, lemnul de stejar. Arhitectura din Gorj
impresioneazå ¿i încântå privirile atât prin proprietå¡ile sale cât ¿i prin
decor. Casa cu temelie joaså este masivå dar nu greoaie, iar casa înaltå
are o siluetå sveltå datoritå stâlpilor ce dau construc¡iei un aer de
u¿urin¡å ¿i elegan¡å 1.
Mai amintim ¿i de ceea ce oferå interiorul unei case ¡åråne¿ti:
scoar¡e, covoare, velin¡e, cåmå¿i, perini, cåpåtâie, påturi, toate fåcute
de harnicile mâini ale gospodinelor; de portul popular cu care altådatå
1
Jude¡ele patriei. Gorjul. Monografie. Editura Sport-Turism, Bucure¿ti, 1980, p. 163.

- 127 -
se mândreau locuitorii satelor, atunci când, la diverse sårbåtori , mergeau
la hora satului sau la bisericå.
Dupå primul råzboi mondial Liga femeilor Gorjului, în fruntea cåreia
se afla cea care a fost Aretia Tåtåråscu, marea iubitoare de frumos, de
artå ¡åråneascå, a întreprins ac¡iuni de revigorare a confec¡ionårii
obiectelor de artå, realizând covoare, scoar¡e, cåmå¿i etc. cu care a
fåcut cunoscutå arta româneascå la expozi¡ii interna¡ionale.
Între ac¡iunile culturale ce au avut loc în cel de-al patrulea deceniu
în jude¡ul Gorj, a fost ¿i construirea Complexului cultural sculptural
na¡ional “Constantin Brâncu¿i” în anii 1937- 1938.
În perioada imediat urmåtoare primului råzboi mondial în multe
localitå¡i din ¡arå s-au întreprins ac¡iuni pentru a se ridica monumente
care så aminteascå numele eroilor care au luptat ¿i au cåzut pe front
pentru apårarea påmântului stråmo¿esc, pentru unitatea neamului.
Ac¡iunea era preluatå de cåminele culturale care fåceau eviden¡a celor
cåzu¡i pe front, adunau bani pentru a putea construi astfel de
“monumente ale eroilor”.
În aceste condi¡ii, s-a nåscut ¿i idea uni monument la Târgu Jiu.
Încå de prin anul 1926 voci autorizate încep så aducå în discu¡ie
construirea unui monument în Târgu Jiu pentru cinstirea eroismului
gorjenesc2. Interven¡iile fåcute pe lângå Mili¡a Petra¿cu ¿i apoi Constantin
Bråncu¿i ce se afla în stråinitate, au dus, în fiebruarie 1935, la acceptarea
de cåtre Brâncu¿i så facå lucrarea “un mare¡ monument”.
În anii 1937-1938 marele sculptor a început så lucreze în Târgu Jiu
operele care glorificå recuno¿tin¡a nesfâr¿itå a celor ce s-au jertfit în
råzboi. Este un ansamblu de opere: “Coloana recune¿tin¡ei fårå sfâr¿it”
fa¡å de eroii patriei; “Masa tåcerii” în jurul cåreia erau 12 scaune ,
fiecare asemånåtor unei clepsidre; “Poarta sårutului”, toate acestea
gåsindu-se pe un drum lung, “Calea eroilor” care începe de la malul
Jiului, traversând Grådina Publicå ¿i în continuare ora¿ul pânå în parcul
unde se aflå “Coloana infinitå”.
Modul cum au fost concepute operele (sculpturile) ¿i cum au fost
dispuse pe Calea Eroilor au dat ¿i dau posibilitatea diverselor interpretåri.
ªi faptul cå opera brâncu¿ianå då atâtea posibilitåi de interpretare, de
în¡elegere, demonstreazå mare¡ia ei, eviden¡iazå cå Brâncu¿i este uni-
versal ¿i arta româneascå devine universalå prin operele lui, cå “Brâncu¿i
este autorul operei majore a secolului al XX-lea, în sculpturå”, cå
“sculptura modernå începe cu Brâncu¿i”3.
În¡elegerea operelor lui Brâncu¿i se datoreazå faptului cå sculpturile
lui sunt profund legate de cultura popularå. Atunci când în Europa
2
Ion Mocioi, Însemnåri despre Brâncu¿i, “Drim Edit” ¿i “Spicon” România, 2004, p.
193-199.
3
Ibid, p. 207-210.

- 128 -
pluteau norii amenin¡åtori ai råzboiului, în Gorj, la Târgu Jiu, marele
Brâncu¿i fåurea ¿i låsa lumii una din marile sale opera ce stråjuie¿te ¿i
stråluce¿te ¿i aståzi în capitala jude¡ului apreciatå de genera¡iile care
s-au succedat, venerate de zeci de mii de vizitatori care annual trec
prin Târgu Jiu.
Cultura româneascå dar ¿i universalå s-a îmbogå¡it atunci cu ceea
ce Constantin Brâncu¿i a creat ¿ a dat lumii.
ªi în realizarea acestui obiectiv mare¡ de artå ¿i culturå a fost
implicatå Aretia Tåtåråscu. De altfel, arta ¿i cultura în Gorj au fost
mult sprijinite de familia Tåtåråscu ca ¿i de alte familii.
Dupå cel de-al doilea råzboi mondial, la Tismana a luat fiin¡å o
cooperativå care producea lucruri de îmbråcåminte, adevårate opera de
artå, mult cåutate de turi¿tii stråini; acestea înfrumuse¡au vitrinele
magazinelor din Bucure¿ti ¿i în alte ora¿e. Din påcate, în zilele noastre
se mai pot vedea doar la Muzeul Satului, la cântåre¡ii de muzicå popularå
ori la spectacole date de ansamblul artistic “Doina Gorjului”.
ªi aståzi s-ar putea face mai multe lucruri frumoase, minte ¿i
imagina¡ie au româncele, dorin¡a de a lucra nu le-a påråsit. N-au înså
condi¡ii. Guvernan¡ii au alte preocupåri: de a strange bogå¡ii ¿i a depune
bani în bånci.
*
* *
Pentru satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor nu e neapårat
nevoie så se deplaseze prin sate, så umble prin case, biserici, bâlciuri
etc. Pentru aceasta, de-a lungul timpului s-a constituit o re¡ea de
institu¡ii cultural-artistice: case de culturå, cluburi, cåmine culturale,
muzee, biblioteci, teatre, cinematografe.
Încå din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea a apårut ¿i
func¡ioneazå ¿i azi Muzeul Gorjului, au apårut biblioteci care în secolul
al XX-lea s-au organizat în fiecare comunå. Au apårut mai întâi societå¡i
cultural-artistice la sfâr¿itul secolului al XIX-lea ¿i începutul celui de-al
XX-lea4 casele de sfat ¿i de citit. Acestea aduceau o idee nouå în sat,
aceea a ac¡iunii culturale prin ob¿te ¿i pentru ob¿te, dar se slujeau de
mijloace reduse ¿i incomplete, pentru cå altele nu cuno¿teau ori nu
aveau.
Dupå 1910 aceste case de citire au început så se înmul¡eascå
sim¡itor ¿i så porneascå o ac¡iune nouå în sat. Era determinatå aceastå
ac¡iune ¿i de faptul cå ¿coala î¿i intrase în rosturile ei ¿i dådea annual
un numår de ¿tiutori de carte. Dacå numårul celor care se încumetau
så ducå aceastå muncå cre¿te ¿i el mereu, nu exista înså nici o metodå
de lucru ¿i nici un drum stabilit pe care så meargå. Începuse så aparå

4
Nicolae Mischie , Gorjul cultural, 1890-1910, Editura “Rhabon” 2003.

- 129 -
bibliotecile dar ¿i ele cu pu¡ine cår¡i cåci ¿i atunci, ca ¿i acum, cår¡ile
erau scumpe ¿î ce se strângea prin dona¡ii sau prin cumpårare, atunci
când mai strângeau ceva bani în urma serbårilor cu intrare, erau folosite
mai ales la citit, în casele de citire.
Tot prin casele de citit se organizau ¿i serbårile cu program artistic
¿i literar, mai totdeauna urmate de “bal” ¿i de petrecere. De obicei aveau
loc mai ales cu ocazia sårbåtorilor, atunci când în sat reveneau ¿i tinerii
pleca¡i la învå¡åturå.
Casele de citire, cooperativele ¿i activitatea extra¿colarå au deschis
un drum, au început så facå câte ceva. Oricât de pu¡in dar era mai bine
decât deloc. Ele n-au reu¿it så schimbe nici nivelul de via¡å, nici
mentalitatea, dar au început så trezeascå la via¡å o popula¡ie care dorea
schimbåri.
A trebuit så vinå o altå epocå, så se creeze condi¡ii mai bune,
economia så poatå så le sus¡inå , så creascå oameni mai bine pregåti¡i
în sate. Aceasta s-a petrecut dupå marele råzboi, atunci când poporul
român a intrat într-o nouå etapå istoricå. Acum vor apårea ¿i institu¡ii
care så se ocupe cu organizarea de activitå¡i culturale, cu organizarea
¿i îndrumarea oamenilor ce se vor ocupa cu activitå¡i culturale ¿i chiar
cu crearea de condi¡ii materiale care så favorizeze activitå¡ile culturale.
Dintre acestea fac parte Funda¡iile culturale, cåminele culturale,
bibliotecile, ¿colile ¿i cursurile ¡åråne¿ti, apoi casele de culturå, teatrul,
cinematograful, muzeele etc.

Asocia¡ii ¿i societå¡i culturale

Societatea omeneascå în dezvoltarea sa istoricå a cunoscut mereu

forme de manifistare, mijloace a cåror activitate a contribuit la mersul
înainte. Crea¡ia ¿tiin¡ificå, literarå, artisticå dar ¿i învå¡åmântul ¿i
cultura, sunt discipline, activitå¡i pe care le desfå¿oarå institu¡iile,
asocial¡iile ¿i societå¡ile cu profiluri dintre cele mai diverse dar ¿i
persoane. Prin intermediul acestora crea¡iile spirituale, ideile, sunt puse
în circula¡ie, sunt difuzate în rândul maselor dar ¿i påstrate, scris sau
prin tradi¡ie.
Ideile, concep¡iile se nasc în mintea omului ¿i se difuzeazå, prelucrate
prin intermediul unor institu¡ii, organe ¿i organiza¡ii formate tot din
oameni cu ajutorul cår¡ilor, revistelor, ziarelor etc. oameni care au ajuns
formatori de opinie. Pentru ca activitatea lor så dea rezultate mai bune
ace¿tia se unesc, formeazå institu¡ii ori colectivitå¡i care se ocupå cu
ridicarea semenilor lor, cu educa¡ia ¿i culturalizarea cetå¡enilor.
Astfel de societå¡i, de asocial¡ii, de institu¡ii de culturå au apårut
mai ales în a doua jumåtate a secolului al XIX-lea.

- 130 -
 Societatea ¿tiin¡ificå literarå “Tinerimea Românå”.
Imediat dupå cucerirea independent¡ei de stat a României, în
Bucure¿ti a luat fiin¡å, în anul 1878, Societatea “Tinerimea Românå”,
când un grup de elevi de la Liceul “Matei Basarab” din Bucure¿ti, au
pus bazele unei societå¡i ¿tiin¡ifice ¿i literare cu acest nume. Fondatorii
se numeau Nanu Muscel, St. Nanu, N. Tålângescu, I. Procopiu, Al. Ionescu,
Al. Son¡u ¿i Nae Dumitrescu.
Din aceastå societate au fåcut parte oameni de seamå ai timpului:
profesori universitåri, membrii ai Academiei, oameni de culturå ca B.P.
Ha¿dåu, V.A. Urechia, Gr. Tocilescu, St.Mihåilescu, Spiriu C. Haret,
Dragomir Hurmuzescu, D. Pompei5 ¿i al¡ii. În fruntea acesteia, timp de
cinci decenii, s-a aflat Nae. S. Dumitrescu, professor.
Societatea î¿i propunea drept scop educarea patrioticå ¿i literar
¿tiin¡ificå a elevilor. Mijloacele preconizate erau concursurile organizate
pe aceste teme pentru elevi.
ªi-a desfå¿urat activitatea în primul rand în mediul intelectualilor
cu preocupåri în re¡eaua ¿colarå din întreaga ¡arå. Nu a avut re¡ea de
filiale în jude¡e, întreaga activitate ducând-o organul central, cu
concursul din ¡arå.
Cu ocazia celei de a cincizecea aniversare, pre¿dintele societå¡ii, N.
Dumitrescu, unul din membrii întemeietori ai societå¡ii, în cuvântarea
¡inutå s-a referit ¿i la istoricul Societå¡ii “Tinerimea Românå”, amintind
despre grupurile de ¿colari existente dupå råzboiul de indepemden¡å,
care se simpatizau. Grupurile de ¿colari, în liceul “Matei Basarabi’ din
Bucure¿ti, î¿i propuneau un ¡el, î¿i alegeau o metodå de lucru ¿i duceau
o vie activitate extra¿colarå, via¡å a cårei duratå era condi¡ionatå de
seriozitatea ¿i ståruin¡a la lucru a factorilor grupårii, precum ¿i de alte
împrejuråri. “În acele vremuri- zicea N.Dumitrescu- nåscându-se,
gruparea noastrå a trait, a muncit ¿i a fost de folos 50 de ani”. Idealul
urmårit a fost formarea sufletului muncitor al românilor de pretutindeni.
Era în anii imediat urmåtori cuceririi independen¡ei de stat. Atunci se
considera cå rostul vie¡ii grupårii va veni mai târziu dar cå ce trebuia
så facå era, deocamdatå, “så måreascå numårul acelora care gândesc
la fel, care simt la fel ¿i care sunt hotårâ¡i så sacrifice orice pentru
atingerea scopului” 6.
În 1878, când a luat fiin¡å era un mic grup. An cu an înså s-au
înmul¡it, ajungând ca în 1928, deci dupå 50 de ani, så fie peste 10000.
Acela¿i N. Dumitrescu aratå cine era în aceastå organiza¡ie: “Oameni
de stat, mini¿tri, func¡ionari superiori, militari, profesori de toate gradele,
5
Petre Dan, Asocia¡ii, cluburi, ligi, societå¡i. Editura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå,
Bucure¿ti 1983, p. 154.
6
Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå”, anul X, nr. 3-4 noiembrie- decembrie 1928,
p. 51-52.

- 131 -
îngineri, arhitec¡i, mecanici, ziari¿ti, publici¿ti. Orå¿eni, ¡årani etc. toate
straturile neamului românesc7.
Despre for¡a ¿i dinamismul societå¡ii ståteau martori nu numai
bogata activitate culturalå, ci chiar localul nou în care s-a instalat în
anul 1928 societatea, “acest frumos palat destinat activitå¡ilor culturale:
teatru, bibliotecå, conferin¡e, universitatea liberå etc.”, localul care se
vede ¿i azi în starada Schitu Mågureanu nr. 4.
Nominalizând câteva din aceste activitå¡i nume¿te: “Conferin¡e,
prelegeri de universitate liberå, publica¡ii pentru cultura maselor în
Basarabia ¿i revistå”. Dar titlul de glorie erau concursurile8.
La înfiin¡area ei, societatea ¿i-a pus drept ¡el înlesnirea mijloacelor
de culturå ale tinerimii. Mai târziu societatea ¿i-a adåugat o a doua
preocupare: întårirea sentimentului de neam, iar dupå realizarea Marii
Uniri, societatea ¿i-a propus så se ocupe ¿i cu educa¡ia tinerimii, alåturi
de ¿coala pe care o secondeazå9.
Adresându-se tinerimii române, profesorul Marin ªtefånescu, de la
Universitatea din Cluj, atrågea aten¡ia cå mai întâi ¡ara trebuie
cunoscutå, pentru ea trebuie muncit în cinste ¿i onoare, pentru ea
trebuie fåcute cele mai mari eforturi ¿i sacrificii “Cåci nu este fiin¡å
mai dragå ¿i mai sfântå pe lume decât Patria a¿a cum stråmo¿ii no¿tri
au în¡eles-o”10.
Mai multe din articolele publicate în revistå aveau ca temå biserica,
credin¡a, religia, spre care tineretul era chemat så le urmeze poruncile.
Trecutul istoric, faptele de arme apårarea påmântului stråmo¿esc
era o altå temå permanent prezentå în activitatea societå¡ii ¿i în paginile
revistei. Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå” a apårut pentru prima
data la începutul anului 1920, ca edi¡ie pentru tineretul ¿colar secundar.
era publicatå prin îngrijirea Comitetului de redac¡ie , cu colaborarea
profesorilor secundari din România Mare. Cu aceastå ocazie se publica
¿i Comitetul Societå¡ii “Tinerimea Românå’ pe 1920 care avea ca
pre¿edinte pe N.S. Dumitrescu, director în Ministerul de Instruc¡iune
Publicå ¿i Culte, professor de ¿tiin¡e naturale. Vicepre¿edintele erau C.
Nazarie, professor universitar ¿i general Scarlet Panaitescu, membru
correspondent al Academiei Române. Directorul bibliotecii era general
Gh. Ionescu, fost director al Serviciului Geografic al Academiei Române,
profesor universitar. Directorul clubului, D. Bånescu, inginer, inspec-
tor general. Casier, colonel P.Minovici. Secretari: St. D. Nanul, pre¿edinte
al Asocia¡iei Generale a Profesorilor secundari ¿i N. Zlotescu, directorul
Institutului de Chimie. Mai erau ¿i un numår de 7 membri.
7
Ibid, p.52.
8
Ibid, p.53.
9
Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå”, anul I, nr. 1 mai 1920, p. 4.
10
Ibid, p. 11.

- 132 -
 Gimnaziul din Târgu Jiu a fost ¿i el solicitat så trimitå elevi la
concurs ¿i a trimis prima data elevi care au participat la concursul de
istorie, de desen ¿i sport (oinå). La multe din concursurile la care au
participat au ob¡inut premii ¿i men¡iuni.
Dupå realizarea uniri tuturor provinciilor române¿ti cu patria mama,
s-au organizat concursuri cu elevii din întreaga ¡arå, în Bucure¿ti, în
primavera anului 1919. Obiectele de concurs au fost limba românå,
istoria, muzica, desenul, lucru manual, costume na¡ionale.
ªi urmåtoarele concursuri au avut loc tot în Bucure¿ti. Aici veneau
¿i eleve din întraga ¡arå. Temele date spre a fi întocmite lucråri au fost
de istorie, cu caracter practic ¿i moral. De obicei se dådeau în diminea¡a
zilei urmåtoare sosirii lor în Bucure¿ti. Erau citite de comisii de profesori,
apreciate în raport de con¡inut dar ¿i de forma în care erau scrise ¿i
premiate cu premiul I,II, sau III, dar ¿i cu men¡iuni. Cele mai reu¿ite se
publicau în revista “Tinerimea Românå”.
Participan¡ii erau elevi la licee, ¿coli normale, seminarii, ¿coli
comerciale, ¿coli secundare de tot felul.
Era mare bucurie atunci când se comunicau rezultatele concursului
¿i se acordau premiile. Cinstirea ¿i meritul se råsfrângeau nu numai
asupra lor ci ¿i asupra ¿coli unde învå¡au, a profesorilor lor ¿i, în sfâr¿it,
a pårin¡ilor care-i îndrumaserå.
De obicei serbarera avea loc la Ateneu Român unde se înmânau
premiile. O solemnitate deosebitå înso¡ea acest act însemnat.
Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå” fiind o revistå ¿colarå, pub-
lica în paginile ei lucråri ori pår¡i din lucrårile elevilor premiate la
concurs, fiind un fel de råsplatå dar ¿i un îndemn la o mai mare
participare în viitor.
Concursurile “Tinerimi Române” au constituit un fel de barometru
care aråta gradul de culturå al elevilor dar ¿i puterea lor de sintezå, de
concluzie, sentimentele ¿i scåderile lor.
Revista publicå ¿i articole de metodologie. St. Nanul publica
articolul:”Miezul lec¡iilor mele în claså”11; Simion Måndrescu publica:
“Concursurile la limba românå organizate de Societatea “Tinerimea
Românå” 12 ; Th. D. Speran¡ia publicå: “Concurs de fabule “ 13 iar
St.V.Nanul : “Cum så întrebuin¡åm timpul liber în afara orelor de claså”14.
Un interesant articol publicå profesorul Constantin Moisil: “Cum
trebuie în¡eleaså istoria românilor”15.
Iatå ce scria profesorul de istorie : “Nu se poate contesta cå una din
11
Revista “Tinerimii Române”, anul I, nr. 1 mai 1920, p.33,40- 43,53.
12
Ibid, p.46-47.
13
Ibid, p. 50-55
14
Ibid, p. 51-52.
15
Ibid, p. 58-54.

- 133 -
îndatoririle ce se impun de la sine, în mod natural, oricårui român cult
este de a cunoa¿te cât se poate de temeinic istoria poporului såu. În
special acelora dinre noi, care au preten¡ia så ia parte la conducerea
neamului, indiferent din ce claså socialå ar face parte, li se impune
aceastå îndatorire în chip imperios.
Cåci nu poate exista patriotism con¿tient ¿i luminat fårå cunoa¿terea
adâncå a întregii dezvoltåri istorice a poporului nostrum, dupå cum nu
puteam avea o privire justå asupra problemelor actuale ¿i viitoare ale
acestui neam, fårå så fi påtruns marile curente ce l-au fråmântat în
cursul veacurilor16.
În nr. 1 al revistei Societå¡ii “Tinerimea Românå” din anul II, se
publica “Programul revistei” precizând încå de la început: “Revista dore¿te
så devinå pentru tineretul ¿colar secundar un consfåtuitor ¿i prieten ¿i
så-l stimuleze la învå¡åturå prin articolele ¿i studiile de colaborare ce
va publica.
Revista se va referi la întreg învå¡åmântul secundar, grupându-l în
jurul a trei mari idei fundamentale: sufletul omului,limba vorbitå ¿i
natura în care tråie¿te, cåutând a educa o dezvoltare ¿i maturizare a
sentimentelor de credin¡å, iubire de limbå ¿i iubire de stråmo¿i”17.
Pe aceastå linie, un articol semnat de Constantin Moisil, Cultul
stråmo¿ilor 18, amintea cå cu toate timpurile grele prin care a trecut
poporul nostru pânå acum, totu¿i ni s-au påstrat un numår foarte
însemnat de råmå¿i¡ele culturale de la stråmo¿ii no¿tri, începând cu
dacii, întemeietorii culturii în ¡ara noastrå ¿i terminând cu genera¡iile
mai noi cårora li se datore¿te înfåptuirea unitå¡ii na¡ionale. Aråtând
unele categorii de mårturii din epoca veche, mediavalå, modernå, autorul
regretå cå”prea pu¡in s-a fåcut pentru strângerea ¿i apårarea lor, de
aceea multe din ele s-au distrus, s-au pierdut ori s-au înstråinat” ¿i
aratå cå cea mai elementarå datorie de respect fa¡å de stråmo¿ii no¿trii
¿i cel mai nemijlocit interes pentru cunoaterea trecutului nostru ne
obligå pe to¡i så adunåm cu pietate, så påstråm cu dragoste ¿i så studiem
cu râvnå aceste obiecte, pentru cå atât noi, cât ¿i urma¿ii no¿tri, så
putem cât mai bine cunoa¿te ¿i în¡elege pe stråmo¿ii no¿tri, så ne putem
apropria mai mult de ei ¿i astfel så se poatå de¿tepta atât în noi cât ¿i
în toate genera¡iile ce au så vinå, adevåratå ¿i neclintitå iubire de patrie”.
Aprecia, atunci, cå “timpul nu e trecut încå pentru ca så ne putem
îndrepta gre¿elile ce s-au fåcut”, cå a venit timpul ca så dåm considera¡ia
ce o meritå urmele de culturå råmase de la stråmo¿ii no¿tri.
În acest scop se adresa ‘tuturor cititorilor, în special profesorilor ¿i
elevilor” ¿i-i ruga så dea cuvenita aten¡ie acestor råmå¿i¡e ale culturii,
16
Ibid, p. 58.
17
Ibid, anul II, nr. 1ianuarie 1921, verso coperta I.
18
Ibidem, p. 19.

- 134 -
adunându-le ¿i studiindu-le cu toatå dragostea. Sugera “cå mai nimerit
mijloc pentru aceasta ar fi înfiin¡area de mici muzee istorice pe lângå
toate scolile. Obiectele acestor muzee vor fi colec¡ionate de cåtre profesori
¿i elevi în mod benevol, aducând fiecare dupå putin¡å, o carte veche, un
document, o monedå, o unealtå, o armå, un tablou etc.
Aceste obiecte formau, în concep¡ia autorului, „cel mai instructiv ¿i
mai pre¡ios material didactic pentu studiul istoriei române¿ti contribuind
în acela¿i timp ¿i la de¿teptarea interesului pentru urmele de culturå
råmase de la stråmo¿ii no¿tri”19.
Concursurile anuale ¿i mai ales pregåtirea acestora urmåreau, pe
lângå strângerea la un loc a reprezentan¡ilor elevilor ¿colilor din toatå
¡ara, cuno¿terea îndeaproape a ¡årii, sådirea în sufletul lor a iubirii de
neam, de patrie. Concursurile erau una din activitå¡ile de bazå menite
så aducå la cunoa¿terea mai bunå a trecutului poporului român, a
vitejiei ¿i eroismului såu pentru apårarea påmântului stråmo¿esc, pentru
a face så prospere via¡a noastrå.
Nu ne vom ocupa decât de douå astfel de concursuri, unul care
a avut loc în 1922, cu ocazia aniversårii a 45 de ani de la fåurirea
Societå¡ii “Tinerimea Românå” ¿i al doilea, 1928, când societatea a
împlinit 50 de ani de existen¡å.
În ziua de 1 iunie 1922 s-au prezentat în Bucure¿ti cei mai buni
elevi de la ¿colile secundare de båie¡i ¿i fete de la licee, ¿colile normale,
comerciale, seminarii, ¿colile militare, în total de la 240 de ¿coli, pentru
concursul de istorie.
Din Ardeal s-au prezentat 50 de ¿coli cu 300 de elevi condu¿i de 54
profesori;
Din Bucovina s-au prezentat 10 ¿coli cu 100 de elevi condu¿i de 10
profesori;
Din Basarabia s-au prezentat 30 de ¿coli cu 210 elevi condu¿i de 34
profesori;
Din vechiul regat (Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea n.n) s-au
prezentat 120 ¿coli cu 750 ¿colari condu¿i de 103 profesori.
În total, din provincii s-au prezentat 1310 ¿colari din care 300 fete
¿i 1010 båie¡i, condu¿i de 154 profesori ¿i 47 profesoare.
S-au mai prezentat ¿ease ¿coli militare cu peste 70 de elevi condu¿i
de 7 profesori.
Din Bucure¿ti s-au prezentat 26 ¿coli din care 6 particulare cu un
numår de aproape 500 elevi ceea ce då un total de aproape 2000 de
concuren¡i, reprezentând 242 ¿coli secundare din întreaga ¡arå20.
Dupå-amiazå ¿i a doua zi, concuren¡ii veni¡i din toatå ¡ara, au vizitat

19
Ibid, p. 18-20.
20
Ibid, p. 53.

- 135 -
muzeele: Aman, Calinderu, Simu, Muzeul de istorie naturalå, de
antichitå¡i geologice, Muzeul Militar, Parcul Carol, Casa ªcoalelor, Muzeul
Pedagogic, Funda¡ia Carol, Ateneul Român, Camera Deputa¡ilor, Grådina
Ci¿migiu etc.
În 3 iunie, dupå såvâr¿irea serviciului divin, pre¿edintele societ¡ii,
N.Dumitrescu, a rostit un discurs în care, între altele, spunea: “Fiecare
genera¡ie are o datorie mare fa¡å de genera¡ia care vine. ªi datoria
genera¡iei noastre care ¿i-a våzut realizat visul de veacuri, este så depunå
toatå eforturile pentru cå unitatea întregului neam românesc så se
statorniceascå. …Lumina mare a fericirii glorioase så nu mistuie bunul
sim¡ al inspira¡iunii noastre ci dimpotrivå lumina aceastå în care retråim
virtu¡ile ¿i jertfele prin care premergåtorii ne-au håråzit libert¡ile de
aståzi så ne arate drumul pe care trebuie så mergem cu to¡ii la
desåvâr¿irea operei lor21.
În dupå-amiaza zilei de 3 iunie a avut loc serbarea aniversarå a 45
de ani ¿i împår¡irea premiilor concuren¡ilor ce s-au distins. Aici, în
prezen¡a unei mari mul¡imi de oameni, a rostit un important discurs
pre¿edintele societå¡ii, N.Dumitrescu, în care evocå câteva din
preocupårile societå¡ii în cei 45 de ani de existen¡å, subliniind cå
“Tinerimea Românå” a fost întodeauna un luptåtor al unui idealism
real, care nu se mul¡ume¿te numai cu idei ¿i mai ales cu cuvinte, ci
dându-le realitå¡ii prin fapte tinde så facå o bunå educa¡ie culturalå ¿i
na¡ionalå…
Formula sufleteascå a “Tinerimii Române” a fost educa¡ia ¿i
instruc¡iunea na¡ionalå. Aspira¡ia a fost unitatea neamului, aspira¡ia
s-a împlinit în forma ei politicå ¿i interna¡ionalå. Ne råmâne înså de
îndeplinit ceea ce este mai greu: educa¡ia na¡ionalå, sigur prin care
vom putea sprijini ceea ce am dobândit22.
În discursul såu a insistat asupra påstrårii contactului între copii
tuturor provinciilor. Copiii unora sunt, prin concept¡ia unitå¡ii na¡ionale,
copiii tuturor celorlal¡i.
În urma citirii ¿i aprecierii lucrårilor scrise s-a stabilit så se premieze
un numår de aproape 300 concuren¡i.
Dar nu numai premia¡i au fost råsplåti¡i cu premii bogate, ci ¿i
ceilal¡i concuren¡i, mai cu seamå cei din provinciile unite care au primit
un numår însemnat de cår¡i provenind: 1000 cår¡i dåruite de profesorul
Ion Simionescu, din scriirile d-sale; Academia Românå, Casa ªcoalelor
¿i Ministerul Cultelor au oferit asemenea un numår mare de cår¡i ¿i
tablouri.
În revista Societå¡ii “Tinerimea Românå” au fost publicate numele

21
Ibid, p. 48.
22
Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå”, anul III, nr. 5-6 mai-iunie, 1922, p. 49-51.

- 136 -
tuturor celor premia¡i, pe clase. Cu premiul I, II, III ¿i men¡iuni, indicånd
numele ¿colii de unde proveneau. La clasa a II-a este înscris cu men¡iune
¿i Solomon S. Nicolae din Târgu Jiu.
Seara la ora 11, au plecat pentru a merge în excursie la Curtea de
Arge¿, unde au vizitat, în ziua urmåtoare, Mânåstirea Curtea de Arge¿,
cu celålalte monumente.
În anul 1928 a fost sårbåtorit semicentenarul Societå¡ii “Tinerimea
Românå”. Cu aceastå ocazie ministerul a trimis o circularå tuturor ¿coli-
lor, în care aråta:
“Ministerul apreciind serviciile immense aduse de Societatea
“Tinerimea Românå” ¿coalei vå roagå så participa¡i în cât mai largå
måsurå atât la concursurile din anul acesta ale Societå¡ii, cât ¿i la
serbårile semicentenarului Societå¡ii, care coincide cu comemorarea
råzboiului de neatârnare”.
La cererea ca, de îndatå ce vor primi circulara societå¡ii så råspundå
aråtând numårul ¿i numele elevilor care vor concura, precum ¿i numele
înso¡itorilor.
Societatea “Tinerimea Românå” a trimis urmåtoarea circularå nr.
1365, tuturor directorilor de ¿coalå23, aråtând cå va ¡ine ca de obicei
anul acesta un concurs între cei mai buni elevi de la toate ¿colile de
grad secundar în luna mai (17-21). Concursul va avea o deosebitå
importan¡å jubiliarå-50 de ani ai societå¡ii- coincizând cu comemorarea
a 50 de ani de la råzboiul neatârnårii.
Jubileul semicentenarului se va serba în noul local al societå¡ii.
Se vor organiza mari serbåri populare în Parcul Carol. Vor fi: care
alegorice, coruri, teatru, jocuri, alergåturi, concurs de costume, fan-
fare, defilare, precum ¿i alte manifesta¡iuni caracteristice ale diferitelor
regiuni ca Junii din Bra¿ov, Arca¿ii din Bucovina etc.
Dupå serbare va fi o excurie cu to¡i concuren¡i la Cålugåreni, unde
Mihai Viteazul a învins pe turci.
Cu ocazia jubileului se va bate o medalie comemorativå, se va scoate
un numår festiv al revistei, se va face un volum Istoricul Societå¡ii, se
va alcåtui un imn al Tinerimii care se va trimite tuturor ¿colarilor pentru
a-l cânta împreunå în excursii, se va ¡ine un congres al tuturor membrilor
din ¡arå, iar ¿colårimea din întreaga ¡arå va purta cocarda Tinerimii
Române în timpul serbårii.
To¡i concuren¡ii participan¡i la concurs vor råmâne în Capitalå în
zilele de 17-22 mai.
Concuren¡ii, atât båie¡i cât ¿i fete sunt oblige¡i a veni în costum
na¡ional. Aceia¿i oblige¡ie ¿i pentru doamnele ¿i domni¿oarele
învå¡åtoare. Concuren¡ii, ca ¿i în anii trecu¡i, vor avea tren, maså ¿i

23
Ibid, p. 30-32.

- 137 -
caså gratuit, intrarea la serbåri ¿i participarea la excursii.
Pentru toate acestea fiecare concurent va plåti o taxå de 100 de lei.
Domnii profesori înso¡itori ai elevilor vor avea trenul gratuit, iar
masa ¿i casa cu pre¡ redus24.
În anul 1928, Societatea “Tinerimea Românå” ¿i-a sårbåtorit 50 de
ani de existen¡å. Cu aceastå ocazie au avut loc mari serbåri în zilele de
16-22 mai 25 la care au luat parte tinerii ¿colari din întreaga ¡arå,
reprezentând “elita genere¡iei de mâine, cei mai distin¿i elevi ¿i eleve de
la ¿colile de toate gradele din întreaga ¡arå.
Programul serbårilor s-a început prin primirea oaspe¡ilor în Gara
de Nord, începând din diminea¡a de 16 mai.
Oaspe¡ii au fost încartirui¡i pe la diferite ¿coli din Capitalå. Elevii
¿i elevele în costume na¡ionale proprii fiecårei regiuni, purtau pancarte
cu denumirea ¿colii respective, dådeau Capitalei un aspect de rarå
solemnitate. Ace¿tia erau “cei mai distin¿i discipoli pe care îi avea
România, luptåtorii pentru råspândirea ¿i înaintarea culturii române¿ti.
Au cålåtorit gratuit cu trenul, li s-au pus la dispozi¡ie locuin¡e,
camioane, automobile gratuit, masa cu pre¡ moderat.
A doua zi, joi 17 mai, au avut loc concursurile. Lucrårile întocmite
au fost luate din domeniul istoriei na¡ionale ¿i din domeniul practic.
În diminea¡a de 18 mai au fåcut o excursie la aerodromul de la
Båneasa, unde au avut fericitul prilej så vadå de aproape avioanele ¿i
så asiate la o demonstra¡ie de zbor. Dupå vizitarea expozi¡iei de avioane
au revenit în localul “Tinerimii Române” din Bulevardul Schitu
Mågureanu nr. 4 unde au ascultat câteva expuneri ¡inute de profesori
universitari.
Au fost apoi vizitate monumente de artå din Capitalå, între care
Ateneul Român, Muzeul de antichitå¡i, Muzeul de Istorie, Muzeul Simu
etc.
A patra zi, sâmbåtå, a avut loc, în palatal “Tinerimii Române” douå
conferin¡e: una despre “Unirea tuturor românilor”, ¡inutå de profesorul
Ion Nistor.
Dupå maså, la Arenele Romane din Parcul Carol, Societatea
“Tinerimea Românå” a organizat o serbare cu jocuri, dansuri, gimnasticå,
concurs de costume na¡ionale, muzicå etc. Între echipele ¿colare care
au prezentat publicului din frumuse¡ile jude¡ului de unde proveneau,
au fost ¿i Pandurii Gorjului de cåtre elevii ¿colii normal ¿i Liceul “Tudor
Vladimirescu” din Târgu Jiu. Pentru numårul prezentat echipa gorjeanå
a primit premiul II26. De asemenea, ªcoala normalå ¿i Liceul din Târgu
Jiu au primit premiul pentru carul allegoric “Pandurii lui Tudor”27.
24
Ibid, p. 30-32.
25
Revista Societå¡ii “Tinerimea Românå”, anul X, nr. 1-2/ 1928, p. 44
26
Ibid, anul IX, nr. 9-10 / 1928, p. 17, 64.

- 138 -
 Dupå executarea jocurilor a fost un concurs pentru premierea celor
mai frumoase constume din întreaga ¡arå.
În diminea¡a zilei de 20 mai au fost cu to¡ii la biserica Sf. Spiridon
Nou (din Calea ªerban Vodå), “så aducem mul¡umiri pentru reu¿ita
idealului nostru ¿i så juråm în fa¡å sfintei cruci cå vom lupta cu toatå
tåria pentru binele ¡årii”.
De aici întreaga procesiune stråbate str. Col¡ei, Bulevardul
I.C.Bråtianul, Calea Victoriei, pânå la statuia lui Mihai Viteazul unde
au depus “corana recuno¿tin¡ei”.
Dupå-amiazå din nou la Arenele Romane unde au continuat serbårile
“Tinerimii Romne” luând parte ¿i oficialitå¡ile în frunte cu Patriarhul
Regent Miron Cristea ¿i un numår imens de public. Aici a avut loc
defilarea carelor alegorice ale diferitelor ¿coli. Marea majoritate a
acestora reprezentau momente inseminate din via¡a localitå¡ilor de unde
veneau ori din trecutul istoric. ªcoala normamlå ¿i Liceul din Târgu Jiu
au prezentat “pandurii lui Tudor”.
“Coroana serbårii e hora jucatå de tineretul îmbråcat în frumosul
costum na¡ional. În fruntea horei, Pandurii lui Tudor, vitejii olteni conduc
frå¡escul dans na¡ional ¿i rând pe rând se înmul¡esc numårul
fermåcåtoarelor costume din toate regiunile ¡årii ¿i dåm mânå cu mânå
cei cu inima românå ¿i-nvârtesc hora unirii pe påmântul României…
Strålucita serbare va råmâne pe veci în inima tuturor participan¡ilor”28.
În diminea¡a zilei de 21 mai a avut loc, în prezen¡a Reginei Maria,
sårbåtoarea a 50 de ani de la înfiin¡area Societå¡ii “Tinerimea Românå”.
Solemnitatea s-a desfå¿urat în sala de festivitå¡i a palatului societå¡ii,
ticsit de publicul imens venit la aceastå manifestare na¡ionalå. Au fost
cei mai celebri profesori, mini¿tri ai ¡årii noastre ¿i multe personalitå¡ii
distinse.
Cu aceastå ocazie pre¿edintele Societå¡ii Nae Dumitrescu- a fåcut o
scurtå trecere în revistå a activitå¡ii societå¡ii în cei “50 de ani de muncå
de fåurire a sufletului unitar al României”. Eviden¡ia faptul cå societatea
avea la aceastå datå peste zece mii de membri, elementele din toate
straturile sociale: preo¡i, profesori, universitari, medici, ingineri, avoca¡i
etc.
La rândul såu, ministrul instruct¡iunii eviden¡ia ¿i el “Tinerimea
Românå” institu¡ia care a adus mari servicii pentru ridicarea culturalå
a ¡årii. “Tinerimea Românå a råscolit sufletele tineretului nostru, a
stimulat în el iubirea de ¡arå ¿i de neam.29
În aceia¿i zi, la orele 4, s-a procedat la decernarea premilor în sala
de spectacole a Institutului.
27
Ibid, p. 64.
28
Ibid, p. 19.
29
Ibid, p. 20.

- 139 -
 Ultima zi a serbårilor, mar¡i 23 mai, miile de ¿colari ¿i ¿colåri¡e, cu
profesorii lor înso¡itori se îndreptau spre gara Filaret de unde, cu trenul,
plecau la Cålugåreni. O parte plecau cu ma¿inile de la statuia lui Mihai
Viteazul, la Cålugåreni.
La Cålugåreni, pe tot cuprinsul dealurilor ¿i câmpia inmenså tinerii
jucau hora unirii ¿i se auzeau råsunând cântecele ¿i doinele din regiunile
pe care le reprezentau. Aici a avut loc un eveniment de mare însemnåtate
patrioticå. Concuren¡ii, elevi ¿i eleve, adusesårå de acaså câte un pumn
de påmânt pe care l-au depus fåcând o movilå s-a ridicat crucea
comemorativå dåruitå de “Cultul Eroilor”. Pe aceastå cruce comemorativå
erau scrise urmåtoarele cuvinte: “Ridicåtu-s-a aceastå movilå pe câmpul
istoric al Cålugårenilor, din påmântul adus de tineretul ¿colar romånesc
din toate ¡inuturile ¡årii, cu prilejul jubileului de 50 de ani ai Socitå¡ii
“Tinerimea Românå”. Aståzi 22 mai 1928 sub domnia Majestå¡ii Sale
Regele Mihai I, în prezen¡a M.Sale Regina Maria a României ca mårturie
nepieritoare a recuno¿tin¡ei ce poartå marelui voievod Mihai Viteazul
premergåtorul Unirii tuturor românilor, neamul întreg sub gloriasa
domnie a Regelui Ferdinand I 30 . “Lacrimile curate, îmbrå¡i¿area ¿i
închinarea în fa¡a crucii, påmântul adus din toate col¡urile ¡årii, ce
forma movila, comemorarea luptelor la fa¡a locului, formeazå sufletul
genera¡iei de mâine”- scria inginerul Liviu Codarcea, participant la
manifesta¡ii 31.
La ora 17 a urmat defilarea cu cântece ¿i sunete de fanfarå ¿i muzici
militare, a grupurilor ¿colare, prin fa¡a Reginei Maria ¿i principesei
Ileana.
Impresii despre aceastå frumoaså manifesta¡ie naionalå din mai
1928 au scris
mul¡i dintre elevii ce au participat la concurs. Impersionante sunt
descrierile celor våute, a modului cum le-au în¡eles tânåra genera¡e
care nu mai fusese nisiodatå în Capitala ¡åri. O parte din aceste impresii
au fost publicate în revista Societå¡ii “Tinerimea Românå” 32.
Impresia pe care miile de ¿colari îmbråca¡i în costumele na¡onale
specifice zonei de unde veneau, asupra locuitorilor Capitalei ie¿i¡i în
stradå så-i aplaude ¿i så-i admire, era de-a dreptul uimitoare.
Trebuie avut în vedere cå aceste ac¡uni aveau loc atunci când via¡a
politicå era fråmântatå de multiple idei, doctrine, grupåri politice, fiecare
partid încercând så atragå de partea sa tineretul, så formeze organiza¡ii
de tineret pe care så le foloseascå în luptele politice. Ori, ceea ce fåcea
organiza¡ia “Tinerimea României” era tocmai så-i scoatå din fråmântårile
¿i luptele politice ¿i så-i canalizeze cåtre activitå¡i de învå¡åmânt, de
30
Ibid, p. 24.
31
Ibid, p. 23.
32
Ibid, anul X, nr. 1-2, p. 23-48.

- 140 -
culturå, folositoare lor ¿i ¡årii.
Societatea “Tinerimea Românå” a avut o contribu¡ie remarcabilå la
dezvoltarea învå¡åmântului, ¿tiin¡ei ¿i culturii prin concursurile ¿colare
organizate începând din anul 1885 în fiecare an. Dacå la primele
concursuri ¿colare ¡inute în 1885, la Bucure¿ti, au participat circa 70
de elevi ai ¿colilor primare urbane, s-a ajuns dupå Unire så participle
3000- 4000 de elevi din toate provinciile ¡årii.
Gimnaziul din Târgu-Jiu a trimis elevi la concurs la istorie, desen,
sport (oinå) încå înaintea de marea unire, ob¡inând premii ¿i men¡iuni.
În timp numårul materiilor la care se organiza concursu a crescut:
limba românå, istorie, muzicå, desen, lucru manual, costume na¡ionale,
religie ¿i altele.
Societatea ‘tinerimea românå” a dat publicitå¡ii ¿i o revistå care a
apårut din 1920 ¿i pânå în 1943, în care se publicau articole cu con¡inut
divers ce veneau în sprijinul profesorilor, învå¡åtorilor, dar ¿i al elevilor.
Revista societå¡ii “Tinerimea românå” în paginile multora din
numerele sale scotea în eviden¡å rolul însemnat pe care-l aveau ac¡iunile
în via¡a noastrå ¿colarå e cover¿itor-scria numårul din
septembrie-octombrie 192833- întrucât då prilej tineretului idealist så
se adune odatå pe an în concursurile instituite de ea. Prin aceste
concursuri societatea dezvoltå spiritual de emula¡ie al elevului dând
totodatå prilej de a-¿i manifesta toate aptitudinile ¿i cuno¿tin¡ele
câ¿tigate la ¿coalå”.
Cu altå ocazie, scria: “Rolul “Tinerimii Române” nu este numai de a
propovådui cultul patriei, al eroilor etc. ci ¿i de a lua atitudine enerigcå
¿i curajoaså contra oricåror tendin¡e periculoase pentru interesul
na¡ional, de oriunde ar veni ele”34.
În perioada interbelicå ¿i elevii din Târgu Jiu, de la liceul “Tudor
Vladimirescu” au participat la concursul organizat de societatea
“Tinerimea Românå” , multi dintre ei ob¡inând premii ¿i men¡iuni. La
concursul din 1923 elevul Ciorogaru I. G… clasa a III-a a ob¡inut
men¡iune onorificå iar la claså premii cu laude.
Tot atunci a ob¡inut men¡iune onorificå ¿i elevul Cåpra I. Mihail,
din clasa a VI-a.
La concursurile “Tinerimii Române” au participat ¿i eleve de la Liceul
de fete. În anul 1929 eleva Aurora Bårbu¡, elevå în clasa VI-a a ob¡inut
prestigiosul premiu I pe ¡arå.
În anul 1931-1932 la concurs, elevul Velican C. Constantin din clasa
a III-a, Liceului “Tudor Vladimirescu”, a ob¡inut la concurs premiul I35.
În anul 1932-1933 la concurs, elevul ªulea Gh. Ion, din clasa a VI-a
33
Revista societå¡ii “Tinerimea Românå”, anul X, nr. 1-2, septembrie-octombrie 1928, p. 44.
34
Ibid, anul IX, nr. 9-10, mai- iunie 1928, p. 15.
35
Cornel Cârstoiu, Un secol de luminå, 1890-1990, p. 129

- 141 -
B a Liceului “Tudor Vladimirescu”, a ob¡inut premiul pe Tarå iar Månescu
I. Constantin, clasa a V-a, men¡iune.
În anul 1934-1935 acela¿i elevb ªulea Gh. Ion, clasa a VI-a ¿i
Månescu Constantin, clasa a VII-a au participat la concurs ob¡inând
fiecare premiul III pe ¡arå36.
În 1936-1937 au ob¡inut premii Dumitru P. Petre din clasa a III-a,
premiul II, Bårbu¡ I. Toma din clasa a IV-a A, men¡iune ¿i Velican
Alexandru, clasa a VI-a, tot men¡iune.
La concursul din 1938, Pârvulescu M. Mirea, din clasa a II-a A,
premiul II, Dånåu Constantin, clasa a IV-a A, men¡iune, ca ¿i Båloi
I.Nicolae, clasa a VII-a.
În anul 1938-1939, Marcu Ion din clasa a III-a, a ob¡inut premiul
III, Giugiulan Ion, din clasa a IV-a A, premiul III, iar Dånåu C. Constantin,
din clasa a V-a, premiul II37, ¿i to¡i pentru religie.
Concursurile din anii 1939-1942, din cauza råzboiului, ¿i-au pierdut
din valoare. Au fost reluate înså dupå råzboi.
A fost o societate cu o duratå mare în timp, cu contribu¡ii insemi-
nate în procesul de educa¡ie, de învå¡åmânt, în culturalizarea tineretului.
Despre rolul ¿i contribu¡ia Societå¡ii “Tinerimea Românå” genera¡ia mea
n-a ¿tiut nici n-a auzit de ea. De aceea am scris aceste pagini pentru ca
så se ¿tie ¿i så nu se uite cå împreunå cu multe alte societå¡i
cultural-¿tiin¡ifice, a contribuit din plin la cre¿terea ¿i educarea
¡ineretului.

1.Cercetå¿ia
Tineretul trebuia så fie mereu în aten¡ia familiei, ¿colii ¿i societå¡ii.
ªcoala a strecurat mereu în sufletele copiilor elemente din educa¡ia
generalå, religioaså, moralå sau na¡ionalå. Opera începutå de familie
era continuatå de ¿coalå ¿i desåvâr¿itå de familie ¿i societate.
S-a constatat înså cå nici familia, nici societatea nu puteau face
întodeauna tot ce trebuia fåcut cu tineretul. Dupå un numår de 4 sau 7
ani tinerii care urmau cursurile ¿colare ¿i nu mai continuau studiile
råmâneau în afara grijii societå¡ii. În aceastå situa¡ie, ace¿tia, cå ¿i cei
ce erau în afara ¿colii, puteau u¿or apuca pe cåi contrarii bunului mers
al societå¡ii. Este cunoscut cå epoca interbelicå a fost caracterizatå de
extreme, de curente politice felurite, unele contrari intereselor societå¡ii.
Pentru a feri tineretul de a cådea sub influien¡a acestora trebuie
gåsite solu¡ii. Tineretul, via¡a ¿i activitatea lui, trebuia dirijat într-o
direc¡ie corespunzåtoare intereselor statului, intereselor na¡ionale.
Dealtfel, aceastå preocupare pentru educarea tineretului era mai
36
Cornel Cârstoiu, Liceul “Tudor Vladimirescu”. Un secol de luminå, 1890-1990, Târgu
Jiu 1990, p. 130, 134-135.
37
Ibid, p.39, 170.

- 142 -
veche. ªi în a doua jumåtate a secolului al XIX-lea ¿i în primele decenii
ale secolului al XX-lea s-au cåutat forme ¿i mijloace care så serveascå
acestui scop. Societå¡ile culturale despre care s-a vorbit în volumul
anterior38 au încetat atunci când a început råzboiul iar cele care au
început så se organizeze dupå 1918, erau slabe ¿i pu¡ine.
Måsura adoptatå în anul 190639 de introducere a instruc¡iei militare
obligatorii în ¿colile primare ¿i profesionale40 de¿i dovedise eficien¡å în
timpul råzboiului, a fost ¿i ea uitatå. Poate guvernan¡ii n-au mai agreat,
deocamdatå, educa¡ia militarå în ¿coalå. De ea înså se sim¡ea nevoie.
Tineretul trebuia cunoscut, organizat ¿i agreate de tineri, de corpul
¿colar ¿i în¡elese de pårin¡i.
ªi cum necesitatea duce la apari¡ia formelor ¿i mijloacelor de
folosin¡å, a apårut Stråjeria. Stråjeria a cunoscut la noi tradi¡iile de
via¡å româneascå. Ea a luat fiin¡å în anul 1907, în Anglia41 ¿i s-a extins
¿i în alte ¡åri. În anul 1913 au apårut primele cete de cerceta¿i români
¿i anume, aproape simultan la Bucure¿ti, Sinaia, Bra¿ov ¿i Blaj.
Dupå câte se cuno¿te, la Sinaia, între primii cerceta¿i erau ¿i prin-
cipii regali Carol ¿i Nicolae ¿i regele Carol I nu numai cå a ¿tiut aceasta
dar a salutat în noua institu¡e acea ¿coalå a caracterului.
În anul 1914 s-a constituit legal Asocia¡a Cerceta¿lor Româiei, sub
conducerea principelui Carol, comandant al Marii Legiuni a Cerceta¿ilor
Româiei. Mi¿carea a luat avânt întinzându-se în toatå ¡ara.
A urmat apoi, în anii 1914-1915 organizarea cohortelor cercetå¿e¿ti
în toate regiunile ¡årii.
La 15/28 august 1916, odatå cu mobilizarea, intrau în mod spontan
în ac¡iune deta¿amentele cerceta¿ilor, pregåtite ¿i organizate mai dinainte
pentru toate serviciile auxiliare ce le-au fost rezervate, ¿i unde
copiii-cerceta¿i ¿i-au fåcut datoria cu pricepere ¿i cu dovetament, pânå
la sacrificiu.
În iarna lui 1916 mul¡i dintre ei, constitui¡i în coloanå sub egida
Comandantului Marii Legiuni, în cadrul cohortei “Påstorul Bucur”, dar
¿i singuri, au urmat steagurile ¡årii în Moldova unde unii ¿i-au continuat
serviciile pe lângå înstitu¡ii, spitale iar al¡ii au fost aduna¡i ¿i organiza¡i
în colonii pentru a fi adåposti¡i ¿i pregåti¡i în vederea ¿colilor militare
ce-i a¿teptau.
Dupå unire, Marea Legiune s-a extins peste întreaga ¡arå,

38
Nicolae Mischie, Gorjul cultural, 1890-1990, Editura “Rhabon”, 2003, p. 45-124.
39
De fapt introducerea educa¡iei militare a început încå deceniul al VIII-lea al secolului
al XIX-lea când s-a înscris în programa ¿colarå a ¿colii normale. Gheorghe Gåmåneci,
Vasile Arimia, Petre Rådulea, ªcoala gorjeanå în contextul dezvoltårii învå¡amântului
românesc, vol.II, p. 281-315.
40
Ibid, p.88-92.
41
Enciclopedia Românå, vol.I. Statul, 1938, p. 482.

- 143 -
constituind cohorte în toate centrele.
Între 1924 ¿i 1929 cerceta¿i au fost întegra¡i în Funda¡ia culturalå
“Principele Carol”, ca direc¡ie autonomå. Dupå 1929 ea a trecut la Oficiul
Na¡iunal de educa¡ie Fizicå.
În 1930 (dupå reântoarcerea lui Carol ¿i înscåunarea ca rege)
cercetå¿ia a devenit din nou independentå, sub conducerea regelui Carol
al II-lea.
Ca o preocupare pentru activitatea acestora a fost organizarea
cursurilor pentru comandan¡i de la Breaza42 unde s-a organizat un centru
permanent ce va devani un important centru de educa¡ie a tineretului.
Aceastå institu¡ie a avut ¿i în Gorj unitå¡ile sale. Încå din 1914, de
la întemeierea cercetå¿iei în România, a luat fiin¡å pe lângå Gimnaziul
“tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu, Cohorta de cerceta¿i “Preda Buzescu”,
în fruntea cåreia se afla profesorii ªtefan Bobacu, Stelian Sterescu ¿i
Ion Rizu, având ca instructor pe locotenentul Bålåceanu ¿i locotenentul
Teiu¿anu. Pre¿edintele ¿i comandantul Legiunii din Gorj era, pe atunci,
medical N. Hasna¿43.
În decembrie 1914 un grup de personalitå¡i marcante, între care
doctorii Dimitrie Culcer ¿i Nicolae Hasna¿, generalul Muicå, Numa
Frumu¿eanu, Gheorghe Tåtåråscu, Grigore Iunian, Tiberiu Popescu, Em.
Pârâian ¿i al¡ii, au pus bazele înfiin¡årii Cohortei cerceta¿ilor gorjeni,
sub denumirea de Legiunea “Domnul Tudor”.
Scopul asocia¡iei era de a dezvolta în tinerii din orice claså socialå
însu¿iri individuale ca solidritate, patriotism, altruism. În chipul acesta
îsi exprimau încrederea cei ce publicau articolul “Unirea”, în “Gazeta
neamului”- “se vor forma viitoarele genera¡ii de oameni de caracter ¿i
cetå¡eni con¿tien¡i de îndatoririle lor ¿i folositoare patriei”.
Odatå constituitå, Asocia¡ia cerceta¿ilor Gorjului-Legiunea “Domnul
Tudor”, au hotårât ca pre¿edintele de onoare så fie A.S.R. Principele
Mo¿tenitor Carol.
Comitetul local era format din pre¿edin¡i” Numa D. Frumu¿eanu,
prefectul jude¡ului; generalul Muicå, comandantul garnizoarei;
vicepre¿edin¡i: c-dorul Jipa, comandantul Regimentului 18 Gorj; Gh.
Ionescu, revizor ¿colar; A. Dumitrescu- Bumbe¿ti, directorul ªcolii
Cooperativa; Popescu, directorul ¿colii de meserii Vådeni; Nae Drågoescu,
instructor; lt. col. Obogeanu; lt. col. Savel Neagu, comandant al
Regimentului 58 infanterie; director Spiru Alexandru, medic primar
42
Ibid, p. 484-485.
43
Anuarul Liceului “Tudor Vladimirescu” pe anii ¿colari 1934-1936, Târgu Jiu 1937, p.
20-21.
44
Gh. Nechifor, Cerceta¿ii “Cohortei Domnului Tudor”, eroi ai luptelor pentru libertate
¿i unitate, în Almanahul Gorjului, Târgu Jiu 1991.Dorina Nechifor, Momente gorjene inedited
despre Cohorta “Domnul Tudor” în Litua. Studii ¿i cercetåri, VIII, Clusium 2000, p.151-155.

- 144 -
jude¡ean, Ion Georgescu, directorul Prefecturii, Gheorghe Tåtåråscu,
avocat; dr. Eftimopol, medical garnizoarei44.
Este interesant cå odatå cu anun¡ul ce se facea cå în asocial¡ie se
primesc tineri începând de la vârsta de 11 ani panå la începerea
serviciului militar sau majorat, se publica ¿i Legea cerceta¿ului45. Pentru
con¡inutul såu o publicåm ¿i noi:
1. Cerceta¿ul î¿i ¡ine întodeauna cuvântul, pentru el cinstea este o
mândrie;
2. Cerceta¿ul este sincer, el î¿i face în orce împrejurare convingerile
sale ¿i le respectå pe ale altora;
3. Cerceta¿ul este drept, el dispre¡uie¿te minciuna, invidia, råutatea
¿i ura;
4. Cerceta¿ul are spirit de ini¡iativå, el î¿i ia råspunderea faptelor
sale;
5. Cerceta¿ul ¿tie så asculte ¿i så se supunå
6. Cerceta¿ul nu face nici o deosebire de claså socialå, de avere, de
credin¡å, e respectuos fa¡å de toatå lumea ¿i este fratele celorlal¡
cerceta¿i;
7. Cerceta¿ul este curajos ¿i este gata så ajute pe cei afla¡i la nevoie
¿i primejdie ¿i cautå så fie folositor altora;
8. Cerceta¿l este muncitor ¿i econom, el respectå munca ¿i averea
altuia;
9. Cerceta¿ul este curat în gând, în vorbå, în faptå, el se îngrije¿te
de curå¡enia trupului, de via¡a igienicå dând sfaturi ¿i ajutoare;
Cerceta¿u este voios ¿i plin de însufle¡ire în toate împrejurårile;
Cerceta¿ul se sile¿te så facå în fiecare zi o faptå bunå
10. Cerceta¿ul este bun cu animalele ¿i se împotrive¿te la orice
acte de cruzime, îi plac plantele ¿i se opune stricåciunilor ce li s-ar
aduce.
De¿i timpul scurt pânå la izbucnirea råzboiului nu le-a dat
posibilitatea så desfå¿oare prea multe ac¡iuni, totu¿i atunci când le-a
venit momentul, cerceta¿ii au sosit så dea ajutor fiind în primele rânduri
ale luptåtorilor pe front sau în spatele frontului, ajutând la îngrijirea
råni¡ilor, cercetarea pozi¡iilor inamice, curieri, aprovizionare ¿i altele.
O paginå memorabilå au înscris în istoria patriei cerceta¿i gorjeni
în ziua de14 octombrie 1916, când au participat cu arma în mânå
împreunå cu popula¡ia ora¿ului, la båtålia de pe podul Jiului.
În urma invadårii teritoriului Olteniei de cåtre armatele du¿mane,
mul¡i cerceta¿i au plecat pe front, în Moldova, unde ¿i-au adus contribu¡ia
lor în luptele contra du¿manului. Numårul cerceta¿ilor care au luptat
pe front, fie la podul Jiului, fie în Moldova, a fost mare dar în vederea
45
Dorina Nechifor, Lucrarea citatå, p. 154-155.

- 145 -
unor cercetåtori au intrat doar tânåra cercetåtoare Ecaterina Teodoroiu.
Între timp a apårut o nouå organiza¡ie a tineretului ¿i anume
stråjeria. Socotindu-se cå este mai bine så uneascå for¡ele tineretului
¿i så aibå o conducere unitarå, la 24 ianuarie 1937 s-a contopit cercetå¿ia
în Falanga stråjerilor ¿i stråjerelor. „Din aceastå contopire a ie¿it o
institu¡ie na¡ionalå, una ¿i singurå pe toatå ¡ara care så vegheze la
destinele tineretului românesc în spirit ¿i metodå româneascå”46 .

3. Stråjeria
În anul 1934 a început, în luna septembrie, o experien¡å la Breaza,
jude¡ul Prahova. Un colectic de oameni, organiza¡i, au început pregåirea
în vedere aplicåii unor programe ce urmau så se generalizeze la sate
prin muncå strårjereascå.
În baza acestei experien¡e s-a procedat imediat la înfiin¡area primului
centru de ini¡iere stråjereascå, la Breaza, ce a lucrat de câ¡iva ani, din
noiembrie 1934, la ini¡ierea viitorilor comandan¡i de unitå¡i stråjere¿ti.
Participarea învå¡åtorilor ¿i profesorilor la aceste pregåtiri se fåcea
pe baza unei cereri scrise. Pentru cå, capacitatea centrului de la Breaza
era prea micå, în raport de cererile de a urma cursurile, s-a trecut la
organizarea a încå douå centre temporare, de varå, în iunie ¿i august
1935. În felul acesta s-a putut ajunge mai repede la formarea
instructorilor ¿i comanda¡ilor stråjeri necesari pentru zece jude¡e.
În iarna anului 1935-1936 s-a înfiin¡at ¿i un centru provizoriu, la
Bucure¿ti, pentru pregåtirea comanda¡ilor de stråjeri din capitalå.
În vara anului 1936 s-au creat alte douå centre tamporare, de varå,
în lunile iunie-iulie ¿i august: unul la Timi¿oara, în localul ªcolii
Politehnice, altul la Sfântul Gheorghe- Trei Scaune, în localul ªcolii
Normale.
Cu începere din decembrie 1936 s-au mai înfiin¡at pe lângå centrul
existent de la Breaza, alte douå centre de in¡iere în ståjerie: unul pentru
bårba¡i, la Sfântul Gheorghe, altul numai pentru femei, al Corpului
didactic, în localul fostei ªcoli Normale din Predeal. Toate trei centrele
fåceau ini¡ierea viitorilor comandan¡i stråjeri într-o perioadå de curs de
22-25 zile în care se fåceau numai ¿edin¡e practice ¿i foarte pu¡ine
conferin¡e de îndrumare teoreticå.
Din toamna anului 1934, de când a început ini¡ierea comandan¡ilor
de stråjeri la Breaza ¿i pânå în vara anului 1937, au fost pregåti¡i peste
4000 de comandan¡i ¿i peste o jumåtate de milion de stråjeri în 30 de
jude¡e. Pe baza acestor rezultate se aprecia cå în urmåtorii patru ani
vor fi „stråjerite” toate jude¡ele ¡årii ¿i vor fi organiza¡i peste trei milioane

46
Enciclopedia României, vol.I, 1938, p. 486.

- 146 -
de stråjeri.
Socotindu-se cå este mai bine så unescå for¡ele ¿i så aibå o direc¡ie
unitarå în toate strådania educativå a tineretului român la 24 ianuarie
1937 s-a contopit cercetå¿ia cu strejåria în Falanga Stråjerilor ¿i
Stråjerelor, påstrându-se un caracter cercetå¿esc organiza¡iilor din
cursul superior al liceelor.
„Din aceastå contopire a ie¿it o institu¡ie na¡ionalå, una ¿i singura
pe toatå ¡ara care så vegheze la destinele tineretului românesc în spirit
¿i cu metodå româneascå”47.
În anul 1936, prin legea din 4 aprilie 48 s-a înfiin¡at Oficiul de
educa¡ie a Tineretului Român, sau, prescurtat O.E.T. R.
Legea începea cu precizarea cå educa¡ia moralå, socialå, na¡ionalå
¿i fizicå este obligatorie pentru tot tineretul de ambele sexe, pentru
båie¡i de la 7 la 18 ani iar pentru fete de la 7 la 21 de ani (art.1.).
Aceastå institu¡ie, (O.E.T.R.) avea menirea „studiul, îndrumarea ¿i
aplicarea educa¡iei tineretului precum ¿i conducerea ¿i controlul
activitå¡ii tuturor institu¡iilor de stat ¿i asocia¡iilor de ini¡iativå
particutarå care au de scop educa¡ia tineretului.
Potrivit acestei legi toate organiza¡iile de stat ¿i particulare,
asocia¡iile culturale care au în rândurile lor tineret sau se ocupå de
educa¡ia lui, precum ¿i toate asocia¡iile sportive ¿i educa¡ie fizicå sunt
supuse suprevegherii, îndrumårii ¿i controlului O.E.T.R.
Aceastå lege a suferit modificari prin decretul-lege din 7 octombrie
pentru înfiin¡area Stråjeriei Tårii ca o „grandioaså institu¡ie, în
organizarea generalå a statului”.
Acestå înjghebare româneascå de promovare a tineretului avea drept
lozincå metodologicå: în doctrinå- centralizare; în ac¡iune-
descentralizare, ceea ce înseamnå cå pe tot cuprinsul ¡årii unde fiin¡eazå
o unitate stråjereascå, aceia¿i doctrinå, acelea¿i principii constituie
firul conducåtor.
Prezentarea considera¡iilor generale în legåturå cu Straja Tårii ne
då posibilitatea så cunoa¿tem ¿i så în¡elegem bine rostul, rolul, modul
cum a func¡ionat institu¡ia.
În jude¡ul Gorj unitatea ¿colarå în care s-a organizat ¿i func¡onat
Stråjeria, a fost tot Liceul „Tudor Vladimirescu”. În anul 1935 s-a
organizat o unitate stråereascå sub coordonarea lui V. Cristovici ¿i V.
Cernåianu, ambii absolven¡ ai cursurilor de la Breaza. Printre primele
ac¡uni a fost pregåtirea ¿i prezentarea, în vara anului 1936, a unei
reu¿ite serbåi la teatru comunal din ora¿ 49.
În anii 1938-1939 stolul Liceului „Tudor Vladimirescu” condus de
47
Ibid, p. 486.
48
C. Hamangiu, Codul General al României, vol. XXIV/ 1936, p. 526-530.
49
Anuarul Liceului “Tudor Vladimirescu” pe anii ¿colari 1934-1936, Târgu Jiu, 1937, p. 21.

- 147 -
profesorul T. Gâlcescu, a func¡ionat cu 10 centurii conduse de 6 profesori
comandan¡i stråjeri ¿i 4 profesori fårå cursuri de ini¡iere stråjereascå.
Unitåtile ¿colare î¿i de sfå¿urau activitatea pe baza programelor,
directive ¿i instruc¡iunilor speciale trimise de Straja ºårii, cuprinzând
toate laturile de educa¡iune stråjereascå ¿i manifesta¡iuni publice ca
¿ejåtori, serbåri, opere de binefacere etc.
Din cronica anul 1938-1939 publicatå în Anuarul Liceului50 aflåm
cå în sala Teatrului „Cålådåru¿e” a avut loc o ¿ezåtoare organizatå în
cadrul stråjeriei, în ziua de 17 februarie 1939; în ziua de 4 martie 1939
a avut loc ¿ezåtoarea strejåreascå datå în folosul copiilor såraci de la
¿colile primare ¿i grådina de copii mici din ora¿.
La 1 aprilie 1939 a avut loc serbarea „sådirii pomilor” organizatå în
cadrul stråjeresc, pe terenul de lângå Liceul Comercial.
Tot în acest an s-au fåcut excursii în ora¿, pe clase ¿i cu stolul în
legåturå ce cerine¡ele obiectelor de studiu ¿i cu programul strejaresc.
Deasemenea,s-au mai facut 6 excursii si in cuprinsul
judetului,vizitandu-se locurile cele mai insemnate din punct de vedere
istoric si pitoresc.
Pentru activitå¡ile strajare¿ti programul se executå saptåmanal
în ziua rezervatå de Ministerul Educa¡iei Na¡ionale, în sålile de
claså,curtea liceului,sala de gimnsticå dar ¿i în sålile de teatru ¿i
cinema din ora¿.
Partea practicå a programului constå din:gospodarie în interiorul
¿colii ¿i în curte; agricultura în gradini¡a de flori a liceului ¿i în gradina
de zarzavat a internatului.
Excursiile au fost fåcute aproape în fiecare luna,în ora¿ ¿i în
împrejurimile ora¿ului dar ¿i în localitå¡i mai de seama din jude¡ ca:
Tismana-Costeni, Runcu, Novaci-Baia de Fier, Dobri¡a, Suseni, Våideei.51
ªi in celelalte localitå¡i,mai ales în ¿colile primare din jude¡,a
fost organizatå via¡a stråjareascå. Erau adevårate festivitå¡i luni
dimineata când începea såptåmâna de muncå cu ridicarea pavilionului,de
jur împrejur, în care aflându-se to¡i stråjerii ¿colii. Aceia¿i festivitate
avea loc sâmbåtå când se încheia såptåmâna ¿i se cobora pavilionul.
Din anii 1937-1938 stråjeria a început så fie folositå tot mai mult în
festivitå¡ile organizate de ziua „Restaura¡iei” ( 8 iunie când o såptåmânå
era dedicatå acestei sårbåtori.
Ac¡iunile erau conduse ¿i coordonate de comandantul Stråjii ºårii.
Ne este cunoscut în acest sens con¡inutul Circularei nr. 8515 din 12
mai 1938 cu privire la participarea legiunilor la fetivitå¡ile din Bucre¿ti
în „såptåmâna stråjerilor” ¿i „8 iunie”.

50
Ibid, pe anul ¿colar 1938-1939, p.6.
51
Ibid, p. 14.

- 148 -
 Anterior se preconizase ca så vinå la Bucure¿ti câte 40 din fiecare
jude¡ la festivitå¡ile de 8 iunie. Acum înså se revenea asupra acestei
dispozi¿i se stabilea cå premian¡ii(premiantele) vor primi premiile în
localitå¡ile respective în ziua de 7 iunie, iar premian¡ii (premiantele) pe
jude¡ (legiuni) vor fi adu¿i pentru 8 iunie în capitala jude¡ului respectiv.
La Bucure¿ti urmau så participe din provincie:
a) fanfarele stråjere¿ti;
b) delega¡ii ( delegatele) pentru primirea fanioanelor de stoluri ¿i
drapelele de cohortå dupå ordinele speciale ce se vor da ulterior;
c) cei ce vor primi comunicare scriså så se prezinte pentru distinc¡ii;
d) un deta¿ament de stråjeri cålåri, dupå instruc¡iunile speciale ce
se vor trimite ulterior, care vor da grupe de cålåre¡i în acest deta¿ament;
e) un deta¿ament de skiori dat de stolul orfelinatului C.F.R. Predeal;
f) un deta¿ament de stråjeri marinari, compus din câte o grupå (un
comandant ¿i 24 stråjeri) din ora¿ele Constan¡a, Silistra, Turnu Severin
¿i Timi¿oara;
g) cei ce executå lucråri practice în Capitalå în cadrul expozi¡iei
stråjere¿ti.
Organiza¡iile componente „Arca¿i” ¿i „ªoimii României” nu participå
cu unitå¡i constituite la Bucur¿ti. Aceste organiza¡ii vor participa numai
la serbårile din 8 iunie care se organizeazå în capitalele din jude¡.
Un punct separat în circularå cuprindea cele necesare fanfarelor
care luau parte la serbårile din 8 iunie din Bucure¿ti.
Toate fanfarele participante trebuiau så soseascå la Bucure¿ti pe
data de 21 mai ¿i urma så påråseascå Bucure¿tiul pe 9 iunie Transportul
¿i întreinere lor erau gratuite52.
Un ordin de zi al comandantului Stråjii ºårii, din mai 1938, adresat:
Comandan¡i ¿i Comandante,
Stråjeri ¿i Stråjere,
anun¡å deschiderea „Såptåmânii Stråjerilor” ¿i aratå ce så se facå
în fiecare zi. Fiecare zi era consacratå la ceva. Ziua de 1 iunie era „Ziua
cinstirii eroilor neamului”, cea de a treia zi -3 iunie, era „Ziua solidaritå¡ii
na¡ionale ¿i sociale”; cea de-a patrea zi era „Ziua sånåtå¡ii ¿i voio¿iei”;
cea de-a cincea zi - 5 iunie - era „Ziua grijii de suflet”; cea de a ¿easea
zi-6 iunie-era „Ziua disciplinei ¿i ordinii”; cea de a ¿eaptea zi -7 iunie
era „Ziua råsplåtirii muncii”; iar cea de a opta zi -8 iunie-era „Sårbåtoarea
închinatå Marelui Stråjer”.
Se fåcea precizarea cå acest ordin de zi se va citi unitå¡i ¿colare, în
întregime, în diminea¡a zilei de 1 iunie, la ridicarea pavilionului na¡ional.
În celelalte zile urma så se citeascå numai partea privitoare la ziua

52
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond Inspectoratul ªcolar, nr.28/1938 f.
32.

- 149 -
respectivå.
În afarå de acestå såptåmânå care în întregime era consacratå
activitå¡ilor stråjere¿ti, mai era o zi pe såptåmânå pentru stråjerie.
Nu era înså låsatå la întâmplare ci Ministerul Educa¡iei Na¡ionale,
împreunå cu comandantul Stråjii ¡årii, stabileau o programå analiticå.
Cunoa¿tem aceasta dintr-un ordin adresat revizorilor ¿colari la 20
octombrie 1938, prin care li se fåcea cunoscut cå „pânå la apari¡ia unei
noi programe analitice stråjere¿ti, care se gåse¿te în lucru, se dispune
cele ce urmeazå, cu privire la activitatea din ziua joi”.
Se fåcea precizarea cå råspunderea întocmirii ¿i executårii
programului stråjeresc o are directorul ¿colii, împreunå cu comandantul
stolului de stråjeri.
Proiectele de program trebuiau întocmite pe mai multe såptåmâni
de cåtre comandan¡ii stråjeri ¿i supuse aprobårii directorului ¿colii.
În general, programul stråjeresc de joi con¡inea elemente din toate
laturile educative ¿i anume: educa¡ie religioaså moralå, educa¡ie
na¡ionalå-patrioticå, educa¡ie socialå cetå¡eneascå, educa¡ie fizicå ¿i
instruc¡ie tehnicå stråjereascå. Se atrågea aten¡ia ca så se destineze
timp suficient fiecårei laturi educative pentru ca ea så poatå fi bine
adâncitå.
În ceea ce prive¿te programul stråjeresc se fåcea joia, 4-4 ½ ore
diminea¡a ¿i 2-3 ore dupå-amiaza. Se låsa la latitudinea unitå¡ilor så-¿i
organizeze programul cum credeau cå e mai bine, în limita a 7 ore.
Programul stråjeresc de joia con¡inea în mod obligatoriu urmåtoarele:
a) Adunare, raport, inspec¡ii ¿i ceremonial de începere a lucrului.
La venirea comandantului se da raportul. Comandantul trece unitatea
în revistå ¿i o inspecteazå din punct de vedere al atitudinii, curå¡eniei
corporale, îmbråcåmintei. Dupå aceea, pe unitå¡i, se fåceau mici exerci¡ii
de prezentare ¿i salut.
Din forma¡ia de adunare se executa urmåtorul ceremonial de începere
a lucrului:
- rugåciune – Tatål nostru (rostit);
- deviza
- Gândul zilei (o maximå sau un citat de cel mult douå fraze);
b) Mar¿ ¿i defilare – în timpul programului ¿i seara, la terminarea
programului;
c) Educa¡ie fizicå (înviorare, gimnasticå, ansambluri, jocuri, dansuri
na¡ionale, sporturi, tir). Iarna se va face såniu¡å, schi; vara – înot,
canotaj;
d) Igienå ¿i prim ajutor;
e) Muzicå;
f) Desen;

- 150 -
 g) Timp la dispozi¡ia stråjerului variind între 15 ¿i 30 minute;
h) Ora de radio – ¿coalå va fi ascultatå joia la unitå¡i de cåtre to¡i
stråjerii aduna¡i laolaltå.
În afarå de joi, programul stråjeresc se executa astfel:
a) În fiecare luni diminea¡a, la ora 7:30 avea loc ridicarea pavilionului
na¡ional, la care participau to¡i învå¡åtorii ¿colii; se anun¡au ¿i lucrårile
ce urmau så se exceute în cursul såptåmânii pentru ca fiecare så ¿tie
ce are de fåcut.
b) În fiecare diminea¡å se vor face timp de 10-15 minute exerci¡ii de
înviorare.
c) Sâmbåta, dupå ultima orå de curs, se executa ceremonialul
coborârii pavilionului na¡ional. Sâmbåta dupå-amiaza, la radio era ora
stråjereascå când se difuza program artistic ¿i distractiv.
d) Se recomanda unitå¡ilor ca duminca elevii så meargå la bisericå.
Întregul complex de måsuri preconizate erau menite så facå din
Straja ¡årii un organ pentru educarea tineretului. Tineretul era apreciat
ca speran¡a ¿i for¡a de mâine a României. Tineretul este al familiei ¿i al
statului ¿i tocmai de aceea statul este obligat så se ocupe de tineret.
Straja ¡årii a fost creatå tocmai pentru a se ocupa de educa¡ia tineretului.
Ea completa, perfec¡iona ¿i dezvolta educa¡ia pe care o fåcea familia ¿i
¿coala. Educa¡ia moralå tinde så dea fiecårui individ sentimentul unei
discipline interioare, a unei armonii între înclina¡iile personale,
subiective ¿i datoriile pe care ni le impune societatea, na¡iunea,
trebuin¡ele ei.
„Så ai mereu în fa¡å Pavilionul Na¡ional, så-l respec¡i, så-l salu¡i,
så-l iube¿ti ¿i så reîmprospåtezi necontenit legåmântul fa¡å de el ca
simbol al ¡årii, înseamnå så adânce¿ti zi cu zi ¿i så imprimi în sufletul
copiilor dragostea de ¡arå”.
Tineretului, prin Stråjerie, i s-a dat o uniformå. În procesul de
disciplinare interioarå uniforma î¿i avea rostul ei. Uniforma avea menirea
de a aminti fiecåruia, în orice moment, ori unde s-ar afla, ce rol joacå,
ce datorii i se impun. Uniforma îl opre¿te de la anumite fapte ¿i gesturi,
îi aminte¿te celui ce o poartå cå nu-i este permis så intre oriunde, nici
orice fel de atitudine, nici orice fel de vorbe. Uniforma îi amintea
stråjerului întotdeauna legåmântul fåcut, crezul ¿i datoriile care i se
impun.
Adresându-se stråjerilor într-o conferin¡å la radio, publicatå apoi
în preså, ministrul educa¡iei na¡ionale, profesorul Petre Andrei, în vara
anului 1937, le cerea: „så respecta¡i cu sfin¡enie albul cåmå¿ii ¿i al
bå¿tii noastre ¿i oriunde vå ve¡i afla cåuta¡i ca prin purtarea, prin
vorbele ¿i faptele voastre så nu pângåri¡i haina pe care o purta¡i. Nu
uita¡i cå lumea nu vå cunoa¿te pe fiecare în parte, ca persoanå, cu un

- 151 -
anumit nume, pe care-l ave¡i, dar to¡i ¿tiu când vå våd în acestå uniformå
cå sunte¡i stråjeri ¿i orice gest nepotrivit, orice cuvânt deplasat, orice
atitudine reprobabilå se råsfrânge asupra stråjeriei. Feri¡i-vå cu grije
de toate acestea”
Se obi¿nuia ca de 8 iunie så se acorde premii ¿i distinc¡ii stolului ¿i
stråjerilor de la „Tudor Vladimirescu”. ªtim spre exemplu, cå la 8 iunie
1939 s-au acordat la concursul de vitezå de 100 metri:
- Premiul I – Bårbulescu T. din stolul liceului, centuria a VIII-a;
- Premiul II – Podaru Gh. din aceea¿i centurie.
Pentru corari: Premiul I stolului Liceului „Tudor Vladimirescu”.
Distinc¡ii s-au acordat pentru activitatea stråjereascå excep¡ionalå
¿i realizåri pe unitå¡i ¿i individual.
Centuriile I, II, IV, VI ¿i VIII din stolul liceului.
Stråjerilor: Våcaru I. Petre, Firoiu Dumitru, Arimia Sabin din stolul
Liceului „Tudor Vladimirescu”53.
Dupå instaurarea dictaturii antonesciene a fost desfiin¡atå ¿i
stråjeria.

4. Premilitåria
Pregåtirea premilitarå este o altå måsurå adoptatå de guvern în
deceniul IV, care urmårea ca to¡i tinerii în vârstå de 18, 19 ¿i 20, fii de
cetå¡eni români, så fie încadra¡i într-o formå organizatå. Potrivit legii
din 11 mai 1934 54 pregåtirea premilitarå urmårea: dobândirea
cuno¿tin¡elor militare elementare pentru o asimilare cât mai u¿oarå ¿i
repede a instruc¡iei militare la chemarea sub drapel.
Pentru îndeplinirea prevederilor legii trebuia în fiecare an ca
primåriile så întocmeascå tabele cu tinerii ce împlineau vârsta de 18
ani pânå la 31 decembrie anul urmåtor.
De la pregåtirea premilitarå erau exclu¿i: cei condamna¡i pentru
crimå ¿i cei condamna¡i la o pedeapså corec¡ionalå mai mare de doi ani.
Durata efectivå a pregåtirii premilitare era de 40-50 de ¿edin¡e în
fiecare an. ªedin¡ele de pregåtire premilitarå aveau loc în zilele de
sårbåtoare (duminica) dupå serviciul religios. De asemenea, anual,
potrivit legii, avea loc câte o concentrare de 4-7 zile. Numai cå în cele
mai multe locuri aceaesta nu s-a respectat.
Pregåtirea premilitarå era îndrumatå de Ministerul Apårårii Na¡ionale
prin Marele Stat Major.
Exista de asemenea un Inspectorat general al comandamentelor
centrale.
Cu Ministerul Apårårii Na¡ionale mai colabora la aceastå pregåtire:

53
„Amicul Tinerimii”, anul XI (serie nouå) nr. 7,8,9/1939, p. 84.
54
C. Hamangiu, Codul general al României, vol. XXII din 1934, p. 293 – 294.

- 152 -
Ministerul Instruc¡iunii, al Cultelor ¿i Artelor; Ministerul de Interne;
Ministerul Muncii, Sånåtå¡ii ¿i Ocrotirilor Sociale; Ministerul Agriculturii
¿i Domeniilor; Ministerul Finan¡elor; Ministerul Lucrårilor Publice ¿i al
Comunica¡iilor.
Erau douå feluri de organe: organe de conducere ale pregåtirii
premilitare ¿i organele de execu¡ie.
a) Organele de conducere ale pregåtirii premilitare erau:
- Inspectoratul general al comandamentelor teritoriale, pe întreg
teritoriul na¡ional, prin Inspectoratul pregåtirii premilitare (I.P.P);
- Comandamentele teritoriale pe raza teritoriului de corp de armatå,
prin inspectoratele regionale ¿i inspectoratele de pregåtire premilitarå
(I.R.P.P. ¿i I.M.P.P.);
- Cercurile de recrutare prin subinspectoratele de pregåtire
premilitarå în jude¡e (S.I.P.P.) ¿i subsecretariatele municipale
universitare ¿i ¿colare, pe sectoare ¿i ¿coli, la municipii.
b) Organele de execu¡ie în pregåtirea premilitarå erau:
- Centre de pregåtire premilitarå (C.P.P.), la fiecare preturå;
- Subcentre de pregåtire premilitarå (S.C.P.P), la fiecare comunå.
Personalul centrelor ¿i subcentrelor de pregåtire premilitarå era
format din:
- Ofi¡eri activi ¿i ofi¡eri invalizi, proveni¡i din activitate;
- Ofi¡eri de rezervå;
- Tineri cu termen redus, în primul an dupå terminarea stagiului
militar;
- Grada¡i din completare precum ¿i grada¡i din rezervå începând
cu cele mai noi contingente.
La inspectoratele regionale de pregåtire premilitarå se întocmea
programul de pregåtire a cadrelor ce asigurau pregåtirea premilitarå.
Programele de pregåtire premilitarå urmau så cuprindå:
Educa¡ie moralå,
Educa¡ie fizicå,
Educa¡ie na¡ionalå,
Educa¡ie cetå¡eneascå ¿i igienå,
Instruc¡ie elementarå, militarå.
Fiecare tânår premilitar avea un carnet individual în care se
consemna pregåtirea. La terminarea pregåtirii premilitare se nota în
carnet calificarea:
a) Cu pregåtire completå, pentru cei care au asimilat complet
cuno¿tin¡ele;
b) Cu „pregåtire premilitarå necompletå”;
c) Fårå pregåtire premilitarå.
Conform articolului 18 din lege tinerii care urmau pregåtirea

- 153 -
premilitarå se puteau bucura de anumite avantaje.
În acela¿i timp articolul 20 prevedea sanc¡iuni pentru cei care erau
îndåråtnici ¿i nu participau cu regularitate la pregåtirea premilitarå
între care cea mai severå era amenda cu 40 lei în folosul institu¡iei
premilitare, plåtitå de pårin¡i.
Era prevazutå în lege ¿i sanc¡iunea „excluderii” tânårului care
comitea gre¿eli grave sau aråta necontenitå îndåråtnicie în serviciul
premilitar. Tinerii exclu¿i intrau în categoria „fårå pregåtire premilitarå”
¿i pe tot timpul serviciului militar nu beneficiau de nici o permisie sau
concediu.
Tinerii care nu se prezentau la pregåtirea premilitarå aveau acela¿i
tratament ca ¿i tinerii exclu¿i. Personalul instructor de la
subinspectorate, centre ¿i subcentre se bucurau de anumite drepturi
ceea ce îi determina så depunå eforturi în realizarea bunei pregåtiri
(art. 21).
Pregåtirea premilitarå a func¡ionat ¿i în timpul concentrårilor ¿i al
råzboiului. Tineretul premilitar fiind ¿i o for¡å organizatå ¿i disciplinatå,
a putut fi de ajutor familiilor celor pleca¡i în concentrare ori pe front, la
muncile agricole. *
* *
Timp de aproape 30 de ani pentru tineret au func¡ionat cele trei
organiza¡ii despre care s-a relatat mai sus. Dintre ele cercetå¿ia ¿i-a
dovedit rostul atunci când teritoriul patriei a fost invadat de armele
inamicului, fiind de un real folos, ca auxiliari unitå¡ilor luptåtoare, dar
¿i organelor locale.
Straja ¡årii, o institu¡ie care cuprindea în rândurile sale mai ales
tineretul ¿colar. Ea urmårea så sådeascå ¿i så dezvolte în sufletul
copilului ideile ¿i sentimentele care formau temelia individualitå¡ii
tânårului ¿i cetå¡eanului ¿i în limita puterilor lui pune în ac¡iune aceste
idei ¿i sentimente înfåptuind lucråri de bine ob¿tesc.
Pregåtirea premilitarå lua în primire tineretul de la Straja ¡årii, dar
¿i pe cel care nu intrase în rândul ¿colarilor ¿i, pe de o parte, continuå
opera de educa¡ie a institu¡iei sorå iar, pe de alta, începe formarea
acestui tineret, ca viitori osta¿i ¿i cetå¡eni, operå pe care o realizeazå
cu concursul armatei, Ministerul Educa¡iei Na¡ionale, Culte ¿i Arte etc.
în ceea ce prive¿te luminarea min¡ii ¿i educa¡ia sufletului.
*
* *
Prezentarea mai pe larg a celor trei institu¡ii ce aveau ca obiectiv
preocuparea fa¡å de tineret, fa¡å de tineretul ¿colar ¿i cel care nu urma
cursuri ¿colare, cuprins între vârsta de 9 – 10 ¿i 21 de ani, adicå pânå
la termenul de încorporare în armatå, a urmårit så arate cå guvernan¡ii

- 154 -
timpului aveau în aten¡ie, se îngrijeau ca tineretul så fie cuprins într-o
formå organizatoricå, unde så aibå de executat un program, supus unei
discipline, executând felurite ac¡iuni menite så contribuie la
aprofundarea programei ¿colare, så-i atragå mereu în ac¡iuni culturale
¿i educative ¿i så-i distragå de la comportåri ¿i fapte reprobabile,
dåunåtoare societå¡ii, inclusiv de la activitå¡i politice.
Unele din aceste societå¡i – Tinerimea Românå – de¿i n-au avut
structuri organizatorice în provincie, au activat prin intermediul
institu¡iilor de învå¡åmânt. Serbårile, concursurile, excursiile ce se
organizau anual în Capitala ¡årii. Era o mândrie pentru fiecare jude¡ ca
elevii din ¿colile de pe raza lor så participe la concursuri ¿i så ob¡inå
premii. Înso¡irea lor de cåtre profesori ¿i învå¡åtori ¿i participarea
acestora la ac¡iunile cultural – educative erau ¿i ele un bun prilej de
educa¡ie, de schimb de experien¡å etc.
Sprijinul solicitat ¿i acordat de oamenii de ¿tiin¡å ¿i culturå,
începând de la Casa regalå, mini¿tri, ¿efi de institu¡ii centrale ¿i locale,
aratå implicarea lor în ac¡iuni na¡ionale folositoare ¡årii.
Cercetå¿ia, stråjeria, premilitåria de¿i cu o duratå mai scurtå, au
contribuit ¿i ele la sistemul educa¡ional, la cre¿terea tineretului în
spiritul muncii, al disciplinei, al patriotismului etc. S-a aråtat la locul
potrivit contribu¡ia cerceta¿ilor la luptele din timpul primului råzboi
mondial. Mai pu¡in s-a insistat pe rolul stråjeriei ¿i al premilitåriei în
instruirea, pregåtirea ¿i disciplinizarea tineretului. Ba mai mult, au
fost unii care au mai scris câte ceva ori au vorbit dsepre acestea numai
sub aspectul de organiza¡ii paramilitare fårå så le cunoascå activitatea,
rolul ¿i contribu¡ia lor. Chiar în zilele noasre un ziar central, care dorind
så-¿i facå popularitate, scria despre „participarea de-a lungul anilor a
numeroase personalitå¡i ale vie¡ii politice ¿i culturale care au activat în
rândurile mi¿cårii cercetå¿e¿ti din România cå aceasta a fost desfiin¡atå
în timpul comunismului55". Ori, din cerceta¿i fåceau parte tineri între
11 ¿i 21 de ani, deci pânå la încorporare, cå aceastå organiza¡ie,
cercetå¿ia, s-a contopit cu stråjeria în ianuarie 1937 ¿i a fost desfiin¡atå
în anul 1940. ªi acestea le afirmau unii dintre cei care dupå 1990 au
reînfiin¡at cercetå¿ia.
Stråjeria a fost una din organiza¡iile cele mai largi, cuprinzand în
rândurile ei toatå popula¡ia ¿colarå, având subordonare atât sub un
organ central cât ¿i a Ministerului Instruc¡iunii Publice ¿i respectiv a
inspectoratelor ¿colare.
Premilitåria, care a func¡ionat aproape douå decenii, a avut regulile
ei de func¡ionare ¿i program de pregåtire. În cel de-al doilea råzboi
mondial au fost tineri care au mers pe front doar cu instruc¡ia premilitarå.

55
„Jurnalul Na¡ional”, luni 11 octombrie 2004, Edi¡ia a II-a, p. 17

- 155 -
 Se poate afirma cå aceste organiza¡ii au jucat un rol însemnat în
via¡a tineretului în etapa respectivå. Numai råuvoitorii îmbâcsi¡i de
politicianism, cei ce nu le cuno¿teau activitatea, au putut så le denigreze.
La timpul lor, în condi¡iile în care au activat ¿i-au avut rolul lor ¿i au
servit interesele societå¡ii.

Institu¡ii culturale

1. Casa Culturii Poporului

Dupå încheierea påcii ¿i intrarea în normal a vie¡ii economice,
sociale, politice etc. între alte activitå¡i care au reînceput så se desfå¿oare
a fost ¿i activitatea culturalå, så fie în aten¡ia multor foruri. De aceastå
activitate se ocupau, ca ¿i mai înainte, ¿colile cu învå¡åtorii ¿i biserica
cu preo¡ii, dar au început så aparå ¿i institu¡ii ¿i organiza¡ii cu preocupåri
în acest domeniu. Dintre acestea fac parte ¿i funda¡ii culturale. Institu¡ia
care a dat un permanent sprijin învå¡åmântului dar ¿i culturii a fost
Casa ªcoalelor, înfiin¡atå în 1896. La început s-a ocupat mai ales de
sprijinirea comunelor în construc¡ia localurilor de ¿coalå, cu dotarea
acestora cu mibilier dar ¿i cu material didactic.
Casa ªcoalelor a stimulat ¿i sprijinit înfiin¡area grådini¡elor pentru
copii, a cantinelor a excursiilor ¿colare, cercurilor culturale ¿i
conferin¡elor publice, crearea câmpurilor de experien¡e, func¡ionarea
învå¡åtorilor agricoli ambulan¡i, Aceastå categorie de învå¡åtori aveau
cuno¿tiin¡e de agriculturå ¿i tehnicå agricolå ¿i învå¡au pe învå¡åtori
cu no¡iuni de îngrijire a grådinilor ¿i loturilor experimentale, a
conferen¡iarilor la cercurile culturale, a înfiin¡årii ¿i organizårii muzeelor
¿i bibliotecilor ¿colare ¿i laboratoarelor de fizicå, chimie ¿i biologie etc.
Casa ªcoalelor împrumuta sume de bani pentru construc¡ii ¿colare.
Activitatea culturalå a Casei ªcoalelor a ajuns atât de intenså ¿i cu
rezultate bune încât în 1919 s-a sim¡it nevoia de a se crea prin decret-lege
nr. 15546 o sec¡iune specialå a culturii poporului, „Casa ªcoalelor” a
devenit „Casa ªcoalelor ¿i a Culturii Poporului”56.
Doi ani mai târziu lua fiin¡å o nouå institu¡ie culturalå ¿i anume
„Casa Culturii Poporului”. Legea pentru înfiin¡area institu¡iei culturale
Casa Culturii Poporului, apårea la 3 noiembrie 192157. În art. 1 se aråta:
se înfiin¡eazå în Capiatla ¡årii, sub pre¿eden¡ia Alte¡ei Sale Regale
(A.S.R.) principe mo¿tenitor al României, un institut na¡ional pentru
educa¡ie ¿i culturå a maselor populare cu denumirea de Casa Culturii
Poporului.

56
N. Nicolaescu, Dare de seamå. Activitatea Casei ªcolilor ¿i a Culturii Poporului în
1922 – 1923, Bucure¿ti, 1924, p. 8 – 9.
57
C. Hamagiu, Codul general al României, vol. IX – X, p. 1210 – 1215.

- 156 -
 În articolul 2 se detalia scopul acestei institu¡ii: så trezeascå ¿i så
dezvolte gustul de citire în popor, sporind cuno¿tin¡ele oamenilor despre
lucruri ¿i fapte, så mobilizeze ¿i så înal¡e via¡a, så formeze gustul pentru
frumos al poporului;
- så dezvolte iubirea de patrie ¿i de neam prin scrieri, cuvântåri
fapte, serbåri comemorative, excursii, reprezenta¡ii artistice, så facå
educa¡ie cetå¡eneascå poporului ¿i så cinsteascå faptele mari de virtute
cetå¡eneascå;
- så facå educa¡ie fizicå ¿i sanitarå precum ¿i pregåtire pre ¿i post
regimentarå a poporului;
- så dezvolte sim¡ul gospodåresc al oamenilor încurajând ¿i premiind
silin¡ele lor gospodåre¿ti.
Cea mai interesantå ¿i semnificativå prevedere era aceea care
stabilea „så colaboreze cu societå¡ile de educa¡ie ¿i culturå ¿i så
încurajeze ¿i så coordoneze activitatea lor, ajutându-le ¿i
subven¡ionându-le”.
Din articolul 3 re¡inem cå institu¡ia Casa Culturii Poporului avea o
structurå organizatoricå, adicå se compunea din:
- administra¡ie centralå;
- casele culturale jude¡ene;
- cåminele culturale.
Casele culturale jude¡ene erau dependente ¿i sub controlul imediat
al administra¡iei centrale iar cåminul cultural depindea de casa culturalå
a jude¡ului respectiv.
Conducerea Casei Culturii Poporului o avea un consiliu superior
compus din mini¿tri tuturor departamentelor sau reprezentan¡ii lor,
pre¿edintele Academiei Române, ¿eful Marelui Stat Major ¿i din 12
personalitå¡i culturale care au lucrat pentru råspândirea culturii în
popor.
Consiliul e prezidat de A.S. Principele mo¿tenitor având ca
vicepre¿edinte pe I.P.S.S. mitropolitul primat.
În legea pentru înfiin¡area Casei Culturii Poporului, în capitolul III,
era înscriså ca o preocupare a acestei institu¡ii Educa¡ia fizicå . La
articolul 10 se stipula cå educa¡ia fizicå pre ¿i post regimentarå este
obligatorie ¿i gratuitå pentru to¡i fiii ¿årii de la terminarea cursurilor
primare complementare ¿i pânå la data încorporårii, dacå nu-¿i continuå
învå¡åtura în ¿colile secundare.
Dupå terminarea serviciului militar activ, educa¡ia fizicå se va da
dupå normele pe care o lege specialå a educa¡iei fizice le va stabili.
Se mai stabilea cå dupå terminarea serviciului militar tinerimea î¿i
va continua educa¡ia fizicå în deosebite grupåri potrivite fiecare scopului
ei specific.
La articolul 11 era înscriså prevederea cå pentru pregåtirea

- 157 -
instructorilor de educa¡ie fizicå, Casa Culturii Poporului înfiin¡eazå un
Institut na¡ional de Educa¡ie Fizicå.
Pentru aducerea la îndeplinire a atribu¡iilor Casei Culturii Poporului
în fiecare jude¡ se înfiin¡eazå o caså culturalå jude¡eanå, în colaborare
cu societå¡ile de cultura popularå existente.
În comunele lipsite de asemenea a¿ezåminte de educa¡ie popularå
se vor crea cåminele culturale cu care urmeazå så colaboreze Casa
Culturii Poporului.
Casa culturalå a jude¡ului era conduså de un consiliu jude¡ean,
compus din:
- prefectul jude¡ului;
- comandantul militar superior;
- pre¿edintele instan¡elor judecåtore¿ti supreme;
- protoereul sau la re¿edin¡a eparhiilor, episcopul precum ¿i câte
un reprezentant al celorlalte confesiuni;
- revizorul ¿colar;
- medicul primar;
- ingnerul ¿ef al jede¡ului;
- consilierul agricol;
- administratorul financiar ca membru de drept ¿i alte 12 persoane
care au lucrat în jude¡ pentru råspândirea culturii în popor.
Casa de culturå jude¡eanå se prevedea så fie conduså de un direc-
tor numit de consiliul cultural superior.
În fiecare comunå, în raport de popula¡ie ¿i de posibilitå¡i locale, se
înfiin¡eazå unul sau mai multe cåmine culturale (art. 18).
Cåminul cultural trebuia så înfiin¡eze în comunå:
- casa de citire;
- biblioteci;echipa de joc, de sport, de tir;
- båi.
În reglementare sunt aråtate ¿i activitå¡ile ce trebuiau så le
organizeze, iar în articolul 12 se stabilea cå:
Sfatul cåminului cultural constituit la fondarea cåminului
procedeazå la alegerea unui pre¿edinte, vicepre¿edinte ¿i secretar care
alcåtuiesc biroul permanent al cåminului.
Prin lege se stabileau ¿i atribu¡iile sfatului cultural (art. 22). De
asemenea, prin articolul 25 se aråtau fondurile caselor culturale
jude¡ene, iar prin articolul 26, fondurile cåminelor culturale.
La articolul 28 se fåcea precizarea cå „Toate atribu¡iunile comitetelor
¿colare jude¡ene ¿i comunale de naturå social-culturalå care nu privesc
pe ¿colari ci publicul în general, trec asupra cåminelor culturale, låsând
comitetelor ¿colare58 numai îngrijirea ¿i dotarea ¿colilor precum ¿i operele

58
Despre comitetele ¿colare a se vedea ªcoala Gorjeanå... vol I p. 199-208

- 158 -
legate de educa¡ia ¿i cultura în ¿coalå”.
Articolul 29. Casa Culturii Poporului urmårind ca institut na¡ional,
educa¡ia maselor populare, are dreptul de a se interesa de activitatea
oricåror societå¡i particulare de educa¡ie ¿i culturå popularå precum ¿i
acela de a cere guvernului dizolvarea societå¡ilor care lucreazå contra
intereselor statului.
Articolul 30. societå¡ile de educa¡ie ¿i culturå popularå dobândesc
calitatea de persoanå juridicå numai cu avizul Casei Culturii poporului.
În anul 1923 (august) a apårut legea privitoare la organizarea ¿i
func¡ionarea Cåminelor culturale iar în octombrie 1923, Regulamentul
pentru aplicarea acestei legi.
Având în vedere preocupårile acestei institu¡ii, în timp, Casa
ªcoalelor ¿i a Culturii Poporului ¿i-au unit eforturile ¿i desfå¿urau
împreunå activitå¡i culturale. Enciclopedia României din 1938 – 1939
consemna unele activitå¡i ale casei ªcoalelor ¿i ale Casei Culturii
Poporului care la acea datå între¡inea în jude¡ul Gorj 50 de cåmine
culturale, 2 societå¡i muzicale ¿i 24 biblioteci, adicå în total 76 de
organiza¡ii culturale dintre care 23 au personalitate juridicå. În ora¿ul
Târgu Jiu se mai afla un muzeu jude¡ean, o bibliotecå comunalå, un
teatru comunal, un cinematograf, o societate sportivå ¿i o societate de
vânåtoare 59 .

Funda¡ii culturale

1. Funda¡ia „Principele Carol”.

La data de 4 iulie 1921 a fost publicat decretul regal nr. 2904 prin
care lua fiin¡å Funda¡ia culturalå „Principele Carol” care se afla sub
conducerea principelui mo¿tenitor Carol.
Scopul acestei Funda¡ii era ajutorarea, sus¡inerea ¿i crearea faptelor
de culturå. Începându-¿i activitatea de råspândire a culturii în cele mai
depåratate col¡uri ale ¡årii, institu¡ia abia creatå a luat o dezvoltare
deosebitå 60.
Una din principalele preocupåri ale Funda¡iei a fost fåurirea de
depozite de vânzare a cår¡ilor „bune ¿i folositoare”. În scurt timp a reu¿it
så formeze 1600 de depozite pe lângå båncile populare din întreaga ¡arå
¿i 246 depozite pe lângå diferite unitå¡i ale armatei.
În timp de 4 luni s-au difuzat în rândul popula¡iei un numår de
peste 215 mii de volume din diferite edituri, alese cu deosebitå grijå ¿i
potrivite scopului ce se urmårea de Funda¡ie.
Paralel cu activitatea desfå¿uratå prin råspândirea cår¡ilor folositoare
59
Enciclopedia României, vol. II, ºara Româneascå, p. 214 – 215.
60
D.A.D. Sesiunea extraordinarå 1921 – 1922. ªedin¡a din 12 aprilie 1922. Monitorul
Oficial nr.72 din 5 iulie 1921, p. 548 – 549.

- 159 -
culturii poporului a început ¿i opera de publicare. Se prevedea cå vor
vedea lumina tiparului cår¡i bune ¿i folositoare, sub îngrijirea Funda¡iei.
O altå întreprindere culturalå a Funda¡iei era cinematograful,
cåutând så dea popula¡iei filme bune, instructive.
Programul Funda¡iei prevedea ¿i alte måsuri din care, unele erau
pe cale de a fi îndeplinite, ca Muzeul etnografic din Cluj, organiza¡ii
muzicale, ¿coli libere (?), biblioteci, premii, burse, ajutoare etc.
În ¿edin¡a Adunårii Deputa¡ilor din 12 aprilie 1922 se discutau
unele modificåri ale legii de creare a Funda¡iei Culturale „Principele
Carol” precizând cå Funda¡ia avea ca scop „ajutarea, sus¡inerea ¿i
crearea faptelor de cultur唿i cå Funda¡ia „beneficiazå de privilegiul
Academiei Române”.
În statutul Funda¡iei se fåceau unele precizåri. Astfel, la articolul 1
se prevedea cå „se instituie pe timp nelimitat o Funda¡ie culturalå cu
denumirea de Funda¡ia Culturalå „Principele Carol” pentru ajutorarea,
sus¡inerea ¿i crearea faptelor de culturå” iar la articolul 2 cå Funda¡ia
Culturalå „Principele Carol” se administreazå de un director general.
Acesta „reprezintå institu¡ia în justi¡ie, are råspunderea întregii
administra¡ii ¿i organizeazå ¿i semneazå toate actele ¿i contractele fåcute
de Funda¡ie”.
Statutul preciza ¿i structura Direc¡iei generale ¿i anume cå „e
împår¡itå în direc¡ii, servicii ¿i birouri care se vor înfiin¡a dupå nevoi”.
Directorii erau numi¡i de Alte¡a sa Regalå Principele Carol
mo¿tenitorul tronului.
În anul 1927, aprilie 21, o nouå lege modifica statutul ¿i legea de
înfiin¡are a Funda¡iei Culturale „Principele Carol”61. În urma renun¡årii
la prerogativele de principe mo¿tenitor de cåtre Carol, urma så se revadå
unele reglementåri.
De aceastå datå se prevedea cå Funda¡ia are în fruntea ei, pânå la
majoratul A.S. Principele mo¿tenitor o eforie compuså dintr-un
reprezentant al Casei regale, unul al Casei princiare ¿i doi reprezentan¡i
ai culturii române¿ti dintre membrii Academiei Române.
Eforii sunt numi¡i de M. S. Regele.
La articolul 5 era fåcutå precizarea cå directorul general este numit
de efori.
La articolul 8 era înscriså o nouå precizare ¿i anume cå în fiecare
comunå ruralå se înfiin¡eazå de cåtre Funda¡ia Culturalå „Principele
Carol” pentru educa¡ie ¿i cultura poporului, unul sau mai multe cåmine
culturale în raport de mijloacele locale. De altfel înfiin¡area de cåmine
culturale, chiar în acest mod, era înscriså ¿i în legea pentru înfiin¡area
Casei Culturii Poporului din noiembrie 1921, art. 18.

61
C. Hamangiu, Codul general al României, vol. XV – XVI, 1926 – 1929, p. 599 – 601.

- 160 -
 De asemenea, în legea din 1927 se aråta cå atât Funda¡ia cât ¿i
cåminele culturale au dreptul så ia ini¡iantiva oricårei serbåri ¿i
organizåri publice.
În 1928 aprilie 27, printr-o nouå lege se mai aduceau unele modificåri
la legea Funda¡iei ¿i la statut pentru cå principele Carol decåzuse din
drepturile ce i le acorda titlul de principe mo¿tenitor62. Astfel cuvintele
Funda¡ia Culturalå „Principele Carol” din articolele 1, 2, 4, 8, 13, 16,
18, 19 ¿i 20 se înlocuiesc cu cuvintele Funda¡ia Culturalå Regele Mihai I.
În anul 1929, la 13 august, o nouå lege modifica legea Funda¡iei
Culturale numind-o Funda¡ia Culturalå Regele Mihai I. La articolul trei
se prevedea cå pânå la majoratul regelui Mihai, Funda¡ia era puså sub
înalta ocrotire a Maiestå¡ii sale Regina Maria, Alte¡ei Sale Principesei
Elena ¿i a înal¡ilor regen¡i63.
La 7 iunie 1930 o nouå lege schimba denumirea Funda¡iei Culturale
Regele Mihai I în aceea de Funda¡ia Culturalå Voievodul Mihai64. Aceasta
era noua titulaturå a lui Mihai dupå ce tatål såu Carol al II-lea revenise
în ¡arå ¿i se înscåunase rege.

2. Funda¡ia „Regele Ferdinand I”.

În anul 1926 s-a mai înfiin¡at o Funda¡ie ¿i anume cu prilejul
împlinirii vârstei de 60 de ani a regelui Ferdinand, ca semn de dragoste
¿i recuno¿tin¡å fa¡å de înfåptuitorul unitå¡ii na¡ionale a românilor se
înfiin¡a, prin a¿ezåmânt în scop cultural, civil ¿i militar, care va fi
persoanå juridicå de drept public cu denumirea de Funda¡ia Regele
Ferdinand I65 ¿i care se va organiza potrivit unui statut ordonat de M. S.
Regele.
În articolul 2 al legii se stipula cå aceastå Funda¡ie se doteazå de
na¡iunea românå cu un patrimoniu na¡ional de 200 milioane în numerar
din al cårui venit jumåtate va servi în pår¡i egale la încurajarea ¿i
educarea culturalå a tineretului precum ¿i în vederea cercetårii ¿tiin¡ifice
consacratå cunoa¿terii României, iar cealaltå jumåtate va servi pentru
ajutorarea culturalå a familiilor militarilor.
La 24 februarie 1927 a fost adoptat Statutul pentru conducerea ¿i
administrarea Funda¡iei „Regele Ferdinand”66. În statut se prevedea cå
„conducerea ¿i administrarea Funda¡iei sunt încredin¡ate în mod onorific,
unui consiliu de administra¡ie ¿i la douå comitete câte unul pentru
fiecare din cele douå sec¡iuni prevåzute de legea Funda¡iei” (art. 1),
adicå sec¡ia culturalå ¿i sec¡ia militarå.
Se stabilea componen¡a consiliului de administra¡ie din care fåceau
62
C. Hamangiu, Codul general al României, vol. XVIII/1930 p. 1061 - 1062
63
C. Hamangiu, Codul general al României, vol XVII/1924.
64
Ibid, vol. XVIII/1930, p. 633.
65
Ibidem, p. 44 -45.

- 161 -
parte:
- mini¿trii de instruc¡iune publicå ¿i de råzboi;
- ministrul Casei Regale;
- ¿eful Marelui Stat Major;
- ¿eful Casei Militare a M.S. Regele Ferdinand;
- rectorii universitå¡ilor din Bucure¿ti ¿i Ia¿i;
- un reprezentant al Academiei Române;
- cei doi directori administrativi.
Consiliul de administra¡ie ¿i comitetele vor func¡iona la sediul cen-
tral al Funda¡iei, în Capitalå.
Pentru îndeplinirea scopurilor prevåzute la articolul 2 al legii
Funda¡iei, s-a înfiin¡at la Ia¿i o Funda¡ie universitarå „Regele Ferdinand
I” ¿i institutul cu internat pentru educa¡ia fiilor de ofi¡eri.
Directorii celor douå sec¡iuni erau numi¡i ¿i revoca¡i de M.S. Regele.
La articolele 7 ¿i 8 din acest regulament erau aråtate sarcinile
celor douå comitete ale sec¡iunilor.
Consiliul de administra¡ie urma så întocmeascå regulamentul gen-
eral, regulamentele celor douå sec¡iuni ¿i regulamentele tuturor
a¿ezåmintelor înfiin¡ate de Funda¡ie. Pânå la întocmirea acestor
regulamente, consiliul de administra¡ie va putea lua orice måsurå ¿i va
face orice acte pentru îndeplinirea scopurilor Funda¡iei67.

3. Societatea „Principele Mircea”

În sfâr¿it, sunt informa¡ii cå a mai existat o societate ce avea legåturi
cu Casa Regalå ¿i anume Societatea Principele Mircea68. Era înfiin¡atå
cu scopul de a proteja copiii din România. Urma så se ocupe de higiena
¿i educa¡ia copiilor pentru a ajuta la ridicarea neamului românesc ¿i în
acest scop încerca så grupeze voin¡ele ¿i puterile.
Într-o adreså a Societå¡ii Principele Mircea pentru pretec¡ia copiilor
din România, din 16 mai 193169, cåtre Revizoratul ¿colar, reamintea cå
„pentru aceasta în anul trecut a format un program de propagandå prin
„organizarea såptåmânii copilului”.
Anul acesta (1931) såptåmâna copilului va avea loc între 24 – 31
mai. Trebuie så eviden¡ieze cultul copilului”.
La data de 15 mai 1931 o adreså a Ministerului Învå¡åmântului
Public cåtre Revizoratul ¿colar70 aducea la cuno¿tin¡å cå „Societatea
66
Ibid, p.481 – 482.
67
C. Hamangiu, Codul general al României
68
Principele Mircea a fost fiul cel mai mic al reginei Maria ¿i al regelui Ferdinand ¿i a
murit foarte tânår, la vârsta de numai 3 ani, numai cu câteva zile înainte ca familia regalå
så plece în refugiu în Moldova, de unde au revenit la sfâr¿itul anului 1918.
69
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond inspectoratul ¿colar jude¡ean de
învå¡åmânt, dosar nr. 75/1931, f. 5.
70
Ibidem, f.11

- 162 -
Principele Mircea” pentru protec¡ia copilului în România, de sub
patronajul reginei Maria, contribuie pe toate cåile la råspândirea higienei
¿i a educa¡iei pentru ridicarea neamului.
Le cerea så dea ordin ¿colilor primare din jude¡ så ajute Societatea
„Principele Mircea” la råspândirea educa¡iei ¿i higienei, pentru ridicarea
neamului.
În anii 1926 – 1930 activitatea acestor Funda¡ii a fost neglijatå.
Principele Carol påråsise România, plecând în stråinåtate. Regele
Ferdinand încetase din via¡å în iulie 1927. Mihai I era prea tânår ¿i nu
se putea implica în conducerea acestor Funda¡ii.
La revenirea în ¡arå în 8 iunie 1930 ¿i înscåunarea ca rege a lui
Carol al II-lea ¿i aceste Funda¡ii au început så-¿i facå sim¡itå prezen¡a.
În anul 1933, la 14 aprilie a apårut legea pentru Funda¡iile Culturale
Regale 71. Articolul 1 al legii prevedea : Funda¡ia Universitarå Regalå
Carol I, Funda¡ia Culturalå „Principele Carol”, Funda¡ia Regele
Ferdinand din Ia¿i ¿i Institutul de cercetåri experimentale Regele Carol
al II-lea din Cluj, formeazå o Uniune cu numele de Funda¡iile Culturale
Regale ale României.
Articolul 2 consemna apari¡ia unei noi societå¡i ¿i anume „Pe lângå
Funda¡iile culturale amintite la art. 1 se înfiin¡eazå, la Bucure¿ti, potrivit
unui statut special, Funda¡ia de literaturå ¿i artå Regele Carol al II-lea,
cu scopul så ajute prin toate mijloacele dezvoltarea culturii României”.
Ea va lucra potrivit unui regulament de func¡ionare general.
Funda¡iile Culturale Regale erau conduse, se arata la art. 3, de
M.S. Regele, dar påstreazå fiecare statutele ¿i regulamentele de înfiin¡are,
în cadrul Uniunii ¿i al prevederilor acestei legi.
În conducerea Funda¡iilor culturale regale, M.S. Regele era ajutat
de un consiliu numit Consiliul Funda¡iilor Culturale Regale, prezidat
de rege. Acest consiliu era format din conducåtorii funda¡iilor ¿i 4
persoane reprezentative ale culturii române¿ti, numite de M. S. Regele
pe termen de 3 ani (art.4).
Despre aceastå „Uniune” se cunosc pu¡ine lucruri în anii urmåtori.
Probabil cå n-a mai activat ca institu¡ie, ci fiecare Funda¡ie a avut
drumul, programul ¿i activitatea ei. Dintre toate acestea cea mai activå
a fost Funda¡ia culturalå regalå „Principele Carol”. În fruntea acesteia
a fost dupå 1933 un apropiat al regelui Carol al II-lea ¿i anume Dimitrie
Gusti, profesor de sociologie ¿i eticå, creatorul Institutului Social Român,
membru al Academiei Române. A întreprins cele dintâi anchete
sociologice cu studen¡ii Seminarului de sociologie în satele române¿ti
de prin anii 1926 – 1927 ocupându-se de cercetarea monograficå.
Bucurându-se de autoritatea dar ¿i de sprijinul material al regelui

71
C. Hamangiu, Codul general al României, vol. XXI/1933, p.342 -343.

- 163 -
Carol al II-lea Funda¡ia culturalå „Principele Carol” a luat sub conducerea
ei cåminele culturale, ocupându-se de activitatea acestora, dar ¿i ¿colile
¡åråne¿ti ce au fost organizate între anii 1934 -1940.

4. Funda¡ia culturalå „Regele Mihai I”

În anul 1940, dupå abdicarea regelui Carol al II-lea ¿i urcarea pe
tron a lui Mihai I, Funda¡ia culturalå ¿i-a schimbat denumirea în
Funda¡ia culturalå „Regele Mihai I” denumire pe care a avut-o ¿i în anii
1928 – 1930. Directorul general al acesteia a adevenit Octavian Neam¡u,
fost ¿i înainte în conducerea Funda¡iei.
În anul 1941, o nouå lege crea din nou Uniunea Funda¡iilor culturale
regale ale României (U.F.C.R.), compuså din: Funda¡ia Regele Carol;
Funda¡ia Regele Ferdinand I; Funda¡ia culturalå Regele Mihai I; Funda¡ia
Regalå pentru literaturå ¿i Artå; precum ¿i Filarmonica72. Toate aceste
Funda¡ii fuseserå reunite prin legea din 1941 cu scopul de a se duce o
ac¡iune unitarå. În fruntea acesteia se afla regele Mihai i având ca
organ Sfatul Consiliului Funda¡iei Culturale Regale care se compunea
din: directorii institu¡iilor aråtate la art.1; trei membri activi ai Academiei
Române delega¡i de Academie în adunarea plenarå. Membrii consiliului
se confirmau prin Înalt decret regal. Numirea directorului general se
fåcea de rege dupå recomandarea conducåtorului statului.
În articolul 5 erau enumerate atribu¡iile Consiliului Funda¡iei
Culturale Regale.
Fiecare institu¡ie fåcând parte din Uniune va avea o administra¡ie
¿i un consiliu propriu.
Uniunea Funda¡iilor înfiin¡atå în 1941 n-a dat rezultatele dorite ci
a însemnat o ¿tirbire a autonomiei Funda¡iilor, condi¡ie atât de necesarå
pentru desfå¿urarea normalå a activitå¡ii lor. A fost un deziderat al
tuturor Funda¡iilor så se revinå la forma ini¡ialå autonomå a fiecårei
institu¡ii.
La 13 mai 1944 s-a desfiin¡at Uniunea Funda¡iilor, fiecare Funda¡ie
¿i-a recåpåtat autonomia, iar fosta Funda¡ie pentru literaturå ¿i Artå
s-a contopit cu Funda¡ia „Regele Mihai I”73.
Funda¡ia „Regele Mihai I” se ocupa cu cultura maselor. Direc¡iile
Funda¡iei urmau så fie: cercetåri, literare ¿i artistice, cåmine culturale,
¿coli ¿i cursuri ¡åråne¿ti, echipe, administrativå.
În anii råzboiului, în ciuda marilor greutå¡i mai ales din cauza
multor oameni pleca¡i pe front, activitatea Funda¡iei nu a scåzut.
Regionalele ¿i cåminele culturale jude¡ene ¿i såte¿ti au lucrat, au avut
program ¿i buget. În aceastå perioadå s-a întocmit Statutul Cåminelor

72
C. Hamangiu, Codul general al României, vol. XXIX, p. I/1941, p. 784 – 787.
73
“Cåminul Cultural”, anul XI, nr. 1 – 2, p. 61 – 62.

- 164 -
Culturale care reprezenta rezultatul unei experien¡e vastå ¿i bogatå. Au
continuat så func¡ioneze ¿colile ¿i cursurile ¡åråne¿ti, unele din ele
fiind foarte bune. Prin grija regionalei de la Craiova s-a organizat
„Såptåmâna Olteniei”; a vut loc, dupå 4 ani, congresul cåminelor
culturale între 24 – 25 octombrie 194374.
Publica¡iile Funda¡iei au continuat så aparå, cu toate greutå¡ile de
tipar.
Pentru viitor Funda¡ia î¿i propunea så continue activitatea cåminelor
culturale, a ¿colilor ¿i cursurilor ¡åråne¿ti ¿i evantual cu echipele
studen¡e¿ti. Se vor continua reuniunile care vor analiza mai concret
înfåptuirile Funda¡iei stabilind noi obiective75.
Director general al Funda¡iei culturale „Regele Mihai I” råmânea în
continuare Octavian Neam¡u.
Activitatea acesteia a început så slåbeascå, de ac¡iunile culturale
ocupându-se alte institu¡ii, organe ¿i organiza¡ii, iar dupå abolirea
monarhiei, la 30 decembrie 1947, så înceteze.

Societå¡i ¿i asocia¡ii culturale

1.Societatea cultural – educativå „Tribuna”

Este una din societå¡ile create imediat dupå råzboiul mondial. În
baza experien¡ei asocia¡iilor ¿i societå¡ilor culturale ce au func¡ionat la
sfâr¿itul secolului al XIX-lea ¿i începutul celui de-al XX-lea ¿i mai ales
având în vedere rezultatele bune în culturalizarea popula¡iei satelor, a
continuat aceastå experien¡å ¿i în deceniile care au urmat. S-au gåsit
mul¡i oameni care însufle¡i¡i de dorin¡a de a contribui la ridicarea
semenilor lor, au continuat så organizeze societå¡i culturale ¿i biblioteci.
În anul 1917 tânårul Gheorghe Gåvan – Jale¿, din Bålava, sat ce se
afla la råsårit de Slåtioara iar la apus Gåvåne¿ti, care încå urma cursul
inferior al Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”, împreunå cu câ¡iva prieteni
¿i-au propus så organizeze o bibliotecå, adunând cår¡i ce se aflau prin
casele lor. Au adunat vreo 50, cu care au format biblioteca pe care au
numit-o „Crinul”.
Despre aceastå bibliotecå Gåvan – Jale¿ scria: „Curatå ca floarea
de crin så fie treaba fåcutå de noi, ca ¿i crinul så înfloreascå ideile
noastre”.
Dupå trei ani biblioteca „Crinul” numåra 1562 de cår¡i, „cu un
con¡inut, mai ales, de popularizarea ¿tiin¡ei”, cititorii acesteia fiind elevii,
intelectualii satelor, dar ¿i ¡åranii ¿tiutori de carte.
Aceastå bibliotecå era importantå nu numai prin cår¡ile ce le avea

74
Ibid, anul IX, nr. 10, 11, 12, octombrie – decembrie 1943, p. 477 – 498.
75
Ibid, anul XI, nr. 1 – 2, ianuarie – februarie 1945, p. 62 – 65.

- 165 -
¿i împrumuta la cititori, ci ea constituia un exemplu ¿i pentru alte sate.
Astfel cå s-au înfii¡at filiale ale bibliotecii la Båle¿ti, Câmpofeni, Stolojani,
Arcani ¿i Stroie¿ti76.
La scurt timp – 9 aprilie 1919, a luat fiin¡å în comuna Corne¿ti,
Societatea cultural – educativå „Tribuna” care, dupå un an, avea deja
157 membri cotizan¡i. În func¡ia de pre¿edinte al societå¡ii, membrii
fondatori l-au ales pe acela¿i Gheorghe Gåvan - Jale¿77.
Membrii fondatori ai societå¡ii erau: Nicolae ¿i Vasile ºundrea, Ion
V. Låzåroiu, Vasile Buzuloiu, Vasile Cârstea (to¡i din Tålpå¿e¿ti). Gheorghe
Gåvånescu, directorul ¿colii din Corne¿ti; învå¡åtorul Nicolae
Saragea-Pop¿an; Grigore Gåvan; Vasile Grama (din Gåvåne¿ti); Dumitru
A. Berca (din Stroe¿ti); Gheorghe Aninoiu (din Båle¿ti); ªtefånoiu (din
Ciauru) cårora în timp li s-au mai adåugat ¿i al¡ii (nefiind memebri
fondatori), cum au fost C. Målåescu, C.N. Dårvånescu, C. Niculescu,
Gh. Cu¡ui, Pantelimon Niculescu – Monu, I.I. Buligan, P. Stamatoiu, V.
Gârdu, I. Målåescu, P.Popeangå, G. Giurgiulescu ca ¿i al¡i cetå¡eni de
pe valea Jale¿ului, cu diferite ocupa¡ii (între care învå¡åtorii ¿i preo¡ii
satelor au fost cei mai activi), au devenit oameni de bazå ai societå¡ii ¿i
mul¡i dintre ei colaboratori permanen¡i ai revistei „Crinul satelor”.
Tinerii luminåtori ai satelor nu s-au mul¡umit doar cu biblioteca ¿i
cu societatea culturalå „Tribuna”ci, mergând mai departe, au înfiin¡at
¿i revista „Crinul satelor” al cårei pre¿edinte a fost desemnat tot Gheorghe
Gåvan – Jale¿ iar vicepre¿endinte Grigore Cåpåtoiu din Båle¿ti.
Numårul 1 al revistei „Crinul satelor” a apårut la 1 ianuarie 1920.
Numårul 1, anul I, din ianuarie 1920 era intitulat „Organ al Societå¡ii
educative „Tribuna” ¿i avea ca motto:
„Talpa ¡årii biata gloatå,
Ridicând-o din noroi,
Ridica-vom ¡ara toatå,
Ridicane-vom pe noi”.
Redac¡ia ¿i administra¡ia erau în comuna Corne¿ti – Gorj.
Ini¡iatorii ei au hotårât ca revista „Crinul satelor” så aparå lunar
¿i så aibe con¡inut divers „care så ajute talpa ¡årii cåreia îi era adresatå”.
Tot pentru ca aceastå revistå så aibe cåutare cât mai mare s-a
hotårât ca materialele ce se vor publica så se refere în mare parte „la
Valea Jale¿ului, cu toate ale ei sate”, så fie råspânditå în toate satele de
pe vale. De asemenea s-a hotårât ca atât în conducerea „Tribunei” cât

76
Marin Col¡an, Gheorghe Gåvan – Jale¿... non omnis mortuus sumi, Editura „Ager”,
1999, p. 76 – 77.
77
Titu Pâni¿oarå, Gheorghe Gåvan – Jale¿ – ini¡iatorul ¿i animatorul activitå¡ii cul-
tural – educative în satele de pe Valea Jale¿ului, în „Crinul satelor”, serie nouå, nr. 13,
septembrie 2001, p. 36 – 39.

- 166 -
¿i a „Crinului satelor” din fiecare sat så existe câte un reprezentant
care så se ocupe cu ceea ce trebuie så facå societatea, de råspândirea
revistei ¿i de materialele care trebuiau scrise ¿i care „så vinå din fiecare
sat” 78 .
ªi din aceasta, ca ¿i din multe altele, nu s-a påstrat întreaga colec¡ie.
Ne sunt cunoscute 11 numere din anul 1920, 5 numere din anul 1921,
restul numerelor din anul 1921 ¿i 1922 lipsesc la Biblioteca Academiei
Române. Din anul 1923 sunt toate cele 12 numere; din anul 1924 este
numai numårul 1–2, ianuarie – februarie 1924.
În anul 1924 ini¡iatorul, conducåtorul ¿i colaboratorul permanent
al acestei reviste, liceanul ¿i studentul Gheorghe Gåvan – Jale¿, poet ¿i
prozator, a încetat din via¡å. Prin moartea lui a încetat ¿i apari¡ia revistei.
În ceea ce prive¿te evolu¡ia revistei „Crinul satelor” în perioada
existen¡ei ei a suferit unele schimbåri. Astfel, cu numårul 10 din
octombrie 1920, „Crinul satelor” a devenit organul societå¡ilor de educa¡ie
„Tribuna” din Corne¿ti ¿i „Jale¿ul” din Stolojani. În procesul verbal al
acestei „federalizåri”, printre altele, se scrie: „se aratå mai mult ca
oricând nevoia de a se îndruma „talpa ¡årii” spre mai multå luminå,
spre con¿tiin¡a cetå¡eneascå, spre bine”.
Cu numårul 1 din 1 mai 1921 revista devine organ al Societå¡ii
culturale „Tudor Vladimirescu”. Prin procesul verbal din 3 aprilie 1921
s-a hotårât ca Societatea „Tudor Vladimirescu” så-¿i aibe sediul în
comuna Arcani. Din aceastå societate fåceau parte comunele Corne¿ti,
Stolojani, Båle¿ti, Ceauru, Brådiceni etc.
În anul 1923, începând cu numårul 1 din ianuarie „Crinul satelor”
devine organul Ligii „Crinul”. Pe lângå motto-ul de mai sus se adaugå
deviza: „Mai multå luminå! Mai multå bunåtate! Muncå! Cinste!”79.
Trebuie spus cå rodnica activitate culturalå desfå¿uratå în satele
de pe valea Jale¿ului n-a fost singularå. Începând cu anul 1920 au
apårut în satele gorjene ¿i alte societå¡i, biblioteci ori ziare cu duratå
mai lungå ori mai scurtå. Dupå o eviden¡å pe care a fåcut-o istoricul
Vasile Cåråbi¿, au apårut în Gorj, între 1920 – 1930, peste 30 de
publica¡ii80. Numårul acestora va cre¿te ¿i mai mult dar va interveni
amestecul politicului în con¡inutul lor, ele fiind ale unor partide. Astfel
cå paginile lor vor fi pline de ac¡iuni politicianiste ¿i mai pu¡in de activitå¡i
culturale.
Societatea cultural – educativå „Tribuna” a vut prin membrii såi o
bogatå activitate: au organizat ac¡iuni precum spectacole artistice
(serbåri såte¿ti) care se desfå¿urau duminica; prezentarea pe scenå a
unor piese de teatru (între care ¿i piesa „Onoare” scriså de Gh. Gåvan -
78
Marin Col¡an, lucrarea citatå, p.79.
79
Vasile Cåråbi¿, op. cit. P. 82 – 84
80
Vasile Cåråbi¿, Publica¡ii periodice din Gorj. Documentar, Târgu Jiu, 1978, p. 82 – 119.

- 167 -
Jale¿), au ¡inut conferin¡e pe diferite teme.
Împreunå cu un grup de tineri, în special elevi normali¿ti, dar ¿i
mai mari, ori mai mici, au ini¡iat ¿i asigurat desfå¿urarea, în satele de
pe valea Jale¿ului, a unei intense ¿i sus¡inute activitå¡i culturale pentru
educarea såtenilor.
Tinerii entuzia¿ti din satele de pe valea Jale¿ului au dus ¿i o intenså
activitatea organizatoricå urmårind så creeze noi organiza¡ii culturale.
Ca urmare au apårut în 1926, la Câmpofeni, din ini¡iativa lui Ion N.
Rådoi, Grigore Davi¡oiu, Vasile Cåråbi¿, C. Firoiu, V. V. Ungureanu,
D.D. Popescu ¿i al¡i tineri Societatea culturalå „Murmurul Jale¿ului”,
care a înfiin¡at o bibliotecå ¿i a desfå¿urat o bogatå activitate culturalå.
Omagiu tuturor celor care au muncit pentru ridicarea satelor de pe
Valea Jale¿ului, între cele douå råzboaie mondiale, l-a adus recent
profesorul Marin Col¡an publicând cartea Gheorghe Gåvan – Jale¿ ...
non omnis mortuus sum .

2. Societatea cultural ¿tiin¡ificå „Jale¿ul”

Chiar dacå dupå cel de-al doilea råzboi mondial activitatea societå¡ii
„Tribuna” ¿i a revistei „Crinul satelor” n-a mai putut continua, amintirea
lor a råmas în mintea ¿i în sufletul oamenilor locului. Aceasta a fåcut
ca dupå 1989, pe Valea Jale¿ului så se înfiin¡eze societå¡ile culturale
„Lumina”, „Tribuna”, „Jale¿ul” ¿i „Tudor Vladimirescu”.
Societatea cultural ¿tiin¡ificå „Jale¿ul”, avându-l în frunte pe
binecunoscutul cercetåtor, doctor în economie, Gheorghe Gârdu,
desfå¿oarå o intenså activitate culturalå în zonå.
Societatea cultural ¿tiin¡ificå „Jale¿ul” se bucurå de contribu¡ia
unui larg colectiv de colaboratori între care, profesor universitar doctor
Aurelian Popescu, Radu Popescu, Mihai ªchiau, Alexandru Olaru, la
care s-au alåturat profesorii Octavian Ungureanu, Dumitru Dånoiu,
Alexandrina Andrei, Liviu Dafinescu, Aurelian Gåvånescu, Constantin
Popescu, Nicolae Vânåtoru, Marin Arcu¿, Constantin Mesteacån, Vasile
Marinoiu, Ion Filipoiu, Ion Blendea, Grigore Pupåzå, I. Hobeanu, Liviu
Poenaru ca ¿i învå¡åtorii Ion Negrea ¿i Constantin Cle¿anu, preotul C.
Runcan ¿i economistul Valeriu Golumbeanu.
Simpozioanele ce le organizeazå anual aduc din nou lumea satelor
så asculte comunicårile ¿i referatele prezentate de cercetåtori în fa¡a
såtenilor.
Începând din decembrie 1989 societatea are ¿i o revistå: „Crinul
satelor” din care au apårut deja 9 numere. Revista „Crinul satelor”
reapare sub egida Societå¡ii cultural ¿tiin¡ifice „Jale¿ul” din Stolojani ¡i
sub patronajul Inspectoratului ¿i sub patronajul Inspectoratului pentru
81
„Crinul satelor” nr. 13, septembrie 2001, p. 39.

- 168 -
culturå al jude¡ului Gorj81.

3. Asocia¡ia culturalå „Jiul” din Târgu Jiu

A fost o asocia¡ie despre care se cunosc pu¡ine lucruri. În februarie
1939, în „Cåminul cultural”82 apårea o ¿tire potrivit cåreia Societatea
„Jiul” s-a afiliat Funda¡iei „Principele Carol”. Din aceastå informa¡ie
¿tim cå a avut o adunare generalå, sub pre¿eden¡ia d-lui locotenent
doctor C. Lupulescu. Probabil cå acesta era cu serviciul la vreo unitate
militarå în Alba Iulia, dar fiind de origine din Gorj, se afla în fruntea
acestei organiza¡ii. Dl. Lupulescu a fåcut o largå expunere a activitå¡ii
desfå¿uratå de asocia¡ie în ultimul an. Dupå ce a dat descårcare
comitetului de gestiunea sa, a trecut la rezolvarea diferitelor puncte de
pe ordinea de zi. Printre altele, adunarea asocia¡iei a hotårât schimbarea
numelui din „Jiul” în Asocia¡ia culturalå „Marele Voievod Mihai”. Dupå
aceea a hotårât afilierea la Funda¡ia Regalå „Principele Carol”, respectiv
încadrarea societå¡ii în rosturile Serviciului Social.
De asemenea s-a hotårât ca sediul asocia¡iei så se mute la Alba
Iulia, unde domicilia pre¿edintele iar revista „Jiul”83 så continue a apårea
ca organ al asocia¡iei.
Tot în aceastå zi adunarea a proclamat ca pre¿edinte de onoare al
noii asocia¡ii pe dl. profesor D. Gusti iar pe domnii reziden¡i regali ai
¡inuturilor Mure¿, general Sova, comandantul garnizoanei Alba Iulia,
general Popescu, comandantul garnizoanei Târgu Jiu; P.S. Episcop
Ciopran ¿i prefec¡ii jude¡elor Gorj, Alba, Hunedoara ¿i Arad, ca membri
de onoare.

4. Socitatea culturalå „Badea Câr¡an” din Dobri¡a

Câteva date din trecutul mi¿cårii culturale a satului Dobri¡a, cu
referiri la activitatea Societå¡ii culturale „Badea Câr¡an” au fost publicate
în revista „Coloane” în decembrie 1973. înfiin¡area ei a avut loc în anul
1924 noiembrie. S-a numit astefl timp de 6 ani, pânå în 1930 când î¿i
schimbå numele ¿i devine Cåminul cultural „Badea Câr¡an”. Cu aceastå
denumire a tråit pânå în anul 1949, de data aceasta primind numele
marelui dramaturg român, I.L.Caragiale.
De la înfiin¡are pânå în 1949 Societatea culturalå „Badea Câr¡an” a
fost conduså de un consiliu al cårui pre¿edinte era învå¡åtorul Dumitru
Gr. Pupåzå, directorul ¿colii.
Din mårturiile lui Dumitru Pupåzå rezultå cå printre cele mai
importante obiective ale societå¡ii se numårau: råspândirea culturii în

82
„Cåminul Cultural”, anul V, nr. 2, februarie 1939, p. 164.
83
Vasile Cåråbi¿, Publica¡ii periodice din Gorj, p. 121 – 123.

- 169 -
rândul maselor prin conferin¡e ¿i prelegeri de popularizare; påstrarea
con¿tiin¡ei na¡ionale ¿i cultivarea înaltelor sentimente de dragoste pentru
¡arå ¿i popor; emanciparea social – economicå a fiecårei familii, a satului
în general; organizarea unor serbåri ¿i ¿ezåtori populare; înfiin¡area
unei biblioteci såte¿ti ¿.a.
Societatea „Badea Câr¡an” a avut rela¡ii de colaborare cu alte
societå¡i: „Lumina” din Runcu ¿i „Zborul” din Bâlti¿oara, ca ¿i cu
„Murmurul Jale¿ului” din Câmpofeni, cea din urmå înfiin¡atå în 1925.
astfel, în anul 1927, societå¡ile „Lumina”, „Zborul” ¿i „Badea Câr¡an”
care organizaserå pânå atunci multe serbåri populare de mare amploare,
hotåråsc så dezveleascå, la Runcu, o placå amagialå a¿ezatå pe stânca
de la izvorul Gâlciomi¡ei în memoria eroilor neamului. La 13 august
1930, la una din vestitele serbåri ale Societå¡ii „Lumina” din Runcu, a
participat însu¿i profesorul sociolog Dimitrie Gusti, pre¿edintele de
onoare al acestei societå¡i, pe atunci ministru al instruc¡iunii publice.
Societatea „Badea Câr¡an” a reprezentat o primå formå
organizatoricå a activitå¡ii cultural educative din Dobri¡a, pe fundamentul
cåreia se va constitui cåminul cultural. Anul 1974 va împlini astfel
scurgerea a cinci decenii de via¡å culturalå organizatå a satului Dobri¡a
din comuna Runcu, perioadå în care strådaniile de mårire ¿i înål¡are
prin fåclia ¿tiin¡ei ¿i culturii au slujit binele public moral ¿i social ca ¿i
educårii fenomenului artistic84.

5. Asocia¡ia învå¡åtorilor din jude¡ul Gorj

Pre¿edintele asocia¡iei a fost Pantelimon Niculescu – Monu, dascål
de mare prestigiu, dârz militant pentru drepturile slujitorilor ¿colii.
La conducerea acesteia i-a urmat I. Cioatå, ales pre¿edinte în ¿edin¡a
din 19 mai 1921. sub conducerea acestuia în 22 mai 1921 s-a dezbåtut
„problema arzåtoare” a salariilor, adoptându-se hotårârea ca învå¡åtorii
så demisioneze în maså, în cazul când nu li se vor satisface cerin¡ele
formulate, nu li se va îmbunåtå¡i situa¡ia materialå.
În perioada crizei economice, lupta învå¡åtorimii gorjene s-a
dezlån¡uit din nou – cu o for¡å sporitå, cu „vehemen¡å”. Semnalul a fost
dat printr-un articol semnat de P. Niculescu – Monu ¿i publicat în „Gazeta
Gorjeanå”, articol în care conducerea asocia¡iei era somatå så convoace
„o adunare generalå extraordinarå” consacratå dezbaterii situa¡iei
salarizårii învå¡åtorilor. Astfel conducerea asocia¡iei era amenin¡atå cu
convocarea adunårii generale ¿i demiterea conducåtorilor.
În 1930 asocia¡ia a editat „Revista învå¡åtorimii gorjene” publica¡ie
ce se va numi din 1941, „¡ara lui Litovoi”, pânå în 1944.
Din totalul de 543 învå¡åtori existen¡i în Gorj, în 1930, 365 erau

84
„Coloana” 1973 decembrie, p. 14.

- 170 -
membri ai asocia¡iei, pre¿edinte a fost ales P. Popeangå, un distins
învå¡åtor.
Îmbunåtå¡irea salarizårii învå¡åtorilor era socotitå de conducerea
asocia¡iei „problema problemelor”, deoarece de ea depindea înså¿i
existen¡a învå¡åtorilor. Dupå råzboi produsele de consum s-au scumpit
de 100 de ori în timp ce salariul a crescut doar de 20 de ori.
Multe din problemele ce fråmântau învå¡åtorimea gorjeanå au fåcut
obiectul discu¡iilor purtate în cadrul Congresului general care a avut
loc în Bucure¿ti la 24 – 26 noiembrie 1931. aici Ion Ciotor – reprezentantul
jude¡ului Gorj, a propus ca o delega¡ie de învå¡åtori så fie împuternicitå
så meargå la rege pentru a-i înfå¡i¿a starea jalnicå a corpului didactic
¿i så-i solicite så dispunå de måsuri urgente în vederea ameliorårii ei.
În aten¡ia asocia¡iei, a pre¿edin¡ilor såi, situa¡ia învå¡åtorimii gorjene
a fost mereu desbåtutå. Amintim, spre exemplu, cå de la tribuna
Congresului ¡inut în localul ¿colii primare nr. 2 din Târgu Jiu, au luat
cuvântul, între al¡ii, C. Diaconescu – Raco¡i, I. Gârdu – Stolojani, C.
Popescu – Stroie¿ti, I. Homescu – Hârtop, care au protestat cu vehemen¡å
împotriva atitudinii guvernului fa¡å de situa¡ia acestei categorii deja
numeroaså de învå¡åtori (¿omeri n. n.).
Învå¡åtorii din Gorj, ca ¿i din alte jude¡e, au fost organiza¡i în Asoci¡ia
învå¡åtorilor din acest jude¡. La rândul ei, asocia¡ia avea o revistå în
care se publicau din preocupårile învå¡åtorilor, abordarea unor teme
actuale, interesante pentru via¡a ¿colarå. Revista a apårut în ianuarie
1930. în paginile ei s-au scris articole din domeniul pedagogic, psihologiei
¿i metodicii; s-au prezentat dezbaterile congreselor învå¡åtorilor; s-au
fåcut publice revedincårile lor profesionale. S-au prezentat recenzii de
cår¡i; s-au evocat figuri de pedagogi ¿i oameni ai ¿colii; s-au pus în
circula¡ie date privind învå¡åmântul românesc ¿i din alte ¡åri.
Toate acestea, pe lângå faptul cå contribuiau la ridicarea nivelului
profesional, îi ajutau la întocmirea referatelor ce le prezentau la cåminele
culturale.
Asocia¡ia s-a înscris ¿i cu o serie de realizåri în limita posibilitå¡ilor
ce le avea. Casa învå¡åtorului a fost una din realizårile lor. Aici ¿i-a
desfå¿urat activitatea ¿i inspectoratul ¿colar ¿i, din 1938 pânå în 1940,
a func¡ionat un cåmin pentru fii de învå¡åtori care frecventau cursurile
gimnaziale ¿i liceele din Târgu Jiu, cantina ¿i un cåmin pentru învå¡åtori;
Banca învå¡åtorului gorjan, cooperativa „Solidaritatea învå¡åtorului
gorjan” etc.

6. Liga Na¡ionalå a Femeilor

Între numeroasele ¿i variatele organiza¡ii, asocia¡ii ¿i societå¡i care
au apårut în România dupå primul råzboi mondial, a fost ¿i Liga Na¡ionalå

- 171 -
a Femeilor Române . femeile au reprezentat întotdeauna o for¡å principalå
în societate, implicate atât în via¡a de familie cât ¿i în societate. În
via¡a politicå au fost participante tot dupå primul råzboi mondial.
Liga Na¡ionalå a Femeilor a apårut în cadrul „mi¿cårii feministe” în
a doua jumåtate a secolului al XIX-lea ¿i la începutul celui de-al XX-lea85.
În jude¡ul Gorj, ca o formå organizatå, dateazå din perioada de dupå
primul råzboi mondial.
Liga Femeilor Române din Gorj a luat fiin¡å în 1921 având un comitet
de conducere. Liga Na¡ionalå a Femeilor a fost mai mult o organiza¡ie
profesionalå. Într-o dare de seamå asupra activitå¡ii Ligii Na¡ionale a
Femeilor , sec¡ia Gorj, din anul 1928 – 1929 se aratå cå obiectivul
prioritar al acesteia era de conservare a artei na¡ionale ¿i dezvoltarea
industriei casnice dar ¿i antrenarea femeilor în alte activitå¡i precum ¿i
îngrijirea monumentelor istorice86.
În mod concret a fost înfiin¡at, la Târgu Jiu, un atelier de ¡esåtorie
care, în timp, s-a transformat „într-un adevårat institut de artå ale
cårui produse erau admirate în toatå ¡ara”. În anul 1929 atelierul avea
deja un numår de 65 lucråtoare ¿i 15 gherghefuri mari care realizau 70
de covoare cu o suprafa¡å de 285 m.p., în valoare de 538883 lei. Pânå în
1929 se ini¡iaserå în meseria ¡esutului un numår mare de tinere fete,
unele continuând så lucreze în acest atelier iar altele ca ¿efe de atelier
în diferite ora¿e din ¡arå sau în satele lor de provenien¡å87. ªcoala de
covoare de la Târgu Jiu a doamnei Aretia Tåtåråscu dåduse pânå în
1936 – 1937, 500 de absolvente, fete de la ¡arå, care desfå¿urau o rodnicå
activitate în ora¿ele ¿i satele ¡årii.
Atelierul de covoare, pentru a obi¿nui pe lucråtoare cu lucrul, au
reprodus în primul rând vechile scoar¡e oltene¿ti. Cu timpul înså s-au
adus modificåri ¿i simplificåri în realizarea covoarelor în a¿a fel încât
så fie mai frumoase.
Cu covoarele realizate la Târgu Jiu, Liga a participat la expozi¡ia
din grådina Ateneului Român din Capitalå, dar ¿i în stråinåtate, la New
York în S.U.A. sau la Milano, în Italia.
Despre o parte a activitå¡ii Ligii Femeilor Române din Gorj avem
informa¡ii ¿i din „Cåminul Cultural” din februarie 193988 în care s-a
scris despre expozi¡ia organizatå în parcul (grådina) Ateneului Român.

85
Un interesant studiu despre mi¿carea feministå din România a pregåtit ¿i publicat
dl. Zenovie Cârlugea ¿i d-na Zoia Elena Deju în Aretia Tåtåråscu marea doamnå a Gorjului
interbelic. Editura Måiastra, Târgu Jiu, 2007, p. 15 – 49.
86
Ibid, p. 21.
87
Din activitatea Ligii na¡ionale a Femeilor Române din Gorj, în „Litua” Studii ¿i
cercetåri, Târgu Jiu 1988, p.195 – 200.
88
„Cåminul Cultural”, revistå de cultura poporului, anul V, nr. 2, februarie 1939, p.
156 – 157.

- 172 -
Aici au fost expuse ¿i covoarele lucrate de Liga Na¡ionalå a Femeilor
gorjene în atelierele sale din Târgu Jiu pentru a fi trimise la Expozi¡ia
Universalå de la New York. Au fost prezentate douå covoare, cele mai
mari din ¡arå, lucrate pe fond albastru, cu motive oltene¿ti. Unul era de
12 / 14 m.l. iar celålalt de 16 / 12 m.l. La aceste covoare au lucrat, timp
de 3 luni, douå echipe de câte 40 de fete, ziua ¿i noaptea. Beneficiul
rezultat din pre¡ul covoarelor a fost împår¡it între fetele care au lucrat,
fiecåreia revenindu-i câte 3 – 4000 lei pe lunå.
Au fost expuse aici ¿i alte obiecte rezultate din mintea ¿i mâinile
gorjencelor între care perdele, scoar¡e etc. meritå eviden¡iate încå unele
opinii ale vizitatorilor, desigur „nu numai propor¡iile extraordinare ¿i
neînchipuite pânå azi, dar mai ales însu¿irile artistice ce întrunesc, fac
ca aceste douå scoar¡e så reprezinte o culme pentru minunata artå
¡åråneascå”.
Ini¡iativa ¿i încrederea ce doamna Aretia Tåtåråscu „a avut-o în
atelierele sale de la Târgu Jiu pentru ca o asemenea mårea¡å operå så
fie înfåptuitå într-un timp relativ scurt a dat rezultate remarcabile”.
ªi, în sfâr¿it, „în afarå de latura artisticå aceste produse intereseazå
¿i din punct de vdere al economiei na¡ionale, prin valorficarea materialelor
din ¡arå, a cåror intensificare constituie una din grijile capitale ale
cârmuirii. Lupta în favoarea cânepei ¿i a inului precum ¿i modernizarea
mijloacelor de prelucrare a lânei reînvierea boielelor (vopselelor n.n.)
naturale stârpite de produsele anilinei, sunt probleme ce a¿teaptå
rezolvarea de la un institut subsecretarial anume înfii¡at întru acest
scop” 89.
Liga Na¡ionalå a Femeilor din Gorj a avut în preocupårile ei ¿i alte
activitå¡i. Dintre acestea amintim grija pentru repunerea în func¡iune
a Muzeului Gorjului. Nu singurå, ci cu conducerea Liceului „Tudor
Vladimirescu”, a organelor locale ¿i a altor institu¡ii. Este cunoscut cå
în timpul råzboiului Muzeul istoric ca ¿i alte institu¡ii, a fost devastat
de ocupan¡i, multe bunuri fiind distruse ori au dispårut. Au råmas doar
resturi cuprinzând documente, icoane, cruciuli¡e, unelte ¿i alte råmå¿i¡e
arheologice din epoca veche, fosile etc. Au încercat unii profesori inimo¿i
så le adune, så le punå în ordine, dar neavând loc le-au strâns într-o
camerå a liceului fårå a putea înså fi utilizate.
În anul ¿colar 1924 – 1925 s-a luat ini¡iativa înfiin¡årii unui muzeu
etnografic al Gorjului care så aibe ca bazå rseturile Muzeului ªtefulescu.
În acest sens s-a încheiat, la 22 mai 1925, un proces verbal de cåtre
Comitetul de ini¡iativå, format din: Ion Micodin, prefectul jude¡ului;
C.I.Bålånescu, primarul ora¿ului; preot Grigore Prejbean, protoereul
jude¡ului; I.Cioatå, revizorul ¿colar; M.C.Costescu, directorul Liceului
„Tudor Vladimirescu”; C.Michåilescu, directorul ªcolii Normale;
89
Ibidem.

- 173 -
Alexandru Mihule¡, profesor de geografie la liceu.
Cu aceastå ocazie prefectul jude¡ului a fågåduit cå va aloca fonduri
båne¿ti pentru întemeierea muzeului iar directorul liceului promitea cå
se va îngriji de primirea ¿i inventarierea obiectelor de muzeu90.
Råmânea înså nerezolvatå problema localului. În aceste condi¡ii a
intervenit Liga Femeilor din Gorj care s-a implicat în construirea localului
pentru muzeu.
A fost conceputå o clådire cu etaj tip culå, dupå modelul culei de la
Gro¿erea, ac¡iune de care s-a ocupat mai ales Aretia Tåtåråscu. Clådirea
trebuia så serveascå ca local de expozi¡ie al Ligii cât ¿i ca Muzeu al
Gorjului. Ac¡iunea a început în iunie 1925 ¿i clådirea urma så fie
construitå în grådina publicå, pe marginea Jiului. Era înså un obiectiv
care costa mul¡i bani. Au contribuit cu bani unele ministere dar ¿i
organele locale: primåria ora¿ului ¿i prefectura jude¡ului.
Coordonarea lucrårilor a fost încredin¡atå inginerului I. Doppelreiter.
Lucrarea a fost gata în anul urmåtor, 1926. În scrisoarea din 10 august
1926 a Aretiei Tåtåråscu, adresatå directorului Liceului „Tudor
Vladimirescu”, profesorul Archir Iancu, se aråta:
„Domnule director, zilele trecute au fost terminate lucrårile de
construc¡ie a culei din Grådina Publicå unde va fi instalat Muzeul
Gorjului „Alexandru ªtefulescu”. Vå rugåm så binevoi¡i a ne preda
obiectele ce ne-ar interesa ¿i care au mai råmas din acel muzeu pentru
a le putea expune ¿i supune examinårii ¿i clasårii ce se va face de cåtre
domnul Tzigara Samurca¿, inspectorul muzeelor ¡årii care va sosi în
curând în ora¿ul nostru. Inaugurarea muzeului va avea loc în ziua de 5
septembrie a.c.”91.
La parterul clådirii au fost expuse documente ¿i obiecte muzeistice
iar la etaj, covoare oltene¿ti lucrate în atelierele Ligii.
Muzeul nu a fost singurul monument istoric de care s-a ocupat
Liga. S-a ocupat de ingrijirea ¿i conservarea ¿i a altor monumente istorice
de pe raza jude¡ului. Între acestea Castrul roman de la Bumbe¿ti – Jiu
care era în påråsire, într-un grad de distrugere avansatå, a luat måsuri
de îngrådire a locului, angajând un paznic ¿i începerea de såpåturi
pentru cercetåri arheologice.
Aceia¿i grijå a manifestat ¿i pentru Pe¿tera Muierilor de la Baia de
Fier. S-a alcåtuit un comitet sub pre¿eden¡ia doamnei Aretia Tåtåråscu
care a închis cu por¡i intrarea în pe¿terå ¿i a pus un paznic pentru
îngrijirea obiectivului.
ªi în comuna Vladimir, acolo unde s-a nåscut Tudor Vladimirescu,
90
Cornel Cârstoiu, Liceul „Tudor Vladimirescu”. Un secol de luminå, 1890 – 1990,
Târgu Jiu, 1990, p. 120.
91
Dorina Nichifor, Din activitatea Ligii Na¡ionale a Femeilor Române – Gorj, în „Litua”
Studii ¿i cercetåri, Târgu Jiu, 1988, p. 198.

- 174 -
casa pårinteascå a eroului a fost complet renovatå, organizându-se un
muzeu ¿i o bibliotecå cu cår¡i, documente, stampe, gravuri, fotografii ¿i
obiecte contemporane apar¡inând fie lui Tudor, fie pandurilor såi.
În centrul ora¿ului, în fa¡a Catedralei ¿i a clådirii primåriei (aståzi
sediul prefecturii ¿i consiliului jude¡ean) se afla din 1921 mormântul ce
adåpostea råmå¿i¡ele påmânte¿ti ale eroinei de la Jiu, Ecaterina
Teodoroiu. În anul 1935, din ini¡iativa ¿i cu mijloacele Ligii, sculptori¡a
Mili¡a Påtra¿cu a ridicat monumentul menit så eternizeze memoria
Ecaterinei Teodoroiu, monument ce ¿i aståzi este admirat de trecåtori.
În deceniul patru una din ac¡iunile întreprinse de Liga Femeilor a
fost ini¡ierea ¿i construc¡ia a ceea ce aståzi se nume¿te Complexul sculp-
tural „Constantin Brâncu¿i”. În 1934, Aretia Tåtåråscu contacta pe
Constantin Brâncu¿i pentru a executa la Târgu Jiu mai multe
monumente de artå. În 1937 cele trei capodopere brâncu¿iene: „Masa
tåcerii”, „Coloana fårå sfâr¿it” ¿i „Poarta sårutului” erau gata iar în
octombrie acela¿i an, pre¿edinta Ligii Femeilor, Aretia Tåtåråscu, dona
ora¿ului din partea Ligii, operele, municipalitatea aducând mul¡umiri
„pentru ajutorul acordat acestui ora¿ ¿i pentru toatå ac¡iunea de bine
ce a¡i såvâr¿it-o”.
În anul 1938, în octombrie, urma så aibe loc la Târgu Jiu
comemorarea a 22 de ani de la lupta ce a avut loc la podul Jiului.
Serbarea trebuia så aibe loc în 14 octombrie dar din anumite motive s-a
amânat pentru 27 octombrie.
Din raportul prefectului jude¡ului Gorj cåtre Rezidentul Regal al
¡inutului Olt din 17 octombrie 1938, rezulta cå: „concomitent cu aceastå
amânare, am fost solicitat de cåtre d-na Arethia Tåtåråscu, Pre¿edinta
Societå¡ii Ligii Na¡ionale a Femeilor cre¿tine din jude¡ul Gorj, spre a
introduce în programul serbårii viitoare sfin¡irea ¿i predarea Primåriei
Târgu Jiu a Coloanei Recuno¿tin¡ei din parcul nou al ora¿ului precum
¿i Portalul din Grådina Publicå înainte ridicate de cåtre Ligå pentru
proslåvirea memoriei Eroilor Gorjului”92 .
Preocuparea femeilor de a întreprinde ac¡iuni cu caracter economic
¿i social nu le-a lipsit de posibilitatea de a se implica în lupta pentru
emanciparea culturalå ¿i chiar de a contribui la succesul luptei politice.
În perioada interbelicå, atât în învå¡åmânt cât ¿i în via¡a cultural
artisticå, mai ales în ora¿ul Târgu Jiu, femeile gorjene au avut o
contribu¡ie însemnatå. Dacå ne gândim ¿i numai la contribu¡ia lor în
învå¡åmânt ¿i prezen¡a lor în paginile ziarelor, îndeosebi ale celui mai
important organ de preså din teritoriu – ziarul „Gorjanul” ¿i tot putem
aråta numele multor gorjence colaborând atât cu articole pe diferite
92
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Dolj, fond Reziden¡a ºinutului Olt, dosar nr.
106/1938, f.l.
93
Aretia Tåtåråscu, marea doamnå a Gorjului interbelic, p.42.

- 175 -
teme cât ¿i cu crea¡ii proprii93.
Din multe „interven¡ii” publicistice, ale celor care, eliberate de
complexele feminitå¡ii, dacå le analizåm, vedem cå femeile militau pentru
o realå ¿i substan¡ialå emancipare, pentru noul statut socio–cultural al
femeii. Ca semn al emancipårii culturale ¿i intelectuale, începuserå så
aparå diferite publica¡ii cu caracter feminist în care erau afirmate
dolean¡ele ¿i hotårârile femeilor, precum revista „Pentru dumneavoastrå
Doamnå” care ajungea ¿i pe rafturile libråriilor din Târgu Jiu.
Pe de altå parte ¿i manifestårile artistice intrau în sfera de interes
a mi¿cårii feministe. Este de amintit în acest sens, vernisarea expozi¡iei
de picturå în Bucure¿ti a artistei gorjence EUGENIA BURDULESCU, în
sala Mozart, repetatå ¿i în Târgu Jiu, precum ¿i expozi¡ia cu tot felul de
¡esåturi, artå decorativå ¿i goblenuri veritabile, române¿ti, a doamnei
profesoare ELIZA COSTESCU – ORELETCHI, deschiså la 1 aprilie 1939,
tot în Bucure¿ti, în salonul Sindicatelor Artelor Frumoase.
Un tânår student la medicinå, Toma Beuran din Budieni, remarca
într-un articol, Femei ¿i mame, ¿i un alt aspect ¿i anume: „Societatea
modernå – ca a¿ezåmânt sånåtos, este fondatå ¿i pe rolul netågåduit pe
care îl joacå femeia în men¡inerea bunului rost al ei. Dar pânå så se
recunoascå acest rost femeii – drept pe care ea l-a revendicat totdeauna
– a trebuit så treacå foarte mult timp”94.
Dupå cel de-al doilea råzboi mondial, în România, ca ¿i în alte ¡åri,
organizarea femeilor a cåpåtat o nouå formå de organizare ¿i având o
orientare politicå specificå noii orânduiri social politice. A intrat în rândul
organiza¡iilor de maså sub denumirea de U.F.D.R. (Uniunea femeilor
democrate din România), conduså ¿i îndrumatå de Partidul Comunist.
Ca ¿i celelalte organiza¡ii de maså – sindicate, U.T.C. etc. urma politica
stabilitå de partidul comunist.
De-a lungul existen¡ei, organiza¡ia femeilor, care era o for¡å principalå
în societate, ¿i-a avut rolul ¿i activitatea sa, o contribu¡ie însemnatå în
via¡a de familie, social – politicå ¿i culturalå pentru care meritå toatå
stima ¿i respectul nostru.

Societå¡i culturale ale elevilor

Dupå primul råzboi mondial au început så aparå societå¡i de lecturå

aproape la toate ¿colile secundare. Din acestea fåceau parte mai ales
elevii din cursul superior. Ace¿tia erau încuraja¡i ¿i de mai marii
Ministerului învå¡åmântului ¿i sus¡inu¡i de alte societå¡i între care
Societatea „Tinerimea Românå”, care organiza anual, cu elevii concursuri

94
„Gorjanul”, anul XV, nr. 37 din 30 septembrie 1939, p.3.
95
Revista Societå¡ii”Tinerimea Românå”, anul II, nr. 1, ianuarie 1921, p. 36-37.

- 176 -
la diferite discipline. „Suntem din toatå inima pentru aceste
societå¡i-scria revista Societå¡ii „Tinerimea Românå”- care contribuie,
mai mult decât s-ar crede, la educa¡ia tineretului”95.
Revista fåcea ¿i unele observa¡ii care så ajute la bunul mers al
acestor societå¡i. Una din acestea era cå ele „trebuie så îmbrå¡i¿eze
toate domeniile vie¡ii ¿colåre¿ti, stimulând toate aptitudinile ¿i talentele”.
În al doilea rând, sus¡inea cå „orice lucrare, de orice naturå,
prezentatå în fa¡a societå¡ii, trebuie supuså la criticå, aråtându-i-se
calitå¡ile ¿i defectele”. Acesta face bine ¿i celui care pregåte¿te „Teza”
(lucrarea), våzându-¿i pår¡ile slabe dar ¿i celor ce asistau, ca så înve¡e
ca atunci când urmau så facå ¿i ei astfel de lucråri så evite eventualele
neajunsuri. Apoi atrågea aten¡ia cå”întrunirile societå¡ii så nu fie prea
dese – este de preferat din douå în douå såptåmâni ca elevii så poatå
avea timp så se pregåteascå, fårå så-¿i neglijeze lec¡iile. Cerea ca
discu¡iile så se facå în ordine, întrebuin¡ându-se expresii cuviincioase
¿i påstrându-¿i fiecare calmul necesar. „Deprinderea de a vorbi ordonat,
concis ¿i calm va fi de cel mai mare folos elevilor în via¡a cetå¡eneascå”.
Sugera ca organul de conducere al societå¡ii-comitetul så fie compus
din elevi ¿i så aibå toatå libertatea de conducere. Profesorul
supraveghetor va fi numai îndrumåtor.
Mai sugera ca societatea så-¿i aibå biblioteca ei, aranjatå pe clase.
Ea î¿i va forma ¿i un fond de excursii 96.
Fiind la început de drum aceste observa¡ii ¿i indica¡ii metodologice
erau binevenite.

1. Societatea de lecturå”Vasile Alecsandri”.

Cum gimnaziul real „tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu era institu¡ia
de învå¡åmânt cea mai importantå din jude¡, aici pe lângå învå¡åmânt,
s-au organizat, de cåtre unii din profesorii gimnaziului ¿i multiple
activitå¡i cultural-artistice.
ªtim astfel cå în anul 1908 func¡iona aici, sub conducerea
profesorului de francezå, G.C. Ardelean, Societatea de lecturå „Vasile
Alecsandri”97. La început era formatå numai din elevii clasei a II-a ¿i a
IV-a ¿i apoi din elevii tuturor claselor care au dorit så se înscrie. Scopul
societå¡ii era completarea instruc¡iunii ¿i educa¡iei elevilor pentru a
face din ei oameni lumina¡i buni cetå¡eni. Dupå 1908, pânå în 1915
numai un an n-a func¡ionat dar apoi s-a organizat din ce în ce mai bine.
Pe lângå Societate s-a sim¡it nevoia ¿i a unei bliblioteci care så aibå
cår¡ile cele mai importante de ¿tiin¡å ¿i literaturå.
S-au cumpårat cår¡i din micile sume plåtite drept cotiza¡ii. În anul

96
Ibid, p. 37.
97
Anuarul Gimnaziului “Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu”, anul colar 1915-1916, p. 3-4.

- 177 -
1915-1916 numårul volumelor de ¿tiin¡å ¿i literaturå era de 594, iar al
revistelor de 108, ceea ce fåcea un total de 702 volume cår¡i ¿i reviste. O
parte din ele erau dona¡ii fåcute de elevi ¿i profesori. În ultimi ani
biblioteca era deschiså duminica pentru elevi.
În anul ¿colar 1915-1916 societatea a ¡inut 19 ¿edin¡e cu membrii
societå¡ii de lecturå ¿i cu acei elevi de la alte clase care au vrut så
participe. Ultimile au fost ¡inute împreunå cu cercetåtori pentru a li se
da, cu ocazia ¿edin¡elor, instruc¡iuni de cåtre diver¿i membri din comitet.
În „Cronica ªcoalei” se aråta cå la dizerta¡ii s-au distins elevii Ghindå
A. Anghel clasa a IV-a: „Via¡a ¿i opera lui Vasile Alecsandri” ¿i Beuran
Gh., clasa a III-a : „Despre Mihai Viteazul” , iar ca activitate în ¿i pentru
societate, elevii Ta¿cåu Virgil ¿i Stroescu P. Ioan.
În timpul råzboiului se pare cå Societatea „Vasile Alecsandri” ¿i-a
încetat activitatea. Dupå råzboi înså func¡iona „Societatea de lecturå” a
elevilor liceului 98. Societatea era conduså de un comitet al elevilor, sub
supravegherea a doi profesori. Societatea î¿i ¡inea ¿edin¡ele
artistico-literare în fiecare sâmbåtå între orele 6 30-7 30 în amfiteatru
liceului. Ne este cunoscut ¿i programul ¿din¡ei care cuprindea:
1. un cor;
2. o diserta¡ie;
3. o recitare din literatura românå;
4. o lecturå;
5. un cor sau o reprezenta¡ie scenicå din produc¡iile române¿ti.
Societatea de lecturå prin cotiza¡ii a 2 lei de elev putea så cumpere
cår¡i ¿i reviste. Cu ocazia zilelor istorice de peste an organiza festivitå¡i,
ocazia cu care se ¡ineau cuvântåri, uneori festival artistic-literar în
amfiteatrul liceului, unde de obicei s-au ¡inul ¿edin¡ele în fiecare
sâmbåtå.
Liceul avea ¿i o orchestrå înfiin¡atå cu doi ani înainte, conduså de
cåpitanul Vanousse, ¿eful muzicii Regimentului 18 din Gorj, care dådea
concerte mai ales în sala Cåldåru¿e.
În cadrul liceului mai func¡iona o bibliotecå a elevilor care în cursul
anului ¿colar 1923-1924 s-a îmbogå¡it cu peste 300 volume din literatura
românå ¿i preconiza ¿i o bibliotecå a cadrelor didactice, înfiin¡atå chiar
în acest an ¿colar. Avea 110 volume, cumpårate din fondurile comitetului
¿colar.

2. Societatea „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei”.

Una din societå¡ile culturale ale elevilor ce au func¡ionat în cadrul
Liceului „Tudor Vladimirescu” a fost Societatea de lecturå „Prietenii cår¡ii
¿i ai drume¡iei”. A fost înfiin¡atå în timpul directoratului lui Mircea

98
“Anuarul Liceului Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, pe anul ¿colar 1923-1924, p. 7-14.

- 178 -
Pârvulescu, în anul 1931. Prin aceastå societate s-a urmårit „dezvoltarea
dragostei pentru citit ¿i pentru mersul pe jos”.
Datoritå mediului ¿colar în care func¡iona a avut mereu o bogatå
activitate: împrumutarea ¿i citirea de cår¡i ¿i reviste din biblioteca
liceului, recenzii ¿i prezentåri de cår¡i, ¿ezåtori sub îndrumarea
directorului M. Pârvulescu ¿i cu concursul profesorului Constantin
Demetrescu pentru proiec¡ii, a maestrului Gh. Grullmeyer la orchestrå
¿ a lui I. Rizu pentru exerci¡ii de gimnasticå99.
Într-o sâmbåtå programul era prezentat de elevii cursului superior,
în alta de elevii cursului înferior ¿i în alta din ambele cursuri.
În anul 1934-1935, spre exemplu, s-a desfå¿urat o frumoaså activitate
artisticå. Pe lângå serbårile na¡ionale, societatea culturalå „Prietenii
cår¡ii ¿i ai drume¡iei” a continuat såptåmânal ¿ezåtorile literare cu
concursul profesorilor C. Demetrescu, Stelian Sterescu ¿i Grigore
Ionescu ¿i todeauna cu participarea directorului T. Gâlcescu. Orches-
tra conduså de Grullmeyer a dat un concurs deosebit100.
Excursiile erau nelipsite din activitatea societå¡ii, în ora¿ul
Târgu-Jiu, în jurul ora¿ului, dar ¿i în jude¡. Astfel, profesorul de ¿tiin¡e
naturale, Vasile Arjoca, cu elevii clasei a IV-a a fåcut o excursie de douå
zile în 19-20 mai 1935 la Turnu Severin ¿i la Ada-Kaleh, iar directorul
Th. Gâlcescu, înso¡it de 7 profesori a condus, în ziua de 4-5 iunie 1935,
un grup de 28 elevi pe itinerarul Tg-Jiu- Râmnicul Vâlcea- Curtea de
Arge¿- Sibiu, Vizitând locurile pitore¿ti ¿i istorice, pânå la Sibiu, pe
valea Oltului.
La Sibiu s-a vizitat Muzeul Bruckental, Muzeul de ªtiin¡e Naturale
Parcul Dumbrava, Biserica Domneascå ¿i ora¿ul101.
În anul 1936-1937 au continuat excursiile la Petro¿ani, sub
conducerea directorului liceului Tudor Vladimirescu ca ¿i la Polovragi
¿i Baia de Fier. Profesorul de ¿tiin¡e naturale a organizat excursie cu
elevii cursului inferior la Runcu, Tismana ¿i Baia de Aramå.
În anul 1938-1939, s-au ¡inut 13 ¿edin¡e literare în amfiteatru
liceului la care au participat mai mult elevii cursului superior ¿i uneori
elevele liceului de fete din localitate.
Punctul central care a grupat în juru-i alcåtuirea programului, l-au
format diserta¡iile102 ale cåror subiecte erau alese ¿i rânduite de cåtre
directorul liceului, organizatorul ¿i conducåtorul spiritual al societå¡ii

99
Cornel Cârstoiu, Liceul “Tudor Vladimirescu”. Un secol de luminå, 1890-1990,
Târgu-Jiu, 1990, p. 132.
100
Ibid, p. 133-134.
101
Almanahul Liceului Tudor Vladimirescu pe anii ¿colari 1934-1935 ¿i 1935-1936,
Târgu Jiu, 1937, p. 7-8.
102
“Diserta¡iile” erau conferin¡e întocmite pe baza unei bibliografi diverse care trebuia
så dureze în jur de 15 minute.

- 179 -
si de cåtre domnul profesor C. Rådulescu .
Subiectele se împår¡eau din timp la elevi spre a-¿i culege materialul
necesar ¿i a le prezenta cât mai bine documentate.
Datoritå pregåtirii fåcute de elevul Vi¿an P. Ion, clasa a VIII-a literarå,
pre¿edintele activ al Societå¡ii culturale „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei”,
a tuturor diserta¡iilor în aceastå dare de seamå puteam azi cunoa¿te
subiectele acestor „diserta¡ii”.
Astfel ¿tim cå în prima ¿edin¡å a fost dezvoltat subiectul Valoarea
Literarå a operelor lui Miron Costin, de cåtre Vi¿an P. Ion.
În ¿edin¡a a doua s-a dezvoltat subiectul Persoana lui Grigore Ureche
de cåtre elevul Ta¿cåu G. din clasa a VI-a.
În cea de a treia ¿edin¡å elevul Sandu I. din clasa a VIII-a a vorbit
despre Curentul romantic în literatura românå.
În ¿edin¡a a patra s-a dezvoltat de cåtre Nemetz Udo din clasa a
VIII-a subiectul Ovidiu våzut de V. Alecsandri, iar în ¿edin¡a a cincea a
fost prezentat subiectul Revolu¡ia de la 1848 ¿î scriitorii români din
aceastå epocå, de cåtre Nicodim Radu din clasa a VI-a.
Era eviden¡iatå mai ales cea de-a ¿asea ¿edin¡å la care Antoniu C.
din clasa a VII-a a dezvoltat subiectul Filosofia lui Titu Maiorescu.
ªi cea de a ¿eaptea ¿edin¡å a fost eviden¡iatå pentru cå „a fost cu
intrare în folosul copiilor såraci de la grådini¡a de copii a ora¿ului”. La
aceastå ¿edin¡å elevul Popescu Octavian din clasa a VIII-a a vorbit
despre Pastelul în literatura românå. ªedin¡a a opta a avut subiectul
Poezia lui Duiliu Zamfirescu, dezvoltat de Bålå Mihai din clasa a VIII-a.
La cea de a noua ¿edin¡å literarå a vorbit elevul Dobrescu Florin
din clasa a VIII-a despre Octavian Goga, poetul rede¿teptårii na¡ionale,
iar la cea de a zecea, elevul Vulcan Pavel din clasa a VIII-a a tratat
subiectul Evolu¡ia poeziei filosofice.
ªezåtoarea a unsprezecea a discutat referatul lui Chirtoc C. din
clasa a VIII-a, Humorul lui Creangå ¿i al lui Bråtescu Voine¿ti iar la
¿edin¡a penultimå s-a dezvoltat subiectul Poezia modernistå în literatura
românå de cåtre Wexler M. din clasa a VIII-a, pentru ca la ultima ¿din¡å
så vorbeascå elevul Popescu C. Ion din clasa a VIII-a despre ºåranul
ardelean în opera lui Slavici ¿i Agârbiceanu.
Ca o apreciere generalå a tuturor disertaiilor a fost cå în general
documentarea ¿i alcåuirea subiectelor s-a fåut cu multå con¿tiinciozitate
¿i cå lipsurile au fost neânsemnate. A pregåtit ¿i a prezentat în fa¡a
colegilor ¿i uneori chiar a unui public mai larg, obi¿nuia pe elevi ¿i cu
munca de cercetare dar ¿i cu redactarea unor materiale. În afarå de
aceasta studierea pentru întocmirea de referate contribuia din plin la
îmbogå¡irea cuno¿tin¡elor.

103
„Amicul Tinerimi”, anul XI(serie nouå), nr. 7-8-9, p. 82-84.

- 180 -
 Revista „Amicul Tinerimi”103 a publicat un rezumat al acestui pro-
gram pregåtit de Vi¿an P. Ion din clasa a VIII-a literarå, pre¿edinte activ
al Societå¡ii culturale „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei” în care se mai
referea ¿i la ¡elurile urmårite în aceste ¿ezåtori literare ¿i anume:
1. De a oferi colegilor o orå de recreere ¿i destindere, dupå o
såptåmânå de muncå intelecualå;
2. De a îmbina frumosul ¿i distractivul cu utilul –utilul constând în
formarea gustului pentru citit ¿î trezirea interesului pentru literatura
na¡ionalå;
3. De a populariza ¿i literatura nouå, în special poezia, care e prea
pu¡in cunoscut în cercul camarazilor no¿tri;
4. De a da prilejul elevilor, celor mari, de a-¿i afirma pe cât posibil,
personalitatea, celorlal¡i de a-¿i omorî timiditatea.
Rezultatele ob¡inute – era de pårere pre¿edintele societå¡ii – au fost
mai mult decât satisfåcåtoare.
La primul punct, la fiecare ¿edin¡å, au fost ¿i câte douå numere de
orchestrå –mai ales arii na¡ionale- ¿i câte douå recitåri din literatura
românå, din poe¡ii cei mai reprezentativi ai literaturii noastre.
Ac¡iunile culturale înmul¡ându-se ¿i elevii au cåpåtat experien¡å ¿i
au våzut rezultatul acestora. S-a inaugurat ¿i sistemul de a organiza
¿ezåtori pe clase, sub supravegherea ¿i îngrijirea profesorilor dirigin¡i.
Prima ¿ezåtoare de acest fel a fost datå de elevii clasei a III-a B sub
conducerea profesorului Stelian Sterescu. A urmat ¿ezåtorile claselor a
VII-a, a VIII-a ¿i a IV-a. Fiecare claså se stråduia så îtreacå pe cealaltå.
La sfâr¿itul fiecårei ¿ezåtori se fåceau discu¡ii conduse de Theodor
Gâlcescu profesor ¿i directorul Liceului, iar dupå aceasta se încheia de
cåtre comitetul societå¡ii proces verbal de modul cum s-a desfå¿urat
¿ezåtoarea.
Orchestra liceului, conduså de maestrul Gh. Grullmeyer, a dat con-
curs la toate ¿ezåtorile ¿i serbårile.
Pe lângå faptul cå pregåtirea ¿i ¡inerea conferin¡elor contribuia la
acumularea de cuno¿tiin¡e, se dådea posibilitatea elevilor så înve¡e så
organizeze ¿i så ¡inå astfel de manifeståri acolo unde vor lucra în
învå¡åmânt.
Societatea de lecturå „Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei” avea legåturå
cu Societatea „Tinerimea Românå”. În anul 1939 au participat ¿i au fost
prezen¡i la concurs elevii: Marcu Ion, clasa a III-a A, premiul III pentru
religie; Giurgiu Ion, clasa a IV-a A, premiul III pentru religie; Dånåu C.
Constantin, clasa a V-a, premiul II104.
În timpul celui de-al doilea råzboi mondial, se pare cå Societatea
„Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei” n-a mai activat. Dupå råzboi, în 1945,

104
Anuarul Liceului Tudor Vladimirescu” anul 1938 – 1939, p. 26, 33.

- 181 -
func¡iona la Liceul „Tudor Vladimirescu” Societatea culturalå „Amicul
Tinerimii”. Cadrele didactice au desfå¿urat o bogatå activitate culturalå
educativå sub conducerea profesorului Stelian Sterescu, pre¿edintele
consiliului educativ pe localitate, a profesorului Constantin Furtunescu,
consilier educativ pe ¿coalå ¿i a profesorilor dirigin¡i. În cadrul Societå¡ii
„Tinerimea Românå” au avut loc multiple manifeståri: zece ¿ezåtori
literare, una ¿tiinificå( e pentru prima datå cnd întlnim termenul de
sesiune ¿tiin¡ificå), mai multe concursuri sportive inter¿colare,
participarea la expozi¡ia de desen organizatå pe ¡arå, la Bucure¿ti,
serbåri, conferin¡e ¿i excursii la Sadu, Meri, Petro¿ani, Polovragi, Baia
de Fier ¿i la Cluj, cu diferite etape pe intinerar105.

3. Societate de ¿tiin¡e istorice ¿i filologice.

În jude¡ul Gorj, ca ¿i în alte jude¡e dealtfel, au func¡ionat ¿i societå¡i
¿tiinifice ale cadrelor didactice.
În anul 1949 un grup de istorici ¿i fililogi au pus bazele Societå¡ii
¿tiin¡ifice ¿i filologice care în 1968 s-a scindat în douå societå¡i: Societatea
de ¿tiin¡e istorice ¿i Societatea de ¿tiin¡e filologice.
Ini¡ial statutul provizoriu al societå¡ii nu prevedea organizarea de
concursuri. În 1957, societatea a primit din partea Ministerului
Instruc¡iunii Publice sarcina de a se ocupa de organizarea concursului
de literaturå pentru elevii de liceu.
În 1950 au fost reluate concursurile ¿colare de matematicå ¿i fizicå
iar în 1957 Societatea de ¿tiin¡e istorice ¿i filologice a reluat ¿i ea tradi¡ia
concursurilor de literaturå româneascå înfiin¡ate în 1885 de Societatea
¿tiinifico-literarå „Tinerimea Romånå”.
Din anul 1968 toate societå¡ile (¿tiin¡ifice) cuprind în programele
lor prevederi referitoare la concursurile pentru elevii liceelor de culturå
generalå, liceelor de specialitate, ¿colilor profesionale ¿i pentru studen¡i.
Totodatå acestea ¿i-au lårgit sfera de cuprindere putând face parte din
ele ¿i alte categorii de intelectuali iar cu diverse ocazii organizeazå
simpozioane ¿i sesiuni ¿iin¡ifice.
Dupå reconstituirea jude¡elor, în anul 1968, atât Societatea de ¿tiin¡e
istorice cât ¿i cea de ¿tiin¡e filologice au organizat structuri la nivel
jude¡ean, ele fiind aståzi în func¡iune.
Societatea de ¿tiin¡e filologice avea filiale în ora¿ele mari, re¿edin¡å
de regiuni. La Craiova era o astfel de filialå care în 1962 a înfiin¡at la
Târgu Jiu o subfilialå. În 1968aceasta a devanit filialå subordonatå
direct societå¡ii de la Bucure¿ti.

4. Societatea de ¿tiin¡e matematice.

105
Cornel Cârstoiu, op. cit., 195-196.

- 182 -
 Una din societå¡ile elevilor a fost Societatea de matematicå, conduså
la început de profesorul Constantin Roibånescu ¿i dupå aceia de mul¡i
al¡i stråluci¡i profesori de matematicå. Aici s-au distins mul¡i elevi.
Unii dintre ei datoritå seriozitå¡ii ¿i competen¡ei cu care au lucrat au
colaborat ¿i trimis solu¡ii la „Revista de matematicå”
Când s-au reintrodus concursurile, dupå1957, unii elevi au fost
eviden¡ia¡i atât la faza regionalå, cât ¿i la cea pa ¡arå. În acela¿i timp
unii dintre ei, care au mers la Politehnicå, au dat rezultate
strålucitoare 106 .
Liceul „Tudor Vladimirescu” a avut o pleiadå de profesori de
matematicå ¿i fizicå: Ani¡escu Nicolae, Pavelescu Mircea, Isac Emanoil
¿i, mai apoi, Mladin Grigore, Spåtaru Constantin ¿i Dina Nicolae, Can-
cer Numitor, Vasile Constantin, Auricå Bårbulescu ¿i Rebedea Ilina care
au dat importan¡å deosebitå pregåtirii elevilor.
Rezultatele n-au întârziat, mul¡i elevi eviden¡iindu-se atât la faza
regionalå cât ¿i la cea republicanå. Astfel în anul ¿colar 1957-1958 la
concursul de matematicå –faza regionalå, a fost eviden¡iat elevul Neam¡u
Mihai din clasa a VIII-a iar la fizicå, acela¿i elev, Neam¡u Mihai ¿i
Diaconescu Mihai, clasa a IX-a ¿i Bistreanu Ion, clasa a IX-a.
La Olimpiada de fizicå pe ¡arå a fost eviden¡iat elevul Neam¡u Mihai,
clasa a VIII-a.
În anul 1958-1959 la concursul de matematicå, faza regionalå, a
fost eviden¡iat elevul Ani¡escu Nicolae, clasa a XI-a iar la fizicå, Neam¡u
Mihai, clasa a IX-a, Ani¡escu Nicolae, clasa a XI-a ¿i Pitea Teodor, clasa
a XI-a.
ªi la alate discipline s-au eviden¡iat elevi. Între ace¿tia în anul
1959-1960, la literatura românå, faza regionalå, a fost premiat elevul
Målåescu 107 .
Aproape în fiecare an, fie la concursul pe jude¡, fie pe regiune, erau
premia¡i ¿i elevi din Gorj. În 1973, spre exemplu, concursul de literaturå
faza pe ¡arå, s-a desfå¿urat la Ia¿i unde eleva Liceului „Tudor
Vladimirescu” din Târgu Jiu Olivia Diaconescu, din clasa a IX-a a ob¡inut
premiul I.
În anul ¿colar 1980-1981, 47 la sutå din efectivul liceului au
participat la faza localå iar din ace¿tia jumåtate la faza jude¡eanå. 13
elevi au reprezentat jude¡ul la faza pe ¡arå, ob¡inând men¡iuni la geografie
¿i limba englezå. La concursul interjude¡ean „Gheorghe ºi¡eica” elevul
Båcanu ªilviu a ocupat locul I iar Iliescu Cålin, locul II108.

106
Ibid, p. 265-266.
107
Cornel Cristoiu, Liceul “Tudor Vladimirescu” . Un secol de luminå 1890-1990, Târgu
Jiu, 1990, p. 264-268.
108
Ibid, p. 267.

- 183 -
 În anul ¿colar 1988-1989 au participat la faza na¡ionalå 20 de elevi
ob¡inând 8 premii ¿i men¡iuni: limba românå premiu special- Stilea
Adina, men¡iune- Badea Nicoleta ¿i Trucå Angela; la fizicå-men¡iune
Voinea Mihai ¿i Enache Roxana; la istorie, men¡iune- Frântu Domnica;
la biologie, men¡iune- Stånculete Mihaela; la limba englezå,
men¡iune-Dârvå¿eanu Deniza109.

Educa¡ie în familie

În sistemul educa¡ional un rol deosebit de important la avut ¿i îl

are, familia. În societatea au apårut institu¡ii, organiza¡ii, asocia¡ii ¿i
societå¡i dar ¿i mijloace tehnice având ca preocupåri educa¡ia. ªi totu¿i
primele no¡iuni, primele elemente ale educa¡iei se capåtå în familie. De
când începe så rosteascå primele cuvinte, copilul aude „fi cuminte”, i se
spune ce nu trebuie så facå ¿i de ce, este observat când face lucruri
neadmise ¿i chiar pedepsit. Aici începe så facå lucruri de care e nevoie
în caså ¿i în via¡å, aici începe så contribuie la producerea lucrurilor
necesare casei.
Educa¡ia în nucleul de bazå al societå¡ii- familia- presupune înså
exsisten¡a unor condi¡ii. În primul rând, så aibå de la cine învå¡a, adicå
mama ¿i tata så fie în måsurå så-i facå educa¡ie.
În al doulea rând, så aibe asigurate cel pu¡in condi¡iile minime de
via¡å: hranå, îmbråcåminte, încål¡åminte, etc. ¿i så fie învå¡at så le
foloseascå.
Copilul înså trebuie permanent supravegheat, îndrumat, sfåtuit ¿i
aceasta pentru cå aici, în familie, încep sa se punå cåråmizile, sa se
facå temelia vie¡ii. Cât de bine sunt a¿ezate aceste cåråmizi se poate
constata când începe så se ridice zidul.
Dar nu-i de ajuns numai o dorin¡å a pårin¡ilor, simplå manifestare
de vorbe goale, de sfaturi, ci e nevoie ca în caså, în familie, copilul så
vadå, så simtå cå totul se face bine, în deplinå în¡elegere între pårin¡i,
între pårin¡i ¿i copii, între copii.
Deci este necesarå lini¿tea, bunåtatea, mai întâi în familie, dar ¿i
în societate. Nu poate så existe fericire socialå ¿i na¡ionalå fårå o
temeinicå ¿i solidå educa¡ie moralå familialå110.
Pentru înfåptuirea ¿i desåvâr¿irea operei educative sunt mul¡i factori
sociali care trebuie så ia parte, så coopereze ¿i så ajute. Între ace¿tia
cel mai indicat, fårå care este exclus cu totul så se poatå lucara cu
reu¿itå ¿i succes, este familia.
Familia este institu¡ia fundamentalå, este celula socialå care

109
Ibid, p. 267-268.
110
“Cåminul Cultural” anul VII, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1941, p. 452-453.

- 184 -
lucreazå ¿i contribuie din temelie la formarea ¿i pregåtirea indivizilor
mai mult, mai bine, mai temeinic decât orice altå infliuenå socialå de
unde rezultå clar ¿i precis cå proprietatea, puterea ¿i fericirea unei
na¡iuni întregi vor atârna în primul rând de chipul în care reprezentan¡ii
¿i stâlpii familiei –tata ¿i mama- î¿i vor îndeplinii misiunea, chemarea
¿i datoria lor de educatori.
A fost o vreme când societatea, din dorin¡a de a ajuta familia, a
fåcut grådini¡e de copii unde erau da¡i copii de la 3 ani. Acestea, pe
lângå faptul cå erau pu¡ine, neputând cuprinde to¡i copiii, aveau ¿i un
program limitat de la 4,6 ori 8 ore. Cel mai mult timp copiii ¿i-l petreceau
tot în familie, în sat. Se mai adaugå ¿i faptul cå grådini¡ile erau mai
ales în ora¿e.
A venit o perioadå când din cauzå cå ambi pårin¡i lucrau în
produc¡ie, copii erau da¡i la grådini¡å ori la cåmin såptåmânal. Aici
aveau toate condi¡iile de via¡å ¿i de educare, dar totu¿i nu puteau fi da¡i
to¡i copiii de vârstå pre¿colarå ¿i în al doilea rând lipsea cåldura
sufleteascå a pårin¡ilor. Cu toate condi¡iile bune de la grådini¡å, cåmin,
totu¿i diminea¡a când venea ma¿ina så-i ia de acaså sau îi aduceau
pårin¡ii la cåmin, abia se dezlipeau plângând pentru a nu råmâne în
cåmin, iar sâmbåta abia a¿teptau så vinå pårin¡ii så-i ia. Acaså, cei
mai mul¡i nu aveau nici hranå, nici jucåriile ¿i programul distractiv de
la cåmin ¿i totu¿i abia a¿teptau så vinå acaså.
Au fost situa¡ii când din diverse motive unii copii au råmas fårå
pårin¡i ori pårin¡i erau a¿a de såraci încât nu-i puteau între¡ine ¿i
cre¿te. Societatea, legiuitorul, a luat måsura de a înfiin¡a casele de
copii. Era locul unde erau strân¿i ace¿ti copii, unde erau toate condi¡iile
de a-i hråni, cre¿te ¿i educa.
Un al doilea factor care contribuie la educa¡ia copiilor este ¿coala,
cu corpul profesoral, cu programul ¿i disciplina ¿colarå, dar ¿i cu
activitå¡ile extra¿colarå. Aici se completeazå ¿i uneori se corecteazå
manifeståri negative cåpåtate în familie ¿i în stradå.
În sfâr¿it, dupå 1990, a venit ¿i perioada în care aceste institu¡ii
sociale s-au redus, tot mai pu¡ini copii având acces la grådini¡e ori
cåmine. S-a adåugat ¿i situa¡ia grea a pårin¡ilor, mul¡i dintre ei fiind
¿omeri, fårå posibilitå¡i materiale. În condi¡iile unei såråcii aproape
totale cum mai poate fi asiguratå educa¡ia copiilor când pårin¡ii abia
mai pot da o bucatå de pâine, când nu au cu ce så-i îmbrace, så-i
încal¡e, så le cumpere rechizite ¿colare etc.
Pentru insuficien¡a educa¡iei a copiilor a da vina numai pe pårin¡i
nu este drept, nu este cinstit. Societatea are obilga¡ii fa¡å de tânåra
genera¡ie, cel pu¡in din douå puncte de vedere. Mai întâi så asigure
condi¡ii materiale, în limbajul timpului, locuri de muncå ¿i impozite ¿i
taxe suportabile; în al doilea rând a pune familia în måsurå, ¿i a o

- 185 -
pregåti ca så-¿i îndeplineascå punctual ¿i perseverent rostul ¿i rolul
såu social ¿i educativ.
Suntem de pårere cå economia de pia¡å nu poate fi în¡eleaså numai
prin „cine poate oase roade”, nu poate fi trâmbi¡ate la nesfâr¿it „¿eansele
egale”, nu poate tråi doar din afirma¡ia cå „nu se munce¿te ¿i de aceia
nu avem, de aceia suntem såraci”.
O guvernare care nu-i interesatå så asigure celor pe care-i
guverneazå condi¡ii omene¿ti, nu are ce cåuta în fruntea statului. Aceasta
trebuie så ¿tie ¿i så în¡eleagå cå a fost ¿i este aleaså nu ca så spunå
popula¡iei cå „o duce greu”, cå „suntem såraci”. Aceasta vede oricine,
simte ¿i întreabå: Ce fac guvernan¡ii? Ce înseamnå „¿eansa posibilitå¡ilor
egale” când într-un deceniu unii au strâns ¿i strâng averi de miliarde ¿i
al¡ii abia î¿i duc zilele? Într-un deceniu ¿i jumåtate a apårut ¿i s-a
înståpânit o nouå burghezie care tråie¿te din munca robilor påmântului
¿i a slugilor din celelalte ramuri ale economiei na¡ionale. Sunt asemenea
oameni care au cumpårat fabrici înzestrate, la pre¡uri derizorii, dupå
care le-au dezmembrat ¿i vândut la fier vechi. ªi aceasta, în limbajul
lor este o „afacere”. Au fost al¡ii care au fost în fruntea unor centrale,
întreprinderi de stat etc. în consiliile de adinistra¡ie ale acestora ¿i cât
au stat acolo, cu toate cå inteprinderile nu numai cå nu ¿i-au fåcut
planul dar au acumulat datorii de miliarde, ei ¿i-au primit salariile,
indemniza¡iile, primele de conducere etc. Sunt al¡ii care ¿i-au fåcut
firme „cåpu¿å”, pe lângå marile întreprinderi în care au lucrat ¿i iau
produsele fabricilor, pe care le vând ei fårå så fi fåcut nimic pentru
aceste produse.
Al¡ii au cumpårat påmânt în ora¿e, cu 5 dolari m.p.¿i dupå un an –
doi îl vând cu 150-200 dolari m.p. ªi aceasta tot afacere se cheamå în
limbajul lor. În realitate a reânviat specula. Se face speculå de mari
propor¡ii dar nimeni nu-i întreabå de ce fac ceea ce fac.
Asemenea fenomene nu numai cå n-au fost ståvilite de guvernan¡i,
dar au fost ¿i sunt chiar încurajate.
Acestå categorie de exploatatori sunt crea¡ia regimului de dupå1990.
Nu ace¿tia sunt cei care creeazå avu¡ia socialå. Singurul lucru pe care-l
fac, obliga¡i de lege, este de a plåti impozite. Ei înså adunå averi fårå så
se gândeascå cå cei ce le produc n-au cu ce tråi. Aceastå categorie de
oameni a mai existat în ¡ara noastrå. Ace¿tia nu se gândesc cå în func¡iile
pe care le de¡in så facå ceva pentru ¡arå, pentru binele public. Nu
gândesc cå cel mai durabil ¿i mai luminos, cel mai de pre¡ lucru ce-l
laså în urmå nu va fi nici averea ori bogå¡iile ce a acumulat, nici rangul
ce l-a avut în viaå, nici func¡ia pe care a avut-o, ci ceea ce a fåcut
pentru interesele colectivitå¡ii. Ace¿tia n-au auzit cå “strânge omul ca
furnica, când moare nu ia nimic”.

- 186 -
 Este important ¿i din punct de vedere al educa¡iei copiilor acestora.
Ei våd cât de u¿or a strâns tatål lor averea ¿i cred cå ¿i ei vor face la fel.
Pe ace¿tia nu-i stimuleazå nici munca, nici cinstea; nu vor ¿ti ce este
såråcia, dar nici bunul sim¡. ªi ca ¿i pårin¡i lor nu vor avea „sim¡ul
måsurii”, ci mereu se vor gândi cum så facå averi, cum så fure, så
în¿ele, så jecmåneascå.
Despre educa¡ia în familie, despre rolul familiei în via¡a societå¡ii,
publica articole ¿i „Cåminul Cultural”. Într-un astfel de –articol, scris
în 1941, care ¿i aståzi este valabil pentru cå exprimå realitatea, se
aråta: „Familia este institu¡ia fundamentalå, este celula socialå care
lucreazå ¿i contribuie din temelie la formarea ¿i pregåtirea indivizilor,
mai mult, mai bine ¿i mai trainic decât oricare altå influien¡å sau
institu¡ie socialå, de unde rezultå clar ¿i precis cå prosperitatea, puterea
¿i fericirea unei na¡iuni întregi vor atârna în primul loc de la chipul în
care reprezentan¡ii ¿i stâlpii familiei –tata ¿i mama, î¿i vor îndeplini
misiunea, chemarea ¿i datoria lor de educatori”111.
Autorul articolului sublinia multe aspecte din care rezultå rolul
familiei în societate, în pregåtirea ¿i educarea tinerei genera¡ii.
Desigur, la rândul ei, familia –tata ¿i mama- tråiesc în societate,
via¡a ¿i activitatea lor depind de condi¡iile pe care le oferå societatea ¿i
mediul în care cresc copiii. Iatå de ce rolul familiei era invocat în primul
rând fårå a fi absolvi¡i ceilal¡i factori. „Educa¡ia copiilor, a tineretului
de ambele sexe în genere, în plenitudinea tuturor virtu¡ilor morale,
sociale ¿i cre¿tine, pânå la vârsta cu care începe maturitatea, perma-
nent cu exemple ¿i cu pilde vii, practicate ¿i pornite din sânul cåminului
familiar, a fost, este ¿i va fi cea mai sfântå datorie a pårin¡ilor, a cârmuirii
¿i a conducerii statului”.112
Punând la bazå educa¡a familiarå stiin¡a pedagogicå implicå
concomitent ¿i ceilal¡i factori. Întemeiatå, îdoctrinatå ¿i cimentatå în
familie, continuatå ¿i exteriorizatå în ¿oalå prin cursuri speciale, educa¡a
familiarå trebuie så fie un îndreptar general în toate ministerele, în
toate institu¡iile de stat oficiale ¿i neoficiale, fårå nici o deosebire,
pretutindeni unde existå suflare omeneascå la boga¡i ¿i la såraci, la cei
mari ¿i la cei mici, la condu¿i ¿i mai cu seamå la conducåtori.
A fost un timp când organiza¡iile profesionale, de tineret, de partid,
aveau în îndatoririle lor ca obiectiv principal educa¡ia, educa¡ia în
¿coalå, educa¡ia prin muncå, educa¡ia în societate. Chiar dacå acest
obiectiv era formulat de un regim detestat dupå 1989, nouå ni se pare
cå preocuparea pentru educare este ¿i va råmâne mereu o preocupare
de bazå a tuturor factorilor, indiferent de regimul politic. De aceea ni se

111
“Cåminul Cultural”, anul VII, nr. 11-12 noiembrie-decembrie 1941, p. 453.
112
Ibid, p. 454.

- 187 -
par îndreptå¡ite cele ce scria „Cåminul Cultural” în 1941. poate så fie
cineva oricât de învå¡at ¿i de cult tobå de învå¡åturå ¿i de ¿tiin¡å în
meseria sau profesiunea sa, poate så fie înzestrat cu talente oricât de
mari ¿i så ajungå chiar în vârful scårii sau piramidei sociale: împårat,
domn sau rege; dacå va fi lipsit de realå ¿i adevåratå educa¡ie, de virtu¡i
morale ¿i cre¿tine care o încununeazå, de aplicarea ¿i executarea lor,
acesta va fi todeauna un nenoricit, o pacoste ori o calamitate publicå”.
Autorul articolului scria cå orice om de bine, låsat de Dumnezeu,
trebuie så lase o urmå cât mai trainicå ¿i mai îndelungatå în trecerea
sa prin aceastå lume, adåugând vreun progres ori vreo îmbunåtå¡ire la
tot ce a lucrat cât a tråit. Dar, fiecare så ¿tie cå progresul cel mai de
seamå la care a contribuit, cå urma cea mai durabilå ¿i mai luminoaså,
cea mai de pre¡ ¿i mai folositoare ce a låsat nu va fi nici averea ori
bogå¡iile ce au acumulat, nici rangul ce va fi avut în via¡å, ci numai
copiii buni ce va fi avut în paralel cu faptele bune ce va fi fåcut, totul
datorat bunei ¿i în¡eleptei educa¡iuni ce va fi primit ¿i va fi dat ori
transmis copiilor såi”.
Într-o societate în care rolul ¿colii a scåzut considerabil, copiii de
vârstå ¿olarå nemaifrecventând ¿coala, câd îtr-o localitate buticurile ¿i
discotecile au umplut sediile cåminelor culturale unde nu se gåse¿te
decât alcool, destråbålare, båtåi ¿i chiar omoruri, unde nici påin¡ii nici
tinerii nu gåesc de lucru ¿i numårul ¿omerilor este mereu în cre¿tere,
unde televiziunea oferå programe potrivnice educa¡iei, care sugereazå
sau chiar îndeamnå la imoralitate, excrocherie, la furturi ¿i chiar
asasinate, rolul pårin¡ilor în educa¡ie este anihilat, aici societå¡ii
revenindu-i vina principalå.

- 188 -
 CAPITOLUL V

Activitatea cultural-educativå dupå cel

de-al doilea råzboi mondial

- 189 -
- 190 -
 Re¡eaua de institu¡ii, organe ¿i organiza¡ii care au luat fiin¡å ¿i au
func¡ionat în prima jumåtate a secolului al XX-lea în Gorj ¿i-au îmbogå¡it
mereu activitatea, majoritatea din ele continuând så func¡ioneze ¿i dupå
cel de-al doilea råzboi mondial. Numai cå modul de func¡ionare a trebuit
îmbunåtå¡it ¿i mai ales så fie sprijinite material. De la activitatea
benevolå, extra¿colarå, cu sedii improvizate prin localuri de ¿coalå, co-
operative etc. au început så se construiascå localuri pentru cåminele
culturale, pentru biblioteci, så fie încadrate cu personal necesar bunei
func¡ionåri ¿i dotate cu mijloacele de care aveau nevoie. Toate acestea
însemnau bani, fonduri prevåzute în bugetele lor. Ele trebuiau asigurate
de economie care, la rândul ei, avea nevoie så se refacå, så se dezvolte,
så dispunå de un poten¡ial din ce în ce mai puternic.
Dupå împår¡irea administrativ teritorialå din anii 1950, dupå
schimbårile în sistemul vie¡ii politice, când au dispårut partidele politice,
råmânând doar un partid unic – Partidul Muncitoresc Român – ¿i, dupå
1965, Partidul Comunist Român – a dispårut ¿i fårâmi¡area for¡elor
social-politice. În peisajul politic era doar un partid care prin Constitu¡ie
î¿i cosfin¡ise rolul de for¡å politicå conducåtoare ¿i sistemul organiza¡iilor
de maså: sindicatele, tineretul, femeile etc. Tineretul era organizat în
trei trepte: copiii de la grådini¡e care formau ceea ce mai târziu s-a
numit “ªoimii patriei”; “Pionierii”, care erau constitui¡i din copiii mai
mari din “ªoimii patriei” ¿i din rândul tinerilor ¿colari ¿i muncitori ce
împlineau vârsta de a putea fi primi¡i în U. T. M. (mai târziu U.T.C.) ¿i
Uniunea Tineretului Muncitor (apoi U.T.C.), cuprinzând majoritatea
tineretului, având organiza¡ii pe institu¡ii de învå¡åmânt etc. pe uzine,
fabrici, ¿antiere, combinate, dar ¿i în comune. În afarå de organiza¡iile
de bazå costituite pe unitå¡ile de produc¡ie, tineretul avea organe la
nivelul comitetului raional, iar dupå 1968, comitetul jude¡ean U.T.C..
Toate formele de organizare ce au func¡ionat în acea perioadå:
sindicate, U.T.C., femei etc. î¿i desfå¿urau activitatea sub îndrumarea
organelor de partid. Din organele de conducere ale partidului fåceau

- 191 -
parte ¿efii (secretari, prim-secretari) acestor organiza¡ii care aveau
menirea så transpunå în practicå “linia politicå”, “directivele partidului”,
prin organiza¡iile lor.
Existen¡a unei singure forma¡iuni politice fåcea posibil ca fiecare
din aceste categorii sociale så fie unitare, så poatå fi conduse, mobilizate
la ac¡iuni, mai u¿or, så împlineascå toate acelea¿i ac¡iuni cultural edu-
cative ¿i sportive.
Cât timp au existat partide politice ¿i for¡ele sociale erau divizate:
pe lângå fiecare partid era sindicatul aderent, era organiza¡ia de tineret,
de femei etc. îngreunând astfel ac¡iunile comune. Doar cåminul cul-
tural era locul ¿i mijlocul unde se strângeau ¿i ac¡ionau toate categoriile
sociale. De asemenea, pentru tineret mai era stråjeria ¿i premilitåria.
În vâltoarea fråmântårilor ¿i luptelor politice din anii 1945-1947
tineretul era mai mult hår¡uit, trågând de el când un partid când altul.
Funda¡ia culturalå regalå ce mai func¡iona încå, nu mai avea controlul
asupra tineretului prin cåminele culturale. O spunea revista “Cåminul
Cultural” din decembrie 1946: “Sectorul în care încå nu s-a putut relua
activitatea noastrå este sectorul tineretului… Împrejurårile generale
au împiedicat activitatea din acest sector”. Din aceastå constatare for-
mula ca sarcinå de viitor “reluarea legåturilor cu tineretul, atât pentru
folosul tineretului, cât ¿i al ¡årii… Numai prin reluarea legåturilor cu
tineretul Funda¡ia va putea contribui eficace la pregåtirea clasei
conducåtoare de mâine”¹. Era înså prea târziu. Tineretul fårâmi¡at
începuse så graviteze pe lângå forma¡iunile politice, fiind atras mai ales
de oamenii maturi ai acestor forma¡iuni.
Casele de culturå sunt institu¡ii culturale care au apårut dupå cel
de-al doilea råzboi mondial. Se poate spune cå ele au urmat, în ora¿e,
cåminelor culturale, institu¡ii care au luat o dezvoltare intenså dupå
Primul Råzboi Mondial.
În Gorj s-au constituit, au activat ¿i activeazå case de culturå în
fiecare ora¿: în Târgu-Jiu, Novaci, ºicleni, Motru, Târgu Cårbune¿ti,
Sadu.
Municipiul Târgu Jiu în care sunt concentrate o parte însemnatå
din întreprinderile industriale, din institu¡iile jude¡ene, din institu¡iile
¿colare ¿i popula¡ia a cunoscut o cre¿tere permanentå, dispune de mai
multe institu¡ii de culturå. Dacå înainte de cel de-al doilea råzboi mondial
principala institu¡ie de culturå ¿i de învå¡åmânt era Liceul “Tudor
Vladimirescu”, cåminele culturale, Muzeul de istorie, teatru,
cinematograful, biblioteca jude¡eanå etc. dupå cel de-al doilea råzboi
mondial ¿i îndeosebi dupå 1968, au început så se construiascå casele
de culturå. În Târgu Jiu, pe lângå Casa municipalå de culturå, au fost

1
“Cåminul Cultural”, anul XII, caietul V-VI, decembrie 1946, p. 639-640.

- 192 -
ridicate douå unitå¡i similare. Este vorba de impunåtoarea caså de
culturå a sindicatelor, în care se aflå o salå de spectacole cu o capaci-
tate de 600 locuri, spa¡ii pentru cercuri specializate (limbi stråine,
stenodactilografie, radio-T.V.), o salå de conferin¡e ¿i toatå aparatura
necesarå bunei func¡ionåri.
S-a adåugat apoi Casa Tineretului, o clådire modernå, înzestratå
cu tot ce-i trebuie unui låca¿ de culturå unde tineretul (¿i nu numai) î¿i
poate petrece timpul liber în cel mai plåcut mod. Dar nu numai clådirea
ci ¿i aparatura cu care este înzestratå ¿i mai ales oamenii care lucreazå
aici sunt elemente esen¡iale în activitå¡ile culturale.
Nici mediul rural nu a fost neglijat. Cåminelor culturale care au
luat fiin¡å înainte de cel de-al doilea råzboi mondial li s-au adåugat
altele noi, mari ¿i înzestrate cu cele necesare. Ba, mai mult, prin grija
organelor locale, acestea ca ¿i bibliotecile, au fost încadrate cu post de
director, cu aparate de rulat filme etc. În penultimul deceniu al secolului
al XX-lea numårul cåminelor culturale din jude¡ul Gorj se ridica la 162,
din care 64 erau cåmine culturale de centru2, toate dispunând de såli
corespunzåtoare ¿i aparaturå modernå3.
Ca element nou este apari¡ia cluburilor în întreprinderi ¿i institu¡ii,
care au devenit focare de culturå ¿i educa¡ie. În jude¡ erau cluburi
muncitore¿ti în ora¿ele Motru, Novaci, ºicleni, Târgu Cårbune¿ti, un
club la ªantierul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana ¿i alte câteva în
întreprinderile din Târgu Jiu. În cluburi se ¡ineau conferin¡e, se dådeau
spectacole artistice, aveau loc prezentåri de filme, întâlniri cu cetå¡enii
¿i alte activitå¡i cultural educative.
Dupå anii ’50, în cele mai multe locuri cåminelor culturale li s-a
redus din autoritate (nu ¿i din activitate) de ac¡iunile ce se desfå¿urau
aici ocupându-se în primul rând organele de sindicat,de tineret, de partid
¿i mai ales de cadrele didactice.
Pentru alte activitå¡i s-au creat înså institu¡ii, organe care se ocupau
de ele. Astfel, la 1 martie 1968, a fost înfiin¡at Comitetul de culturå ¿i
artå care, la 1 octombrie 1972 ¿i-a schimbat denumirea în Comitetul
pentru culturå ¿i educa¡ie socialistå, iar la 7 februarie 1990 a devenit
Inspectoratul pentru culturå al jude¡ului Gorj. Ca institu¡ii specializate,
în subordinea Comitetului de culturå ¿i artå, au fost înfiin¡ate:

2
Dupå noua împår¡ire administrativ teritorialå din anul 1968 numårul comunelor a
scåzut. Din mai multe foste comune, prin comasare, s-au format mai pu¡ine. Acestea s-au
numit atunci de centru, celelalte råmânând sate. În vechea structurå organizatoricå fostele
comune au avut ¿coli, cåmine culturale, biblioteci, cooperative (magazine såte¿ti), unele
chiar dispensare medicale sau veterinare etc. Acestea au mai continuat så existe dar nu mai
erau comunale ci “såte¿ti”. În ce prive¿te cåminele culturale pentru a se deosebi între ele,
cele de la centrul noilor comune s-au numit cåmine de centru.
3
Jude¡ele patriei. Gorjul. Monografie, Editura Sport-Turism, Bucure¿ti, 1980.

- 193 -
 - Casa orå¿eneascå de culturå “Mihai Eminescu” din Târgu Jiu, în
anul 1949.
- Casa de crea¡ie, la 1 martie 1968, devenitå în octombrie 1972,
Centru de îndrumare a crea¡iei populare ¿i a mi¿cårii artistice de maså,
pentru ca din februarie1990 så se numeascå Centrul de conservare ¿i
valorificare a crea¡iei populare.
- ªcoala popularå de artå , la 1 octombrie 1972, iar în februarie
1990, ªcoala de arte.
- “Taraful Gorjului”, de la 1 martie 1968, devenit Orchestra profe-
sionistå “Doina Gorjului” la 1 iulie 1968, iar la 15 decembrie 1969,
Ansamblul de cântece ¿i dansuri “Doina Gorjului”.
- Întreprinderea cinematograficå a jude¡ului Gorj, la 1 octombrie
1972.
- Centrul de librårii ¿i difuzarea cår¡ii al jude¡ului Gorj, S.C. “Cart-Go”
S.A. Târgu Jiu, privatizatå prin metoda MEBO
în råspunderea Inspectoratului pentru culturå al jude¡ului se mai
aflau 9 case de culturå din care: una municipalå în Târgu Jiu; 6
orå¿ene¿ti (la Motru, Novaci, Târgu Cårbune¿ti, Rovinari, ºicleni,
Bumbe¿ti-Jiu, douå comunale (Såcelu, Turceni), 134 cåmine din care:
61 de centru ¿i 73 filiale, cinematografe pe bandå normalå ¿i îngustå 53
din care în mediul urban – 19, în mediul rural – 34, biblioteci – 70, din
care una jude¡eanå, la Târgu-Jiu, 6 orå¿ene¿ti (Motru, Novaci, Târgu
Cårbune¿ti, Rovinari, ºicleni, Bumbe¿ti-Jiu) ¿i 63 comunale4.
Se mai aflau, de asemenea, muzee, case memoriale ¿i puncte muzeale
¿colare, muncitore¿ti, populare, funda¡ii etc.
În activitatea cultural sportivå un rol important se acorda tineretului,
atât cel ¿colar, cât ¿i cel din produc¡ie, mai ales cå acesta, în majoritate,
fåcea parte din organiza¡iile U.T.C. fiind obligat så desfå¿oare activitatea
cultural-sportivå.
Ziarul “Gazeta Gorjului” mereu publica, în paginile sale articole
despre activitå¡i ¿i concursuri ale tineretului. La începutul lunii aprilie
1968 un reporter al ziarului publica un interviu luat secretarului
Comitetului jude¡ean al U.T.C. Petre Såceleanu, despre activitå¡ile ce
vor avea loc cu tineretul ¿i anume: reuniuni, concursuri cu diferite
teme, baluri, duminici culturale sportive, serbåri în aer liber, activitate
de club, activitå¡i sportive ¿i turistice, recenzii de cår¡i, medalioane,
seri de doine, multiple manifeståri cu cartea, filme, piese de teatru etc.
De asemenea, se va urmåri crearea unor forma¡iuni artistice ale
tineretului, mai ales a unor tarafuri de muzicå popularå care så sprijine
aceste activitå¡i specifice tineretului, constituirea unor cercuri de
artizanat ¿i cercuri ale tinerelor gospodine, cercuri ale tinerilor culegåtori
4
Titu Pâini¿oarå, Municipiul Târgu Jiu, p. 266-267

- 194 -
de folclor, organizarea de ¿ezåtori, clåci, ¿i excursii5 etc.
Aceste ac¡iuni se organizau în cadrul cluburilor (muncitore¿ti, ¿colare
etc.) ale caselor de culturå din ora¿e, iar la sate în cåminele culturale.
Se urmårea ca tineretul så fie atras în ac¡iuni cu caracter
cultural-educativ ¿i sportiv, så se distreze dar så fie ¿i sustras de la
ac¡iuni ¿i fapte dåunåtoare vie¡ii sociale.
În anul 1968 în Târgu Jiu, timp de douå zile, în luna iunie, s-a
desfå¿urat prima edi¡ie a Festivalului cultural artistic ¿i sportiv al elevilor
de licee ¿i ¿colilor profesionale din jude¡. A fost organizat de Comitetul
jude¡ean Gorj al U.T.C. cu colaborarea Inspectoratului jude¡ean ¿colar
¿i Consiliului jude¡ean pentru culturå ¿i artå6.
La sfâr¿itul lunii noiembrie a avut loc faza jude¡eanå a Festivalului
cultural artistic al pionierilor ¿i ¿colarilor. ªi-au disputat întâietatea în
scenå peste 1000 de pionieri ¿i ¿colari ai claselor I – VIII din jude¡ ¿i
municipiul Târgu Jiu, care fåceau parte din numeroase forma¡ii artistice:
- 7 coruri;
- 8 forma¡ii de dansuri populare;
- 5 forma¡ii de instrumenti¿ti;
- 4 echipe de gimnasticå artisticå;
- 7 forma¡ii de teatru;
- 2 grupuri vocale;
- 10 soli¿ti;
- 11 soli¿ti vocali;
- 15 forma¡ii artististice7
Prin måsurile luate, prin formele ¿i metodele de muncå preconizate
dar ¿i prin institu¡iile ce se creaserå, activitatea culturalå a luat amploare
din ce în ce mai mare, mai ales dupå anii 1950. Baza nu mai era
activitatea cåminului cultural. Acesta a råmas din ce în ce mai mult
doar sediul unde aveau loc unele manifeståri culturale.
Pentru a face un bilan¡ al acesteia, a rolului jucat în societate, mai
ales dupå ce în 1971 fusese adoptat un program de måsuri, ¿i a vedea
ce mai trebuie fåcut, s-a preconizat ¡inerea unui congres, de fapt primul
congres al educa¡iei politice ¿i al culturii socialiste.
În cinstea congresului s-au fåcut ¿i adoptat o serie de måsuri, s-au
organizat diferite ac¡iuni urmårindu-se ca oamenii muncii så-l întâmpine
cu noi realizåri în muncå. Sistemul de a¿ezåminte culturale ce func¡ionau
atât la ora¿e cât ¿i la sate asigurau participarea tot mai largå a maselor
la activitatea cultural educativå ¿i la via¡a artisticå ¿i sportivå.
Realizårile ob¡inute pânå atunci în toate domeniile au creat condi¡ii
pentru succesul ac¡iunilor ce urmau så se întreprindå. Câteva din
5
“Gazeta Gorjului”, anul I, nr. 8 din 13 aprilie 1968, p. 5-6
6
“Gazeta Gorjului”, anul I, nr. 19 din 22 iunie 1968, p. 10
7
Ibid, nr. 43 din 1 decembrie 1968, p. 10

- 195 -
realizåri pe ¡arå au fost eviden¡iate la Congresul Educa¡iei din iunie
1976.
Analfabetismul fusese lichidat, ¿colile de toate gradele se înmul¡iserå,
iar numårul cadrelor ce lucrau în învå¡åmânt sporise considerabil. În
¿colile primare, gimnaziale ¿i liceale învå¡au peste 4 milioane de elevi,
iar în învå¡åmântul superior peste 160000 studen¡i. În mod corespunzåtor
s-a dezvoltat ¿i învå¡åmântul în limbile na¡ionalitå¡ilor conlocuitoare
care cuprindea cca. 330000 de elevi ¿i studen¡i.
O puternicå înflorire a cunoscut cercetarea ¿tiin¡ificå în cadrul
cåreia lucrau peste 140000 persoane – care a adus ¿i aduce o contribu¡ie
importantå la modernizarea industriei ¿i agriculturii, la solu¡ionarea
unor probleme complexe ale dezvoltårii economico-sociale, la realizarea
de economii.
La congres erau eviden¡iate ¿i alte înfåptuiri: avântul remarcabil
cunoscut de crea¡ia literar-artisticå, demonstrat ¿i de faptul cå în anul
trecut (1975) produc¡ia de carte a însumat aproape 3900 de titluri într-un
tiraj de peste 65000000 exemplare. Dintre acestea 340 de titluri
totalizând un tiraj de peste 3000000 exemplare erau scrise în limbile
na¡ionalitå¡ilor conlocuitoare.
145 de teatre ¿i institu¡ii muzicale desfå¿urau o bogatå activitate
artisticå, educativå. De asemenea, func¡ionau peste 21000 de biblioteci
cu circa 140 milioane volume, atât la ora¿e cât ¿i la sate, numårul
muzeelor se ridica la peste 360, al caselor de culturå ¿i cluburilor la
aproape 700, al cåminelor culturale la peste 2700 – multe din acestea
având ¿i filiale în satele din comunele respective; al universitå¡ilor
populare la peste 1000.
Mi¿carea artisticå de amatori cuprindea la acea datå în rândurile
sale peste 400000 de oameni încadra¡i în circa 30000 de forma¡iuni
artistice corale, de teatru, dans, recitåri; peste 2500 î¿i desfå¿urau
activitatea în limbile na¡ionalitå¡ilor conlocuitoare, iar peste 4500
prezentau programe mixte atât în limba românå cât ¿i a na¡ionalitå¡ilor
conlocuitoare8.
Mai erau eviden¡iate ¿i alte institu¡ii ¿i mijloace ale activitå¡ilor
culturale.
Se cuvine så reamintim câteva din sarcinile formulate ¿i aceasta
cu atât mai mult cu cât dupå 1990, s-au spus multe neadevåruri despre
ceea ce se stabilea atunci. “O sarcinå esen¡ialå a muncii politico-edu-
cative este educarea tuturor celor ce muncesc, în spiritul patriotismului,
al dragostei ¿i devotamentului ne¡årmurit fa¡å de patrie, al hotårârii de
a nu precupe¡ii nimic pentru apårarea cuceririlor noastre revolu¡ionare,

8
Cuvântare la încheierea lucrårilor Congresului educa¡iei politice ¿i al culturii
socialiste, 4 iunie 1978, Editura Politicå Bucure¿ti, 1978, p. 26-30

- 196 -
a independen¡ei ¿i suveranitå¡ii ¡årii, pentru întårirea ¿i înflorirea
continuå a României…
Munca politicå trebuie så ac¡ioneze hotårât împotriva oricåror
manifeståri de indisciplinå, de încålcare a normelor de convie¡uire socialå
în direc¡ia dezvoltårii respectului fa¡å de avutul ob¿tesc, fa¡å de legile
¡årii, pentru întårirea legalitå¡ii socialiste ¿i a ordinei publice”.
ªi mai departe, preciza: “Unul din obiectivele principale ale muncii
politice, îndeosebi în rândurile tineretului, este combaterea fermå a
tendin¡elor de parazitism, de via¡å u¿oarå, fårå muncå, cultivarea
råspunderii ¿i a datoriei de a muncii în slujba patriei, a poporului, a
societå¡ii. Îndeplinirea unei munci utile societå¡ii este o onoare ¿i o
obliga¡ie pentru to¡i cetå¡enii”.
Ce era råu în sfaturile ¿i perceptele cu valoare socialå ce se indicau,
în combaterea manifestårilor dåunåtoare societå¡ii, diferitelor modele
artistice împrumutate din afarå, în interzicerea servirii båuturilor
alcoolice în toate localurile distractive pentru tineret?
Nu numai cå ani de zile au fost blamate astfel de îndemnuri dar
despre ele nu s-a mai vorbit, ignorându-le. Aståzi, când se vede unde
s-a ajuns, se încearcå în forme voalate så se introducå astfel de måsuri.
Sigur, nu se poate cere respectarea ordinei ¿i proprietå¡ii socialiste,
apårarea avutului ob¿tesc, dar ce facem cu relele care s-au înståpânit
la noi ¿i care au urmåri grave asupra societå¡ii?
Au fost oameni, conducåtori cu råspundere în stat, în via¡a publicå,
care au fost pu¿i numai pe dårâmare, pe distrugere. Ei sunt vinova¡i de
relele care au început acum så fie combåtute.
În jude¡ul Gorj, în cursul a câtorva ani, urmårindu-se aplicarea
programului de måsuri adoptat în 1971, precum ¿i planurile adoptate
cu alte ocazii, se poate spune cå permanent s-a desfå¿urat activitate
cultural-educativå ¿i sportivå.
Una din activitå¡ile ce se desfå¿urau periodic era “Luna cår¡ii la
sate”. O astfel de ac¡iune a avut loc între 1-28 februarie 19739. Pentru a
putea cuprinde toate localitå¡ile într-un mod organizat, perioada a fost
astfel împår¡itå:
- 1-7 februarie cartea social-politicå sprijin pre¡ios în formarea
con¿tiin¡ei socialiste
- 8-14 februarie – Cartea agrozootehnicå deschizåtoare de drumuri
în ob¡inerea de recolte bogate;
- 15-21 februarie – Cartea beletristicå contemporanå izvor de
cunoa¿tere a valorilor spirituale;
- 22-28 februarie – Tineretul de la sate, culturalizare, educa¡ie ¿i
civiliza¡ie prin carte.

9
“Gazeta Gorjului”, anul VI, nr. 716 din 1 februarie 1973, p. 2

- 197 -
 Cu aceastå ocazie aveau loc expuneri, expozi¡ii, prezentåri de cår¡i,
întâlniri cu scriitorii, cu editorii, consfåtuiri etc.
În Târgu Jiu a avut loc o interesantå dezbatere cu lucråtorii din
bibliotecile jude¡ene: Dolj, Hunedoara, Mehedin¡i, Olt, Vâlcea, Gorj, pe
tema “Con¡inutul, formele ¿i modalitå¡ile muncii cu cartea pentru
educarea maselor”. Era, pe lângå schimbul de experien¡å, ¿i o instruire
a bibliotecilor10.
Cu activitatea cultural- educativå se ocupau multe organe ¿i
organiza¡ii fiecare urmårind, în compartimentele lor de activitate, så
realizeze câte ceva.
La un moment dat s-a sim¡it nevoia unui organ cu ajutorul cåruia
Consiliul culturii ¿i educa¡iei socialiste så desfå¿oare aceste activitå¡i,
så urmåreascå modul cum în colectivele de muncå prind via¡å activitå¡ile
cultural-educative.
În anul 1973 s-au constituit cercurile de culturå ¿i educa¡ie
socialistå. Organiza¡ia jude¡eanå Gorj a P.C.R. a adoptat o hotårâre, la
20 ianuarie 1973, în care se prevedea ca în toate satele jude¡ului, la
nivelul circumscrip¡iilor electorale ¿i în unitå¡ile economice, la nivelul
grupelor sindicale, så se constituie astfel de cercuri.
În decembrie 1973 a avut loc plenara Comitetului jude¡ean de culturå
¿i educa¡ie, constatându-se cå cercurile cultural educative au devenit
forme institu¡ionalizate de activitå¡i cultural educative, un cadru deosebit
de propice activitå¡ilor de informare politicå a oamenilor muncii.
Cercurile aveau sedii de întâlnire la cooperativele agricole de
produc¡ie, la întreprinderile organului de stat, în ¿coli, la biblioteci ¿i
cåmine 11.
Ini¡iativa Consiliului jude¡ean de culturå ¿i educa¡ie socialistå,
generalizatå în toate localitå¡ile jude¡ului, la nivelul circumscrip¡iilor
electorale ¿i în unele unitå¡i economice la nivelul grupelor sindicale a
dat rezultate bune. Ra¡iunea constituirii cercurilor de culturå ¿i educa¡ie
socialistå ¿i a societå¡ilor culturale (acestea deocamdatå doar în numår
de 7) avea ca temei apropierea activitå¡ii cultural-educative de locul de
muncå ¿i de via¡å al oamenilor, de a-i activiza în dublul rol, ca realizatori
¿i beneficiari ai bunurilor spirituale. În acest fel se puneau în valoare
condi¡iile specifice locale, rezolvându-se ¿i unele dificultå¡i de ordin
geografic administrativ ¿i material – comune cu sate dispersate ¿i cu
întindere mare, unele localitå¡i lipsite de localuri proprii (unde så aibe
loc întrunirile) ori cu ele necorespunzåtoare. De asemenea, se realiza o
largå deschidere, cu sporitå eficien¡å, muncii de la om la om.
În ceea ce prive¿te structura ¿i cadrul organizatoric, con¡inutul ¿i
sfera de activitate, formele ¿i mijloacele de ac¡iune, raporturile cu ceilal¡i
10
Ibid, anul IX, nr. 1199 din 28 februarie 1976, p.3
11
“Gazeta Gorjului”, anul VII, nr. 1002 din 4 ianuarie 1974, p. 1,2

- 198 -
factori, toate acestea, se aråta în “Gazeta Gorjului”12, au fost pe larg
dezbåtute cu organele ¿i organiza¡iile de partid, cu activi¿tii culturali,
deputa¡i, numero¿i al¡i oameni ai muncii. Toate informårile privind
activitatea cercurilor culturale au cuprins exemple de activitå¡i care
confirmå oportunitatea lor.
Ziarul exemplifica cu comuna Cåtunele unde au fost organizate 22
de cercuri de culturå ¿i educa¡ie în a cåror conducere colectivå au fost
cuprin¿i deputa¡ii, intelectualii satelor, brigadierii din C.A.P., oameni
mai pregåti¡i din rândurile ¡åranilor cooperatori. Acestea organizau
activitå¡i de informare politicå, de popularizare a hotårârilor de partid,
a legilor, dezbåteau sarcinile economice ce ståteau în fa¡a colectivelor
de muncå.
Tot în 1973, în Târgu Jiu, s-a constituit cercul cultural-literar-artistic
“Coloana”, pe lângå redac¡ia ziarului “Gazeta Gorjului” ¿i filiala Gorj a
Uniunii ziari¿tilor din R.S.România. În comitetul de conducere al cercului
au fost ale¿i Xenofon Iacob, pre¿edinte, scriitorii Vasile Baran ¿i Darie
Novåceanu, Sebastian Popescu, vicepre¿edin¡i, G. Manoniu, secretar,
Ion Mocioi ¿i Titu Rådoi, membrii13.
În ianuarie 197414, Festivalul ¿colar de teatru, de poezie politicå ¿i
revolu¡ionarå, edi¡ia 1973-1974, ce a avut loc în 13 ianuarie la Târgu
Jiu, competi¡ie la care au venit pe scenå peste 3000 de arti¿ti amatori,
dovedind inteligen¡å, pasiune, talent, fantezie, ingeniozitate. Au fost
montaje literar-muzicale, folclorice, brigåzi artistice de agita¡ie, recitåri,
precum ¿i prezentarea unor piese de teatru.
Etapele pe ¿coalå, comune, centre de localitå¡i ale acestui festival
¿colar de teatru, au prilejuit sus¡inerea de cåtre elevii arti¿ti, a peste
250 spectacole la care au luat parte aproape 25000 de spectatori tineri
¿i vârstnici.
Pentru faza jude¡eanå au fost prezentate 10 forma¡iuni de teatru, 9
montaje literar-muzicale din care 1 folcloric.
La 22 mai 1976, la Casa de culturå a sindicatelor din Târgu-Jiu a
avut loc plenara cu activul de partid al jude¡ului Gorj; s-au dezbåtut un
complex de måsuri politico-ideologice ¿i cultural-educative ce trebuiau
îndeplinite de organiza¡iile culturale în toate localitå¡ile jude¡ului în
vederea întâmpinårii primului congres al educa¡iei ¿i culturii15.
Un “organ de partid ¿i de stat” cu atribu¡ii sporite în organizarea
unitarå a întregii activitå¡i de educa¡ie politicå, ideologicå, artisticå ¿i
culturalå s-a constituit în 11 octombrie 1975. În func¡ia de pre¿edinte
al consiliului a fost ales Constantin Drågoescu, secretar al Consiliului
12
“Gazeta Gorjului”, anul VI, nr. 990 din 18 decembrie 1973, p. 1
13
Ibid, anul VI, nr. 693 din 5 ianuarie 1974, p. 1
14
Ibid, anul VII, nr. 1011 din 15 ianuarie 1974, p. 1
15
Ibid, anul IX, nr. 1212 din mai 1976

- 199 -
jude¡ean Gorj al P.C.R., vicepre¿edinte al Comitetului executiv al
Consiliului popular jude¡ean, Nicolae Brânzan, ¿eful sec¡iei propagandå
a comitetului jude¡ean, Constantin Båleanu pre¿edintele Consiliului de
culturå ¿i educa¡ie socialistå al jude¡ului ¿i Vasile Romanescu, inspec-
tor general al Inspectoratului ¿colar jude¡ean. Ceilal¡i nouå membrii ai
consiliului au fost ale¿i dintre reprezentan¡ii organiza¡iilor de maså ¿i
ob¿te¿ti din jude¡16.
La prima ¿edin¡å de lucru a consiliului au fost prezentate ¿i dezbåtute
principalele sarcini ¿i obiective ale programului unitar de activitate pe
trimestrul IV al anului ¿i în perspectivå stabilindu-se måsuri ¿i
responsabilitå¡i concrete pentru buna desfå¿urare a festivalului educa¡iei
¿i culturii socialiste “Cântarea României” a cårui fazå de maså se
desfå¿ura deja ¿i în jude¡ul Gorj. Principalele obiective de realizat se
refereau la depå¿irea planului de produc¡ie, reducerea cheltuielilor de
produc¡ie, economii, îmbunåtå¡irea calitå¡ii produc¡iei etc.
Concursurile se desfå¿urau pe etape: etapa de maså unde trebuia
så participe efective din toate institu¡iile, fabricile, satele etc., apoi etapa
intercomunalå ¿i jude¡eanå.
În 20-21 ianuarie 1976 Conferin¡a jude¡eanå de pardtid adopta o
hotårâre în care se aråta, între altele: “organele ¿i organiza¡iile de partid,
U.T.C., sindicat, comitetul jude¡ean de culturå ¿i educa¡ie, inspectoratul
¿colar, consiliul jude¡ean al pionierilor ¿i comisiilor de råspândire a
cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice din cadrul Consiliului Frontului Unitå¡ii
Socialiste vor elabora anual programe proprii de activitate privind
educarea materialist ¿tiin¡ificå a oamenilor muncii de la ora¿e ¿i sate17.
Deci, erau angrenate toate for¡ele în activitå¡ile culturale ¿i ¿tiin¡ifice,
urmårind cuprinderea în ac¡iuni a întregii popula¡ii.
În anul urmåtor, 1977, a avut loc Festivalul na¡ional “Cântarea
României”, la începutul anului desfå¿urându-se etapa de maså când
participau individual sau pe echipe de prin localitå¡i ori întreprinderi.
Se organizau spectacole cu cântåre¡i de muzicå popularå ¿i u¿oarå,
concursuri locale de poezie, expozi¡ii de artå popularå, prezentåri de
cår¡i noi apårute etc18.
A opta edi¡ie a festivalului-spectacol “Izvoare fermecate” organizat
de Centrul de îndrumare a crea¡iei populare ¿i a mi¿cårii artistice de
maså din Gorj, a reunit cele mai bune tarafuri cu soli¿ti din Godine¿ti,
Tismana, Runcu, Bâlteni, Novaci, Båle¿ti, Brådiceni ¿i Târgu Jiu.
Manifestarea a cuprins, în etapa pe centre, un important numår –
peste 100 de tarafuri cu aproximativ 500 de muzican¡i, soli¿ti ¿i rapsozi.
De data aceasta a fost, în primul rând, în aten¡ie tarafurile mici, de 5-6
16
Ibid, anul IX, nr. 1232 din 16 octombrie 1975, p. 2.
17
Ibid, din 23 ianuarie 1976, p. 1, 3
18
Ibid, din 15 ianuarie 1977, p. 3

- 200 -
persoane.
Dupå etapa de maså au urmat etapele jude¡ene ¿i interjude¡ene,
ample manifeståri politico-ideologice ¿i cultural-educative.
Din analiza fåcutå de plenara comitetului jude¡ean de culturå ¿i
educa¡ie a rezultat cå peste 900 de forma¡ii artistice, de diferite genuri,
totalizau circa 15000 de interpre¡i la care se adåugau peste 20000 de
arti¿ti amatori din rândul pionierilor ¿i elevilor, numeroase coruri ¿i
cenacluri, cele aproximativ 200 spectacole prezentate în etapa de maså
cu o participare cifrându-se la aproximativ 300000 spectatori19.
Cu ocazia analizei s-au fåcut ¿i unele constatåri care trebuiau
înlåturate ¿i anume:
- participarea necorespunzåtoare a unor comune la faza de maså a
festivalului (Turceni, Pe¿ti¿ani, Schela, Samarine¿ti, Cåtunele, Negomir
¿i altele), sau nerespectarea autenticitå¡ii în port a dansului popular
sau în interpretare.
Pe scena Casei de culturå a sindicatelor din Târgu jiu s-au întâlnit
în faza jude¡eanå coruri, grupuri vocale ¿i fanfare, 35 de forma¡iuni
artistice ale genului, reunind peste 1100 amatori.
Este de remarcat apari¡ia multor forma¡iuni noi, printre care corurile
pe voci de la Întreprinderea de confec¡ii ¿i de la U.J.C.M. sau corurile
mixte ale Cåminului cultural jude¡ean ¿i cel al Cåminului cultural
Bâlteni la care se adåugau grupuri vocale (16 în faza jude¡eanå)20.
Pe scena jude¡eanå, teatru scurt a prezentat 20 forma¡iuni de teatru
din jude¡, apar¡inând a¿ezåmintelor culturale, sindicatelor ¿i cooperativei
me¿te¿ugåre¿ti, ¿i-au disputat în trei centre de concurs (Motru, Novaci,
Târgu Jiu) locurile frunta¿e din cadrul fazei jude¡ene a Festivalului
na¡ional “Cântarea României”.
Numårul mare de concuren¡i – peste 190 de forma¡iuni în etapa
comunalå, aproximativ 60 în etapa pe centre intercooperatiste ¿i a
municipiului Târgu Jiu, constituie o dovadå a poten¡ialului ridicat, pe
care-l avea jude¡ul Gorj.
În urma concursurilor au rezultat urmåtoarea categorisire:
Locul I, Cåminul cultural Novaci,
Locul II, Cåminul cultural Aninoasa ¿i Casa de culturå Motru,
Locul III, Cåminul cultural Bråne¿ti, C.L.A. Târgu Jiu,
Men¡iuni: Direc¡ia sanitarå Gorj, I.M. Sadu21.
Ziarul citat22 califica etapa jude¡eanå “o întrecere fårå precedent”.
Aceastå apreciere se baza pe numårul mare de participan¡i, dar ¿i pe
calitatea programelor ¿i anume:
19
Ibid., din 26 martie 1977, p. 6
20
Ibidem, p. 6
21
Ibid, anul X, nr. 1257din 9 aprilie 1977, p. 3
22
Ibidem, nr. 1257 din 9 aprilie 1977.

- 201 -
 24 forma¡iuni de teatru;
26 brigåzi artistice;
36 coruri ¿i grupuri vocale;
36 forma¡ii de dansuri;
16 tarafuri;
19 montaje literar-artistice;
4 forma¡iuni de teatru de påpu¿i în care au evoluat peste 3200
arti¿ti amatori;
aproximativ 200 de soli¿ti vocali ¿i instrumenti¿ti;
28 recitatori arti¿ti;
140 creatori de diferite genuri cu peste 400 de lucråri.
Caracterul larg, de maså, al acestei prime edi¡ii a Festivalului
na¡ional i s-au adåugat preocupårile pentru abordårile unei game vari-
ate de genuri artistice, de valoare interpretativå superioarå.
Faptul cå teatrul de påpu¿i, muzica u¿oarå, dansul tematic, recitalul
de muzicå ¿i poezie patrioticå s-au fåcut pornite din zestrea artisticå a
unor a¿ezåminte culturale de la sate, a demostrat o mare preocupare
pentru arta nouå, contemporanå.
Concursul a constituit o remarcabilå trecere în revistå a poten¡ialului
artistic, având alåturi de caracterul spectaculer o deosebitå utilitate în
ce prive¿te îmbogå¡irea experien¡ei artistice. S-au confruntat modalitå¡i
¿i concep¡ii regizorale diverse, s-au propus noi posibilitå¡i de punere în
scenå, s-au etalat idei artistice ¿i educative cu un profund con¡inut
patriotic.
În 21-24 aprilie 1977 a avut loc concursul etapa jude¡eanå 23,
soldându-se cu urmåtoarele rezultate:
Forma¡ii de muzicå popularå:
Locul I, Taraful Centrului de îndrumare a crea¡iei populare Târgu Jiu;
Locul II, Taraful caselor de culturå din Novaci ¿i Târgu Jiu;
Locul III, Taraful U.J.C.M., I.M. Sadu ¿i I.C.C.M.O. Fårcå¿e¿ti;
Men¡iuni: Taraful I.J.G.C.L. Târgu Jiu ¿i Cåminul cultural Båle¿ti.
Forma¡ii de muzicå u¿oarå:
Locul I, Casa de culturå a sindicatelor Târgu Jiu;:
Locul II, Forma¡ia “Victoria” I;
Locul III, Fabrica de sticlårie-menaj, I.M. Sadu ¿i forma¡ia “Victoria” II;
Men¡iuni: Cooperativa me¿te¿ugåreascå “Jiul” Târgu Jiu, Cåminul
cultural Runcu ¿i Casa de culturå ºicleni.
Forma¡ii folk:
Locul I, Grupul “Coloana”.
Teatru de påpu¿i:
Locul I

23
Ibid, nr. 1257 din 9 aprilie 1977, p.

- 202 -
 Locul II, Casa de culturå a sindicatelor Târgu Jiu, Cåminul cultural
Negomir ¿i Întreprinderea de confec¡ii Târgu Jiu;
Locul III, Cåminul cultural Bumbe¿ti-Jiu
Montaj literar-muzical-coregrafic:
Locul I, Casa de culturå a sindicatelor Târgu Jiu,
Locul II, Forma¡ia “Victoria”,
Locul III, Cåminul cultural ºân¡åreni, Glogova ¿i Turcine¿ti;
Men¡iuni: Cåminul cultural Turburea, Albeni, Dåne¿ti ¿i Licurici.
Ansambluri folclorice:
Locul I, Forma¡ia de fluiera¿i ¿i båci¡e a Cåminului cultural Ståne¿ti
¿i montajul folcloric al Casei de culturå Novaci;
Locul II, Forma¡ia Cåminului cultural Polovragi ¿i Baia de Fier.
Revista “Columna” din mai 1977 publica un articol sub titlul
“Festivalul na¡ional Cântarea României”, în care aprecia manifestårile
politico-ideologice ¿i cultural-artistice “de primå importan¡å în via¡a
spiritualå a patriei”, subliniind cå ele au cuprins “mase largi de oameni
ai muncii din toate domeniile de activitate, stimulându-le spiritul cre-
ator, talentul ¿i hårnicia”. În etapa de maså a festivalului, “poten¡ialul
artistic al Gorjului a însemnat aproape 2000 de forma¡ii de diferite
genuri care au totalizat peste 35000 de interpre¡i. Numårul creatorilor
care activau în cele 150 cercuri ¿i cenacluri literare, de arte plastice,
artå fotograficå, artå popularå ¿i de cineamatori se apropia de 5000”.
Prima edi¡ie a Festivalului na¡ional “Cântarea României” “adevåratå
expozi¡ie de crea¡ie, hårnicie ¿i entuziasm” prilejuie¿te pe lângå
demonstrarea marilor virtu¡i creatoare ale poporului nostru, manifestarea
puterii educative a muncii ¿i artei laolaltå, for¡a de convingere a
spiritualitå¡ii noastre noi. Creatorii ¿i interpre¡ii, soli¿tii ¿i forma¡iunile
cultural artistice de diverse genuri participå nu doar la o întrecere ci
contribuie, prin munca, talentul ¿i dåruirea lor la cultivarea tradi¡iilor
artei noastre milenare, la impunerea crea¡iei spirituale contemporane,
la dezvoltarea gustului pentru frumos ¿i, prin aceasta, la educarea
patrioticå ¿i politicå a maselor.
Din expozi¡iile organizate la nivel municipal, orå¿enesc ¿i comunal,
au fost selec¡ionate pentru faza jude¡eanå 123 lucråri. Cu acestea s-a
deschis la Târgu Jiu o expozi¡ie în perioada 6-25 aprilie.
Din expozi¡ia jude¡eanå juriul a ales pentru faza interjude¡eanå a
festivalului un mare numår de lucråri.
Cinecluburile gorjene (de la Casa de culturå a sindicatelor ¿i ªcoala
popularå de artå) s-au prezentat la festival cu 2 filme, ambele premiate.
În faza interjude¡eanå pentru forma¡iile celtural artistice ale
pionierilor ¿i elevilor, reprezentan¡ii Gorjului s-au bucurat de bune
aprecieri, ocupând locul I la ansambluri folclorice, tarafuri populare,

- 203 -
soli¿ti de muzicå popularå ¿i u¿oarå.
În faza finalå desfå¿uratå la Bucure¿ti s-au înregistrat urmåtoarele
rezultate:
- Ansamblul folcloric de fluiera¿i ¿i båci¡e al ªcolii generale Polovragi
– locul al II-lea;
- Taraful popular al Casei pionierilor din Târgu Jiu – locul al III-lea;
- Recitåri – locul al III-lea;
- Muzicå popularå vocalå – locul al IV-lea;
- Muzicå u¿oarå vocalå – men¡iune.
În etapa interjude¡eanå a Festivalului na¡ional “Cântarea României”
care s-a desfå¿urat la Craiova în zilele de 7-8 mai, Gorjul a fost
reprezentat de forma¡ii eviden¡iate în concursuri anterioare.
Concursurile organizate la toate felurile de activitå¡i cultural-sportive
¿i muzicale în deceniul al optulea a eviden¡iat cât de mare era poten¡ialul
tineretului dornic dar ¿i în stare så participe la concursuri. Organizarea
activitå¡ilor a pus în mi¿care mase mari de tineri care, dupå orele de
program, participau la aceste ac¡iuni. Aveau astfel o ocupa¡ie folositoare,
sustrågându-i de la ac¡iuni nefolositoare, råu apreciate ¿i chiar
pågubitoare: pierderea timpului prin baruri, cârciumi, discoteci,; folosirea
alcoolului peste måsurå, soldatå de multe ori cu certuri, båtåi etc. ;
furturi ¿i în¿elåciuni de pe urma cårora “fåceau bani” cei ce frecventau
barurile etc.
Erau importante întrecirile ¿i pentru cå eviden¡iau de ce erau în
stare så facå colectivele de muncå, întreprinderile, fabricile, institu¡iile
etc. creând ambi¡ia de a se situa pe locuri din ce în ce mai bune. Nu de
pu¡ine ori erau eviden¡ia¡i la locul de muncå, prin ziare, primeau chiar
recompense în bani, se organizau excursii etc.
Între obiectivele diferitelor întreceri erau înscrise ¿i ob¡inerea de
rezultate bune la locul de muncå: realizarea ¿i depå¿irea planului de
muncå, realizarea de economii, îmbunåtå¡irea calitå¡ii produselor,
întårirea disciplinei în muncå etc. Deci întrecerile nu erau doar un
scop de distrac¡ie ci urmåreau ¿i obiective economice.
Rezultatele bune au fost posibile ¿i pentru cå diferitele institu¡ii,
organe etc. cu atribu¡ii în acest domeniu s-au ocupat de mobilizarea, de
organizarea tineretului, dar ¿i de crearea condi¡iilor materiale:
instrumente, aparaturå, echipament, mijloace de transport etc.
Desigur cå în muncå n-au fost numai rezultate bune, låudabile ¿i
s-au manifestat ¿i destule neajunsuri, lipsuri. Asupra acestora s-a
intervenit de multe ori de cåtre conducerea partidului. Chiar în anul
1977, dupå ce avusese loc Congresul educa¡iei ¿i culturii socialiste (1976)
concursurile organizate cu ocazia Festivalului na¡ional “Cântarea
României” (1977), la consfåtuirea de lucru cu activi¿tii ¿i cadrele din

- 204 -
domeniul educa¡iei politice, al propagandei ¿i ideologiei, din 9 septembrie
1977, conducåtorul partidului, eviden¡iind rezultatele bune, a criticat
¿i lipsurile, neajunsurile etc. Astfel era vizatå atitudinea de risipå, de
consum anarhic, atrågând aten¡ia cå trebuie så se în¡eleagå de toatå
lumea cå nu se poate consuma mai mult decât se produce, cå în general
nu putem consuma tot ce se producea, cå avem råspunderea în fa¡a
societå¡ii de a se aloca permanent o parte însemnatå din venitul na¡ional
pentru dezvoltarea generalå a societå¡ii.
De asemenea, cerea så se acorde o mai mare aten¡ie activitå¡ii de
educare a maselor, a tineretului în spiritul dragostei pentru muncå,
formårii unei atitudini ferme fa¡å de cei care muncesc cât mai pu¡in ,
dar vor så primeascå cât mai mult.
Oprindu-se la unele lipsuri ce se mai manifestau în domeniul muncii
politico-ideologice, cerea så se acorde mai mare aten¡ie activitå¡ii cul-
tural artistice care trebuie så cuprindå masele largi populare ¿i så se
desfå¿oare în fiecare unitate economico-socialå, în fiecare localitate.
Realizårile ob¡inute în prima edi¡ie a Festivalului na¡ional “Cântarea
României” le socotea o experien¡å bunå, dar aceasta este numai un
început. Se impunea så fie folositå aceastå experien¡å, så fie generalizatå
în vederea trecerii la cel de-al doilea concurs care trebuia så înceapå în
anul urmåtor (1978).
De asemenea atrågea aten¡ia cå trebuie împletitå activitatea cul-
tural-artisticå de maså, toate domeniile ei, cu sportul, cu “Daciada”, cu
participarea efectivå îndeosebi a tineretului la toate aceste competi¡ii.
“Så nu uitåm cå tineretul trebuie så fie participantul cel mai activ la
întreaga activitate cultural artisticå”.
Conducerea partidului dorea ca tineretul så aibe condi¡ii så poatå
¿i dansa, så facå ¿i excursii, så facå ¿i sport, så-¿i petreacå timpul liber
cât mai plåcut ¿i, în acela¿i timp, educativ. De aceea atrågea foarte
serios aten¡ia asupra necesitå¡ii de a se lua måsuri hotårâte pentru
organizarea întregii activitå¡i politico educative, dar ¿i pentru asigurarea
condi¡iilor ca tineretul så-¿i petreacå timpul liber cât mai plåcut ¿i cât
mai variat. Aceste activitå¡i så cuprindå întregul tineret24.
Måsurile adoptate ca ¿i preocupårile tuturor organelor ¿i
organiza¡iilor cu competen¡å în activitå¡ile culturale educative s-au
concretizat, mai departe, în rezultate notabile. În etapa finalå a
Festivalului na¡ional “Cântarea României”, a doua edi¡ie din anul 1979,
spectacolul “Coloana fårå sfâr¿it” prezentat de Ansamblul “Doina
Gorjului” a cucerit primul loc. în 1981 în etapa finalå a Festivalului
“Cântarea României” spectacolul “Cântå Gorjul, cântå ¡ara” a primit un
24
Nicolae Ceau¿escu, Cuvântarea rostitå la consfåtuirea de lucru cu activi¿tii ¿i cadrele
din domeniul educa¡iei politice, al propagandei ¿i ideologiei, 9 septembrie 1977, Editura
Politicå, Bucure¿ti 1977, p. 25-38.

- 205 -
nou premiu I, aceea¿i clasificare fiind ob¡inutå de soli¿tii vocali ¿i
instrumenti¿ti. În 1982, Ansamblul “Doina Gorjului” a fost invitat la
emisiunea T.V. “Antena Cântårii României”, realizatå la Târgu Jiu, urmatå
de emisiunea T.V. “Album duminical”, filmårile fåcându-se în ambian¡a
satului gorjean Stroe¿ti.
În 1983, în etapa republicanå a “Cântårii României”, spectacolul
“Cânt ¿i joc pe plai stråbun” a ob¡inut aprecierile unanime ale juriului.
În cea de a doua edi¡ie 1983-1985, “Doina Gorjului” câ¿tiga tot locul
I, performan¡å repetatå ¿i în edi¡ia a VI-a ¿i a VII-a25.
Faptele, oamenii eviden¡ia¡i aici, au fost cele care au fåcut så se
vorbeascå de Gorj, de realizårile în toate domeniile de activitate ¿i deci
¿i în domeniul cultural. Ele au fost consemnate în presa vremii, în
rapoarte ¿i dåri de seamå, pentru ele s-au primit diplome ¿i premii, dar
ceea ce este ¿i mai important este faptul cå la ele au asistat, au participat,
le-au aplaudat, locuitorii ora¿elor, ai satelor ¿i comunelor; mul¡i mai
sunt ¿i aståzi în via¡å, martori ai acestor timpuri, care pot depune
mårturie. Ei se întreabå de ce s-a renun¡at la aceste activitå¡i folositoare
oamenilor.
Apare astfel straniu cå dupå 1990 s-au exprimat opinii din partea
unora care n-au fåcut nimic, ba unii au såvâr¿it fapte reprobabile atunci
¿i acum, au blamat ¿i condamnat astfel de ac¡iuni iar institu¡iile care
le-au organizat ¿i sprijinit: cluburile, cåminele culturale, case de culturå,
au fost låsate în påråsire, multe fiind transformate în discoteci, bodegi,
restaurante, institu¡ii care n-au nimic cu via¡a culturalå, cu ridicarea
nivelului satelor ¿i comunelor, dar ¿i al locuitorilor. Sunt doar mijloace
de distrac¡ii ame¡itoare, de certuri ¿i båtåi, de încåieråri ¿i chiar omoruri.
Sunt locuri unde se cheltuiesc bånu¡i, oamenii fiind în¿ela¡i cu tot felul
de båuturi falsificate, contrafåcute, dåunåtoare sånåtå¡ii, care dacå ar
lipsi ar fi mai bine.
Se pune o întrebare fireascå: mul¡i din cei care au ajuns la
conducerea prefecturii, primåriilor, consiliilor locale ¿i jude¡ean,
institu¡iilor jude¡ene ¿i orå¿ene¿ti, dupå 1989, au participat, au cunoscut
lucrurile bune de altådatå, de ce nu au mai continuat, spre binele
societå¡ii, al tineretului, activitå¡ile culturale anterioare?
Evocând multitudinea de ac¡iuni, de manifeståri cultural-artistice
ce se desfå¿urau pe cuprinsul întregului jude¡, trebuie så amintim munca
uria¿å depuså de organele locale ¿i de reprezentan¡ii organelor cul-
tural-educative jude¡ene care umblau prin sate ¿i ora¿e cåutând,
verificând, confruntând ¿i aducând pe scena cåminelor culturale tineri
¿i vârstnici care dovedeau preocupåri, înclina¡ii ¿i talent pentru diverse

25
Almanahul Gorjului. Microenciclopedie. Editura “Ager” Târgu Jiu, 1999, articolul
“Ansamblul artistic “Doina Gorjului” dupå 50 de ani”, p. 158-159.

- 206 -
ac¡iuni. Cu aceste ocazii au fost descoperi¡i mii de tineri cu talent în
diverse domenii: cântåre¡i (de muzicå popularå, muzicå u¿oarå etc.,
tineri cårora le plåceau diferite jocuri, participan¡i la diferite ac¡iuni
sportive ¿i chiar în produc¡ie realizatori a diferite modele, obiecte etc.
Odatå descoperite astfel de elemente urma aducerea acestora,
constituirea, organizarea în forma¡iuni ¿i continuarea pregåtirii lor în
mod organizat, în vederea participårii la diferitele concursuri.
Mul¡i cântåre¡i de muzicå popularå ajun¿i azi binecunoscu¡i de multe
ori au spus cå au fost descoperi¡i ¿i pu¿i în valoare cu ocazia concursului
“Cântarea României” sau a “Daciadei” (pentru sportivi). La aceste
pregåtiri s-au bucurat de îndrumare de specialitate, le-a fost puså la
dispozi¡ie tehnica de care aveau nevoie pentru a se pregåti ¿i prezenta
la diferitele concursuri etc.
Dacå nu ar fi existat aceste concursuri ¿i nu s-ar fi creat condi¡ii de
afirmare mul¡i ar fi råmas anonimi ¿i s-ar fi pierdut în vâltoarea luptei
pentru existen¡å, talentul lor råmânând nepus în valoare.
Aveau loc concursuri la tot felul de activitå¡i, cluburile sportive ¿i
muzicale eviden¡iind cât de mare era poten¡ialul tineretului dornic dar
¿i în stare så participe la concurs.
Cåminele puneau în mi¿care mase de tineri ¿i eviden¡iau de ce
erau în stare så facå colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi,
fabrici, combinate, ¿antiere, institu¡ii etc. dezvoltând ambi¡ia de a se
situa pe locuri din ce în ce mai bune.
De asemenea, trebuie eviden¡iatå munca asiduå a zecilor de ziari¿ti
care, participând la astfel de manifeståri, au publicat în ziarele locale
informa¡ii despre manifestårile culturale din diverse locuri publice.
Ziarele locale le popularizau, eviden¡iau oameni ¿i låsau viitorimii ¿tiri
despre preocupårile din acele timpuri.
Cine revede aståzi “Gazeta Gorjului” ¿i revista “Columna”,
suplimentul la acest ziar, råmâne impresionat de con¡inutul diferitelor
articole ¿i mai ales de multitudinea fotografiilor de la astfel de manifeståri
cultural-educative.
Din astfel de ziare am luat ¿i noi mårturiile scrise pe care le-am
prezentat, la rândul nostru, genera¡iilor ce au urmat. Se poate vedea ce
preocupåri multiple, ce ac¡iuni variate, ce forma¡ii au fost antrenate în
procesul cultural-educativ.
În afarå de contribu¡ia la ridicarea nivelului cultural-¿tiin¡ific ¿i
sportiv ne putem da seama de faptul cå tineretul era ocupat cu ac¡iuni
folositoare societå¡ii, era organizat, folosit ¿i pregåtit, sustrågându-l de
la vagabondaj, de la ac¡iuni antisociale, de la bodegi ¿i crâ¿me.

- 207 -
- 208 -
 CAPITOLUL VI

Muzica. Låutarii ¿i cântåre¡i

de muzicå popularå .

- 209 -
- 210 -
 Afirmarea muzicii pe teritoriul României
Dupå unele defini¡ii muzica este arta care exprimå într-o modalitate
specificå, directå, cu ajutorul sunetelor, sentimente, ståri ¿i atitudini
psihice. Specificul imaginii muzicale îl constituie desfå¿urarea sa în
timp prin melodie, armonie, ritm, care reprezintå elementele principale
ale muzicii. Alte elemente ale muzicii sunt: timbrul ¿i intensitatea sonorå,
mijloacele tehnice, orchestra¡ia etc.
Încå din preistorie muzica s-a dezvoltat, împreunå cu poezia, dansul
¿i pantomima, în douå direc¡ii: vocalå ¿i instrumentalå. În cadrul celor
douå forme ale muzicii (vocalå ¿i instrumentalå) existå diferite genuri.
În cercetarea istoriei muzicii, un document viu, îl constituie folclorul,
adicå totalitatea produc¡iilor artistice, literare, muzicale, coregrafice,
mimice ¿i dramatice create de masele populare ¿i råspândite în rândurile
acestora.
Folclorul face parte integrantå din cultura poporului ¿i are un
caracter colectiv ¿i anonim. Când a apårut ¿i cum s-a transmis folclorul
nu ¿tim cu exactitate. Dacå el a apårut în formele cele mai simple când
a apårut omul în societate, de notat, de transcris ori de tipårit versurile
scurte, a fost mult mai târziu. Studii despre folclor, în general, au început
a se face mai târziu, abia în secolul al XVIII-lea – XIX-lea.
Noi suntem de pårere cå natura: cântecul påsårilor, murmurul
apelor, urletul animalelor, mi¿cårile frunzelor ¿i crengilor în pomi, atunci
când båtea vântul etc. i-au oferit omului ¿i i-au inspirat imitarea cu
ajutorul vocii a unor sunete; cu timpul acestea s-au transformat în
cuvinte ¿i propozi¡ii a¿ezate într-o anumitå ordine. Ele s-au transmis ¿i
se transmit din om în om, din genera¡ie în genera¡ie, poate mai întâi în
forme simple, mereu creându-se noi variante, adaptându-se la specificul
local.
Prin ce are nobil ¿i înaintat folclorul este o expresie complexå a
gândirii ¿i a capacitå¡ii creatoare a omului, iar prin ceea ce are viabil ¿i
înål¡åtor reflectå modul de via¡å al poporului în diferite etape istorice,
lupta lui pentru libertate ¿i dreptate, împotriva exploatårii ¿i a asupririi

- 211 -
na¡ionale, bucuriile ¿i durerile, nåzuin¡ele ¿i idealurile maselor.
Suferin¡ele ¿i nedreptå¡ile ori bucuriile, i-au oferit omului mereu
posibilitatea de a le evoca ¿i prin cântec.
În folclor sunt întruchipate în¡elepciunea ¿i fantezia poporului. În
el se manifestå în mod sugestiv particularitå¡ile culturii na¡ionale, dar
¿i în minunatul port popular, folclorul fiind ¿i una din cele mai însemnate
forme de caracterizare a con¿tiin¡ei na¡ionale a unui popor.
Cântecelor le-au dat glas în primul rând låutarii, exponen¡ii cei
mai vechi ai profesionalismului muzical, ei au purtat din genera¡ie în
genera¡ie, pe calea cântecului, istoria apåsårilor nedrepte ¿i a luptelor
de veacuri, au înveselit nun¡i ¿i botezuri, la petreceri, pe såteni ca ¿i pe
locuitorii mahalalelor ora¿elor ¿i târgurilor, au dus faima cântecului ¿i
jocului românesc pânå departe peste hotarele ¡årii, au påstrat prin
mijlocirea baladelor ¿i doinelor haiduce¿ti con¿tiin¡a treazå a maselor
dornice de libertate.
Textele cântecelor au exprimat ¿i nemul¡umirile ¿i necazurile
popula¡iei, dar ¿i sentimentele, bucuriile, încrederea într-un viitor mai
bun.
Iatå cum era formulat textul în cântecul “Cât oi tråi pe påmânt”:
Cât oi tråi pe påmânt
ª-am så fluir, ¿-am så cânt
Inima rea n-am så duc
Inima rea nu e bunå,
Atacå omul într-o lunå…¹
Unele cântece exprimau starea sufleteascå pe care cineva o are în
familie ¿i se formuleazå sfaturi care så fie avute în vedere a¿a ca în
“Maicå, douå fete ai”.
Foaie verde de susai,
Maicå, douå fete ai
Din caså så nu le dai,
Cå m-ai dat, maicå, pe mine
ªi n-ai fåcut niciun bine;
La un an ¿i douå zile
Vine maica pe la mine
Må-ntreabå de tråiesc bine,
Eu de fricå, de ru¿ine,
Îi spusei cå tråiesc bine!
“Maicå, dacå tråie¿ti bine,
Unde-i carnea de pe tine?”².

1
Al. Doru ªerban, Nicolae Mischie, Låutari gorjeni din secolul al XX-lea, Editura Ager
2001, p. 41.
²
Ibid, p. 55

- 212 -
Sau în cântecul “De mic råmåsåi sårac”.
Foaie verde de spanac,
De mic råmåsåi sårac,
C-o hainå ¿-un baibårac,
Cu målai de cåpåtat.
Må fåcui mare båiat!
ªi veni în vârstnicie
Pusårå du¿mani mânie
Må deterå în mili¡ie
Råmaså casa pustie.
Fåcui ¿apte ani armatå
Ajunsåi sergent de gloatå,
Comandam o¿tirea toatå.
O fåcui, o terminai,
Gåsâi casa grajd de cai…3.
Sau “Fire-al naibii tu de deal”4
Fire-al naibii tu de deal,
Ce mai voinicel eram
Când eram tânår vlåjgan,
Suiam dealu’ coboram,
ªi deloc nu oboseam.
Dar acum de-un timp de vreme
Sui dealu’ cu hodinele
ªi-l dau jos cu minciunele!
Nu ¿tiu dealul s-a lungit,
Ori eu am îmbåtrânit.
Sau “Foaie verde de trei mure”5
Foaie verde de trei mure,
Se mirå lumea de mine
De cum fac de tråiesc bine!
Cum dracu så nu tråiesc
Cu zi, cu noapte muncesc
Pe toate le dobândesc
Tot mai bine så tråiesc.
De muncit muncesc ¿i iarna,
De iubit e bine vara…
Foaie verde mårgårit
Må gândesc mai de demult,
Cu cine am copilårit
ªi acuma-n ce stare sunt,
3
Ibid, p. 58
4
Ibid, p. 75-76
5
Ibid, p. 196-197.

- 213 -
 La traiu’ ce l-am tråit,
Stau în loc ¿i-ncep så plâng,
Tinere¡ile se duc,
Båtrâne¡ile m-ajung!
n-avem caså, nici påmânt
de la nimeni crezåmânt!
Fåcui caså, pusåi vii
ªi avere la copii
Så n-aud copiii mei
Cå n-am muncit pentru ei…
Så n-aud mâine-poimâine,
C-am tråit degeaba-n lume!
Mai då-mi Doamne, nu-mi da multe,
Cå nu cer bani împrumut
Cer zile ¿i sånåtate
C-atuncea-s bogat de toate,
Mai då-mi zile så-mi tråiesc
Copila¿ii så mi-i cresc
Så-i cresc, så-i cåsåtoresc
Så mårit ¿i så însor
Ospå¡ul nepo¡ilor
Så våd fericirea lor!…
Termenul de folclor a fost creat de învå¡atul englez W.J. Thomas în
1846 pentru a indica ansamblul obiceiurilor oamenilor din popor6.
De altfel folclorul n-a fost cercetat pânå în secolul al XIX-lea.
Interesul pentru valorificarea patrimoniului popular a crescut la noi în
cea de a doua jumåtate a secolului al XX-lea când o serie de culegåtori
de folclor s-au afirmat prin culegere ¿i publicare de studii ¿i articole
despre folclor.
Numårul acestora a crescut mereu pe måsurå ce ¿coala a reu¿it så
dea tot mai mul¡i oameni de specialitate ¿i societatea så asigure condi¡ii
materiale corespunzåtoare. În a doua jumåtate a secolului al XX-lea
ac¡iunea de culegere ¿i publicare de lucråri de folclor s-a fåcut în mod
organizat prin Institutul de etnografie ¿i folclor ¿i Institutul de istorie
literarå ¿i folclor al Academiei ¿i prin casele de crea¡ie popularå.
În secolul al XIX-lea s-a extins ¿i ac¡iunea interpre¡ilor populari la
diferite instrumente muzicale – låutarii. Dacå ace¿tia, în epoca feudalå
cântau mai ales balade, doine, cântece haiduce¿ti, cântece de petrecere,
varietatea cântecelor a devenit cu timpul tot mai mare. Erau persoane
izolate, prin sate ¿i cântau mai ales solo voce ori la diferite instrumente
simple, pe care le-a oferit natura ori societatea: frunze, solzi de pe¿te,

6
Dic¡ionarul enciclopedic Român, vol II/1964, p. 426-427.

- 214 -
fluier, cimpoi, vioarå etc.
Cu timpul în stilul de interpretare ¿i în repertoriul låutarilo de la
ora¿e au påtruns, pe lângå a¿a-numitul folclor orå¿enesc (roman¡ele),
influen¡ele muzicii “de salon”, occidentale.
În istoria vie¡ii artistice a popoarelor, alåturi de crea¡iile anonime
(individuale sau colective) care constituie muzica popularå, s-a dezvoltat
o muzicå cultå reprezentatå prin crea¡ii ale unor compozitori de profesie,
amândouå aceste modalitå¡i influen¡ându-se reciproc.
În cadrul celor douå forme ale muzicii (vocalå ¿i instrumentalå)
existå diferite genuri: muzicå simfonicå (pentru orchestrå), dramaticå,
de camerå (instrumentalå sau vocalå), coralå etc. care la rândul lor, se
subîmpart în mai multe categorii.
În a doua jumåtate a secolului al XIX-lea, atunci când tânårul stat
na¡ional român î¿i afirma identitatea ¿i rolul în lume, când economia
lui se încadra în economia continentului afirmându-¿i dreptul la existen¡å
¿i puterea de a fi alåturi ¿i împreunå cu lumea europeanå, când
poten¡ialul economic al acestuia fåcea pa¿i cu contribu¡ii importante în
poten¡ialul lumii, ¿i în domeniul culturii multe personalitå¡i î¿i afirmau
existen¡a ¿i î¿i aduceau contribu¡iile lor la tezaurul universal.
Muzica precum ¿i teatrul înscriindu-se în rândul celorlalte domenii
încep så se afirme nu numai pe plan intern, cu oameni de primå mårime,
ci ¿i cu lucråri recunoscute. Dintre cei care au avut o contribu¡ie mai
însemnatå a fost familia Teodorini, în special Elena Teodorini.
Venitå din Ia¿ii Moldovei în capitala Olteniei – Craiova, familia
Teodorini ini¡iazå ¿i conduce institu¡ii artistice, între¡ine o bogatå
activitate artisticå. Aici a våzut lumina zilei cea care va deveni simbolul
unei pleiade de arti¿ti înzestra¡i, care timp de trei sferturi de veac au
ilustrat cu talent scena româneascå, Elena Teodorini (1857-1926), una
din gloriile ¿colii noastre de canto de la sfâr¿itul secolului al XIX-lea ¿i
începutul celui de-al XX-lea, cea care a fost una din gloriile cele mai
autentice ale poporului român, prima noastrå cântårea¡å de nivel
mondial 7.
Tot în acea perioadå se afirmå ¿i al¡i mari cântåre¡i ¿i oameni de
teatru: Hariclea Darclée, Gabrielescu, Demetrescu, Popovici-Bayreuth,
Cristoforeanu, Folescu, Athanasiu, Niculescu-Basu ¿i al¡ii.
Hariclea Darclée s-a nåscut în 1860. A debutat la 14 decembrie
1888, iar din 1889 începea turneele prin toatå lumea. Între 1893-1910 a
cunoscut gloria pe marile scene ale lumii. A murit în såråcie, la Bucure¿ti,
în 1939.
Când Elena Teodorini, Hariclea Darclée ¿i al¡ii, stråluceau pe scenele

7
Viorel Cosma, Elena Teodorini. Schi¡å monograficå. Editura Muzicalå a Uniunii
Compozitorilor din R.P.R., 1962, p.3

- 215 -
teatrelor ¿i operelor marilor ora¿e ale lumii, o altå mare personalitate
se nå¿tea ¿i se afirma pe påmântul României: George Enescu (1881-1955).
Dacå Elena Teodorini se stingea din via¡å în 1926, iar Hariclea
Darclée în 1939, George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor, o
jumåtate de veac a fost un nou ¿i mare geniu al lumii, ducând faima
muzicii în lume. “El e un mare român – scria regina Maria - ¿i suntem
bucuro¿i cå e din vremea noastrå, dar mai bucuro¿i încå ¿tiind cå numele
lui n-are så treacå odatå cu el. E un nume care are så-¿i facå loc
printre nemuritori”8.
Lor le-au urmat multe alte mari personalitå¡i ale muzicii culte
române¿ti, ducând faima în lume ¿i înscriind România cu contribu¡ii
universale în domeniul muzicii.
Contemporanii acestor mari personalitå¡i s-au bucurat de prestigiul
¿i faima lor în lume, dar n-au avut grijå ¿i de båtrâne¡ea lor, fiind
repede uita¡i. Au murit såraci ¿i du¿i la locul de veci doar de prieteni ¿i
de cuno¿tin¡e. Doar cu ocazia unor aniversåri se mai amintea de rolul
¿i de contribu¡ia lor, unii dintre marii iubitori de muzicå publicând, mai
ales în a doua jumåtate a secolului al XX-lea, lucråri despre ei ¿i despre
operele lor.
Recunoscåtori marilor merite ale acestora, în zilele noastre, unii se
bucurå de admira¡ie ¿i respect deosebit. Festivalul “George Enescu”
adunå annual tineri muzicieni, compozitori, arti¿ti, care omagiind pe
luceafårul strålucitor aduc în circuit noi opere muzicale de mare valoare.
El înså î¿i doarme încå somnul de veci în påmântul Fran¡ei.
Haricleei Darclée, din ini¡iativa ¿i prin grija unei mari artiste
contemporane, soprana Mariana Nicolesco, în anul 1995, când s-au
sårbåtorit 135 ani de la na¿terea marei cântåre¡e, i s-a adus celebrei
artiste un omagiu, ini¡iind Concursul na¡ional de canto “Hariclea
Darclée”, în 1997, organizând primul concurs interna¡ional de canto
chiar în teatrul în care solista debutase la numai 21 de ani.
De muzica acestora s-au bucurat în primul rând vârfurile înaltei
societå¡i. N-au ¿tiut înså, ori n-au vrut så aibå grijå de ei ¿i de via¡a lor.
Dacå ace¿tia ¿i al¡ii ca ei au plecat, pe rând, a¿a cum au venit, muzica
lor, glasurile lor, au råmas în con¿tiin¡a poporului român, fåcând parte
din patrimoniul muzicii române¿ti ¿i universale.
Nu se poate trece peste un alt gen de muzicå ¿i anume muzica
bisericeascå care a cunoscut un mare avânt mai ales în Moldova încå
din secolul al XV-lea. Provenitå, pe linie bisericeascå din sudul Europei,
din Bizan¡, ea a fåcut parte din slujba bisericeascå. Fiind o muzicå mai
aparte, adicå ea folosindu-se în bisericå ori cu ocazia unor procesiuni,

8
Valeriu Râpeanu, Enescu. Contribu¡ii documentare. Reconstituiri ¿i interpretåri,
Editura PRO, p. 93

- 216 -
avea o arie de extindere mai micå ¿i era menitå så impresioneze, så fie
ascultatå cu smerenie ¿i evlavie. Cu timpul a ajuns så fie cântatå nu
numai de preo¡i ¿i cantori (cântåre¡i), ci chiar de corul bisericesc ¿i
uneori mixt (bårba¡i ¿i femei), mai ales cu ocazia unor serbåri religioase
mai importante: Na¿terea Domnului (la Cråciun), Învierea (la Pa¿ti) etc.
*
* *
Atunci când vârfurile claselor dominante, sub influen¡a civiliza¡iei
apusene, se adåpau ¿i se delectau cu muzica clasicå, simfonicå etc. în
rândul poporului o altå categorie de slujitori ai muzicii ¿i anume låutarii,
între¡ineau sufletul ¿i aspira¡iile maselor populare cu ceea ce s-a numit
muzica popularå, muzicå låutåreascå (¡igåneascå).
Datoritå mediului ¿i modului cum tråiau în satele lor, oamenii de
aici nu cuno¿teau binefacerile civiliza¡iei ce începuse så cuprindå lumea.
Distrac¡ia lor în zilele de sårbåtoare se fåcea în caså cu ceea ce oferea
atunci satul ¿i anume, låutari.
Extinderea distrc¡iilor cu ocazia nun¡ilor sau a horelor din sat ori
din câmp deschis, cu ocazia a¿a-numitelor “hramuri”, abia în secolul al
XX-lea au fost cunoscute. Bogå¡ia mare de cântece care au existat per-
manent în rândul popula¡iei satelor nu s-a bucurat decât târziu de
aten¡ia de a fi adunate ¿i publicate. ªi câte cântece de dragoste, câte
balade vechi, doine rostite cu glas tårågånat, nu se nå¿teau în atmosfera
încårcatå a petrecerilor familiare? Cine s-a gândit så le înve¿mânteze
cu haina nepieritoare a slovei – scris prin 1924 un reputat dascål9. ªi
tot el continua: “Sunt låutari båtrâni care cântå de zeci de ani ¿i care
påstreazå comori imense de cântece ce încep så fie înlåturate de zgomotul
prefacerilor prin care trecem. Låutarii tineri nu le mai înva¡å, cei båtrâni
le uitå sau le duc cu ei în groapå. ªi e påcat så se piardå”.
Autorul acestor rânduri milita pentru publicarea loe ca så nu se
uite ¿i så nu se piardå. În scurt timp vor apare ¿i oameni care så studieze
¿i så publice astfel de bogå¡ie, dar vor apare ¿i mijloacele tehnice de
înregistrare, påstrare ¿i redare a acestora.
A¿a cum în niciun domeniu de activitate România n-a fost absentå,
chiar dacå unele s-au dezvoltat mai târziu, nici în domeniul muzicii nu
a fost mai prejos de alte ¡åri. Conservatorul, ¿colile de canto etc. au
ilustrat via¡a muzicalå românescå formând mereu noi genera¡ii de
muzicieni.
ªi în Gorj s-a început cu începutul, adicå cu educa¡ia artisticå a
elevilor. În programul ¿colii normale erau prevåzute ore de muzicå, fiind
încadra¡i profesori care învå¡au pe elevi nu numai no¡iunile de muzicå

9
Anuarul Liceului “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu pe anul ¿colar 1923-1924, Târgu
Jiu, 1924, p. 31-35.

- 217 -
ci så ¿i cânte pentru ca, la rândul lor, când ajungeau învå¡åtori sau
profesori så poatå învå¡a pe copii. ªi la Liceul “Tudor Vladimirescu”, pe
lângå faptul cå erau profesori care învå¡au pe elevi muzicå, conduceau
corul ¿i dådeau spectacole.
Tinerii care învå¡au la ¿coala normalå, dar ¿i la liceu, cei mai mul¡i
urmau så ocupe posturi de învå¡åtori în ¿coli. În aceste func¡ii ei trebuiau
så ¿tie så cânte cel pu¡in la un instrument, måcar vioarå, så predea
no¡iuni de muzicå copiilor. Din ace¿tia s-au ridicat unii care au devenit
muzican¡i.
Din anul 1958 a func¡ionat o ¿coalå de muzicå ¿i arte plastice.
Elevii ¿colii erau nu numai din Târgu Jiu, ci ¿i din satele din jude¡.
Erau organiza¡i pe compartimente, adicå pe instrumentele la care învå¡au
elevii, pe un numår de ani corespunzåtor cu greutatea învå¡atului: la
pian ¿i vioarå erau 8 ani; la violoncel – 5 ani; la violå, flaut, clarinet,
trompetå, corn, zugtrombon ¿i oboi – 4 ani; iar la contrabas – 3 ani.
ªcoala a fost înzestratå cu toate instrumentele de care avea nevoie
¿i încadratå cu cadre de înaltå pregåtire profesionalå, oameni îndrågosti¡i
de profesiunea lor. În fruntea ¿colii, de asemenea s-au aflat oameni cu
înaltå råspundere pentru sarcina încredin¡atå.
Dupå 1989 ¿coala s-a transformat în Liceul de muzicå ¿i arte plastice
“Constantin Bråiloiu”, func¡ionând în aceia¿i clådire de pe strada
Siretului 10.
ªcolile de artå popularå, de muzicå, au început så pregåteascå fete
¿i båie¡i care au devenit soli¿ti de muzicå popularå, ace¿tia fiind
încadra¡i în coruri, la tarafuri ¿i la ansambluri; femeile din bandele de
låutari împu¡inându-se mereu.
Fårå a dispårea, bandele de låutari mai continuå ¿i aståzi prin
multe localitå¡i, î¿i aduc contribu¡ia lor la petrecerile populare, la
manifestårile de distrac¡ie prin sate.

Låutarii, cântåre¡ii de muzicå popularå

În activitatea culturalå un rol important l-a jucat breasla låutarilor.
În aceastå categorie am inclus atât pe cei care au cântat cu diferite
instrumente, singuri ori în forma¡iuni, cât ¿i pe soli¿tii vocali atunci
când au fåcut parte din forma¡iuni. Când au cânatat singuri, în public
sau pe scenå, dar acompania¡i de tarafe etc. ei s-au numit cântåre¡i de
muzicå popularå, soli¿ti.
Din påcate crea¡ia muzicalå a låutarilor de altådatå nu a fost de
regulå nici notatå, nici transcriså, nici tipåritå, nemaivorbind de
înregistrare cåci mijloacele tehnice nu apåruserå.
În legendå a intrat, printre primii, Barbu Låutaru “starostele ¿i

10
Titu Pâni¿oarå, Municipiul Târgu Jiu, p. 245-246.

- 218 -
cobzarul”, considerat primul mare artist popular al nostru11. Nåscut pe
la sfâr¿itul veacului al XVIII-lea, pe minunatele plaiuri ale Moldovei, a
fost urmat de al¡i låutari mari, pe care-i evocå în lucrarea sa muzicologul
profesor Viorel Cosma.
Pentru a avea o idee de propor¡ia låutarilor, amintim, spre exemplu,
cå în Bucure¿ti erau, prin anii 1938-1939, 30000 ¡igani din care o treime
erau låutari. Ca în orice domeniu ¿i în domeniul muzican¡ilor unii au
fost celebritå¡i, recunoscu¡i ca atare atât în ¡arå cât ¿i peste hotare.
Muzica a ocupat un loc mare în via¡a ¡iganilor. Unul dintre învå¡a¡ii
care s-au ocupat de via¡a ¡iganilor, cunoscându-le îndeaproape
caracterul, preocupårile, modul de gândire, scria în deceniul patru al
secolului al XX-lea, despre ei: “Încå de mic copil, fårå nicio învå¡åturå,
¡iganul ståpâne¿te vioara ¿i o face så cânte. Este de ajuns så capete o
vioarå ¿i devine muzicant. Urechea prinde cu u¿urin¡å orice sunet ¿i
mâna poartå arcu¿ul cu måiestrie. Nimic nu este prea greu ca så nu-l
poatå reda, iar în ceea ce prive¿te memoria, nicio bucatå nu este atât de
lungå încât så nu o poatå ¡ine minte.
Aceasta cu atât mai mult cu cât nu cunoa¿te notele ¿i nimic din
complexitatea teoriei de care se folosesc concuren¡ii såi. ºiganul de fapt
are ureche muzicalå foarte finå putând prinde u¿or orice cântec”12.
De multe ori, pe la conacele boiere¿ti ori la marile festivitå¡i,
forma¡iunile de låutari între¡ineau cu muzica lor întreg auditoriu. Nu
lipseau nici de la marile alaiuri domne¿ti. Pe la mijlocul secolului al
XIX-lea delectau publicul din Bucure¿ti asemenea låutari ca Bulan,
Ionicå, Dumitrache ¿i Anastasiu (Muscalogu) etc. Au mai urmat apoi
al¡i renumi¡i între care Marinicå Buzatu, Nåstase Ochi Albi, Nicolae
Dincå, Petre Cre¡u, Solcanu etc. Dintre ace¿tia, despre Cristache Ciolac,
ne-a låsat cuvinte de laudå Radu Roseti. Cristache Ciolac o via¡å întreagå
a cântat pentru fericirea tuturor care l-au ascultat ¿i l-au chemat. “Ceea
ce a fost Barbu Låutaru pentru genera¡ia lui, a fost Cristache Ciolac
pentru a noastrå”. “Aproape patruzeci de ani n-a fost chiolhan la vie,
nuntå,banchet sau orice petrecere în familiile mari, fårå banda lui Ciolac
¿i tot pe el îl chema oficialitatea så mângâie urechile monarhilor ¿i
persoanelor distinse venite så viziteze Curtea Regalå Românå!, scria
Radu Roseti.
Una dintre marile personalitå¡i ale înaltei societå¡i române¿ti, care
a ascultat mul¡i låutari, regina Maria, scria despre ei: “Muzica lor e
dulce ¿i melancolicå, stridentå ¿i sålbaticå; e un dor straniu în fiecare
notå ¿i cu cât sunt strunele mai vesele, cu atât mai mult e¿ti aplecat så
11
Viorel Cosma, Figuri de låutari, Editura muzicalå a Uniunii Compozitorilor din
R.P.R., 1960, p. 5, 46-47.
12
George Potra, Contribu¡iuni la istoricul ¡iganilor din România,Bucure¿ti, 1939, p.
122, 130.

- 219 -
plângi”13. ªi, mai departe, aråta: “cine ¿i-ar putea închipui la sate o
horå, petrecere sau nuntå, fårå låutari ¡igani? În grupe de trei ¿i patru
merg din sat în sat, întotdeauna unde e nevoie de muzicå, cântând
råbdåtor, neobosit, ceasuri întregi, în soare sau ploaie, noapte ¿i zi, la
nun¡i, la îngropåri sau la sårbåtori”14.
Încadrându-se în mersul timpului, muzicantul ¡igan nu s-a mai
mul¡umit ce ceea ce “prinde dupå ureche” ¿i înva¡å teoretic întreaga
tehnicå muzicalå ¿i executå orice bucatå, exclusiv dupå note. Deci mul¡i
nu mai sunt doar “låutari de sate” ¿i “arti¿ti” în meseria lor.
A urmat apoi o altå genera¡ie între care Teodor Zavaidoc, pe numele
lui adevårat, Marin Teodorescu, Cristian Vasile, Grigora¿ Dinicu, Petricå
Matei, Fånicå Luca, Juga etc. Marele noroc al acestora a fost apari¡ia
unor mijloace tehnice de înregistrare ¿i de transmisie ¿i vocile sau viorile
lor se mai aud din când în când la radio.
Se cunosc forma¡iuni de låutari în componen¡a cårora erau câte
2-3 persoane încå din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea.
Organizarea lor ini¡ialå în forma¡iuni (bande) era mai ales constituitå
pe familii.
Dupå primul råzboi mondial numårul acestor forma¡iuni a crescut
considerabil. Recent a apårut o excelentå lucrare despre “Låutarii din
Gorj”15. Pentru a urmåri mai u¿or evoluarea acestora, autorii au organizat
lucrarea, mai ales având în vedere râurile ce traversau jude¡ul de la
nord la sud, adicå satele de pe våile acestora.
*
* *
Oamenii satelor mereu au cântat sau au ascultat muzicå; au cântat
cu ocazia nun¡ilor, a botezurilor, a praznicelor, nedeilor, la serbårile
¿colare ori câmpene¿ti, dar ¿i la înmormântåri etc. Au cântat ¿i pentru
ei, în caså, pentru cå mul¡i ¿tiau så cânte, din gurå, cu fluierul, cu
vuva, cu vioara, cu cimpoiul dar, mai târziu ¿i cu acordeonul, cu cobza,
cu mandolina, cu naiul ¿i multe alte instrumente. Fiecare zonå î¿i avea
cântecele ei. Ba, mai mult erau uneori acelea¿i cântece cântate într-un
fel la Tismana, în alt fel la Påråu ¿i un alt fel la Novaci etc.
La început oamenii cântau doar în satele lor, rareori mergând ¿i în
satele vecine. Cu timpul unele forma¡iuni au devenit mai cunoscute
pentru cå erau låutari mai buni; dupå primul råzboi, au început så
cânte în forma¡ie ¿i femeile, mai ales la cobzå, la acordeon, chitarå, dar
¿i din gurå.
Dacå autorii lucrårii citate au tratat tematica pe satele din jurul
13
Ibid, p. 133
14
Ibid, p. 128, 132
15
Al. Doru ªerban, Nicolae Mischie, Låutarii gorjeni din secolul al XX-lea, Editura
“Ager”, 2001, p. 105

- 220 -
apelor (râurilor) care traversau zonele respective, noi vom folosi ¿i o
altå modalitate ¿i anume împår¡irea în câteva categorii a celor care,
de-a lungul timpului, au cântat ¿i au încântat sufletele oamenilor cu
cântecele ¿i cu vocea sau cu instrumentele lor muzicale.
Mai întâi cei ce practicând aceastå meserie, prin talentul cu care
au fost înzestra¡i, dar ¿i a felului în care au reu¿it så se prezinte în fa¡a
publicului atunci când nu se constituiserå forma¡iunile (bandele), cu
timpul au în¡eles cå e mai bine så se uneascå în echipe (bande) cu ele
ducând faima cântecului în sufletele oamenilor, cu vocea, cu vioara, cu
cfluierul, cu cobza ori cu chitara, cu naiul, cu cimpoiul, acordeonul ori
cu alte instrumente. Ei au dat numele forma¡iei, au afirmat-o în fa¡a
publicului, au fåcut din zona de unde proveneau o zonå cunoscutå ¿i
recunoscutå. Ace¿tia au fost ¿efii de forma¡ie . De obicei banda era
formatå din 2-3 pânå la 5 persoane.
La începutul secolului al XX-lea Ion Ple¿a, zis Ruginå, de pe Valea
Tismanei, care a ¿lefuit cu talent diamantele muzicale: “La Tismana
într-o grådinå”, “Hai murgule, hai”, “Cine ciocåne¿te-n luncå”16 era unul
din cei mai vesti¡i låutari.
La fel låutåri¡ele Jenica Pobirci ¿i Lia Murgu care au cântat pentru
prima datå în taraful de la Tismana. Era dupå primul råzboi mondial17.
Aici, în zonå, a fost folosit pentru prima datå ¡ambalul prin
interpretul Gheorghe Zlate 18.
Un caz aparte l-a prezentat Påråul de Pripor. Aici “to¡i locuitorii
cântau”, muzica era via¡a lor. Localitatea care altådatå se afla pe mo¿ia
mânåstirii Tismana, locuitorii ei fiind clåca¿i, dupå reforma agrarå din
1864 au devenit liberi putându-se ocupa, pe lângå lucrarea påmântului
pu¡in pe care-l aveau , ¿i cu alte meserii, între care låutåria era în prim
plan. Aici treptat, s-a constituit din locuitorii existen¡ei cårora li s-au
adåugat ¿i al¡ii de prin alte pår¡i, o colectivitate de låutari. Cântece ¿i
låtarii lor, nume ¿i melodii care ¿i-au dat strålucirea reciprocå: Ion
Nicolåiasa-Iva, Costicå Cidoiu-Buduroi, Haralambie Cidoiu, Vasile
Mândru, Ion D. Enoiu, Pantelie Turturicå, Dinicå Cidoiu, Maria Slåtaru
¿i al¡ii sunt nume din satul Påråu. Aici au fost multe bande de låutari,
care mai de care mai vestitå, dar nu putem aminti decât câteva: banda
lui Costicå Cidoiu zis Buduroi, el însu¿i valoros violonist ¿i interpret
vocal; låutarul Haralambie Cidoiu, banda lui Vasile Mândru (care a
studiat în particular muzica) a interpretat la vioarå doine ca nimeni
altul. Era considerat unul din marii viori¿ti ai Gorjului ¿i un foarte
apreciat solist vocal. Banda lui Pantelie Turturicå, unul dintre marii ¿i

16
Ibid, p. 8.
17
Ibid, p. 10.
18
Ibid, p. 12.

- 221 -
autenticii låutari ai Gorjului secolului al XX-lea19.
ªi în zilele noastre în Påråul de Pripor sunt multe forma¡iuni de
låutari care sunt ascultate cu plåcere.
ªi localitå¡ile de pe Valea Bistri¡ei au avut multe forma¡iuni de
låutari. La Pe¿ti¿ani banda de låutari a lui Simion Falcoe zis Itu, alåtuir
de care au cântat Maria Bobirci, chitaristå ¿i solistå vocalå.
În Arcani cea mai veche achipå de låutari a fost cea formatå de
Petre Piper zis Zgâia, ai cårui copii au adus cântecul mai departe având
fiecare banda lui. Unul din ace¿tia, Gheorghe Piper “ål mare”, a fost
ini¡iatorul unei adevårate ¿coli de viori¿ti în zonå, fiindcå i-aînvå¡at så
cânte la instrumente ¿i pe românii Vasile Popescu Novåceanu ¿i Ion
Bårbulescu din Stolojani20.
So¡ia lui Ion Piper, Ioana Piper, era socotitå solista cea mai mare de
muzicå popularå de pe Valea Sohodolului ¿i una din valoroasele interprete
ale cântecului popular gorjenesc din prima jumåtate a secolului XX. Ea
a fost una din primele femei care au cântat din gurå în anul 1922
alåturi de so¡ul såu. Din cântecele ei a preluat ¿i Maria Låtåre¡u21.
Un numår mare de låutari ¿i în localitå¡ile din zona râului Gilort,
mai ales la Benge¿ti, Novaci ¿i Târgu Cårbune¿ti. La Târgu Cårbune¿ti
vestitå a fost banda lui Constantin Chiri¡oiu zis Dindiri, primul dirijor
al tarafului “Murmurul Gilortului” din Târgu Cårbune¿ti22, dar a cântat
¿i în Ansamblul “Alti¡a” din Târgu Jiu. Tot aici s-a aflat un caz rar ¿i
anume o bandå de låutari care a purtat numele unei femei ¿i anume
banda Genei Bârsan; ea era mai renumitå ¿i lumea a numit forma¡ia cu
numele ei.
Au fost låutari care s-au bucurat de o mare autoritate ¿i prestigiu
în rândul breslei lor, dar ¿i a popula¡iei încât la trecerea în nefiin¡å a
fost o asemenea manifestare cum în Gorj nu a mai fost alta nici la vreo
personalitate marcantå a jude¡ului. Este cunoscut, spre exemplu, numai
cå din påcate a început så se uite, Ionel Mihu de la Pe¿teana. Banda lui
era vestitå nu numai în Gorj. El a fost unul din cei mai populari ¿i mai
îndrågi¡i låutari din Gorj.
Nunta la care cânta el “se transforma într-o adevåratå sårbåtoare
folcloricå”.
La înmormântarea lui, în anul 1973, sute de låutari din jude¡ ¿i din
alte pår¡i au invadat Pe¿teana, venind så-l conducå pe ultimul drum.
Stråzile erau aglomerate de turisme ¿i cåru¡e. Curtea se transformase
într-un covor de flori. Låutarii veni¡i la înmormântare ¿i-au pregåtit
ceremonios viorile, acordeoanele etc. ¿i dirija¡i de Bobirci, unul din vesti¡ii
19
Ibid, p. 20.
20
Ibid, p. 71.
21
Ibid, p. 72.
22
Ibid, p. 164-165.

- 222 -
låutari ai Gorjului, cântau cu o patimå nebunå doinele ¿i horele lui
Mihu.
Drumul pânå la cimitir era presårat cu flori ¿i în ritmul a sute de
instrumente muzicale på¿ea mul¡imea îndureratå. Crea impresia cå
låutarii î¿i duceau un voievod pe ultimul drum. Noaptea, târziu, glasul
viorilor a încetat, låutarii råspândindu-se pe la casele lor în Gorj sau
Mehedin¡i, în Dolj, Dobrogea sau în Banat23.
S-a dus atunci o stea a folclorului oltenesc, murise unul din cei mai
vesti¡i ¿i cunoscu¡i muzican¡i a cårei amintire a råmas mereu în sufletele
oamenilor. De etnie a fost ¡igan, dar a fost unul din pu¡inii oameni
iubit, stimat ¿i adorat. Amintirea lui înså a început så se ¿teargå. Poate
familia ¿i såtenii lui î¿i mai aduc, din când în când, aminte de el ¿i mai
pun o lumânare la mormântul lui.
A fost apoi o altå categorie de låutari care au slujit cu
con¿tiinciozitate cântecul popular, au fost membrii forma¡iilor. Indiferent
de instrumentele pe care le-au folosit ¿i au fåcut ca forma¡ia så se
prezinte ca un tot închegat, ei au dat for¡å bandei.
Au fost, în sfâr¿it, marile voci ale cântecului popular. Am face o
nedreptate dacå am enumera numai aceste voci pentru cå au fost a¿a
de multe încât nu le-am putea aminti pe toate. Unele au trecut în nefiin¡å
demult, despre ele råmânând doar ¿tiri cå au cântat minunat, fårå a fi
fost înregistrate vocea ¿i cântecele lor, pentru cå nu apåruserå mijloacele
tehnice de înregistrare.
Dupå primul råzboi mondial ¿i mai exact dupå anul 1930 la unele
persoane au fost înregistrate ¿i vocile lor se påstreazå în fonoteca de
aur unde marele muzicolog Constantin Bråiloiu le-a a¿ezat ¿i depozitat,
iar urma¿ii lui au continuat opera începutå de el. Aceste documente
constituie fonoteca de aur a Radiodifuziunii sau a Televiziunii.
În aproape întregul secol al XX-lea, dar mai ales în cea de a doua
jumåtate, ne-au încântat sufletul mari arti¿ti ¿i cântåre¡i de muzicå
popularå, ca: Maria Tånase, Maria Låtåre¡u, Ioana Radu, Lucre¡ia
Ciobanu, Angela Moldovan, Sofia Vicoveanca, Mioara Velicu, Laura Lavric,
Elena Pådure, Irina Loghin, Natalia ªerbånescu, Elena Roizen, Aneta
Stan, T ita Bårbulescu, Benone Sinulescu, Ion Dolånescu, Ileana
Constantinescu, Maria Ciobanu, Ileana Såråroiu, Titiana Mihali,
Alexandru Grozu¡å, Nicolae Sabåu, Angela Buciu, Florica Bradu, Florica
Ungur, Florica Zaha, Emil Gavri¿, Dumitru Sopon, Ion Cristoreanu,
Felician Fårca¿, Paul Tornea, Mariana Dråghicescu, regina cântecului
popular bånå¡ean, Lu¡å Iovi¡å, Aurelia Fåtu Rådu¡u, Traian Jurchelea,
Ana Pop Corondan, Ana Pacatiu¿, Veta Biri¿, fra¡ii Petreu¿, Gheorghe
Turda, Sava Negrean Bruda¿cu, Elena Meri¿oreanu, Maria Butaciu,

23
Ibid, p. 136-140.

- 223 -
Maria Peter Predescu, Viorel Costin, Mariana Anghel, Angelica Stoican,
ªtefan Låzårescu, Ion Luican, Ioana Cristea, Maria Apostol, Domnica
Trop, Dumitru Bålå¿oiu, Emilia Bubulac, Polina Manoilå, Iustina
Bålu¡eanu, Nelu Bålå¿oiu, Angela Såftoiu, Maria Loga, Ileana Ciuculete,
Niculina Merceanu, Elize Stan, Gheorghe Ro¿oga, Claudia Toropu, Tu-
dor Gheorghe, Vasilica Dinu, Filofteia Låcåtu¿u, Doina Badea, Maria
Dragomiroiu, Ion Ghi¡ulescu, Floarea Calotå, Dumitru ¿i Mitu¡a Ridescu,
Marin Cornea, Fårâmi¡å Lambru, Romica Puceanu, Gabi Luncå, Mioara
Pitulice ¿i mul¡i al¡ii.
Pe parcurs a apårut o nouå genera¡ie de soli¿ti vocali între care
Nicolae Furdui Iancu, Ion Boc¿a, Drågan Muntean, Nineta Popa,
Elisabeta Turcu, Elisabeta Ticu¡å, Gheorghi¡a Nicolae, Constantin
Enceanu, Petricå Mâ¡u Stoian, Niculina Stoican, Victori¡a Låcåtu¿u,
Victor Ti¡a, Elena ¿i Maricica Popescu, Filu¡a Bogdan, Mariana Ionescu
Cåpitånescu etc.
Marea majoritate a cântåre¡ilor în floarea vârstei de aståzi au apårut
¿i s-au afirmat în perioada cåminelor culturale ¿i a concursurilor de la
“Cântarea României”.
Adåugåm la marii cântåre¡i de muzicå popularå, renumitele viori
ale lui Grigora¿ Dinicu, “regele viorii” din timpul lui, despre a cårui
vioarå se spunea cå trebuie “ascultatå cu sufletul”, Nicu¿or ¿i Victor
Predescu, Ionel Budi¿teanu, Ion Drågoi, Efta Botoca, Tudor Panå, Ion
Matache, Ion Albe¿teanu, Ionel Mihu, clarinetistul Iliu¡å Rudåreanu ¿i
activitatea lor dirijoralå ¿i al¡ii la care se adaugå Marin ¿i Stelian Ghiocel,
Nicu Novac, Anghel Barabancea, Gheorghe Voinescu, Paraschiv Oprea,
taragotul fermecat al lui Dumitru Fårca¿, naiul lui Fånicå Luca ¿i
Gheorghe Zamfir, acordeonul lui Marcel Budalå, fluierul ¿i cavalul lui
Dumitru Zamfira, Marin Chisår, Grigore Cheazim.
Urmeazå ¿i se afirmå o genera¡ie nouå între care amintim pe Liliana
Laiptig, Steliana Sima, Simona Dinescu, Gabriele Tu¡å, Viorica Macovei,
Nina Predescu, Cristian Pomohaci, Alex Pucna, Ionu¡ Fulea, Aurel Tåma¿,
Vasile Ciobanu, Ion Drågan, Lumini¡a ºicleanu, Sanda Argint.
Amintind de cei pe care i-am ascultat de-a lungul timpului, mai
ales în a doua jumåtate a secolului al XX-lea, trebuie så eviden¡iem ¿i
pe redactorii de radio ¿i televiziune ¿i pe dirijorii de forma¡ii care i-au
ajutat pe soli¿ti ¿i mai ales så amintim pe profesoara universitarå Emilia
Comi¿el cea care a descoperit, a încurajat ¿i a sus¡inut multe tinere
talente în drumul lor de afirmare. Aproape to¡i cântåre¡ii de muzicå
popularå remarcå, în diferite ocazii, sprijinul pe care l-au primit de la
marea doamnå a folclorului ¿i folcloristicii române¿ti, Emilia Comi¿el,
mul¡umindu-i pentru ajutorul dat la timp.
Am enumerat numai o micå parte pe care eu i-am ascultat în sålile

- 224 -
de spectacole sau prin diferite såli de spectacole. To¡i ace¿tia, ca ¿i
mul¡i al¡ii, au avut marele noroc ca în timpul vie¡ii lor så aparå ¿i så
existe mijloacele tehnice de înregistrare, påstrare ¿i redare atât a
melodiilor cât ¿i a vocilor ¿i figurilor lor ceea ce face så fie asculta¡i ¿i
dupå ce ei nu vor mai fi.
Fiecare în felul lui a venit cu cântecele specifice zonei de unde era,
interpretatå în felul lui având stil propriu, se prezintå în minunatul
costum popular specific zonei folclorice ¿i se stråduie¿te så mul¡umeascå
publicul cu cântecele cele mai reprezentative.
Vocea, stilul, dar mai ales textul cântecelor erau ¿i sunt elementele
esen¡iale ale interpre¡ilor, elementele care îi separå dar îi ¿i ridicå în
fa¡a publicului. La mul¡i dintre ace¿tia am våzut publicul ridicându-se
în picioare ¿i aplaudând minute în ¿ir, semn de respect, dar ¿i admira¡ie
deosebitå.
Casele de culturå, cluburile, sålile cåminelor culturale sau chiar
scenele improvizate în aer liber deveneau neîncåpåtoare atunci când
era anun¡atå prezen¡a lor.
Unii din marii cântåre¡i mai încântå ¿i aståzi lumea fie direct, fie
prin intermediul rediolului sau televiziunii: Polina Manoilå, Emilia
Bubulac, Maria Ciobanu, Claudia Toropu, Maria Cornescu, Ileana
Greculescu, Dumitru Zamfira, Angelica Stoican, Nelu Bålå¿oiu, Nineta
Popa, Mariana Ionescu, Gheorghe Ro¿oga ¿i al¡ii.
Urmeazå o nouå genera¡ie de cântåre¡i de muzicå popularå, care
fac parte din “Doina Gorjului”, unii chiar dacå nu sunt din Gorj, dar
s-au integrat ¿i duc mai departe faima cântecului oltenesc cu acest
ansamblu: Niculina Stoican, Maria Loga, Victori¡a Låcåtu¿u, Natalia
Gorjeanu, Ileana Låceanu, Ion Ghi¡ulescu etc.
Acestora le urmeazå o altå genera¡ie care bate la poarta afirmårii,
unii deja fåcând parte din diverse ansambluri. Un rol important în
descoperirea acestora ¿i în a-i ajuta så se ridice ¿i så se afirme, l-a
jucat ¿i-l joacå radioul ¿i televiziunea care prin formele organizate:
festivaluri, concursuri, “Floarea din grådinå”, “Tezaur folcloric”,
“Mo¿tenitorii” ¿i mai nou, “Muguri de folclor” etc. aduc în scenå mai
ales tineret. Este deja cunoscutå ini¡iativa cu “Mo¿tenitorii” care prezintå
tineri ce doresc så se afirme, dar ¿i copii în “Muguri de tezaur”.
Pe lângå unele cåmine culturale sau case de culturå s-au organizat
de cåtre unii arti¿ti, mai ales cadre didactice, forma¡iuni de cântåre¡i
soli¿ti vocali sau instrumenti¿ti din rândul cårora se vor ridica cântåre¡ii
de mâine. Existând oameni care au astfel de preocupåri mai trebuie ¿i
sus¡inerea materialå din partea organelor locale. Trebuie så se aibe în
vedere cå nu se pot face ac¡iuni culturale fårå bani, numai cu muncå
voluntarå ¿i sentimente patriotice.

- 225 -
 În zilele noastre, au apårut, pe plan central, posturi de televiziune
care prezintå permanent cântåre¡i ¿i cântece populare, dar aduc în
scenå ¿i cântåre¡i tineri ¿i chiar rapsozi.
ªi posturile de televiziune România 1 ¿i 2, dar ¿i Antena 1,
organizeazå concursuri ca „Vreau så fiu mare vedetå” etc. la care
participå copii ¿i tineret.
Important este faptul cå ace¿tia fac mai întâi pregåtire cu speciali¿ti,
apoi se face o selec¡ie, venind la concurs numai cei mai buni. Este o
plåcere så vezi ¿i så ascul¡i copiii între 3-4, 15-16 ani, ba chiar ¿i
ansambluri de copii. Acestora li s-au creat condi¡ii pentru pregåtire, în
primul rând, de cåtre pårin¡i, de unele persoane cu bani, de organiza¡ii,
da cåtre societate, pentru a-i descoperi, pregåti ¿i pune în valoare tinere
talente.
Toate acestea dau garan¡ia cå folclorul este pe mâini bune, cå el
prosperå ¿i va stråluci în viitor.
Dar factorii responsabili, organele locale, n-au a¿teptat, nu s-au
mul¡umit doar cu ce apårea ¿i se afirma de prin colectivitå¡ile såte¿ti,
ori de muncå. S-a nåscut o nouå etapå ¿i anume aceea a pregåtirii unor
asemenea elemente tinere prin ¿coalå. Dacå înainte de cel de-al doilea
råzboi mondial, în programul ¿colar era înscriså ca obiect de studiu
muzica, dacå acolo unde era ini¡iativå unii învå¡åtori ¿i profesori
organizau coruri, echipe artistice care sus¡ineau programe ori dådeau
spectacole când se organizau serbåri ¿colare, dupå cel de-al doilea råzboi
mondial, în Târgu Jiu s-a organizat o ¿coalå de muzicå ¿i arte plastice.
La data de 1 septembrie 1957 ¿i-a deschis por¡ile aceastå ¿coalå
având 47 de elevi ¿i 10 profesori. Elevii proveneau de la ¿colile din
Târgu Jiu ¿i din alte localitå¡i ale jude¡ului. Ca dotare tehnicå avea 4
viori, un pian, instrumente de suflat etc.
Ulterior a luat fiin¡å ¿i o sec¡ie de pian la Sadu.
În ciuda multor greutå¡i, mai ales cu dotarea, numårul elevilor a
crescut mereu, ajungând ca dupå 10 ani, în 1969-1970 cursurile ¿colii
så fie urmate de 365 elevi de vârstå ¿colarå ¿i 30 de pre¿colari.
Începând cu anul ¿colar 1990-1991 institu¡ia a func¡ionat ca ¿coalå
cu program integral de muzicå ¿i arte plastice, având în acel an un
efectiv de 521 elevi. Din anul 1992-1993 ¿coala a dobândit statutul de
liceu cu clasele I-XII ¿i cu un efectiv de 530 de elevi. În anul 1993, cu
prilejul împlinirii a 35 de ani de existen¡å, ¿coala a dobândit statutul de
Liceu de Muzicå ¿i Arte Plastice “Constantin Bråiloiu”24.
De-a lungul anilor Liceul de muzicå ¿i arte plastice a ob¡inut rezultate
meritorii atât în plan local cât ¿i la concursurile na¡ionale ¿i chiar
24
Un studiu interesant despre istoricul acestei institu¡ii de învå¡åmânt în Gorj a
întocmit ¿i publicat d-na prof. Doina Chesnoiu, directoarea liceului în ªcoala Târgujianå.
Biografie ¿i Destin. Editura “Gorjeanul” 2005, p. 213-222.

- 226 -
interna¡ionale. Eforturile cadrelor didactice de-a lungul anilor s-au
materializat în sutele de elevi ce au ie¿it de pe båncile ¿colii încadrând
diferite sectoare sau mergând mai departe la institute de învå¡åmânt
superior. În anul 2004 Liceul de Muzicå ¿i Arte Plastice “Constantin
Bråiloiu” a fost prima ¿coalå din jude¡ul Gorj care a gâ¿tigat titlul de
“ªcoalå Europeanå”.
În Târgu Jiu a func¡ionat nu numai liceul de muzicå ¿i arte plastice
ci ¿i o ªcoalå Popularå de Artå. Dupå câte aflåm din studiul d-lui profesor
Nicolae Vânåtoru25, fost mul¡i ani directorul acestei ¿coli, ªcoala Popularå
de Artå î¿i are rådåcinile în filiala Gorj a ªcolii Populare de Artå din
Craiova, filialå înfiin¡atå în anul 1957. Dupå reorganizarea
teritorial-administrativå din 1968, când s-a reînfiin¡at jude¡ul Gorj, va
apårea ca unitate distinctå ¿i ªcoala Popularå de Artå înfiin¡atå prin
decizia nr. 344 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular jude¡ean
Gorj, cu începere de la 01 octombrie 1972. A func¡ionat ¿i func¡ioneazå
în baza unui regulement de organizare perfec¡ionat de câteva ori.
Înainte de 1990, în ¿coalå func¡ionau “cursuri permanente” între
orele 8-20, iar duminica între orele 8-13, unde era cazul ¿i “cursuri
periodice”, organizate în vacan¡ele de iarnå, primåvarå ¿i varå (pentru
instructorii de forma¡iuni), activitå¡i teoretiice ¿i practice în domeniul
artei dramatice, al dirijatului coral (realizate de profesori, preo¡i sau
absolven¡i de licee de specialitate), al brigåzilor artistice, colectivelor de
satirå ¿i umor, coregrafie, dar ¿i responsabili de cercuri ¿i cenacluri
artistice (literare, de artå plasticå ¿i cinefoto) 26.
Dupå 1989 n-au mai fost organizate astfel de cursuri.
De la începuturi, activitate instructiv-educativå la ªcoala Popularå
de Artå a avut ¿i urmåtoarele forme de bazå:
- Cursuri de specialitate teoreticå ¿i practicå;
- Studiu ¿i practicå individualå a cursan¡ilor;
- Pregåtirea ¿i sus¡inerea de spectacole ¿i expozi¡ii – produc¡ie înainte
trimestriale, iar acum semestriale;
- Prezentarea de spectacole ¿i expozi¡ii de înaltå ¡inutå artisticå la
nivel local (inclusiv sec¡iile externe), jude¡ean, na¡ional, (¿i chiar
interna¡ional) pe tot percursul anului;
- Sus¡inerea de cursuri, organizarea de expozi¡ii ¿i spectacole
demonstrative în contextul activitå¡ilor metodice ale colectivelor de
catedrå, a schimburilor de experien¡å, de asemenea la nivel de ¿coalå,
jude¡ean, interjude¡ean ori na¡ional pentru cadrele de specialitate.
Înainte de 1990, schimburile de experien¡å între instructorii de
forma¡ii pe genuri artistice ¿i chiar între forma¡ii se fåcea periodic prin
25
Prof. Nicolae Vânåtoru, ªcoala Popularå de Artå. Comitetul popular de artå Gorj, în
ªcoala Târgujianå, Edit. “Gorjeanul” Târgu-Jiu, 2005, p. 225-243.
26
Ibid, p. 225.

- 227 -
¿coalå ¿i Centrul de crea¡ie, în Târgu Jiu sau într-o localitate din jude¡.
Începând cu cel de-al doilea an de func¡ionare a ¿colii, numårul
elevilor a crescut treptat, de la 533 la 706 (1976-1977), 863 (1978-1979)
¿i aproape 1400 înscri¿i în anul ¿colar 1982-1983.
În aceea¿i etapå au absolvit ¿coala peste 2500 elevi. Majoritatea au
devenit interpre¡i la diverse forma¡ii artistice, interpre¡i individuali, cu
preponderen¡å pe lângå unitå¡ile de culturå. O parte din ei au devenit
instructori de forma¡iuni27.
De asemenea s-a continuat ¿colarizarea ¿i perfec¡ionarea prin
cursuri permanente pentru regie teatru, dirijorat coral ¿i coregrafie în
cadrul Liceului Pedagogic, actualmente Colegiul Na¡ional “Spiru Haret”,
învå¡åtorii absolven¡i devenind adevåra¡i animatori ai actului de culturå
artisticå în ¿coli, în unitå¡i de culturå, iar cei mai reprezentativi, chiar
cadre de specialitate, în sec¡iile externe ale acestei ¿coli.
O mare parte din absolven¡ii din domneiul muzicii au ob¡inut
atestate de arti¿ti liber profesioni¿ti gradul I ¿i II, prin examene sus¡inute
la Bucure¿ti. De asemenea, unii au devenit elevi la liceele de artå. Cei
din domeniul artelor plastice au activat ¿i activeazå la domiciliu, fie
pentru ei, sau pentru cooperativele “Arta casnicå” Tismana ¿i “Arta” din
Novaci. unii absolven¡i au urmat liceede artå ¿i apoi academiile de
muzicå, teatru ¿i arte plastice.
ªcoala de artå avea sediul unde învå¡au elevii în Târgu Jiu ¿i sec¡ii
externe în diverse localitå¡i din jude¡. Sec¡ii externe erau în circa 19
localitå¡i 28.
În anul ¿colar 1988-1989 configura¡ia pe discipline artistice era: la
Târgu Jiu: 471 elevi; la muzicå vocalå ¿i instrumentalå erau 264 (din
care 58 la canto, muzicå popularå ¿i u¿oarå ¿i 206 la instrumente
muzicale: vioarå, chitarå, pian, nai, fluier, clarinet, taragot, saxofon din
care 88 numai acordeon).
La teatru: regie ¿i actorie - 41, picturå, graficå – 35, artå cinefoto –
21, artå popularå (unicat la Târgu Jiu) – 16, dans popular, interpre¡i –
62 ¿i instructori – 14, estetica artei literare ¿i teatrale, pentru creatori
¿i actori – 18. La sec¡ii externe – 786 elevi.
ªcoala Popularå de Artå a cunoscut de-a lungul existen¡ei sale ¿i
multe greutå¡i ceea ce s-a concretizat mai ales în scåderea numårului
de elevi ¿i în reducerea numårului cadrelor de specialitate. În perioada
când era director Aurora Tra¿cå, numårul de elevi, în compara¡ie cu
ultimul an ¿colar 2000-2001 a scåzut brusc de la 2131 la 97629.
Numårul cel mai mare de elevi a fost în 1996-1997 – 2338, în
1997-1998 – 2667, apoi, pânå în 2000-2001 a fost peste 2000, dar
27
Ibid, p. 228.
28
Ibid, p. 235-236.
29
Ibid, p. 240-241.

- 228 -
începând cu anul 2001-2002 a scåzut la 978, în 2002-2003 la 928, în
2003-2004 la 886, în anul 2004-2005 a crescut la 149730. La sediul din
Târgu Jiu de la 316 elevi s-a ajuns în anul ¿colar 2004-2005 la 363, iar
în jude¡ de la 474 la 1104 elevi; la muzicå, de la 490 la 568, teatru de la
6 la 51, dansuri populare de la 142 la 264, artå popularå de la 194 la
277, dans modern, balet de la 13 la 50, picturå graficå de la 34 la 5931
etc.
Clasele externe au func¡ionat fie în spa¡ii apar¡inând cåminelor
culturale (Bålce¿ti, Anini¿-Crasna, Baia de Fier, Bumbe¿ti Pi¡ic,
Polovragi, Hurezani, Turcine¿ti, Rovinari, Motru, Bumbe¿ti Jiu), ¿coli
(Pe¿ti¿ani, Bålåne¿ti, Tismana, Vladimir, Arcani, Albeni, Dånciule¿ti,
Stejari, Turburea, Târgu Cårbune¿ti32 etc.).
Venirea în fruntea ¿colii a experimentatului ¿i bunului profesionist
Viorel Gârbaciu, prin competen¡a sa, dar ¿i prin autoritatea pe plan
local speråm a ridica ¿i mai mult prestigiul ¿i autoritatea acestei institu¡ii
de învå¡åmânt, så dea muzicii ¿i artei noi valori din rândul tineretului
gorjean.
Vechea ¿i bogata vatrå folcloricå ¿i de artå popularå a dat totdeauna
arti¿ti de seamå care au fåcut ¿i fac cinste muzicii ¿i artei. De aici a
plecat în lume oameni de seamå care au strålucit de-a lungul timpului
¿i speråm cå, cu ajutorul organelor locale ¿i al cadrelor didactice ale
celor douå ¿coli de muzicå ¿i artå, vor mai îmbogå¡ii valorile culturale
ale Gorjului ¿i ale ¡årii.
În Gorj, ca ¿i în alte jude¡e, au func¡ionat în prima jumåtate a
secolului al XX-lea câteva ¿coli de arte ¿i meserii care pregåteau tineri
pentru diferite meserii. Era perioada când diferitele ramuri ale economiei
na¡ionale cereau mereu for¡å de muncå calificatå. Aceste ¿coli, dupå
1948, au început så disparå ¿i cu ele ¿i meseriile de prin sate. Nu ¿tim
dacå în gândirea ini¡iatorilor acestor ¿coli a fost så perpetueze, så con-
tinue exercitarea meseriilor de prin sate, dar ¿tim cå ceea ce fåcea
ªcoala Popularå de Artå servea ¿i acestui scop.
Pregåtirea tinerilor pentru diferitele domenii ale muzicii era înså
un element nou. Atunci când a luat amploare activitatea culturalå,
când diferitele institu¡ii de culturå aveau nevoie de oameni care så
conducå, så desfå¿oare activitå¡i culturale, cele douå ¿coli au devenit
adevårate pepiniere de cadre în domeniul activitå¡ilor culturale.

Cunoa¿terea ¿i organizarea forma¡iunilor muzicale.

Ce for¡å, ce efectiv aveau la începutul secolului al XX-lea låutarii în
jude¡ul Gorj? Dupå unele date se cunoa¿te cå “Starea statisticå întocmitå
30
Ibid, p. 244.
31
Ibid, p. 241.
32
Ibid, p. 243.

- 229 -
în anul 1901 privind meseriile ¿i numårul meseria¿ilor din Gorj” aratå
în jude¡ 148 låutari din care 26 activau în Târgu Jiu. Dar a¿a cum se
întocmeau statisticile atunci, credem cå numårul lor era mult mai mare,
de mul¡i din ace¿tia ne¿tiindu-se.
Cu timpul înså, numårul lor a crescut ¿i activitatea s-a diversificat
intrând mai mult în aten¡ia opiniei publice ¿i contribuind mai mult la
via¡a spiritualå a localitå¡ilor. Råmâneau înså în cuprinsul localitå¡ilor
de ba¿tinå, pu¡ine forma¡iuni ajungând ¿i prin comune vecine ori mai
îndepårtate.
În anul 1924 a avut loc o primå întâlnire în comuna Valea lui Câine
unde un exploatator de pådure, Iancu Schileru, a adus 20 de bande de
låutari din Gorj pentru a-i asculta ¿i a se distra. Au cântat Ruginå din
Tismana, Zlåtaru de la Runcu, Gogu de la Bålteni, Gugin de la ªtefåne¿ti,
Bolovan de la Bibe¿ti, Holtea de la Lihule¿ti, Câr¡oi de la Påråul de
Pripor (Påråul de sub deal), Gâlcå de la Novaci, Coadå ¿i Bålå¿oiu-Surdu
de la Târgu Cårbune¿ti, Bobirci de la Târgu Jiu33 ¿i al¡ii.
A fost prima reuniune a låutarilor din Gorj, într-o vreme când
posibilitå¡ile de cunoa¿tere ¿i de råspândire a folclorului muzical, dintr-o
zonå în alta, erau limitate. Radioul abia apåruse, dar nu avea oricine
posibilitatea så-l asculte. Televizorul, vor mai trece 30-40 de ani (dupå
1960) pânå va putea påtrunde în case, prin sate.
A¿a cå distrac¡ia din 1924 de la hanul lui Iancu Schileru a constituit
primul impuls organizat dat muzicii populare din Gorj.
O altå întrunire mare a avut loc în anul 1949, în luna martie, când
a trebuit så se organizeze ¿i låutarii în sindicat. Aproape 800 de låutari
din Gorj34 s-au adunat la Târgu Jiu unde cel ce urma så fie pre¿edinte –
Nicu Novac – a avut mult de muncå cu ei.
De acum în via¡a folclorului din Gorj începea o nouå etapå. De la
interpre¡ii individuali sau cu forma¡iuni se trecea la o formå
organizatoricå institu¡ionalizatå, de taraf, ansamblu etc.
Odatå constituit sindicatul låutarilor, între alte probleme s-a discutat
¿i hotårât înfiin¡area unei orchestre. Era prima datå când trebuia for-
mat un colectiv din oameni provenind din diferite localitå¡i, de pregåtire
¿i experien¡å diferitå, cu mentalitå¡i diverse.
La cinematograful “Cåldåru¿e” din Târgu Jiu, s-au organizat douå
concursuri de selec¡ie, unde candida¡ii trebuiau så-¿i dovedeascå
måiestria de interpretare individualå, dar ¿i cu o forma¡ie muzicalå. Cu
aceastå ocazie au fost selec¡iona¡i 80 de instrumenti¿ti ¿i soli¿ti vocali
de muzicå popularå, care reprezentau, prin repertoriu, toate zonele
raionului Târgu Jiu.
33
Ibid, p. 36, 175.
34
Teritoriul raionului Târgu Jiu cuprindea un numår mai mic de comune decât fostul
¿i viitorul jude¡ Gorj.

- 230 -
 Aceastå ac¡iune trebuia så aibå ca rezultat formarea orchestrei de
muzicå popularå “Taraful Gorjului” 35. Misiunea dirijorului Nicu Novac
era foarte dificilå pentru cå fiecare instrumentist cânta aceia¿i melodie
sub influen¡a zonei în care tråia sau a¿a cum o învå¡ase el. A fost nevoit
Nicu Novac så cerceteze mai mult timp materialul muzical, så-l selecteze
¿i så-l transcrie pe note. Astfel au luat na¿tere piesele: “Hora ¿i sârba
de la Tismana”, “Sârba de la Valea Tismanei”, “Hora ¿i sârba de la
Câlce¿ti”, de la Pe¿teana, de la Båle¿ti, Cårbune¿ti, Logre¿ti ¿i altele. În
douå såptåmâni, dupå o muncå grea, s-a putut pregåti un program bine
conturat ¿i frumos interpretat, receptat cu entuziasm de cåtre public36.
Orchestra de muzicå popularå “Taraful Gorjului” a luat fiin¡å la 22
februarie 1960 prin decizia nr. 48 a Sfatului Popular al raionului Târgu
Jiu, pe lângå Sec¡ia de învå¡åmânt ¿i culturå37 a Comitetului provizoriu
al jude¡ului Gorj.
Taraful a dat spectacole nu numai în Târgu Jiu ci ¿i în întreprinderi,
acolo unde erau sute de muncitori.
În timp ¿i “Taraful Gorjului” a întâmpinat greutå¡i, a suferit
schimbåri, reduceri de personal etc. la începutul anului 1960 Sfatul
popular al raionului Târgu Jiu a solicitat Comitetului executiv al Sfatului
popular al regiunii Oltenia înfiin¡area Orchestrei populare “Taraful
Gorjului” pe principiul “gospodåriei chibzuite”, adicå fårå a mai fi
subven¡ionatå.
La 16 februarie 1960 s-a comunicat cå Ministrul Instruc¡iunii ¿i
Culturii a avizat favorabil înfiin¡area Orchestrei populare “Taraful
Gorjului”, iar Sfatul popular al raionului Târgu Jiu a hotårât, prin decizia
nr. 48 din 22 februarie 1960:
Art. 1. Se înfiin¡eazå Orchestra popularå cu denumirea de “Taraful
Gorjului” începând cu data de 1 ianuarie 1960, pe lângå Sfatul popular
al raionului Târgu Jiu pe principiul gospodåriei chibzuite, cu eviden¡å
contabilå ¡inutå de Sec¡ia învå¡åmânt ¿i culturå a raionului.
Era un prim pas pe drumul culturii fårå bani (investi¡ii) sau cu
bani cât mai pu¡ini. Ori o asemenea institu¡ie avea nevoie, în afarå de
plata membrilor ei, de instrumente, costume, materiale de între¡inere
etc. care însemnau bani, mul¡i bani. De aceea, prin noi adrese, la 20
iunie 1960 Sfatul popular al raionului Târgu Jiu, Sec¡ia învå¡åmânt ¿i
culturå ¿i “Taraful Gorjului” au solicitat Sfatului popular al regiunii
Oltenia så dea de la Ansamblul “Nicolae Bålcescu” – Craiova, sub formå
35
Ibid, p. 105.
36
Ibidem.
37
În cartea “Justina Bålu¡eana, Cântece din Gorj”, Despina Tudor ¿i Dan Tudor sus¡in
cå orchestra de muzicå popularå “Taraful Gorjului” era afiliatå Ansamblului de cântece ¿i
dansuri “Nicolae Bålcescu” din Craiova, dar ea nu a plecat niciodatå, efectiv, din Târgu Jiu
pentru cå “acolo î¿i avea seva ¿i izvorul atât taraful cât ¿i soli¿tii”. Despina Tudor, Dan
Tudor: Justina Bålu¡eanu, Cântece din Gorj, Vergiliu, Bucure¿ti, 2001, p. 71.

- 231 -
de împrumut, un autobuz ¿i 28 de costume bårbåte¿ti “”arafului Gorjului””
programat la 1, 2, 3 iunie 1960 pentru imprimåri la radio, iar la 4 iunie
la televiziune38.
Cu posibilitå¡i reduse Orchestra popularå “Taraful Gorjului” a avut
o bogatå activitate în perioada care a urmat.
Aflåm dintr-o adreså a Sfatului popular al raionului Târgu Jiu cåtre
Sfatul popular regional din 23 decembrie 1960 cå Orchestra popularå
“Taraful Gorjului” a prezentat în raion, regiune ¿i în ¡arå 315 concerte,
iar de la 1 martie 1960 la 23 decembrie 1960 un numår de 140 de
concerte. având în vedere activitatea bogatå se propunea ca “Taraful
Gorjului” så devinå institu¡ie bugetarå39.
În aceastå perioadå la “taraful Gorjului” a cântat ¿i marea artistå
Maria Tånase care, dupå obâr¿ia tatålui, Ion Coandå Tånase, era de pe
meleagurile Gorjului.
Legåturile ei cu låutarii gorjeni erau dinainte de råzboi. În deceniul
III-IV låutarii gorjeni erau la modå mai ales în restaurantele ¿i cârciumile
din zona Gårii de Nord, Maria Tånase venea adesea så-i asculte ¿i så
preia de la ei cântecele gorjene¿ti.
În martie 1968 când “Taraful Gorjului” a devenit Orchestra
profesionistå “Doina Gorjului” era formatå din 19 persoana, având dirijor
tot pe Nicu Novac. Între soli¿tii instrumenti¿ti erau Nelu Bobirci,
Constantin Låtåre¡u – vioarå, Tuchi Låtåre¡u – bas, Nicolae Låtåre¡u –
braci, iar ca soli¿ti vocali pe Ileana Gheorghe-Leonte, Justina Bålu¡eanu,
Maria Cornescu, Felicia Ungureanu ¿i Gigi Bouleanu.
Dar în schema de organizare mai erau posturi libere. Pentru acestea
în zilele de 15-16 mai 1968, pe scenele de la sala “23 August” ¿i Casa de
culturå Târgu Jiu, s-au întrecut 170 de soli¿ti amatori care au prezentat
în concurs peste 350 cântece populare ¿i peste 100 melodii populare
cântate la vioarå, fluier, caval, acordeon, ¡ambal, fieråstråu ¿i altele40.

Orchestra popularå “Doina Gorjului”

În iulie 1968 a intervenit o nouå modificare în situa¡ia “Tarafului
Gorjului” ¿i anume transformarea “Tarafului Gorjului” în Orchestra
popularå “Doina Gorjului”, cu dansatori ¿i cu efectiv de 70 persoane.
Pentru forma¡ia de dansuri s-au fåcut selec¡ii prin concurs ¿i au
fost admi¿i la “Doina Gorjului” dansatori de la ansamblul “Jiule¡ul” al
Întreprinderii Metalurgice Sadu.
Dirijor a devenit Anghel (Gelu) Barabancea.
O nouå etapå în evolu¡ia “Doinei Gorjului” a fost înfiin¡area
38
Al Doru ªerban, Nicolae Mischie, Låutari gorjeni din secolul al XX-lea, Editura
AGER 2001, p. 107.
39
Ibid. p. 108.
40
Ibid, p. 112-113.

- 232 -
ansamblului de cântece ¿i dansuri ca urmare a deciziei nr. 525 a
Consiliului popular jude¡ean Gorj începând cu data de 15 decembrie
1969. Astfel a apårut noua institu¡ie cu denumirea de Ansamblul artis-
tic “Doina Gorjului”. Odatå cu aceasta se aproba ¿i statul de func¡iuni
cu un numår de 66 posturi ¿i un fond de salarii tarifar lunare de 85000
lei 41 .
Ansamblul a fost subordonat câteva luni Comitetului pentru culturå
¿i artå al jude¡ului Gorj, iar din 1970 a fost preluat de Consiliul jude¡ean
al Sindicatelor având la conducere, pe perioada mai lungå sau mai
scurtå pe urmåtorii directori: Anghel (Gelu) Barabancea în timp ce era
¿i dirijor, Gavril Ciobanu care a fost ¿i coregraf, Alexandru Mateea¿
care a activat ¿i ca dirijor.
Începând din 1983 o perioadå de timp conducerea ansamblului a
avut-o câte un membru al Biroului executiv al Consiliului jude¡ean al
Sindicatelor.
În perioada 1990-1994 director la “Doina Gorjului” a fost Victor
Ti¡a, iar din 1995 Liviu Dafinescu42.
Dirijorii ansamblului au fost, pe rând, Anghel (Gelu) Barabancea,
Alexandru Mateescu, Constantin Busuioc, Stelian Ghiocel, Ilie Feraru,
Ionel Ghinea, Marcel Parnica, Marin Ghiocel, Ionel Puia ¿i din nou Marin
Ghiocel.
Primele înregistråri ale “Doinei Gorjului” au fost fåcute în anul 1969
când sub bagheta lui Gelu Barabancea au cântat Filofteia Låcåtu¿u,
Ileana Leonte, Sica Rusu Durlai, ªtefania Etegan, Alexandru Roman ¿i
Nelu Bålå¿oiu.
Primul disc a fost înregistrat în 1971 la “Electrecord” cu solistele
vocale: Filofteia Låcåtu¿u ¿i Ileana Leonte, cu Sandu Trohånel (vioarå),
Nelu Ciocan (nai), Nicu Låtåre¡u (vioarå) 43.
Ansamblul artistic “Doina Gorjului” a participat cu succes fiind
mereu premiat, la toate marile festivaluri-concurs de folclor, a prezentat
spectacole în jude¡ ¿i în ¡arå, având colaboratori de frunte ai muzicii
populare române¿ti: Maria Låtåre¡u, Maria Ciobanu, Ion Dolånescu,
Gheorghe Ro¿oga precum ¿i pe gorjenii Maria Apostol, Getu Sârbu, Maria
Berca, Elena Gabor, Elena Marin, Petre Geagu Cåtåroiu, Lavinia
Cråciunescu, Maria Popescu, C. Chiri¡oiu-Dindiri ¿i al¡ii.
La edi¡ia a II-a a Festivalului na¡ional “Cântarea României”, cu
spectacolul “Cânt ¿i joc de pe la noi”, sus¡inut în ziua de 22 iunie 1979
în sala Ansamblului “Rapsodia Românå”, ansamblul artistic “Doina
Gorjului” a ob¡inut locul al III-lea pe ¡arå.
Având în vedere personalitatea marii cântåre¡e de muzicå popularå
41
Ibid, p. 115.
42
Ibid, p. 120.
43
Ibid, p. 120-121.

- 233 -
Maria Låtåre¡u, în perioada 18-20 octombrie 1979 s-a organizat la Târgu
Jiu prima edi¡ie a festivalului concurs “Maria Låtåre¡u”, “Doina Gorjului”
a acompaniat peste 40 de concuren¡i din 23 de jude¡e, iar în recitalurile
extraordinare, pe îndrågi¡ii soli¿ti Lucre¡ia Ciobanu, Maria Apostol, Polina
Manoilå, Ion Drågoi, Dumitru Bålå¿oiu, Angelica Stoican, Gheorghe
Ro¿oga44.
Timp de peste 10 ani Ansamblul artistic “Doina Gorjului” a sus¡inut
mai multe spectacole tematice: “Cântå Gorjul, cântå ¡ara”, “Varietå¡i
folclorice”, “Izvoarele frumuse¡ii”, “Gorjule, stea între stele”, “Cântec ¿i
joc pe plai stråbun”, “La vatra horelor stråbune”, “Din grådina ¡årii
mele”, “plai de cântec ¿i de dor”, “Cu mascå, fårå mascå”, “Ritm ¿i
tinere¡e”, “Veni¡i la noi în astå searå”, “La poale de codru verde”, “Sanie
cu zurgålåi”.
Între timp ansamblu a devenit Ansamblul profesionist “Doina
Gorjului”.
În anul 1990 Ansamblul “Doina Gorjului” a trecut printr-o situa¡ie
grea fiind la un pas de desfiin¡are. Dupå mai multe interven¡ii la forurile
superioare, la începutul anului 1991 a fost salvatå, devenind institu¡ie
bugetarå, ca institu¡ie muzicalå subordonatå Inspectoratului pentru
culturå ¿i artå45.

Taraful “Rapsozii Gorjului”

Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului” n-a fost singura
institu¡ie artisticå în Gorj. Au mai fost ¿i altele care înså erau pe lângå
sau apar¡ineau de unele institu¡ii sau întreprinderi. Dintre acestea
amintim Taraful “Rapsozii Gorjului” care a luat fiin¡å în anul 1979, în
cadrul ªcolii populare de artå Târgu Jiu, având în componen¡å
instrumenti¿ti, interpre¡i la diferite instrumente tradi¡ionale låutåre¿ti
¿i soliste vocale de muzicå popularå gorjeneascå.
Între ini¡iatori s-a aflat Liviu Dafinescu, vioristul Victor ºambu ¿i
naistul ªtefan (Fane) Popescu.

Ansamblul “Balada Jiului”

În anul 1987, în cadrul tarafului tradi¡ional, prin sporirea numårului
instrumenti¿tilor ¿i selectarea repertoriului s-a constituit Ansamblul
“Balada Jiului” al ªcolii populare de artå Târgu Jiu care a avut în
componen¡å 16 instrumenti¿ti, 6 soli¿ti vocali ¿i 32 dansatori (16 perechi).
Dupå anul 1993 Ansamblul “Balada Jiului” s-a numit Ansamblul
“Rapsozii Gojului” al ªcolii populare de artå.
ªi aceastå institu¡ie culturalå a avut o bogatå activitate atât în

44
Ibid, p. 122.
45
Ibid, p. 123-125.

- 234 -
jude¡ cât ¿i în ¡arå, dar ¿i în stråinåtate, participând la turnee ¿i
concursuri folclorice. La Festivalul de folclor din Italia, Ansamblul a
fost distins cu marele premiu “Discul de aur”. În anii 1993 ¿i 1996, la
Paris au fost realizate douå discuri compacte ale “Rapsozilor Gorjului”.
Ansamblul “Rapsozii Gorjului”, condus de ªtefan Popescu, a devenit,
alåturi de Ansamblul profesionist “Doina Gorjului”, mesager al cântecului
¿i jocului popular gorjenesc pe meridianele lumii.

Ansamblul de cântece ¿i dansuri populare “Alti¡a”

A luat fiin¡å în anul 1975, în cadrul Coopera¡iei me¿te¿ugåre¿ti din
jude¡ 46.
Numele “Alti¡a” provine de la minunatele cusåturi de pe iile ¿i
cåmå¿ile oltene¿ti.
A avut un efectiv de 48 persoane din care 24 dansatori, 6 soli¿ti
vocali ¿i 18 instrumenti¿ti, iar la nevoie a avut ¿i alte soliste prin
colaborare.
La început Ansamblul “Alti¡a” avea în repertoriul såu câtece ¿i
dansuri populare numai din Oltenia, ulterior înså a inclus ¿i din
Muntenia, Moldova, Ardeal, Oa¿, Nåsåud, Dobrogea.
A participat la mai multe festivaluri na¡ionale de folclor de la
Herculane, Tulcea, Bistri¡a-Nåsåud, Suceava, Ia¿i, Cluj-Napoca etc.
ocupând locuri frunta¿e. A participat ¿i la festivaluri interna¡ionale de
folclor, ob¡inând ¿i aici premii.
Ca soli¿ti vocali a avut pe Claudia Torop, Elena Popescu, Maricica
Popescu, Emilia Drågotoiu, Elena Gabor, Miticå Pârvan ¿i al¡ii, ale cåror
voci au råsunat pe diferite scene ale lumii.
La conducerea muzicalå a ansamblului au fost un timp dirijorii
Victor ºambu, Constantin Handolescu, Luca Adrian, Nicu Pobirci ¿i
Stelian Ghiocel.
În Gorj, multe alte întreprinderi ori institu¡ii au avut ansambluri
folclorice. Între cele mai cunoscute a fost ¿i Ansamblul “Jiule¡ul” al
ªantierului na¡ional al tineretului Rovinari, înfiin¡at în anul 1982 de
cåtre profesorul Liviu Dafinescu. Cuprindea 16 instrumenti¿ti, 5 soli¿ti
vocali, iar forma¡ia de dansuri avea 16 perechi. Dirijorul orchestrei a
fost vioristul Virgil Falcoe47.
ªi acesta a participat ¿i s-a eviden¡iat la concursuri ¿i festivaluri.

Ansamblul “Dorule¡u”
În cadrul Întreprinderii de ma¿ini unelte Târgu Jiu a func¡ionat
Ansamblul “Dorule¡u”, între anii 1984-1989.

46
Ibid, p. 130.
47
Ibid, p. 131.

- 235 -
 Una din zonele în care s-au aflat mul¡i låutari ¿i deci multe forma¡ii
(bande) a fost Pe¿teana, a¿ezatå la intersec¡ia drumului na¡ional Craiova
– Târgu Jiu, cu drumul spre ºicleni ¿i Valea cu Apå. Localitatea în care,
la început, s-au cântat balade. Låutarii din Pe¿teana au fost neîntrecu¡i
instrumenti¿ti. Înainte de 1900 la Pe¿teana a cântat låutarul Stângaciu
(cânta la Vioarå cu mâna stângå, de unde ¿i porecla de Stângaciu).
Începând cu secolul al XX-lea, mi¿carea muzicalå din Pe¿teana a
luat amploare. Se cânta mai ales la hora satului care se fåcea în centrul
localitå¡ii. Ca o curiozitate, aici se fåceau trei hore: hora rudarilor, hora
¡iganilor ¿i hora românilor.
Una din familiile renumite care a dat multe bande de låutari vestite,
a fost familia Mihu, cel mai însemnat fiind Ionel Mihu. Cântecele lui
erau cunoscute în toatå Oltenia fiindcå el a cântat în Oltenia toatå48.

Taraful “Doina Jiului”

În anul 1956, la 16 septembrie, o parte din forma¡iile de låutari de
la Pe¿teana-Jiu s-au organizat într-un taraf care s-a numit “Doina Jiului”,
dirijat de Ionel Mihu ¿i a avut ca membrii pe Ion Barancå, Constantin
Prunå, Aurica Prunå, Goricå Mihu, Radu Mihu, Alexandru Mihu zis
Miticå, Ion Mihu, Ion Feraru, Ion Pogonici, Constantin Mihu (Costicå al
Ioanei), Alexandru Barancå, Ovidiu Prunå, Mihai Pogonici (Nicu). Soliste
vocale au fost Nu¡a Mihu, Elena Barancå, Elena (Mida) Mihu, Iulica
Feraru ¿i Maria Barancå.
Acordeoni¿tii tarafului: Traian Mihu, Alexandrina (Sanda) Mihu,
Nicu Pogonici; chitari¿tii: Ilarie Cu¿lea, Marian Bascoveanu, Aurel
Cazacu, Constantin Barancå, Auricå Ursaru, contrabasi¿tii: Porumbel
Mihu ¿i Ilie Pavel.
Au mai fåcut parte din Taraful “Doina jiului” ¿i al¡i muzican¡i din
satele vecine.
Ceea ce era caracteristic la membrii Tarafului “Doina Jiului” era
faptul cå nu erau retribui¡i. Ei se întâlneau din plåcerea de a cânta
organizat. Au sus¡inut spectacole la Târgu Jiu, Bâlteni, ºicleni ¿i în alte
localitå¡i din jude¡.
În anul 1962, la ºicleni, s-a înfiin¡at un taraf local. Dupå 10 ani
taraful având ca director ¿i impresar pe Alexandru Mihu apar¡inea de
Casa de culturå orå¿eneascå. Aflându-se într-un centru muncitoresc
unde muzica era mult cåutatå, forma¡iunea artisticå din ºicleni avea
un efectiv relativ mare, dar ¿i cu muzican¡i profesioni¿ti. Erau în prin-
cipal låutari din Pe¿teana, dar ¿i localnici49.

48
Ibid, p. 132-140.
49
Ibid, p. 139-140.

- 236 -
 Societatea de muzicå “Novåceanca”
Un centru important al låutarilor a fost ¿i Novaci. pe lângå existen¡a
låutarilor de aici în “bande” în localitate a fost înfiin¡atå, la 12 iunie
1937, Societatea de muzicå “Novåceanca”, având ca obiectiv “cultivarea
¿i promovarea cântecului na¡ional ¿i popular”.
În 1950 s-a înjghebat la Novaci o forma¡ie de fluiera¿i la care, în
timp, s-au alåturat dansatori ¿i grupuri de soli¿ti vocali. În 1976 s-a
constituit o orchestrå ¿i o forma¡ie de dansuri cu repertoriu de cântece
¿i dansuri populare din toate zonele folclorice ale ¡årii.

Ansamblul folcloric “Nedeia” din Novaci 50 a devenit mesager al

folclorului muzical pastoral ¿i al dansurilor tradi¡ionale române¿ti în
multe ¡åri din Europa în care a participat la turnee ori la concursuri:
Polonia (1977), Macedonia (1979), Germania (1981), Italia (1983), Olanda
(1985), Turcia (1989), Fran¡a (1990), Olanda (1991, 1993 ¿i 1996), Italia
(1995 ¿i 1997).
Ansamblul folcloric “Nedeia” din Novaci, prin repertoriul, måiestria
interpre¡ilor, dar ¿i frumuse¡ea costumelor s-a impus ca unul din cele
mai valoroase din ¡arå ¿i apreciat în Europa.
La Târgu Cårbune¿ti a fost un puternic centru muzical. Aici au
existat în secolul XX multe forma¡ii (bande) de låutari. Aici a luat na¿tere
Taraful “Murmurul Gilortului” în anul 1954 al cårui prim dirijor a fost
vestitul Costicå Chiri¡oiu-Dindiri. La acest taraf au cântat mul¡i låutari
de vazå din localitå¡ile de pe Valea Gilortului51.
ªi la Bibe¿ti a activat în 1969-1975 un taraf format din låutarii
localitå¡ii. Taraful a participat la concursuri la nivelul jude¡ului Gorj
fiind de mai multe ori premiat. A fost în turnee în mai multe localitå¡i
din jude¡ ¿i chiar la Zalåu în jude¡ul Sålaj52.
A existat un ansamblu ¿i la Cooperativa “Arta Casnicå”. Aici låutari
din taraful lui Cristian Geagu ¿i Cåloe Cazacu s-au angajat în 1957 la
cooperativå unde au cântat pânå în anul 1990. Ansamblul de la “Arta
Casnicå” Tismana a participat la concursuri na¡ionale ale Coopera¡iei
me¿te¿ugåre¿ti, fiind mereu premiat; întreprins turnee în jude¡ ¿i în
¡arå ¿i a prezentat spectacole la diferite festivaluri de folclor53.
În comuna Drågote¿ti unde cåminul cultural a avut un conducåtor
minunat – dascålul N. Vlad, a fiin¡at un ansamblu de cântece ¿i dansuri,
condus între 1970-1985 de N. Vlad. Aici, din cadrele didactice ale comunei,
s-a înfiin¡at un taraf la care au cântat: P. Påsårescu, Gheorghe (Gogel)
Voinescu; vioristul Mihai Påsårescu; acordeonist Stelu Bugigan;
50
Ibid, p. 154.
51
Ibid, p. 164-165.
52
Ibid, p. 173.
53
Ibid, p. 14-15.

- 237 -
¡ambalagiu N. Vlad; basist Domnica Graure, iar Tu¡a Cruceru, Lina
Terbici ¿i Elvira Bålå¿oiu, soliste vocale. Ansamblul a avut ¿i o forma¡ie
de dansuri specifice zonei în care jucau vârstnicii54.

Taraful låutarilor din Pârâu-Câlce¿ti.

Zonå cunoscutå cu mul¡i låutari. În anul 1960 låutarii din
Påråul-Pripor au înfiin¡at taraful lor condus de Haralambie Cidoiu, iar
în perioada 1970-1978 de Dinicå Cidoiu. Taraful a fost îndrumat ¿i de
Nelu Bobirci, dirijor al “Tarafului Gorjului”. I se mai spunea ¿i Taraful
din Godine¿ti.
Soliste vocale au fost: Maria Slåtaru, Gabi Rap, Elena Drulå,
Magdalena Cidoiu, Fevronia Mândru, care cântau ¿i la acordeon.
Forma¡ia interpre¡ilor de la Pârâu a colindat în turnee organizate
în ora¿ele din Oltenia: Craiova, Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu,
Râmnicu Vâlcea ¿i altele, fiind mult apreciatå.
Taraful a activat pânå în 1978. A participat la multe concursuri
artistice fiind råsplåtit cu premii.
Cu interpre¡i ai Tarafului de la Pârâu a fost constituit Taraful “Doina
Cerni” de la Baia de Aramå55.
Ne este cunoscut ¿i un taraf format din tineret. Astfel în importantul
centru låutåresc Ceauru, în anul 1976, copiii (elevi) au fost organiza¡i
într-un taraf, de cåtre învå¡åtorul Constantin Negrea, animator al vie¡ii
culturale din comuna Båle¿ti, al cårei primar a fost mai mul¡i ani.
În anul urmåtor – 1977, a luat fiin¡å la Ceauru, sub conducerea
învå¡åtorului C. Negrea, o sec¡ie externå a ªcolii populare de artå Târgu
Jiu care a activat timp de 14 ani, având ca elevi numai ¿colari din satul
Ceauru, recruta¡i la taraf încå din clasa I. forma¡ia muzicalå avea 16-20
de membrii interpre¡i la instrumente tradi¡ionale: vioarå acordeon,
chitarå, contrabas, iar uneori fluier ¿i nai56.
Taraful de copii de la Ceauru a sus¡inut peste o sutå de spectacole
participând la toate ac¡iunile Ansamblului folcloric al Cåminului cul-
tural Båle¿ti ¿i manifestårile artistice ini¡iate de organiza¡iile de copii
¿i tineret din Gorj.
Intensa preocupare a învå¡åtorului, dar ¿i mo¿tenirea talentului
probabil au fåcut ca tânåra forma¡ie, la Festivalul cântecului, jocului ¿i
portului gorjenesc de la Tismana så fie premiatå , iar în anul 1987 så
ob¡inå locul I pe ¡arå la Festivalul “Cântarea României”, instructorul
tarafului, învå¡åtorul C. Negrea, fiind distins cu ordinul “Eviden¡iat”.

54
Ibid, p. 213.
55
Ibid, p. 25.
56
Ibid, p. 90.

- 238 -
 Târgu Jiu, important centru muzical
Târgu Jiu, capitala jude¡ului Gorj, a fost ¿i este ¿i un important
centru muzical. Aici era concentratå via¡a economicå, unde se gåseau
atelierele ¿i pråvåliile micilor me¿te¿ugari: abagii, boiangii, tåbåcari,
croitori, cojocari, cismari, dulgheri, bårbieri (frizeri) ¿i al¡ii. Aici se gåseau
zecile de negustori cu pråvålii în care vindeau diferite mårfuri, dar ¿i
pia¡a de mårfuri.
În Târgu Jiu se organizau bâlciuri de ziua Înål¡årii Domnului (Ispas),
la 15 august (Sfânta Marie), la 14 octombrie (Vinerea mare). Joia era
târgul såptåmânal. Acestea au fåcut necesarå apari¡ia, în afarå de
pråvålii, a hanurilor ca locuri de popas, cu carele cu mårfuri ¿i a
cârciumelor ca locuri de cinstire a aldåma¿ului tranzac¡iilor fåcute.
Aici vor apårea în secolul al XX-lea a serie de ateliere ¿i chiar
fabrici. Aici î¿i aveau rostul ¿i locul multe bande de låutari. Una din
cele mai vestite forma¡ii de låutari din secolul al XX-lea, era forma¡ia
Bobirci, provenitå din Bârse¿ti, forma¡ie ce a dat câteva genera¡ii de
låutari care au cântat în Târgu Jiu.
O altå familie de muzican¡i binecunoscutå, din Târgu Jiu, a fost
familia Suchici, cu numero¿i membrii instrui¡i în arta muzicalå. Unii
din membrii acestei familii au slujit muzica ¿i în alte localitå¡i: Doina,
pianistå ¿i profesoarå la Conservatorul din Bucure¿ti; Fifi, violonistå ¿i
cântårea¡å la Opera Românå.
Unul din membrii acestei familii, Mircea, copil al lui Gheorghe
Suchici Ciuchinå, care a cântat la mandolinå, în cadrul Cooperativei
“Jiul”, a înfiin¡at o orchestrå de mandoline.
Vesti¡i au fost ¿i o serie de låutari de peste podul Jiului, dar ¿i din
comunele vecine care cântau în ora¿.
Unii din membrii acestor familii au cântat ¿i în diverse tarafuri,
ansambluri etc. inclusiv la “Doina Gorjului”.
În Târgu Jiu a existat ¿i o muzicå militarå care a participat la
diverse manifeståri culturale, delectând popula¡ia ora¿ului, dar ¿i o
forma¡iune artisticå a elevilor Gimnaziului (mai târziu liceului) “Tudor
Vladimirescu”.
Pentru ca publicul så beneficieze mai mult de prezn¡a ¿i activitatea
acestora în via¡a ora¿ului, la începutul secolului al XX-lea, s-a construit
un pavilion pentru muzicå în Grådina Publicå, unde mul¡i ani a cântat
muzica militarå.
În fapt, Târgu Jiu a fost ¿i este principalul centru cultural al jude¡ului
Gorj unde se aflå diversele institu¡ii de ¿tiin¡å, învå¡åmânt ¿i culturå
care ¿i-au desfå¿urat ¿i î¿i desfå¿oarå activitatea cultural educativå ¿i
sportivå 57.
57
Alexandru Doru ªerban, Evenimente ¿i personalitå¡i gorjene. Calendar, Editura
“Rhabon”, Târgu Jiu, 2004, p. 296.

- 239 -
 Dupå trecerea în revistå a modului cum au evoluat în jude¡ul Gorj
muzica popularå, folclorul în sufletul ¿i în inimile locuitorilor acestui
¡inut renumit prin muzican¡ii såi, cântåre¡i cu ajutorul vocii ori a
diverselor instrumente muzicale timp de aproape un secol, se impune
formularea unor concluzii, a unor aprecieri în acest domeniu.
Este domeniul în care se exprimå cu vocea sau cu instrumentele
muzicale, prin cântec, sim¡åmintele, bucuria, dar ¿i suferin¡a omului.
ªi la veselie, dar ¿i la necaz, omul a cântat sus¡inând prin cântec alinarea
suferin¡elor, uitarea necazurilor, dar ¿i îmbårbåtarea pentru via¡å. ªi
trebuie så spunem cå såtenii au ¿tiut cânta, au ¿tiut aprecia cântecul
¿i jocul, le-au onorat cu prezen¡a adåpându-se de la bogå¡ia ¿i frumuse¡ea
lor. Unii au inventat, au confec¡ionat instrumentele cu care så transmitå
cântecul: fluierul, cimpoiul, naiul, unii chiar vioara, au cumpårat atunci
când au apårut basul, cobza, mandolina, acordeonul, feråstråul, dar au
folosit ¿i mijloace pe care le oferea natura: frunza, iarba, solzul de pe¿te,
oala, sticla; s-au folosit de bani¡a pe care întorcând-o cu gura în jos
båteau ritmic pe fundul ei; ¿i-au construit vuva, mai ales în satele din
zona Amaradiei ¿i a Gilortului.
Deci au cântat, au învå¡at så cânte vocal sau la instrumente, au
¿tiut så cânte ¿i så se bucure cu cântecul ¿i cu jocul, individual sau
colectiv, la hore, la petreceri cu diverse ocazii, la serbåri etc.

Câteva considera¡ii
Låutarii ne-au înveselit la petrecirile din zilele de sårbåtoare, la
hora satului, la hramuri sau la nedei, dar ¿i la nun¡i, la botezuri, la
aniversåri etc.
Pe baza unei largi bibliografii, dar ¿i a celor cunoscute de noi,
îndråznim så afirmåm cå aceastå categorie de oameni, de-a lungul
existen¡ei lor, au încântat sufletele noastre ¿i, ceea ce este esen¡ial, au
preluat de la înainta¿i ¿i au transmis la urma¿i bogå¡ia tezaurului
folcloric.
Condi¡iile timpului impuneau stilul ¿i modul de a cânta, precum ¿i
instrumentele cu care cântau. De la frunzå, iarbå ¿i fluier la mijloacele
tehnice electronice de aståzi s-a parcurs un drum lung, dar greu,
eviden¡iind noi talente, noi genera¡ii de muzican¡i, de soli¿ti
instrumenti¿ti ¿i vocali. Se poate spune cå fiecare genera¡ie ¿i-a avut
cântåre¡ii ei, cå fiecare cântåre¡ ¿i-a avut cântecele sale. Se poate urmåri
aceastå concluzie mai ales în secolul al XX-lea. Pe la jumåtatea secolului
genera¡iei Mariei Tånase, Mariei Låtåre¡u, Zavaidoc, Cristian Vasile,
Gena Bârsan, Ioana Radu, Lucre¡ia Ciobanu etc. este altceva decât
genera¡ia de azi. Între ele se intercaleazå cei din genera¡ia Mariei Apostol,
Irina Loghin, Mioara Velicu, Maria Butaciu, Vasilica Dinu, Veta Biri¿.

- 240 -
 Nu de pu¡ine ori auzim la radio anun¡ându-se “Cântece de altådatå”
sau “Din fonoteca de aur” ¿i cât sunt de frumoase, dar sunt de altådatå
¿i nu de azi. Genera¡ia de azi, fårå a le ignora, ascultå cu mai multå
plåcere pe ale cântåre¡ilor ei, treptat, treptat cântecele “vechi” auzindu-se
tot mai rar pânå se uitå. Dar din când în când, câte un redactor, mai
scoate de la fonoteca de aur ¿i cântece de altådatå.
Nu vrea nimeni så fie a¿a, dar a¿a este mersul istoriei, intervine
noul, se dore¿te altceva ¿i chiar alt gen de muzicå: rok, folc, pop, manele
etc.
În prima jumåtate a secolului al XX-lea mul¡i cântåre¡i n-au avut
studii muzicale. Unii nici nu cuno¿teau notele, au avut înså sim¡, tal-
ent înåscut, memorie pentru a ¡ine minte, putere de a în¡elege ¿i a
repeta sau, cum se zicea, aveau “ureche muzicalå”.
Unii n-au avut prea multå ¿coalå, ba unii au fost analfabe¡i, dar au
cântat ¿i cu instrumentele muzicale ¿i cu vocea cåci asta au învå¡at ¿i
au ¿tiut så facå. N-au cântat dupå note ¿i partituri scrise; au cântat
dupå cum au auzit de la pårin¡i, de la bunici ori de la såteni, dupå cum
au sim¡it ei cå este mai bine. Uneori improvizau, dar imagina¡ia ¿i
talentul înåscut fåcea så scoatå texte minunate ¿i melodii dumnezeie¿ti.
Muzica lor, ca ¿i textul, erau izvorâte din naturå, din mediul social,
din via¡a satelor, a unei popula¡ii sårace, dar bogatå la suflet. Ei asta
au ¿tiut så facå: så cânte ¿i au cântat din plåcere pentru mai mul¡i sau
mai pu¡ini bani. Pentru aceasta se duceau la zeci de kilometri, cu carul,
cu cåru¡a ¿i uneori pe jos; dormeau într-o camerå sau într-o tindå, a¿a
cum li se oferea ¿i cum puteau, dar cântau. Toatå via¡a au cântat ¿i
mul¡i din ei, la båtrâne¡e, au ajuns så cânte singuri, prin bodegi, prin
cârciumi ¿i chiar pe la col¡ de stradå ca så primeascå un ban cu care så
supravie¡uiascå.
Nu erau în scheme de organizare, încadra¡i pe posturi sau pe func¡ii,
cu salarii, cântau înså atunci când ¿i acolo unde erau chema¡i så cânte.
Pânå nu demult, când veneam de la Bucure¿ti la Târgu Jiu, cu
acceleratul de noapte, a¿teptam în gara din Târgu Jiu pânå începeau så
circule autobuzele. Aici era un låutar, cu vioara lui, care de¿i nu era din
cele mai bune, cânta ¿i cei ce a¿teptau îl ascultau cu plåcere, uneori
chiar aplaudau. Am intrat în vorbå cu el ¿i mi-a spus cå ¿i el a¿tepta så
se deschidå restaurantele, cå acolo mai cântå ¿i mai câ¿tigå câte ceva.
Mul¡i dintre membrii forma¡iilor nu erau doar “ni¿te låutari”, nu
cântau doar ca så treacå timpul, ci erau adevåra¡i muzican¡i, arti¿ti în
meseria lor. Marea lor bucurie era atunci când cei cårora le cântau
erau mul¡umi¡i de presta¡ia lor. Mul¡i dintre cei ce au cântat au råmas
vesti¡i în amintirea celor ce i-au ascultat, dar n-am citit în nicio lucrare
cå vreunul din ace¿tia s-a îmbogå¡it, cå a fåcut vreo avere de pe urma

- 241 -
muzicii. Au cântat ca så câ¿tige bani pentru a tråi. Unii dintre ei au
murit såraci, ducându-i la locul de veci prietenii ¿i cunoscu¡ii.
Unii înså s-au gândit ¿i la viitorul copiilor lor pentru care au fåcut
eforturi så-i înve¡e carte, så-i pregåteascå ¿i pentru muzicå, dar ¿i pentru
alte meserii. Este cunoscut, spre exemplu, cå Ionel Mihu de la Pe¿teana
¿i-a dat fata cea mare la ¿coalå så se facå medic ¿i så trateze astfel
oamenii, nu cu acordeonul, cobza ori vocea. Aceastå tendin¡å a continuat
mereu ¿i mul¡i din copiii låutarilor, ai cântåre¡ilor, au învå¡at carte ¿i
diferite meserii.
O altå considera¡ie este aceea cå marea majoritate au murit tineri,
foarte pu¡ini au trecut de 60 de ani. La aceasta au contribuit, poate, ¿i
condi¡iile în care ¿i-au dus via¡a, ei care mereu au delectat cu muzica
lor, cu vocea ori cu vioara, cu acordeonul ori cu mandolina, via¡a
concetå¡enilor, primind în schimb ni¿te bani drept råsplatå.
Încå un element pe care îl subliniem este acela cå oricât le-a fost
via¡a de grea, oricât de umili¡i au fost uneori, ei n-au plecat peste
grani¡ele ¡årii ci au råmas în ¡arå, suferind rigorile vremii împreunå cu
semenii lor, nu ca cei voiajori adåposti¡i pe meleaguri stråine care,
dupå ce urgia a mai trecut, s-au întors cu valutå ca så facå afaceri,
s-au autodefinit “eroi martiri”, “diziden¡i”, cerând så li se acorde onoruri
¿i facilitå¡i. Au plecat unii la Bucure¿ti, la Gala¡i, la Craiova, la Timi¿oara
¿i în alte localitå¡i revenind dupå un an sau doi, acaså. au considerat,
probabil, cå, cu cântecele lor se pot manifesta numai acaså, în mediul
în care au crescut ¿i au învå¡at så cânte.
Aveau cântecele lor, publicul lor cu care se împåcau bine ¿i se
respectau reciproc.
Mul¡i dintre ace¿tia, atunci când nu mai erau solicita¡i så cânte nu
au ezitat så facå ¿i altceva, så munceascå cinstit pentru a-¿i câ¿tiga
existen¡a. N-au cer¿it o bucatå de pâine ci au muncit a¿a cum au fåcut
mul¡i din oamenii necåji¡i, mai ales cei de prin sate. Mul¡i practicau ¿i
o meserie: fierari, zidari, zugravi, lemnari, tâmplari, cismari, potcovari
¿i chiar muncitori cu sapa.
Vestitul scriitor-poet gorjean Emanoil Påråianu ne-a låsat pagini
memorabile ¿i despre aceastå categorie. Vom cita doar fragmente din
una din aceste poezii, intitulatå “Låutaru”.
Cântå, låutare cântå, tot ce-ai ¿ti de veselie,
Masa-i mare, vinul dulce ¿i frumoasele femei,
Cu privirea lor aprinså, vor schimba în poezie
Via¡a tristå ¿i urâtå, câmpul negrelor idei.
E¿ti sårac?… Prime¿te-mi punga ce ¡i-o fac acuma dar;
Dacå suferi, na paharul uitåtor de trai amar!
ªi, mai departe, este aråtat cum fåcând plåcere celor ce doreau så

- 242 -
asculte muzicå, låutarul a¿ezat în prag, de sub bra¡ scoate vioara, privind
fa¡a ei cu drag.
Mâna-i tremurå pe coarde, când arcu¿ul le atinge.
E båtrân, cu haina ruptå, låutarul cer¿etor,
Înså glasul ei dulce, ca suspinul ce se stinge,
Când din piept sufletul zboarå, u¿urat de orice dor,
Cântå låutarul, cântå ¿i în ochii lui se joc
În cåutarea Fericirii, douå lacrimi de foc.
În sufletul låutarului mesenii nu putaeu så vadå cå acesta venise
så cânte pentru cå acaså copilul lui era mort ¿i trebuia înmormântat,
dar nu avea bani. Sim¡eau înså cå altfel de cântece doreau ei ¿i de
aceea îi ziceau:
Låutare, nu vrem lacrimi, zilele ne fug în zbor,
Cântå-ne de fericirea ce-o guståm în drumul lor!
Cântå låutarul dulce, cântece de veselie…
Cântå, mereu cântå, ca så-i ¡inå ferici¡i
Cântå låutarul, cântå pentru ziua ‘nmormântårii,
Så plåteascå bine popa care i-o cânta pe drum,
Lumânåri så-i ia destule: mâine-i ziua înmormântårii
Suferin¡a lui de tatå! Pentru bani cântå acum!
Râd mesenii, bat din palme, bucuros se înveselesc;
Cântå låutarul, cântå; nimeni jalea nu-i ghicesc!
În repertoriul ei, Justina Bålu¡eanu avea un cântec minunat: Må
dusei så ascult în luncå, în care aminte¿te instrumentele cu care
låutarii cântau; reproducem o parte din acest cântec:
Hei!… Må dusei så ascult în luncå
Låutarii cum mai cântå
Cum cântå viorile
Ca privighetorile
……………………..
Hei!… ¿i ¡ambalu’ cântå, cântå
De råsunå întreaga luncå
ªi cu glasul lui de strune
Parcå tuturor le-ar spune
……………………..
Hei! Iar un fluiera¿ de soc
Cântå ¿i el cu mult foc
Cântå doine, cântå sârbe
Toate fetele s-asculte
……………………..
Hei!… uite cobza nu lipse¿te
Cântå ¿i ea voinice¿te

- 243 -
 Cântå, cântå nu se laså
De nimica nu-i mai paså
……………………..
Of! Tare supårat e basul
Cå i-a cam rågu¿it glasul
Dar îi zice a¿a cum poate
Când mai tare, când în ¿oapte
……………………..
Hei!… a¿a låutarii cântå
La hora mare din luncå
Joacå, joacå fetele
Fluturå catrin¡ele.
Fete ¿i flåcåi în joc
Învârtesc sârba pe loc. 58
ªi al¡ii au închinat poezii ¿i cântece acestei categorii de oameni. În
zilele noastre frecvent auzim transmise la radio mai ales la Antena
satului cântecul Polinei Gheorghe, Cântå låutarii în sat.
A¿a e bine. Låutarii au cântat ¿i cântå så delecteze pe al¡ii, dar ¿i ei
sunt cânta¡i ori cita¡i în poezie.
Trebuie spus cå societatea (în¡eleg prin aceasta guvernan¡ii) n-a
¿tiut sau n-a vrut så-i pre¡uiascå pe låutari, pe dirijori, pe cântåre¡i.
Låutarii nu ¿i-au dorit gloria ci în primul rând så mul¡umeascå publicul,
dupå ei så råmânå cântecele lor. “Vouå vå las cântecele mele” zicea
Maria Låtåre¡u într-unul din ultimele sale cântece.
A existat totu¿i o vreme când unii dintre marii cântåre¡i au fost
distin¿i cu anumite premii ¿i titluri. Maria Tånase “pasårea måiastrå”
cum a considerat-o marele istoric Nicolae Iorga, cea care în 1963, la
moartea ei, presa vremii scria: “s-a stins un glas din simfonia unei
epoci”, care a fåcut parte ¿i din Ansamblul “Doina Gorjului”, a fost
laureatå a Premiului de Stat (1955) ¿i i s-a acordat titlul de “Artist
emerit” (1957).
Din respect pentru ceea ce a reprezentat ¿i a fåcut Maria Tånase
cântecului popular, la Craiova s-a organizat anual Festivalul na¡ional
“Maria Tånase”, unde se urmåre¿te så se punå în valoare noi cântece ¿i
noi voci, iar ansamblul de muzicå popularå îi poartå numele.
Maria Låtåre¡u, “privighetoarea Gorjului”, care la 17 ani era deja “o
floare a talentului înåscut”, a fost råsplåtitå cu Ordinul Muncii clasa a
II-a în anul 1954, titlul de “Artist emerit” în anul 1964 ¿i premiul
“Electrecord” în 1970.
Tot având în vedere marea ei contribu¡ie la ducerea în lume a

58
Despina Tudor, Dan Tudor, Justina Bålu¡eanu Cântece din Gorj, Edit. Bucure¿ti,
2001, p. 46.

- 244 -
cântecului popular oltenesc, gorjenii au organizat la Târgu Jiu, începând
cu anul 1979, Festivalul na¡ional de muzicå popularå “Maria Låtåre¡u”,
iar mai recent, la ini¡iativa directorului ªcolii populare de artå, s-a
instituit Ansamblul folcloric “Maria Låtåre¡u” 59.
Ascultând, când se transmit, oricare din cântecele ei, dar mai ales
“Strânge omul ca furnica” sau “U¿urel trecui prin lume”, sau “Lung e
drumul Gorjului”, vom în¡elege de ce a fost ¿i este a¿a de mult apreciatå.
Cât au fost de renumite ¿i de apreciate, niciodatå n-au refuzat a
cânta unde au fost chemate. Amintim doar un singur exemplu. La 24
ianuarie 1959 s-a inaugurat Clubul Petroli¿tilor “Unirea” din ºicleni.
Cu aceastå ocazie manifestarea a fost onoratå ¿i de cele douå mari
artiste Maria Tånase ¿i Maria Låtåre¡u care au cântat, la clubul
muncitorilor, popula¡iei ce participa la evenimentul cultural respectiv.
Ioana Radu, regina roman¡ei române¿ti, cea care pentru contribu¡ia
transmiterii cântecului în sufletul poporului, a primit cele mai înalte
distinc¡ii ale statului român: Artistå emeritå ¿i Artistå a poporului.
Cea care ¿i-a început activitatea prin câteva mari restaurante ale
Bucure¿tiului de unde cu Maria Tånase ¿i Maria Låtåre¡u se vor ridica
la scene ¿i apoi în ansambluri, de aici pornind în turnee prin ¡arå unde
era a¿teptatå ¿i ascultatå de såli arhipline, de oameni din toate
categoriile, oameni care iubeau muzica popularå ¿i roman¡ele.
Întrebatå odatå despre calitå¡ile unui interpret de muzicå popularå
¿i roman¡å, a spus: “muzica trebuie så o sim¡i în suflet ¿i så o sim¡i din
inimå ¿i mai ales roman¡a… Muzica înseamnå muncå ¿i plåcere, curaj
în fa¡a publicului, respect pentru public ¿i dåruire. Dar mai înainte de
toate, talent cu caru. Cine n-are talent så nu se apuce de meseria asta”.
În afarå de înalta pre¡uire din partea organelor de stat, Ioana Radu
era iubitå, stimatå ¿i apreciatå mult de oameni, de oamenii simplii.
Sunt semnificative rugåmin¡ile unei såtence din Dolj transmise Ioanei
Radu printr-o persoanå:
“Vå rog, duce¡i-i pâine din glia pe care o muncim ¿i pe care a cântat-o
cu atâta drag Ioana noastrå, ¿i såruta¡i-i mâinile care au îmbrå¡i¿at
microfonul ¿i vocea care ne-a låsat melodiile populare ¿i roman¡ele ei”60.
Pentru marii arti¿ti e o chestiune de onoare de a fi prezen¡i acolo
unde sunt chema¡i, acolo unde e publicul. Trebuie ¡inut minte ¿i avut
în vedere cå cele douå mari Marii, au participat de la început la punerea
bazei “Doinei Gorjului”, cå amândouå au cântat muzicå olteneascå, dar
¿i gorjeneascå, mereu încântând publicul cu vocile lor minunate.
De la persoanele care au cântat individual, la forma¡iile de 2-5
persoane sau mai multe, numite ¿i “bande de låutari”, s-a ajuns, în a
59
ªcoala Târgujianå. Biografie ¿i destin, Editura “Gorjeanul” Târgu Jiu, 2005, p. 241.
60
Harry Negrin, Roman¡a unei vie¡i. Ioana Radu, Bucure¿ti, 1987, Editura Muzicalå,
p. 224-225.

- 245 -
doua jumåtate a secolului al XX-lea la taraf, ansamblu etc. în
componen¡a cårora intrau zeci de persoane cu diverse instrumente, cu
soli¿ti vocali, dar ¿i cu dansatori.
De la micile forma¡ii (bande), alcåtuite pe cont propriu, s-a ajuns la
ansambluri de zeci de persoane, constituite pe baza unei scheme de
organizare, fiecare fiind încadrat pe un post anumit, cu un salariu
corespunzåtor, obliga¡i fiind så se ducå unde erau trimi¿i så cânte.
Dupå råzboi s-a trecut de la local (de restaurant) la scenå deschiså,
cu cortinå care se poate închide dupå fiecare numår. Tot acum, în a
doua jumåtate a secolului al XX-lea au ie¿it din forma¡ie (bandå) soli¿tii
vocali care au început så cânte separat.
*
* *
Folclorul este strâns legat, izvorå¿te din brazda satului, din via¡a
locuitorilor satului ¿i atâta timp cât va exista påmântul ¿i satul cu
locuitorii lui va exista ¿i folclorul. Atât timp cât vor exista sentimente
omene¿ti ¿i nu numai interese materiale va exista va genera ¿i se va
regenera ¿i folclorul.
Secolul al XX-lea a adus schimbåri extraordinare ¿i în acest domeniu.
A adus despår¡irea de taraf a soli¿tilor vocali ori instrumenti¿ti, ace¿tia
apårând cu cântecele lor, acompania¡i de orchestrå, dar putând cânta
¿i individual. Despre cântåre¡ii de dinainte de primul råzboi mondial
¿tim din preså ori din amintiri care ce ¿i cum cânta, cunoa¿tem ¿i
textul (poezia) multor cântece, cum erau aprecia¡i de public ori de
speciali¿ti, dar nu le putem asculta vocea, glasul.
În deceniile III-IV au început så aparå mijloace tehnice care au
înregistrat, påstrat ¿i au putut retransmite cântece, chiar spectacole
întregi. Dintre aceste mijloace, în primul rând radioul, cu fonoteca
(arhiva) de folclor.
În 1930, august 3, muzicologul Constantin Bråiloiu a înregistrat
pentru prima oarå cântece gorjene¿ti, pe fonograf, în localitatea Runcu.
În perioada dintre 3 august 1930 – 2 octombrie 1943, C. Bråiloiu ¿i
discipolii såi de la Arhiva de folclor a Societå¡ii Compozotorilor Români,
au înregistrat în deplasårile lor prin Gorj, 1889 melodii în 77 localitå¡i61.
Ceva mai târziu au apårut mijloacele de înregistrare ¿i transmitere:
gramofonul, patefonul ¿i apoi radioul ¿i aparatele de recep¡ie a
transmisiunilor (radioul), mijloacele de înregistrare a imaginilor, a vocii
etc. ¿i de transmitere a lor (televiziunea). Acum s-a creat posibilitatea
de a asculta vocea sau instrumentele cântåre¡ilor, de a vedea hainele
(costumele) cu care erau îmbråca¡i, instrumentele ¿i personalul care
acompania ¿i chiar florile pe care le primeau. Cu ajutorul acestor mijloace

61
“Gazeta Gorjului” din 20 martie 1970.

- 246 -
tehnice se poate vedea ¿i urmåri evolu¡ia vocii, a fizionomiei cântåre¡ilor,
de la o perioadå la alta pânå la sfâr¿itul vie¡ii.
În a doua jumåtate a secolului al XX-lea s-au înmul¡it concursurile,
festivalurile, spectacolele unde cântåre¡ii, în prezen¡a unor jurii for-
mate din speciali¿ti, lanseazå noi cântece care sunt apreciate cu locurile
pe care le ocupå în concurs, ierarhic, råsplåtite cu premii, diplome ¿i
uneori chiar cu bani.
Mijloacele tehnice: fonograful, patefonul, magnetofonul, casetofonul,
radioul ¿i televizorul au creat posibilitatea de a asculta în caså, muzicå,
oricând se dore¿te, specificå oricårei zone, a asculta interpretul preferat.
Nu se pot aduce forma¡iuni, tarafuri, ansambluri în caså, dar ne
putem duce noi la sålile de spectacole, de concerte, så vedem ceea ce ne
place ¿i ne intereseazå. Înainta¿ii no¿tri, din acest punct de vedere,
erau mai preten¡io¿i. Ei ¿i vedeau ¿i ascultau, råsplåtind cu aplauzele
lor truda arti¿tilor.
Apari¡ia mijloacelor tehnice a avut ¿i urmåri neplåcute. Au dus la
împu¡inarea forma¡iunilor locale, uniformizarea diferitelor cântece,
intervenind uitarea marilor cântåre¡i. S-a diminuat mult specificul ru-
ral. S-au uitat multe cântece care altådatå dådeau specificul local.
Aståzi, când deschizând aparatul radio, ori televizorul, ori
casetofonul, se poate asculta orice fel de muzicå dore¿ti, se pare ceva
obi¿nuit, nu mai treze¿te atâta curiozitatea ca altådatå când hora satului,
nunta, aniversårile ¿i oricare petrecere erau a¿teptate cu multå neråbdare
¿i se bucurau de prezen¡a întregului sat. poate cå ¿i aceasta este una
din cauzele care fac ca folclorul så fie de unii mai pu¡in apreciat, mai
ales de tineret. Obi¿nuindu-se cu muzica popularå, mereu
transmi¡ându-se cu ajutorul mijloacelor auditive, se pare cå se mai
dore¿te ¿i altceva, mai nou. Apårând muzica u¿oarå, cu diferitele ei
genuri, cu fel de fel de interpre¡i care intrând în scenå, îmbråca¡i (¿i
mai mult dezbråca¡i), cu fel de fel de costuma¡ii, cu mi¿cåri din cele mai
dezagreabile urmårind doar efectele scenice, vor så capteze publicul.
Mai nou, un gen de muzicå, ce-i zice “manele”, îmbrå¡i¿at mai ales de
tineret, î¿i face loc.
Am ascultat cu plåcere ¿i se mai ascultå încå, cântecele Dorinei
Dråghici, Gicå Petrescu, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Angela
Similea, Mirabela Dauer etc. Totu¿i, atunci când pe scenå apar tarafuri,
ansambluri, coruri ¿i instrumenti¿ti ca ¿i soli¿ti vocali, de înaltå valoare,
prezen¡a este admirabilå, iar råsplata cu aplauzele îndelungi ale
publicului aratå cå muzica popularå are încå un viitor minunat.
Un gen de muzicå ce a apårut dupå Primul råzboi mondial, cântat
cu mult succes de o seamå de soli¿ti vocali între care în primul rând
regina roman¡ei române¿ti, Ioana Radu, este roman¡a, genul care ¿i

- 247 -
aståzi este ascultat cu plåcere, consacrându-i-se, annual, Festivalul
“Crizantema de aur” la Târgovi¿te.
La atâ¡ia ani de la trecerea în ve¿nicie a Ioanei Radu, cântecele
sale le ascultåm mereu dupå înregistråri sau preluate de interpre¡i mai
tineri.
*
* *
În cea de-a doua jumåtate a secolului al XX-lea, datoritå condi¡iilor
materiale create de societate ¿i preocupårilor institu¡iilor, organelor ¿i
organiza¡iilor ce se ocupau de activitatea cultural educativå, au început
så se constituie forma¡iuni artistice în cadrul ¿colilor ¿i a cåminelor
culturale în diferite localitå¡i, în întreprinderi în cadrul cluburilor, în
ora¿e la casele de culturå. Acestea se preocupau de gåsirea ¿i promovarea
tinerelor talente: soli¿ti vocali, instrumenti¿ti, organizarea de cercuri ¿i
echipe artistice ¿i sportive. Prin grija organiza¡iilor de tineret, de sindicat
etc. se organizau concursuri cu forma¡iile între aceste echipe, unde
mul¡i din soli¿tii de renume, de aståzi, sunt tinerii ce s-au afirmat
atunci, care fiind încuraja¡i ¿i sus¡inu¡i au avut posibilitatea så se
perfec¡ioneze ¿i så devinå cunoscu¡i pe plan jude¡ean ¿i chiar na¡ional.
Oricât ar fi de blamatå forma organizatoricå de atunci, de unii critici de
aståzi care n-au ¿tiut ¿i n-au putut face nimic concret, “Cântarea
României”, concursurile organizate în cadrul acesteia, pe diferite domenii,
¿i-au avut rolul ¿i importan¡a lor. Multe talente tinere au ie¿it atunci în
eviden¡å på¿ind pe drumul afirmårii ¿i al consacrårii. Ele sunt mårturii
concrete demascându-i pe denigratorii de azi.
Dupå 1990, destabilizatorii ¿i incapabilii de a face ceva în acest
domeniu, au atacat vehement “Cântarea României” ¿i ac¡iunile ei,
nemaiocupându-se de organizarea timpului liber al tineretului de
îndrumarea ¿i pregåtirea organizatoricå a acestuia. Au creat în schimb
¿i au transcformat multe din cluburile, cåminele ¿i casele de culturå în
discoteci, locuri de “distrac¡ie”, dar ¿i de destråbålare, nu de pu¡ine ori
de scandal.
Interven¡ia Radiodifuziunii ¿i Televiziunii Române prin organizarea
unor concursuri, festivaluri, emisiuni, “Tezaurul folcloric”, “Antena
satelor” ¿i altele, ¡ine vie flacåra folclorului ¿i ajutå pe cei ce î¿i consacrå
via¡a ¿i activitatea acestui måre¡ factor de culturå. Se organizau de
cåtre unele cadre didactice, pe lângå ¿coli, forma¡iuni artistice care
cuprindeau elevi ce au înclina¡ii artistice ¿i doresc så se afirme. Aceste
ac¡iuni înså trebuie sprijinite de organele locale, dar ¿i centrale, cu
bani, cu îndrumare etc. cåutând så redea cåminelor culturale, cluburilor
¿i caselor de culturå rolul ¿i misiunea pentru care au fost create. Legea
din 2003 låsând doar un cåmin cultural pe comunå, celelalte de prin

- 248 -
sate devenind doar filiale, fårå posibilitå¡i materiale, nu mai pot fi factori
activi de culturå. Au apårut ¿i se înmul¡esc felurite genuri de muzicå,
cu fel de fel de interpre¡i, cu mult sau mai pu¡in talent, care având
bani, ori rela¡ii, le promoveazå în public.
Desigur, fiecare are dreptul så se distreze cum dore¿te, så asculte
ce pofte¿te, så vadå ceea ce agreseazå, înså toate în limita bunelor
maniere ¿i a unor reguli de comportare de to¡i acceptate.
Despre rolul ¿i rostul ac¡iunilor culturale desfå¿urate de forma¡iile,
echipele, brigåzile artistice, tarafurile etc. ele nu sunt numai distrac-
tive, de a între¡ine o atmosferå plåcutå în diverse ocazii. Ele au, în
primul rând, rolul de a face educa¡ie, de a între¡ine ¿i dezvolta sim¡ul
patriotic, dragostea fa¡å de patrie ¿i påmântul stråmo¿esc, sentimentul
solidaritå¡ii ¿i al prieteniei, al bunelor rela¡ii între oameni etc.
Emo¡iile ce ne cuprind ascultând, spre exemplu, pe Veta Biri¿
cântând “Ce-¡i doresc eu ¡ie, dulce Românie” sau pe Nicolae Furdui
Iancu cu “Hai så-ntindem hora mare” ori “Nu uita cå e¿ti român” sau
minunatele cântece ale Savei Negrean-Bruda¿cu “Cå a¿a-i românul”
sau “Doamne, ocrote¿te-i pe români”, sau “M-am nåscut lângå Carpa¡i “
ori “Cålåtorule din drum”, cântate de Ion Dolånescu, håulitele Mariei
Låtåre¡u ¿i ale Justinei Bålu¡eanu, sau cântecele Lucre¡iei Ciobanu ¿i
ale Mariei Ciobanu ¿i ale multor altora, ne umplu de bucurie sufletul ¿i
inima, sau ne reamintesc greutå¡ile ¿i necazurile prin care a trecut
poporul nostru, cuprinzându-ne triste¡ea pânå la lacrimi. De câte ori
n-am låcrimat ascultând “U¿urel trecui prin lume” sau “De mic copil
am fost om cinstit” al lui Constantin Enceanu. Niciodatå nu vom putea
uita vocea,cântecele ¿i roman¡ele artistei poporului, Ioana Radu ¿i mai
ales „A¿ vrea iar anii tinere¡ii” sau „N-am så tråiesc cât påmântul” ¿i
nici pe ale privighetorii Gorjului, Maria Låtåre¡u, îndeosebi „U¿urel trecui
prin lume” ¿i „Vå las cântecele mele”.
Cine nu a ascultat ¿i nu ascultå ori de câte ori se transmit cântece
din crea¡ia admirabilei Angelica Stoican: „Crengu¡å verde de brad” ori
„Cine jocå perini¡a” ¿i multe altele, cu vocea dulce, catifelatå, rostite în
vocabularul specific mehedin¡ean.
Trebuie amintit ¿i numele unui mare artist care, dupå Fånicå Luca,
a dus faima naiului în lume - Gheorghe Zamfir. Stau mårturie a
måiestriei ¿i prestigiului lui, nenumårate distinc¡ii, aprecieri primite
precum ¿i milioane de discuri vândute.
ªi, în sfâr¿it, cel care cu taragotul lui fermecåtor ridicå lumea din
salå în picioare, când apare ¿i începe så cânte – Dumitru Fårca¿.
Dar nu numai cântåre¡ii de muzicå popularå au påtruns în sufletul
nostru. Când aud vioara lui George Enescu cu rapsodiile ¿i alte cântece,
må ridic în picioare ¿i-mi scot pålåriade pe cap pentru cå ele provin de

- 249 -
la un geniu ¿i sunt expresia vie¡ii tradi¡iilor acestui påmânt ¿i ale
mediului în care Dumnezeu a a¿ezat poporul român.
Omagiind ¿i eviden¡iind pe cei ce au cântat ¿i cântå, nu trebuie så
uitåm de unele persoane care au contribuit la påstrarea ¿i valorificarea
tezaurului de culegeri folclorice realizat de savantul Constantin Bråiloiu
¿i cel ce i-a urmat Tiberiu Alexandru ¿i al¡ii. Ei au merite dacå nu mai
mari, cel pu¡in tot atât cât cei ce au admis så fie înregistra¡i,
påstrându-li-se peste ani crea¡iile lor muzicale.
Am avut norocul în via¡å så ascult Doina Oltului cântatå de trei
persoane deosebite: Maria Tånase, Lucre¡ia Ciobanu ¿i, mai tânåra
speran¡å, Gabriela Tu¡å. O doinå deosebitå cântatå cu mult suflet ¿i
talent de trei mari cântåre¡e.
Dealtfel, înså¿i textul, vorbele cântecelor populare, sunt pline de
învå¡åminte. Doinele, baladele, roman¡ele etc. sunt ascultate cu multå
plåcere de toate categoriile de ascultåtori.
ªi totu¿i în zilele noastre se gåsesc “novatori” care propun ¿i chiar
încearcå så “modernizeze” folclorul. N-au gândire, n-au imagina¡ie så
compunå cântece noi, ori så aducå din via¡a satelor noi valori. Acestora
le este mai u¿or så “prelucreze”, så schimonoseascå ceea ce ne-au låsat
înainta¿ii, schimbând cuvinte, punând pe alte ritmuri, combinând fel
de fel de instrumente. Aceasta numesc ei “modernizarea” folclorului.
Låsa¡i, domnilor, cântecul a¿a cum ni l-au transmis înainta¿ii; cântecele
acestea sunt izvorâte din suflet.
În ultimul timp s-a încercat ¿i se încearcå så se revinå la tradi¡ii ¿i
la obiceiuri, så se punå în valoare cântece uitate ¿i mai ales baladele ¿i
doinele. ªi încå un lucru bun, se folose¿te tot mai mult costumul popu-
lar, specific zonei. Påcat înså cå aceste costume, la cei mai mul¡i, sunt
amintiri de la bunici; nu mai sunt ¡esute în råzboi sau cusute cu mâna
¿i cu acul, cumpåratå fiind doar pânza, arniciul, måtasea, fluturii,
mårgelele etc. ªi cu acestea au început så aparå prin unele locuri mai¿trii
de artå popularå, femei pricepute care fac diferite costume populare.
Fie ca viitorul så aducå mai multå preocupare ¿i în confec¡ionarea ¿i
purtarea de costume populare, nu doar pe scenå.

- 250 -
 CAPITOLUL VII

Educa¡ia fizicå, pregåtirea militarå ¿i

sportul1

- 251 -
- 252 -
 Educa¡ia fizicå
În aten¡ia ¿colilor, a conducåtorilor lor, a fost mereu, pe lângå procesul
de învå¡åmânt ¿i pregåtire fizicå a tineretului ¿colar. Tineretul, de ambele
sexe, constituia o parte însemnatå din popula¡ia ¡årii, el aflându-se atât
în mediul rural cât ¿i cel urban. Cea mai mare parte era înså în mediul
rural pentru cå majoritatea popula¡iei locuia ¿i muncea prin sate.
Mul¡i tineri, din lipsa condi¡iilor materiale, de localuri pentru ¿coalå,
de învå¡åtori, posibilitå¡i de trai, mai ales îmbråcåminte, încål¡åminte,
bani pentru rechizitele ¿colare, råmâneau în afara ¿colii, de multe ori
fårå supravegherea ¿i grija pårin¡ilor, supu¿i gre¿elilor, indisciplinei,
pradå alcoolului, furturilor etc.
În perioada de dupå formarea Statului Na¡ional Român (1859)
educa¡ia fizicå, parte componentå a procesului instructiv-educativ, a
cunoscut o mai mare pre¡uire, fapt reflectat în legisla¡ia ¿colarå ¿i în
documentele referitoare la planul ¿i con¡inutul procesului
instructiv-educativ.
Oamenii de culturå ¿i de specialitate în acest domeniu au formulat,
în lucrårile lor, teze ra¡ionale, motivate ¿tiin¡ific ¿i pedagogic cu privire
la necesitatea introducerii educa¡iei fizice în planurile de învå¡åmânt
ale ¿colilor de båie¡i ¿i fete, de grade ¿i profiluri diverse. Obiectivele
educa¡iei fizice erau prezentate ca fiind multiple: så contribuie la
dezvoltarea organismului, la men¡inerea sånåtå¡ii ¿i la dezvolatrea
armonioaså a corpului, se demonstra, în diferite lucråri, contribu¡ia
educa¡iei fizice la educa¡ia intelectualå, igienico-sanitarå ¿i moral
patrioticå a tinerilor2.
În a doua jumåtate a secolului al XX-lea s-a aprobat o nouå lege a
instruc¡iunii publice. Între alte binefaceri ale legii era ¿i cea privind
1
ªi acest capitol a fost inclus în ªcoala Gorjeanå, volumul II, p. 280-313. Întrucât se
gåse¿te între alte probleme cu care nu are legåturå directå ¿i s-au fåcut unele modificåri în
cuprinsul lui, îl publicåm ¿i în acest volum.
2
Istoricul învå¡åmântului din România, vol. II, Bucure¿ti, 1993, p. 301-303.

- 253 -
ªcolile Normale , acele institu¡ii de învå¡åmânt care trebuiau så
pregåteascå ¿i så dea ¿colilor genera¡iile de luminåtori ai satelor. Ace¿tia
trebuiau så ¿tie totul legat de via¡a satului ¿i a såtenilor, inclusiv educa¡ia
fizicå ¿i muzica. În programa de învå¡åmânt a ¿colilor normale, între
disciplinele ce trebuiau învå¡ate era ¿i educa¡ia fizicå ¿i instruc¡ia
militarå. Iatå ce se spunea în programa ªcolii Normale din Târgu Jiu,
atunci când se cerea aprobarea pentru înfiin¡are: “Educa¡ia fizicå –
învå¡åmântul de fortificare (voinicie); douå lec¡ii pe såptåmânå. Så se
înve¡e importan¡a gimnasticii din punct de vedere al sånåtå¡ii, al for¡ei
mu¿chilor ¿i al dexteritå¡ii de mi¿care care produce omului spor ¿i
u¿urin¡å la muncå, contribuie la educa¡ia lui fizicå – gimnastica
elementarå în ¿coala pregåtitoare – pasa, mi¿cårile bra¡elor ¿i mi¿cårile
corpului întreg, sårituri în lungime ¿i în înal¡ime de pe loc ¿i din
depårtare, formeazå regulile gimnasticii ¿i necesitå¡ele corpului omului”3.
Educa¡ia fizicå în ¿coalå a avut o istorie zbuciumatå, mai ales în a
doua jumåtate a secolului al XIX-lea când se punea problema organizårii
unei ¿coli pe temeiuri ¿tiin¡ifice ¿i pedagogice; ignoratå multå vreme,
contestatå ca utilå instruc¡iei ¿i educa¡iei tineretului ¿colar, incluså
printre disciplinele de învå¡åmânt ¿i neglijatå, întreruptå ¿i reluatå în
considera¡ie4, iatå pe scurt istoricul ei.
În anul 1862 a venit în Bucure¿ti un mare specialist ¿i animator al
gimnasticii, Gheorghe Moceanu5. Prin activitatea acestuia gimnastica
s-a impus, mai întâi facultativ, apoi obligatoriu. Prin 1874 aceastå
disciplinå påtrunde în toate ¿colile ca urmare a introducerii obligatorii
în ¿coalå a instruc¡iei militare.
Neexistând profesori de specialitate, educa¡ia fizicå a fost
3
A.N.I.C. fond Ministerul Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice, dosar nr. 120/1872, f. 8.
4
Istoricul învå¡åmântului din România, Editura Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti,
1971, p. 98-99.
5
Gheorghe Moceanu (1831-1909), pedagog cu gândire originalå în domeniul educa¡iei
fizice ¿i sportului. fIu de ¡åran din satul Orman, Some¿, studii teoretice la Blaj. Mai târziu
a predat gimnastica la liceele confesionare maghiare din Cluj. La sosirea în Bucure¿ti a fost
profesor de gimnasticå la Liceul “Matei Basarab”, ªcoala Militarå., Colegiul “Sf. Sava”.
Gheorghe Moceanu a deschis în domeniul educa¡iei fizice o etapå nouå, aceea a învå¡åmântului
gimnasticii în ¿coalå ¿i armatå, a pregåtirii de profesori, a creårii de societå¡i. Teoretician al
educa¡iei fizice în ¿coalå, în acela¿i timp ¿i un bun practician, pledeazå pentru necesitatea
unor sporturi ca patinajul, înotul ¿i gimnastica în procesul de dezvoltare ¿i formare a unor
tineri viguro¿i. Preconiza introducerea gimnasticii ¿i în ¿colile de fete. El a fost preocupat de
crearea cadrelor calificate pentru învå¡åmântul educa¡iei fizice în ¿colile din ¡arå. Într-o
primå etapå, pentru atingerea acestui obiectiv, a folosit activitatea desfå¿uratå în cadrul
“Societå¡ii române de arme, gimnasticå ¿i darea la semn” pregåtind prima promo¡ie de profesori
de gimnasticå în 1877. A fost un excelent organizator al concursurilor ¿colare de gimnasticå,
un bun organizator al serbårilor cultural-sportive, un animator în construc¡ia bazelor sportive,
în dotarea sålilor de gimnasticå cu aparate ¿i utilaje necesare, în procurarea echipamentului
sportiv. A publicat studii ¿i cår¡i despre probleme pedagogice, ale educa¡iei fizice ¿i sportului.
A scris cartea de gimnasticå cu figuri ¿i text explicativ ¿i un tablou de aparate (1869).

- 254 -
încredin¡atå unor fo¿ti subofi¡eri sau pompieri care, în lipsa unui pro-
gram pentru aceastå disciplinå, reduceau totul la exerci¡iile militare cu
pu¿ca de lemn6.
Cei care se ocupau ¿i de educa¡ie erau, în primul rând, tot învå¡åtorii.
Ei trebuiau så ajute permanent nu numai så perfec¡ioneze , så
îmbogå¡eascå cuno¿tin¡ele, dar ¿i comportamentul omului. Aceasta
începea chiar cu învå¡åtorul. Organizatorii activitå¡ilor culturale de la
sfâr¿itul secolului al XX-lea au folosit toate formele, ¿i mijloacele în
activitatea lor pentru educa¡ie.
În jude¡ul Gorj aflåm despre introducerea educa¡iei fizice în primul
rând în tematica de învå¡åmânt a ªcolii Normale ce ¿i-a început
activitatea prin anii 1872-1873. Deci aici viitorii învå¡åtori învå¡au cum
¿i ce se fåcea la educa¡ia fizicå. Din påcate aceastå institu¡ie ¿colarå
¿i-a încetat activitatea în anul 1886.
Dupå câ¡iva ani, în 1890, a apårut în Târgu Jiu Gimnaziul real
(“Tudor Vladimirescu” din 1898) al cårui efectiv de elevi cre¿tea ån fiecare
an. Fiind un numår mare de tineri, o for¡å organizatå, prestând o muncå
mai mult staticå, elevii aveau nevoie de mi¿care. De aceea, când s-a
pus problema construirii localului de ¿coalå, conducerea gimnaziului a
cerut Ministerului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice så aprobe realizarea
unei cur¡i “mai spa¡ioase pentru jocurile gimnastice”.
Fiind o institu¡ie de învå¡åmânt, o colectivitate de tineri trebuia så
se caracterizeze ¿i prin ordine ¿i disciplinå. Aici, Iuliu Moisil, în calitate
de director, a introdus, pe lângå alte måsuri, în 1895, gimnastica de
diminea¡å, înaintea programului, iar în 1896 a introdus jocurile cu
mingea.
Preocupårile pentru educa¡ia fizicå, gimnasticå, au început så dea
roade; la 28 iunie 1902 s-a distribuit medalia pentru participarea, la
Bucure¿ti, la concursurile jocului na¡ional OINA, unor elevi care s-au
eviden¡iat. Tot în 1902 s-au pus bazele “Societå¡ii de gimnasticå” în
cadrul gimnaziului7.
Ion T. Calotescu, din Cårbune¿ti, preconiza chiar un cod de conduitå
dupå care învå¡åtorul så se conducå8. Din ideile ce trebuiau så fie avute
în vedere fåceau parte ¿i urmåtoarele: “Få din via¡a ta un model pentru
copii nu numai atunci când te våd ¿i te aud ci ¿i atunci când nu mai
e¿ti cu ei. Când descoperi oarecare defecte la copii, cerceteazå-¡i mai
întâi fiin¡a, faptele ¿i via¡a ta.
Descoperå-¡i tu mai întâi gre¿elile, påcatele tale, te îndreaptå ¿i
6
Ibid, p. 333-334.
7
Cornel Cârstoiu, Un secol de luminå, 1890-1990, Târgu Jiu, 1990, p. 64. Profesor
Cornel Alexandrescu, Monografia Liceului “Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu, 1890-1990, p.
369-370.
8
“Amicul poporului”, anul I, nr. 3/1898, p. 84-85.

- 255 -
apoi îndreaptå ¿i pe al¡ii (copiii)”.
Cei ce aveau astfel de concep¡ii ¿i militau pentru aplicarea lor vorbeau
despre formele, despre felurile de educa¡ie. Cel mai reprezentativ a fost
în acea perioadå, învå¡åtorul din Pojogeni, Ion Haiducescu, care ¿i-a
sus¡inut ideile ¿i prin reviste ¿i prin conferin¡e. El concepea educa¡ia
un complex de måsuri, un procedeu de a lucra tot timpul cu omul. “A
educa va så zicå a cre¿te, a conduce, a dirija pa¿ii omului în timpul
dezvoltårii sale trupe¿ti ¿i suflete¿ti”9.
El socotea aceasta o artå, o ¿tiin¡å a educa¡iei care are ca scop så
perfec¡ioneze pe om, pe care o socotea cea mai grea ¿i poate cea mai
însemnatå. “De aceea, zicea el, educatorul, dascålul, trebuie så fie cult
¿i cu talent”.
Dar nu numai dascålul, învå¡åtorul, trebuie så cunoascå aceastå
¿tiin¡å ci ¿i pårin¡ii, pentru cå pårin¡ii sunt ¿i trebuie så fie ¿i educatori,
ei trebuie så fie cei dintâi educatori. În familie se pune de fapt temelia
educa¡iei10 .
ºelul educa¡iei – în concep¡ia lui I. Haiducescu – trebuie så fie
învå¡åtura ¿i perfec¡ionarea omului. Cåtre acestea trebuie så concure
mai multe laturi ale educa¡iei: educa¡ie fizicå, educa¡ia în familie ¿i
educa¡ia na¡ional, educa¡ia moralå, educa¡ia intelectualå, educa¡ia
artisticå, educa¡ia profesionalå, educa¡ia socialå, educa¡ia muzicalå etc.
Dacå se urmåre¿te procesul de învå¡åmânt în cursul timpului se
poate constata cå de atunci de când a început så se dea aten¡ie deosebitå
¿colii, paralel sau concomitent cu învå¡åmântul a apårut în programul
¿colii de educa¡ia, educa¡ia fizicå, mai întâi sub forma gimnasticii. În
programul lui Alexandru Ipsilanti, din anul 1776, pentru ¿coala din
Bucure¿ti se stabilea cå “între studiile obligatorii pentru to¡i ¿colarii
era ¿i gimnastica, în timp de o orå în fiecare zi, dupå prânz” 11.
Legea asupra instruc¡iunii a Principatelor Unite Române, din 1864,
înscria ¿i ea, la capitolul obiectele de studiu ¿i gimnastica12 (articolul
116), pentru ca la articolul 173 så se precizeze cå aparatele gimnastice
se vor stabili în internate pentru exerci¡iul corpului, în timpul recrea¡iilor.
O informa¡ie mai concretå despre gimnasticå se gåse¿te într-o dare
de seamå prezentatå de I. Bådilescu, directorul ªcolii Normale a Societå¡ii
pentru Învå¡åtura Poporului Român, pentru anul 1871-1872 cåtre
pre¿edintele societå¡ii, în care aråta cå ar fi bine så se introducå în
programa ¿colii ¿i exerci¡iile gimnastice ¿i instruc¡ia militarå, “Pentru
a men¡ine cu elevii acestei ¿coli tåria fizicå ¿i pentru a se învârto¿i ¿i

9
Ibid, anul III, nr. 10 din 15 aprilie 1902, p. 409-415.
10
Ibidem, p. 309.
11
V.A. Urechia, Istoria ¿coalelor de la 1800 la 1864, Tom I, p. 39.
12
Legea asupra instruc¡iunii a Principatelor Unite, Bucure¿ti, 1865, p. 21.

- 256 -
fortifica corpul ar fi foarte de dorit så se introducå exerci¡iile gimnastice,
prevåzându-se, se în¡elege, cu toate aparatele ¿i instrumentele necesare
la aceste exerci¡ii. Mult ar contribui la aceasta ¿i deprinderile la arme
prin care elevii, în timpul ¿ederii lor în acest institut så se ini¡ieze în
arta de a mânui arma precum ¿i în celelalte mi¿cåri ce fac parte integratå
din exerci¡iile militare. Cåci numai în modul acesta vor putea ¿i ei, ca
învå¡åtori, a deprinde pe elevii lor, mai cu seamå pe cei înainta¡i în
etate, în aceste exerci¡ii ¿i astfel a-i deda încå de timpuriu cu asemenea
ocupa¡ii” 13.
Despre gimnasticå, în principala institu¡ie de învå¡åmânt din Târgu
Jiu, Gimnaziul “Tudor Vladimirescu”, î¿i amintea fostul director, Iuliu
Moisil: “În 1895 am introdus gimnastica de diminea¡å, adicå mi¿cåri
gimnastice ¿i de inspira¡iune de aer curat, înainte de începerea
cursurilor, timp de vreo 15 minute (între 7 ½ ¿i 8 diminea¡a), sub
conducerea mea.
În primåvara anului 1896, am introdus jocurile cu mingea, care nu
se pomeneau la Târgu Jiu, nici în jude¡ul Gorj… Am învå¡at pe elevi a
juca, însumi luând parte la ele” 14.
Dealtfel ¿i atunci erau în ¿coalå unele materii cårora li se dådea
mai multå aten¡ie decât altora. O spunea ministrul învå¡åmântului,
Spiru Haret. Iatå ce scria, în 1903: “Învå¡åmântul desenului, muzicii ¿i
al gimnaziunii a fost pânå acum destul de sacrificat în ¿colile noastre”
¿i aprecia aceastå sacrificare “o gre¿ealå”. “În învå¡åmânt, zicea Haret,
orice studiu are un scop bine determinat, a¿a cå lipsa lui face ca ¡inta
învå¡åmântului så nu fie pe deplin atinså” 15.
Referindu-se la învå¡åmântul gimnasticii, eviden¡ia cå în anii din
urmå a cåpåtat mare avânt, mai ales prin ståruin¡a câtorva mai¿trii
care au introdus ¿i aici metode ¿i exerci¡ii noi. Aprecia mai ales faptul
cå se dådea multå aten¡ie mi¿cårilor corpului, fårå aparate, care se pot
face ¿i chiar ¿i de copiii de la 7 ani, izola¡i sau în grupe ¿i care sunt a¿a
de proprii pentru a dezvolta vigoarea ¿i sånåtatea corpului, dând în
acela¿i timp deprinderi de disciplinå a mi¿cårilor.
Ministrul Spiru Haret våzuse, la inaugurarea localului Gimnaziului
din Târgu Jiu, jocul copiilor “fuga-oina” ¿i altele, în curtea ¿colii, “el
însu¿i intrând pentru câteva momente în joc” 16 ceea ce i-a sugerat ca
prin decizia din 13 aprilie ¿i decembrie 1898 så introducå jocul de oinå
13
Petre Gârboviceanu, Societatea pentru Învå¡åtura Poporului Român din Bucure¿ti,
cu ¿coalele ei, Bucure¿ti, 1906, p. XXXV.
14
Iuliu Moisil, Amintiri ¿i date din trecutul Gimnaziului-liceu “Tudor Vladimirescu”
din Târgu Jiu, Târgu Jiu, 1935, p. 5.
15
Spiru Haret, Raport adresat M.S. Regelui, asupra activitå¡ii Ministrului Instruc¡iunii
Publice ¿i al Cultelor, Bucure¿ti, 1903, p. 210-211.
16
Spiru Haret, op. cit., p. 6.

- 257 -
ca exerci¡iu obi¿nuit în ¿coli17. Ba, mai mult, a înfiin¡at concursul an-
nual de oinå care se ¡inea la 10 mai în fiecare ora¿ unde erau mai multe
¿coli, între toate liceele, Gimnaziile, seminarele ¿i ¿colile normale.
La 23 ianuarie 1903 ministrul a mai hotårât ¡inerea, la Bucure¿ti,
în fiecare an, în ziua de 10 mai, a unei serbåri generale de gimnasticå
la care så participe toate ¿colile18.
Datoritå lui Haret ¿i Moceanu, educa¡ia fizicå este a¿ezatå pentru
prima oarå pe principii ¿tiin¡ifice ¿i metodice. Din 1899, ca urmare a
reformei lui Haret, toate obiectele de învå¡åmânt, inclusiv educa¡ia fizicå,
au o programå ¿colarå. Gimnastica devine obligatorie, i se destineazå o
orå de claså såptåmânal ¿i are programå atât pentru båie¡i cât ¿i pentru
fete, cu precizårile utile în privin¡a materiei ¿i a materialelor ajutåtoare,
a mijloacelor, în rândul cårora exerci¡iile libere, jocurile sportive, oina
¿i excursiile se gåseau la loc de cinste.
Se introduc în ¿coalå, cu caracter obligatoriu, concursurile de
gimnasticå ¿i marile serbåri de sfâr¿it de an. Întrecerile aveau loc la
probe de alergåri, sårituri, ridicåri ¿i aruncåri de greutå¡i.
A intervenit îmbunåtå¡irea bazei materiale ¿i organizarea activitå¡ii
extra¿colare.
De la an la an situa¡ia gimnasticii în ¿coalå se îmbunåtå¡e¿te. Astfel,
pe lângå cå s-a aprobat legea instruc¡iei militare în ¿coli (din 1906,
n.n.), se introduce ¿i în ¿colile primare gimnastica; se înfiin¡eazå cursuri
de perfec¡ionare pentru profesorii de gimnasticå, se îmbunåtå¡esc
programele ¿colare, mai cu seamå cele ale ¿colilor normale care pregåteau
¿i pe maestrul de gimnasticå din învå¡åmântul primar; se introduc
jocurile în aer liber în ¿colile de copii mici, începe så se practice turismul
¿colar; se elaboreazå regulamentul concursului ¿i serbårilor de
gimnasticå, alergåri, sårituri, aruncåri de greutå¡i, dansuri na¡ionale
¿i jocul de oinå19.
Sunt toate acestea elemente care eviden¡iazå ce aten¡ie mare dådea
educa¡iei fizice, denumire care se va concretiza ceva mai târziu, fåcând
parte din programul ¿colar, de care trebuia så se ocupe învå¡åtorii,
institutorii ¿i profesorii. Numai cå aceasta nu mai era o activitate
extra¿colarå ci o activitate prevåzutå în program.
Mai marii timpului o socoteau o activitate necesarå, trebuincioaså
17
Iatå cum argumenta în decizia citatå introducerea acestui joc: “Având în vedere
trebuin¡a ce este a se da în ¿coli o mai mare dezvoltare exerci¡iilor fizice, fårå care educa¡iunea
tineretului nu poate så fie completå, nici armonicå. Având în vedere cå pentru a atinge
acest scop, printre alte mijloace, unul din cele mai eficace este a se cultiva jocurile care
dezvoltå for¡a, agilitatea, curajul ¿i ini¡iativa individualå, decidem: se instituie concursuri
anuale de joc de oinå pentru ¿colarii ¿colilor primare ¿i secundare, ¿colilor primare-normale
¿i seminariilor.
18
Ibid, p. 211-212 ¿i 158 anexa 64.
19
Istoria învå¡åmântului din România, Bucure¿ti, 1971, p. 254-255.

- 258 -
formårii tineretului, modelårii tråsåturilor lui ¿i de aceea îi dådeau
atâta aten¡ie.
Învå¡åmântul, educa¡ia ¿i cultura trebuiau så fie discipline de bazå
în programul de activitate al ¿colilor, activitå¡i permanente ale elevilor
¿i cadrelor didactice.
Våzându-se rolul însemnat pe care îl aveau în cre¿terea ¿i formarea
tineretului, nu numai ¿colarii ci a tineretului în general ¿i mai ales
rezultatele, s-au creat diverse organe ¿i institu¡ii ce se ocupau de
ramurile sportive, s-au adoptat reglementåri, s-au dat fonduri care så
contribuie la dezvoltarea lor.
Au intrat chiar în preocupårile guvernului ¿i în titulatura
ministrului, în câteva rânduri existând Ministrul Educa¡iei Na¡ionale20
etc.
Am extins pu¡in evolu¡ia termenului de educa¡ie pentru a în¡elege
cât de complexå a fost, cât de mare aten¡ie i s-a dat ¿i de câtå grijå s-a
bucurat. În¡elegem astfel mai bine cuvintele învå¡åtorului Ioan
Haiducescu din Pojogeni, “A educa va så zicå a cre¿te, a conduce, a
dirija pa¿ii omului în timpul dezvoltårii sale trupe¿ti ¿i suflete¿ti”.
De¿i educa¡ia este una, ca så se poatå în¡elege mai bine am vorbit
de laturile, de formele de educa¡ie ce se gåsesc în preocupåri, în meserii,
în activitå¡i. Aceste numiri nu s-au mai folosit de¿i nu erau improprii.
Haiducescu ¿i amicii lui n-au vorbit atunci de încå o formå a
educa¡iei ¿i anume educa¡ia militarå.

Introducerea instruc¡iei militare în ¿coalå.

Problemele de educa¡ie nu erau numai preocuparea ¿colii ¿i a
bisericii, a învå¡åtorilor ¿i preo¡ilor. Erau o preocupare pe întreaga ¡arå,
a diverselor institu¡ii ¿i organe, asocia¡ii ¿i societå¡i cu atribu¡ii centrale
¿i locale.
La 4 noiembrie 1944 iarå¿i s-au despår¡it în Ministerul Educa¡iei
Na¡ionale ¿i Ministerul Cultelor ¿i Artelor. Din 6 martie 1945 pânå în
decembrie 1947 va exista Ministerul Educa¡iei Na¡ionale pânå în aprilie
1948. De la aceastå datå iarå¿i se vor despår¡i formând trei ministere.
Abia în 1974 vor apårea, separat Ministerul Educa¡iei ¿i Învå¡åmântului
pentru ca în guvernele formate de Manea Månescu så disparå din
titulaturå educa¡ia. În guvernele formate de Ilie Verde¡, în 1979 ¿i 1985
¿i al lui C. Dåscålescu, în 1982, 1985, a apårut iarå¿i Ministerul
Educa¡iei ¿i Învå¡åmântului.
Începând cu guvernul lui Petre Roman din 26 decembrie 1989 a
20
În timpul guvernårii lui Tåtåråscu, din noiembrie-decembrie 1937, ministerul s-a
numit Ministerul Educa¡iei Na¡ionale, pânå în septembrie 1940 când guvernul lui Ion
Antonescu a format iarå¿i un singur minister din cele douå ministere - Ministerul Cultelor
¿i Artelor ¿i Ministerul Educa¡iei Na¡ionale – sub numele de Ministerul Cultelor ¿i Artelor.

- 259 -
dispårut iarå¿i din titulaturå educa¡ia.
Pe måsura dezvoltårii societå¡ii române¿ti ¿i odatå cu aceasta
înmul¡irea popula¡iei, se sim¡ea nevoia interven¡iei statului ¿i prin alte
mijloace, ceea ce s-a ¿i întâmplat. Încå din prima jumåtate a secolului
al XX-lea s-au intensificat preocupårile pentru crearea armatei române,
pe care statul så se poatå baza atunci când ¡ara este în pericol.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat o mare aten¡ie organizårii ¿i
pregåtirii armatei, pregåtirii de subofi¡eri ¿i ofi¡eri, dar ¿i instruirii ¿i
înzestrårii cu armament ¿i celelate necesitå¡i.
În contextul acestei pregåtiri, probabil cå a apårut ¿i ideea pregåtirii
¿i a tineretului, începând cu tineretul ¿colar.
În deceniul VII-VIII al secolului al XIX-lea încep så se facå sim¡ite
aceste preocupåri. Ne este cunoscut un raport al Revizoratului ¿colar al
districtului Gorj, din 30 mai 1872, câtre Ministerul Cultelor ¿i
Instruc¡iunii Publice, prin care aducea la cuno¿tin¡å cå, comandantul
Batalionului al II-lea de Mili¡ie, i-a comunicat cå în virtutea ordinelor
ce le are de la Divizie, a ordonat comandan¡ilor de companii din acest
district, cå în zilele de duminicå ¿i sårbåtori, când timpul este favorabil,
så scoatå la exerci¡ii militare pe elevii ¿colilor comunale rurale invitând
(pe revizorul ¿colar, n.n.) ca ¿i el så comunice aceastå dispozi¡ie
învå¡åtorilor spre a le da ¿i ei concursul necesar21.
Printr-o adreså a Ministerului de Råzboi cåtre Ministerul Cultelor
¿i Instruc¡iunii Publice, se fåcea cunoscut cå unele institu¡ii ¿colare nu
trimit pe elevi la instruc¡ie, ceea ce este foarte necesar ca în timpul
iernii så înve¡e mânuitul armelor în camerå.
Dupå câte rezulta din adreså directorii liceelor trebuiau så
hråneascå pe elevi la instruc¡ie22. Comunica, de asemenea, cå pe timpul
iernii elevii mai mici de 15 ani pot fi dispensa¡i de a merge la instruc¡ie,
iar “cei mai mari de aceastå vârstå så meargå a învå¡a instruc¡ia
militarå în detaliu ca så poatå deveni ei singuri instructori”.
Mai ruga så se ia måsuri ca “elevii din internate så aibe uniforme
costum de doroban¡” 23. Instruc¡ia se fåcea în toate zilele de sårbåtoare
¿i duminica24.
În adresa Ministerului de Råzboi se fåcea precizarea: costul tuturor
efectelor pentru un elev de 10-14 ani este de 52 lei ¿i 61 bani. Cel de la
18 ani înainte este de 68 lei ¿i 50 bani25.
Dupå ce au fost stabilite ¿i rezolvate o serie de måsuri pregåtitoare

21
A.N.I.C. fond Ministerul Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice, dosar nr. 214/1872, f. 9.
22
Ibid, dosar nr. 122/1874, f. 12-21.
23
Ibid, f. 13.
24
Ibid, f. 21, 29.
25
Facerea ¿i purtarea uniformei din partea elevilor era facultativå. Dar nu se purta
altå uniformå decât cea indicatå mai sus.

- 260 -
au trebuit adoptate o serie de documente oficiale, între care Regulamentul
asupra instruc¡iei militare. A fost adoptat în ¿edin¡a Consiliului de
Mini¿tri din 24 iulie 1874. Decretul pentru aprobarea regulamentului a
fost semnat de rege la 18 octombrie 1874.
Pentru a în¡elege mai bine rostul acestei ac¡iuni, con¡inutul ei, vom
insera aici câteva prevederi din decretul regal cu care s-a aprobat
regulamentul.
Art. 1. Instruc¡ia militarå este obligatorie pentru to¡i elevii din ¿colile
publice, fie primare, fie secundare ¿i facultativ pentru cei de la ¿colile
private.
Art. 2. Elevii de la 13-15 ani vor urma ¿coala (instruc¡ia) soldatului
¿i ¿coala de companie fårå arme; de la 15 ani în sus acelea¿i exerci¡ii,
cu arme. Aceastå instruc¡ie se va face numai practicå.
Art. 3. Elevii din ultimele douå clase ale ¿colilor secundare sunt
datori a învå¡a ¿i teorie ¿i în practicå cu arme, ¿coala soldatului ¿i
¿colile de companie, serviciul de garnizoanå ¿i serviciul intern.
Art. 6. Fiecare ¿coalå va avea un instructor militar.
Art. 8. Instructorii militari vor fi însårcina¡i ¿i cu exerci¡ii de
gimnasticå 26.
Art. 14. La finele fiecårui an ¿colar ¿i înainte de Sfântul Petru, un
examen public, se va face în prezen¡a comandantului fiecårei ¿coli.
Rezultatul examenului va fi consemnat pentru fiecare elev în certificatul
såu de studii27. Partea militarå a tuturor ¿colilor concentrate într-un
loc anume determinat se va face în diminea¡a zilei de Sf. Petru, înainte
de împår¡irea premiilor28.
Introducerea instruc¡iei militare nu s-a fåcut fårå greutå¡i ¿i
nemul¡umiri. Spre exemplu, Primåria ora¿ului Târgu Jiu înainta
Ministerului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice o adreså, în 4 noiembrie
1875, prin care aråta cererea profesorilor de la ªcoala Normalå de a fi
scuti¡i de instruc¡ia militarå întrucât în sårbåtori ¿i duminica î¿i rezolvå
problemele personale, dar ¿i de ¿coalå29.
Grigore Cåzånescu, profesor de matematicå ¿i director al ªcolii
Normale din Târgu Jiu, prin adresa din 23 octombrie informa câ atât
domnia sa cât ¿i ceilal¡i profesori ai ¿colii normale sunt lua¡i la exerci¡iile
militare în toate duminicile ¿i sårbåtorile de peste an, ori acestea le
ocupå zilele de repaos. Ruga så se cearå comandantului Batalionului de
doroban¡i din Târgu Jiu så-i despresureze de sarcinile militare.

26
Exerci¡iile de gimnasticå, ca ¿i cele militare, se executau de douå ori pe såptåmânå,
în localul sau în curtea ¿colii.
27
Ibid, dosar nr. 122/1824, f. 82, 99.
28
Regulamentul care privea institu¡ia militarå se aflå în acela¿i dosar la filele 64, 78.
Prevederile lui sunt cam acelea¿i din decret.
29
Ibid, dosar nr. 110/1876, f. 3.

- 261 -
 Este interesant de våzut cå måsura de a fi pregåti¡i din punct de
vedere militar elevii tuturor categoriilor de ¿coli se lua ¿i se punea în
practicå în perioada când guvernan¡ii, probabil, se gândeau la cucerirea
independen¡ei de stat ¿i cå doar peste trei ani poporul român va fi
chemat la arme ¿i la lupta pentru cucerirea independen¡ei. Probabil cå
puterea de rezisten¡å a militarilor ¿i popula¡iei, faptele de vitejie pe
câmpul de luptå au fost ¿i un rezultat al pregåtirilor efectuate în ¿coalå.
Ceea ce s-a petrecut în deceniul opt al secolului al XIX-lea n-a fost
un fapt singular. Probabil cå guvernan¡ii ¿i-au dat seama, în ciuda unor
voci potrivnice instruc¡iei militare (a militarizårii ¿colilor) cå totu¿i a
fost o treabå necesarå cu urmåri pozitive puternice în perspectivå.
De aceea, la începutul secolului al XX-lea s-a adoptat o lege30 care
stabilea introducerea instruc¡iei militare în ¿coli. Prin introducerea
instruc¡iei militare obligatorii în ¿coalå – erau de pårere guvernan¡ii –
se va ob¡ine de la început douå mari ¿i pre¡ioase foloase:
Acela de a avea na¡iunea, armata, temeinic pregåtitå printr-o
metodicå educa¡ie militarå datå în scopul apårårii na¡ionale ¿i în al
doilea rând, reducerea serviciului militar la doi ani31, reducere deopotrivå
folositoare statului ¿i cetå¡eanului.
Dar instruc¡ia militarå în ¿coalå putea aduce foloase ¿i din punct
de vedere social precum: deprinderea cu ordinea, cu exactitatea, cu
împlinirea muncii cuvenite, cu respectul autoritå¡ii ¿i supunerea pe
care ea le da ¿i altele.
ªtiind såtenii cå prezen¡a la ¿coalå ¿i facerea instruc¡iei va avea ca
urmare reducerea armatei cu un an, vor trimite copiii la ¿coalå. Deci se
va îmbunå¡ii frecven¡a la ¿coli.
Måsura de a introduce instruc¡ia militarå în ¿coli nu era o problemå
inventatå ad hoc,. La elaborarea proiectului de lege au utilizat experien¡a
fåcutå de cåpitanul Chiri¡escu din Regimentul 4 Ilfov nr. 21, cel care a
înfiin¡at ¿i a instruit “Batalionul micilor doroban¡i” care a defilat înaintea
M.S. Regelui cu ocazia revistei militare de ziua de 10 mai trecut”. (1905
n.n.)
Legea ce se adopta pentru introducerea instruc¡iei militare obligatorii
în ¿colile primare, secundare ¿i profesionale prevedea, la articolul 1, cå
se instituie pe lângå Ministerul Învå¡åmântului ¿i Artelor cu începere
de la 1 aprilie 1906, un serviciu special sub denumirea de Corpul
instructorilor militari ¿colari.
Scopul pentru care se creeazå este instruirea teoreticå ¿i practicå a
tuturor elevilor din ¿colile publice ¿i particulare române, de båie¡i.
În expunerea de motive la proiectul de lege se aråta, între altele,
30
Monitorul Oficial nr. 269 din 7 martie 1906, p.
31
Legisla¡ia în vigoare stabilea stagiul militar la 3 ani având înså instruc¡ia militarå
completå, în ¿coalå, ca elev, la încorporare, fåcea stagiul doar 2 ani, în loc de 3.

- 262 -
“Prin organizarea sistematicå a exerci¡iilor gimnastice ¿i instruc¡iei
militare se desåvâr¿e¿te în mod fericit educa¡ia fizicå în ¿coli, corectând
relele influen¡e ereditare precum ¿i ac¡iunea deprimantå pe care munca
intelectualå exageratå o are asupra corpului. Pentru ¡ara noastrå…
exerci¡iile de instruc¡ie militarå se impun ca cel mai bun ¿i folositor
mijloc de educa¡ie fizicå”.
Se sublinia, de asemenea, cå pregåtirea militarå serve¿te apårårii
¡årii. “Educa¡ia militarå, adicå crearea acelor deprinderi ¿i dezvoltarea
acelor aptitudini corporale ¿i suflete¿ti care desåvâr¿esc din fiecare
cetå¡ean un o¿tean adevårat.
În acela¿i timp în ¿coalå se capåtå pregåtirea tinerilor pentru
societate. Concomitent înså se va pregåti prin instruc¡ia militarå pentru
apårarea patriei.
Prin lege se crea un nou organ special – Inspectoratul Militar gen-
eral ¿colar, dar ¿i Corpul instructorilor militari ¿colari. Corpul
instructorilor militari avea dublå subordonare. Pentru îndeplinirea
misiunii sale depindea de Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor, iar în ce
prive¿te comandamentul, disciplina ¿i justi¡ia era subordonat
Ministerului de Råzboi.
Articolul 6 prevedea cå întregul teritoriu al regatului român se
împår¡ea în 5 regiuni ¿colare militare, corespunzåtor celor 4 corpuri de
armatå ¿i Divizia militarå din Dobrogea.
Fiecare regiune se subîmpår¡ea în revizorate ¿colare militare,
corespunzåtor jude¡elor respective, afarå de câteva care, din cauza
numårului mare de ¿coli, se subîmpår¡ea în douå.
Articolul 7 din Regulament32 stabilea personalul pe func¡iuni al
Corpului instructorilor militari. În efectivul ¿i func¡iile stabilite de lege
era ¿i un revizor ¿colar civil cu titlu de revizor ¿colar general al Corpului
Instructorilor militari ¿colari 33.
La articolul 11 al legii se preciza cå fiecare ¿coalå primarå urbanå
sau ruralå de båie¡i precum ¿i fiecare ¿coalå profesionalå de båie¡i,
aflatå într-o comunå ruralå va avea un instructor militar care se va
recruta dintre solda¡ii combatan¡i ai trupei cu schimbul din regimentele
de infanterie.
Ace¿ti solda¡i instructori erau de fapt cei ce asigurau îndeplinirea
programului de instruire în ¿coli. Deci de la ace¿ti solda¡i instructori
depindeau bunele rezultate ale predårii întregii instruc¡ii militare pentru
elevi. Ei erau datori så facå exerci¡iile teoretice, practice ¿i trageri la
¡intå în zilele de lucru ce li se vor hotårî prin programele de studii
32
Monitorul Oficial nr. 33 din 13 (26) mai 1906, p. 1196-1212.
33
În legea de organizare a Corpului instructorilor militari ¿colari, revizorul (civil n.n.)
este prevåzut ca fåcând parte din personalul acestui serviciu, ale cårui atribu¡ii erau de a
ajuta permanent pe inspectorul militar general în toate detaliile serviciului.

- 263 -
speciale precum ¿i duminicile ¿i sårbåtorile, dupå ie¿irea din biserica
unde ei erau obliga¡i a lua parte cu to¡i elevii, la serviciul religios.
Învå¡åtorii ¿colii pe lângå care se gåseau instructorii militari erau
¿i ei implica¡i. Astfel, Regulamentul preciza cå în predarea instruc¡iei
¿i cuno¿tin¡elor militare ¿i mai cu seamå pentru cele teoretice,
instructorul militar trebuia så meargå în acord cu învå¡åtorul ¿colii, iar
la darea notelor, era asistat de învå¡åtorul care ¿tia cum trebuie date
aceste note, cåutând (instructorul) a sta în bune rela¡ii cu dânsul (cu
învå¡åtorul n.n.).
Sub niciun motiv instructorul militar urban sau rural nu va avea
dreptul a pedepsi vreun elev, iar pentru orice gre¿ealå a elevului el este
dator a o aduce la cuno¿tin¡å învå¡åtorului sau profesorului ¿colii care
este în måsurå a aplica pedepse.
El era autorizat a face, cu aprobarea inspectorului militar general,
inspec¡ie în toatå ¡ara unde se va crede de cuviin¡å cå este nevoie prezen¡a
sau interven¡ia sa.
De asemenea, în Regulament se stabilea cå toate autoritå¡ile ¿colare
sunt datoare a da concursul ¿i sprijinul lor organelor însårcinate cu
predarea ¿i controlul instruc¡iei militare în ¿coalå (art. 85), iar articolul
86 se referea la revizorii ¿colari de jude¡e care, în inspec¡iile ce urmau
så facå ¿colilor så se intereseze ¿i de mersul instruc¡iei militare.
Dar constatårile ¿i încheierile ce se vor face se vor comunica direct
Inspectoratului militar general ¿colar.
În Regulament se mai fåceau unele precizåri, între care:
Niciun elev nu va putea fi dispensat de exerci¡iile ¿i instruc¡ia
militarå, afarå numai de aceia care vor fi afecta¡i de o infirmitate ¿i
deforma¡ie corporalå.
Articolul 64 din Regulament descria uniformele ce urmau så le poarte
elevii claselor diferitelor ¿coli.
Odatå întocmite ¿i aprobate legile cu caracter militar din februarie34
¿i iunie 35 1906, precum ¿i Regulamentul de aplicare a legii pentru
instruc¡ia militarå obligatorie36, cu organizarea în întreaga ¡arå a elevilor
din ¿coli ¿i încadrarea cu instructori militari a început controlul prin
¿coli så se vadå cum se aplicå legea ¿i regulamentul, ce greutå¡i se
întâmpinå ¿i ce måsuri se iau.
În jude¡ul Gorj fiecare ¿coalå avea câte un instructor militar. De
asemenea, la revizoratul ¿colar se afla un ofi¡er care avea misiunea de
a controla cum se aplicå legea instruc¡iei militare în ¿colile rurale, dar
¿i din ora¿ul Târgu Jiu, rezultatele ob¡inute de elevi, colaborarea
solda¡ilor instructori cu cadrele didactice, starea de spirit în rândul
34
Monitorul Oficial nr. 269 din 7 martie 1906, p.
35
Ibid, nr. 67 din 14 iunie 1906, p. 3682-2683.
36
Ibid, nr. 33 din 13 (26) mai 1906, p. 1199-1212.

- 264 -
elevilor, dar ¿i influen¡a instruc¡iei asupra ¿colii.
În unele comune mai mari erau câte 2 ¿i chiar mai multe ¿coli,
depinde de sate ¿i de condi¡iile de care dispunea comuna. În aceste
comune se afla ¿i câte un ¿ef de garnizoanå. Acesta era în acela¿i timp
¿i instructor la o ¿coalå.
Pe raza jude¡ului se mai afla câte un subofi¡er la fiecare plaså.
Ace¿tia proveneau din rândul subofi¡erilor activi , dar ¿i din cei trecu¡i
în rezervå. Ace¿tia fåceau cerere pentru a trece de la Ministerul de
Råzboi la Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor ¿i dupå aprobare trebuiau
så facå o concentrare pentru instruc¡ie.
Ace¿tia, de cele mai multe ori erau repartiza¡i în alte localitå¡i, nu
în cele de origine.
O cerere a sergentului major mili¡ian din Regimentul 18 Gorj, Nicolae
P. Bardac, din comuna Valea cu Apå, prin care solicita aprobarea pentru
a se prezenta la examen37, se aflå în dosarul citat.
În unele dosare sunt tabele cu astfel de cadre. Într-un astfel de
tabel, din 16 august 1906, era ¿i subofi¡erul plutonier Adrian Nicolae
din Gorj. Pe un alt tabel, din 15 august 1916, erau Nicolae Tånase din
Brådiceni, Nicoleanu R. din Såcelu38 etc.
Cei ce erau aproba¡i erau trecu¡i în rezervå dupå care se angajau la
Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor.
Dintr-un raport al Revizoratului ¿colar cåtre Inspectoratul general
¿colar militar, din 22 decembrie 1906, rezultå cå în eviden¡ele acestui
revizorat ¿colar, se aflau un numår de 152 ¿coli rurale din care numai
la 120 urma instruc¡ia ¿colarå militarå, cu instructori breveta¡i, având
numårul total de 3597 elevi; la 16 comune cu ¿coli fårå instructori s-a
aprobat cu ordinul Diviziei nr. 9527 scutirea de serviciu. Restul de ¿coli
au posturi vacante pânå la pregåtirea instructorilor la Corpul
instructorilor. Nu avea cuno¿tin¡å de numårul elevilor acestor ¿coli,
înså ei trec de 40039.
Despre modul cum se desfå¿ura instruc¡ia militarå în ¿coli stau
mårturie procesele verbale încheiate în controalele fåcute. Astfel, în 20
noiembrie 1906, ¿eful Marii regiuni I militarå ¿colarå, maiorul
Mårculescu, a fåcut o inspec¡ie la ¿coala ruralå din comuna Corne¿ti,
împreunå cu revizorul ¿colar Enå¿escu ¿i cåpitanul Martinescu, revizorul
¿colar militar al jude¡ului Gorj.
În procesul verbal încheiat cu aceastå ocazie se aratå cå “¿colarii
erau prezen¡i pe clase. Au inspectat elevii la ¿coala soldatul, capitolul I
¿i II din titlul I (din programul ¿colar, n.n.). Elevii au råspuns bine ¿i
practic ¿i teoretic. Teoria am chestionat-o despre salut ¿i ierarhia militarå,
37
A.N.I.C. fond Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor, dosar nr. 802/1906, f. 22, 32
38
Ibid, f. 294-295.
39
A.N.I.C. fond Inspectoratul instruc¡iei militare ¿colare, dosar nr. 89/1907, f. 50.

- 265 -
råspunsul bini¿or. Predarea instruc¡iei se face întocmai dupå deslu¿irile
pentru instructorii urbani ¿i rurali.
Curå¡enia elevilor: cura¡i. Sånåtatea elevilor: bunå. Pe timpul råu
instruc¡ia se face în claså. ªcolarii vin regulat la instruc¡ie. Cei ce
lipsesc se amendeazå, li se face moralå prin observa¡ii.
Instructorul vine regulat la ¿coalå.
Duminica, instructorul cu elevii merg la bisericå.
Nu sunt aparate de gimnasticå, dar se vor înfiin¡a.
În pu¡inul timp s-a predat instruc¡ia militarå, dupå instruc¡iunile
ce le are instructorul.
Atât domnul revizor cât ¿i instructorul î¿i dau toatå silin¡a pentru
aceastå nouå institu¡ie” 40
În ziua de 20 octombrie1906 a fost inspectatå ¿coala din Stolojani
de cåtre cåpitanul Martinescu, revizorul militar al jude¡ului Gorj ¿i dl.
Constantin Enå¿escu, revizorul ¿colar. Au fost inspecta¡i elevii claselor
a III-a, a IV-a ¿i a V-a. Au fost examina¡i elevii, individual, la capitolul I
¿i II de la titlul I – ¿coala soldatului, au råspuns bine.
La teorie au fost examina¡i: ierarhia ¿i salutul militar. Au råspuns
bine.
Instruc¡iunea: se urmeazå predarea întocmai dupå deslu¿irile pentru
instructorii urbani ¿i rurali.
Elevii erau cura¡i.
Înfå¡i¿area elevilor ca sånåtate – bunå.
Pe timp råu instruc¡ia se face în clase.
ªcolarii vin regulat la orele de instruc¡ie militarå. Cei ce lipsesc se
amendeazå ¿i se opresc de la maså.
Instructorul vine regulat la ¿coalå în zilele fixate pentru predarea
instruc¡iei.
Duminica ¿i în zilele de sårbåtoare, instructorul se duce cu elevii la
bisericå.
Nu sunt aparate de gimnasticå41.
Dupå câte se vede procesele verbale se fåceau dupå un chestionar.
Se råspundea la întrebåri.
Revizorul militar al jude¡ului Gorj, cåpitanul Martinescu, a întocmit
un raport de inspec¡ie, în ziua de 5 martie 1907, la ¿coala de la Bâlta,
clasele a III-a, a IV-a ¿i a V-a, unde a constatat: instruc¡ia practicå ¿i
teoreticå este satisfåcåtoare. Directorul ¿colii face tot posibilul ca
instruc¡ia militarå så se desfå¿oare în condi¡iuni bune. M-a informat cå
instructorul ¿colar militar este exact ¿i con¿tiincios la serviciu ¿i cå se
poartå bine cu elevii ¿i cuviincios ¿i cu corpul didactic.

40
A.N.I.C. fond Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor, dosar nr. 16/1906, f. 44.
41
Ibid, dosar nr. 16/1906, f. 46.

- 266 -
 Exerci¡iile militare sunt destul de utile ¿i nu provoacå elevilor nici
råcealå, nici obosealå, nici alte inconveniente ¿colarilor ¿i nemul¡umiri
pårin¡ilor ci, dimpotrivå, contribuie la men¡inerea disciplinei ¿i ordinei
în rândul ¿colarilor42.
Tot cåpitanul Martinescu a fåcut, în 23 ianuarie 1907, un control ¿i
la Gimnaziul real din Târgu Jiu, unde a constatat, la clasa a IV-a cå
instruc¡ia s-a urmat conform programului stabilit de Inspectorat.
Cuno¿tin¡ele teoretice s-au predat conform instruc¡iunilor date.
În general elevii au råspuns satisfåcåtor la întrebårile ce le-am
fåcut.
Dl. locotenent Dumitrescu ¿i sergentul Dråghiceanu ¿i-au dat toatå
osteneala pentru îndeplinirea cu exactitate ¿i con¿tiinciozitate a
îndatoririlor lor. Dl. director al liceului a fåcut så se ob¡inå cele mai
bune rezultate cu privire la predarea exerci¡iilor militare elevilor, ceea
ce a fåcut så se între¡inå disciplina ¿i ordinea în rândul elevilor43.
În afarå de controale Inspectoratul militar general ¿colar mai
cuno¿tea situa¡ia din ¿coli, ¿i din rapoartele primite de la conducerea
¿colilor.
Un astfel de raport este cel trimis de direc¡iunea Gimnaziului “Tu-
dor Vladimirescu” din Târgu Jiu, la 22 mai 1907, deci dupå aproape un
an de la intrarea legii în vigoare. Iatå ce raporta conducerea gimnaziului:
“Instruc¡iunea militarå la aceastå ¿coalå s-a fåcut cu începere de
la 12 octombrie 1906, în fiecare mar¡i ¿i vineri, în cele douå ore
dupå-amiaza. S-au ¡inut pânå în prezent 41 de lec¡ii în mod regulat,
afarå de o întrerupere de la 9 martie pânå la 12 aprilie a.c. (1907 n.n.)
în timpul råscoalelor când instructorul, dl. locotenent Dumitrescu, din
Regimentul 18 Gorj, a fost trimis în jude¡ cu regimentul.”
Directorul gimnaziului semnala cu plåcere cå în tot timpul nu a
avut de cercetat nici un caz neplåcut ¿i atât instructorul cât ¿i cei doi
sergen¡i s-au purtat cu blâde¡e ¿i au ¿tiut så se impunå elevilor, cu
vorbå bunå.
Revizorul militar ¿colar al acestui jude¡, dl. cåpitan I. Martinescu,
a asistat în mai multe rânduri la predarea lec¡iilor ¿i în procesul verbal
încheiat cu noi constata progresul mul¡umitor în instruirea elevilor ¿i
în men¡inerea ordinei ¿i disciplinei.
ªeful Marii regiuni militare, dl. maior Måldårescu, a vizitat în douå
rânduri ¿coala ¿i în ziua de 3 februarie a.c., printr-un proces verbal
fåcea acelea¿i constatåri44.
Raportul era semnat: director Al. Andronescu.
42
A.N.I.C. fond Inspectoratul general al Instruc¡iei militare ¿colare, dosar nr. 84/1907,
f. 12.
43
Ibid, f. 13.
44
Ibid, dosar nr. 2427/1907, f. 71, 87.

- 267 -
 Am citat doar câteva documente45 din care se poate vedea cå în
¿colile din Gorj legea instruc¡iei militare s-a aplicat, cå instructorii
însårcina¡i cu instruc¡ia ¿i-au fåcut datoria, cå revizoratul ¿colar ca ¿i
corpul didactic au sprijinit pe instructorii militari, cå între revizoratul
¿colar ¿i revizorul militar ¿colar al jude¡ului a existat permanent o bunå
colaborare.
Înså, la 18 octombrie 1907, Inspectoratul militar general al ¿colilor
publice ¿i particulare, se adresa Ministerului Învå¡åmântului informând
cå mare parte din institu¡iile de învå¡åmânt particulare nu au angajat
instructorii prevåzu¡i de lege46.
Måsura aceasta – introducerea instruc¡iei militare în ¿coli – de¿i în
lege ¿i regulament nu se aråta, avea de scop militarizarea ¿colilor. A¿a
era numitå în opinia publicå, dar ¿i în unele documente. Ea s-a bucurat
de aten¡ia publicului ¿i a gåsit ecou în presa vremii. “Amicul tinerimii”,
într-un articol “Sfin¡irea steagului micilor doroban¡i”, scria, la 9 mai
(1906): “S-a sfin¡it cu mare serbare steagul micilor doroban¡i din jude¡ul
Ilfov. Erau 1200 de copii îmbråca¡i cu i¡ari, cåma¿e albå, cåciulå de
doroban¡ ¿i opinci în picioare, în¿ira¡i în jurul unui altar a¿ezat în
mijlocul câmpului.
La orele 8½ s-a oficiat slujba religioaså în fa¡a domnului ministru
al instruc¡iunii publice, dl. M. Vlådescu, a domnului prefect de Ilfov, dl.
Petre Sfetescu ¿i a domnului general Hiot ¿i a ofi¡erilor afla¡i în tabårå.
În fa¡a altarului se afla o gardå de onoare formatå din 5 doroban¡i
cu drapelul unitå¡ii. Pe drapel scria: Jude¡ul Ilfov Regimentul ªcoalelor
rurale.
Ministrul a împår¡it tuturor micilor osta¿i câte o medalie jubiliarå”.
Revista “Amicul tinerimii” mai informa publicul cititor cå la serbare
a luat parte A.S.R. Alte¡a sa Regalå principesa Maria (viitoarea reginå a
României, n.n.) împreunå cu principele Carol ¿i principesele Elisabeta
¿i Marioara (Mignon) care au privit defilarea regimentului de copii.
Dintr-un articol publicat într-un numår din 9-10 septembrie 190647,
mai aflåm câteva elemente interesante ¿i anume cå “Instruc¡ia o fac
3165 de instructori, subofi¡eri activi. Instruc¡ia începe în clasa a II-a
primarå ¿i ¡ine pånâ în clasa a VII-a de liceu.
În ¿colile såte¿ti ¿i dupå ce ies din clasa a V-a elevii sunt datori a
urma instruc¡ia militarå în toate duminicile ¿i în zilele de sårbåtoare,
mai ales toamna ¿i iarna.
Fiecare ¿coalå va avea aparate de gimnasticå, pu¿ti de lemn pentru
deprinderea mânuirii armei, câte douå pu¿ti de o¡el pentru tras la ¡intå,

45
Întregul dosar 105/1907 cuprinde documente din Gorj.
46
Ibid, dosar nr. 2428/1907, f. 256.
47
“Amicul tinerimii”, anul IV, nr. 9-10 septembrie-octombrie 1906, p. 160.

- 268 -
ma¿ini de fabricat gloan¡e ¿i o pu¿cå “Manlicher” pentru câte 30 de
elevi.
Elevii purtau uniforme ¿i salutau militåre¿te. La 10 mai anul curent
(1906) au luat parte la defilare 1700 de osta¿i ¿colari. Numårul acestora
va cre¿te în curând la 700000 ori chiar la un milion de “curcåna¿i”
(mici doroban¡i)” 48.
“Cultura românå”, revistå de pedagogie, ¿tiin¡å ¿i literaturå, în
articolul Educa¡ia militåreascå în ¿coalå, aprecia cå “o mare problemå
socialå ¿i culturalå pe care trebuia så ¿i-o punå orice om de stat preocupat
de dezvoltarea ¿i de misiunea istoricå a neamului ¿i a ¡årii sale este så
facem din fiecare român o putere trupeascå ¿i sufleteascå, perfect
con¿tientå ¿i de ¡inta noastrå comunå ¿i de energia sa proprie” 49.
Revista era de pårere cå “un punct de însemnåtate capitalå din
programul politic al României moderne este de a ridica straturile
populare la nivelul cultural de care are nevoie, spre a în¡elege ¿i menirea
lor în stat ¿i pe a ¡årii lor între popoare spre a lucra con¿tient la
prosperarea lor ¿i a patriei” 50.
Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor era interesat ¿i urmårea nu
numai cum se împlinea legea instruc¡iei militare în ¿coli, ci ¿i efectul
instruc¡iei militare asupra elevilor, dacå în ¿coli ¿i în societate se schimbå
ceva.
Într-un ordin circular al Ministerului Instruc¡iunii, adresat
inspectoratelor ¿colare ¿i directorilor de ¿coli, din 7 noiembrie 190851, li
se spunea:
“Vå invit så da¡i Ministerului låmuriri asupra rezultatelor pe care
le-a dat måsura militarizårii învå¡åmântului instituitå prin legea din
1906. În aceste låmuriri ne ve¡i aråta influen¡a pe care aceastå måsurå
a avut-o cu privire la educa¡ia tinerimii, la buna ordine în ¿coalå ¿i în
afara ¿colii precum ¿i din oricare alt punct de vedere.
Vå rog ca pe cât posibil så ne cita¡i ¿i fapte concrete în sprijinul
afirma¡iilor Dv. 52".
Din multele råspunsuri primite din teritoriu, rezulta cå introducerea
militarizårii a avut urmåri însemnate.
“Ordinea ¿i disciplina rezultatå din instruirea acestora pe cale
militarå a avut o bunå influen¡å moralå ¿i fizicå.
Sunt cu deplinå încredere cåci cu timpul ace¿tia vor ¿ti så satisfacå

48
Ibidem
49
“Cultura românå”, Revistå de pedagogie, ¿tiin¡å ¿i litere, anul III, nr. 5 din 15 martie
1906, p. 197.
50
Ibid, p. 199.
51
Ibid, dosar nr. 1019/1908, f.
52
Din aceastå circularå ministerul a trimis inspectoratului jude¡ean 165 exemplare,
probabil pentru a ajunge la fiecare ¿coalå.

- 269 -
onor cererile Dv. în toate punctele de vedere” – råspundea conducerea
¿colii de canto ¿i muzicå vocalå din Bacåu53.
Din Târgu Jiu, directorul ¿colii primare de båie¡i nr. 1, Alexandru
ªtefulescu, råspundea: “Influen¡a ce a avut-o aceastå måsurå cu privire
la educa¡ia tinerimii a fost binefåcåtoare atât din punct de vedere a
disciplinei în ¿coalå, pe stradå, în familie, cât ¿i asupra atitudinii elevilor,
care prin exerci¡iile militare la comandå a devenit mai însemnatå ¿i
asupra recrea¡iei între orele de claså, când elevii acum fac spontan
mi¿cåri ordonate nemaifåcând jocuri zgomotoase ¿i dezordonate de multe
ori våtåmåtoare pentru sånåtatea ¿i îmbråcåmintea lor”.
ªi conducerea ¿colii primare de båie¡i nr. 2 din Târgu Jiu, director
Dem. I. Bozianu, råspundea: “Din observa¡iile fåcute cu multå bågare
de seamå asupra elevilor în timpul exerci¡iilor militare am constatat cå
influen¡a ce a avut aceastå måsurå asupra educa¡iunii tinerimii a fost
cât se poate de îmbucuråtoare, deoarece elevii în timpul exerci¡iilor ¿i
recrea¡iilor privindu-i oricine vede în toate mi¿cårile lor ceva plåcut,
bun ¿i folositor, fåcându-i oameni de ordine, vioi, iste¡i, întårindu-le
for¡ele fizice ¿i scåpându-i de multe rele våtåmåtoare sånåtå¡ii lor.
În ¿coalå, în timpul prelegerilor s-a observat cå au o deosebitå ¿i
frumoaså plåcere de lucru la toate obiectele ¿i mai ales la istoria
neamului nostru, råspunzând la toate întrebårile cu mult drag ¿i bunå
pricepere.
Pe stradå ¿i în familie, dupå câte am våzut ¿i auzit, purtarea lor
este bunå” 54.
Erau înså ¿i råspunsuri mai pu¡in plåcute. Astfel, de la ªcoala de
ceramicå din Târgu Jiu se råspundea cå de la 1907 pânå la acea datå
s-a fåcut prea pu¡inå instruc¡ie militarå; ceea ce s-a fåcut a fost pu¡inå
teorie, iar de la ianuarie ¿i pânå în prezent (noiembrie 1908, n.n.) nu
s-a mai prezentat niciun instructor militar. Ca rezultat pe care l-a dat
militarizarea învå¡åmântului instituitå prin legea din 1906 este slab
deoarece nu i s-a dat nicio aten¡ie, de¿i ace¿ti elevi care au reducere la
termenul de un an de armatå, ar avea nevoie de aceastå instruc¡ie” 55.
Astfel de situa¡ii au mai fost ¿i la alte ¿coli ¿i aceasta pentru cå
s-au manifestat neajunsuri ¿i în recrutarea ¿i încadrarea cu instructori
militari 56 .
Rezulta astfel, din acest raport, cå într-o localitate erau mai multe
categorii de tineri: cei ce urmau cursurile ¿colii primare ¿i unii care nu
erau la ¿coalå, dupå 16 ani. Ace¿tia fåceau instruc¡ie separat în
localitå¡ile unde erau ¿coli normale (sau alte ¿coli secundare ce aveau
53
Ibidem, f. 77.
54
Ibidem, f. 51.
55
Ibidem, f. 179.
56
Ibid, dosar nr. 2715/1907

- 270 -
elevi ¿i mai mari de 15 ani), ace¿tia, conform prevederii legii recrutårii,
trebuiau så facå instruc¡ie cu cei ce nu urmau cursurile unei ¿coli.
Aprobarea datå la interven¡ia conducerii ªcolii Normale din Gala¡i,
generalizatå pe åntreaga ¡arå, stabilea cå elevii care aveau vârsta de
16-19 ani så facå ¿i ei instruc¡ia în ¿coalå, cu instructorii militari ¿i nu
separat, cu tinerii din comunå.
Într-o comunå erau ¿i tineri care între vârsta ¿colarå ¿i cea a
încorporårii fåceau ¿i ei instruc¡ie pregåtitoare. Aceastå problemå era
înscriså în legea recrutårii.
Nu ne-am propus så urmårim modul cum a evoluat instruc¡ia militarå
în ¿coli, ci doar så semnalåm ca preocupare a conducerii ¿colilor ¿i a
elevilor. Mai amintim cum s-a desfå¿urat instruc¡ia militarå în ªcoala
Normalå a Societå¡ii pentru Învå¡åtura Poporului Român din Bucure¿ti
în anul ¿colar 1912-1913. În darea de seamå despre mersul societå¡ii se
aratå:
“Instruc¡ia militarå a fost predatå anul acesta în ªcoala Normalå
Pânå la 1 aprilie de dl. cåpitan Octavian Socolescu ¿i de dl. sublocotenent
Stefu, iar de la 1 aprilie a fost predatå de dl. cåpitan Anatol Budeanu ¿i
de dl. locotenent ªtefånescu.
La finele anului ¿colar elevii celor dintâi cinci clase normale au fost
examina¡i de dl. maior Condeescu, delegatul Ministerului de Råzboi ¿i
tot domnia sa va examina ¿i pe absolven¡ii clasei a VI-a.
Dl. Mihail Popescu, administratorul Casei ªcoalelor a luat minunata
dispozi¡iune så instituie un concurs de tragere în ¡intå, cu premii, între
elevii tuturor ¿coalelor normale din ¡arå”.
Dupå ce se aråtau rezultatele concursului ¿i cine au fost premian¡ii,
se fåcea ¿i urmåtoarea afirma¡ie: “Legea de organizare militåreascå a
¿coalelor normale a fost modificatå lunile trecute. Nu ¿tiu ce va mai
råmâne din ceea ce a fost pânå acum. Am credin¡a cå se va chibzui
serios a se împåca ¿i interesele apårårii na¡ionale ¿i ale luminårii
poporului. Iubim ¿i ¿coala poporului ¿i armata. Nu putem tråi nici fårå
una, nici fårå alta. În ce må prive¿te, mi-am fåcut datoria fa¡å de
instruc¡ia militarå ¿i pot afirma cå elevii no¿tri vor ¿tii så-¿i serveascå
¡ara ¿i pe aceastå cale când împrejurårile vor cere” 57.
Introducerea instruc¡iei militare în ¿coalå, pregåtirea ¿i obi¿nuirea
copiilor cu greutå¡ile ce le impunea procesul de instruire ca ¿i rigorile
disciplinei militare ce se impuneau ¿colarilor era doar o parte a pregåtirii
tineretului pentru greaua misiune ce se întrevedea în viitorul apropiat
– unirea tuturor românilor în cadrul statului na¡ional unitar.
Pe måsurå ce se apropia momentul hotårâtor se înte¡eau ¿i måsurile
de pregåtire a tineretului ¿i chiar a oamenilor mai în vârstå – învå¡åtorii.

57
Petre Gârboviceanu, Dare de seamå despre mersul societå¡ii, anul 1912-1913, p. X.

- 271 -
 Întrucât era nevoie de un mare numår de ofi¡eri pentru råzboiul de
reîntregire statalå ce se întrezårea, guvernan¡ii au luat unele måsuri ¿i
mai concrete de pregåtire. Între acestea s-au organizat ¿coli militare
pregåtitoare, de câte douå luni, în vara anilor 1914, 1915 ¿i 1916, la
care participau în primul rând învå¡åtorii råma¿i din trecut în grade
inferioare. Ace¿tia trebuiau så urmeze aceste cursuri în urma cårora
deveneau ofi¡eri de rezervå. În acest fel circa 2000 de învå¡åtori, adicå
marea majoritate a celor din contingentele încorporabile au devenit
sublocotenen¡i de rezervå. Aproape jumåtate din ace¿tia au primit gradele
de sublocotenen¡i de rezervå în septembrie 1915. În unele jude¡e, între
care ¿i Gorjul, procentul învå¡åtorilor deveni¡i ofi¡eri în 1915 a fost de
peste 50 la sutå, raporta¡i la numårul lor. În Gorj, de pildå, din cei 140
de învå¡åtori concentra¡i la începutul anului 1916, un numår de 126
erau proaspe¡i sublocotenen¡i de rezervå ¿i numai 14 erau grade
inferioare 58.
Måsura aceasta s-a bucurat de mare audien¡å. Ministerul
Instruc¡iunii Publice în¿tiin¡a Ministerul de Råzboi cå prime¿te
numeroase cereri din partea învå¡åtorilor care roagå så se intervinå la
guvern så fie ¿i ei primi¡i la ¿coala pregåtitoare de ofi¡eri de rezervå
spre a fi mai folositori ¡årii. Drept urmare, la 15 iulie 1916, Ministerul
de Råzboi råspundea ¿i prin ziare cå a aprobat ca ¿i în anul acesta,
pentru ultima datå, så se înfiin¡eze ¿coala specialå de pregåtire pentru
gradul de sublocotenent în rezervå ¿i pentru învå¡åtorii care n-au absolvit
¿colile care au func¡ionat în 1914 ¿i 1915.
Numårul ofi¡erilor de rezervå, învå¡åtori, proveni¡i din aceste ¿coli
pregåtitoare a fost, pe ¡arå, de circa 2500, iar al tuturor dascålilor såte¿ti
mobiliza¡i – ofi¡eri ¿i cadre inferioare – ¿i participan¡i la råzboi, s-a
ridicat la aproximativ 3000 ceea ce reprezenta atunci cam 60 la sutå
din numårul învå¡åtorilor existen¡i59.
În total, dupå tabelele care s-au påstrat, rezulta cå au participat la
råzboi circa 3500 cadre didactice, din care aproape 3000 erau învå¡åtori60.
Pagini memorabile a scris profesorul P. Gârboviceanu, directorul
ªcolii Normale din Bucure¿ti ¿i publicate în Revista Generalå a
învå¡åmântului din mai 1915, intitulat “Învå¡åtorii ¿i armata”. Sintetizând
rolul învå¡åtorilor, profesorul scria cå “pregåtirea sufleteascå a poporului
nostru au fåcut-o, în cea mai mare parte învå¡åtorii. Prin ¿coli, prin
conferin¡e, prin cuvântåri ocazionale, ei au luminat mintea poporului ¿i
i-au trezit con¿tiin¡a na¡ionalå. Soldatul con¿tient de misiunea lui e
opera învå¡åtorului”. Învå¡åtorul când va cere datoria, “va duce la luptå
58
N. Adåniloaie, Învå¡åtorii – luminåtori ai satelor, 1848-1918, Bucure¿ti, 2002, p.
329-330.
59
Ibidem, p. 331.
60
Ibid, p. 334.

- 272 -
pe consåtenii lui, pe fo¿tii ¿colari”. “Învå¡åtorul ¿i såtenii pe câmpul de
luptå formeazå cea mai puternicå solidaritate na¡ionalå”.
În afarå de înfiin¡area ¿colilor de douå luni, în anii 1914,1915 ¿i
1916 unde s-au pregåtit o parte importantå din învå¡åtori, guvernan¡ii
au luat încå o måsurå menitå så contribuie la aceastå operå ¿i anume,
elevii din clasele a V-a ¿i a VI-a ale ¿colilor normale, så facå instruc¡ie
militarå. Aceastå måsurå a fost instituitå prin Înalt decretul nr. 1831
din 25 aprilie 1914.
La 20 decembrie 1914 a fost aprobat Regulamentul¹ care reglementa
aplicarea învå¡åmântului militar. De la început se stipula cå to¡i elevii
promova¡i în clasa a V-a vor fi supu¿i regimului militar ¿i îndatoririlor
stabilite în regulament.
În a doua jumåtate a lunii decembrie trebuiau så depunå juråmântul,
la unul din regimentele de infanterie din garnizoanå, în fa¡a
comandantului regimentului, a directorului ¿colii normale ¿i a
comandantului companiei (art. 7).
Învå¡åmântul militar consta din:
- cuno¿tin¡e teoretice;
- exerci¡ii militare ¿i aplica¡iuni în ¿coalå ¿i pe teren în afarå;
Regimul militar se întindea asupra întregii vie¡i a elevilor din clasele
V ¿i VI, în ¿coalå ¿i în curs de 24 de ore, întocmai ca la ¿coala militarå.
Elevii claselor a V-a ¿i a VI-a aveau uniformå pentru infanterie.
Erau obliga¡i så salute gradele superioare din armatå.
Ministerul Învå¡åmântului ¿i Cultelor era obligat så procure pentru
fiecare elev îmbråcåmintea prescriså în art. 22, împreunå cu
armamentul, uneltele ¿i marele echipament dupå modelul celor introduse
în armatå (art. 24)61.
Dupå terminarea ¿colii primeau gradul de sublocotenent în rezervå.
În decembrie 1914 o seamå de personalitå¡i gorjene au pus bazele
Cohortei cerceta¿ilor gorjeni, sub denumirea de Legiunea “Domnul Tu-
dor”.
În aceastå asocia¡ie se primeau tineri de la vârsta de 11 ani pânå la
începerea serviciului militar. Pentru orientarea ¿i comportarea tinerilor
din asocia¡ie a fost publicatå legea cerceta¿ului62, un adevårat cod de
norme de comportare ¿i de via¡å.
O paginå memorabilå au scris în istoria patriei cerceta¿ii gorjeni în
ziua de 14 octombrie 1916 la båtålia de la podul Jiului.
ªi cercetå¿ia ¿i-a avut rolul ei în educarea tinerei genera¡ii. Dar
n-a activat decât vreo 20 de ani, pentru cå în 1937 cercetå¿ia s-a contopit
61
C. Hamangiu, op. cit. vol VIII, Edi¡ia a ii-a, 1913-1919, p. 700.
62
Gh. Nichifor, Cerceta¿ii Cohortei “Domnul Tudor” eroi ai luptelor pentru libertate ¿i
unitate, în Almanahul Gorjului, Târgu Jiu, 1991; Dorina Nichifor, Momente gorjene inedite
despre Cohorta “Domnul Tudor”, în Litua. Studii ¿i cercetåri, VIII, 2000, p. 152-155.

- 273 -
cu stråjeria63. “Din aceastå contopire a ie¿it o institu¡ie na¡ionalå, una
¿i singura pe toatå ¡ara, care så vegheze la destinul tineretului român
în spirit ¿i cu metodå româneascå” 64.
În toamna anului 1940, în timpul dictaturii antonesciene, a fost
desfiin¡atå ¿i stråjeria. A råmas în func¡ie doar premilitåria care ¿i ea a
fost desfiin¡atå dupå råzboi. *
* *
Dupå Primul råzboi mondial terminologia s-a îmbogå¡it. Se vorbe¿te
mai mult de educa¡ie fizicå modernå ¿i sport, fiind încadratå în planul
de ridicare culturalå a poporului. Poporul român î¿i våzuse idealul
nåzuin¡elor de veacuri împlinit prin unirea provinciilor locuite de români
într-un stat na¡ional. Noul stat a fåcut toate sfor¡årile pentru a ¡ine
pasul cu progresul celorlalte popoare. A introdus reforme sociale,
economice, administrative, culturale importante pentru unificarea
spiritualå ¿i pentru formarea coeziunii de ac¡iune a întregului neam.
ªi-a creat noi institu¡ii pe måsura noului stat corespunzåtoare vie¡ii
moderne.
S-a sim¡it nevoia de a crea o ¿coalå a efortului, a rezisten¡ei, a
disciplinei ¿i a solidaritå¡ii care nu se puteau realiza mai bine decât
printr-o educa¡ie fizicå sistematicå. A¿a au apårut noi reglementåri ¿i
institu¡ii în domeniul activitå¡ii culturale, au apårut ¿i în ce prive¿te
educa¡ia fizicå65.

Educa¡ia fizicå ¿i sportul

Disciplinele sportive î¿i au începuturile organizate în activitatea
ªcolii Normale din Târgu Jiu (1872-1886) ¿i dupå aceea în Gimnaziul
(mai târziu, liceul ) “Tudor Vladimirescu”. Fiind un numår mare de
tineri, o for¡å organizatå, petrecând mai mult timp a¿teptând, elevii
aveau nevoie ¿i de mi¿care. De aceea, când s-a pus problema construirii
clådirii gimnaziului, conducerea ¿colii a cerut Ministerului Cultelor ¿i
Instruc¡iunii Publice så aprobe realizarea unei cur¡i mai spa¡ioase pentru
jocurile gimnastice.
Fiind o institu¡ie de învå¡åmânt, o colectivitate de tineri trebuia så
se caracterizeze ¿i prin ordine ¿i disciplinå. Aici, Iuliu Moisil, în func¡ie
de director, a introdus, pe lângå alte måsuri, în 1895, gimnastica de
diminea¡å, înaintea programului, iar în 1896 a introdus jocurile cu
mingea 66.

63
Despre cercetå¿ie, stråjerie ¿i premilitarå am dezvoltat mai mult în capitolul IV,
Institu¡ii, asocia¡ii ¿i societå¡i culturale, în curs de apari¡ie, p.
64
Enciclopedia României, vol. I, 1938, p. 486.
65
Despre modul cum a evoluat educa¡ia fizicå dupå Primul råzboi mondial, a se vedea
în continuare capitolul Educa¡ia fizicå ¿i sportul.
66
Cornel Cârstoiu, Un secol de luminå (1890-1990), Târgu Jiu, 1990, p. 64.

- 274 -
 Preocupårile pentru educa¡ia fizicå, gimnasticå etc. au început så
dea roade. La 28 iunie 1902 s-a distribuit medalia pentru participare, la
Bucure¿ti, la concursurile jocului na¡ional de OINÅ, unor elevi care
s-au eviden¡iat. Tot în 1902 s-au pus bazele “Societå¡ii de gimnasticå”
în cadrul gimnaziului.
Cum era ¿i normal, în cadrul gimnaziului ¿i apoi al liceului “Tudor
Vladimirescu”, ca ¿i în celelalte ¿coli, s-a desfå¿urat permanent o
activitate sportivå.
Dupå råzboi, educa¡ia fizicå modernå care a început så fie practicatå
a fost încadratå “în planul de ridicare culturalå a poporului”. În acest
scop au fost înfiin¡ate institu¡ii ¿i organe de specialitate. Prin legea
Casei culturii poporului s-a înfiin¡at un organ de stat, cu atribu¡ii bine
definite – Oficiul Na¡ional de Educa¡ie Fizicå - O.N.E.F.
Pentru pregåtirea cadrelor din sistemul educa¡iei fizice a luat fiin¡å
Institutul Na¡ional de Educa¡ie Fizicå (I.N.E.F.), institu¡ie de învå¡åmânt
superior cu duratå de 4 ani, care urma så pregåteascå profesori ¿i
profesoare de educa¡ie fizicå pentru învå¡åmânt. Institutul Na¡ional de
Educa¡ie Fizicå avea ca preocupare så elaboreze planul pentru educa¡ie
fizicå a poporului, så coordoneze educa¡ia fizicå în ¿coalå, armatå ¿i în
grupårile sportive apårute din ini¡iativå particularå.
Pe lângå acest institut a func¡ionat o sec¡ie militarå devenitå
Institutul Militar de Educa¡ie Fizicå (I.M.E.F.), cu duratå a cursurilor
de un an, în care se pregåteau ofi¡eri instructori pentru educa¡ie fizicå
în armatå.
În timp, aceste institu¡ii au mai suferit unele modificåri. Astfel
Institutul Na¡ional de Educa¡ie Fizicå a evoluat schimbându-¿i denumirea
în Institutul Superior de Educa¡ie Fizicå, în anul 1929, ¿i în Academia
Na¡ionalå de Educa¡ie Fizicå (A.N.E.F.), începând cu anul 1934.
Prin anul 1945, o nouå lege de organizare prevedea crearea unui
institut de cercetåri, în cadrul cåruia se puteau pregåti teze de doctorat
în educa¡ie fizicå, iar dupå sus¡inerea tezei institutul conferea titlul de
doctor în educa¡ie fizicå67.
În întreaga perioadå dintre cele douå råzboaie mondiale, institutele
¿i organele respective, în baza unui plan de dezvoltare au întreprins
multe måsuri concrete pentru crearea condi¡iilor de dezvoltare a educa¡iei
fizice.
Ac¡iunea de educa¡ie fizicå a cuprins întreaga ¡arå, deci ¿i mediul
urban ¿i rural. O.N.E.F.-ul pentru a satisface nevoile de terenuri de
sport în toate localitå¡ile din ¡arå a fåcut interven¡ii ca prin legea pentru
reforma agrarå så se rezerve ¿i så se dea astfel de terenuri în toate
comunele rurale. Astfel, dintr-un total de 8765 comune s-a rezervat

67
“Cåminul Cultural”, anul XII, caietul V-VI, decembrie 1946, p. 580-582.

- 275 -
teren la 4406, cu o suprafa¡å totalå de 11419 hectare. Aceste terenuri,
dupå desfiin¡area ONEF-ului, în 1936, au trecut în administra¡ia Stråjii
ºårii ¿i apoi au fost preluate de cåtre Subsecretariatul de stat al
educa¡iei extra¿colare, iar prin 1946 se afla în patrimoniuul Ministerului
Educa¡iei Na¡ionale ¿i numai un mic numår dintre ele au fost amenajate
pentru sport, majoritatea lor fiind exploatate ca terenuri agricole. În
timp situa¡ia acestor terenuri a ie¿it din preocuparea ¿colilor ¿i aståzi
nu se mai ¿tie de ele.
ONEF-ul, de la început a cåutat så experimenteze ¿i så implementeze
educa¡ia fizicå la sate. În aceastå ac¡iune s-a gåsit înså ¿i Funda¡ia
culturalå regalå. Programul de educa¡ie fizicå ruralå al ONEF-ului a
fost încadrat în planul de ac¡iune culturalå a popula¡iei de la sate. Un
rol important în aceastå ac¡iune l-au avut echipele studen¡e¿ti ¿i
cåminele culturale.
Pentru difuzarea educa¡iei fizice în mediul rural ANEF a luat ¿i alte
måsuri între care realizarea Sec¡iei normale de educa¡ie fizicå, pe lângå
ANEF, cu durata cursurilor de un an, la care au fost chema¡i învå¡åtori
de la ¿colile primare din ¡arå. Aceastå institu¡ie ¿i-a început activitatea
în 1942-1943 sco¡ând doar o singurå serie de absolven¡i. Din cauza
råzboiului, seria a II-a a fost nevoitå så-¿i întrerupå activitatea din
cauza mobilizårilor ¿i a bombardamentelor.
Mai amintim cå propaganda educa¡iei fizice a fost sus¡inutå de o
revistå de specialitate ce apårea lunar, “Buletinul educa¡iei fizice”.
Începând cu anul 1937, ANEF a publicat o revistå ¿tiin¡ificå: “Analele
educa¡iei fizice” care cuprindea activitatea ¿tiin¡ificå a personalului di-
dactic ANEF68.
Paralel cu organiza¡iile de stat a existat ¿i sportul din ini¡iativå
particularå, care a luat o dezvoltare însemnatå. În 1946 revista “Cåminul
Cultural” scria cå în domeniul sportului din ini¡iativå particularå î¿i
disputå întâietatea lumea federa¡iilor de sport ¿i organiza¡ia “Sportul
Popular” care dirijeazå ¿i sportul din întreprinderi prin organiza¡iile
sindicale. Autorul studiului citat, pe baza celor analizate formula ¿i
unele måsuri care se impuneau în domeniul educa¡iei fizice69.
Am prezentat mai pe larg modul cum a evoluat educa¡ia fizicå în
¡ara noastrå, într-o perioadå de aproape 30 de ani, pentru a se vedea cå
guvernan¡ii de atunci au dat o mare aten¡ie educa¡iei fizice, creând
condi¡ii corespunzåtoare atât pentru mediul rural cât ¿i cel urban.
În acest cadru ¿i în aceste condi¡ii s-a desfå¿urat educa¡ia fizicå ¿i
în jude¡ul Gorj.

68
Ibid, p. 582-583.
69
Ibid, p. 588-589.

- 276 -
 *
* *
Dupå Primul råzboi mondial a luat fiin¡å în Gorj societatea sportivå
“Tiberiu Popescu” (fost profesor al gimnaziului ¿i cåzut eroic pe front)
puså sub conducerea maestrului de gimnasticå Ion Rizu. Deseori, în
¿ezåtorile literare exista ¿i un punct de gimnasticå artisticå70.
Aceasta nu era singura societate sportivå. Elevii liceului fåceau
parte din douå societå¡i sportive. Cea de a doua era “Sportul gorjean”
sub conducerea maestrului Petrescu.
În afarå de activitatea sportivå în cadrul liceului se participa ¿i la
cursuri în afara ¿colii. În anul 1924-1925, echipa liceului, alcåtuitå din
14 elevi, sub conducerea lui Ion Rizu, a participat la concursul de oinå
¡inut la 17 mai 1925 la Gala¡i, ob¡inând medalia de bronz71.
Cu activitatea sportivå nu s-au ocupat numai organiza¡iile sportive
¿colare. De sport s-au ocupat ¿i alte organe.
În anul ¿colar 1924-1925 echipa de oinå a liceului, sub conducerea
profesorului Ion Rizu, a participat la concursul organizat pe ¡arå, la
Gala¡i ¿i a ob¡inut locul trei (medalia de bronz) 72.
A¿a cum Liceul “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu a devenit un
important obiectiv cultural, ¿i în domeniul sportului a fost mereu un
centru puternic sportiv.
Tineretul (de sex bårbåtesc ¿i femeiesc) constituia o parte însemnatå
din popula¡ia ¡årii, el aflându-se atât în mediul rural cât ¿i urban. Cea
mai mare parte în mediul rural.
Se gåsea atât în forme organizate: grådini¡e de copii, mai ales în
ora¿e; ¿coli primare, secundare, de comer¡, meserii, cåmine de ucenici,
mai ales în ora¿e.
Tineretul ce se gåsea prin ¿coli, în afarå de timpul de pregåtire
pentru învå¡åmânt, mai era ocupat ¿i cu activitå¡i extra¿colare, mai
ales dupå 1934, prin stråjerie.
Dar, a¿a dupå cum se ¿tie, mul¡i tineri, din lipså de condi¡ii materiale
– de localuri de ¿coalå, såraci, neputând så-¿i cumpere cår¡i,
îmbråcåminte, încål¡åminte, råmâneau acaså neavând nicio ocupa¡ie,
de multe ori fårå supravegherea ¿i grija pårin¡ilor erau supu¿i gre¿elilor,
indisciplinei, pradå alcoolului, furturilor etc.
De asemenea, imediat dupå råzboi, au apårut diverse curente
politice, ideologice, tineretul fiind o pradå u¿oarå pentru aceasta.
Din rândul lor au intrat în organiza¡iile legionare, frå¡iile de cruce,
70
Cornel Cârstoiu, Liceul “Tudor Vladimirescu”….. p. 117.
71
Ibid, p. 119-120.
72
Prof. Cornel Alexandrescu, Monografia Liceului “Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu,
1890-1990, Editura “Punct” 1997, p. 369-370.

- 277 -
tineretul legionar, gårzile cuziste, dar ¿i organiza¡iile de tineret ale altor
partide.
Dupå fåurirea statului na¡ional unitar român, un numår mare de
tineri cu diferite stadii de pregåtire, dar mai mult ne¿colariza¡i, erau în
rândul tineretului.
De aceea, pentru guvernan¡i, problema tineretului nu mai putea fi
låsatå doar pe seama “luminatorilor satului”. Trebuia så intervinå statul,
trebuiau gåsite ¿i formate institu¡ii, organe, organiza¡ii care så cuprindå
¿i så se ocupe de tineret. În afarå de institu¡iile ¿colare s-au creat ¿i
alte institu¡ii ¿i organiza¡ii care så se ocupe cu educa¡ia ¿i culturalizarea
lor.
Întocmind ¿i aplicând programe de educa¡ie, organele superioare,
dar ¿i ¿coala, au trimis în stråinåtate personal care så studieze probleme
de tehnicå ¿i organizarea educa¡iei fizice în unele ¡åri din Europa, dar
¿i în America73.
În anul 1924 s-a elaborat un plan de ansamblu pentru instala¡ii
moderne, un stadion mare ¿i modern, cu diferite anexe, cu capacitate
de 60000 locuri. Timp de 6 ani s-a lucrat la el realizându-se unele
lucråri, dar schimbårile politice din deceniile 3-4-5 ¿i greutå¡ile
financiare au întârziat realizarea planului ini¡ial.
Cel de-al doilea råzboi mondial ¿i mai ales bombardamentele din
august 1944 au produs mari pagube prin distrugerile provocate74.
Oficiul na¡ional de educa¡ie fizicå de la început s-a ocupat cu
introducerea educa¡iei fizice la sate. Programul de educa¡ie fizicå ruralå
al ONEF a fost încadrat în planul de ac¡iune culturalå întreprins de
Funda¡ia regalå.
Un rol important în angajarea maselor populare l-a avut propa-
ganda educa¡iei fizice fåcutå prin: demonstra¡ii, cursuri de informa¡ii
pentru diferite ramuri sportive ca înot, ski, gimnasticå ¿i jocuri; tabere
de varå; publica¡ii; filme ¿i expozi¡ii.
Propaganda educa¡iei fizice a fost sus¡inutå de o revistå de
specialitate ce apårea lunar ¿i anume “Buletinul educa¡iei fizice”.
Începând cu anul 1937, ANEF a publicat o revistå ¿tiin¡ificå: “Analele
educa¡iei fizice”.
În acela¿i timp ac¡iunea ONEF-ului a mai fost sus¡inutå de douå
societå¡i ¿i anume: Asocia¡ia “Amicii ONEF” ¿i Societatea medicalå de
educa¡ie fizicå. În Asocia¡ia “Amicii ONEF” s-au înscris benevol to¡i cei
care doreau ¿i aveau posibilitatea så ajute difuzarea educa¡iei fizice.
Societatea medicalå de educa¡ie fizicå grupa în jurul såu mai mul¡i
medici, oameni de ¿tiin¡å care ¿i-au propus så cerceteze efectele educa¡iei

73
Ibid, p. 582.
74
Ibid, p. 584.

- 278 -
fizice la omul normal ¿i patologic ¿i så difuzeze ideea de educa¡ie fizicå
în cercuri cât mai largi75.
Dupå câte se vede organizatorii educa¡iei fizice au pornit de la
început cu o concep¡ie clarå despre rolul educa¡iei fizice, preconizând ¿i
înfåptuind måsuri judicioase. Dar luptele politice ¿i schimbårile dese
de guverne precum ¿i crizele de ordin economic, au întârziat înfåptuirea
deplinå a planului ini¡ial.
Mai trebuie amintitå organizarea pe federa¡ii pentru fiecare ramurå
de sport, apoi înmånuncherea în Uniunea federa¡iilor de sport din
România. Prin aceastå organiza¡ie ¡ara noastrå a fost reprezentatå ¿i la
competi¡ii mondiale, iar în anul 1937 a fost organizatoarea Balcaniadei,
¡inutå la Bucure¿ti.
În anii 1922-1924 în ora¿ul Târgu Jiu au fost înfiin¡ate mai multe
societå¡i sportive între care cea mai importantå a fost Asocia¡ia sportivå
“Sportul gorjean”. În cadrul acesteia func¡ionau sec¡ii de atletism, popice,
scrimå, hipism, ciclism, schi ¿i fotbal.
În anul 1924, luna septembrie, în cadrul Asocia¡iei “Sportul gorjean”
¿i-a început activitatea patinajul, boxul, scrima ¿i dansul76.
În anul 1927 Asocia¡ia sportivå “Sportul gorjean”, lângå beråria
Coståchescu din Grådina Publicå, ¿i-a amenajat terenul pentru volei ¿i
baschet. Tot atunci se stabilea ca terenul de fotbal så fie ¿i el din nou
amenajat ¿i închis, ca în 28 aprilie asocia¡ia så dea un ceai cu
demonstra¡ii de scrimå ¿i box în saloanele Cercului militar77.
Echipa de fotbal a Asocia¡iei “Sportul Gorjean”, prin membrii ce i-a
avut ¿i ambi¡ia cu care a jucat, a devenit, între anii 1922-1927,
campioana Olteniei. ªi echipa de bob a ora¿ului Târgu Jiu a participat
la mai multe competi¡ii ob¡inând, în anul 1934, locul 6 din 17 echipe –
Cupa ziarului “Diminea¡a”; locul 4 din 16 echipe – Cupa ziarul “Universul”
¿i locul 4 din 14 echipe – Cupa “Iorga Arsenie”.
De activitatea sportivå ori de crearea condi¡iilor pentru desfå¿urarea
ac¡iunilor sportive, nu s-au ocupat numai organiza¡iile sportive sau
institu¡iile de specialitate, ci ¿i alte organe ¿i chiar persoane particulare.
În anul 1928 ziarul “Gorjeanul” de la sfâr¿itul lunii iulie78, fåcea cunoscut
publicului cå în Târgu Jiu a fost inauguratå o plajå. Despre ce era
vorba? Cu mai bine de doi ani în urmå, doamna Mimi Aristicå Schileru
a luat ini¡iativa construirii unei plaje pe malul stâng al Jiului, la câteva
sute de metrii spre nord de Grådina Publicå a ora¿ului. Pentru realizarea
acesteia doamna Schileru a apelat la maiorul Petre Petrescu pe care l-a
75
Ibid, p. 586-587.
76
Alexandru Doru ªerban, Evenimente ¿i personalitå¡i gorjene. Calendar, Editura
“Rhabon”, Târgu Jiu, 2004, p. 100.
77
Ibid, p. 246.
78
“Gorjeanul”, anul V, nr. 27-28 din 22-30 iulie 1928, p. 2.

- 279 -
rugat så desåvâr¿eascå aceastå ini¡iativå sub auspiciile Societå¡ii
“Sportul Gorjean” al cårei pre¿edinte era maiorul P. Petrescu.
Autoritatea de care se bucura familia Schileru în via¡a ¡årii a avut
ca urmare interven¡ia ¿i ajutorul unor personalitå¡i marcante ale ¡årii
pentru terminarea plajei. Astfel generalul Mircescu, fost ministru de
råzboi (30 martie 1926 – 4 iunie 1927), a ajutat cu suma de 100000 lei,
iar ministrul Incule¡ a oferit tot o asemenea sumå. De asemenea, primåria
ora¿ului a donat terenul ¿i 25000lei ¿i alte institu¡ii, de la care înså
sprijinul nu a fost cel a¿teptat. Cu toate acestea plaja s-a realizat, la
aceasta contribuind ¿i unitå¡ile militare din ora¿.
Ziarul informa cå plaja dispunea de un bazin destul de mare cu o
continuå primenire a apei, un pavilion cu 20 de cabine, douå du¿uri, un
bufet, instala¡ie de radio etc. apoi tot felul de aparate de gimnasticå –
paralele, trapeze, inele, paliere etc. precum ¿i aparatele necesare unei
pregåtiri atletice u¿oare, într-un cuvânt, plaja avea tot ce-i trebuia.
Inaugurarea s-a fåcut în ziua de 20 iulie 1928. În cuvântul ¡inut s-a
aråtat cå plaja s-a fåcut cu scopul de a contribui la întårirea trupeascå
¿i a sånåtå¡ii suflete¿ti ¿i cå plaja este a tuturor, fårå deosebire de
situa¡ia materialå sau clasa socialå, iar pre¡urile sunt mai mult decât
modeste ¿i îngåduie ¿i celor mai restrânse pungi så se foloseascå de ea.
Cu aceastå ocazie s-a schi¡at ¿i un plan de activitate pentru viitor
în vederea construirii unui stadion sportiv alåturi de plajå ¿i în acest
scop se cerea sprijinul domnului primar precum ¿i al generalului
Måldårescu, pre¿edintele de onoare al Societå¡ii “Sportul Gorjean”.
În încheierea festivitå¡ii s-a desfå¿urat un program de exerci¡ii sport-
ive, iar dupå-amiazå a avut loc un meci de fotbal între echipele “Sborul”
din Turnu Severin ¿i “Sportul Gorjean”.
În anul 1937 au fost ob¡inute aprobarea ¿i fondurile necesare
amenajårii terenului de fotbal pe actualul amplasament al pie¡ii centrale
agroalimentare, iar în 1941, în Grådina Publicå a ora¿ului, s-a dat în
folosin¡å un teren de patinaj pe locul unde aståzi se aflå clådirea Sec¡iei
de artå a Muzeului Jude¡ean79. ªi pentru nata¡ie s-a amenajat un bazin
de 20/10 metri , dar nefiind protejat a fost distrus de apele învolburate
ale Jiului.
De activitatea sportivå s-au ocupat ¿i unele din cåminele culturale.
Astfel, una din preocupårile Cåminului Cultural orå¿enesc “Domnul
Tudor” (apoi “Alexandru ªtefulescu”) din Târgu Jiu, înfiin¡at în decembrie
1937, a fost ¿i crearea de condi¡ii pentru ca tineretul så desfå¿oare ¿i
activitå¡i sportive.
Dupå desfiin¡area « Sportului gorjean » a luat fiin¡å, în 1939,
septembrie 5, Asocia¡ia sportivå «Pandurii» în baza dispozi¡iilor

79
Titu Pâni¿oarå, Monografia Municipiului Târgu Jiu, 2001, p. 321.

- 280 -
Ministerului Muncii ¿i Ocrotirilor Sociale. Asocia¡ia avea drept scop,
dupå cum se aratå în statutul Asocia¡iei sportive “Pandurii”, så cuprindå
pe to¡i copiii în serviciu la comercian¡i ¿i meseria¿i pentru ca în orele
libere så înve¡e sporturi, pe de o parte men¡inându-¿i vigoarea ¿i pe de
alta sustrågându-i de la haimanalâc, be¡ie ¿i alte rele.
În timpul råzboiului activitatea sportivå a stagnat ¿i mai ales n-a
fost consemnatå decât foarte rar. Dintr-o adreså a sfatului cåminului
cultural orå¿enesc, din 1946, cåtre Ministerul Economiei Na¡ionale,
cunoa¿tem cå din ini¡iativa primarului ora¿ului Târgu Jiu a luat fiin¡å
un comitet sportiv în cadrul acestui cåmin cultural. Din comitet fåceau
parte personalitå¡i marcante ale ora¿ului, între care: Vasile Andrei,
primarul ora¿ului; N. Hansa, pre¿edintele tribunalului; ing. Mote¡, ing.
Pupåzan, colonel dr. A. Popescu ¿i ¿efii tuturor institu¡iilor din ora¿.
Acest comitet a luat ini¡iativa construirii unui stadion polisportiv ¿i
a unui bazin de înot, pe un teren de 4 hectare80 pus la dispozi¡ie de
primåria ora¿ului81.
Tot în acest timp, august 1946, Cåminul cultural orå¿enesc
“Alexandru ªtefulescu” a adresat gorjenilor ¿i gorjencelor de pretutindeni,
un apel prin care le cerea så contribuie cu bani, materiale ¿i muncå la
construirea «Stadionului polisportiv», lucrårile fiind începute în iunie
1946. Stadionul polisportiv urma så aibe terenuri de fotbal, volei, tenis,
bazin de înot, lac pentru canotaj ¿i patinoar82.
În 1955 a fost amenajat lacul Debarcader din Târgu Jiu ca zonå de
agrement83. În ideea afirmårii fotbalului ¿i în Gorj s-a înfiin¡at Asocia¡ia
sportivå teritorialå «Pandurii» al cårui antrenor a fost maestrul sportului
Tudor Paraschiva84.
Dupå construirea terenului de fotbal în ora¿ul Târgu Jiu s-au
construit såli de gimnasticå la ¿colile generale nr. 3, nr. 4, nr. 12, precum
¿i la liceele nr. 2 (materiale de construc¡ii), ne. 3 (forestier), nr. 5 (ma¿ini
unelte) ¿i Liceul Energetic “Ecaterina Teodoroiu”. Au fost amenajate
terenuri pentru diverse discipline în incintele multor ¿coli generale ¿i
licee.
Activitå¡i sportive s-au desfå¿urat ¿i în jude¡ nu numai în Târgu
Jiu. Încå din 1924 în Brådiceni s-au pus bazele Asocia¡iei sportive
«Tåria» 85.
În anul 1937 s-a înfiin¡at Asocia¡ia sportivå «Sborul» din Bâlti¿oara

80
Dupå alte informa¡ii, de 7 hectare.
81
Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, fond Funda¡iile Regale, Cåmine, dosar nr. 1582/
1938, f. 74.
82
Alexandru Doru ªerban, op. cit., p. 214
83
Ibid, p. 108.
84
Ibid, p. 139.
85
Ibid, p. 239.

- 281 -
care a avut o echipå de fotbal formatå din tinerii satului. Împreunå cu
Cåminul cultural din sat Asocia¡ia «Sborul» a avut ¿i activitate socialå,
ajutând pe tinerii din sat så urmeze ¿coli de meserii86.
Încå din anii 1946-1947 a luat fiin¡å Asocia¡ia sportivå «Gorjul»; în
1949 au apårut ¿i alte asocia¡ii: «Flacåra», «Metalurgistul», «Sadu»,
«Confec¡ia» Târgu Jiu ¿i «Biruin¡a» – C.A.M., apoi A.S. «Petrolul» – ºicleni
(1956), A.S. «Minerul» – Rovinari (1956), A.S.”Minerul” – Motru (1960).
În 1976 a luat fiin¡å echipa de fotbal «Pandurii» prin fuzionarea sec¡iilor
de fotbal «Cimentul» cu «Victoria» Târgu Jiu.
Datoritå condi¡iilor create ¿i preocupårii organelor jude¡ene ¿i
orå¿ene¿ti, dar ¿i a marilor întreprinderi, tineretul a practicat o serie
de discipline sportive ca: fotbal, volei, atletism, ¿ah, tenis de maså,
ciclism, handbal ¿i a participat la campionatele asocia¡iilor sportive
“Cupa tineretului”, “Crosul tineretului”, cupele pe ramuri de produc¡ie,
“Cupa fetelor gorjene”, “Cupa pandurilor gorjeni”, “Cupa de toamnå a
tinerilor gorjeni”, “Festivalul hårniciei, sportului ¿i muncii la sate”,
“Festivalul sportului în întreprinderi ¿i institu¡ii”, dotat cu “Columna
de aur”.
Campionatele asocia¡iilor sportive se organizau în peste 250 de
unitå¡i, în minimum trei ramuri de sport, iar în campionatele jude¡ene,
municipale ¿i orå¿ene¿ti erau antrenate 140 de echipe de handbal, 12
de volei, 10 de oinå, 300 de fotbal ¿i minifotbal.
La nivelul jude¡ului Gorj fiin¡au în anii ’80: 26 asocia¡ii sportive în
întreprinderi; 3 asocia¡ii sportive în institu¡ii; 183 asocia¡ii sportive în
¿coli; 70 asocia¡ii sportive la sate; 1 asocia¡ie sportivå la cooperativa
me¿te¿ugåreascå ¿i 2 asocia¡ii sportive militare. Mai existau 2 cluburi
sportive ¿colare la Târgu Jiu ¿i Motru, 12 sec¡ii cu activitate la nivel
republican, 172 de sec¡ii cu activitate la nivel jude¡ean, cu un total de
peste 400 sportivi legitima¡i.
Începând cu anul 1977 s-a organizat competi¡ia sportivå na¡ionalå
“Daciada” menitå så mobilizeze ¿i så atragå în mi¿carea sportivå cât
mai mu¡i tineri, så încurajeze ¿i så eviden¡ieze tinerele talente în di-
verse ramuri sportive.
În cadrul acestei competi¡ii au evoluat sute ¿i mii de sportivi, de
forma¡iuni sportive. Concursurile în cadrul “Daciadei” au dat la ivealå
multe talente în domeniul sportiv.
În mediul såtesc aveau loc: “Cupa mecanizatorului”, “Cupa
zootehnistului”, “Cupa C.A.P.”, “Cupa legumicultorului”, precum ¿i
duminicile cultural sportive ¿i serbårile câmpene¿ti în care se îmbinau
activitå¡ile culturale cu cele sportive, eviden¡iindu-se mai ales cele
organizate la Novaci (“Ziua oierilor”) ¿i la Polovragi, Festivalul cântecului

86
Al Doru ªerban, op. cit., p. 36.

- 282 -
popular de la Tismana (15 august), sårbåtoarea teiului, la Câlnic,
sårbåtorile anuale de pe Câmpia Soarelui – Pade¿ ¿i “Ziua minerului” la
Motru, Rovinari, Schela; “Ziua constructorului” la Sadu ¿i Târgu Jiu;
“Ziua petrolistului” la ºicleni, Bustuchin ¿i Turburea.
Sportul de mase cunoscând o ascensiune rapidå, îndrågit ¿i aplicat
de cât mai mu¡i tineri (¿i nu numai), s-a impus construirea unui numår
mare de baze sportive ¿i dotarea cu materiale sportive de specialitate.
În anul 1963 a luat fiin¡å ªcoala sportivå de elevi cu sec¡iile: atletism,
volei, handbal ¿i fotbal, care dupå 1989 s-a transformat în Liceul de
educa¡ie fizicå ¿i sport Târgu Jiu.
Într-un recent studiu publicat în “ªcoala târgujianå” 87 despre Liceul
cu program sportiv Târgu Jiu, se subliniazå cå apari¡ia unei asemenea
institu¡ii de învå¡åmânt a fost rezultatul muncii mai multor genera¡ii
de profesori de sport ¿i antrenori care au fåcut din dezvoltarea mi¿cårii
sportive ¿colare o profesiune de credin¡å.
Din acest studiu aflåm cå la 1 septembrie 1971 a luat fiin¡å ¿coala
sportivå, unitate de învå¡åmânt care î¿i propunea descoperirea,
pregåtirea ¿i promovarea elevilor cu calitå¡i sportive deosebite. În anul
1980 ¿coala sportivå ¿i-a schimbat denumirea în Clubul sportiv ¿colar,
func¡ionând sub aceastå denumire pânå la 1 septembrie 1995 când
apare cu proaspåtul înfiin¡at liceu cu program sportiv .
Din studiul citat rezultå cå liceul func¡ioneazå cu patru nivele de
învå¡åmânt ¿i anume: pre¿colar, primar, gimnazial ¿i liceal, având 74
cadre didactice, 7 angaja¡i personal didactic auxiliar ¿i 10 angaja¡i per-
sonal nedidactic.
Este semnificativ ¿i numårul de elevi ai acestei institu¡ii de
învå¡åmânt ca ¿i rezultatele ob¡inute. Astfel în anul 2004-2005 au fost
înscri¿i un numår de 846 elevi, 47 copii pre¿colari ¿i 84 elevi pe club
¿colar – sec¡ia liceului88.
ªi acest liceu s-a bucurat de aten¡ia permanentå a organelor lo-
cale. În primul rând, pe lângå asigurarea cu cadre de specialitate, a
existat preocupare pentru asigurarea bazei materiale. Liceul dispune
de 24 de såli de claså, laboratoare de chimie, fizicå, biologie, informaticå,
cabinete de limba românå, limbi moderne, matematicå, istorie, pregåtire
sportivå teoreticå, integrare europeanå, 2 baze sportive ¿i douå såli de
sport.
Cu un numår important de cadre de specialitate, cu o bazå materialå
suficient de dotetå ¿i cu interesul ¿i buna pregåtire a elevilor, nici
rezultatele n-au întârziat så aparå. Câteva din cele mai importante:
- peste 100 de medalii de aur, de argint ¿i de bronz la campionate
87
Prof. Loredana Stoian, Prof. Camelia Stånculescu, prof. Marilena Mateescu, Liceul
cu program sportiv Târgu Jiu, în ªcoala târgujianå, Biografie ¿i destin, Editura “Gorjeanul”
88
Ibid, p. 248.

- 283 -
na¡ionale ¿i interna¡ionale de atletism, lupte, baschet, tenis de câmp ¿i
¿ah,
- titluri de campion na¡ional ¿colar ¿i de juniori la fotbal ¿i handbal;
- peste 20 de elevi care au fost componen¡i ai loturilor na¡ionale de
juniori;
- peste 60 de elevi sportivi promova¡i în echipe de seniori la
disciplinele: atletism, baschet, fotbal, lupte, volei89.
În lucrarea citatå, autorii au enumerat multe rezultate ce dovedesc
strådania elevilor ¿i a profesorilor90, dar ¿i multe neajunsuri.
Ceea ce fåcea ¿coala sportivå, liceul sportiv, era un lucru bun,
necesar, dar era pu¡in. De aceea, pentru dezvoltarea mi¿cårii sportive
au mai fost luate ¿i alte måsuri. S-a întors educa¡ia fizicå în universitå¡i
¿i în institutele de învå¡åmânt superior. De asemenea, clasele din
învå¡åmântul general, licee pedagogice, profesionale ¿i tehnice aveau
câte douå ore pe såptåmânå de educa¡ie fizicå la care se adåugau 1-2
ore pentru sport.
În aceste organiza¡ii sportive erau inclu¿i nu numai tinerii ce lucrau
în fabricile respective ori în ¿coli ci ¿i tineri din localitate.
Dupå anul 1973 a început så se vorbeascå tot mai mult de “mi¿carea
sportivå de mase” la ea fiind atraså întreaga popula¡ie.
ªi prin comune erau în multe locuri echipe de fotbal ¿i pentru alte
sporturi.
Toate acestea fåceau ca mereu så se organizeze întreceri între echipe.
Asocia¡iile sportive organizau competi¡ii în peste 250 de unitå¡i, în cel
pu¡in trei ramuri de sport, iar în campionatele jude¡ene, municipale ¿i
orå¿ene¿ti erau antrenate 140 de echipe de handbal, 12 de volei, 10 de
oinå, 300 de fotbal ¿i minifotbal. Toate acestea impuneau existen¡a unui
mare numår de instructori, antrenori, tehnicieni care så organizeze, så
instruiascå ¿i så antreneze oamenii ¿i echipele. S-au creat instala¡ii,
s-au construit stadioane, såli pentru exerci¡ii, câmpuri rurale de sport,
de tir etc.
Activitatea sportivå, ca ¿i cea cultural-educativå se desfå¿ura cu
aceia¿i intensitate ¿i prin comune. Institu¡iile care se ocupau de aceste
manifeståri erau cåminele culturale ¿i unitå¡ile ¿colare.
ªcoala, în primul rând, dar ¿i întreprinderile industriale, institu¡iile
etc. au fost locurile unde au crescut astfel de sportivi, i-au sus¡inut ¿i
încurajat. Ei au ridicat prestigiul mi¿cårii sportive din Gorj înscriind
jude¡ul pe un loc de frunte pe ¡arå ¿i gorjenii trebuie så aibe mereu
stimå ¿i respect fa¡å de ei, så-i încurajeze ¿i så-i sus¡inå mereu pe
sportivi.

89
Ibid, p. 250.
90
Ibid, p. 255-270.

- 284 -
 Mare aten¡ie s-a acordat mai ales municipiului Târgu Jiu, unde
dealtfel, era un numår mare de tineri, de oameni dornici så facå sport.
S-a construit un teren de fotbal; ulterior au fost construite såli de
gimnasticå la ¿colile generale nr. 3, nr. 4 ¿i nr. 12, precum ¿i la liceele
nr. 2 (materiale de construc¡ii), nr. 3 (forestier), nr. 5 (ma¿ini unelte) ¿i
Liceul energetic “Ecaterina Teodoroiu”.
A fost modernizatå ¿i extinså capacitatea stadionului municipal la
peste 12000 locuri, iar tribuna centralå a fost acoperitå. A fost construitå
¿i datå în folosin¡å o modernå salå polivalentå, cu 1000 locuri ¿i tot în
incinta stadionului s-a realizat un frumos hotel pentru sportivi – Hotel
“Sport”.
În anul 1963 a luat fiin¡å ªcoala sportivå de elevi cu sec¡iile:atletism,
volei, handbal ¿i fotbal, care dupå 1989 s-a transformat în Liceu de
educa¡ie fizicå ¿i sport Târgu Jiu.
La finele anului 1989 activitatea sportivå din Târgu Jiu dispunea
de:
- un modern complex sportiv alcåtuit din stadion cu 12000locuri, o
salå polivalentå cu 1000 de locuri, un hotel “Sport”, trei bazine de înot,
terenuri de tenis, handbal, volei, fotbal, baschet ¿i altele care asigurau
practicarea sportului preferat ¿i petrecerea timpului liber în mod plåcut,
de cåtre peste 15000 cetå¡eni;
- 140 de baze sportive, 10 såli de gimnasticå.
În 1987, la nivel republican, erau legitima¡i 700 sportivi, iar la
nivel local3700.
15 sportivi din Târgu Jiu fåceau parte din loturile na¡ionale, din
care 9 au ob¡inut titluri de campioni91.
*
* *
Rostul ¿i rolul societå¡ilor cultural-educative ¿i sportive, atât ale
profesorilor cât ¿i ale elevilor era de a sprijini procesul de învå¡åmânt,
de a contribui la educarea elevilor, de a atrage la sprijinirea ¿colii pe
pårin¡i ¿i în general pe ¿colari.
Activitatea culturalå nu este ceva care så cuprindå doar activitate
distractivå, desfå¿uratå numai de plåcere, ci o activitate de interes
na¡ional cu profunde consecin¡e în via¡a omului ¿i a statului.
Multiplele forme ¿i activitå¡i cultural-educative ¿i sportive scot în
eviden¡å ¿i pun în valoare tinere talente, le pregåtesc pentru domeniul
în care activeazå, ierarhizându-i prin concursuri unde primesc titluri,
diplome ¿i chiar bani. Unii devin chiar salaria¡i.
Viitorul celor mai mul¡i din ace¿tia se formeazå de fapt în ¿colile

91
Despre activitatea sportivå în Gorj a se vedea valoroasa documentare publicatå de
Titu Pâni¿oarå în Monografia municipiului Târgu Jiu, 2005, p. 321-328.

- 285 -
sportive, dar ¿i în teren, la exerci¡iile practice.
ªi, un lucru esen¡ial, adunå tineretul, îl organizeazå ¿i îl pregåte¿te
¿i perfec¡ioneazå într-o activitate aleaså de el din plåcere. Practicând
diferite activitå¡i acestea formeazå caractere, înarmeazå cu cuno¿tin¡e
felurite, îi direc¡ioneazå cåtre lucruri trebuincioase. Prin practicarea
activitå¡ilor alese contribuie la crearea de valori, la educarea popula¡iei.
Regretabil este faptul cå odatå cu trecerea timpului s-a ajuns ca
fotbalul så se transforme în afacere, ca unele echipe så aibe doar numele
românesc, membrii echipei, în parte, så fie stråini. Se vând jucåtori (¿i
chiar meciuri). Mai poate fi numit acesta fotbal românesc, în echipele
de fotbal så fie promova¡i tineri din echipele de tineret care se formaezå
în ¿coala ¿i pe terenul românesc. Ceea ce se petrece acum pe unele
stadioane cu suporterii nu se poate numi educa¡ie sportivå.
Organele ¿i institu¡iile care råspund de acest domeniu trebuie så
se implice mai mult, så intervinå pentru remedierea neajunsurilor, så
se termine cu a face din sport nego¡ pentru îmbogå¡irea unor îmbuiba¡i,
din sport så se facå ceea ce predecesorii no¿tri au gândit, ceea ce via¡a
(nu interesele mafio¡ilor) impune: oameni sånåto¿i, ageri în mi¿cåri,
dârji, rezisten¡i la eforturi, mândrie a neamului nostru, nu marfå de
vânzare.

- 286 -
 CAPITOLUL VIII

Cåminele culturale în jude¡ul Gorj

“Lupta pentru culturå este lupta

pentru existen¡a materialå.”

- 287 -
- 288 -
 Cåminele culturale în România au apårut, a¿a cum am aråtat în
altå parte, dupå 1921. Fiind la început, nu era suficient de clar nici
modul de organizare, nici preocupårile. În unele localitå¡i au apårut
mai întâi societå¡ile culturale ¿i ulterior s-au transformat în cåmine
culturale.
În alte localitå¡i au apårut cåmine culturale dar în acea perioadå
activitatea lor a fost mai modestå. O perioadå de timp (1929-1933) unele
chiar au stagnat.
La reluarea activitå¡ilor cåminelor culturale, dupå anul 1934, s-a
constatat cå acestea nu dispåruserå atunci când guvernan¡ii le-au cerut
så nu mai func¡ioneze. În a doua jumåtate a anului 1934 a apårut
organul de preså al acestora: „ Cåminul Cultural”, revistå de culturå a
poporului, în noiembrie 19341.
Munca de reactivare a vechilor cåmine a mers concomitent cu
înfiin¡area de cåmine noi. Dupå unele informa¡ii din anul 1938 rezultå
cå în jude¡ul Gorj erau 196 cåmine culturale, din care 2 cåmine ur-
bane, 1 suburban ¿i 1 de cartier 2; 279 localitå¡i erau fårå cåmine
culturale. Între acestea erau 9 comune3, restul fiind sate.
În afarå de cåminele care trebuiau så ia fiin¡å în localitå¡ile comunale
era necesar ¿i cåmine în ora¿e.
Încercårile noastre de a stabili numårul cåminelor culturale pe raza
jude¡ului Gorj între cele douå råzboaie mondiale nu au fost posibile
pentru cå datele ce s-au påstrat sunt contradictorii sau unele cåmine,
dupå ce au luat fiin¡å, n-au mai activat. Ceea ce putem spune cu
exactitate sunt cåminele culturale ce au purtat coresponden¡å cu
Funda¡ia culturalå „Principele Carol” între anii 1934-1948. La Funda¡ie

1
“Cåminul Cultural”, anul I, noiembrie 1934, p. 4.
2
La data înfiin¡årii cåminului cultural jude¡ean ( 17 februarie 1939) în Gorj erau 35
cåmine dintre care numai 20 au påstrat contact cu cåminul jude¡ean.
3
Arhivele Na¡onale Istorice Centrale, fond Funda¡iile culturale regale, Cåmine, Dosar
nr. 1580/1938, f. 8-9.

- 289 -
s-au constituit pentru fiecare cåmin câte un dosar în care era introduså
coresponden¡a ce venea de la cåmine sau copiile dupå documentele ce
le erau trimise. Astfel sunt 116 dosare reprezentând 116 cåmine culturale.
De aici se pot constata câteva date esen¡iale: denumirea cåminului
cultural, comuna în care a func¡ionat, anii între care a trimis
coresponden¡å la Funda¡ie4 etc.
Tabelul anexå de la sfâr¿it cuprinde cåminele culturale care au
documentare la Arhivele statului.

Cåminul cultural jude¡ean

În Târgu Jiu au luat fiin¡å un cåmin cultural jude¡ean ¿i altele ale
ora¿ului capitalå de jude¡.
În ziua de 17 februarie 1938, reprezentan¡ii cåminelor culturale din
jude¡ s-au întâlnit în adunarea generalå în amfiteatru Liceului”Tudor
Vladimirescu”, cu scopul de a înfiin¡a un cåmin cultural. Dupå ce s-au
citit ¿i explicat statutele pentru func¡ionarea cåminului cultural,
adunarea le-a primit în întregime ¿i au hotårât înfiin¡area cåminului
cultural jude¡ean cåruia i-au dat numele de „Tudor Vladimirescu”, nume
cel mai legat de acest jude¡, fiind al unui erou na¡ional5.
Funda¡ia culturalå regalå „Principele Carol” a înregistrat acest cåmin
¿i afilierea lui6.
Directorul cåminului cultural jude¡ean a fost avocatul Miron
Constantinescu, numit în iulie 1938.
Procedând la constituirea sfatului cåminului cultural au fost ale¿i:
cåpitan V. Cernåianu, scriitor, pre¿edinte;
preot V. Runcanu, vicepre¿edinte;
învå¡åtor Ion Isac, vicepre¿edinte;
profesor Mircea Pavelescu, secretar;
avocat S. Manta, casier;
preot prof. Gh.Gâ¡å, bibliotecar;
doctor Al. Niculescu, din Novaci;
inspector P. Popeangå, din Lele¿ti;
ziarist Jean Bårbulescu, din Târgu Jiu;
învå¡åtor I. Isårescu, din Aninoasa;
învå¡åtor V. Uscåtescu, din Cre¡e¿ti;
învå¡åtor D. Popescu, din Dobri¡a;
preot I. Câlniceru, din Târgu Jiu;
inginer Ioan Vintilå, din Târgu Jiu;

4
Ibid, dosarele nr. 1580-1695.
5
Ibid, f. 19.
6
Ibid, f. 20

- 290 -
 Din påcate arhiva creatå de cåminul cultural jude¡ean ca ¿i celelalte
cåmine nu s-a påstrat (sau nu am gåsit-o noi) iar informa¡ii despre
activitatea acestuia avem prea pu¡ine, din documentele ce au fost trimise
la Funda¡ia culturalå regalå „Principele Carol”. ªtim ca dupå ce cåminul
a fost confirmat de funda¡ie , pre¿edintele cåminului cultural a convocat
pe to¡i ¿efii institu¡iilor jude¡ene. Dupå ce s-au discutat principiile ¿i
rostul Serviciului Social, institu¡ie ce a luat fiin¡å in toamna anului
1938 ¿i intrat în func¡ie în ianuarie 1939, s-a dispus ca to¡i så-¿i îndemne
subalternii ca så dea tot sprijinul pentru înfiin¡area cåminelor culturale
såte¿ti.
Urmare a preocupårilor cåminului cultural jude¡ean, dar ¿i a
activitå¡ii organelor comunale, în curând numårul cåminelor culturale
în comune a început så creascå ajungând în iulie 1939 ca în fiecare
comunå så fie un cåmin cultural, din care 103 erau afiliate la Funda¡ie,
mai existând doar 50 de neafiliate.
Cåminul jude¡ean a procedat la întocmirea unui program de activitate
pe sezoane. Primul program a fost pentru sezonul de primåvarå, al anului
1939. Acest program a fost expus ¿i admis de sfatul cåminului ¿i de to¡i
¿efii de institu¡ii jude¡ene convoca¡i cu acest scop în localul prefecturii,
sub pre¿edin¡ia prefectului. Programul a fost aprobat ¿i de Funda¡ie cât
¿i de Regionalå din ºinutul Olt din care fåea parte ¿i jude¡l Gorj.
În ziua de 9 martie s-a inaugurat la Târgu Jiu, la teatrul Milescu,
începutul activitå¡ii cåminelor potrivit Legii Serviciului Social7. Din întreg
jude¡ul au råspuns 145 de cåmine. În concep¡ia conducerii cåminul
cultural jude¡ean, programul de primåvarå trebuia så ducå la schimbarea
fe¡ei satelor ¿i îmbunåtå¡irea în mod sim¡itor a existen¡ei såtenilor.
În ziua de 11 martie a fost convocat sfatul fiecårui cåmin cultural
¿i to¡i func¡ionarii din comune, au luat cuno¿tiin¡å de program ¿i
fiecare cåmin a adoptat ceea ce era specific pentru nevoile satului ¿i au
stabilit ordinea ¿i modul cum se putea înfåptui mai bine programul.
În ziua de 12 martie în fiecare comunå din jude¡ s-au strâns to¡i
såtenii, premilitarii ¿i elevi ¿i, dupå slujbå, s-a inaugurat acest început
de activitate.
Articolul pe care „Cåminul Cultural” din iulie 19398 l-a publicat în
legåturå cu activitatea Cåminului cultural jude¡ean Gorj eviden¡ia ¿i
unele rezultate bune ob¡inute din aplicarea programului de primåvarå:
lucråri de îngrijire ¿i între¡inere a înstitu¡iilor publice ca biserica, ¿coala,
cåminul cultural, primåria, dispensarul etc. precum ¿i a cur¡ilor ce le
împrejmuiesc; curå¡irea pomilor din grådini ¿i livezi, grådini de zarzavat,
planta¡ii de pomi pe zone ¿i terenuri mi¿cåtoare, våruirea caselor ¿i

7
Buletinul Serviciului Social. Anul I, nr 1 martie 1939 p. 3-10.
8
Ibid, p. 662.

- 291 -
curå¡irea cur¡ilor, repararea ¿i pietruirea drumurilor, repara¡ia de
garduri ¿i pode¡e etc.
Cu ocazia sårbåtorilor de Pa¿ti prefectul jude¡ului, colonel ªerban
Leoveanu, a luat ini¡iativa de a apela la popula¡ie ca så strângå daruri
pentru concentra¡ii de la frontierå: cozonaci, ouå, ¡igåri etc. Cåminul
cultural jude¡ean Gorj, sus¡inând ini¡iativa prefectului, a fåcut apel
cåtre toate cåminele culturale din jude¡ så dea concursul rezolvårii
ini¡iativei prefectului. Cåminele au råspuns cu entuziasm acestui apel.
Cåminul cultural jude¡ean a dat o circularå cåtre cåminele culturale
såte¿ti prin care cerea så se dea tot sprijinul necesar familiilor celor
concentra¡i pentru a-¿i putea face muncile agricole la timp.
De asemenea s-au înfiin¡at cursuri ¿i ¿coli ¡åråne¿ti în comunele
Aninoasa ¿i Novaci ¿i cursurile de gospodårie ¿i menaj la Vådeni. Erau
eviden¡iate cursurile de gospodårie ¿i menaj care î¿i terminaserå
lucrårile în 28 mai ca „începutul unei ¿coli ¡åråne¿ti permanente de
gospodårie ¿i menaj” a cårei lipså se sim¡ea în tot jude¡ul.
O altå ini¡iativå realizatå era ¿i aceea a „sådirii de cåtre bårba¡i ¿i
tineri, grupa¡i în jurul cåminelor culturale a câte unei dumbråvi de
stejar sau brad în fiecare sat – „monument viu al eroilor gorjeni”. Începutul
frumos l-a fåcut cåminul cultural jude¡ean cu domnii comandan¡i ai
stråjerilor ¿i premilitarilor.
Tot cu stråjerii ¿i premilitarii, dar din ora¿, în ziua „Sådirii pomilor”,
pe un teren de câteva hectare care lega cimitirul eroilor cu ora¿ul
Târgu-Jiu, strada Tudor Vladimirescu, cåminul cultural a început
plantarea unei dumbråvi, cu brazi, pentru a se înfåptui un „Monument
viu al eroilor gorjeni”9.
Despre aceste înfåptuiri „Cåminul Cultural”10 scria: „ Directorul
Cåminului cultural al jude¡ului Gorj cu to¡i ¿efii autoritå¡ilor jude¡ene,
a stabilit un vast program de lucråri de interes ob¿tesc ¿i de îndrumare
a muncilor agricole ¿i gospodåre¿ti ce trebuie realizate în primåvara
aceasta. Acest minunat program poate fi luat drept pildå de unire între
oameni, de ascu¡itå pricepere a realitå¡ilor ¿i în¡elegere a legii Serviciului
Social”.
La acea datå abia 2 cåmine culturale aveau localuri proprii: la
Aninoasa ¿i la Suseni. Alte 8 cåmine culturale Cernådia, Câlnic, Benge¿ti,
Curti¿oara, Târgu Logre¿ti, Turcine¿ti, Andree¿ti ¿i Pinoasa, începuserå
så adune banii ¿i materialele pentru construirea de localuri proprii11.
Una din greutå¡ile întâmpinate era lipsa terenului pe care så
construiascå localul. De asemenea întâmpinau greutå¡i în realizarea
9
Ibid, anul V, nr5, mai 1939, p. 450.
10
Ibid, anul V, nr 5, mai 1939, p. 450.
11
Arhivele Na¡ionale istorice Centrale, fond Funda¡iile culturale regale, Cåmine, dosar
nr. 1580/1938, f. 36-37.

- 292 -
bugetului. Din suma de 38000 lei nu s-au putut strânge decât 2897 lei
din care s-au cheltuit 2608 lei12.
În fa¡a ¿efilor organelor locale, directorul cåminului declara: „În
toate satele din Gorj s-au înfiin¡at cåminele culturale (Era de fapt un
neadevår, probabil în toate comunele, n.n ). Acum vom trece la aplicarea
unui program de lucru bine stabilit ¿i vom lucra metodic pentru ca så
se ridice deopotrivå satele Gorjului”13.
În acela¿i timp directorul de cåmin jude¡ean aråta ce probleme urma
så rezolve în perioada urmåtoare:
-Trebuie så procedåm imediat la crearea bibliotecilor;
-Så strângem obiecte de artå ¿i så facem muzeul cåminului;
-Strângerea unei colecte de bani, obiecte de artå ¿i hrisoave;
-Vom cumpåra cår¡i ce le vom gåsi bune pentru såteni, dar så
insiståm a-supra cititului cår¡ilor;
-Un alt obiectiv ce ¿i-l propuneau era alcåtuirea unui plan de
sistematizare a satelor. Så stabileascå centrul satului locul unde så fie
institu¡iile satului, cum så se întindå pe viitor satul14, unde så se facå
împåduriri, plantåri de pomi, vii etc.;
-Så se cerceteze posibilitatea creårii unor ele¿teie de pe¿te;
-Så constituie pepiniere de pomi;
-Alcåtuirea monografiei jude¡ului ¿i ale comunelor;
-Un program pentru „såptåmâna curå¡eniei”.
-Un raport al Cåminului jude¡ean Gorj din 14 decembrie 1939 aråta
rezultatele în muncå ale cåminelor culturale ¿i anume: lucruri de bunå
intre¡inere a institu¡iilor de stat: biserica, ¿coala, primåria etc.
-plantåri de pomi pe ¿osea, terenuri fugitive etc.
-reparat ¿osele, poduri ¿i pode¡e etc.
-s-a sprijinit activitatea ¿colarå
-s-a dat ajutor familiilor celor concentra¡i
-s-a dat curs ini¡iativei prefectului de a strânge ouå, cozonac etc. ¿i
trimise pe zonå
-s-a lucrat de cåtre femei flanele, månu¿i, ciorapi pentru a fi trimise
osta¿ilor
-s-au creat biblioteci ¿i s-au colectat lucruri pentru muzee
-s-au fåcut douå ¿coli ¡åråne¿ti: Aninoasa, pentru tineri la Arcani
pentru -femei ¿i fete ¿i o ¿coalå superioarå pentru tineri såteni la Novaci.
În toamna anului 1939 în cadrul cåminului cultural jude¡ean au
existat puternice fråmântåri, neîn¡elegeri ¿i reclama¡ii mai ales împotriva
direcorului Miron Constantinescu ¿i coinspectorului Iscrulescu. De aceea
12
Ibid, p. 39.
13
Ibid, p. 39.
14
Dupå câte se vede aceasta era o måsurå ce depåsea atribu¡iile ¿i posibilitå¡ile
cåminelor. Era de fapt un atribut al administra¡iei de stat, în primul rand era al prefecturii.

- 293 -
de la 15 iunie pânå în octombrie nu se mai ¡inuse nicio ¿edin¡å a sfatului.
Neân¡elegerile aveau un substrat politic ¿i urmåreau înlåturarea celor
doi ¿i înlocuirea lor cu persoane care puteau face jocurile politice.
Probabil cå nu s-a luat nici o måsurå cåci în documente Miron
Constantinescu figureazå, în continuare ca director al cåminului 15.
În anul 1940, având în vedere descompletarea sfatului prin plecarea
la concentrare, acesta s-a completat cu al¡i membri, astfel:
S.S. preot V.Runcanu, de la cåminul cultural Suseni-Dobri¡a;
Dr. Al. Niculescu, de la cåminul cultural Novaci;
P. Popeangå, de la cåminul cultural Lele¿ti;
J. Bårbulescu, de la cåminul cultural Târgu Jiu;
V.Uscåtescu, de la cåminul cultural Cre¡e¿ti;
S.S. preot I. Câlniceanu, de la cåminul cultural Câlnic;
S.S diacon C. Dånåu, de la cåminul cultural Turcine¿ti16.
Dintr-un raport din 15 mai 1941 al cåminului cultural cåtre prefectul
jude¡ului Gorj rezultå cå în Gorj erau la acea datå 174 cåmine culturale,
172 cåmine såte¿ti ¿i 2 orå¿ene¿ti. Dintre acestea activau 110. La unele
cåmine rezultatele erau mai bune, la altele mai slabe. 54 de cåmine nu
activau 17.
În toamna anului 1941, de¿i în plin råzboi, cåminul cultural jude¡ean
continua så desfå¿oare activitate, så îndrume cåminele culturale såte¿ti.
Astfel, trimitea o scrisoare ¿i un memoriu cåtre Ministerul Agriculturii
¿i Domeniilor în care informa despre înfiin¡area unei ¿coli ¡åråne¿ti
pentru plugari ¿i alta pentru gospodårie 18 , solicitând sprijinul
ministerului19 .
Tot în aceastå perioadå a trimis o scrisoare cåminelor din jude¡,
preo¡ilor, învå¡åtorilor, primarilor, notarilor, ¿efilor posturilor de
jandarmi, agen¡ilor ¿i såtenilor cu îndemnuri cerând så depunå eforturi
pentru sprijinirea såtenilor, îndeplinind urmåtoarele:
Executa¡i con¿tiicios måsurile luate de guvern ¿i autoritå¡i impuse
de vremurile de azi, cum ¿i toate îndrumårile date de Funda¡ie prin
circularele ce le-a¡i primit.
Completa¡i provizoriu golurile produse de mobilizare în sfaturile
cåminelor; måri¡i numårul membrilor în cåmin ca to¡i såtenii så fie
membri.
Analiza¡i cât mai des, cu sfatul, ce a¡i înfåptuit ¿i ce vede¡i cå mai e

15
Ibid, f. 58-63.
16
Ibid, f. 73.
17
Ibid. f.93.
18
Amånun¡it despre con¡inutul memorialului în paragraful ªcolile ¡aråne¿ti, din acest
volum, p.
19
“Cåminul Cultural ¿i ¿coala ¡åråneasca “, anul VII. Nr. 11-12, noiembrie decembrie
1941, p. 471-474.

- 294 -
de fåcut stabilind mijloacele de execu¡ie.
Sprijini¡i moral, material ¿i la muncile agricole familiile mobiliza¡ilor.
În fiecare duminicå ¿i sårbåtori chema¡i de diminea¡å pe såteni la
sfânta bisericå ¿i cu to¡ii înål¡a¡i rugåciuni pentru eroii neamului.
Prin predici, cursuri ¡åråne¿ti ¿i demonstra¡ii practice îndruma¡i
pe såteni så prepare zarzavaturi ¿i fructe alimentare etc. ca så primim
pe cei întor¿i victorio¿i din råzboi cu bel¿ug în caså iar la nevoie så le
trimitem ¿i pe front.
Continua¡i, prin muncile agricole, realizarea programului de
activitate a cåminelor ce ave¡i date de la început. Trebuie så reînviem
munca stråmo¿eascå de folos ob¿tesc.
Face¡i colecte de bani ¿i material, ¿i cu munca de folos ob¿tesc,
îngriji¡i ¿i repara¡i bisericile, ¿colile ¿i toate institu¡iile publice, repara¡i
podurile, pietruiti ¿i repara¡i ¿oselele, completa¡i planta¡iile, în sfâr¿it
purta¡i grijå satelor.
Una din preocupårile cåminelor culturale era organizarea ¿i
func¡ionarea cursurilor, a ¿colilor ¿i ¿colilor superioare ¡åråne¿ti20. În
timp ce cursurile ¡åråne¿ti erau în preocuparea cåminelor såte¿ti, ¿olile
erau în atribu¡iile cåiminelor jude¡ene. În jude¡ul Gorj cunoa¿em
preocuparea cåminului cultural jude¡an de a organiza, în anul 1941,
douå ¿coli ¡åråne¿ti: una pentru formarea de buni plugari ¿i alta de
bune gospodine. În acest scop conducerea cåminului jude¡ean a trimis
o adreså ¿i un memoriu cåtre „ Domnului Minstru”21 prin care aråta de
ce s-au gândit la aceste ¿coli ¿i la locul unde urma så le înfiin¡eze ¿i
anume în comuna Vådeni, lângå Tg-Jiu.

20
ªcolile ¡åråne¿ti era un termen general. În realitate se deosebeau trei categorii:
1. Cursurile ¡åråne¿ti organizate de fiecare cåmin cultural în localitatea respectivå.
Era organizat cu localnici, pe duratå scurtå, de 2-3 såptåmâni, ¡inându-se mai ales sâmbåta
¿i duminica ¿i îndeosebi iarna. Pe måsurå ce s-a perfec¡ionat aceastå formå ¿i mai ales acolo
unde erau condi¡ii, cursurile ¡ineau ¿i o lunå douå. Tematica lor era mai mult despre activitå¡i
practice.
ªcolile ¡åråne¿ti erau al doilea tip de institu¡ii pentru educarea ¡åranilor. Erau tot
cursuri zilnice, organizate înså pentru o perioadå determinatå de timp – una sau douå luni.
Avea un “corp de coferen¡iari” de obicei intelectuali din comunå. Câteodatå se aduceau
conferen¡iari din centrele universitare sau ora¿ele mai mari. Se organizau de cåtre cåminul
jude¡ean la aceasta participând såteni din diferite comune ale jude¡ului.3. ªcola superioarå
¡åråneascå avea toate caracteristicile unei ¿coli: avea un program, un corp didactic format
din profesori care fåceau lec¡ii interesante. Nu mai erau doar conferen¡iari care så facå
lec¡ii sau conferin¡e literare . În general aici se trimiteau tineri care aveau o ¿coalå primarå
de 7 ani între 17-18 ¿i 24-25 de ani Pe cât posibil ace¿tia aveau acaså o gospodarie proprie.
În 1937 în România erau doar 2 astfel de ¿coli: una la Poiana Câmpina ¿i alta la Fierbin¡i în
jude¡ul Ilfov. ªcolarizarea era deocamdatå de 2 ani. Anul ¿colar începea în noiembrie ¿i se
încheia la sfâ¿itul lui martie. În 1939 erau 7 ¿coli superioare ¡åråne¿ti în toatå ¡ara ¿i una
pentru fete. În general de acestea se ocupa Funda¡ia culturalå regalå ¿i serviciile regionale.
21
“Caminul Cultural” anul 17, nr.11-12 din nov. dec. 1941, p. 171-172.

- 295 -
 Din cele relatate în memoriu re¡inem cå au mai avut astfel de ¿coli
¡åråne¿ti, în 1939, în comuna Aninoasa, o ¿coalå pentru plugari, cu
bune rezultate. Pe baza experien¡ei de la Aninoasa cåminul cultural
jude¡ean a înfiin¡at în Arcani o ¿coalå ¡åråneascå pentru gospodine, cu
durata de 20 de zile. Cåminul cultural jude¡ean a continuat cu o altå
¿coalå ¡åråneascå pentru gospodine, cu durata de 21 de zile la Ciuperceni.
Dacå la cele anterioare elevele locuiau într-un internat unde luau ¿i
masa, la Ciuperceni n-au mai avut internat. Masa era pregåtitå de
cursante, cu produse aduse de acaså. Deci în acest mod învå¡au så
gospodåreascå dar så ¿i gåteascå. De asemenea, femeile au adus ¿i
alimente necesare pentru practicå: zarzavat, fructe, fåinå etc. din care
s-au pregåtit conserve, marmeladå, diverse preparate ¿i paste fåinoase
etc.
În baza experien¡ei de la ¿colile tåråne¿ti: la Aninoasa, la Aercani,
Novaci ¿i Ciuperceni- considerau cå prin noua ¿coalå de la Vådeni så
ob¡inå rezultate mai bune. De astådatå înså cereau sprijinul ministrului:
1.Så-i ajute cu localul unde era Ocolul agricol Vådeni ¿i unde a
func¡ionat fosta ¿coalå de menaj cu toate dependin¡ele, uneltele ¿i
ma¿inile agricole ¿i de låptårie, vitele ¿i terenul.
2. Inginerul agronom ¿i agronomii så dea celor douå ¿coli tot sprijinul
în mânuirea uneltelor ¿i ma¿inilor ¿i în îndrumarea practicå a elevilor.
3. Så acorde o subven¡ie care era necesarå pentru repararea ¿i
între¡inerea localului, în procurarea paturilor, a vaselor de bucåtårie ¿i
veselei ¿i la între¡inerea ¿colii ¿i a personalului de serviciu. Låsa la
aprecierea ministrului mårirea subven¡iei.
În concep¡ia conducerii cåminului cultural jude¡ean era ¿i pregåtirea
de „cadre” pentru organizarea cursurilor ¡åråne¿ti. În felul acesta se
aducea contribu¡ie însemnatå la ridicarea satelor ¿i a såtenilor.
Se aprecia cå într-un an cele douå ¿coli de la Vådeni vor putea da
pentru fiecare sat ¿i cåmin cultural cei 4-6 absolven¡i ¿i absolvente
care urmau så fie maie¿tri la cursurile ¡åråne¿ti. Cu acestea s-ar fi
putut organiza cursuri ¡åråne¿ti în fiecare sat în a¿a fel ca såtenii så fie
pregå¡i¡ii. În câ¡iva ani întreaga fa¡å a satului s-ar fi putut schimba,
fiind în plin progres, fåcându-se agriculturå ra¡ionalå, asigurându-se
vite de raså ¿i bine între¡inute, gospodårii ordonate, estetice ¿i igenice,
case îmbel¿ugate, menaj bun, spirit de economie ¿i de solidaritate,
competen¡å. „ Va fi o adevåratå înflorire a satelor ¿i un adevårat progres
al ¡årii”22.
Modul de gândire, dorin¡ele erau bune dar, din påcate, condi¡iile
n-au fost prielnice , oamenii plecau tot mai mul¡i la concentrare ¿i apoi
dezlån¡uirea råzboiului a fåcut nerealizabile planurile cåminului cul-

22
“Cåminul Cultural”, nr. 11-12 din noiembrie- decembrie 1941, p 471-472.

- 296 -
tural jude¡ean.
Uneori conducerea cåminului cultural jude¡ean sprijinea ¿i ac¡iuni
ale Funda¡iei. Un astfel de sprijin era adus la cuno¿tin¡a publicului de
revista „Cåminul Cultural” din luna februarie 194623 ¿i anume strângerea
de bani pentru apari¡ia revistei. „O ini¡iativå care trebuia remarcatå:
cåminul cultural jude¡ean Gorj a luat måsuri, prin îndrumåtorii såi, ca
fiecare cåmin såtesc så organizeze o serbare ale cårei beneficii så fie
trimise revistelor Funda¡iei: „Albina” ¿i „Cåminul Cultural”. ªi mai
departe „Cåminul Cultural” ¡inea så atragå aten¡ia: „Exemplul acesta
de înaltå solidaritae, care cinste¿te pe ini¡iatori, vine de la cel mai
sårac jude¡ din bogata noastrå ¡arå” ¿i aceasta atunci când hârtia era
foarte scumpå, tipårirea costa foarte mult iar costul unui abonament
era a¿a de mic. Dar Funda¡ia trebuia så ajute comunele cu publica¡iile
ei ¿i aceasta putea så facå numai ajutatå fiind de organe cum era
cåminul cultural Gorj.
Având în vedere marea importan¡å în via¡a satului a coopera¡iei
såte¿ti, atrågea aten¡ie cå trebuie restabilite principiile ¿i prestigiul
a¿a de compromis de mul¡i speculan¡i ¿i excroci.
„În atingere idealului na¡ional cåminele culturale så dea toatå aten¡ia
¿i munca ¿i så reînvie ¿i så întåreascå înfrå¡irea românå prin
coopera¡ie” 24.
În anul 1948, deci înainte de a lua fiin¡å noile organe jude¡ene ale
puterii ¿i administra¡iei de stat, au început a se fac unele modificåri ¿i
în privin¡a cåminelor culturale25.
Astfel la nivel central nu mai era Funda¡ia culturalå regalå (fusese
abolitå monarhia) ci Asocia¡ia pentru cultura poporului. Directorul gen-
eral al acestei asocia¡ii era Iorgu Stoian. Acesta semna decizia din 23
martie 1948 prin care se instituia o comisie pentru cåminul cultural
jude¡ean Gorj, compuså din:
Elena Petru, delegat al consiliului sindical jude¡ean;
Gh. Dobre, delegat al sindicatului agricol;
Gh. Pârcålabu, delegat al sindicatului agricol;
Gh. Negulescu, delegat al sindicatului învå¡åtorilor;
Sfin¡ia sa preot Gh. Gâ¡å, delegat al profesorilor secundari;
Nicolae Hânsa, delegat al organiza¡iei ARLUS;
Ionicå Constantin, delegat al organiza¡iei FNTDR;
Florica Modoran, delegat al organiza¡iei U.F.D.R;
Dan Hå¡ulescu
Ion Modoran, prefect;
23
“Caminul Cultural”, februarie 1946. p. 284.
24
“Cåminul Cultural ¿i ªcoala ¡åråneascå”, anul VII, nr. 11-12/1941, p. 475
25
În ianuarie 1948 mai exista cåminul cultural jude¡ean, iar director era tot Miron
Constantinescu.

- 297 -
 Pantelimon Niculescu-Monu, personalitate;
Vasile Gurgulescu, subinspector ¿colar.
S-au mai stabilit urmåtoarele func¡ii:
Ion Modoran, pre¿edintele cåminului jude¡ean;
Vasile Gurgulescu, secretar;
Elena Påtru, casier.
Director al cåminului cultural jude¡ean era Gh. Negulescu.
Potrivit noilor schimbåri s-a revåzut ¿i situa¡ia cåminelor culturale
de prin sate. La cele mai multe li s-a schimbat numele iar în organul de
conducere-sfatul cåminului cultural- au fost inclu¿i ca membri
reprezentan¡i ai P.M.R., sindicat, ARLUS, U.F.D.R., F.N.T.D.R. etc. În
localitå¡ile unde nu erau aceste organiza¡ii politice sau de maså, se
alegeau al¡i såteni pânå se completa numårul stabilit.

Cåminele culturale din Târgu Jiu

Conform reglementårilor în vigoare, cåminele culturale urmau så
se înfiin¡eze ¿i în ora¿e (comunele urbane).
Un astfel de cåmin a luat fiin¡å ¿i în Târgu Jiu, la data de 16
decembrie193726, când locuitorii ora¿ului s-au întrunit în adunarea
generalå, în localul Liceului „Tudor Vladimirescu” convoca¡i de un comitet
de ini¡iativå. Ei au hotårât ca numele cåminului så fie „Domnul Tu-
dor”
dor”. Acum au discutat ¿î programul de muncå pe un an.
Într-un raport din 19 aprilie 1939 se aratå cå a luat fiin¡å în
decembrie 1937 cu un numår de 24 membri care în curând au ajuns la
85. Ca activitå¡i eviden¡ia 6 serbåri publice care s-au bucurat de mare
audien¡å din partea publicului, au organizat 7 conferin¡e publice. A
stabilit legåuri cu cåmine culturale såte¿ti îndrumându-se ¿i
încurajându-se în manifetårile lor culturale27.
În anul 1939 sfatul cåminului era compus din:
pre¿edinte, dr. N.Hasna¿, inspector general sanitar;
director, profesor Theodor Gâlcescu;
vicepre¿edinte, profesor Maria Dumitrescu-Bumbe¿ti;
preot profesor Pompiliu Ta¿cåu;
secretar, profesor Mihai Pavelescu;
casier, profesor Gh. Modoran;
bibliotecar, profesor Gr. Manta.
Sediul cåminului era în localul Liceului „Tudor Vladimirescu”.
Pentru anul 1940, ca principale activitå¡i înscriau în plan:
-organizarea unui ciclu de conferin¡e în ora¿ ¿i periferie pentru

26
Ibid, dosar 1582/1938, f.3.
27
Ibid, f. 7.

- 298 -
låmurirea situa¡iei din ¡arå;
-ajutorarea refugia¡ilor din Basarabia ¿î Bucovina veni¡i din Târgu
Jiu;
-asisten¡a socialå ¿i medicalå pentru cei såraci;
-organizarea unei biblioteci populare pentru dezvoltarea gustului la
citit;
-colaborarea cåminului cultural cu institu¡iile locale în toate
ac¡iunile de interes ob¿tesc.
S-a discutat ¿i aprobat sfatul cåminului pe anul 1940, din 29 membri.
Biroul sfatului cåminului cultural era compus din:
Dr. N. Hasna¿ -pre¿edinte
Constantin Mihule¡ -vicepre¿edinte
Emanoil Mihåiescu, director al Liceului comercial –vicepre¿edinte
George Ioana –casierå
Gh. Modoran –secretar.
Au propus ca director al cåminului pe profesorul Stelian Sterescu,
în locul profesorului T. Gâlcescu28.
În 3 septembrie 1940, în ¿edin¡å, a fost stabilitå delega¡ia
permanentå, compuså din:
dr. N.Hasna¿, pre¿edintele cåminului;
profesor Stelian Sterescu, directorul cåminului;
profesor Th. Gâlcescu, membru;
s.s protoereu Rucanu;
profesor Em. Mihåleanu, membru
În iunie 1941 adunarea generalå anualå a aprobat schimbarea
numelui Cåminului cultural „Domnul Tudor” în Cåminul cultural cen-
tral orå¿enesc „Alexandru ªtefulescu”29pentru a se evita confuzia cu
Cåminul cutural jude¡ean „Tudor Vladimirescu”.
Într-un raport al Cåminului cultural „Alexandru ªtefulescu” din 6
martie 1941, cåtre Funda¡ie, se fåcea cunoscut cå în sfatul cåminului
au intervenit urmatoarele schimbåri:
Ca pre¿edinte –dl. Mitescu, noul primar al ora¿ului, în locul fostului
primar, N. Ani¡escu.
În locul d-lui I. Manolescu e cooptat noul director al ªcolii normale,
T. Ani¡escu.
dl.Th. Gâlcescu, de la Liceul „Tudor Vladimirescu” e cooptat în locul
d-lui M. Pârvulescu, fost director.
Sfatul cåminului a mai ales ca vicepre¿edinte pe avocatul M.
Slåvescu, cunoscut luptåtor pe tårâm cultural30.
În planul de activitå¡i pe anul 1942, cåminul î¿i propunea a urmåri
28
Ibid, f. 21, 27.
29
Ibid, f. 51.
30
Ibid, f. 39.

- 299 -
cu ståruin¡å:
-ajutorarea såracilor;
-asisten¡å la spitalele de råni¡i;
-colete ¿i dona¡ii la luptåtori, pe front.
În ¿edin¡a sfatului cåminului, din 11 martie 1942, cåminul a decis
o sumå de 1000 lei så fie subscriså la împrumutul reîntregirii 1000 de
lei, la elevii såraci, precum ¿i 1000 de lei, pentru acordarea de premii
elevilor ¿colilor primare din localitate.
Se va continua organizarea de serbåri ¿i ¿ezåtori cu concursul ¿colilor
secundare ¿i primare din ora¿; procurarea de filme de propagandå;
sprijinitea campaniei sanitare; continuarea procurårii de cår¡i pentru
biblioteca cåminului, primindu-se ¿i dona¡ii31.
Într-un proces verbal din 30 noiembrie 1934 se aråta cå a fost
completat sfatul cåminului cultural cu membrii de drept ¿i anume:
- colonelul Titus Gârbea, în calitate de comandant al garnizoanei,
în locul colonelului ªerban Leoveanu;
- Preot Gh. Doliescu, noul protopop orå¿enesc, în locul preotului Gr.
Prejbean;
- V. Cråinicescu, vicepre¿edintele Asocia¡iei Corpului Didactic, în
locul d-lui P. Niculescu Monu care nu locuie¿te în localitate;
- profesor I. Constantinescu- Vedea, noul pre¿edinte al Asocia¡iei
profesorilor secundari din Târgu Jiu;
- Miron Constantinescu, directorul cåminului cultural jude¡ean, ca
reprezentant al Societå¡ilor de culturå Târgu Jiu32.
În 21 ianuarie 1944 a fost ales vicepre¿edinte al sfatului cåminului,
preot protoereu Gh. Doliescu.
La aceastå datå avea 121 membri.
Dintr-o fi¿å a Cåminului cultural orå¿enesc central, din anul 1944,
aflåm câteva date interesante, ¿i anume cå: în timpul råzboiului au
påråsit localitatea sau au decedat 40 de membri ai cåminului cultural.
Nici la aceastå datå nu aveau local propriu, fiind la adåpost la protoeria
ora¿ului, într-o camerå la un loc cu cåminul cultural jude¡ean.
Biblioteca poseda 71 volume, aproape toate cumpårate în 1941, 64
exemplare reviste: „Albina”, „Cåminul Cultural”, „Vatra”.
Corul cåminului cultural era în curs de organizare. În 17 ianuarie
1941 s-a organizat o ¿ezåtoare literarå ¿i artisticå având un beneficiu
de 6390 lei din care s-au cumpårat cår¡i pentru bibliotecå.
La 24-25 martie a fost comemorat poetul Octavian Goga într-o serbare
¿colarå, la ªcoala Normalå ¿i un festival la teatru comunal. Din beneficiul
realizat, de 3354 lei, s-a donat suma de 3000 lei comitetului ¿colar

31
Ibid, F. 73.
32
Ibid, F. 73.

- 300 -
pentru construc¡ia unei ¿coli primare în cartierul Sfântul Nicolae din
Târgu Jiu.
La 28 mai 1941 s-a comemorat scriitorul I.L. Caragiale, sub auspiciile
cåminului ¿i cu contribu¡ia Liceului „Tudor Vladimirescu”. Din beneficiul
realizat, de 5662 lei, s-a donat comitetului de construc¡ie al ¿colii primare
din cartierul Sf. Nicolae, suma de 2000 lei, Filialei cultul eroilor i s-a
donat 1662 lei, Liceului „Tudor Vladimirescu” i s-au repartizat 2000 lei
pentru fondul de excursii, iar suma de 3000lei a råmas cåminului.
La 11 iunie 1941 s-a dat concurs împreunå cu protoeria ora¿ului
pentru organizarea unui festival de cåtre corul preo¡ior refugia¡i la care
s-a realizat importantul beneficiu de 23500 lei, încasat de corul respectiv.
Cåminul a contribuit la construc¡ia ¿colii primare amintitå cu suma
de 500 de lei.
Cåminul a subscris suma de 9500 lei pentru ridicarea unui monu-
ment dedicat lui Mihai Viteazul în ora¿ul Craiova, sumå realizatå prin
colectå de membrii cåminului.
Cåminul a subscris 1000 lei la împrumutul reîntregirii. Membrii
fiind în mare parte func¡ionari publici, au subscris personal, prin
institu¡ia respectivå, salariul pe o lunå33.
Cåminul cultural central orå¿enesc „Alexandru ªtefulescu” din Târgu
Jiu, înainta un raport în 1 iunie 1946 cåtre Ministerul Economiei
Na¡ionale prin care se aducea la cuno¿tin¡å: „Din ini¡iativa domnului
primar al ora¿ului Târgu Jiu a luat fiin¡å un comitet sportiv în cadrul
de activitate al cåminului cultural. Din acest comitet fac parte
personalitå¡i culturale ale ora¿ului: dl. Hânsa, pre¿edintele al
Tribunalului Gorj, dl. Vasile Andrei, primarul ora¿ului Târgu Jiu,
dl.inginer Pupåzan, dl. colonel dr. A. Popescu ¿i ¿efii tuturor institu¡iilor
din ora¿. Acest comitet a luat inti¡iativa construirii unui stadion
polisportiv ¿i a unui bazin de înot pe un teren în suprafa¡å de 4 hectare
pus la dispozi¡ie de primåria ora¿ului. Terenul se aflå lângå Grådina
publicå, fiind mårginit la nord de digul Jiului iar la sud de marginea
ora¿ului unde este palatul primåriei ¿i al cåminului de ucenici.
Când se vor termina lucrårile ce au ¿i început în ziua de 6 mai a.c.
suntem încredin¡a¡i cå acest stadion ¿i bazin de înot atât de necesar
locuitorilor va fi unul din cele mai frumoase din ¡arå prin înzestrare ¿i
prin natura înconjuråtoare.
Pânå în prezent comitetul a realizat urmåtoarele:
-ob¡inerea terenului;
-planul de construc¡ie ¿i devizul;
-adunarea sumei de 301000 lei.
Comitetul a hotårât având în vedere posibilitå¡ile så se lucreze în
33
Ibid, f. 72.

- 301 -
vara anului 1946, pânå la 1 august bazinul de înot, cabinele necesare
acestui bazin ¿i plaja înconjuråtoare.
Pentru executarea acestui bazin avem nevoie de 10 vagoane de
ciment.
Respectiv, vå rugåm, domnule ministru så binevoi¡i a aproba aceastå
cantitate de ciment contractat34.
Dintr-un process verbal al ¿dein¡ei din 3 martie 1946 al cåminului
cultural orå¿enesc Târgu Jiu, aflåm cå s-au convocat, de cåtre un comitet
de ini¡iativå în frunte cu avocatul Miron Constantinescu, directorul
cåminului cultural jude¡ean, locuitorii ora¿ului Târgu Jiu pentru
reorganizarea Cåminului cultural orå¿enesc “Alexandru ªtefulescu”.
Pre¿edintele adunårii, profesorul Panaitiu, primarul ora¿ului, luând
cuvântul a aråtat necesitatea de a se uni to¡i intelectualii ¿i solidari så
lucreze pentru luminarea poporului ¿i înfrå¡irea locuitorilor intelectuali,
muncitori ¿i comercian¡i.
S-au fåcut propuneri pentru sfatul cåminului cultural.
Sfatul cåminului, la 12 aprilie 1946, era:
Membri de drept:
profesor Panaitiu, primarul ora¿ului;
N.Hânsa, pre¿edintele Tribunalului;
colonel Buduråscu, comandantul garnizoarei;
preot Patica, protoereu;
doctor Ilie, medicul ora¿ului;
doctor Bâcli¿an, medicul veterinar;
Gr. Chirculescu, inginer silvic;
D. Furtunå, inginer agronom;
Preot profesor Ta¿cåu, pre¿edintele sindicatelor profesorilor
secundari;
C.Cåtu¡, învåtåtor, sindicatul învå¡åtorilor;
Sglobiu, ¿ful poli¡iei ora¿ului;
Colonel Gh. Mateiu, reprezentantul Asocia¡iei ARLUS;
Jean Bårbulescu, pre¿edintele ziari¿tilor locali.
Membri ale¿i:
Preot Gâ¡å, profesor;
Profesor Olga Pârvulescu;
Profesor Gr, Constantinescu;
Domni¿oara învåtåtoare D. Cåprean;
Ilarie Popescu, medic;
Hotin, avocat;
Mo¡et, inginer;
Maior Cernåianu;
34
Ibid, f. 74.

- 302 -
 Maior Constantinescu;
Gh. Iacobescu, comerciant;
Augustin Cernåianu, comerciant;
Badea N., meseria¿;
Bentea, meseria¿.

Cåminul cultural orå¿enesc”Sfânta T Trr eime”

În afarå de Cåminul cultural orå¿enesc central „Alexandru
ªtefulescu”, a existat în Târgu Jiu ¿i un cåmin cultural de cartier.
Iatå ce se aråta în autorizarea de func¡ionare: se înfiin¡eazå ¿i se
autorizeazå func¡ionarea unui cåmin cultural orå¿enesc la ªcoala
normalå în Târgu Jiu începând cu data de 11 decembrie 1938".
Director al cåminului s-a propus så fie profesorul Vasile D. Isac35.
În procesul verbal de constituire a cåminului se aråta: „Subsemna¡ii
locuitori ai parohiei Sfânta Treime din ora¿ul Târgu Jiu ne-am întâlnit
împreunå cu membrii corpului didactic ai ªcolii normale aflatå în
cuprinsul parohiei noastre si, dupå ce ni s-a citit ¿i explicat statutul
pentru formarea cåminelor culturale ale Funda¡iei culturale regale, am
hotårât înfiin¡area unui cåmin cu sediul în localul ªcolii normale de
båie¡i din Târgu Jiu. Am hotårât ca acest cåmin så fie numit „Sfânta
Treime”.
În sfatul cåminului cultural au fost ale¿i:
Ta¿cåu Pompiliu, preot;
Popescu Ion, diacon, profesor;
Gâlcescu Theodor, profesor;
Ioanidi Roman, medic;36
Doppelereiter Julius, profesor;
Dumitrescu Ion, profesor;
Lesnic Simion, inginer agronom, profesor;
Christovici Vasile, maestru fanfarå;
Chi¡u Rada, învå¡åtor; Scutere Iulian, învå¡åtor; Marian Alecu,
func¡ionar;
Muntean Ion, pensionar;
Comånescu Ion, ofi¡er pensionar;
Cråc Constantin, mecanic.
Pre¿edinte a fost ales preotul Pompiliu Ta¿cåu; vicepre¿edin¡i: Titu
Ciocånescu, profesor coordonator Straja ºårii; Dåianu C.V. Dåråu,
profesor.
Au fost 66 membrii fondatori37.
În darea de seamå pe anul 1940 se aråta cå peste 120 persoane au
35
Ibid, dosar nr. 1581/1939, f. 5.
36
Ibidem
37
Ibid, f. 9-10.

- 303 -
plåtit cotiza¡ie.
Elevii ¿colii au fost organiza¡i în Societatea de lecturå „Limba,
cântecul ¿i jocul” alcåtuind o subunitate cu organiza¡ie proprie în cadrul
cåminului. Aceastå subsec¡ie ¡inea ¿edin¡e în mod regulat, în fiecare
såptåmânå.
În încheiere se preciza: „fa¡å de pu¡inul realizat pânå în prezent,
marele numår de membri ¿i posibilitå¡ile noastre ne dau dreptul så
afirmåm speran¡a într-o activitate cât mai bogatå pentru viitor”38.

Cåmine culturale såte¿ti

În afarå de Cåminul cultural jude¡ean ¿i de cele douå cåmine
culturale în ora¿ul Târgu Jiu – unul orå¿enesc central ¿i altul parohial,
au mai exista cåmine culturale såte¿ti în jude¡.
Având prea pu¡ine informa¡ii, ne vom ocupa de cele care s-au înfiin¡at
dupå anul 1934. ªi acestea au fost multe, aproape în fiecare localitate
câte unul. Noi vom exemplifica doar câteva, pentru a se putea în¡elege
mai bine rolul ¿i scopul acestora, organizarea lor, preocupåri, sistemul
de func¡ionare în raport cu institu¡iile locale etc. Unele din acestea au
apårut chiar înaintea sau dupå primul råzboi mondial.

Cåminul cultural „Principele Carol” din Lele¿ti

Un astfel de cåmin cultural a fost cel din comuna Lele¿ti39. Acesta
este înså un caz deosebit pentru cå de¿i primul document care îl
aminte¿te este un proces verbal din 1 august 1924, când sfatul Cåminului
cultural „ Tudor Vladimirescu” din aceastå comunå luând cuno¿tin¡å de
legea, regulamentul ¿i statutul Funda¡iei, hotåra afilierea cåminului la
Funda¡ia culturalå „Principele Carol” într-un raport al cåminului cul-
tural din aceia¿i datå cåtre Funda¡ie, ¡inea totodatå så aducå la
cuno¿tin¡å cå „acest cåmin a fost înfiin¡at în anul 1920, pe baza
Statultului Casei ªcoalelor, sec¡ia Culturå popularå. Cåminul se gåse¿te
aståzi cu o bibliotecå de peste 1200 volume, împår¡ite în douå sec¡ii:
una func¡ioneazå la Bisericå ¿i alta la ¿coalå, sub conducerea preotului
¿i a celor 4 învå¡åtori. Activitatea cåminului s-a desfå¿urat pe cât ne-au
îngåduit puterile, prin serbåri populare, predici la bisericå, sfaturi
moralizatoare, distribuirea de bro¿uri cu con¡inut moral ¿i religios,
ståruin¡å pentru clådirea unui local nou de ¿coalå, strângerea de fonduri
pentru ridicarea unui monument al eroilor din sat”40.

38
Ibid, f. 14.
39
Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, fond Funda¡iile Culturale regale, Cåmine, dosar
nr. 1640/1924, f.
40
Ibid, f. 2.

- 304 -
 Deci acest cåmin fåcea parte din cele care au luat fiintå imediat
dupå råzboi, dar potrivit noilor reglementåri trebuia så fie recunoscut ¿i
afiliat la Funda¡ia regalå „Principele Carol”.
Într-un raport al Cåminului cultural din Lele¿ti, din 18 octombrie
1924, cåtre Funda¡ie, dupå ce mul¡umea pentru aprobarea afilierii,
comunica componen¡a sfatului cåminului ¿i anume:
preot Grigore Bardan;
învå¡åtor P.P. Popeangå, directorul ¿colii;
învå¡åtor C. Fåga¿;
student N.N Udroiu.
Mai recomanda Funda¡iei pe:
N.I. Giungi, învåtåtor;
A.Rusea, învå¡åtor;
Ion I. Popeangå.
O perioadå de timp nu se mai ¿tie nimic de acest cåmin, pânå în 8
ianuarie 1939 când lociutorii din Lele¿ti au discutat afilierea la
Funda¡ie 41 a cåminului lor cultural. Sediul era tot în localul ªcolii
primare.
De aceastå datå am ales ¿i Sfatul Cåminului cultural compus din:
Preot Gr. Bardan;
P.P. Popeangå;
Constantin Fåga¿;
Dumitru Ro¿ca;
N.V. Mihu¡oiu;
Constantin Gr. Marianu;
I.M.Giungi 42.
Ca director al cåminului cultural au pus pe P.P. Popeangå, învå¡åtor.
La aceastå datå cåminul cultural avea 76 de membri43.
În lista cu fiii satului care s-au ridicat în diverse munci ¿i nu mai
erau în sat, figurau 10 persoane.
Aveau 8 biblioteci în sat ¿i anume:
biblioteca ¿colarå, cu 900 cår¡i;
biblioteca bisericii, cu 850 cår¡i;
biblioteca cåminului cultural;
biblioteca învå¡åtorului P. Popeangå, cu 8000 cår¡i;
biblioteca învåtåtorului preot Bårdan;
biblioteca învå¡årorului C. Fåga¿;
biblioteca învå¡åtorului N.I. Giungi44.
41
Conform prervederilor legii Serviciului Social toate cåminele culturale trebuiau så
adere la Funda¡ie ¿i så fie recunoscute.
42
Ibid, f. 8.
43
Ibid, f. 10.
44
Ibid, f.16 v.

- 305 -
 Un proces verbal din 4 aprilie 1943 ne aratå cå pre¿edintele cåminului
era Gh. Bardan, iar director era învå¡åtorul P.Popeangå.
Satul avea 320 de familii.
Biblioteca cåminului, contopitå cu a ¿colii, avea 465 volume ¿i era
mult cercetatå. De asemenea farmacia era de un real folos atât pentru
elevi cât ¿i pentru såteni.
S-a strâns un fond de 85000 lei pentru împrejmuirea ¿colii ¿i 12000
pentru bånci.
Cåmninul cultural a sprijinit toate actele prezentate de conducerea
comunei45.

Cåminul cultural „Rena¿terea” din Cernådie

O situa¡ie interesantå este în legaturå cu Cåminul cultural din
Cernådie jude¡ul Gorj. Imediat dupå primul råzboi mondial au început
så aparå astfel cåmine, a¿a cum a fost cel din comuna Cernådie. Aceasta
nu a apårut dintr-o datå. Este interesantå apari¡ia ¿i evolu¡ia lui. În
toamna anului 1922 au început la ¿coala din comunå o serie de „¿ezåtori
culturale”. Aceste ¿ezåtori au condus la nevoia înfiin¡årii unei societå¡i
care så coordoneze mai bine poten¡ialul intelectual ¿i coral al såtenilor.
În 11 martie 1923 a luat fiin¡å Casa de sfat ¿i citire „Cernåzeana”
care avea pe dl. Alexe Fostop ca pre¿edinte ¿i pe dl. învå¡åtor N.N.
Popescu ca secretar.
De asemenea, s-a nåscut ¿i Comitetul de culturå parohial condus
de pårintele Sevastian Pârvulescu.
La 1 iulie 1923, în urma propunerii Funda¡iei culturale „Principele
Carol”, Casa de sfat se transformå în Cåminul cultural „Principele Carol”,
având acela¿i comitet (Sfat) cultural dar supunându-se îndrumårilor ¿i
directivelor date de Funda¡ie. Cum ambele institu¡ii ce func¡ionau în
comunå – cåminul cultural ¿i comitetul cultural parohial aveau acela¿i
scop ¿i cum ac¡iunea lor singuraticå (separatå, n.n.) nu ar fi dus la
rezultate prea mul¡umitoare, dupå tratativele, interven¡iile, ¿i aprobårile
Funda¡iei ¿i ale Sfintei Episcopii, ele fuzioneazå, la 23 noiembrie 1924,
sub numele de Cåminul ¿i comitetul cultural „Principele Carol”. Sfânta
Episcopie a cerut så se adauge ¿i numele de „Rena¿terea”, dar Funda¡ia
n-a aprobat decât numele de Cåmin cultural „Rena¿terea”.
Într-o dare de seamå prezentatå în adunarea membrilor cåminului
se aråtau ¿î câteva din înfåptuirile cåminului cultural.
S-au citit în acest scurt interval de timp peste 700 cår¡i de cåtre
200 de cititori; s-a fåcut o serbare ¿i 4 ¿ezåtori cu såtenii care le-au
primit cu bucurie.
Cåminul avea în noiembrie 1923 o avere 4420 lei depu¿i la banca

45
Ibid, f. 38.

- 306 -
popularå „Cernåzeana” ¿i restul de 137 lei cår¡i de vânzare46.
Ca membri ai comitetului de conducere au fost ale¿i: pre¿edinte
Sebastian Pârvulescu, C. M. Popescu, Gh. D. Spilea.
Ca plan de lucru adunarea cåminului a decis så primeascå atât pe
al cåminului cultural cât ¿i al consiliului parohial care, amândouå se
întregesc.
Cu aceastå ocazie s-a decis ca patron al cåminului så fie Sfin¡ii
împåra¡i Constantin ¿i Elena, la 21 mai.
În anul 1925 a început munca efectiv, zi cu zi.
Pre¿edintele informa cum a evoluat modul de a privi såtenii
biblioteca: „dacå în 1922 rugam pe cineva så ia o carte ¿i så o citeascå,
må refuza. Aståzi înså suntem asalta¡i ca så le dåm cår¡i”.
Erau eviden¡iate ¿i abonamentele fåcute de såteni ¿i anume: 19
abonamente la ziarul „Gorjeanul”, trei abona¡i la „Duminica poporului”
(?), 5 abona¡i la „Albina” ¿i 68 la „Prietenul såteanului”.
ªezåtorile s-au ¡inut în fiecare lunå.
În anul 1927 s-a introdus în program al patrulea punct: „Sfaturi
practice”.
ªezåtorile s-au bucurat de prezen¡a a peste 100 de såteni la fiecare.
Sala de citit (care era o salå de claså), iarna ¿i în zilele de sårbåtoare,
era plinå.
Una din problemele grele era întocmirea monografiei satului. Erau
multe mårturii documentare dar nu aveau oameni care så o lucreze. De
aceea au hotårât så apeleze la conducerea Funda¡iei.
De ziua eroilor, în anul 1926, unul dintre vorbitori a propus så
porneascå munca pentru strângerea de fonduri necesare ridicårii unui
monument al eroilor cernåzeni cåzu¡i pentru apårarea patriei. S-a for-
mat un colectiv care så lucreze activ sub auspiciile cåminului. La 7
ianuarie 1927 cåminul a dat o mare serbare iar fondurile adunate, s-a
hotårât, så se predea pentru monument.
Conducerea cåminului era nemul¡umitå cå nu avea lot de påmânt
experimental pentru lucrårile agricole47.
Cåminul cultural „Rena¿terea” din Cernådie este printre pu¡inele
cåmine care în anii urmåtori raporta la Fundaie despre ac¡iunile
întreprinse. Acestea au dat posibilitatea så se formeze la Funda¡ie un
dosar cu documentele primite de la cåminul din Cernådie ¿i pe perioada
urmåtoare, pânå în anul 1935.
În anul 1933 biblioteca avea 970 volume în valoare de 13000 lei. ªi
cu cititul ståteau bine. De exemplu, în anul 1933 au fost cerute 389
cår¡i de 230 cititori.

46
Ibid, f. 1.
47
Ibid, f. 13-19.

- 307 -
 Tot în 1933 se raporta cå s-au strâns pânå atunci 100197 lei pentru
monumentul eroilor.
Pentru nevoile såtenilor s-a înfiin¡at farmacia popularå cu un fond
bånesc de 2376 lei. S-au distribuit, în anul 1934, medicamente la 382
bolnavi în valoare de 1433 lei.
Serviciul de caritate a colectat ¿i distribuit ajutoare la såraci ¿i
sinistra¡i în sumå de 4579 lei.
Cåminul avea ¿i un muzeu cu diferite minerale pe care le-au donat
oamenii din sat.
Pentru propagandå, instruc¡ia ¿i educa¡ia såtenilor în anul 1934
s-au ¡inut 12 ¿ezåtori lunare, cu urmåtorul program: o conferin¡å
adecvatå nevoilor locale; o lecturå; ve¿ti din ¡aå ¿i stråinåtate; sfaturi
¿i îndrumåri. S-au mai ¡inut 11 ¿ezåtori såptåmânale, de searå.
Cåminul împreunå cu primåria construiserå deja un local în care
cåminul avea 3 camere ¿i o salå mare48.
Cåminul cultural prin oamenii såi din comunå, de¿i nu a avut prea
mul¡i intelectuali, a avut permanent activitate în rândul såtenilor. O
periadå de timp în fruntea cåminului s-a aflat preotul Sebastian
Pârvulescu ca pre¿edinte. De remarcat cå ¿i în timpul råzboiului cåminul
a avut activitate culturalå în comunå. Între 1945-1948 nu mai este o
dare de seamå.
Abia la 8 august 1948, locuitorii comunei au fost convoca¡i pentru
înfiin¡area cåminului Cultural. Au hotårât ca numele Cåminului så fie
„Cernådia”. Au ales ca pre¿edinte pe Iulian Mudåvan, vicepre¿edinte pe
Constantin C. Miråscu; secretar pe Elisabeta D. Popescu, ; bibliotecar
pe Nicolae A. Popescu49.

Cåminul cultural - „Baia de Fier”

Un cåmin cultural a existat ¿i în comuna Baia de Fier. Se numea
„Rena¿terea”. Despre data înfiin¡årii aflåm dintr-un document de mai
târziu ¿i anume un raport al Cåminului cultural din Baia de Fier datat
14 iulie 1938 cåtre directorul general al Funda¡iei regale „Principele
Carol” în care fåcea cunoscut cå în anul 1926 a luat fiintå cåminul
cultural sub denumirea de „Rena¿terea”, care a avut aprobarea Funda¡iei
culturale comunicatå cu ordinul 446/1927.
Cu aceastå ocazie prezenta ¿i unele activitå¡i ale cåminului între
care:
- în fiecare an a ¡inut câte 12 ¿ezåtori culturale, fie la bisericå, fie
la ¿coalå;
- în fiecare an a-au organizat câte 2-3 serbåri în comun cu tineretul

48
Ibid, f. 52; “Cåminul Cultural”, anul 1, nr. Decembrie 1934, p. 62.
49
Ibid, f. 195-198.

- 308 -
intelectual din comunå ¿i comunele vecine;
- biblioteca popularå numåra 557 volume având 250-300 cititori
anual;
- aveau o farmacie proprie care împarte medicamente le bolnavi.
Funda¡ia le fåcea cunoscut cå nu poate så le aprobe afilierea cu
data de 1927 întrucât „D-strå nu a¡i dat semne de via¡å pentru noi pânå
în prezent”. Dintr-o autoriza¡ie a Funda¡iei din 3 mai 1939 se în¡elege
cå s-a aprobat ca datå a înfiin¡årii ¿i autorizare a cåminului 21 martie
193850.
În comunå era un numår de 2000 suflete din care membri ai
cåminului cultural erau 201. Intelectuali erau 951.
Din Fi¿a statisticå privind organizarea ¿i activitatea Cåminului cul-
tural „Rena¿terea” din Baia de Fier rezultå cå a fost înfiin¡at în 1924 ¿i
afiliat în 1939. Nu avea local propriu. Au strâns 6000 lei pentru
construirea unui salon de jocuri na¡ionale pentru tineretul satului.
Aveau ¿i o cantinå ¿colarå unde erau zilnic hråni¡i 30 de elevi.
Aveau pepinierå de nuci, meri, peri, etc., un atelier de lucrat inul,
cânepa, cu concursul prefecturii.
Au strâns pentru armatå, de pe la locuitorii din sat:
21 perechi månu¿i, 8 pulovere, 112 perechi ciorapi, 23 påturi de
lânå, 14 cåmå¿i, 10 prosoape, 6 perne, 1 ¿al. Toate din lânå. S-au predat
la cåminul jude¡ean.
Cåminul avea un sfat de împåcare condus de pre¿edintele cåminului,
preotul Mircea Popescu52.
La 25 februarie 1946 un raport al cåminului din Baia de Fier cåtre
Funda¡ia regalå „Mihai I” aducea la cuno¿tiin¡å cå preotul ¿i învå¡åtorii
primare din comuna Baia de Fier, to¡i membrii ai cåminului cultural,
au organizat cursuri pentru alfabetizare încå din ianuarie 1946. La
cursuri sunt înscri¿i 53 de persoane ¿i aproape to¡i urmeazå regulat.
La 12 martie Funda¡ia råspundea, comunicându-le cå au numai
cuvinte de laudå ¿i mul¡umire pentru conducåtorii ¿i colaboratorii care
se stråduiesc så combatå analfabetismul53.
Ultimul document care aminte¿te de Cåminul cultural „Rena¿terea”
din Baia de Fier este din 8 august 1948 când comunica Funda¡iei
componen¡a sfatului cåminului:
Per¿edinte, I. Gh. Må..
Vicepre¿edinte, I.Gh. Zguroiu
Secretar, Dumitru C. Flor54.
50
Ibid, f. 19.
51
Ibid, f. 89.
52
Ibid, f. 89.
53
Ibid, f. 2.
54
Ibid, f. 89.

- 309 -
 Un alt cåmin cultural era cel din satul Bråne¿ti, constituit în anul
1931. Se numea Bro¿teni-Gorj. În actul de constituire erau înscrise 28
de nume55.
Sediul cåminului era în localul ¿colii primare. În ciuda marilor lipsuri
¿i greutå¡i în care tråiau locuitorii comunei, fiind ani de crizå economicå,
cåminul a reu¿it så aibå unele realizåri, dupå cum rezultå dintr-un
raport din 9 decembrie 1934. Biblioteca popularå a ajuns în anul 1934
la 339 volume. A avut în acest an 49 de cititori.
Cu elevii claselor superioare au format corul cåminului cultural pe
una, douå ¿i trei voci, o echipå de jocuri na¡ionale gorjene¿ti, cu care au
dat reprezenta¡ii atât în satul lor cât ¿i în cele vecine. Banii ob¡inu¡i
i-au întrebuin¡at pentru mårirea numårului cår¡ilor bibliotecii cât ¿i
pentru o excursie organizatå de cåminul cultural la Ada Kaleh, Or¿ova,
Båile Herculane, în iunie 194356.
Conducerea ruga Funda¡ia culturalå så-i ajute så cumpere un aparat
de radio sau unul de „cinematograf”57.
La 22 ianuarie 1935 Funda¡ia culturalå „Principele Carol” confirma
cåminul cultural ¿i afilierea lui, recunoscându-i data înfiin¡årii din 10
decembrie 1931. Cu aceastå ocazie aproba ¿i sfatul Cåminului ales în
1935.
Într-un tabel cu fiii satului pleca¡i în alte localitå¡i erau 20 de
persoane între care ¿i generalul doctor Nicolae Constantinescu58 iar în
lista cu intelectualii din sat erau 2259.
Pe¿edintele activ al cåminului era Constantin Neicu Calotescu.
Din raportul de activitae pe 1937 rezultå cå au realizat 3 fântâni, 2
islazuri comunale, o echipå de dansuri na¡ionale, o cooperativå ¿colarå.
Au ¡inut în 1936, 21 de ¿ezåtori60.

Cåminul cultural „Bibescu V odå”

Vodå”
O curiozitate o reprezintå formarea Cåminului cultural „Bibescu
Vodå”, la 17 iulie 1932. Pentru formarea acestuia s-au întâlnit preo¡i,
învå¡åtori ¿i såteni din mai multe comune din jude¡ul Gorj ¿i anume:
Bårbåte¿ti, Petre¿ti, Muscule¿ti, Såule¿ti, Bibe¿ti, Aninoasa, Gro¿erea,
Valea lui Câine, Turburea, ªipot, Andree¿ti, Vladimir ¿i Frasin61.
În procesul verbal al ¿edintei de constituire ce a avut în comuna
Bibe¿ti în ziua de 17 iulie 1932 se aratå cå s-a ales un birou care så

55
Ibid, dosar nr. 1600/1931, f. 1.
56
Ibid, f. 2.
57
Ibid, f. 9.
58
Ibid, f. 9.
59
Ibid, f. 10.
60
Ibid, f. 22-24.
61
A.N.I.C. fond Funda¡ia culturalå, Cåmine, dosar nr. 1586/1935, f. 3.

- 310 -
prezideze adunarea, compus din dl. Rågålie din Såule¿ti, dl. I. Manolescu,
învå¡åtor din Turburea, secretar: dl. Pr. Vâlceanu, învå¡åtor în Bibe¿ti
¿i dl. D. Dumitrescu, învå¡åtor în Turburea.
Dupå expuneri ¿i discu¡iile din adunare, fiind convin¿i de necesitatea
unui cåmin cultural care så activeze pentru ridicarea culturalå, moralå
¿i economicå a satelor, dornici cu to¡ii a colabora la înfåptuirea acestui
bine pentru såtenii în mijlocul cårora s-au nåscut ¿i tråiau, de comun
acord au constituit un cåmin cultural a cårui activitate så se întindå în
toate satele men¡ionate mai sus, având sediul în comuna Bibe¿ti.
Numele cåminului au hotårât så fie: Cåminul cultural „Bibescu
Vodå”. Activitatea lui se va desfå¿ura în cadrul statutului care este
alcåtuit dupå cel aprobat de Casa ªcoalelor cu nr. 388880/1929,
completat cu adåugiri în 1931 ¿i reaprobat cu ordinul 35352/1931.
Acum au ales un comitat (sfat) de conducere:
Pre¿edintele, Ilie Iscrulescu, învå¡åtor din Aninoasa;
Vicepre¿edin¡i: preot Gr. Diaconescu, din Vladimir ¿i preot D.
Caramaliu, din ªipot;
Casier: I. Manolecu, învå¡åtor din Turburea;
Bibliotecar general: Grigore Vâlceanu, învå¡åtor din Bibe¿ti;
ªef serviciu medico-farmaceutic: doamna E. Såråcåceanu.
Delega¡ii comunali
comunali:
P. Tauru, învå¡åtor, pentru comuna Bårbåte¿ti;
C. ªtefånescu, învå¡åtor, pentru comuna Petre¿ti;
I.Dragomir, învå¡åtor, pentru comuna Muscule¿ti;
I. Rågålie, învå¡åtor, pentru comuna Såule¿ti;
Gh. Jianu, învå¡åtor, pentru comuna Aninoasa;
V. ºundrea, învå¡åtor, pentru comuna Gro¿erea;
Preot Gh. Rådineanu, învå¡åtor, pentru comuna Valea lui Câine;
Preot Titu Popescu, învå¡åtor, pentru comuna Turburea;
I.Diaconescu, învå¡ator pentru comuna ªipot ;
V. Berca, învå¡åtor, pentru comuna Vladimir;
C. Cioplea, învå¡åtor, pentru comuna Frasin;
C. Negrea, învå¡åtor, pentru comuna Andree¿ti.
Procesul verbal este semnat de 31 de persoane62.
În 12 mai 1935 membrii comitetului de conducere al Cåminului
cultural
„ Bibescu Vodå”, întruni¡i în ¿edin¡å în sala cåminului cultural de
la Aninoasa, au hotårât afilierea acestuia la Funda¡ia regalå „Principele
Carol” 63 .
Dintr-un tabel cu membrii cåminului cultural, din 1 mai 1935,

62
Ibidem.
63
Ibid, f. 4

- 311 -
înscria 8164.
Un alt tabel cu intelectualii de pe raza comunelor acestui cåmin,
înscria 71.
Un tabel cu fiii satului Aninoasa care s-au ridicat pe trepte sociale
¿i locuiau în altå parte- 24 ¿i altul cu intelectualii din Aninoasa avea
15 65.
Probabil cå aceastå formå de organizare n-a rezistat prea mult pentru
cå într-un raport din 8 mai antetul Cåminului cultural este „Ridicarea
Neamului” Aninoasa - Gorj66.
De asemenea, apare ¿i un cåmin cultural la Bårbåte¿ti numit
„Elisabeta ¿i Ion Oprescu”67.
Un cåmin cultural cu numele de „Bibescu Vodå” va continua så
axiste în localitatea Bibe¿ti.
Documente cu Cåminul cultural „ Ridicarea Neamului” mai sunt
doar din anul 1943.
Într-un document din 29 aprilie 1946 conducerea Cåminului cul-
tural din Aninoasa, raporta cå s-au ¡inul cursurile ¡åråne¿ti începând
cu data de 1 martie pânå la 7 aprilie ¿i cå au participat 51 de såteni68.
În anul 1948 numele cåminului cultural s-a schimbat devenind Gh.
Gheorghiu-Dej”.
Pre¿edinte al cåminului era Gh. Râuncea;
Vicepre¿edinte, Gh. Gr. Jianu;
Secretar, Gh. A. Bodin69.
Dupå 1933-1934, atunci când Funda¡ia regalå „Principele Carol” a
trecut la reactivarea cåminelor culturale, în multe localitå¡i au început
så aparå noi cåmine.
Revista „Cåminul Cultural” publica mereu articole care îndemanau
la organizarea de cåmine culturale. Urmare acestei activitåti dar ¿i a
modului cum a råmas intelectualitatea satelor, numårul lor cre¿tea de
la lunå la lunå.
Au fost ¿i situa¡ii când în unele comune au luat fiin¡å mai întâi
societå¡i care ulterior s-au transformat în cåmine culturale. Astfel în
comuna Båle¿ti
Båle¿ti, în 1913 a func¡ionat societetea culturalå cu numele
„Dragoste de Neam”70. Dupå informa¡iile lui Gh. Gârdu71, la 7 aprilie
1914 studentul în teologie Gh. Prejbean, din satul Båle¿ti, împreunå cu
64
Ibid, f. 9-10.
65
Ibid, f. 19-20.
66
Ibid, f. 41.
67
Ibid, dosar nr. 1591/1939
68
Ibid, dosar nr. 1586/1935, f. 34-35.
69
Ibid, f. 101.
70
A.N.I.C. fond Funda¡iile regale, Cåmine, dosar nr. 1589/1939, f. 1.
71
Dr. Gh. Gârdu, Protoereul Grigore Prejbeanu, în “Crinul satelor” serie nouå, nr. 13,
septembrie 2001, p. 16.

- 312 -
un grup de tineri, ajuta¡i de preotul ¿i învå¡åtorul satului, au pus bazele
unui cerc cultural cu numele „Dragoste de Neam”. De fapt acesta a fost
urmarea unor serii de serbåri populare ¿i ¿ezåtori organizate de ace¿tia
încå din anul 1910.
Cercul „Dragoste de Neam” a dus o activitate intenså pentru educa¡ia
såtenilor.
Mai târziu, s-a transformat în cåmin cultural fåcând parte din
Asocia¡ia „Jiul”.
În 1938 s-a afiliat la Funda¡ia regalå „Principele Carol”; avea 54
membri.
Pre¿edintele era preotul I.V. Popescu, iar director era învå¡åtorul
Prejbeanu, directorul ¿colii primare.
Pentru localul cåminului au oferit câte un teren ¿i primåria ¿i ¿coala.
Bibloiteca avea 465 volume. De asemenea, avea ¿i o farmacie.
În anul 1939, cu ocazia reînscrierii la Funda¡ie, au dat cåminului
denumirea tot de „Dragoste de Neam”.
În aceste condi¡ii ¿i în comuna Budieni s-a înfiin¡at, la 5 ianuarie
1936, Societatea „Doina”, pentru cultura poporului, educa¡ie moralå ¿i
fizicå, ajutorarea în caz de nevoie ¿i oglindirea tineretului în prezent ¿i
viitor, cum se stipula în Actul Constitutiv72. Actul constitutiv era semnat
de 36 persoane: învåtåtori, studen¡i, elevi, såteni. În aceea¿i zi s-a ¡inut
adunarea generalå în localul ¿colii primare unde s-a discutat ¿i votat
Statutul societå¡ii „Doina” ¿i în baza acestuia s-a ales comitetul de
conducere al societå¡ii. Societatea „Doina” s-a transformat în cåmin
cultural, în continuare vorbindu-se de cåmin. S-a stabilit ca localul
¿colii primare så fie ¿i localul cåminului. În scurt timp s-a amenajat
într-o claså a ¿colii o scenå pentru a se prezenta piese de tetru, o
bibliotecå, un punct farmaceutic etc.
Tot despre o societate avem cuno¿tiin¡å încå din 1926 ¿i anume la
Câmpofeni, jude¡ul Gorj, un grup de tineri au înfiin¡at Societatea
culturalå „Murmurul Jale¿ului”. Dintre ace¿tia fåceau parte Ion N. Rådoi,
Grigore Davi¡oiu, Vasile Cåråbi¿, C. Frâncu, V.V. Ungureanu, D.D.
Popescu ¿i al¡ii. Pre¿edintele a fost desemnat Ion. N. Rådoi. Tot acum a
fost înfiin¡atå ¿i o bibliotecå ¿i, de asemenea, au desfå¿urat o bogatå
activitate de teatru.
Mai târziu înforma¡iile sunt despre Cåminul cultural „Murmurul
Jale¿ului” din comuna Câmpofeni73.
Articolul publicat în „Cåminul Cultural” din martie 1939 fåcea
cunoscut publicului cå în timplul vacan¡ei ( de Cråciun, n.n) membrii
cåminului cultural au desfå¿urat o intenså activitate culturalå. S-au
72
Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, fond Funda¡ia culturalå regalå, Cåmine, dosar
nr. 1604/1936, f. 11.
73
“Cåminul cultural”. Anul V, nr.3, martie 1939, p. 265.

- 313 -
¡inut conferin¡e, predici, serbåri, s-a îmbogå¡it muzeul cåminului cu
noi obiecte, între care ¿i un topor de piatrå din epoca neoliticului, cu o
vechime deci de 1850-2000 de ani înainte de Cristos.
În seara zilei de 25 decembrie 1938 s-a ¡inut o serbare cu recitåri,
jocuri na¡ionale, „Cråciunul la noi” ¿i „Florile dalbe”, piese de teatru,
cântece na¡ionale ¿i religioase cântate de corul cåminului, organizat ¿i
dirijat de preotul Ion Gheorghi¡oiu, pre¿edintele cåminului.
În seara zilei de 6 ianuarie a fost a doua serbare: cântece, recitåri,
dialoguri ¿i piesa „Fiul risipitor”, jucatå admirabil de elevii ¿colilor
secundare74 .
Din informa¡ia publicatå re¡inem cå acest cåmin cultural avea un
muzeu, un cor, o echipå compuså din oameni capabili så ¡inå conferin¡e,
så recite poezii, så prezinte în fa¡a publicului, cu succes, piese de teatru.
În numårul urmåtor din „ Cåminul Cultural”75 se relua informa¡ia
privind activitatea de „luminare a min¡ii ¿i împodobirea sufletului cu
virtu¡i rodnice”. În acest sens, în seara de 25 decembrie 1938, ziua de
Cråciun, s-au prezentat la cåminul cultural frumoasele colinde ¿i datini
române¿ti ¿i cre¿tine¿ti ce începuserå så disparå de pe aceste meleaguri.
Pentru cå såtenii apreciau activitå¡ile cåminului cultural participând
în numår din ce în ce mai mare, în seara zilei de 5 februarie s-a organizat
din nou o serbare, membrii corului ¿i tinerii premilitari jucând duioasa
pieså „Durere de mamå”.
Prin exemplul membrilor sfatului cåminului cultural s-a trecut la
aratul ogoarelor, fie în toamnå, fie în primåvarå, la curå¡atul pomilor de
uscåturi, la reparatul pode¡elor ¿i curå¡atul ¿an¡urilor. Un lucru im-
portant remarcat de revistå era prezen¡a la bisericå, la slujbele religioase,
a unui numår tot mai mare de såteni.
Tinerii premilitari, sub comanda d-lui Gr. Låscåteu au trecut din
îndemnul cåminului ¿i sub directivele acestuia, la trasarea unei noi
¿osele ce lega ¿oseaua de cotul „Bålanilor” cu biserica.
S-a înfiin¡at o pepinierå de pomi fructiferi în suprafa¡å de 200m.p.
de unde så se împartå pomii necesari gospodåriilor din sat.
De asemenea, s-a înfiin¡at o grådinå de zarzavat, model, în suprafa¡å
de 1/ 4 ha teren cedat de V.D. Ropan, membru în sfatul cåminului
cultural, unde så se arate såtenilor o culturå ra¡ionalå a acestor pre¡ioase
legume ¿i unde så facå practicå elevii cursului ¿colar primar.
În aceastå perioadå de iarnå ¿i biblioteca era mai mult frecventatå,
iar revistele culturale ale Funda¡iei erau mult cåutate ¿i citite.
Nici muzeul cåminului cultural nu era neglijat, mereu membrii
sfatului ¿i tinerii intelectuali adunând obiecte cu care så îmbogå¡eascå

74
“Cåminul Cultural”, anul V, nr. 3 martie 1939, p. 265.
75
“Cåminul Cultural”, anul V, nr. 4, aprilie 1939, p. 373-374.

- 314 -
tezaurul muzeistic. Tot aici preconizau så înfiin¡eze o sec¡ie a muzeului
agricol unde så se adune ¿i så påstreze din toate uneltele de muncå ale
înainta¿ilor, ce au fost scoase din uz76. Dupå câte se vede acolo era
preocupare din partea conducerii cåminului cultural pentru folosirea
timpului de iarnå, se puteau face lucruri interesante ¿i folositoare, pe
care såtenii le apreciau ¿i participau la realizarea lor.
Tot la Cåminul cultural din Câmpofeni, în scopul îmbunåtå¡irii
sånåtå¡ii publice, membrii cåminului „Murmurul Jale¿ului” au,
întreprins o campanie sanitarå în ziua de 2 aprilie (1939), fiind îndemna¡i
to¡i locuitorii satului så-¿i våruiascå locuin¡ele, por¡ile, pode¡ele, pomii;
så cure¡e fântânile, ¿ean¡urile etc. În zilele de Pa¿te s-a dat o frumoaså
serbare cu cântece religioase ¿i patriotice, recitåri ¿i piesa religioaså
„Minunea” de preot Petre Chiricå77.
În luna august 1939, scria „Cåminul Cultural”, în afarå de activitatea
întreprinså în cadrul celor patru sec¡ii ale cåminului, s-au ocupat ¿i de
o problemå cre¿tineascå ¿i anume „a botezat o copilå a såtenilor Ioana
¿i Vasile Coiculescu, oameni såraci, de omenie, devota¡i membri ai
cåminului, care aveau 7 copii. Noua cre¿tinå a primit numele de Tudora,
botezul fåcându-se în prezen¡a tuturor membrilor cåminului ¿i a unui
numeros public din sat. Suma ce s-a strâns la botez s-a depus pe numele
feti¡ei la Banca popularå din sat78.
Unul din cåminele culturale ce au luat fiin¡å în anul 1938, în timpul
când echipa regalå studen¡eascå se aflå în sat, a fost în satul Costeni–
Izvarna din jude¡ul Gorj. De¿i nou, acest cåmin „Voievodul Mihai”, având
în frunte oameni destoinici, în scurt timp a reu¿it så facå multe lucruri
bune.
Din dosarul constituit la Funda¡ia regalå „Principele Carol”, unul
din cele mai complete dosare79, rezultå o activitate permanentå, bine
organizatå, înfåptuitå cu competen¡å de colectivul cåminului cultural.
Chiar la sfâr¿itul anului 1938, an în care luase fiin¡å, se raporta despre
înfåptuiri însemante. Între aceste ¿i biblioteca cåminului care avea deja
109 cititori ¿i 186 cår¡i citite. Aici s-a ¡inut ¿coala cu bibliotecarii,
conduså de ¿eful echipei regale nr.3, N. Cautis, la care au luat parte
bibliotecarii din jude¡ de la acele cåmine care au putut plåti drumul ¿i
între¡inerea.
S-au ¡inut ¿ezåtori cu såtenii unde s-a vorbit ¿i despre felul cum
trebuie påstratå curå¡enia în case, dar ¿i în sate80.

76
Ibid, p. 374.
77
Ibid, nr. 5, mai 1939, p. 462-463.
78
Ibid, nr. 10, 11, 12, octombrie- decembrie 1939, p. 947.
79
Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, fond Funda¡iile culturale regale, Cåmine, dosar
nr. 1621/1938.
80
Ibid, f. 10.

- 315 -
 La scurt timp dupå înfiin¡area cåminului s-a trecut ¿i la pregåtirea
muzeului, de prin sate adunându-se obiecte ce se referå atât la trecut
cât ¿i la prezent, care aråtau starea de fapt a satelor. În raportul prezentat
se cerea ca „to¡i oamenii de bine” så strângå obiecte ¿i så le predea la
cåmin 81.
La sfâr¿itul lunii noiembrie 1938 erau înscri¿i ca membri ai
cåminului 48 de såteni din Izvarna ¿i 44 din Costeni82.
O realizare meritorie a sfatului cåminului cultural a fost organizarea
cantinei unde primeau zilnic un ceai ¿i un sfert de pâine 15 copii mai
såraci. A fost posibilå organizarea cantinei pentru cå unii oameni din
sat au donat bani, între 5 ¿i 100 lei. Suma cheltuitå pentru copil era de
2 lei.
Dupå ce se aråta ce greu o duceau oamenii din sate ¿i cå numårul
copiilor såraci este mare, propunea så dea såtenii 1,50 lei pentru a
putea lua 1/8 pâine ¿i 200 grame ceai în fiecare diminea¡å copiii, cel
pu¡in în zilele de iarnå, cât este ger83.
Se pare cå acestå ini¡iativå n-a putut fi aplicatå pentru cå în anii
urmåtori tot în jur de 15-20 copii erau hråni¡i zilnic cu sfertul de pâine
¿i ceai.
Preocuparea sfatului cåminului cultural pentru bunul mers ala
cåminului se poate vedea ¿i din programul de lucru ce ¿i-l propunea pe
fiecare an. Vom exemplifica cu cel de pe anul 1940, deci înainte de a
începe råzboiul.
În direc¡ia sånåtå¡ii: împrospåtarea stocului de medicamente:
-continuarea campaniei antisifilis84;
-strângerea de plante medicinale;
construirea closetelor;
-facerea de saltele (oamenii så nu mai doarmå pe scândurå), sobe
cu foc pe dinåuntru, co¿uri la case;
-îndemnuri la curå¡enia corporalå.
În direc¡ia muncå:
-înfiin¡area de tovårå¿ii, facerae unui cuptor bosniac85;
-repararea bisericii din Costeni ce se deteriora;
-continuarea campaniei pentru cultivarea palntelor textile;
-procurarea de unelte pentru cåminul cultural;
-plantarea a încå 5000 puie¡i salcâm pe pante ¿i pe marginea
¿oselelor;
-pietruirea ¿oselelor ¿i mai cu seamå pe cea nouå ce leagå satul
81
Ibid, f. 18-19.
82
Ibid, f. 26-27.
83
Ibid, f. 31-32.
84
În anul 1939 erau în eviden¡å 40 de persoane depistate cu sifilis.
85
Cuptorul bosniac era pentru uscatu fructelor.

- 316 -
Costeni cu satul Celei;
-facerea de cåråmidå pentru construirea localului cåminului cul-
tural (200 de bucå¡i de fiecare locuitor), scoaterea pietrei ¿i arderea
varului;
-facerea pepinierei pentru pomi altoi¡i;
-facerea unei gropi pentru arderea animalelor moarte de boli
molipsitoare;
-îngrijirea grådinii de zarzavat.
În direc¡ia min¡ii:
-¡inerea ¿ezåtorilor – pe såptåmânå;
-legarea revistelor ¿i cår¡ilor primite la cåmin;
-strângerea obiectelor pentru muzeu;
-culegerea de date monografice;
-numerotarea caselor de la Isvarna;
-conferin¡e.
În direc¡ia sufletului:
-îngrijirea cimitirelor ¿i troi¡elor;
-strângerea ¿i trimiterea pe zonå a obiectelor necesare osta¿ilor;
-ajutorarea familiilor concentra¡ilor;
-reînoirea obiceiurilor de Cråciun, Pa¿te ¿i Sf. Gheorghe;
-sådirea de flori la troi¡e ¿i monumente;
-organizarea serbårilor cu ocazia zilelor na¡ionale;
-preocuparea de a avea fiecare membru al cåminului o grådinå de
flori pe lângå caså;
-ajutorarea celor în nevoie fårå a încuraja lenea ¿i cer¿etoria86.
Cam acelea¿i obiective erau înscrise ¿î în planul pe 1941, 194287
etc.
De asemenea, anual se analizeazå modul cum s-au îndeplinit
obiectivele propuse.
Dintr-un proces verbal din 15 iunie 1939 al inspectorului de cul-
tural Ilie Iscrulescu, care vizitase cåminul cultural din Izvarna rezultå
cå: „De la prima impresie consta¡i cå a lucrat o minte ¿i un om cu
dragoste de neam ¿i ¡arå.
Am vizitat satul: e curat ¿i cu început de rânduialå în cur¡i ¿i în
case”.
La data aceea Cåminul avea 231 membri88.
Din plugurile pe care regele Carol al II-lea le-a dåruit unor sate,
„Plugurile regale”, unul a fost dat Cåminul cultural din Izvarna, care, la
rândul såu, l-a dåruit cetå¡eanului Nicolae Buzå din Costeni89, ca unul
86
Ibid, f. 66.
87
Ibid, f. 97.
88
Ibid, f. 97.
89
Ibid, f.152, 168.

- 317 -
dintre oamenii såraci dar harnic ¿i cu contribu¡ii la activitatea cåminului.
Ocupându-se de eviden¡ierea rezultatelor bune ob¡inute de unele
cåmine culturale, revista „Cåminului Cultural” mereu publica articole
popularizând metode bune, mijloacele folosite.
În numårul din iunie 1939 90, la rubrica „Activitatea cåminelor”,
scriind despre „Realizåri pilduitoare”, între alte sate, era eviden¡iat ¿i
satul Costeni din jude¡ul Gorj. În acest sat a fost o echipå regalå
ajutând cåminul cultural ¿i pe oamenii din sat, sat care „pânå acum
câtåva vreme avusese faima unui sat nu numai sårac dar ¿i uitat de
Dumnezeu, dar mai vârtos, såtenii de acolo tråiau într-o necontenitå
dezbinare ¿i manifestau un accentuat simptom pentru via¡a de¿ån¡atå”.
„Într-o asemenea situa¡ie, echipa regalå, dupå o luptå extraordinarå,
a reu¿it så descåtuseze satul Costeni de buruieni ¿i så-l ridice azi la
cer, cu câteva realizåri care, în curând, vor fi un exemplu pentru ¡arå”.
Munca de ridicare a satului Costeni, începutå de echipierii regali ¿i
continuatå de cåtre såteni, a cåpåtat toate sensurile ei de noble¡e, de
puritate ¿i adevår – scria revista.
Strân¿i sub flamura cåminului cultural, såtenii din Costeni au fåcut
atâtea realizåri prin munca ¿i energia lor încât aceste realizåri
impresioneazå pe toatå lumea. La munca ¿i în¡elegerea såtenilor s-a
adåugat ¿i contribu¡ia inginerului Rusu, în¡elegerea misiunii Serviciului
Social dar ¿i a prefectului de gorj, C. Leoveanu ¿i inginerul Balaciu,
¿eful Ocolului silvic Tismana.
Realizårile la care se referea materialul erau: înfiin¡area cåminului
cultural care, cu sprijinul tuturor locuitorilor satului desfå¿ura o
frumoaså activitate: 45000 puie¡i de salcâm plantå¡i pe coastele degradate
ale satului; la 1 iunie începea fabricarea cåråmizilor pentru construirea
localului propriu (al cåminului cultural care) ¿i cåratul pietrei.
Cåminul avea o bibliotecå, librårie ( de fapt un depozit de carte,
n.n), farmacie, dispensar; a înfiin¡at Asocia¡ia bunilor gospodari.
Directorul cåminului cultural, I. Grindeanu, învå¡åtor, ajutat de
Dåghicescu, Bivol, Tatomir, Gruescu etc. a depus o låudabilå activitate.
Era eviden¡iat, de asemenea, dl. Icleanu, care a pus la dispozi¡ie
1500 m.p. de teren pe care echipa regalå care urma så soseascå în vara
anului 1939, î¿i cultiva zarzavaturile necesare între¡inerii. În urma
studiilor fåcute, cåminul urma så înfiin¡eze în ele¿teul existent, o
crescåtorie de påstråv91.
Într-un raport din 16 martie 1942, se raporta cåminului jude¡ean
despre cursul de schi organizat de Cåminul cultural „Muncelul” din
Suseni-Fråte¿ti. Materialele pentru acest curs au fost date de Batalionul

90
Ibid, anul, V, nr. 6, iunie 1939, p. 567.
91
Ibid, anul V, nr. 9, septembrie 1939, p. 844.

- 318 -
9 vânåtori de munte (12 perechi de schiuri complet echipate, 12 perchi
bocanci).
Satul Suseni se aflå la poalele mun¡ilor Mågura, lângå apa ªu¿i¡a,
având în împrejurimi tot felul de pante potrivite pentru schiat.
Cel ce s-a ocupat cu acest curs a foste pre¿edintele Cåminului cul-
tural Suseni- Fråte¿ti, pårintele Vasile Runcanu. Materialele aduse au
fost depozitate la cåminul cultural comunal, într-o camerå proprie.
Cursul de schi a început la 14 februarie. Au învå¡at så meargå pe
schiuri 12 tineri în vârstå de 17-20 de ani din satele Suseni-Fråte¿ti.
Rezultatele experien¡ei cursului de schi au prilejuit facerea de
propuneri ca så se organizeze alte serii, fiind mul¡i doritori dar ¿i nevoie
de schiuri92.

Cåminul Cultural „Nichifor Crainic” din comuna Bråtuia.

Uneori ¿i în ziarul local „Gorjeanul” au apårut informa¡ii despre
înfiin¡area câte unui cåmin cultural ¿i mai ales despre cine a luat parte
la inaugurare.
Astfel, în ziua de 23 iunie 1939, sub titlul Un mare eveniment cul-
tural
tural, era amintitå sosirea în Gorj a profesorului Nechifor Crainic care
a fost invitat de preotul C. Gu¡å pentru a participa la inaugurarea intrårii
în func¡ie a cåminului cultural din Bråtuia.
La data de 29 noiembrie, profesorul Nichifor Crainic, înso¡it de
profesorul Vizireanu din partea Funda¡iei culturale „Principele Carol”,
de poetul Vasile Militaru, profesorul N. Crevedia ¿i din partea Cåminului
cultural jude¡ean de pre¿edintele acestuia, profesor Miron
Constantinescu, au mers la Bråtuia unde preotul C. Gu¡å, împreunå cu
såtenii construiserå un local pentru cåminul cultural ¿i o fântânå pentru
a da apå satelor vecine.
Cu aceastå ocazie atât cåminul cultural cât ¿i fântâna au primit
numele de Nichifor Crainic.
Cu aceastå ocazie au luat cuvântul mai mul¡i vorbitori eviden¡iind
eforturile preotului din comunå spre binele comunitå¡ii. Profesorul
Nichifor Crainic a låudat ¿i el rezultatele bune ale fostului såu elev,
preot C. Gu¡å, mul¡umind såtenilor cå au dat numele lui cåminului ¿i
fântânii ¿i dându-le sfaturi pentru bunul mers al comunei.
Pe raza jude¡ului Gorj, ca dealtfel ¿i în alte jude¡e, au existat ¿i
cåmine culturale care, din lipsa de preocupare a conducerii acestora nu
desfå¿urau activitå¡i în rândul såtenilor ¿i aceasta nu numai în timpul
råzboiului, ci ¿i în ceilal¡i ani. Unele din satele respective, de¿i aveau
for¡a care så desfå¿oare activitå¡i, aveau ¿i cadrul economic bun, pur ¿i

92
Arhivela Na¡ionale Istorice Centrale, Funda¡iile culturale regale, Cåmine, dosar nr.
1580/1938, f. 108-114.

- 319 -
simplu lipsea preocuparea pentru activitatea cåminului. Altele aveau
înså condi¡ii grele de via¡å ¿i nici for¡å nu aveau.
Am ales pentru exemplificare douå situa¡ii, potrivit celor afirmate
mai sus. Informa¡iile despre acestea sunt dintr-un raport de control în
10 localitåti, din august 1944, ¿i anume: Tismana, Godine¿ti, Tope¿ti,
Runcu, Celei, Pocruia, Sohodol, Costeni-Isvarna, Raco¡i, Pe¿teana93.
Raco¡i
Raco¡i. „Aici sunt intelectuali, slavå Domnului, dar, nu cunosc ce
este munca pentru popor”, scria cel ce a controlat cåminul cultural. „Ei
cunosc lupta pe orice cale spre închiaburirea lor. Pentru ei se ceartå, se
bat, se împacå, petrec, fac afaceri, iar se ceratå, iar se împacå ¿i a¿a
mereu, mereu”.
Raco¡i era apreciat ca „pepinierå de intelectuali” cåci de aici s-au
ridicat peste 150 învå¡åtori, preo¡i, ingineri, doctori, militari etc. Din
påcate nici unul din ei nu s-a mai gândit ¿i nici nu a mai lucrat pentru
satul lui.
Cât despre såteni, constatårile inspectorului nu erau mai bune. „Ei
(såtenii, n.n) nu pun nicio bazå pe conducåtorii lor. Se stråduiesc ¿i ei
så strângå avere ¿i strâng. Raco¡enii sunt mai înståri¡i ca ceila¡i vecini
ai lor. Cu toatå averea lor în sat po¡i så-¡i strici carul. A¿a sunt de
proaste drumurile. Podurile de peste ape sunt ca vai de ele. Por¡ile
neângrijite”.
„În domeniul muncii culturale, la sate greu putem îndrepta¡i pe
cineva så fie sceptic. Nu se poate vorbi de Cåminul cultural din Raco¡i
pentru simplul motiv cå a¿a ceva nu existå. Socotesc cå trebuie ¿i så-¿i
¿teargå numele din eviden¡e. De ce så påstråm numele mor¡ilor urâ¡i
între cele ale muritorilor harnici”94.
Cel de-al doilea sat era Sohodol. Dupå ce fåcea o scurtå prezentare
a condi¡iilor în care tråiau „sohodolenii” în satul „de la marginea de
nord a jude¡ului”, „uitat de ståpânire ¿i poate ¿i de Dumnezeu”, oameni
care tråiesc în munte în tot timpul anului, în sat coborând când au de
mers la târg sau la Pa¿ti când vin la bisericå. E multå suferin¡å pe våile
¿i dealurile pe care sunt presårate casele sohodolenilor ¿i trebuiesc
multe. „Trebuie mai ales alimente, pâine, zahår, gråsimi etc. ¿i
medicamente”.
Reprezentantul forumului superior era de pårere cå la Sohodol
munca culturalå trebuie så fie adaptatå la situa¡ia localå ¿i cå un om
cu inima de aur ar putea, cu toate greutå¡ile, så îmbunåtå¡eascå mult
starea românilor de aici.
La data când era vizitat satul nu era nimic din punctu de vedere al
cåminului. Un învå¡åtor care locuia departe, la Pocruia, venea din când

93
A.N.I.C. fond Funda¡ii culturale, Cåmine, dosar nr. Nr. 1580/1938, f. 143-158.
94
Ibid, f. 156-157.

- 320 -
în când la ¿coalå, dupå plac, ¿tiind cå niciun inspector nu stråbate
pânå acolo, nefiind drum de ma¿inå.
Preotul era, în concep¡ia inspectorului, un blazat. „dupå pårerea
sfin¡iei sale orice muncå de înål¡are e zadarnicå”.
Al¡i „luminåtori” nu erau ¿i nici nu dorea nimeni så vinå. Ca o
concluzie pe care o formula în urma celor våzute era aceasta: „Satul î¿i
duce via¡a cu acelea¿i necazuri ¿i cu acelea¿i bucurii, ca ¿i acum douå,
trei sau mai multe veacuri în urmå”. „Le trebuie gaz, sare, grâu ¿i
tutun, a¿a îmi spunea pårintele Popescu. Dupå aceastå concluzie,
întrebarea vine fårå så fie puså: ce le trebuie lor cåmin cultural?”.
În situa¡ia satului Sohodol erau multe sate la poalele mun¡ilor Car-
pa¡i. Oameni nåpåstui¡i ca aici erau în multe sate dar la acestea orga-
nele administrative de stat nu se gândeau, låsându-i în voia Domnului.
Erau sate ¿i ca Raco¡i, cu starea materialå ¿i cu posibilitå¡i materiale
suficiente pentru a se ocupa ¿i de soarta såtenilor. Dar nu-i interesa.
Iar organele de stat nici atât.ºåranul trebuia så se descurce, så-¿i ducå
via¡a cum ¿i-au dus-o ¿i pårin¡ii ¿i mo¿ii ¿i stråmo¿ii lor. Ei erau buni
så-¿i achite impozitele ¿i dårile ¿i så råspundå ordinelor de concentrare
pentru a merge la råzboi.
*
* *
Una din ac¡iunile întreprinse de Serviciul Social cu ajutorul
cåminelor culturale ¿i al premilitarilor era munca de folos ob¿tesc
ob¿tesc.
Inspectoratul pregåtirii premilitare pe jude¡ lucra în strânså legåturå
cu cåminul cultural jude¡ean. În luna mai 1939 „Cåminul Cultural”
publica un articol intitulat „Inaugurarea lucrårilor cåminelor culturale
¿i munca de folos ob¿tesc din jude¡ul Gorj”95, în care pe baza rezultatelor
ob¡inute în primåvarå, eviden¡ia ce este în stare så facå „un popor readus
la matca disciplinei ¿i a muncii creatoare”. Se referea la programul
întocmit de directorul cåminului jude¡ean împreunå cu ¿efii autoritå¡ilor
jude¡ene în cadrul muncii de folos ob¿tesc, ¿i anume la lucrårile de
interes ob¿tesc ¿i de îndrumare a muncilor agricole ¿i gospodåre¿ti ce
trebuiau realizate în primåvarå.
„Cåminul Cultural” atrågea aten¡ia cå acest program „minunat poate
fi luat drept pildå de unire între oameni, de ascu¡itå percepere a
realitå¡ilor ¿i în¡elegere a legii Serviciului Social”.
Dupå ce se reaminteau punctele principale ale programului, se fåcea
observa¡ia cå ¿i în regimurile de partide politice se întocmeau programe
bogate dar nimeni nu se ostenea så le aplice. Atunci numai cu vorbe se
clådea.
Între participan¡ii la realizarea programului, în afarå de såteni ¿i
95
„Cåminul Cultural”, anul V, nr. 5, mai 1939, p. 450 – 451.

- 321 -
¿colari, erau ¿i premilitarii. Ace¿tia reprezentau o for¡å puternicå,
disciplinatå, ceea ce fåcea ca såtenii så-i a¿tepte cu bucurie. Dupå
sosire, se fåcea o slujbå religioaså, dupå care, pe echipe, sub conducerea
preotului, învå¡åtorului etc. premilitarii mergeau la institu¡iile publice
unde erau repartiza¡i. Dupå realizarea celor ce aveau de înfåptuit ¿i
plecau din sat, lucrårile înscrise în program erau continuate de cåtre
såteni.
În „Cåminul Cultural” din octombrie – decembrie 1939 se publica
despre ac¡iunea unui deta¿ament de premilitari, la rubrica „Munca de
folos ob¿tesc”, cå „Tabåra de muncå de folos ob¿tesc a pregåtirii
premilitare din Gorj, dimpreunå cu såtenii, membri ai Cåminului cul-
tural „Marele Voievod Mihai” din Costeni – Izvarna, jude¡ul Gorj, au
lucrat vreme de 20 de zile în cele douå sate – construind din nou ¿an¡ul
pe lungime de 1300 m. pe ambele laturi ale ¿oselei principale – ¿i au
mai scos încå 1300 m. c. påmânt din douå ele¿teie împotmolite”.
Pentru aceste ac¡iuni se sublinia spiritul de disciplinå al
premilitarilor ¿i conducerea cåminului aducea mul¡umiri
Comandamentului muncii de folos ob¿tesc din Gorj96.
Una din sursele de venit ale cåminelor culturale erau ¿i dona¡iile
pe care le fåceau unii cetå¡eni sau institu¡ii, fie în bani, fie în bunuri
materiale. Din „Cåminul Cultural” pe luna februarie 193997 aflåm cå
„Primåria comunei T ismana – Gorj a dåruit 250 m.p. în centrul satului
(alåturi de ¿coalå ¿i bisericå), pentru ridicarea localului cåminului cul-
tural”.
Cåminul cultural din Cårbune¿ti – Gorj a primit în cursul anului
1938 urmåtoarele dona¡ii: de la domni¿oarele Anica ¿i Mi¿u Cåmårå¿escu
– pentru troi¡å – 1000 lei; de la dl. Ilie Zarafu, judecåtor, pensionar,
Lugoj – pentru cåmin, 1000 lei; de la Societatea Cultul Eroilor, Bucure¿ti
– pentru troi¡å – 2000 lei; de la domni¿oara Cornelia Popescu Popa,
comandant stråjer ¿i dl. I. Popescu Popa, pensionar, Cårbune¿ti,
instala¡ia de antenå ¿i påmântare (valoare 200 lei), pentru aparatul de
radio pe care-l pun gratuit la dispozi¡ie cåminului, joia ¿i duminica,
apoi 112 volume (valoare 3959 lei), un steag tricolor de måtase,
montat (valoare 150 lei); de la dl. Emil Popescu Popa, învå¡åtor în
Ghijoasa de Jos - Sibiu, 16 vo-lume (valoare 122 lei); de la preot
Grigore Popescu Cårbune¿ti, 39 bro¿uri diferite (valoare 707 lei); de
la Banca clerului gorjan din Târgu Jiu, 3000 lei; de la Grigore Ciocâlteu,
func¡ionar petrolist, Ploie¿ti, fiu al satului, 1000 lei98.
Una din activitå¡ile în materie de asisten¡å socialå de care se

96
Ibid, nr. 10-12, octombrie – decembrie 1939, p. 920.
97
„Cåminul Cultural”, anul V, nr. 2, februarie 1939, p. 159.
98
Ibid, p. 160.

- 322 -
ocupa Serviciul Social, bineîn¡eles prin unitatea sa de execu¡ie.
Cåminul cultural, era aceea de a se trece la înfiin¡area cantinelor
pentru ¿colarii care nu aveau condi¡ii materiale. Nu era o ac¡iune
nouå. Astfel de institu¡ii au func¡ionat încå din timpul lui Spiru
Haret. Ele au fost în aten¡ia cåminelor culturale ¿i dupå primul
råzboi mondial ¿i de atunci încontinuu.
Serviciul Social nu putea så lase în afara preocupårilor sale aceste
cantine. De aceea s-a ocupat så îndrume cåminele culturale cum så
procedeze cerându-le så cerceteze ¿i så stabileascå pe sate numårul
copiilor såraci. Apoi conducerea cåminului cultural så ia o hotårâre pe
care så o comunice såtenilor. Dupå aceasta se porne¿te la strângerea
de fonduri necesare de pe la oamenii din sat. Acestea puteau fi în bani
dar ¿i în alimente.
Un prim început - zicea Serviciul Social - ar putea fi organizarea de
serbåri la cåminul cultural local iar fondurile strânse så fie întrebuin¡ate
pentru cantinele ¿colare proiectate.
S-ar putea face apel la gospodåriile mai înstårite din localitate de
a lua asupra lor aprovizionarea, cu rândul, a cantinei, cu pâine,
ceai, lapte sau alte alimente.
Cantina mai putea fi sprijinitå ¿i prin daruri în naturå-alimente,
care eventual ar putea fi transformate în bani. Grâul strâns s-ar putea
preda la brutårie în contul cåruia ar putea primi pâine pentru cantinå99.
Conducerea cåminelor culturale aveau latitudinea så procedeze
cum credeau ele cå e mai bine. Dealtfel, în multe localitå¡i au luat
fiin¡å astfel de cantine. Spre exemplu, Cåminul cultural „Muncelul”
din Fråte¿ti-Suseni, jude¡ul Gorj, prin cantina ¿colarå hrånea zilnic
20 de ¿colari la amiazå cu cate 1/8 pâine ¿i zahår, împår¡ite de
pre¿edintele cåminului cultural sau de directorul ¿colii, tuturor
copiilor fårå a face deosebire de starea socialå. Erau cålåuzi¡i de ideea
cå copiii mici de ¿coalå nu pot face distinc¡ia stårii lor în privin¡a
hranei ¿i pe de altå parte spre a fi imbold de ajutor pentru pårin¡ii
lor. In mod practic s-au împår¡it ¿colarii în ¿ase echipe de câte 20,
astfel cå fiecare elev î¿i avea såptåmânal partea sa100.
Era pu¡in o datå pe såptåmânå så primeascå copilul o bucatå de
pâine ¿i câteva bucå¡i de zahår, dar pentru modul de gândire al unui
copil acesta era un lucru extraordinar, atunci când unii copii, acaså,
nu ¿tiau ce este zahårul.
99
„Cåminul Cultural”, anul V, nr. 5. mai 1939, p. 399-402.
100
Autorul acestei lucråri a beneficiat ¿i el de astfel de binefaceri. Eram elev la
Gimnaziul industrial de la Pojogeni. De acaså panå, la ¿coalå mergeam douå ore pe jos.
La ¿coalå, în sala de mese, primeam o canå cu ceai, cu un sfert de pâine ¿i câte o
bucå¡icå de marmeladå sau magiun. Erau înså extraordinare. Toatå via¡a am tråit cu
impresia cå a¿a ceai bun ca acela n-a mai existat.

- 323 -
 Au existat unele cantine care serveau mai mult, chiar ¿i
mâncare caldå, dupå posibilitå¡i. Aceastå formå de a ajuta pe copii
prin cantine a continuat în multe locuri ¿i în timpul råzboiului.
Si cantina Cåminului cultural „Muncelul” preconiza, la data
când se publica acest articol, ca atunci „când va fi cu putin¡å
cåminul va face cunoscut cå va osteni pentru ca dårnicia pe care
såtenii o aratå cu prilejul pomenilor ¿i praznicelor, så o îndrepte
spre cantina elevilor. Începutul 1-a fåcut la 15 decembrie (1938)
când a luat fiin¡å cantina, prin ofrande în alimente gåtite sub
supravegherea pre¿edintelui cåminului ¿i a doamnei maestre de la ¿coala
såteascå, de cåtre familiile Ilie Onescu ¿i C. Ciubu101.
În anul 1948 în situa¡ia cåminelor culturale au intervenit unele
schimbåri. În primul rând s-au reorganizat, alegând noi organe de
conducere. Fårå a se ¡ine seama de contribu¡ia fiecårui membru al
sfatului, s-au aplicat ¿i aici “principiile ideologice”, mul¡i au fost înlåtura¡i
fiindcå erau “elemente burgheze”. Preo¡ii, care, în cele mai multe localitå¡i
au înfiin¡at cåminele ¿i le-au condus ani de zile, cu rezultate remarcabile,
au fost înlåtura¡i numai fiindcå erau preo¡i ¿i aveau altå ideologie.
Opera¡iunea a fost cunoscutå atunci sub denumirea de “epurare”,
de curå¡ire a aparatului de stat, a institu¡iilor etc. de “elemente
du¿månoase”. Au fost înlåtura¡i atunci nu numai oamenii din învå¡åmânt
¿i culturå ci din toate domeniile de activitate. Aceastå måsurå a slåbit
mult învå¡åmântul ¿i cultura etc., pânå så fie formate alte cadre trebuind
så mai treacå multå vreme.
Ceea ce a fost ¿i mai grav a fost ca au råmas pe drumuri multe
familii, cå o parte a acestora au fost acuza¡i cå între¡in o stare de spirit
¿i ac¡iuni du¿månoase regimului, fiind aresta¡i ¿i închi¿i ani mul¡i ¿i
grei, unii murind prin colonii, lagåre ¿i penitenciare.
Cu ocazia reorganizårii cåminelor din anii 1947-1948 multora din
acestea li s-au schimbat denumirea, dându-li-se nume ale mai marilor
zilei, ale unor „eroi ai clasei muncitoare” etc.
Schimbårile din structura teritorial-administrativå au adus
schimbåri ¿i în alte domenii, inclusiv în situa¡ia institu¡iilor
cultural-educative. Prin decretul nr. 64 din februarie 1949102 se stabilea
structura ¿i atribu¡iile Ministerului Artelor ¿i Informa¡iilor din
R.P.România.
Articolul 2 din decret aråta atribu¡iile Ministerului Artelor ¿i
Informa¡iilor, între care:
a) Elaboreazå ¿i supune organelor competente ale R.P.R. proiectele
legilor privitoare la organizarea ¿i func¡ionarea institu¡iilor de artå,

101
„Cåminul Cultural”, anul V, nr.2, februarie 1939, p.160-161
102
“Monitorul Oficial”, nr.42 din 19 februarie 1949.

- 324 -
preså, radio precum ¿i alte institu¡ii a cåror activitate se realizeazå în
atribu¡iile ministerului.
b) Asigurå råspândirea în masele largi populare a cår¡ii, ziarelor,
revistelor, îndrumeazå ¿i stimuleazå organizarea bibliotecilor.
c) Îndrumeazå ¿i sprijinå activitatea cåminelor culturale såte¿ti ¿i
ateneelor populare.
Îndrumeazå activitatea radiodifuziunii ¿i organizeazå re¡eaua de
radioficare ¿i radioamplificare.
Îndrumeazå produc¡ia cinematograficå etc.etc.
În structura ministerului erau ¿i:
- Direc¡ia, presei ¿i tipåriturilor;
- Direc¡ia teatrelor ¿i muzicii;
- Direc¡ia literarå ¿i artisticå;
- Direc¡ia A¿ezåmintelor culturale103 etc.etc.
Tot în anul 1949 în locul primåriilor ¿i respectiv al consiliilor
comunale, al plå¿ilor, al jude¡elor au luat fiin¡å alte institu¡ii
administrativ-teritoriale - regiuni, raioane ¿i respec-tiv consilii populare,
organe unice de conducere ¿i administrare pe teritoriul unitå¡ilor ad-
ministrative respective, locale. In com-peten¡a consiliilor populare era
tot ce se referea la activitatea economicå, socialå, culturalå etc. de pe
teritoriul unitå¡ii admi-nistrative, inclusiv planul economic ¿i bugetul
local.
Organele acestea se constituiau în urma alegerilor. Pânå la alegerile
pentru consiliile populare, atribu¡iile acestora ¿i ale comitetelor lor ex-
ecutive trebuia så fie exercitate de comitetele provizorii104.
Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor prelua în atribu¡iile sale sarcini
pe care mai înainte le avuseserå Funda¡iile culturale ¿i cåminele
culturale. De acum ministerul se ocupa de întreaga politicå culturalå,
inclusiv de asigurarea materialå. Desigur ¿i organele locale erau impli-
cate. Prin ele ¿i cu ajutorul lor se îndeplineau în teritoriu activitå¡ile
culturale.
Comitetul provizoriu al jude¡ului Gorj avea în structura sa ¿i o
sec¡ie care se numea sec¡ia artå ¿i culturå. În fruntea acesteia se afla
consilierul cultural dupå care se numea ¿i Consilieratul cultural.
Una din primele måsuri luate de minister a fost pregåtirea
bibliotecarilor. Prin circulara nr.8506 din 19 aprilie 1949 se aducea la
cuno¿tin¡å comitetelor provizorii cå pentru pregåtirea cadrelor necesare
conducerii bibliotecilor se înfiin¡eazå un curs de bibliotecari cu o duratå
de douå luni ¿i jumåtate pe lângå Biblioteca Academiei R.P.R. Scopul

103
A.N.I.C. fond Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor, dosar nr. 9/1949, f. 36 - 37.
104
Vasile Arimia, Pantelimon Manta, Nicolae Mischie, Institu¡iile jude¡ene ale administra¡iei
de stat. Prefectura ¿i Consiliul jude¡ean Gorj. Editura Hermes 2000, p. 258-260.

- 325 -
acestui curs era de a pregåti bibliotecarii necesari organiza¡iilor de maså,
institu¡iilor, ateneelor populare, cåminelor culturale etc. Cursurile erau
organizate pe cheltuiala Academiei ¿i a Ministerului Artelor ¿i
Informa¡iilor. Comitetul jude¡ean trebuia så trimitå câte 2 propuneri
panå la data de 1 mai 1949105.
În cursul anului 1949 s-a efectuat o inventariere a tuturor
bibliotecilor ce se aflau în jude¡ pe la diferite institu¡ii. Ministerul dorea
så ¿tie câte biblioteci erau în toate institu¡iile de pe raza jude¡ului:
cåmine culturale, ¿coli, cooperative, sindicate etc., câte cår¡i aveau, de
când func¡ionau etc. Cele mai multe biblioteci erau la ¿coli ¿i la cåminele
culturale.
Se pare cå ministerul avea posibilitå¡i materiale mai bune pentru
cå în 1949 putea så premieze pe unii consilieri jude¡eni care ob¡inuserå
rezultate mai bune. Între ace¿tia era ¿i Ionicå Constantin, consilier la
jude¡ul Gorj, cu 600 lei106 .
Tot acum s-a trecut ¿i la întocmirea unei eviden¡e a cåminelor ¿i
ateneelor populare ¿i la nivelul întregii ¡åri dar ¿i pe jude¡e. Potrivit
acestei situa¡ii, în 1949 erau în întreaga ¡arå 10000 de astfel de institu¡ii
culturale. Jude¡ul Gorj avea cel mai mic numår de cåmine, în raport cu
numårul localitå¡ilor ¿i anume în 455 localitå¡i avea 234 unitå¡i culturale
în care erau 162 biblioteci107 .
În anul 1948 numårul acestora era ¿i mai mic, doar 188; din acestea
func¡ionau doar 138. Numai 9 cåmine aveau localuri pro-prii, 4 localuri
erau în construc¡ie; restul erau în localurile ¿colilor108.
Din cele 188 cåmine 98, adicå jumåtate, aveau biblioteci; 70 de
cåmine nu aveau biblioteci ¿i nici posibilitate de a cumpåra cår¡i ¿i
ziare.
Aparate de radio în func¡iune erau doar în 4 cåmine; mai erau 6
aparate care trebuiau reparate.
Aparate de cinematograf nu avea decât ora¿ul Târgu Jiu. Cåminul
de la Novaci ¿i de la Baia de Fier aveau posibilitate de a le cumpåra în
rate.
În comunele din jude¡ se mai aflau 50 de echipe de cor, 45 echipe
de teatru ¿i 21 de echipe de jocuri na¡ionale.
Abona¡i la „Îndrumåtorul cultural” erau 177, iar 912 “Albina”. Mai
aveau abonamente la „Cålåuza bibliotecarului”, „Veac Nou”, “Scânteia”,
„Contemporanul” ¿i „Frontul plugarilor”.
Pentru a analiza activitatea culturalå dar ¿i pentru a o orienta s-a
¡inut o ¿edin¡å cu directorii de cåmine culturale pe plaså.
105
A.N.I.C. fond Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor, dosar nr. 9/1949, f. 43 - 46
106
Ibid, dosar nr.9/1949, f. 11.
107
A.N.I.C. fond Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor, dosar nr. 737/1949, f. 28, 48.
108
Ibid, 46/1948, f. 40.

- 326 -
 În 1948 mai exista cåminul cultural jude¡ean al cårui director era
tot avocatul Miron Constantinescu.
Dintr-un raport de activitate pe anul 1949 al comitetului provizoriu
jude¡ean, sec¡ia artå ¿i culturå 109 , aflåm unele date ¿i informa¡ii
interesante. Astfel în 1949 au fost înfiin¡ate un numår de 58 de cåmine,
existând în întreg jude¡ul 246 cåmine. Dintre acestea 14 aveau local
propriu, 63 aveau local închiriat, 28 aveau camere separate la comitetele
provizorii ¿i 141 utilizau localul ¿colilor.
20 de cåmine au pregåtit cåråmida pentru construc¡ia loca-lului
cåminului, între acestea fiind: Pinoasa, ªipot, Câmpofeni etc. iar cåminele
culturale Bålåne¿ti, Runcu, Bobu au ¿i început construc¡ia localului
prin posibilitå¡i locale.
S-au mai înfiin¡at 10 case de lecturå la sate.
Din 246 cåmine culturale 218 aveau biblioteci.
În anul 1949 numårul bibliotecilor a crescut cu 114 având în total
un numår de 218 biblioteci iar numårul volumelor bibliotecilor a crescut
cu 9929 având în total 33929 volume.
Marea majoritate a cåminelor aveau abonamente la „Îndrumåtorul
cultural”, un total de 216.
Prin comune se gåseau ¿i aparate de radio, la cåminele culturale
existând deja 43 aparate. Numai în 1949 au primit 24 aparate, plus în
luna decembrie încå 12, care înså nu fuseserå distribuite. 0 precizare:
erau înzestrate numai acele comune care erau electrificate .
Un numår de 9 cåmine culturale au fost înzestrate cu aparate de
rulat filme. In 1949 au rulat un numår de 177 filme cu 765 reprezenta¡ii,
vizionate de 117177 spectatori.
La acea datå erau în jude¡ 212 echipe de teatru, mårindu-se numårul
cu 102 dintre care 9 formate din vârstnici ¿i tineret, 41 formate numai
din tineret ¿i U.F.D.R. iar 158 din tineret ¿i elevi ai ¿colilor elementare
¿i medii; 212 echipe de cor, mårindu-se numårul în 1949 cu 97 dintre
care 9 formate din vârstnici ¿i ti-neri, 55 din tineri ¿i femei ¿i 168 din
tineret ¿i elevi ai ¿colilor elementare ¿i medii.
212 echipe de dansatori dintre care un numår de 6 erau formate
numai din vârstnici, 47 din tineri ¿i 159 din tineret ¿i elevi din ¿colile
elementare ¿i medii.
Un element nou ce a apårut acum era o sta¡ie de amplificare, a
cårei linie s-a prelungit pe o distan¡å de 1700 metri ¿i cu 10 difuzoare;
avea program zilnic de la 7-8, 11:30-13:30 ¿i 18:00-21:00.
Din datele pe care consilieratul jude¡ean le raporta Ministerului
Artelor ¿i Informa¡iilor, rezultå cå avea un numår însemnat de cåmine
culturale, de biblioteci înzestrate cu cår¡i, de echipe de teatru, coruri,

109
A.N.I.C. fond Ministerul Artelor ¿i Informa¡iilor, dosar nr. 51/1949, f. 29

- 327 -
echipe de dans ¿i chiar aparate de radio. Cu un asemenea poten¡ial
cultural-educativ era ¿i normal ca ¿i activitatea culturalå sa fie bunå.
Despre activitatea culturalå în cadrul jude¡ului, serviciul cultural
jude¡ean raporta din douå în douå luni110. Nu vom prezenta con¡inutul
acestora ci doar unele date, astfel: pe 11 septembrie 1949111 a avut loc
un concurs între cåminele culturale pe centre: Aninoasa, Andree¿ti ¿i
Petre¿ti. La Andree¿ti au participat comunele Andree¿ti, Bibe¿ti, Vladi-
mir, Valea De¿ului.
La Aninoasa au participat: Aninoasa, Sterpoaia, Gro¿erea ¿i Valea
lui Câine.
La Petre¿ti: Petre¿ti, Bårbåte¿ti, Muscule¿ti, Såule¿ti.
S-au eviden¡iat aproape toate cåminele la câte ceva.
Informa¡ii despre activitatea din Gorj se publicau ¿i în ziarul re-
gional „Înainte” din Craiova. În ziua de 4 aprilie 1949 Cåminul cultural
din Alimpe¿ti, Gorj, era eviden¡iat pentru activitatea intenså duså printre
¡åranii muncitori. Sub conducerea lui Rogojinski, cåminul cultural a
organizat cel mai bun cor de cåmin din regiune al cårui bogat repertoriu
este executat pe patru voci.
De asemenea, echipa de teatru a prezentat de la 1 ianuarie pânå
acum 10 ¿ezåtori culturale la care au participat peste 500 de persoane
la un spectacol.
La concursul de coruri, dansuri populare ¿i piese de teatru ce a
avut loc între comune, la centrul Baia de Fier, cåminul din Alimpe¿ti a
ob¡inut locul I.
În fiecare joi ¿i duminicå cåminul organizeazå audi¡ii la radio pentru
såteni, iar biblioteca comunalå numårå peste 400 volume, cu un numår
de 216 cititori permanen¡i112 .
Comitetul provizoriu al jude¡ului Gorj, sec¡ia artå ¿i culturå aråta
într-un raport de activitate pe anul 1949 cå ¿i în Gorj cåminele culturale
au devenit un factor activ în munca de culturalizare a maselor ¿i de
popularizare a reformelor ce se înfåptuiesc.
Am eviden¡iat doar câteva elemente care au intervenit în activitatea
culturalå a satului. Se încheia astfel o perioadå ¿i începea alta nouå,
cu reglementårile, cu institu¡iile ¿i cu oamenii ei. Au dispårut Funda¡iile
regale culturale ¿i chiar cåminul cultural jude¡ean ¿i au apårut sec¡iile
de culturå ¿i artå în cadrul comitetelor provizorii ¿i apoi a sfaturilor
populare. Au apårut, pe plan central, comitete ¿i consilii, care elaborau
politica ¿colarå ¿i asigurau baza materialå pentru organizarea ac¡iunilor,
asigurau cadre corespunzåtoare. Cåminele culturale au continuat så

110
Ibid, dosar nr. 428/1949, f. 96-97, 79
111
Ibid, f. 117-121
112
Ibid, f.34, dosar nr. 50/1949, f. 34.

- 328 -
existe ¿i så ducå o permanentå activitate culturalå. Prima loviturå au
primit-o în 1968 când a intervenit noua împår¡ire
administrativ-teritorialå, împu¡inându-se numårul comunelor. La nivelul
marilor comune (de centru) a råmas câte un cåmin cultural având toate
atribu¡iile, personalul, fondurile etc. celelalte devenind cåmine såte¿ti,
cu posibilitå¡i ¿i atribu¡ii limitate. Dupå legea din 2003113 acestea vor fi
numite filiale, råmânând doar clådirile ¿i pe unde mai este câte un
cadru didactic, cu experien¡å ¿i cu suflet, se mai ocupå ¿i de aceste
cåmine filiale.
De aceea nici noi nu ne-am ocupat de ele, urmând så facå obiectul
unei alte lucråri.

113
Legea privind organizarea ¿i func¡ionarea a¿ezåmintelor culturale, Monitorul
Oficial nr.473 din 02 iulie 2003.

- 329 -
 Anexa
TAB E L
Cåminele culturale din jude¡ul Gorj înregistrate la Funda¡iile Regale
în anul 1938

Nr. Cåminul cultural Anii pentru

Localitatea care are
dosar denumirea
documente
1580 Cåminul cultural jude¡ean ”Tudor Târgu Jiu 1938 - 1948
Vladimirescu”
1581 Cåminul cultural “SfântaTreime” - Târgu Jiu 1939 - 1940
orå¿enesc
1582 Cåminul cultural “DomnulTudor” Târgu Jiu 1938 - 1946
1583 Cåminul cultural “GeneralGh. Magheru” Com. Albeni 1938 - 1948
1584 Cåminul cultural “Valea Olte¡ului” Com. Alimpe¿ti 1939 - 1948
1585 Cåminul cultural “BarbuPâråianu” Com. Andree¿ti 1939 - 1946
1586 Cåminul cultural “Bibescu Vodå” Com. Aninoasa 1935 - 1948
1587 Cåminul cultural “MareleVoievod Mihai” Com. Arcani 1939 - 1947
1588 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. Baia de Fier 1938 – 1948
1589 Cåminul cultural “Dragostea de neam” Com. Båle¿ti 1939 – 1943
1590 Cåminul cultural „Bibescu Vodå” Com. Bibe¿ti 1939 – 1948
1591 Cåminul cultural “Elis Opri¿an” Com. Bårbåte¿ti 1939 – 1948
1592 Cåminul cultural “PoianaMårului” Com. Bâlta 1939 – 1948
1593 Cåminul cultural “Straja” Com. Bâlta 1937 – 1938
1594 Cåminul cultural “Ilie ªtirbei” Com. Bålce¿ti 1939 – 1948
1595 Cåminul cultural “Luceafårul” Com. Bålåne¿ti
1596 Cåminul cultural “GheorgheTåtårescu” Com. Boråscu 1936 – 1946
1597 Cåminul cultural “A. Grigorescu” Com. Benge¿ti 1939 – 1948
1598 Cåminul cultural “IonelCåtånescu” Com. Borzeni 1939 – 1940
1599 Cåminul cultural “Ion Grecescu” Com. Bråde¿ti 1938
1600 Cåminul cultural “I.Constantinescu” Com. Bråne¿ti 1931 – 1946
1601 Cåminul cultural “Carol II” Com. Brådiceni 1939 – 1948
1602 Cåminul cultural “Binele ob¿tesc” Com. Bro¿teni 1939 – 1942
1603 Cåminul cultural “N. Crainic” Com. Bråtuia 1939 – 1948
1604 Cåminul cultural “Doina” Com. Budieni 1936 – 1941
1605 Cåminul cultural “Luminasatului” Com. Bolbo¿i 1939 – 1948
1606 Cåminul cultural “General Dragalina “ Com. Bumbe¿ti 1939 – 1948
1607 Cåminul cultural “Voievod Mihai” Com. Capul Dealului 1939 – 1942
1608 Cåminul cultural “Popescu Ion” Com. Cårbune¿ti
1609 Cåminul cultural “Dumbråvi¡a” Com. Cårpini¿ 1936 – 1948
1610 Cåminul cultural “Voievod Mihai” Com. Ceauru 1939 – 1948
1611 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. Câlce¿ti 1939 – 1948
1612 Cåminul cultural Com. Copåcioasa 1939 – 1948
1613 Cåminul cultural “N. Bålcescu” Com. Colbe¿ti 1939 – 1948
1614 Cåminul cultural “Murmurul Jale¿ului” Com. Câmpofeni 1935 – 1948
1615 Cåminul cultural “Regele Carol II” Com. Celei 1939
1616 Cåminul cultural “Ioan Botezåtorul” Com. Cerat 1936 – 1948
1617 Cåminul cultural “Princepele Carol”
(Rena¿terea) Com. Cernådia 1924 – 1940
1618 Cåminul cultural “General Dragalina” Com. Celetea 1938 - 1939

- 330 -
1619 Cåminul cultural “D. Pa¡ica” Com. Ciuperceni 1925 – 1948
1620 Cåminul cultural “N. Iorga” Com. Câlnic 1935 – 1942
1621 Cåminul cultural “Marele Voievod Mihai” Com. Costeni - Izvarna 1938 – 1947
1622 Cåminul cultural “Regina Maria” Com. Cârbe¿ti 1939 – 1948
1623 Cåminul cultural “Izvorul Crasnei” Com. Crasna 1939 – 1948
1624 Cåminul cultural „Lumina Poporului” Com. Cre¡e¿ti 1939 – 1948
1625 Cåminul cultural “Badea Câr¡an” Com. Dobri¡a 1935 – 1948
1626 Cåminul cultural “Înfrå¡irea” Com. Frânce¿ti 1939 – 1948
1627 Cåminul cultural “Muncelul” Com. Fråte¿ti 1934 – 1936
1628 Cåminul cultural “Lumina” Com. Frumu¿ei 1939 – 1948
1629 Cåminul cultural “Dr. Schileru” Com. Frasinu 1939 – 1940
1630 Cåminul cultural Com. Fårcå¿e¿ti 1939 – 1948
1631 Cåminul cultural “Înfrå¡irea” Com. Gro¿erea 1939 – 1946
1632 Cåminul cultural “P. Bålteanu” Com. Gârbov 1939 – 1948
1633 Cåminul cultural “Spiru Haret” Com. Godine¿ti 1935 – 1945
1634 Cåminul cultural “D.P. Voite¿ti” Com. Glodeni 1934 – 1946
1635 Cåminul cultural “Marele Voievod Mihai” Com. Corbe¿ti 1939 – 1946
1636 Cåminul cultural “Lumina Satului” Com. Ione¿ti 1938 – 1946
1637 Cåminul cultural “General Tåtåråscu” Com. Isvoarele 1939 – 1947
1638 Cåminul cultural “Regele Carol II” Com. Jo¿i 1939 – 1947
1639 Cåminul cultural Com. Jupâne¿ti 1939 – 1948
1640 Cåminul cultural “Tudor Vladimirescu” Com. Lele¿ti 1924 – 1943
1641 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. Logre¿ti
1642 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. Maghere¿ti 1939
1643 Cåminul cultural “Carol I “ Com. M 1938 – 1946
1644 Cåminul cultural “Blahni¡a” Com. Mogo¿ani 1934 – 1945
1645 Cåminul cultural “Mircea Vodå” Com. Muscule¿ti 1939 – 1946
1646 Cåminul cultural “Parângul” Com. Mu¿ete¿ti 1939 – 1946
1647 Cåminul cultural “D. Brezulescu” Com. Novaci 1939 – 1946
1648 Cåminul cultural “Voievodul Mihai” Com. Negomir 1939 – 1948
1649 Cåminul cultural “Voievodul Mihai” Com. Ohaba 1939 – 1948
1650 Cåminul cultural “Lumina” Com. Polovragi 1939 – 1946
1651 Cåminul cultural “Amaradia” Com. Pope¿ti 1937 – 1939
1652 Cåminul cultural “Regele Ferdinand” Com. Plop¿oru 1939 – 1946
1653 Cåminul cultural “Al. Ioan Cuza” Com. Pocruia 1939 – 1948
1654 Cåminul cultural “Cuza Vodå” Com. Pociovali¿tea 1929 – 1946
1655 Cåminul cultural “Pinul” Com. Pinoasa 1939
1656 Cåminul cultural “Cuza Vodå” Com. Petre¿ti 1939 – 1948
1657 Cåminul cultural “Cuza Vodå” Com. Pe¿ti¿ani 1935 – 1946
1658 Cåminul cultural “Raiul” Com. Pe¿teana - Vulcan 1938 – 1947
1659 Cåminul cultural “Ecaterina Teodoroiu” Com. Pojaru 1939 – 1947
1660 Cåminul cultural Com. Raco¡i 1939 – 1948
1661 Cåminul cultural “Lumina” Com. Rå¿ina 1939 – 1947
1662 Cåminul cultural “Izvorul” Com. Ro¿ia de Sus 1934 – 1947
1663 Cåminul cultural “Domnul Tudor” Com. Råtezu 1939
1664 Cåminul cultural “D. C. Costescu” Com. Rovinari 1939 – 1947
1665 Cåminul cultural “Lumina” Com. Runcu 1935 – 1948
1666 Cåminul cultural “Jale¿ul” Com. Stolojani 1934 – 1948
1667 Cåminul cultural “I. Mateescu” Com. Stroe¿ti 1938 – 1948
1668 Cåminul cultural “M. Eminescu” Com. Strâmba Jiu 1936 – 1946
1669 Cåminul cultural “Furnica” Com. ªasa 1939 – 1945

- 331 -
 1670 Cåminul cultural “M. Eminescu” Com. Strâmba - Vulcan 1939 – 1944
1671 Cåminul cultural “Muncelul” Com. Suseni 1924 – 1948
1672 Cåminul cultural “Fra¡ii Tomescu” Com. Sterpoaia 1939 – 1946
1673 Cåminul cultural “Izvorul Tåmåduirii” Com. Ståne¿ti 1939
1674 Cåminul cultural “Voievodul Mihai” Com. ªomåne¿ti 1935 – 1940
1675 Cåminul cultural Com. Såule¿ti 1938 – 1948
1676 Cåminul cultural “Matei Basarab” Com. Sohodol 1939 – 1946
1677 Cåminul cultural “Eroii Gorjului” Com. Sârbe¿ti 1931 – 1948
1678 Cåminul cultural “Cuza Vodå” Com. ªasa 1939 – 1948
1679 Cåminul cultural Com. Såcelu 1939 – 1948
1680 Cåminul cultural Com. Timi¿eni 1939
1681 Cåminul cultural “G. Co¿buc” Com. Tismana 1935 – 1948
1682 Cåminul cultural “Rena¿terea” Com. Tele¿ti 1934 – 1946
1683 Cåminul cultural “Regina Maria” Com. ºicleni 1939
1684 Cåminul cultural “Tudor Vladimirescu” Com. Turba¡i 1939 – 1945
1685 Cåminul cultural “Doamna Stanca” Com. Turcine¿ti 1945 – 1946
1686 Cåminul cultural “Straja” Com. Turcine¿ti 1934 – 1946
1687 Cåminul cultural “Unirea” Com. Turburea 1939 – 1945
1688 Cåminul cultural “Lumina Poporului” Com. Turce¿ti - Rugi 1939 – 1948
1689 Cåminul cultural “Voievodul Mihai” Com. Valea Mare 1939 – 1946
1690 Cåminul cultural “Progresul” Com. Vålari 1939 – 1948
1691 Cåminul cultural “Tudor Vladimirescu” Com. Vladimir 1939 – 1948
1692 Cåminul cultural “N. Tåtåråscu” Com. Vlåduleni 1939 – 1948
1693 Cåminul cultural “Eroii Gorjului” Com. Viera¿u 1935 – 1941
1694 Cåminul cultural “Grigore Iermonahul” Com. Valea lui Câine 1939 – 1948
1695 Cåminul cultural “Straja” Com. Vålari 1938 - 1948

Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, fond Funda¡iile Culturale Re-

gale, Cåmine, dosarele 1580 – 1695.

- 332 -
 CAPITOLUL IX.

Institu¡ii specializate în påstrarea ¿i

folosirea patrimoniului cultural na¡ional,
factor de importan¡å majorå în
activitatea cultural-educativå

- 333 -
- 334 -
 În re¡eaua institu¡iilor ce func¡ioneazå pe teritoriul României sunt
unele care au rol ¿i func¡iuni multiple, totul depinzând de domeniul în
care func¡ioneazå. Rolul ¿i atribu¡iile sunt stabilite prin lege ¿i ele trebuie
så-l îndeplineascå în bune condi¡ii.
În acest capitol noi ne vom ocupa de trei din ele, care au ¿i rol
adrninistrativ-teritorial ¿i cultural-educativ. Sunt institu¡ii care au apå-
rut în istorie în momente diferite, în forme felurite dezvoltându-se ¿i
perfec¡ionându-¿i activitatea pe måsura dezvoltårii societå¡ii omene¿ti.
Acestea sunt:

1.Arhivele
Societatea omeneascå a cunoscut în dezvoltarea ei continuå perioade
multiple, fiecare având tråsåturile ei, reglementårile ei, scrise sau nes-
crise, dupå care se conducea bunul mers, precum ¿i institu¡iile necesa-
re func¡ionårii statului.
Dezvoltarea lentå, totu¿i dezvoltare permanentå a dus la cre¿terea
bunurilor materiale pe care oamenii le construiau în interesul bunului
mers ¿i al satisfacerii nevoilor materiale ¿i spirituale. În acela¿i timp a
apårut necesitatea reglementårii rela¡iilor, raporturilor dintre oameni,
dintre institu¡ii, dintre puterea de stat ¿i locuitorii ¡årilor respective.
Înmul¡indu-se popula¡ia, institu¡iile, bunurile materiale create, care
aveau o duratå în timp mai mare decât via¡a unei genera¡ii, au fåcut så
aparå înscrisurile, adicå consemnarea în acte a activitå¡ilor omene¿ti,
a rela¡iilor dintre oameni ¿i mai ales a bazei existen¡ei omului - påmântul.
Påmântul a fost ¿i este singurul bun al omenirii care de-a lungul
existen¡ei a råmas aceea¿i suprafa¡å. El nici nu s-a extins, nici nu s-a
mic¿orat, ci doar s-a împår¡it ¿i reîmpår¡it între state, între ob¿ti ¿i
între oameni. Pentru a se cunoa¿te aceste despår¡iri, pentru a se ¿ti
care ale cui sunt, pe unde sunt ¿i în ce suprafa¡å, domnia (puterea în

- 335 -
stat) a avut atributul de a elibera acte de proprietate, confirmând
în¡elegerile, vânzårile, cumpåråri, schimburi de proprietate etc. Cu
aceste acte puteau justifica dreptul de proprietate ¿i orice în¡elegere
consfin¡itå prin acte între cetå¡eni.
Pe måsura înmul¡irii popula¡iei ¿i diversificårii activitå¡ilor s-au
înmul¡it ¿i institu¡iile, institu¡ii ce aveau atribu¡iuni privind
reglementarea rela¡iilor, a raporturilor dintre oameni, bunul mers al
societå¡ii.
De obicei actele emanate din cancelaria domneascå se dådeau
proprietarului, el trebuind så justifice orice posesie ori så intervinå în
conflicte.
Cu timpul, cancelaria domneascå a introdus întocmirea de condici
domne¿ti în care se transcriau documentele ie¿ite din cancelaria
domneascå. Aici gåsindu-se în copie actele, cancelaria domneascå putea
så verifice exactitatea celor reclamate, autenticitatea etc.
La rândul lor, cetå¡enii întâmpinând mari dificultå¡i în timpul
råzboiului, nåvålirilor popula¡iilor migratoare, inunda¡iilor, incendiilor,
furtunilor, au început så-¿i ia måsuri de prevede-re, adicå a depune
spre påstrare aceste documente la loc mai sigur. Pentru început aceste
locuri au fost pe la mânåstiri, pe la unele biserici etc.
Deci måsura de prevedere în a asigura påstrarea documente-lor a
dus la necesitatea unor depozite de arhive.
Se ¿tie, spre exemplu, cå la secularizarea averilor månåstire¿ti (dupå
1864) la månåstirea Tismana a fost de fapt un adevårat depozit de
documente istorice provenind de la to¡i domnii Tårii Române¿ti, acte
care au servit la scrierea istoriei.
Cu timpul, dezvoltându-se domeniile economiei na¡ionale, apårând
domenii noi ¿i deci ¿i activitå¡i ¿i atribu¡ii multe, au apårut cancelarii
¿i la departamentele statului, devenite mai târziu ministere ¿i institu¡ii
centrale.
Au apårut înså institu¡ii ¿i la nivelul districtelor (jude¡elor), ora¿elor
¿i chiar satelor, iar dupå 1864 a comunelor.
Toate acestea erau creatoare de acte dar ¿i påstråtoare de documente.
Efectul acestor realitå¡i a fost necesitatea unei institu¡ii care så se
ocupe de reglementarea creårii documentelor, organizårii, eviden¡ei ¿i
påstrarea acestora. Aceastå institu¡ie a fost Arhivele Statului, creatå
în ºara Româneasca în 1831 ¿i în Moldova în 1832 ca institu¡ie
specializatå în påstrarea documentelor.
Pentru a-¿i îndeplini rolul ¿i a råspunde scopului pentru care au
fost create Arhivele au elaborat ¿i perfec¡ionat o bogatå legisla¡ie care
reglementa activitå¡ile creatorului de arhive, pentru constituirea,
eviden¡a, selectarea, påstrarea ¿i conservarea documentelor.

- 336 -
 Cu timpul, înmul¡indu-se domeniile economiei na¡ionale, sociale,
militare etc. s-au înmul¡it ¿i institu¡iile creatoare de documente, ¿i deci
a cantitå¡ii de acte create, fåcând imposibilå conducerea ¿i coordonarea
a arhivelor pe plan na¡ional. De aceea, dupå primul råzboi mondial, în
afarå de arhivele de la Bucure¿ti ¿i Ia¿i, au mai fost create încå 7
unitå¡i de arhive în unele regiuni - Direc¡iile regionale
În acela¿i timp, în anul 1923 a apårut un organ de preså al Arhivelor
Statului care se numea „Revista Arhivelor” ¿i prin 1940 un altul numit
„Hrisovul”.
În anii 1930-1931 s-a creat ¿i o unitate de învå¡åmânt arhivistic,
având rolul de a pregåti arhivari pentru toate unitå¡ile de arhive - Direc¡ia
generalå ¿i direc¡iile arhivelor regionale.
Dupå cel de-al doilea råzboi mondial, potrivit noilor orientåri po-
litico-administrativ-teritoriale, au intervenit schimbåri ¿i în re¡eaua
Arhivelor Statului. Hotårârea Consiliului de Mini¿tri nr. 472/1951 ¿i
alte reglementari, au creat noi unitå¡i de arhive ¿i anume serviciile
regionale, filialele raionale ¿i respectiv jude¡ene.
În Gorj s-a creat, la început o sec¡ie a arhivelor statului, sub
denumirea de Sec¡ia regionalå Gorj a Arhivelor Statului, care ¿i-a început
activitatea la 1 august 1951 având ca razå de cuprindere teritoriul fostelor
jude¡e Gorj ¿i Mehedin¡i. În 1952 regiunea Gorj s-a desfiin¡at
contopindu-se cu fosta regiune Craiova, devenind organ regional, Serviciul
regional Craiova al Arhivelor Statului. Arhivele gorjene au devenit filialå
a Serviciului regional al Arhivelor Statului Craiova, mai târziu Arhivele
Statului, Oltenia1.
Pentru filiala Gorj, ca ¿i pentru filialele din ¡arå, problema esen¡ialå
era gåsirea unui local unde så înceapå så adune arhivele råspândite pe
la diverse institu¡ii (acolo unde s-au mai påstrat). Localul a fost dat de
organele locale, cel din Strada Tudor Vladimirescu unde a func¡ionat
pânå acum câ¡iva ani când ¿i-a construit un local nou modern, cu spa¡iu
mai mare ¿i înzestrat cu toate cele necesare.
Prima preluare de documente ¿i aducerea lor în depozite a avut loc
la 19 septembrie 1951. În cei aproape 60 de ani de existen¡å s-au adunat
mari cantitå¡i de arhive care, prin grija ¿i preocuparea lucråtorilor
arhivelor au fost puse în ordine ¿i date în folosin¡å.
O a doua mare preocupare a arhivarilor a fost controlul ¿i îndrumarea
institu¡iilor, organelor ¿i organiza¡iilor, într-un cuvânt a creatorilor de
arhive, instruirea pentru a ¿ti cum så organizeze, så påstreze, så
inventarieze ¿i så foloseascå documentele create ¿i cum så le pregåteascå
în vederea predårii la arhivele statului.

1
Dan Negulescu.Florina Popescu, Arhivele Statului jude¡ul Gorj. Îndrumåtor Arhivistic,
Târgu Jiu,1994.

- 337 -
 Institu¡ia arhivelor, ca ¿i alte institu¡ii, nu are numai atribu¡ii admi-
nistrative, nu este doar un „depozit de arhive”. Are ¿i atribu¡ii care så
slujeascå educa¡ia ¿i cultura, care så vinå în ajutorul oamenilor, adicå
de folosire a documentelor ce le are în påstrare. În acest scop pune la
dispozi¡ia cercetåtorilor documentele în vederea cercetårii ¿i scrierii
istoriei. Întocmirea ¿i predarea arhivelor la depozit.
Arhiva¡ii, de¿i pu¡ini la numår, desfå¿oarå o bogatå ¿i variatå
activitate cultural-educativå, atât individual cât ¿i în colaborare cu alte
institu¡ii de culturå, de învå¡åmânt ¿i în primul rând cu Muzeul jude¡ean,
cu Biblioteca jude¡eanå “Christian Tell”, Inspectoratul de învå¡åmânt
etc.
Datoritå activitå¡ilor pe care le desfå¿oarå noi am numit-o institu¡ie
cu caracter special.

2.Muzeele
O altå institu¡ie de culturå, cu profil administrativ dar ¿i cul-
tural-educativ, este muzeul
muzeul. Ca ¿i celelalte institu¡ii cu caracter
administrativ ¿i cultural, muzeul ¿i-a fåcut drum cu greu în gândirea ¿i
practica culturalå din România. „Pentru cauza sa au militat genera¡ii
de învå¡a¡i ai neamului, sesizându-i for¡a argumentelor care numai prin
muzeu pot fi puse în eviden¡å, dar în acela¿i timp ¿i nevoia de a conserva
aceste argumente, pentru a putea fi transmise mai departe. Con¿tien¡i
de toate acestea, predecesorii au creat, cu eforturi de neînchipuit, colec¡ii
¿i nuclee muzeale, pe care atunci când în¡elegerea societå¡ii a fost mai
bunå, le-au transformat în adevårate muzee”2.
Cei de ieri ¿i de acum ¿i-au închinat via¡a ¿i activitatea acestei
preocupåri, în afarå de faptul ca au salvat de la pieire, de la distrugere
sau înstråinare materialele cele mai de pre¡ ce consemneazå „memoria”
acestui påmânt, au dat posibilitatea celor ce s-au ocupat ¿i se ocupå cu
scrierea istoriei, cu popularizarea istoriei, så scrie lucråri, studii,
comunicåri, så facå ¿i så ¡inå conferin¡e, cu alte cuvinte sa punå în
valoare “arhivele subterane”, mårturiile documentare låsate de stråmo¿i
¿i så arate modul de via¡å al acestora, de ce au fost în stare så facå ¿i så
ne lase mårturie.
Obiectele care intrå în preocuparea muzeelor fac parte din
patrimoniul cultural, ceea ce le då valoare na¡ionalå ¿i impune
respectarea unor reguli de påstrare ¿i folosire.
Institu¡ia în obliga¡iile cåreia intrå påstrarea, conservarea, eviden¡a
¿i folosirea acestor obiecte de patrimoniu cultural este muzeul
muzeul.
În acest studiu noi nu ne ocupåm de modul cum a luat fiin¡å, cum a
evoluat în timp aceastå institu¡ie, rolul ¿i atribu¡iile, legisla¡ia etc. De

2
Ioan Opri¿, Istoria muzeelor din România, Editura Museion, Bucure¿ti/ 1994, p. 7.

- 338 -
acestea s-au ocupat, cu multå competen¡å al¡i cercetåtori3 . Dorim doar
så eviden¡iem câteva aspecte ale rolului acestei institu¡ii în procesul
cultural-educativ.
De la început subliniem cå muzeele din România, prin profilul lor,
sunt cuprinse într-o re¡ea de mare diversitate ¿i specializare (muzee
generale, arheologice, de istorie, etnografice ¿i de artå popularå, de arte
plastice ¿i decorative, de ¿tiin¡å ¿i tehnicå, memoriale, ale literaturii,
de istorie ¿i artå bisericeascå).
Sunt ¿i alte criterii pentru determinarea denumirii ¿i a profilului
muzeelor, de exemplu: muzeul lemnului, muzeul aurului, muzeul
petrolului, muzeul mineritului, muzeul viticulturii ¿i pomiculturii, muzeul
tiparului ¿i cår¡ii vechi române¿ti, muzeul de istoria farmaciei, muzeul
ceasului, muzeul cåilor ferate ¿i altele.
În cadrul unui jude¡ sunt mai pu¡ine feluri de muzee. În jude¡ul
Gorj se aflå: muzeul jude¡ean, cu profil divers; muzeul etnografic
Curti¿oara; muzeul de artå; muzee såte¿ti; apoi case memoriale ¿i muzeu
natural cum este Pe¿tera Polovragi.
Muzeul jude¡ean „Alexandru ªtefulescu” are istoria lui, a trecut
de-a lungul anilor prin multe peripe¡ii pierzând multe obiecte din fondul
documentar, dar în cele din urmå, dupå ani de zile,
ajungând så aibe localul såu. Despre acest muzeu ne-au låsat
însemnåri multe personalitå¡i 4, inclusiv luliu Moisil care a fost unul
din ini¡iatorii înfiin¡årii muzeului, în gazdå pentru mul¡i ani, în clådirea
Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”.
Este unul din primele muzee jude¡ene din ¡arå. A fost constituit,
potrivit actului de na¿tere, la data de 16 iulie 1894 cu contribu¡ia lui
Alexandru ªtefulescu, luliu Moisil, Vitold Rolla
Piekarski, Aurel Diaconovici, Nicu D. Milo¿escu, Emanoil Påråianu,
Ion Urbeanu, Ion Popescu-Voite¿ti, Ion Haiducescu.
Mai recent, în lucrårile lor, câ¡iva cercetåtori binecunoscu¡i gorjeni5,
au adus informa¡ii de valoare ¿tiin¡ificå despre aceastå institu¡ie de
mare importan¡å pentru istoria Gorjului ¿i nu numai.
În lucrarea lor, Zenovie Cârlugea ¿i Zoie Elena Deju, reamintesc
din actul de constituire a muzeului cum au gândit ini¡iatorii muzeului
însemnåtatea ¿i rolul pe care urma så-l aibe Muzeul Gorjului, acela de
a conserva ¿i pune în valoare tot ceea ce are mai de pre¡ din punct de
vedere istoric, na¡ional, cultural ¿i etnografic acest jude¡ considerat

3
Ibid, p. 15.
4
Între ultimii care au scris despre istoricul muzeului este ¿i Al. Doru ªerban
în”Gorjul cultural“1990-2005, Edit. Ager 2005, p.61-74.
5
Zenovie Cârlugea, Zoia Elena Deju, Aretia Tåtårescu, Marea doamnå a Gorjului
interbelic, Edit. Måiastra, Târgu Jiu, 2007, p. 91; Gheorghe Nichifor, Alexandru ªtefulescu.
Un destin în slujba istoriei, Edit. Scrisul Românesc, Craiova, 2007.

- 339 -
„cuib prin excelen¡å al românismului” ¿i atrågea aten¡ia cå „Numai
råsfoind cu råbdare filele trecutului nostru istoric, ne vom putea da
seama de mårirea stråmo¿eascå, de mo¿tenirea ce ne-au låsat ¿i de
munca ce trebuie så depunem, spre a ne aråta element civilizator, dupå
cum s-au aråtat ei, ori pe unde au pus piciorul”.
Reluând ideea gåsirii ¿i punerii în valoare a tot ceea ce are mai de
pre¡ acest jude¡, istoricul Gh.Nichifor demonstreazå cu „muzei¿tii” (cei
ce au pus bazele muzeului), aveau for¡a ¿i capacitatea de a realiza acest
obiectiv, mai ales între ei gåsindu-se „primul arheolog care a cercetat
atent trecutul antic al Gorjului” aducând din arhivele subterane multe
mårturii ale min¡ii ¿i muncii celor ce au tråit pe aceste meleaguri.
Multe din aceste mårturii au completat mereu fondul documentar al
muzeului6 .
În scurt timp de la înfiin¡are „Muzeul Gorjului” ajunsese recunoscut
¿i apreciat pentru colec¡iile sale rare de obiecte, fiind vizitat de prestigio¿i
istorici din epocå ¿i de oameni de culturå români ¿i stråini. Si autorii
citeazå în continuare din cele ce au scris în “Cartea de onoare” unii din
ace¿tia7. Reproducem ¿i noi doar o apreciere fåcutå de Alexandru Vlahu¡å,
doar la câ¡iva ani de la deschiderea muzeului: „Aici amintirile istorice
sunt vii, strânse cu priceputå grijå ¿i påstrate cu sfin¡enie. Nicåieri
n-am gåsit atâta iubire de ¡arå, atâta respect pentru trecutul nostru ca
în ora¿ul acesta lini¿tit, unde toate par cå te îndeamnå la gânduri
frumoase ¿i la fapte bune”.
Cu toate cå aceste obiecte erau adåpostite doar în douå camere de
la prefecturå ¿i apoi la gimnaziu, ele puteau oferi vizitatorului imagini
destul de semnificative. Se mai poate eviden¡ia ¿i din alt punct de vedere
însemnåtatea muzeului gorjean ¿i anume aceea cå atunci când încå nu
exista un loc unde så se påstreze arhive (acesta va apårea abia dupå
1951), Alexandru ªtefulescu a creat unica arhivå documentarå a
jude¡ului (excluzând fondul documentar ce se påstra la mînåstirea
Tismana).
Acesta a stat la dispozi¡ia marelui istoric când a scris operele sale
¿i chiar a publicat din ele valorosul Documente slavo - române relativ
la Gorj (1406-1665)8.
Prin aceastå activitate se punea în eviden¡å o altå preocupare- aceea
de a folosi documentele publicându-le.
Au venit înså anii råzboiului ¿i ai ocupa¡iei stråine. Ca ¿i alte localuri
¿i sediul muzeului a fost rechizi¡ionat ¿i au intrat aici oameni pe care

6
Gheorghe Nichifor, op.cit, p.166-183.
7
Zenovie Cârlugea, Zoia Elena Deju, op. cit, p. 92-94
8
Alexandru ªtefulescu, Documente slavo-române la Gorj, 1406-1655, Târgu
Jiu, 1908.

- 340 -
nu-i interesa ce este acolo. Urmarea a fost distrugerea ¿i dispari¡ia
multora din obiectele muzeului dar ¿i din materialele didactice ¿i cår¡ile
bibliotecii.
Ideea reorganizårii, refacerii ¿i dårii în folosin¡å a muzeului ståpânea
pe mul¡i oameni de bine, dupå råzboi; s-au gåsit înså între ace¿tia,
oameni care så treacå la ac¡iune concretå . Astfel Liga Femeilor Române
din Gorj, în frunte cu doamna Aretia Tåtårescu, în 1925, a ini¡iat o
campanie de strângere de fonduri necesare construirii unei clådiri care
så adåposteascå nepre¡uitele colec¡ii muzeale. În anul urmåtor, pe malul
Jiului era gata o clådire (care se mai vede ¿i aståzi) în care doamna
Aretia Tåtårsecu dorea så instaleze muzeul ceea ce s-a realizat. La 5
septembrie 1926 muzeul a fost inaugurat în noua clådire în care a
func¡ionat pânå în 1954, când a fost mutat într-o caså na¡ionalizata
unde a stat pânå prin 1974 când a fost mutat în clådirea fostului palat
administrativ, refåcutå ¿i adaptatå func¡ionårii unui muzeu unde se
aflå ¿i acum.

Fondul muzeistic
De-a lungul timpului, mai ales dupå 1950 când ¿i pentru muzee, ca
¿i pentru biblioteci, au început sa se aloce fonduri, au putut så treacå
la cercetarea punctelor unde se bånuia sau se de¡ineau informa¡ii cå ar
putea fi urme materiale ale vie¡uirii, la deschiderea de ¿antiere, la
organizarea de såpåturi ¿i chiar la achizi¡ionarea de obiecte de muzeu
gåsite la diferi¡i locuitori.
Måsurile luate de a achizi¡iona documente, fie prin dona¡ii, fie prin
cumpårare, fie prin cåutarea, prin sate ori prin såpåturi arheologice,
au fåcut ca fondul muzeistic så se îmbogå¡eascå mereu.
Nu ¿tim dacå s-a publicat inventarul acestora, dar din datele
furnizate în anumite publica¡ii ¿tim, spre exemplu, cå la moartea lui
Alexandru ªtefulescu, muzeul avea peste 2000 de documente datate
între 1500 ¿i 1870, cå în 1936 muzeul de¡inea 50 de pache-te cu 188
documente datate din secolul al XV, din domnia lui Radu cel Frumos,
panå la 1843 ¿i colec¡ii felurite din alte categorii de piese.
Un inventar întocmit în anul 1948 la care s-au adåugat documente
primite ulterior, aratå cå s-a ajuns la peste 13000 de piese muzeale ¿i
de arhivå memorialå9.
La nivelul anului 2004 inventarul arheologic însuma aproape 3400
piese. Obiecte, piese de muzeu, s-au descoperit ¿i din celelalte perioade
istorice - din evul mediu din perioada modernå ¿i contemporanå.
Lucråtorii muzeului s-au ocupat atât de såpåturile de pe ¿antiere
cât ¿i de inventarierea pieselor muzeistice încât toatå averea muzeului

9
Ion Mocioi Muzeul Gorjului, în „Litua” Studii ¿i cercetåri, Târgu Jiu, 1978, p. 5-11.

- 341 -
este inventariatå.
Mai trebuie scos în eviden¡å cå lucråtorii muzeului au mai îndeplinit
¿i alte sarcini între care preocuparea de administrare ¿i pentru bunul
mers al Muzeului etnografic de la Curti¿oara amenajat în aer liber între
anii 1968-1975, de Muzeul de artå care, la rândul lui a parcurs mai
multe faze, gåzduit mai întâi: 1982-1984 la parterul sec¡iei de istorie a
muzeului jude¡ean; 1984-1993 în sediul fostului Liceu Comercial; din
1993 ¿i în prezent în fosta casa de protocol a P.C.R. din Parcul Central.
Acest muzeu are obiecte de artå religioaså, pinacotecå, sculpturå, graficå
etc.
În afarå de acestea mai are în administrare ¿i asigurå buna
func¡ionare a câtorva case memoriale: Tudor Vladimirescu din Vladimir,
Constantin Brâncu¿i din Hobi¡a, Ecaterina Teodoroiu în Vådeni-Târgu
Jiu ¿i Ion Popescu-Voite¿ti în comuna Bålåne¿ti.
S-a aråtat mai sus cå în perioada apari¡iei cåminelor culturale,
dupå 1921, în multe localitå¡i, pe lângå aceste cåmine ¿i în îngrijirea
lor au luat fiin¡å muzee såte¿ti.
Dupå 1990 unele din acestea au dispårut odatå cu cåminele
culturale. Mai existå înså unele care au ¿i activitate bunå. Exemplu
semnificativ este muzeul de la Arcani, reorganizat ¿i care ¿i-a îmbogå¡it
fondul de exponate.
Acestor categorii de muzee såte¿ti le-a închinat versuri unul din
marii no¿tri poe¡i10. Pentru con¡inutul lor le reproducem ¿i noi:

Muzeul satului

Din via¡a acestor oameni

Lipsesc mai multe sec¡ii,
Iar altele, cum ar fi
Bunåstarea materialå, fericirea ¿i norocul
În istorie,
Sunt slab reprezentate
Nu întâlne¿ti aici nici o monedå,
Pentru cå, neavând aur ¿i argint,
ºåranii ¿i-au gravat anual chipul
Pe boabe de mei, de grâu, de porumb
Care nu ni s-au påstrat.
Påsåri împåiate
Ar fi putut ei, ce e drept, aduce destule,
Dar le-a fost milå så ucidå
Privighetoarea, ciocârlia, mierla ¿i cucul
10
Se pare cå este vorba de Marin Sorescu.

- 342 -
 Care le cântau fårå bani toatå via¡a,
ªi toatå moartea.
Era primitivå,
Anticå, medievalå
Apar ca una singurå,
Fiindcå, ne¿tiind carte, ¡åranii
N-au bågat de seamå cå între aceste epoci
Existå deosebiri
Fundamentale .
Aici exponatele cele mai numeroase
Sunt bordeiele.
De la munca câmpului
ºåranii intrau indirect în påmânt,
Så se odihneascå.
Din loc în loc între bordeie
Sunt intercalate råscoalele:
A lui Doja, a lui Horia, Clo¿ca ¿i
Cri¿an, a lui Tudor,
Construite de data asta la suprafa¡å
Cu un uimitor sim¡ al simetriei
Arhitectonic.
Vizitatori,
Nu atinge¡i såråcia ¿i triste¡ea
Aflate-n muzeu.
Sunt exponate originale
Ie¿ite din mâna, din sufletul ¿i din rårunchii acestui popor
Într-o clipå de încordare ¿i spontaneitate
Care a durat
2000 de ani.

În ultimul timp guvernan¡ii au început så acorde mai multå aten¡ie

¿i activitå¡ii cåminelor culturale dar ¿i institu¡iilor cu dublu caracter:
arhive, muzee, biblioteci. Legea din 2003, cu toate nejunsurile ei, a
creat posibilitatea îmbunåtå¡irii activitå¡ii acestora. Måsurile
organizatorice, fondurile mai substan¡iale acordate de consiliul jude¡ean,
munca în teren a personalului etc. ¿i mai ales institu¡ia recent creatå:
Centrul jude¡ean pentru conservarea ¿i promovarea culturii tradi¡ionale
în Gorj11 sunt factori ce deschid noi perspective ¿i garanteazå succese.
Dealtfel, ac¡iunile ce le dau publicitå¡ii prin Agenda culturalå anualå ¿i
modul cum se înfåptuiesc aratå cå ce se planificå se ¿i înfåptuie¿te.

11
Despre aceastå institu¡ie a se vedea Al. Doru ªerban, “Gorjul cultural” 1990-2003,
p. 48 -52.

- 343 -
 “Revista Jiului de Sus”, publica¡ie a a¿ezåmintelor culturale din
Gorj12 ¡ine la curent publicul cu ac¡iunile ce se organizeazå în timpul
anului. În numårul 4-5 din decembrie 200713 aflåm, spre exemplu, cå în
ianuarie 2006 Centrul jude¡ean pentru conservarea ¿i promovarea
culturii tradi¡ionale Gorj, a demarat proiectul „Colec¡ii muzeale ¿i
monografii locale”, obiectiv care î¿i propune înfiin¡area de noi colec¡ii
sau muzee locale ¿i întocmirea de monografii ale comunitå¡ilor, acolo
unde încå nu s-au realizat.
Sub semnåtura directorului Centrului jude¡ean, profesor Ion Cepoi,
din articolul publicat aflåm cå deja într-un an s-au realizat multe din
aceste ac¡iuni ¿i cå sunt în curs de realizare altele. Dintre cele realizate
face parte ¿i Muzeul „Tudor Arghezi” din Târgu Cårbune¿ti, precum ¿i
muzeul costumului popular gorjenesc de la Tismana14.
Dintre manifestårile culturale din Gorj s-a adus la cuno¿tin¡a
publicului, prin articolul „Festivalul na¡ional de literaturå “Tudor
Arghezi”, cea de a XXVII-a edi¡ie, desfå¿urat în perioada 16-20 mai 2007.

Activita¡i cultural-educative organizate de muzeu

Despre activitå¡ile culturale organizate de conducerea Muzeului
„Alexandru ªtefulescu” de-a lungul timpului s-au scris articole în preså,
au vorbit oamenii care au participat etc. Se în¡elege cå muzeul n-a fost
doar un depozit ¿i un påstråtor al fondului muzeistic, al bunurilor
patrimoniului cultural muzeal.
Anual, muzeul are un plan de activitate culturalå, pe care personalul
acestuia îl îndepline¿te cu scrupulozitate.
Muzeul ¿i-a organizat folosirea fondului muzeistic prin diferite forme.
În primul rând pregåtirea ¿i publicarea unor lucråri între care ¿i revista
“Litua” din care, începând din anul 1978 pânå în prezent au apårut în
12 numere. Aceasta a fost înso¡itå de alte lucråri, rezultat al muncii
personalului muzeului.
În afarå de sålile în care se gåsesc expuse documente ¿i piese - ves-
tigii dar ¿i mårturii ale trecutului istoric al Gorjului, vizitate zilnic de
un numeros public, mai ¿tim, dintr-o prezentare fåcutå în „Litua” din
1982, cå era organizatå o expozi¡ie permanentå, a sec¡iei de istorie a
muzeului, pe o suprafa¡å de circa 1000 m.p. care eviden¡ia principalele
momente ale evolu¡iei istorice din aceastå stråveche vatrå de civiliza¡ie,
în care textul istoriei na¡ionale a poporului român15.
Adesea se organizeazå în muzeu, expozi¡ii temporare închinate unui
12
Revista “Jiului de Sus”, nr. 4-5 decembrie 2007.
13
Revista “Jiului de Sus”, nr. 4-5 decembrie 2007.
14
Idem, p.32-35, 38-39.
15
Muzeul Gorjului. Expozi¡ia permanentå a sec¡iei de istorie în “Litua”. Studii
¿i cercetåri, Târgu Jiu 1982, p. 3-19

- 344 -
eveniment, momente importante din istoria Gorjului sau unor
personalitå¡i marcante.
Directorul muzeului publica în 1997 un articol în „Litua”16 închinat
unei institu¡ii centenare ¿i anume Muzeul Gorjului în care trecea în
revistå principalele activitå¡i ce s-au desfå¿urat de muzeu în secolul pe
care 1-a traversat.
În sålile muzeului se ¡in conferin¡e, au loc simpozioane, sesiuni
¿tiin¡ifice, colocvii etc. la care participå oameni dornici de cunoa¿terea
istoriei.
Un rol însemnat l-au avut vizitele elevilor ¿i tineretului, aici
¡inându-se lec¡ii pe temele prevåzute în programa ¿colarå.
Muzeografii de aici au participat ¿i la ac¡iuni culturale organizate
la nivelul ora¿ului sau jude¡ului ¿i chiar la nivel na¡ional, cu comunicåri,
referate, conferin¡e etc.

3.Bibliotecile, principale institu¡ii de culturå

Un mare rol în ridicarea nivelului cultural, în tezaurizarea ¿i
råspândirea ¿tiin¡ei ¿i culturii 1-a avut, de-a lungul existen¡ei omenirii
¿i încå îl mai are, biblioteca. Din cele mai vechi timpuri au existat
biblioteci pe care istoria le-a înregistrat ca factori de bine începând cu
antichitatea - biblioteca din Alexandria bibliotecile grece¿ti ¿i romane,
bibliotecile de pe la universitå¡i, de pe la cur¡ile domne¿ti ¿i boiere¿ti în
evul mediu etc.
Mul¡i dintre domnitorii ºårilor Române au avut însemnate biblioteci.
Între ace¿tia, Matei Basarab ¿i Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu,
stolnicul Constantin Cantacuzino etc.
Atunci când au apårut ¿colile domne¿ti, pe lângå acestea au existat
¿i au func¡ionat ¿i biblioteci înzestrate cu cår¡i stråine dar ¿i române¿ti,
tipårite ¿i manuscrise.
În marele ¿i vestitul hrisov al lui Alexandru Ipsilante, în legåturå
cu învå¡åmântul din 1776 dispunea ¿i existen¡a unei biblioteci pe lângå
¿coala care va fi administratå de un epistat sau bibliotecar credincios
¿i ordona “så nu se dea cår¡i decât cu adeverin¡a ¿i så le reclame în
timp îndatorat”17 .
Înfiin¡area ¿i func¡ionarea institu¡iilor culturale, bibliotecilor a avut
loc într-o perioadå lungå de timp. Ea a fost strâns legatå, mai ales de
re¡eaua ¿colarå, de buna func¡ionare a acesteia. Daca mai la început a
apårut ca institu¡ie particularå, dupå oficializarea ¿colilor publice, dupå
1830, a avut ca urmare apari¡ia ¿i în Târgu Jiu, pe lângå ¿coalå, o astfel

16
Prof. Vasile Marinoiu, Muzeul Gorjului o institu¡ie contemporanå, în “Litua” VII,
Târgu Jiu, 1997, p.10-18.
17
V.A.Urechia, Istoria ¿coalelor de la 1800-1864. Tom I, p.40.

- 345 -
de bibliotecå. În urma interven¡iei Eforiei ªcoalelor cåtre Vornicia din
Låuntru, aceasta a dat poruncå, în 1840, de înfiin¡are a bibliotecilor
¿colare. Urmare a acestor dispozi¡ii, organele locale, respectiv magistratul
ora¿ului, urma så prevadå în bugetul districtului (jude¡ului) sumele
necesare procurårii fondurilor de carte ¿i confec¡ionarea mobilierului
precum ¿i så se îngrijeascå de localuri pentru ¿coalå.
În Târgu Jiu magistratul (primarul) ora¿ului a primit ordin, în 1840,
de la Departamentul din Låuntru, så înfiin¡eze o bibliotecå publicå la
¿coala din Târgu Jiu. Acesta a adus un dulap ¿i primele cår¡i cu tematicå
¿colarå, urmate de alte cår¡i diverse. Era doar începutul.
Consiliul general al jude¡ului Gorj în ¿edin¡a din 24 octombrie 1869
a luat în discu¡ie raportul comitetului permanent referitor la înfiin¡area
unei biblioteci publice. Prin decizia nr. 1178 consiliul general al jude¡ului
a hotårât så recomande comisiei bugetare acordarea sumei de bani ne-
cesarå pentru înfiin¡area bibliotecii18. Pentru anul 1870 s-a prevåzut
suma de 740 lei ¿i 74 bani pentru înfiin¡area bibliotecii publice de la
Târgu Jiu.
Dupå aproape 30 de ani, în 1898, s-a dispus înfiin¡area unei biblioteci
populare în jude¡.
În ultimele doua decenii ale secolului al XlX-lea, odatå cu apari¡ia
cercurilor culturale ¿i a cursurilor de adul¡i, ca preocupare extra¿colarå
a învå¡åtorilor, au apårut ¿i bibliotecile prin sate. Dupå cele ce scrie
profesorul Nichita Adåniloaie au luat fiin¡å încå din anii 1888-188919.
În orice caz, Ministerul Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice cuno¿tea
preocuparea învå¡åtorilor pentru organizarea de biblioteci. Astfel, într-o
circularå a ministerului, din 17 mai 1895, cåtre primåriile comunelor
urbane, cåtre directorii ¿colilor publice urbane, prin care recomanda ca
pentru fiecare ¿coalå så aibå câte o micå bibliotecå ¿i a îndruma pe
copii så capete gustul pentru citit ¿i a altor cår¡i nu numai cele ¿colare,
cår¡i în care ar putea regåsi, sub o formå plåcutå, învå¡åturile de ¿coalå.
În acest scop se dådea o listå cu cår¡ile care se recomandau a fi
cumpårate.
De asemenea, se cerea ca fiecare ¿coalå så aibå un dulap în care så
påstreze cår¡ile.
În acela¿i timp în afarå de cår¡i se mai întrebuin¡au în ¿coli ¿i
materiale ajutåtoare; tablouri, portrete ale domnitorilor români, a
oamenilor de seamå români ¿i stråini. Libråria „Fra¡ii Saraga” oferea o
listå cu astfel de materiale recomandând så fie cumpårate pentru ¿coli20.
Pentru a veni în ajutorul iubitorilor de citit ¿i mai concret, ministerul

18
Al. Doru ªerban, Gorjul cultural 1990 - 2005 , Edit. AGER, 2005, p.75.
19
Nichita Adåniloaie, Învå¡åtorii - luminåtori ai satelor (1848-1918), Bucure¿ti, 2003, p.273
20
Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, fond Casa ªcoalelor, dosar nr.15/1899, f.19-20

- 346 -
a dispus în câteva rânduri crearea de biblioteci populare pe lângå ¿colile
rurale populare.
Iatå cum era justificatå aceastå måsurå prin decizia din 16 octombrie
1898: „În dorin¡a de a pune la dispozi¡ia ¡åranilor cunoscåtori de carte
mijloacele pentru întinderea cuno¿tin¡elor lor uzuale, pentru întårirea
¿i înål¡area sim¡åmântului lor de oameni ¿i de români, de a limpezi
întrân¿ii ideea de drept ¿i datorie, de a-i pune în stare så dezlege
problemele de care se izbesc în calea vie¡ii lor, în fine, de a le deschide
sufletul pentru frumos, bine ¿i adevår”, se decidea:
„Se înfiin¡eazå acum deodatå un numår de 320 biblioteci populare
pe lângå ¿colile rurale, câte 10 în fiecare jude¡”21 .
În jude¡ul Gorj ac¡iunea de formare a bibliotecilor este cunoscutå
mai dinainte. Cu ocazia unor serbåri populare, au luat fiin¡å în Bumbe¿ti
Jiu, Cårbune¿ti, Copåcioasa, Godine¿ti, Novaci, Petre¿tii de Sus, Pojogeni,
Runcu, Såule¿ti, Tope¿ti22 .
Una din primele serbåri populare despre care ne-au råmas ¿tiri
scrise, a fost la Bumbe¿ti, organizate din ini¡iativa ¿i sub influen¡a lui
Vitold Rola Piekarski, ¿i învå¡åtor Gh. Dumitrescu. Cu aceastå ocazie
s-au pus bazele primei biblioteci rurale din jude¡ul Gorj23.
Tot în Bumbe¿ti a avut loc o frumoaså petrecere câmpeneascå cå,
la 19 mai 1896. La aceastå serbare s-a organizat ¿i o expozi¡ie etnograficå
de covoare, scoar¡e ¿i alte produse ¡åråne¿ti. A participat popula¡ia din
localitate ¿i din comunele învecinate ¿i din capitala jude¡ului, Târgu-Jiu.
Cu banii încasa¡i s-a mårit fondul de carte al bibliotecii ¿i s-a organizat
un curs de lucru manual la ¿coala din Bumbe¿ti.
În anul 1898, învå¡åtorii comunei Cartiu au organizat serbåri cu
ocazia construirii în comuna lor a unui local de ¿coalå ¿i a unei biblioteci,
la care au luat parte profesori, preo¡i, învå¡åtori ¿i locuitori de prin
satele vecine.
Ecou însemnat a avut marea serbare de la Novaci din 10 mai 1902
când s-au pus temeliile unei biblioteci ¿i a mai multor societå¡i
economice. Între alte dona¡ii fåcute de mul¡i oameni de suflet din întreaga
¡arå, au fost ¿i cele aproape 800 de volume de cår¡i, din cele mai de
seamå. A fost atunci inauguratå una din cele mai mari ¿i frumoaså
bibliotecå din Gorj, fiind numitå Biblioteca Novåceanå „Carol cel Mare
al României”24 .
Biblioteci apåreau în aceastå perioadå, din ini¡iativa învå¡åtorilor

21
Spiru Haret, Raport adresat M.S.Regelui asupra activitå¡ii Ministerului Instruc¡iunii
Publice, Bucure¿ti, 1902, Anexa nr.4, p. 121–123.
22
A.N.I.C., fond Casa ªcoalelor, dosar nr.15/1899, f. 59-60.
23
Iuliu Moisil, Amintiri ¿i date din trecutul Gorjului – Liceul „Tudor Vladimirescu”, p. 10-11.
24
Iuliu Moisil, op.cit., p.12-16. Nicolae Mischie, op.cit, p.116 - 123.

- 347 -
¿i a revizorilor ¿colari în multe localitå¡i din ¡arå. Era perioada când
luau na¿tere, pe grupe de comune sau chiar pe comunå, societå¡i
culturale, bånci populare cooperative care înscriau în statutele lor
construirea ¿i de biblioteci.
Atunci a intervenit ¿i Ministerul Instruc¡iunii care vrând så nu le
lase fårå orientare, a luat unele måsuri în scopul de a procura satelor
mijloace de culturå, dispunând înfiin¡area de biblioteci populare pe lângå
¿coli.
Scopul acestor biblioteci era nu numai de a servi ¿colilor ci ¿i de a
pune la dispozi¡ia ¡åranilor cunoscåtori de carte mijloace pentru
întinderea cuno¿tin¡elor lor uzuale, pentru întårirea ¿i înål¡area
sim¡åmântului lor de oameni ¿i de români, de a limpezi întrân¿ii ideea
de drept ¿i datorie, de a-i pune în stare så dezlege problemele de care se
izbesc în calea vie¡ii lor, în fine de a le deschide sufletul pentru frumos,
bine ¿i adevår”, dupå cum se aråta în decizia din 16 octombrie 1893
pentru înfiin¡area bibliotecilor rurale25 .
Dar ministerul nu dådea numai indica¡ii så se facå biblioteci ¿i så
se cumpere cår¡i ¿i materiale didactice, ci a dat ¿i un regulament pentru
func¡ionarea bibliotecilor populare ¿i a înzestrat ¿i cu cår¡i toate
bibliotecile. La articolul 1 din regulament se prevedea: “La orice ¿coalå
primarå urbanå sau ruralå va fi câte o bibliotecå puså la dispozi¡ia
publicului. Ea func¡ioneazå sub conducerea ¿i organizarea dirigintelui
sau directorului ¿colii”.
O bibliotecå popularå urma så cuprindå:
a) un mic depozit de cår¡i ¿colare aduse de înva¡åtori în ¿coalå
pentru a servi cu ele pe elevii såraci26. Procurarea acestor cår¡i era
obligatorie pentru comunå;
b) cår¡ile donate anual de minister, spre folosin¡a publicului;
c) cår¡ile donate de consiliul jude¡ean ¿i comunal;
d) cår¡ile provenite din dona¡ii particulare;
e) cår¡ile existente deja în bibliotecå etc.
La 16 octombrie 1898 s-a decis înfiin¡area a 320 de biblioteci
populare, câte 10 în fiecare jude¡.
În jude¡ul Gorj erau nominalizate 10 astfel de biblioteci în: Bumbe¿ti
Jiu, Cårbune¿ti, Copåcioasa, Godine¿ti, Novaci, Petre¿tii de Sus, Pojogeni,
Runcu, Såule¿ti, Tope¿ti”27.

25
Spiru Haret, Raport adresat M.S.Regelui despre activitatea Mini terului
Instruc¡iunii Publice ¿i Cultelor, Bucure¿ti, 1903, p.121-123.
26
Într-o telegramå adresatå Domnule revizor se fåcea cunoscutå suma de bani ce
se då dea fiecårui revizorat ¿colar pentru a cumpåra cår¡i la zei såraci. Cu ordinul
2896/1904 la Gorj se repartizau 180 lei. De altfel Casa ªcoalelor a repartizat aceea¿i
sumå la toate ¿colile. Ibid, dosar nr. 8/1904, f.8.
27
A.N.I.C. fond Casa ªcoalelor, dosar nr.15/1899, f. 59-60.

- 348 -
 De re¡inut cel pu¡in douå precizåri pe care le fåcea regulamentul
pentru func¡ionarea bibliotecilor ¿i anume:
- erau numite biblioteci populare, de¿i se înfiin¡au pe lângå fiecare
¿coalå;
- Articolul 4 28 prevedea ca nici o carte nu se va putea primi în
bibliotecå, afarå de cele date de minister, decât cu aprobarea revizorului
¿colar 29.
Tuturor acestor biblioteci li s-a pus la dispozi¡ie câte un numår de
cår¡i de cåtre minister ¿i Casa ªcoalelor. Cu timpul fiecare din bibliotecile
deja create se vor mai îmbogå¡i fie prin cår¡i ce se vor mai tipåri de
minister, fie prin achizi¡ii, fie prin dona¡ii.
Articolul VI din decizia din 16 octombrie 189830 pentru înfiin¡area
bibliotecilor rurale, prevedea cå „Bibliotecile populare vor func¡iona sub
direc¡iunea domnilor învå¡åtori dirigin¡i, cu controlul autoritå¡ilor
¿colare”.
Bibliotecile cu peste 100 de volume trebuiau så aibe un catalog
inventar (care-1 aveau toate bibliotecile) ¿i un catalog pe materii.
Rezultatele bune ob¡inute în primii ani de func¡ionare a bibliotecilor
såte¿ti ¿i perspectivele ce li se întrevedeau, pe linia educa¡iei populare,
au determinat Ministerul Instruc¡iunii Publice så dispunå, în 1903,
sporirea numårului cu încå 320, adicå din nou câte 10 la fiecare jude¡
¿i înzestrarea cu cår¡i procurate prin Casa ªcoalelor31.
În anii 1908-1910 numårul bibliotecilor populare create ¿i înzestrate
de Casa ªcoalelor a sporit cu încå 347, ajungând la 987.
Dacå la acestea adåugåm ¿i bibliotecile înfiin¡ate din ini¡iativå
particularå, mai ales de cåtre învå¡åtori -sprijini¡i pe alocuri ¿i de preo¡i-
constatåm cå în 1910 numårul bibliotecilor ajunsese la 195732 pe întreaga
¡arå.
În jude¡ul Gorj, în anul 1910 func¡ionau biblioteci populare în multe
localitå¡i, între care: Arcani, Vådeni, Gârbovi, Pe¿teana, Vulcan, Valea
cu Apå (comuna Fårcå¿e¿ti), Runcu, Novaci, Poienari, Târgu Jiu etc.
O dezvoltare permanentå a cunoscut biblioteca Gimnaziului „Tudor
Vladimirescu” (¿i chiar bibliotecile de claså) din Gimnaziu.
Activitatea începutå de învå¡åtori ¿i preo¡i de formare de biblioteci,
de înzestrare a lor cu cår¡i, cu cår¡ile care så foloseascå cât mai mult
omului ¿i sprijinitå din plin de Ministerul Instruc¡iunii Publice, de Casa
ªcoalelor ¿i de multe tipografii ¿i edituri, au dus la cre¿terea numårului

28
Spiru Haret, op.cit., p. 128-131.
29
În proiectul de regulament se prevedea aprobarea Ministerului Instruc¡iunii
Publice. A.N.I.C. fond Casa ªcoalelor, dosar nr.15/1899, f. 29-30, 30-37.
30
Spiru Haret, op.cit., anexe, p. 121-123.
31
Nichita Adåniloaie, op.cit., p. 278
32
Ibid

- 349 -
acestora prin comune, la cre¿terea numårului celor care veneau la ¿coalå
så citeascå sau så împrumute cår¡i pentru a le citi acaså.
A venit înså råzboiul prim mondial ¿i ocupa¡ia stråinå a mai mult
de jumåtate din teritoriul ¡årii, al Olteniei în întregime când ¿i aceste
institu¡ii au avut mult de suferit, distrugându-li-se. majoritatea fondului
de carte, a mobilierului ¿i a materialului didactic, învå¡åtorii plecând
pe front så lupte, la chemarea patriei.
Dupå råzboi, între måsurile pentru refacerea ¡årii a fost ¿i grija
pentru refacerea ¿i redeschiderea ¿colilor ¿i a bibliotecilor, apårate de
organele locale ¿i îndeosebi de profesori ¿i învå¡åtori.
Dar ¿i guvernele s-au implicat în aceastå måsurå. Mårturie stå
decizia din 15 iulie1922 semnatå de ministrul învå¡åmântului, C.
Angelescu33 ¿i altele. Aici se sublinia cå din „cele peste 1000 de biblioteci
populare existente înainte de råzboi, o mare parte au fost distruse”, cå
este nevoie mare de cår¡i pentru opera culturalå ce trebuie fåcutå. Se
decidea:
„Bibliotecile populare de pe lângå ¿colile rurale din vechiul regat,
din care cartea a fost distruså, vor fi completate de Casa ªcoalelor ¿i
Culturii poporului cu numårul necesar de cår¡i din lista întocmitå de
Comisia bibliotecilor”.
Prin aceea¿i decizie se înfiin¡au în teritoriile revenite la patria mamå,
un numår de 600 biblioteci ¿colare ¿i populare ¿i anume: 200 în
Basarabia, 100 în Bucovina ¿i 300 în Ardeal.
Prin decizia din 25 iulie 1922, semnatå de acela¿i ministru dr. C.
Angelescu, se înfiin¡a, pe 1 august 1922, pe lângå Casa ªcoalelor ¿i
Culturii poporului o Comisie a bibliotecilor, formatå din 4 membri ¿i
anume:
- un profesor de pedagogie;
- un profesor de limbå ¿i literaturå românå;
- un literat;
- un institutor sau învå¡åtor.
Aceastå comisie avea ca atribu¡ii:
- de a studia ¿i propune Casei ªcoalelor cår¡ile pe care aceasta
trebuia sa le punå în lucru pentru înzestrarea bibliotecilor ¿colare ¿i
populare;
- de a-¿i da avizul asupra lucrårilor pe care autorii le oferå Casei
ªcoalelor spre publicare, ca ¿i asupra, cår¡ilor propuse de ace¿tia spre
a fi cumpårate pentru bibliotecile ¿colare ¿i populare ;
- de a cerceta ¿i propune ministerului cår¡ile apårute în editurile
particulare ¿i destinate cumpårårilor ¿i a-¿i da avizul asupra valorii lor,

33
A.N.I.C. fond Ministerul Instruc¡iunii ¿i Cultelor. Administra¡ia Casei ªcoalelor,
dosar nr.214/1922, f.20.

- 350 -
din punct de vedere educativ, instructiv si literar.
Comisia publica¡iilor va publica prin Buletinul Oficial sau va tipåri
în fiecare an catalog de cår¡ile pe care le recomandå a fi introduse în
bibliotecile ¿colare ¿i populare34.
S-a dat ¿i un regulament pentru func¡ionarea bibliotecilor ¿colare
¿i publice 35 ¿i instruc¡iuni pentru completarea regulamentului 36 de
func¡ionare a bibliotecilor.
Înmul¡irea numårului ¿colilor ¿i al elevilor a dus ¿i la înmul¡irea
numårului bibliotecilor. La 16 noiembrie 1921 s-a inaugurat „Biblioteca
popularå” în marea salå a Palatului administrativ din Târgu-Jiu. La
sfâr¿itul anului 1924 din ini¡iativa lui Jean Bårbulescu s-a întemeiat
Biblioteca “Alexandru ªtefulescu”37 .
Dupå primul råzboi mondial a început så se concretizeze, pe de o
parte, bibliotecile såte¿ti ce apåreau din ini¡iativa cåminelor culturale,
fiecare cåmin urmând så aibe biblioteca ¿i muzeul såu, iar pe de alta
parte bibliotecile ¿colare.
În afarå de bibliotecile ¿colare, ale cåminelor culturale, au mai exis-
tat biblioteci ¿i la multe biserici, mai ales cu cår¡i religioase. De aces-
tea înså råspundeau preo¡ii.
Tot dupå 1919-1920 au apårut ¿i alte institu¡ii cu caracter cultural
care se preocupau ¿i de biblioteci, asocia¡ii ¿i societå¡i, Casa culturii
poporului ¿i, în special, Funda¡iile culturale regale
regale, mai ales Funda¡ia
regalå „Principele Carol” care au avut în preocupårile lor ¿i grija pentru
biblioteci.
Activitatea de råspândire a cår¡ilor prin bibliotecile populare, de
îndrumare ¿i înzestrarea lor iar mai târziu ¿i de pregåtirea bibliotecarilor,
a ocupat un loc însemnat în programul de lucru al Funda¡iei.
Preocuparea cåminelor culturale pentru înfiin¡area de biblioteci,
aprovizionarea lor cu cår¡i ¿i servirea, prin împrumut cu cår¡ii a celor
care doreau så citeascå, în deceniul al IV-lea a dat rezultate. La sfâr¿itul
anului 1938 din cele 2378 de cåmine culturale, în România, 2004 aveau
biblioteci, cu un numår de cår¡i ce varia între 50 ¿i 2000. În total cele
2004 biblioteci aveau 565328 cår¡i38 . Neajunsul cel mai mare era acela
ca abia 10 la sutå din biblioteci aveau local propriu.

Biblioteca popularå jude¡eanå „Christian Tell”

În anul 1933 a luat fiin¡å biblioteca popularå din Târgu Jiu care s-a
deschis în 1934. La 7 octombrie 1933, Alexandru Tell, nepotul generalului
34
Ibid, f. 24-25.
35
Ibid, f. 34-40
36
Ibid, f. 46-53.
37
Vasile Cåråbi¿, Istoria Gorjului, 1995, p. 340.
38
“Cåminul Cultural”, anul V, nr.l, ianuarie 1939, p. 27

- 351 -
Christian Tell a trimis o scrisoare autoritå¡ilor gorjene în care aråta:
„Dorind a crea o bibliotecå publicå într-un ora¿ de provincie, gândul
meu s-a îndreptat spre ora¿ul dvs. cu care familia noastrå a avut legåturi
îndelungate ¿i care este locul de origine al nostru. Au fost donate atunci
7011 volume, cu care a pornit la drum biblioteca ce s-a numit “Chris-
tian Tell”. Ulterior fondul de carte al bibliotecii a fost întregit de mai
mul¡i donatori din Târgu Jiu”39 .
Dupå cel de-al doilea råzboi mondial ¿i mai ales dupå anul 1950
situa¡ia bibliotecilor s-a schimbat, soarta lor s-a îmbunåtå¡it Au început
så se construiascå mai multe localuri de ¿coalå ¿i odatå cu acestea ¿i a
bibliotecilor. A început så se construiascå localuri pentru cåminele
culturale ¿i odatå cu acestea ¿i spa¡ii pentru biblioteci. In schema de
organizare au apårut directori de cåmine culturale ¿i bibliotecari. Prin
buget erau prevåzute anual fonduri pentru cumpårarea de cår¡i.
Noile ora¿e ce au apårut pe harta jude¡ului - cele 4 ora¿e - aveau în
1936 fiecare câte o bibliotecå cu un fond total de 74772 volume, cu
mobilier ¿i aparaturå modernå. In acela¿i timp au apårut casele de
culturå orå¿ene¿ti care î¿i aveau bibliotecile lor. Important a fost faptul
cå au apårut grupurile ¿colare, liceele, fiecare cu biblioteca sa.
Biblioteci au început sa aparå ¿i pe la cluburile marilor întreprinderi,
institu¡ii, ¿antiere etc.
A început, så se schimbe ¿i profilul bibliotecilor, fondul de carte
cuprinzând tot mai multe cår¡i tehnice ¿i ¿tiin¡ifice.
În comune, odatå cu înmul¡irea numårului de ¿coli, al ¿colarilor,
dar ¿i al profesorilor, s-au înmul¡it ¿i numårul bibliotecilor ¿i a crescut
¿i fondul de carte.
În deceniul opt func¡ionau în Gorj 196 de biblioteci ¿colare ce
dispuneau de 760130 volume. Elevii ¿i profesorii puteau gåsi orice carte,
nu numai de literaturå ci ¿i ¿tiin¡ifice ¿i tehnice, cu bibliotecari pregåti¡i
în domeniu.
La toate acestea se adåuga fondul de carte ce se gåsea în posesia
persoanelor particulare. Mul¡i cetå¡eni cumpårau cår¡i ¿i formau, acaså,
biblioteci, pre¡ul de cumpårare fiind accesibil, în parte subven¡ionat de
stat.
Se poate vorbi cå în preajma anului 1990 era în Gorj o re¡ea de
biblioteci jude¡ene, orå¿ene¿ti, comunale, ale cåminelor culturale, de
institu¡ii, fabrici, uzine, ¿antiere, dar mai ales ¿colare. Lor li se adåugau
bibliotecile personale pe care mul¡i cetå¡eni ¿i le-au format acaså.
Dupå o documentare primitå de la doamna Alexandra Andrei,
directoarea Bibliotecii jude¡ene „Christian Tell” din Gorj, în anul 1990

39
Al.Doru ªerban, lucrarea citatå, p. 76.

- 352 -
erau urmåtoarele biblioteci publice:
1 bibliotecå jude¡eanå;
5 biblioteci orå¿ene¿ti (Motru, Novaci, Târgu Cårbune¿ti, ºicleni,
Rovinari);
63 biblioteci comunale.
Nu avem o eviden¡å a bibliotecilor ce func¡ionau pe la diverse
institu¡ii, întreprinderi, cluburi, case de culturå, grupuri ¿colare etc.
Dar se ¿tie de existen¡a lor ¿i de ac¡iunile culturale desfå¿urate cu
personalul din respectivele colectivitå¡i.
Fondul de carte existent în bibliotecile publice la 31 de-cembrie
1989 era de 438145 volume.

Manifeståri culturale
Importan¡a acestor institu¡ii culturale nu consta numai în numårul
mare de cår¡i, reviste, ziare etc. achizi¡ionate, existente în depozite, ci
¿i în utilitatea lor în serviciul pe care îl fac publicului. Din acest punct
de vedere putem aråta cå numårul cititorilor era în medie de circa 15400
anual ¿i circa 115400 volume consultate.
Între ac¡iunile ce se organizau în acea perioadå erau: în luna
februarie, luna cår¡ii la sate cu prezentarea ¿i lansarea de cår¡i în toate
localitå¡ile jude¡ului.
La sediul bibliotecii jude¡ene aveau loc întâlniri cu scriitorii ¿i lansåri
de carte. Între acestea aråtam întâlnirile cu Nicolae Drago¿, Dumitru
Bålåe¡, Tudor ¿i Vasile Båran, Adrian Becherete, Vasile Cåråbi¿, Ionel
Clo¿cå, Neagu Cosma, Ion Crânguleanu, Ilarie Hinoveanu, Corneliu Leu,
Toma George Maiorescu, Darie Novåceanu, Mihail Petroveanu, Mircea
Pospai, George Sbârcea, Marin Sorescu, Nicolae Tântu, Vasile Våcaru
etc.
Întâlnirile cu autorii se organizau de obicei în cadrul lunii Cår¡ii la
sate
sate, manifestare menitå så revigoreze lectura în mediul rural.
Biblioteca jude¡eanå avea ca ¿i aståzi rol metodologic pentru toate
bibliotecile publice din jude¡ ¿i pentru achizi¡ionarea centralizatå de
carte pentru acestea.
În cadrul bibliotecii jude¡ene era o persoanå angajatå ¿i plåtitå
special pentru coordonarea bibliotecilor din jude¡. Avea func¡ia de
metodist ¿i încerca så sensibilizeze autoritå¡ile locale în sensul sprijinirii
activitå¡ii cu cartea în mediul rural.
La nivelul bibliotecii jude¡ene era desemnatå, de asemenea, o
persoanå cu atribu¡ii de popularizarea cår¡ii ceea ce însemna organizarea
de expozi¡ii tematice ¿i conferin¡e pe teme istorice ¿i literare în
întreprinderile din ora¿ - fostul C.P.L. actualmente Rostramo, fabrica
de sticlå, fabrica de confec¡ii, combinatul de ciment de la Bârse¿ti (în

- 353 -
prezent dispårut), uzina mecanicå Sadu, fabrica de ¡igarete (în curs de
dispari¡ie) etc.
Au avut loc ¿i ac¡iuni mai rar întâlnite cum au fost prezentårile de
cår¡i ori ¡ineri de conferin¡e la ¿antierul tineretului de la Vâr¡ unde
duceau ¿i cår¡i cu bibliobuzul. Ducerea de cår¡i cu bibliobuzul (adicå o
ma¿inå amenajatå ¿i ca mijloc de transport dar ¿i ca bibliotecå) care
ducea cår¡i în locuri mai îndepårtate, lipsite de mijloace de transport ¿i
de loc de vânzare a cår¡ilor.
Conducerea bibliotecii jude¡ene a avut permanent rela¡ii, pe linie
culturalå, cu celelalte institu¡ii culturale; muzeu, arhive etc. ¿i a fost
sprijinitå de organele locale.
Prin ac¡iunile organizate, prin bogatul ¿i variatul fond de carte, de
publica¡ii, reviste ¿i ziare, ca ¿i prin ac¡iunile organizate ¿i-a cåpåtat pe
bunå dreptate denumirea de templu al cår¡ii, al lecturii, al discu¡iilor
în tovårå¿ia celor mai de seamå spirite ale culturii universale.
ªi mai trebuie eviden¡iat faptul cå în calitate de gazdå ¿i moderator
al multor ac¡iuni ce au avut loc în sanctuarul bibliotecii jude¡ene,
directoarea, doamna Alexandrina Andrei, împreunå cu harnicul, com-
petentul ¿i binevoitorul colectiv în fruntea cåruia se aflå, au dat bibliotecii
autoritate ¿i respect pentru publicul ce a trecut pragul puternicului
focar de culturå care este Biblioteca jude¡eanå „Christian Tell”.

Bibliotecile personale
O categorie de biblioteci existentå în cursul timpului sunt bibliotecile
personale
personale. De ele s-a vorbit încå din evul mediu când boierii mai
lumina¡i, care aveau studii ¿i mai ales care fåcuserå studii în stråinåtate
î¿i procurau, prin cumpårare, cår¡i sau primeau cadou, ori prin copiere
cu care constituiau biblioteci pe la cur¡ile boiere¿ti.
Ac¡iunea de constituire de biblioteci s-a intensificat mai mult atunci
când ¿coala dådea anual tot mai mul¡i ¿tiutori de carte. Biblioteci
personale aveau, prin sate ¿i ora¿e mai ales învå¡åtorii, profesorii ¿i al¡i
intelectuali cårora le plåcea så citeascå.
Ele completau bibliotecile populare, pe cele ¿colare sau biserice¿ti
¿i serveau atât profesorilor cât ¿i elevilor. Un intelectual avea nevoie de
cår¡i pe care dorea så le aibå acaså unde avea mereu nevoie de ele ¿i
mai ales, mai târziu, când au apårut cår¡ile cu profil ¿tiin¡ific, tehnic,
medical etc, care se gåseau mai rar în bibliotecile publice sau ¿colare.
În acela¿i timp aveau posibilitatea, când apårea în librårie o carte
de care avea nevoie de ea så o cumpere imediat.
Din unele documente care s-au påstrat, cunoa¿tem aceastå situa¡ie,
mai ales dupå primul råzboi mondial. Dintr-un raport al Cåminului
cultural din Lele¿ti, din 18 octombrie 1924 ¿tim ca acesta avea în sate 8

- 354 -
biblioteci din care o bibliotecå ¿colarå, biblioteca bisericii, biblioteca
cåminului cultural, dar aveau biblioteci personale ¿i învå¡åtorii:
P.Popeangå, preot Bardan, învå¡åtor C.Fåga¿ ¿i învå¡åtorul N.I.Giunai40
În 30 septembrie 1927, ziarul „Gorjanul” aducând la cuno¿tin¡å
încetarea din via¡å a învå¡åtorului Petre Pånoiu din Crasna, îi fåcea o
scurta trecere în revistå a vie¡ii ¿i activitå¡ii lui „înzestrat cu o inteligen¡å
rarå, dascålul Pånoiu ¿i-a împår¡it drumul activitå¡ii sale în douå: så
se cultive pe dânsul ¿i så cultive pe elevii såi... Pånoiu î¿i asumase o
culturå vastå. El putea între¡ine o discu¡ie cu orice specialist din orice
ramurå a ¿tiin¡ei. Cunoscåtor al mai multor limbi, biblioteca lui ar face
cinste oricårui om de ¿tiin¡å”41.
Cumpårarea cår¡ilor era u¿uratå ¿i prin faptul cå în afarå de libråriile
ce så gåseau prin ora¿e, în multe sate erau depozite de cår¡i trimise
spre vânzare ¿i pe la cåminele culturale.
Cu timpul, mai ales dupå cel de-al doilea råzboi mondial, tot mai
mul¡i cetå¡eni au început så cumpere cår¡i ¿i så-¿i formeze acaså
biblioteci personale mai ales cu cår¡i de literaturå, reviste etc. Avantajul
unei biblioteci personale era acela cå nu trebuia så se deplaseze la
biblioteca publicå sau ¿colarå ca så împrumute cår¡i, putea så citeascå
o carte oricând avea pu¡in timp liber, sau så plece cu ea în concediu,
când, pe parcursul cititului se sim¡ea nevoia så revadå sau så reia
unele idei citite anterior, putea så le reia .
În orice caz, cartea era prietenul bun al omului, iar întoarså în
bibliotecå, acolo unde “Cår¡ile sunt urne sacre ale gândirii omene¿ti”
însemna intrarea în dialog cu prietenii sinceri, însemna lini¿te
sufleteascå dar ¿i îmbogå¡irea cuno¿tin¡elor.
Cel mai folositor lucru este, pentru un intelectual, folosirea bibliotecii
personale atunci când are de pregåtit o lec¡ie, o conferin¡å, un referat,
nemaifiind nevoit så meargå la bibliotecå unde se încadreazå într-un
orar ¿i nici nu ¿tie dacå gåse¿te cår¡ile de care are nevoie.
Biblioteca este un sanctuar lini¿titor al sufletului nostru.
Epoca noastrå a adus multe mijloace tehnice cu ajutorul cårora se
pot ob¡ine orice fel de informa¡ii: radioul, televiziunea, internetul etc.
Numai cå acestea pot fi folosite atunci când au ele program nu când are
nevoie omul.
Aceastå situa¡ie n-a mai impus existen¡a unei biblioteci personale,
dar nici n-a înlåturat existen¡a ¿i folosirea bibliotecii, fie publicå, fie
personalå.
Existen¡a în caså a unei biblioteci este necesarå atât pentru elevi
cât ¿i pentru oamenii maturi, cåci atunci când au momente libere iau

40
A.N.I.C, fond Funda¡iile culturale regale, Cåmine, dosar nr. 1640/1924, f.16 v.
41
“Gorjanul” anul IV, nr. 31 din 30 septembrie 1927, p. 3.

- 355 -
din bibliotecå cartea pe care altådatå n-au avut timp så o citeascå sau,
dacå doresc så reciteascå o carte care le-a plåcut mai mult.
ªi pentru pensionari este o adevåratå comoarå ¿i mai ales înlesne¿te
deplasårile.
Atunci când în librårii apare o carte bunå care corespunde profilului
¿i necesitå¡ilor este bine, este necesar så fie cumpåratå chiar dacå nu
se poate citi atunci.

- 356 -
 În loc de încheiere

Din cei optzeci de ani cuprin¿i în volum, am eviden¡iat problemele

care au constituit preocuparea principalå a organelor centrale ¿i locale,
pentru a asigura o bazå trainicå dezvoltårii economice, pentru crearea
condi¡iilor materiale bunei func¡ionåri a bazei ¿i structurii societå¡ii.
Am avut în vedere cå numai o dezvoltare economicå puternicå ¿i
permanentå poate asigura baza materialå învå¡åmântului, ¿tiin¡ei,
culturii, sportului etc. iar acestea, la rândul lor, sprijinå dezvoltarea
economiei.
Secolul XX a avut mijloacele, institu¡iile, organiza¡iile, asocia¡iile,
reglementårile ¿i timpul lor care, conduse de oameni capabili, bine
pregåti¡i, dar ¿i cu suflet bun ¿i având la dispozi¡ie fonduri båne¿ti
pentru crearea condi¡iilor, au contribuit la buna pregåtire, la organizarea
¿i disciplinarea tineretului, la încurajarea ¿i afirmarea lui în diferite
domenii.
Succesele permanente dobândite în dezvoltarea economiei na¡ionale,
au fåcut posibil ca în anul 1938 så se atingå cel mai înalt nivel de
dezvoltare a economiei române¿ti, ca în a doua jumåtate a secolului al
XX-lea ¡ara så cunoscå un înalt nivel de dezvoltare, så dispunå de un
puternic poten¡ial industrial.
În capitolul I al lucrårii am urmårit så aråtåm direc¡iile principale
ale dezvoltårii economiei în Gorj, ramurile noi ale industriei ce au apårut:
industria minierå (a cårbunelui), extragerea ¡i¡eiului, industria
energeticå, în domeniul transportului liniile ferate, în special terminarea
liniei ferate ce lega Oltenia de Transilvania pe Valea Jiului, începutå
dupå primul råzboi mondial ¿i terminatå în anul 1948, linia feratå ce

- 357 -
stråbate de la Târgu-Jiu la Filia¿i bazinul carbonifer Motru ¿i al ¡i¡eiului
ºicleni ca unele ramuri laterale, linia feratå ce urma så ajungå de la
Târgu-Cårbune¿ti la Båbeni, în jude¡ul Vâlcea, înså nici aståzi terminatå;
combinatul de producere ¿i prelucrarea cimentului de la Bârse¿ti;
combinatul de prelucrarea lemnului Târgu-jiu ¿i multe altele. Toate
acestea au fåcut ca în Gorj så se vorbeascå de Gorjul industrial
industrial, så ia
fiin¡å ¿i så pulseze o puternicå for¡å socialå muncitoreascå, ca
învå¡åmântul, ¿tiin¡a ¿i cultura så capete o nouå via¡å prin înmul¡irea
¿colilor de învå¡åmânt mediu - de la 5 înainte de 1948 la 18 în 1978 ¿i
så aparå învå¡åmântul superior - Universitatea “Constantin Brâncu¿i”.
De acum s-a putut vorbi în Gorj ¿i de cercetarea ¿tiin¡ificå, de
foloasele cercetårii ¿tiin¡ifice, de învå¡åmânt superior.
Realizårile din domeniul agriculturii din a doua jumåtate a secolului
al XX-lea au contribuit mult la rentabilizarea acesteia. Din munca
såtenilor s-a reu¿it så se dea celor ce au muncit påmântul (din påcate
nu la valoare eforturilor), produsele necesare hranei ¿i o parte însemnatå
din produsele agriculturii så se predea la fondul centralizat al statului
pentru satisfacerea nevoilor statului.
Succesele ob¡inute s-au datorat mai multor factori. În primul rând
aproape o treime din suprafa¡a agricolå a ¡årii era împânzitå cu instala¡ii
de iriga¡ii, cu canale pe care circula apa ce uda terenurile în timpul
secetei, asigurând astfel o produc¡ie bunå de cereale.
Cheltuielile pentru iriga¡ii au fost suportate din bugetul statului
pentru cå påmântul C.A.P.-urilor, de¿i era proprietate colectivå, ¿i al
I.A.S-urilor era de fapt o formå a proprietå¡ii de stat.
In al doilea rând, industria a fost în måsurå så înzestreze agricultura
cu tehnica necesarå: tractoare, combine ¿i alte feluri de ma¿ini, iar
industria chimicå, prin combinatele chimice, dådea agriculturii
importante cantitå¡i de îngrå¿åminte.
Electrificarea ¡årii a servit interesele industriei, agriculturii ¿i a
altor domenii, inclusiv consumului casnic.
Dupå 1990, guvernan¡ii n-au mai ¡inut seama cå påmântul då omului
tot felul de produse, dar, la rândul lui, î¡i ¿i cere: muncå, tehnicå,
îngrå¿åminte, iriga¡ii etc. în concluzie, bani, fonduri båne¿ti
båne¿ti. Aståzi
atât fabricile care produceau ma¿inile ¿i uneltele agricole, combinatele
chimice etc. sunt pe cale de dispari¡ie.
Agricultura mai este în pericol ¿i din cauza politicii guvernan¡ilor
de a-i dezmo¿teni pe såteni de baza existen¡ei lor - de påmânt - pe care
îl cumpårå cei cu bani, inclusiv stråinii, ¡åranii devenind, ca altådatå,
robi pe påmântul altora.
Învå¡åmântul a început så ia o dezvoltare mai pronun¡atå încå din
prima jumåtate a secolului al XIX-lea.

- 358 -
 Intrucât de învå¡åmânt în Gorj ne-am ocupat pe larg într-o recentå
lucrare apårutå în douå volume în anul 20071, nu l-am mai inclus ¿i în
acest volum. Totu¿i, dorim så amintim câteva constatåri în legåturå cu
“luminåtorii satelor” - învå¡åtorii, institutorii, profesorii ¿i preo¡ii, acea
categorie de oameni care ¿i-au consacrat via¡a pregåtirii ¿i ridicårii
nivelului de con¿tiin¡å ¿i de culturå al poporului.
În prima jumåtate a secolului al XIX-lea preo¡ii ¿i învå¡åtorii se
ridicau din sate ¿i serveau comunitatea localå, de unde se ridicau;
începând cu cea de a doua jumåtate a secolului al XIX-lea, dupå
terminarea pregåtirii ¿colare (¿coala normalå), erau repartiza¡i acolo
unde erau posturi vacante. Cu timpul, fie cå reveneau în satele natale,
fie cå se stabileau definitiv în comunele unde au fost repartiza¡i. Am så
reamintesc câteva exemple: din comuna Budieni, dupå terminarea ¿colii,
a fost repartizat ca învå¡åtor în comuna Crasna, Petre Pånoiu. Aici s-a
stabilit cu familia pânå în anul 1927 când a încetat din via¡å. ªi-a luat
¿i un pseudonim cu care semna în preså - PANCRAS - adicå Pånoiu de
la Crasna.
Învå¡åtorul Gheorghe Dumitrescu, din Scoar¡a, a fost încadrat la
¿coala primarå din Bumbe¿ti-Jiu unde la început a fost învå¡åtor ¿i
drept recuno¿tin¡å pentru sat ¿i-a adåugat dupå nume particula
Bumbe¿ti, adicå Gheorghe Dumitrescu-Bumbe¿ti, purtând acest nume
¿i atunci când a intrat în serviciu la coopera¡ie.
Din comuna Godine¿ti a venit la ¿coala din Bålåne¿ti, Lazår
Arjoceanu, care aici a tråit cu întreaga familie pânå la moarte; a fost un
factor principal al activitå¡ii culturale desfå¿uratå în Gorj; copiii lui,
Vasile ¿i ªtefan Arjoceanu, dupå ¿coala primarå, au plecat la Tårgu-Jiu.
Tot din Godine¿ti a venit la Bålåne¿ti ¿i Ion Cioatå (1882-1940). Dupå
cinci ani de apostolat în comuna Hurezani, a fost transferat în Bålåne¿ti
unde a desfå¿urat o rodnicå activitate ¿colarå ¿i socialå ¿i unde ¿i-a
înjghebat o frumoaså gospodårie servind ca exemplu semenilor de aici
¿i din satele vecine. Autor ¿i de cår¡i didactice, a fost numit revizor
¿colar. În timpul revizoratului såu a depus mari eforturi pentru ridicarea
a peste 100 låca¿uri de luminare în satele gorjene; a ajuns ¿i în func¡ia
de inspector general ¿colar dar domiciliul îl avea tot în Bålåne¿ti. ªi
aståzi mai existå în Bålåne¿ti familia Cioatå.
Theodor Costescu din Rovinarii Gorjului a mers profesor în Turnu
Severin, jude¡ul Mehedin¡i ¿i chiar director mul¡i ani al vestitului liceu
“Traian”, ajungând ¿i în Parlamentul ¡årii ca reprezentant al jude¡ului
Mehedin¡i ¿i un bun administrator de jude¡, contribuind la construirea
de localuri de ¿coalå, de primårii ¿i chiar o ¿coalå de meserii.
1
Gheorghe Gåmåneci, Vasile Arimia, Rådulea Petre, ªcoala gorjanå în contextul
dezvoltårii învå¡åmântului românesc. Istorie, voca¡ie, profesionalism, vol. I ¿i II, Måiastra,
Târgu-Jiu, 2007

- 359 -
 Cazuri asemånåtoare au fost multe în Gorj ¿i peste tot pe unde au
ajuns ca învå¡åtori ¿i-au îndeplinit misiunea devenind fi ai satului care
i-a adoptat.
Învå¡åtorul sau profesorul se considerau localnici iar såtenii îi
socoteau de-ai lor. Ca såteni ai localitå¡ilor respective, se socoteau
responsabili de soarta comunei, a ¿colii, a cåminului cultural. Ele
deveneau ale lui iar el al lor. “Este ¿coala mea, este cåminul meu cul-
tural”. De cele mai multe ori deveneau directori de ¿coli, pre¿edin¡i ai
consiliilor cåminelor culturale sau directori ai bibliotecilor. În aceste
pozi¡ii ei erau responsabili în fa¡a organelor locale ¿i a såtenilor.
Dupå anii 1960 ¿i mai ales dupå ce s-au introdus în învå¡åmânt
profesori pentru fiecare materie, s-au produs unele modificåri ¿i în ¿coli.
În primul rând, au trebuit så vinå profesori de unde erau mai mul¡i,
respectiv de la ora¿e spre sat, apårând ¿i aici “naveti¿tii”. Ace¿tia vin
cu trenul sau alte mijloace, pentru a-¿i face orele, dupå care se gråbesc
så nu piardå trenul ori ma¿ina.
În unele sate s-a ajuns så nu mai existe nici un cadru didactic din
localitate. Când fiecare î¿i executå, dupå programå, orele lui, de treburile
¿colii cine se mai ocupå? Cåminele culturale s-au redus considerabil
iar acolo unde mai este câte unul, nu are personal. Director a råmas
numai unul pe comunå, la satul de centru al comunei, celelalte cåmine
de prin sate au råmas, conform legii din 1993, filiale, fårå nici un per-
sonal. De exemplu, comuna Scoar¡a are în componen¡å 10-11 sate din
care unele au fost comune ¿i au ¿coli ¿i cåmine culturale. La Scoar¡a,
fiind centrul comunei, cåminul cultural are un director. Acesta
organizeazå activitå¡i culturale la centru dar ce fac celelalte localitå¡i?
ªi în ce prive¿te ¿colile, a råmas un singur director, tot la centru, la
celelalte ¿coli a råmas un coordonator. Cine råspunde de activitatea
cultural-educativå, de treburile ob¿te¿ti din satele acestea când ¿i ace¿ti
“coordonatori” nu sunt din sat. Guvernan¡ii au avut în vedere reducerea
posturilor de directori de ¿coli, de cåmine culturale etc. deci “economii”.
Dar de activitatea cultural-educativå, ob¿teascå etc. cine råspunde ¿i
când se face?
S-a “uitat” o måsurå esn¡ialå luatå ¿i folositå de înainta¿ii no¿tri.
Dupå ce s-a introdus învå¡åmântul public ¿i mai ales dupå legea
instruc¡iunii din 1864, atunci când se planifica construc¡ia unui local
de ¿coalå, din plan nu lipsea casa directorului
directorului. Aici trebuia så locuiascå
¿i så se afle “dirigintele” (directorul) ¿colii. La Colegiul na¡ional “Tudor
Vladimirescu” din Târgu-Jiu se mai vede ¿i aståzi, la intrare în curtea
liceului, alåturi de clådirea fostului gimnaziu, casa directorului. La fosta
¿coalå de meserii din Vådeni, pe schi¡a plan a ¿colii se våd ¿i aståzi
urmele locuin¡ei directorului. ªi astfel de case mai sunt ¿i la alte ¿coli

- 360 -
din jude¡.
De asemenea, pe lângå biserici s-au construit case parohiale, unde
ståteau preo¡ii (când nu erau din sat). ªi aståzi mai existå prin unele
localitå¡i casele parohiale.
Serviciul tehnic al prefectului avea grijå ca så nu lipseascå din
planurile clådirilor ¿colare aceste anexe, iar organele locale aveau în
vedere så prevadå fondurile necesare.
Atunci când au apårut marile centre ¿colare - ¿colile secundare,
grupurile ¿colare etc. au fost construite ¿i clådiri pentru cåminele
culturale, pentru cantine, cluburi etc., s-au înfiin¡at “punctele sanitare”
unde puteau fi consulta¡i ¿i primi primul ajutor elevii cu simtome de
boli.
Deci, oamenii chema¡i så facå servicii comunei aveau asigurat ¿i
un minim de condi¡ii. Totdeauna, ca ¿i aståzi, dealtfel, salariile acestora
au fost modeste. Dar în felul acesta oamenii erau stimula¡i ¿i strâns
lega¡i de via¡a ¿i activitatea satului.
“Reformele” fåcute de-a lungul anilor în sistemul serviciului din
comune au eliminat astfel de înlesniri dar n-au pus nimic în loc.
În unele localitå¡i nici personalul de serviciu (îngrijitoarele) nu mai
sunt localnici. Localitå¡ile din apropierea ora¿elor au schemele com-
plete cu cei din ora¿ ¿i satele mai îndepårtate de ora¿ sau de mijlocele
de transport, stau ca suplinitori sau sunt posturile vacante.
Credem cå ar trebui revåzutå ¿i modoficatå politica ¿colarå.
Activitatea cultural-educativå este parte componentå a ¿colii ¿i nu numai;
profesorii nu pot fi ni¿te func¡ionari “naveti¿ti”. Ei au fost întotdeauna
sufletul satului, luminåtorii satului. Aceasta înseamnå cå ei erau ai
satului, cå ei sunt din sat ¿i fac tot ce trebuie pentru sat.
Credem cå ar trebui ca organele locale så se îngrijeascå, în viitor,
din comunå så plece tineri la învå¡åmântul superior ¿i de acolo så revinå
în comunå, în a¿a fel încât mereu så fie 2-3 cadre didactice din localitate.
In perioada de început a vie¡ii ¿colare a apårut ¿i necesitatea
desfå¿urårii, în rândul popula¡iei, a unei intense ¿i permanente activitå¡i
culturale care så contribuie, împreunå cu ¿coala, la ridicarea ¿i
îmbunåtå¡irea vie¡ii locuitorilor. Intelectualitatea jude¡ului ¿i în primul
rând învå¡åtorimea au råspuns acestei ac¡iuni.
Orice ini¡iativå, orice activitate gânditå ¿i aplicatå trebuie så aibå o
finalitate, un rezultat vizibil, palpabil. Dacå nu are (decât unul declarativ)
dar nu vizibil, care så fie sim¡it de opinia publicå însemnå cå nu a fost
bun. Amintim ac¡iunea caselor de citit de prin comunitå¡ile såte¿ti ¿i
apoi a cercurilor culturale, constituirea ¿i func¡ionarea cooperativelor
såte¿ti de la începutul secolului XX, ac¡iuni care au traversat întregul
secol.

- 361 -
 Ini¡iativa trebuie så izvorascå dintr-o necesitate, necesitatea se
concretizeazå într-o ac¡iune care se aplicå în via¡å ¿i aici se vede dacå a
fost o necesitate, dacå a fost bine gânditå ¿i se apreciazå dupå rezultatele
ob¡inute. Este posibil ca aceasta så dureze multå vreme pânå se aplicå
¿i så serveascå societå¡ii. Så exemplificåm: dupå 1830, când în
agriculturå au început så se gândeascå ¿i så se organizeze învå¡åmântul
agricol ¿i fermele agricole de la Pantelimon (în Bucure¿ti), de la Heråstråu,
de la Balta Verde (lângå Craiova), de la Strihare¡ (Olt), de la Amåre¿ti
(Ialomi¡a) 2, s-a våzut cå uneltele trebuiau reparate, cå trebuiau unele
noi. Deci, necesitatea unor ateliere de reparat ¿i de confec¡ionat unelte
în care så lucreze meseria¿i. Astfel a apårut, pe lângå fermå atelierul de
fierårie ¿i de lemnårie.
Începuse så se dezvolte industria ¿i se cereau mereu tot mai mul¡i
meseria¿i. Prin 1882-1883 apårea o lege prin care se preconizau ¿coli de
meserii; dezvoltându-se aceastå ini¡iativå în legile meseriilor de la
sfâr¿itul secolului al XIX-lea ¿i începutul secolului al XX-lea a apårut
legea învå¡åmântului profesional din 1899 ¿i regulamentul din 1904, de
aplicare a ei. Dupå acestea au apårut, în Târgu-Jiu, ¿coala tehnicå
profesionalå de fete (1899), ¿coala de ceramicå (1900), apoi ¿coala
elementarå de meserii de la Novaci (1902), de la Vådeni (dupå 1906),
pentru ca dupå primul råzboi mondial så se dezvolte o re¡ea de ¿coli
elementare de meserii, transformate, în 1937-1938, în gimnazii
industriale.
Din via¡a societå¡ii a fåcut parte ¿i via¡a politicå. Aceastå problemå
n-a fost în preocuparea noastrå pentru lucrare. Totu¿i, având în vedere
rolul ¿i rostul organelor, a partidelor politice, a organiza¡iilor ¿i activitå¡ii
acestora, într-un capitol al lucrårii am eviden¡iat ¿i aceste organe, mai
ales cå prin ziarele publicate influen¡au ¿i ele, într-un fel sau altul,
via¡a comunitå¡ilor locale. Noi am dorit så scoatem în eviden¡å mai ales
cum unii din învå¡åtori, profesori etc. au fåcut parte ¿i din diferite
partide, unii din dorin¡a cå ajungând în posturi de conducere ar putea
ajuta mai mult ¿i mai bine activitatea cultural-educativå ¿i sportivå ori
institu¡iile ce se ocupau de aceste activitå¡i; al¡ii au aderat la acestea
din interese personale, din dorin¡a de a promova în ierarhia socialå ¿i
politicå.
Evolu¡ia acestor organe nu s-au dovedit cum au fost ele concepute,
cum s-a dorit de gânditorii, de înfåptuitorii acestora. Într-o perioadå de
timp au fost desfiin¡ate (1938-1944), au reapårut dupå 1944 pentru ca
dupå 1948 så fie desfiin¡ate de cåtre partidul comunist. Dupå 1990
unele dintre fostele partide au reapårut, dar ¿i altele noi. Ele nu au fost

2
Nichita Adåniloaie, Istoria învå¡åmântului agricol (epoca modernå)
modernå), Editura
Funda¡iei Culturale “D. Bolintineanu”,Bucure¿ti,1999

- 362 -
înså partide decât cu numele. Prin con¡inutul ¿i activitatea lor, sunt,
dupå pårerea noastrå, uniuni ale unor grupuri de interese urmårind
ajungerea la putere ¿i îmbogå¡irea pe orice cale a membrilor lor. Dacå
se analizeazå modul cum a evoluat mersul economiei na¡ionale sub
guvernele lor, prin lichidarea multor obiective industriale, prin slåbirea
economiei na¡ionale, reducerea creatorilor de bunuri materiale ¿i sursele
de impozitare s-au redus. Se poate vedea cå acestea nu au avut ¿i nu au
nimic comun cu interesele ¡årii, cu soarta poporului român ci urmåresc
doar îmbogå¡irea lor, strângerea de bogå¡ii, plasarea în posturi de
råspundere a oamenilor acestora.
Ca så poatå så-¿i vadå nestigheri¡i de interesele lor, când au venit
la putere au înlåturat din func¡ii pe membrii fostelor for¡e politice din
guvernarea anterioarå, elocvent este cel mai recent exemplu când, înainte
de începerea campaniei electorale, a fost înlåturat, la începutul lunii
aprilie, fostul prefect Popescu Bejat.
În fruntea prefecturii, în consiliul jude¡ean, dupå anul 1990, au
fost reprezentan¡i ai acestor partide, unii chiar douå mandate (¿i probabil
¿i cu asentimentul) lor au dispårut combinatul de la Bârse¿ti ¿i multe
alte întreprinderi industriale din Gorj, unitå¡i miniere ¿i-au redus
produc¡ia ¿i efectivele råmânând mai pu¡in de un sfert din mineri; au
fost dislocate sute de familii din zona carboniferå, de pe urma vânzårii
påmântului acestora îmbogå¡indu-se mul¡i frunta¿i ai vie¡ii politice lo-
cale. Unii din ace¿tia participå aståzi la campaniile electorale dar ¿i în
Parlamentul ¡årii. ªi aceasta în timp ce dosarele de anchetå ale unora
dintre ei ori procese aflate pe rol a¿teaptå ascunse prin dulapuri så fie
clarificatå situa¡ia faptelor lor necinstite.
Ace¿tia, dupå 1990, au incriminat, au condamnat comunismul ¿i
pe comuni¿tii sub a cåror conducere s-au înfåptuit marile realizåri
distruse, vândute, falimentate, închise de guvernan¡ii de dupå 1990.
Se poate ¿i de astå datå sus¡ine ceea ce mai demult s-a afirmat ¿i
anume cå: Politica nu are principii, are numai interese
interese.
În raport cu dezvoltarea social-economicå a ¡årii au evoluat ¿i
institu¡iile, mijloacele ¿i formele cultural-educative. De la casele de
citit, de la bibliotecile modeste de pe la ¿coli ¿i cele populare, de la
cercurile culturale la Casa ªcoalelor, la Casa culturii poporului, la
cåminele culturale cu bibliotecile lor ¿i, în unele locuri, cu muzee,
asocia¡ii, societå¡i culturale ¿i, mai târziu, la casele de culturå, cluburile
muncitore¿ti din ora¿e iar la nivelul jude¡ului revizoratul ¿i respectiv
inspectoratul ¿colar, consiliul culturii ¿i educa¡iei. La nivel central au
luat fiin¡å institu¡ii care se ocupau cu organizarea, conducerea ¿i
desfå¿urarea activitå¡ilor culturale: Comitetul pentru a¿ezåminte
culturale de pe lângå Consiliul de Mini¿tri, Comitetul de Artå de pe

- 363 -
lângå Consiliul de Mini¿tri, Comitetul pentru culturå fizicå ¿i sport, tot
de pe lângå Consiliul de Mini¿tri, toate acestea având organe
corespunzåtoare la jude¡e.
Ca så poatå så func¡ioneze a trebuit så se asigure o bazå materialå
corespunzåtoare ¿i în primul rând oameni de specialitate, totul însem-
nând bani, fonduri båne¿ti. Activitatea extra¿colarå de altådatå, fåcutå
de învå¡åtorul satului a råmas amintire plåcutå, fårå så se uite cå
acestea au fost începuturile ¿i a activitå¡ii cultural-educative ¿i sport-
ive.
Institu¡ia cea mai importantå, cu cea mai lungå duratå în timp ¿i
cea mai bogatå activitate a råmas cåminul cultural
cultural, centru care coordona
întreaga activitate cultural-sportivå ¿i în jurul cåruia gravitau energiile
creatoare ale tineretului din comunå sau ora¿. Existen¡a lui a fost strâns
legatå ¿i determinatå de competen¡a ¿i de sufletul slujitorilor domeniilor
respective de activitate, de grija organelor locale ¿i de investi¡iile pe
care le-au acordat acestor institu¡ii ca så func¡ioneze. Închiderea multor
cåmine culturale dupå 1990 ori închirierea lor pentru buticuri, discoteci
etc. aratå, dupå pårerea noastrå, nu numai lipsa de preocupare ci ¿i
incompeten¡a celor responsabili.
Ce a însemnat cåminul cultural, slujitorii acestei institu¡ii -
învå¡åtori, profesori, preo¡i, elevi, o ilustreazå urmåtoarele exemple: mul¡i
tineri de prin satele jude¡ului au våzut ¿i au ascultat pentru prima datå
o piså de teatru prin anii 1936-1940 pe scena cåminului cultural. Tot
aici, la cåmin, au ascultat un cor interpretând cântece populare, recitând
poezii. Peste o jumåtate de veac a figurat în programa ¿colarå “lucru
manual” unde copiii începeau så vadå ¿i så înve¡e ce înseamnå o meserie,
cum se mânuiesc uneltele de lucru, ce poate ie¿i din mâinile unui
meseria¿. De aici începeau så se orienteze ¿i så meargå la ¿colile
elementare de meserii de prin unele comune - Novaci, Pojogeni, Vådeni,
Pe¿ti¿ani, Târgu-Cårbune¿ti etc. înfiin¡ate în prima jumåtate a secolului
al XX-lea, desfiin¡ate înså în a doua jumåtate a aceluia¿ secol, ca ¿i
lucrul manual dealtfel. Cel pu¡in în locul acestora au apårut ¿colile
profesionale, ¿colile de ucenici, liceele de specialitate unde puteau merge
tinerii så înve¡e o meserie.
Avân în vedere contribu¡ia la activitå¡ile cultural-educative ¿i sport-
ive, în lucrare am inclus ¿i capitolul Muzica. Cântåre¡ii de muzicå
popularå în Gorj, despre activitatea cultural-educativå ¿i sportivå ¿i
rezultate ob¡inute.
Am apreciat muzica, activitatea teoreticå dar ¿i practicå, un mijloc
principal, poate unul din cele mai vechi mijloace de însufle¡ire, nu numai
un mijloc de distrac¡ie ci ¿i de exprimare a sentimentelor, de între¡inere
a unei ståri de spirit sånåtoase. Nu numai orchestra¡ia, nu numai

- 364 -
instrumentele muzicale, nu numai glasul dar ¿i textul cântecului, poezia,
este plinå de în¡eles, de învå¡åminte.
Am insistat nu numai asupra muzicii populare pe care am a¿ezat-o
în primul rând, ci pe toate genurile de muzicå.
Am înscris în lucrare numele multor cântåre¡i pe care i-am ascultat
în sålile de concerte, insistând mai ales în a-i asculta ¿i aståzi pe scenå,
în sålile de concert unde se pot vedea, asculta, admira mimica dar ¿i
portul, instrumentele muzicale etc.
Po¡i så-¡i dai seama ¿i de prestigiul de care se bucurå cântåre¡ul,
solistul vocal sau instrumentistul, våzând cum este primit ¿i aplaudat
de public. Am avut ocazia så våd publicul stând în picioare, aplaudând
cånd cânta Maria Tånase, Maria Låtåre¡u, Ioana Radu, Lucre¡ia Ciobanu,
Ion Dolånescu, Sava Negrean-Bruda¿cu, Veta Biri¿, Sofia Vicoveanca,
Irina Loghin etc.
Este mai pu¡in plåcut så ascul¡i muzica reproduså cu aparate
tehnice, într-o camerå, fårå så vezi orchestra, soli¿tii cu portul, cu
mimica, cu mi¿cårile lor pe scenå, decorul, så vezi atmosfera din salå.
Am formulat ¿i inclus în lucrare un capitol în care am prezentat
trei institu¡ii, cu dublu caracter: pe de o parte institu¡ii cu profil cul-
tural, acestea desfå¿urând o multiplå ¿i variatå activitate
cultural-educativå, pe de altå parte, adunând, påstrând ¿i folosind baza
documentarå, izvoarele care consemneazå întreaga crea¡ie ¿tiin¡ificå,
tehnicå, literar-artisticå etc. ale timpului. Acestea sunt: Arhivele,
Muzeele, Bibliotecile, institu¡ii care îmbogå¡esc mereu patrimoniul,
prezentându-l publicului ¿i creind condi¡ii pentru a fi folosit de public
¿i påstrat.
Un capitol din lucrare trebuia så prezinte cultura ¿i arta în jude¡ul
Gorj dar ca ¿i la alte capitole s-a renun¡at ¿i la acesta din economie de
spa¡iu (de bani).
Multe sunt mijloacele care contribuie la difuzarea culturii în rândul
maselor, la educarea popula¡iei, care emo¡ioneazå dar ¿i influen¡eazå
sufletul ¿i mintea omului. Dintre acestea amintim muzeele (nu ca
påstråtoare a operelor de patrimoniu), expozi¡iile în care sunt expuse
operele de artå. Când cineva viziteazå mânåstirile din Gorj ori
nenumåratele biserici, vede ¿i admirå minunatele picturi de pe pere¡ii
acestora ori icoanele ce împodobesc interiorul lor. Muzeul de istorie ¿i
arheologie, ca ¿i Muzeul de artå din Târgu-jiu prin opere expuse laså o
plåcutå, emo¡ionantå amintire pentru multå vreme în sufletul
vizitatorului.
Gorjul s-a înscris între primele jude¡e pe ¡arå în care a luat fiin¡å o
asemenea institu¡ie de culturå ¿i în ciuda multor greutå¡i tot timpul a
fost în prim plan.

- 365 -
 Evolu¡ia societå¡ii române¿ti în a doua jumåtate a secolului al XX-lea
a avut ca urmare dezvoltarea tuturor ramurilor de activitate ¿i acestea
cereau mereu mânå de lucru, oameni califica¡i; înmul¡irea popula¡iei ¿i
reducerea posibilitå¡ilor de existen¡å a acesteia prin reducerea
suprafe¡elor de påmânt ale familiilor, a fåcut ca parte a tineretului så ia
drumul ora¿elor. Cre¿terea efectivelor popula¡iei ¿i necesitatea pregåtirii
acesteia a impus lårgirea re¡elei ¿colare ¿i a numårului învå¡åtorilor.
De aceea, dezvoltarea ¿i perfec¡ionarea continuå a învå¡åmântului de
toate gradele a fost mereu în aten¡ia oamenilor responsabili ai ¡årii,
indiferent de nuan¡a politicå ¿i aceasta pentru cå ei au considerat tot
timpul cå învå¡åmântul joacå un mare rol în formarea tinerei genera¡ii
¿i educarea omului, în ridicarea nivelului cultural ¿i de con¿tiin¡å al
întregului popor. Este suficient så se urmåreascå legile învå¡åmântului
care au fost date începând cu cea din 1864 ¿i pânå în 1978.
Ace¿tia, împreunå cu slujitorii credincio¿i ai învå¡åmântului au
socotit permanent ¿coala ca principal izvor de culturå ¿i factor de
civiliza¡ie.
Omul înså nu tråie¿te numai ca så munceascå, nu este doar o
ma¿inå care så lucreze; el are nevoie ¿i de alte necesitå¡i ¿i în primul
rând de pregåtire, de ridicarea nivelului de culturå, de educa¡ie etc.
într-un cuvânt, de culturå. Activitatea culturalå, la nivelul societå¡ii se
duce prin:
- instutu¡ii a cåror activitate este reglementatå prin legi ¿i
regulamente;
- cu ajutorul oamenilor competen¡i, pregåti¡i, cu autoritate la pub-
lic, capabili så mobilizeze, så-i convingå, så-i adune ¿i så-i uneascå.
La activitatea culturalå mai contribuie ¿i asocia¡ii, societå¡i, legi
etc. cele mai multe desfå¿urând benevol diferite ac¡iuni.
Toate acestea necesitå ¿i bani, fonduri båne¿ti. Dacå mai la început
activitatea culturalå era mai simplå ¿i se ducea mai ales de învå¡åtorii
¿i preo¡ii satului, în afara serviciului (extra¿colar) cu timpul ¿i activitå¡ile
culturale s-au diversificat ¿i s-au înmul¡it necontenit mijloacele tehnice,
cumpårarea lor necesitând, în fond, bani bani.
În lucrare, într-un capitol (capitolul IV), ne-am ocupat de activitatea
culturalå: institu¡iile, formele ¿i mijloacele prin care se duce activitatea
culturalå, rezultatele ob¡inute.
Întrucât în anul 2003 a apårut o lucrare Gorjul cultural, 1890-19103
noi am continuat pe aceastå tremå, dupå 1910 pânå în 1990. Dupå
primul råzboi mondial au apårut ¿i institu¡ii noi: Casa culturii poporului,
comitetele ¿colare, Funda¡iile culturale regale cu cåminele culturale
dar ¿i o serie de societå¡i, asocia¡ii, societå¡i culturale etc.

3
Nicolae Mischie, Gorjul cultural, 1890-1910
1890-1910, Editura “Rhabon”, 2003

- 366 -
 În jude¡ul Gorj a apårut Liga femeilor, organiza¡ia (filiala) Gorj, în
fruntea cåreaia s-a aflat mul¡i ani Aretia Tåtåråscu4. Ea a avut ini¡iativa
unor ac¡iuni de mare însemnåtate între care revigorarea micii industrii
casnice prin înfiin¡area în Târgu-Jiu a unui atelier ce urmårea så dezvolte
mi¿carea de rede¿teptare a gustului pentru artå ¿i portul românesc,
prin întemeierea atelierului de ¡esåturi al Ligii Gorjului. Aici s-a dezvoltat
un puternic atelier de ¡esut ¿i cusut, ale cårui obiecte, pe lângå faptul
cå au dat ocazia ca peste 800 de tinere fete så înve¡e ¡esutul covoarelor
¿i altor obiecte de artå, a fåcut posibilå organizarea unor expozi¡ii, în
¡arå ¿i stråinåtate, de larg ecou. A fost o activitate a organiza¡iei de
femei, conduså de so¡ia primului ministru care a dorit så facå ceva care
så råmânå în amintirea gorjenilor.
Tot “marii Doamne” Aretia Tåtåråscu i se datore¿te ini¡iativa
construirii ¿i amplasarea în ora¿ul Târgu-Jiu a Mauzoleului Ecaterinei
Teodoroiu ¿i Ansamblul sculptural “Constantin Brâncu¿i”. Ambele stau
mårturii ¿i aståzi a muncii ¿i crea¡iei acestor opere de artå dar ¿i a
ini¡iativei gorjenilor.
Se adaugå acestora alte lucråri ¿i opere de artå ridicate în a doua
jumåtate a secolului al XX-lea pe întregul cuprins al jude¡ului: re¡eaua
de cåi ferate cu tunele, poduri ¿i viaducte, complexul hidroenergetic,
combinatele, localutrile de ¿coli etc.
Din toate acestea se pot trage ¿i unele concluzii. De ini¡iativå, tal-
ent ¿i capacitate creatoare n-a fost ¿i nu este lipsit poporul nostru ¿i
respectiv gorjenii.
Orice ini¡iativå izvora dintr-un scop, dintr-un ¡el ¿i trebuia så
servescå acestui scop, interes general, na¡ional, care så anime, så
mobilizeze popula¡ia. Învå¡åmântul, educa¡ia, cultura ¿i sportul trebuia
så slujeascå ridicårii nivelului de culturå, de civiliza¡ie al popula¡iei, så
le pregåteascå ¿i så le facå så în¡eleagå noul mers al societå¡ii.
Problema educa¡iei morale ¿i patriotice este o îndatorire a tuturor
organelor ¿i institu¡iilor ce au func¡ionat ¿i func¡ioneazå în ¡ara noastrå,
a tuturor locuitorilor ei indiferent de vârstå, de ocupa¡ie, de func¡ii, de
locul unde se aflå. ªcoala, biserica, armata, presa precum ¿i institu¡iile
culturale au rolul hotårâtor în procesul cultural-educativ. A fost o vreme
când conducåtorul statului (pe care unii l-au blamat ¿i condamnat ¿i
încå îl mai blameazå ¿i aståzi) sim¡ind pericolul slåbirii educa¡iei în
plin råzboi, a dat instruc¡iuni pentru îndrumarea ¿i revigorarea acestuia.
El amintea concetå¡enilor såi cå “Neamul românesc este succesiunea
tuturor genera¡iilor care ne-au precedat, este prezen¡a noastrå a¿a cum
¿tim så o tråim ¿i este viitorul a¿a cum vom fi în stare så-l pregåtim ¿i

4
Zenovie Cârlugea, Zoia Elena Deju, Aretia Tåtåråscu Marea Doamnå a Gorjului
interbelic, Editura “Måiastra” Târgu-Jiu, 2007, p. 15-86.
interbelic

- 367 -
cå tot românul så fie con¿tient cå România se clåde¿te pe bra¡ele de
muncå ¿i se apårå cu bra¡ele de luptåtori”5.
Îndatorirea apårårii, conservårii ¿i dezvoltårii petriei (de care unii
nu mai vorbesc) nu este numai datoria unora ci a tuturor românilor,
oriunde s-ar afla. De aceea s-a pus ¿i se pune pre¡ pe eforturile tuturor.
Ac¡iunile, pânå în 1990, chemau la în¡elegere, la unitate, la lupta
comunå pentru binele public. De ce dupå 1990 nu mai gåsim un ¡el
comun care så mobilizeze, så uneascå for¡ele. Rela¡iile dintre oameni,
dupå 1990, au devenit foarte ciudate, de cele mai multe ori de neîn¡eles.
Oameni de aceea¿i vårstå, de acela¿i nivel de pregåtire, din aceea¿i
localitate, uneori chiar neamuri, nu se mai în¡eleg între ei, ba mai mult
au ajuns så se urascå, så se du¿måneascå. Altådatå prieteniile erau
mai solide ¿i oamenii se în¡elegeau mai bine între ei, se stimau ¿i se
respectau mai mult.
Se pare cå regimul de libertate este råu în¡eles, cå de când interesele
personale au devenit principala ¿i singura preocupare a fiecåruia, s-a
stricat întregul sistem de rela¡ii, s-au stricat prieteniile, a dispårut
respectul reciproc, sistemul de reciprocitate, de binefacere.
De aproape 20 de ani am våzut cum aceea¿i oameni sunt în fruntea
vie¡ii economice, politice, soaciale etc. dar nu am auzit de un obiectiv
comun spre realizarea cåruia så se concentreze toate energiile. În timpul
campaniilor electorale, ¿i nu numai, ziarele, conferin¡ele, întrunirile,
sunt pline de atacuri, de calomnii, de insulte, de injurii ale unora la
adresa altora. Chiar membrii aceluia¿ partid se du¿månesc, nu-¿i mai
vorbesc, se acuzå reciproc. Când e¿ti prefect, pre¿edinte de consiliu
jude¡ean sau orice func¡ie publicå de conducere în jude¡ ar trebui ca la
plecare, dupå 3-4 ani ¿i unii chiar dupå douå legislaturi, nu laså în
urmå decât nemul¡umiri ¿i regrete; unii chiar înainte de a pleca din
func¡ie au deja pe rol 2-3 sau chiar mai multe procese, al¡ii sunt în
anchete.
Al¡ii, care le urmeazå, ståpâni¡i de acelea¿i mentalitå¡i, fac tot ce
au fåcut predecesorii lor. Ce så în¡elegem din astfel de situa¡ii? Sunt
lipsi¡i de educa¡ie; ce au învå¡at în ¿coalå, în organiza¡iile ¿i în func¡iile
în care au fost, pe la ¿edin¡ele la care au participat? Nu pot ei în¡elege
gravitatea faptelor pe care le såvâr¿esc? Se bazeazå mai mult pe faptul
cå modul lor de ac¡iune nu poate fi descoperit ori pe rela¡iile pe care le
au în societate, ori pe banii cu care pot corupe pe anchetatori, judecåtori
etc.
Pot fi valabile toate acestea sau numai unele dintre ele. Cert este cå
faptele reprobabile (ho¡iile), vechile mentalitå¡i, sunt mai puternice decât
educa¡ia primitå. Totodatå tendin¡a de îmbogå¡ire pe orice cale ¿i prin

5
“Gorjanul”, anul XIX, nr. XI-XII din 8 aprilie 1942, p. 7

- 368 -
orice mijloace, este mai puternicå. Nu-i intereseazå cum apar în fa¡a
semenilor lor, cum sunt apreciate faptele lor; îi intereseazå så adune
bani, avere, så devinå milionari sau miliardari. Moralitatea, cinstea,
cumpåtarea nu-i mai intereseazå. ªi un fenomen esen¡ial: cei ce fac
parte din aceastå categorie nu sunt oameni de rând, nu sunt såraci
care så fure ca så-¿i între¡inå familia. Sunt oameni cu func¡ii de
råspundere, îmbogå¡i¡i ai tranzi¡iei.
Omul de culturå care a fost Octavian Paler, vorbind de aceastå
categorie de îmbogå¡i¡i, zicea: “Înlocuitorii lui Ceau¿escu ¿i-au ciuruit
ståpânul ca så fure tot ce se putea fura; “poporul” le-a dat mandat
“democratic” ca så fure mai departe”6.
Ace¿tia vor så demonstreze cu orice pre¡ (fårå så declare) cå Marx a
avut dreptate când a spus cå averea se face prin furt, prin jaf, prin
muncå necinstitå, cå bogå¡ia este rezultatul furtului.
Ba mai mult, cei ce au avut func¡ii de råspundere n-au fost în stare
nici så apere ¿i så påstreze ceea ce au mo¿tenit de la predecesori. Sub
ochii lor ¿i, probabil, cu consim¡åmântul lor, au dispårut aproape toate
obiectivele industriale care înainte de 1990 dådeau de lucru ¿i asigurau
existen¡a a zeci de mii de oameni, aducând ¿i venituri la bugetul
statului.Aceasta se întâmplå ¿i din lipsa de control a organelor superioare
¿i tragerea la råspundere a fåpta¿ilor ¿i aceasta pentru cå ¿i în rândul
acestora sunt necinsti¡i.
Amintesc, spre ¿tiin¡å ¿i învå¡åminte, cå atunci când generalul Ion
Antonescu a ajuns în fruntea statului român (în toamna anului 1940) a
dat un ordin prin care cerea så fie ancheta¡i to¡i ordonatorii de credite
(mini¿tri), så constate cum au fåcut averile ce le posedau ¿i så justifice
cu acte originale, provenien¡a lor.
Am avut ocazia så våd dosarul de cercetare ¿i anchetå al lui
Gheorghe Tåtåråscu, fost ministru ¿i prim-ministru al ¡årii între cele
douå råzboaie mondiale. Spre cinstea lui în dosarul cu peste 300 de file
avea numai acte (autentificate) pentru întreaga avere, inclusiv pentru
vilele de la Poiana ¿i påmântul de la Crasna.
Învå¡åmântul, cultura, educa¡ia au menirea de a forma oameni bine
pregåti¡i, oameni cinsti¡i, de a forma caractere
caractere. Ar trebui, deci, ca så se
vadå în societate cå un om cu cât are mai multå carte, unii chiar titlul
de doctor în ¿tiin¡å, cu atât are mai multå competen¡å, mai multå
educa¡ie, cinste, mai mult caracter ¿i nu prezent mereu pe la organele
de anchetå ori la instan¡ele de judecatå. Ajun¿i în instan¡ele de judecatå
negå totul ¿i se declarå nevinova¡i. ªi atunci se pune întrebarea: la
acestea este de vinå educa¡ia, slaba pregåtire sau lipsa de caracter,

6
Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Octavian Paler
Paler, Corint, Bucure¿ti, 2007, p.
215.

- 369 -
sunt domina¡i de boala îmbogå¡irii pe orice cale ¿i prin orice cale ¿i prin
orice mijloace.
În 1946, revista “Cåminul Cultural” publica un articol: Învå¡åmântul
fårå vlagå în care vorbea de caracterul oamenilor în raport cu nivelul de
cuno¿tin¡e cåpåtate prin diverse ¿coli ori în lume, precum ¿i de politicå,
articol care ¿i aståzi este valabil.
“Oare ce a fåcut politica în ¡ara noastrå, de care ne tot plângem la
fiecare pas, cå ne-a irosit atâta amar de vreme ¿i de bunuri?
Nimic alta decât vreme de învå¡åtura stearpå ¿i pustie. Ce? oare
atâ¡ia din politicienii no¿tri n-au fost trecu¡i prin ciurul atâtor învå¡åturi?
N-am avut destui care au trecut peste grani¡å ¿i au våzut minunå¡iile
de acolo? Totu¿i, întor¿i în ¡arå, au intrat iarå¿i în fåga¿ul vechilor
apucåturi ¿i au fåcut politicå dupå vechile moravuri de cåpåtuialå din
vremea turcilor ¿i fanario¡ilor. De ce, dacå oamenii se altoiserå altfel ¿i
în¡elegeau lucrurile mai bine ca oamenii de rând, au råmas cu vechile
metehne?”
ªi cei din zilele noastre ¿i-au påstrat acelea¿i metehne, acelea¿i
obiceiuri ¿i vin cu neru¿inare în fa¡a locuitorilor så le cearå votul,
criticând pe cei dinaintea lor, blamåndu-i ¿i condamnându-i, dar uitând
¿i trecând sub tåcere ceea ce nu au fåcut ei.
*
* *
Într-o astfel de lucrare ar fi putut fi cuprinse încå multe ac¡iuni,
evenimente, fapte petrecute în aceastå perioadå care au caracterizat
societatea româneascå în acest veac ¿i care au influen¡at ¿i au fåcut så
pulseze via¡a, asigurând o dezvoltare continuå.
Unele au fost consemnate prin pregåtirea ¿i publicarea unor lucråri
fundamentale de valoare inestimabilå, eviden¡iate în Istoria rromânilor
omânilor
omânilor,
pentru aceastå perioadå, volumul 8, România întregitå, 1918-19407. În
aceastå perioadå au apårut lucråri de sintezå ¿i volume de documente
închinate vitejiei ¿i eroismului poporului român în primul råzboi mondial
între care cele trei volume ale lui Constantin Chiri¡escu, Istoria
Råzboiului pentru întregirea României, 1916-1919
1916-1919. Acum a scris ¿i a
publicat opera sa, Istoria Românilor
Românilor, în 10 volume, marele istoric Nicolae
Iorga, precum ¿i Constantin C. Giuråscu, Istoria Românilor
Românilor, în trei
volume, douå din ele în câte douå pår¡i.
Dupå anul 1960 s-au pregåtit ¿i publicat, sub egida Academiei
Române, 4 volume din Istoria României
României.
Rezultå ¿i numai din eviden¡ierea acestora ce mari valori a avut
România în veacul XX, prin publicarea unor memorii sau însemnåri

7
Istoria rromânilor
omânilor
omânilor, volumul 8, România întregitå, 1918-1940, Bucure¿ti, Editura
Enciclopedicå, 2003, p. 660-719

- 370 -
zilnice, în care autorii lor au înscris modul cum s-a desfå¿urat via¡a
societå¡ii române¿ti în timpul lor. Dintre acestea amintim doar câteva:
Alexandru Marghiloman, Note politice, 1897-1924, publicate în 1927 în
5 volume; Mare¿al Alexandru Averescu, Note zilnice din råzboi,
1916-1918, 2 volume publicate în 1935; Nicolae Iorga, Memorii, în 6
volume; Regina Maria, Însemnåri zilnice, 1916-1938, în baza cåror s-a
întocmit ¿i publicat cartea Povestea vie¡ii mele
mele, în anul 1938-1939, în
trei volume ¿i altå edi¡ie în trei volume dupå 1990.
în anul 1996 au început så se publice ¿i caietele reginei Maria,
Însemnåri zilnice, apårând pânå în anul 2007 primele 6 volume. Fiind o
personalitate din vârful societå¡ii, cu multå experien¡å în via¡a politicå
¿i socialå ¿i înzestratå cu talent în consemnarea evenimentelor,
“însemnårile” aduc o mare contribu¡ie în cercetarea ¿i cunoa¿terea
istoriei na¡ionale.
În 1964 a fost adoptatå o declara¡ie a conducerii P.C.R. despre politica
externå a României, cunoscutå ca Declara¡ia din aprilie 1964, de o
mare însemnåtate internå ¿i interna¡ionalå.
Au apårut ¿i unele “minuni” între care cea de la Maglavit în anii
1936-1938 sau icoane fåcåtoare de minuni, ori care plâng, cu ecou în
rândul maselor populare.
Au apårut ¿i “minuni” ca rezultat al ¿tiin¡ei ¿i muncii omului, între
care hidrocentrala de la Bicaz, hidrocentrala de la Vidraru (Arge¿), marea
hidrocentralå de la Por¡ile de Fier, centrala atomoelectricå de la Medgidia,
Transfågårå¿anul ¿i multe altele.
Douå evenimente binecunoscute, cu ecou ¿i rezultate deosebite în
via¡a poporului nostru (¿i nu numai) au fost apari¡ia, cu 80 de ani în
urmå, a radioului ¿i cu peste 50 de ani a televiziunii.
Produc¡ia de carte, de tot felul, a fost foarte bogatå în secolul al
XX-lea ¿i în jude¡ul Gorj ¿i ea a contribuit la råspândirea ¿tiin¡ei ¿i
culturii, la ridicarea nivelului de pregåtire al poporului nostru.
Din acest punct de vedere mul¡i cercetåtori au avut contribu¡ii
remarcabile la cunoa¿terea istoriei jude¡ului prin lucråri de sintezå,
monografii, calendare, dic¡ionare, reviste, ziare etc., mai ales dupå anul
1990. Dintre ace¿tia amintim doar câteva personalitå¡i: Vasile Cåråbi¿,
Elena Udri¿te, Ion Mocioi, Gh. Nichifor, Zenovie Cârlugea, Titu Pâni¿oarå,
Alexandru Doru ªerban, Ion Cepoi, Ion Tarbac, Dan Neguleasa, Popescu
Florina, Vasile Marinoiu, Gh. Gorun, Cornel Alexandrescu, Cornel
Cârstoiu, Traian Ungureanu, Gheorghe Gârdu, Ion Duguleanu.
Mai recent au apårut câteva lucråri în care au fost valorificate cele
mai noi informa¡ii despre istoria meleagurilor gorjene, dar mai ales au
prezentat Gorjul în veacul XXI. Dintre acestea fac parte:
- ªcoala Târgujianå, biografie ¿i destin, Editura “Gorjanul”

- 371 -
Târgu-Jiu, 2005;
- Gorjul administrativ-teritorial, Editura “Drin”;
- Târgu Jiu - 600. Repere de ieri ¿i de azi, Editura “Måiastra”,
Târgu-Jiu, 2006;
- ªcoala Gorjeanå în contextul dezvoltårii învå¡åmântului românesc,
Editura “Måiastra”, Târgu-Jiu, 2007, vol. I, II.
Dacå putem spune cå pregåtirea ¿i publicarea de cår¡i, de cår¡i
bune, interesante, din diverse domenii, a fost ¿i este låudabilå, nu acela¿i
lucru se poate spune despre cititul cår¡ilor. S-au dus timpurile când
bibliotecile erau permanent frecventate, atât pentru a citi cât ¿i pentru
a împrumuta cår¡i ca så citeascå acaså, când la librårii se fåcea coadå
(rând) ca så cumpere o carte bunå. În ¿edin¡ele de tineret, de sindicat,
de partid, se informa despre modul cum ¿i câte cår¡i s-au citit în perioada
analizatå, se prezentau cår¡i, recenzii asupra unor cår¡i. Tot mai rar se
våd acum oameni citind în parc, în mijloacele de transport, în concediu.
Aceasta însemnå cå trebuie o intenså muncå pentru a avea cât mai
mul¡i cititori ¿i a avea cât mai multe cår¡i citite.
Un însemnat rol a avut ¿i are revista Muzeului jude¡ean de Istorie
“Alexandru ªtefulescu”, “Litua” care prin colaboratorii såi publicå mereu
studii, referate, comunicåri despre Istoria Gorjului ¿i nu numai. Cele
11 numere ce au apårut sunt edificatoare8.
Un mijloc intens folosit în difuzarea cuno¿tin¡elor tehnico-¿tiin¡ifice
etc. despre care nu am vorbit în carte, a fost S.R.S.C. (Societatea pentru
råspândirea ¿tiin¡ei ¿i culturii). Mii de speciali¿ti în diverse domenii,
s-au deplasat în brigåzi sau individual, pe la cåminele culturale, la
casele de culturå, cluburile muncitore¿ti etc. ajutând popula¡ia în
cunoa¿terea ¿tiin¡ei, artei ¿i culturii.
*
* *
Cultura nu se fåure¿te cu vorbe ¿i nici nu se înva¡å ca o poezie.
Cultura, ca ¿i învå¡åmântul, alimenteazå permanent mintea (memoria)
omului.
Cultura nu se predå numai ca o disciplinå, ca o materie în ¿coalå,
la elevi, ci ea se formeazå, elementele ei se acumuleazå din diverse
izvoare, în primul rând din mediul în care tråim, din familie, din ¿coalå,
din bisericå, din biblioteci (cår¡i, ziare, reviste), din spectacolele de la
teatru, din concerte, din filmele de la cinematograf, din conferin¡ele
audiate, din simpozioanele sau sesiunile ¿tiin¡ifice la care participåm
¿i multe altele.
La rândul ei, cultura inspirå ¿i alimenteazå puterea de judecatå

8
Alexandru Doru ªerban, Din Gorj. Articole, studii, cercetåri.
cercetåri., Editura “Måiastra”,
Târgu-Jiu, 2008, p. 195-204

- 372 -
precum aerul plåmânii omului, då posibilitatea omului så-¿i corecteze
comportamentul, så se afirme, så conceapå ¿i så realizeze cele necesare
vie¡ii, inclusiv opere de artå care dureazå peste veacuri, så contribuie
la fåurirea civiliza¡iei ¿i culturii
culturii. De aceea, se vorbe¿te de cultura ¿i
civiliza¡ia unei epoci, localizându-se nu numai la epocå ci ¿i la zonå, la
¡arå.
Urmele culturii ¿i civiliza¡iei materializate în bunuri materiale:
clådiri, coloane, poduri, canale, piramide, sarcofage, låca¿uri de cult,
unitå¡i de måsurå, de greutå¡i, obiecte de cult, unelte de muncå, tablouri,
arme ¿i mijloace de luptå ¿i multe altele, dau posibilitatea genera¡iilor
urmåtoare så vadå ce au fost în stare så facå înainta¿ii no¿trii, så
aprecieze nivelul de dezvoltare, de via¡å, mijloacele tehnice ¿i tehnologia
cu care s-a lucrat ¿i så facå ei mai multe ¿i mai bune.
În timp multe din crea¡iile omene¿ti dispar, dar de când a apårut
scrisul, desenul, tiparul etc. despre existen¡a ¿i chiar producerea
acestora aflåm din cår¡i, din publica¡ii, din arhive sau din muzee, de
acolo de unde s-au påstrat.
Din cele prezentate putem trage ¿i unele concluzii: partea frumoaså
a lumii în fiecare epocå o formeazå oamenii cinsti¡i, talenta¡i, creatori
de bunuri materiale ¿i spirituale, opere de artå, întru fericirea semenilor
lor.
Ce va låsa genera¡ia zilelor noastre viitorului, în Gorj? Desigur,
multe lucruri bune, excep¡ionale, folositoare peste veacuri. Dar ¿i
maldårele de dosare de anchetå ajunse în instan¡e de judecatå, soldate
cu procese, unele judecate ¿i cu condamnare, altele nejudecate încå.
Ajunse pe rol, în instan¡e, cei mai mul¡i se declarå “nevinova¡i” negând
totul de¿i averile lor au crescut mult mai mult decât posibilitå¡ile pe
care le-au avut (salarii).
Poate vor råspunde la aceste întrebåri cei ce s-au aflat în fruntea
jude¡ului dupå 1990 ca prefec¡i ori pre¿edin¡i ai consiliului jude¡ean, ¿i
anume:
Greblå Toni Mihai, 1990-1993, 2001-2004;
Caralicea Mårculescu Gheorghe, 1993-1996;
Pantelimon Manta, 1992, 1996-2000;
ªtefan Marian Popescu Bejat, 1992-1996, 2004-2008;
Nicolae Mischie, 1996-2004;
Ion Cålinoiu, 2004-20089.
Dar, la rândul lor, ei au fost membrii ai unor partide care se aflau
la guvernare ¿i care elaborau ¿i aplicau politica lor. To¡i ace¿tia ar
trebui så spunå ce au fåcut cu mo¿tenirea de la genera¡iile anterioare

9
În campania electoralå din 2008, electoratul i-a încredin¡at ¿i cel de al doilea mandat
de pre¿edinte al Consiliului Jude¡ean

- 373 -
¿i ce laså (au låsat) genera¡iei urmåtoare, din perioada lor în care s-au
aflat în fruntea jude¡ului, a institu¡iilor jude¡ene. ªedin¡ele organizate
ori ¡inute, planurile de muncå ¿i chiar de perspectivå, vizitele prin di-
verse locuri, oricât ar fi de multe ¿i de lungi nu rezolvå problemele. Cel
mult råmân consemnate în procesele verbale, în dårile de seamå care
intrå în dosarele ce se depun la arhiva institu¡iei.
Dupå câte se ¿tie, oamenii apreciazå ce s-a fåcut ¿i se vede, ce
sluje¿te bunului mers nu ¿edin¡ele ¿i vorbele goale.
Dacå ai fost doar pentru tine înseamnå cå nu nu e¿ti bun de nimic,
cå nu folose¿ti societå¡ii, semenilor tåi.
S-a neglijat ¿i se neglijeazå, chiar ¿i la nivelul întregii ¡åri, problemele
de demografie. în loc så crescå numårul locuitorilor, el se reduce mereu,
în primul rând pentru ca nu au condi¡ii de vi¡å asigurate ¿i mai ales
locuri de muncå, salarii corespunzåtoare ¿i nici locuin¡e. De aceea, în
ultimii 20 de ani mul¡i au plecat ¿i plecå mereu în lume. Sunt adevårate
colonii de români n Spania, Italia, Germania, Grecia ¿i în alte ¡åri -
peste 3 milioane dupå cifre neoficiale, cele oficiale nefiind facute publice.
Guvernan¡ii se bucurå atunci când românii plecå în stråinåtate ¿i
trimit bani acaså ¿i nu fac nimic, sau fac prea pu¡in, pentru ai re¡ine la
muncå în ¡arå.
Nu låsa¡i, domnilor care guverna¡i ¡ara, neamul så se risipeascå,
acesta înseamnå împu¡inarea ¿i cu timpul, pierderea neamului. Pentru
aceasta ve¡i da socotealå în fa¡a istoriei ¿i nu ve¡i putea plåti cu toate
bogå¡iile voastre pe care vi le måri¡i mereu.Din cei ce plecå sunt douå
categorii: unii cu multå carte, så-¿i gåseascå un loc de muncå dupå
pregåtirea ¿i capacitatea lor ¿i, odatå gåsit, nu mai vin, poate, niciodatå
în ¡arå.
Al¡ii, cu mai pu¡inå pregåtire ¿i calificare, pentru a-¿i gåsi un loc
de muncå, pentru a aduna ceva bani, dupå care cei mai mul¡i se întorc
acaså, dar ¿i din ace¿tia unii î¿i fac rela¡ii, se afirmå prin muncå ¿i
con¿tiinciozitate ¿i nu mai revin, dimpotrivå, î¿i duc ¿i familiile acolo.

*
* *
Din analiza fåcutå în întreg secolul XX rezultå cå problema educa¡iei,
cu toate formele ei, a fost ¿i a råmas problema esen¡ialå a vie¡ii sociale.
Ea ar trebui så fie, în continuare, temelia întregii vie¡i, ori tocmai ea a
început så fie neglijatå, în primul rând, de cåtre ministerul de specialitate
¿i de celelalte institu¡ii care concurå la educarea întregii na¡iuni.
În concret, problema educa¡iei nu este atributul unei singure
institu¡ii ¿i nici numai al unei perioade de via¡å. de când se na¿te, omul
intrå într-un proces instructiv-educativ de lungå duratå, ba s-ar putea

- 374 -
spune, permanent. În concret, omul se modeleazå toatå via¡a (dacå vrea),
se modeleazå psihic ¿i fizic ¿i aceasta se realizeazå atât în condi¡iile
create de societate, cât ¿i din proprie ini¡iativå. Omul trebuie så înve¡e
så gândeascå, så gândeascå cu capul lui ¿i în spiritul intereselor
semenilor lui, ale neamului ¿i ale ¡årii. trebuie så aibå un nivel de
con¿tiin¡å care så-i permitå så deosebeascå binele de råu, så poatå
trece peste interesul personal, mai presus punând interesul general.
Omul înva¡å din carte dar ¿i din societate, de la semenii lui. Ceea
ce face aståzi clasa politicå, dominantå, atât prin ac¡iuni cât ¿i prin
comportare este un råu fårå margini. Aceasta nu poate fi educativå.
Uita¡i-vå la spectacolul ce-l då în campania electoralå (¿i nu numai)în
fa¡a noastrå: se acuzå unii pe al¡ii, se jicnesc ¿i ce e foarte grav, mint
cu neru¿inare ¿i se laudå cu ce au fåcut ¿i mai ales fac promisiuni de
care ¿i ei ¿tiu cå nu le vor putea îndeplini. Toate acestea aratå cå ea,
clasa conducåtoare, trebuie mai întâi reeducatå.
Chiar pre¿edintele ¡årii a vorbit de necesitatea “Reformårii clasei
politice”. Ce a în¡eles dânsul prin aceasta, în afarå de scoaterea prin
votul uninominal a adversarilor såi politici ¿i ridicarea partidului såu,
încå nu ne putem da seama, încå nu am våzut ¿i nu am auzit pânå
acum de måsurile concrete adoptate ¿i mai ales de banii investi¡i în
foarte multe domenii ale culturii ¿i educa¡iei.
Trebuie avut în vedere cå no¡iunea de culturå este strâns legatå,
presupune ¿i preocuparea de tradi¡ii, de obiceiuri, de mentalitå¡i, dar ¿i
de locuri (zone, regiuni etc.), cå de-a lungul timpului, prin reformele
adoptate dupå moduri diverse de gândire ¿i interese politice s-au
fragmentat ac¡iunile cultural-educative ¿i sportive etc. pe diverse
institu¡ii. Chiar în zilele noastre avem câteva ministere care au în
competen¡a lor preocupåri în aceste domenii.
Se ¿tie cå atunci când o activitate este împår¡itå între mai multe
institu¡ii existå posibilitatea ca în mod concret så nu se ocupe nimeni,
låsându-se unii pe al¡ii.
Din cele prezentate în lucrare se poate vedea cå înainta¿ii no¿tri
aveau mai multå grijå pentru crearea condi¡iilor bunei desfå¿uråri a
activitå¡iilor cultural-educative ¿i func¡ionårii institu¡iilor de profil.
datoritå condi¡iilor create s-au ob¡inut ¿i rezultate remarcabile. De aceea
am cercetat, am adunat ¿i amscris în lucrare despre formele activitå¡iilor
cultural-educative ¿i sportive, despre institu¡iile ce au fuc¡ionat, despre
rezultatele ob¡inute pentru a se vedea experien¡a genera¡iilor anterioare
¿i a se folosi ceea ce a fost bun.
Hotårâtoare pentru aceastå direc¡ie au fost condi¡iile materiale
asigurate, justa politicå cultural-educativå adoptatå ¿i aplicatå,
pregåtirea oamenilor care s-au ocupat cu activitå¡ile cultural-educa-

- 375 -
tive, nu în ultimul rând comportarea guvernan¡ilor.
Întotdeauna o activitate bine conduså, asiguratå material, a dat
rezultate bune.
Se ¿tie în ce condi¡ii grele a trebuit duså activitatea cultural-educativå
¿i sportivå dupå cel de-al doilea råzboi mondial. Electrificarea a fåcut
posibilå påtrunderea radioului ¿i televiziunii în casele oamnenilor ¿i în
institu¡ii.
Consursurile “Cântarea României” ¿i “Daciada”, atât de mult hulite
dupå 1990, de cei ce nu sunt în stare så facå nimic, au scos ¿i din cele
mai îndepårtate sate ¿i ora¿e, mii de tineri talenta¡i, în diferite domenii,
¿i i-a adus pe scena cåminului cultural, a acselor de culturå ¿i a
terenurilor de sport, aråtându-¿i talentul ¿i concurând la întrecerile pe
comune, intercomunale, jude¡ene, interjude¡ene ¿i chiar pe plan na¡ional.
Dacå nu ar fi fost aceste concursuri ¿i oameni cu suflet så se ocupe
de depistarea acestor talente, îndrumarea ¿i pregåtirea lor, precum ¿i
fonduri båne¿ti, ar fi råmas acolo în comunitå¡ile lor, în anonimat,
dispårând fårå urmå.
Tinerii de atunci au fåcut minuni ¿i pe scena cåminelor culturale ¿i
pe terenul de sport, dar ¿i în produc¡ie, la locul de muncå; nu erau ca
azi, clien¡ii discotecilor, cârciumilor etc. indisciplina¡i, alcoolici, droga¡i,
ho¡i, escroci sau råspândi¡i prin lume unde unii fac de râs ¡ara.
Acum tineretul a scåpat de sub îndrumare ¿i control. In primul
rând politicienii l-au divizat pe lângå partidele lor. A existat ¿i un min-
ister al tineretului, când desfiin¡at, când reînfiin¡at, a cårui activitate
nu se fåcea sim¡itå.
La ¿colå mu¡i nu mai merg ¿i chiar cei de la ¿coalå absenteazå
mereu. Analfabetismul a devenit iarå¿i o problemå. De ce så mai înve¡e
carte când våd pe cei care au absolvit diferite ¿coli cå stau pe stradå,
¿omeri.
O politicå gre¿itå, dupå pårerea noastrå, se aplicå în privin¡a
tineretului feminin. Toate revistele, ziarel, televiziunile, le prezintå în
cele mai felurite pozi¡ii, reclamå care numai educativå nu este.
Dorin¡a unora din ele de a se afima, de a ie¿i mai mult în eviden¡å,
dar ¿i din cauza såråciei, le determinå så accepte aceste situa¡ii
înjositoare. De pe urma folosirii lor ca reclamå, ca manechine, se câ¿tigå
bani mul¡i, dar se înjose¿te fiin¡a umanå. Pe guvernan¡i îi intereseazå
afacerile, banii, nu educa¡ia ¿i buna lor cre¿tere. N-am auzit pe nimeni
så ia pozi¡ie fa¡å de folosirea tinerelor fete drept reclamå.
Dupå pårerea noastrå, trebuie o nouå politicå cu tineretul. Trebuie
început de la grådini¡ele de copii, ¿colå primarå, de meserii, secundarå,
facultate, etc. cu învå¡åtori ¿i profesori, nu cu suplinitori, cu “naveti¿ti”
care vin doar så-¿i facå orele, dupå care nu-i mai intereseazå ¿coala

- 376 -
sau elevii.
Trebuie reconsiderat rolul educatorului, al învå¡åtorului ¿i al
profesorului care se ocupå de elevi pânå la terminarea cel pu¡in al celor
patru clase primare. Nu cu suplinitori sau cu oameni care nu au loc în
altå parte se va putea învå¡a carte sau face educa¡ie. Deci, la acest
segment al popula¡iei trebuie folosi¡i cei mai buni învå¡åtori, oameni
pregåti¡i cu experien¡å. Ei formeazå caractere ¿i direc¡ioneazå
urmåtoarea perioadå din via¡a omului. Întocmirea programelor ¿colare
trebuie încredin¡atå unor profesori cu multå pregåtire ¿i experien¡å în
procesul de învå¡åmânt.
Ministerele Învå¡åmântului ¿i al Culturii så urmåreascå programele
de radio, televiziune, publica¡iile etc. care så fie în concordan¡å cu
programele de învå¡åmânt, de culturå ¿u educa¡ie. Nu trebuie cala
grådini¡å ¿i la ¿coalå copii så înve¡e ceva, iar la televiziune ¿i în publica¡ii
så vadå altceva.
Am constatat cå în mijloacele mass-media a început så disparå
formula dumneavoastrå ¿i se folose¿te tot mai des voi, vouå, tu etc.. ªi
modul de adresare conteazå mult în procesul cultural educativ. Nu este
posibil ca în claså ori pe stradå elevii så glumescå cu profesorii(s-au
invers) så-¿i împrumute ¡igåri, så mergå la discotecå sau la o “bere”.
Popularitatea ¿i aprecierea din partea elevilor se câ¿tigå în claså, în
activitå¡ile extra¿colare.
Så se ¡inå mintå: Ce semeni aia culegi.
Dacå se va urmårii cum a evoluat procesul de educare, de
culturalizare, de învå¡åmânt de-a lungul timpului ¿i se vor adopta måsuri
în consecin¡å, nu paleative de moment, dacå se va stabili o politicå
culturalå, educativå, se vor crea (sau activa) institu¡ii corespunzåtoare,
se vor forma oameni cu pregåtire în domeniu ¿i se vor aloca fonduri
båne¿ti, controlate permanent cum se folosesc ¿i ce rezultate se ob¡in,
poate cå se va putea vorbi de “reforme”, de “educarea popula¡iei ¿i
respectiv a clasei politice”.
Clasa politicå este alcåtuitå tot din elemente ie¿ite din rândul
popula¡iei, nu este o categorie aparte decât o grupare din oameni care,
în anumite împrejuråri au ajuns (¿i ajung) în vârful societå¡ii.
Lumea se aflå la o råspântie: pe de o parte oamenii nu mai citesc,
nu mai cumpårå cår¡i ¿i nici la biblioteci nu se duc så citeascå. La
mul¡i le lipsesc banii, ca så cumpere cår¡i. Mul¡i nu au timp så citeascå.
Grav este faptul cå tineretul folose¿te timpul liber pentru diverse forme
de distrac¡ie nu pentru citit, nu pentru teatru ¿i cinematograf etc.
Pe de altå parte, institu¡ile cu rol în culturå sunt, treptat, låsate în
påråsire (cåminele culturale, casele de culturå, cluburile etc.),
transformate în baruri, discoteci, cârciumi sau pentru alte “utilitå¡”,

- 377 -
fonduri pentru cumpårat cår¡i, ziare, reviste ori aparaturå tehnicå pentru
biblioteci, cluburi etc. nu sunt.
Pe bunå dreptate, Octavian Paler constatå “Må tem cå niciodatå nu
s-a min¡it mai mult în Româia decât se minte aståzi, în numele “nevoii
de adevår”10, avertizând: “la aceastå orå, un locuitor din trei ai planetei,
se descurcå în via¡å fårå nici o carte. ªi, dupå cum evolueazå lumea, e
posibil ca, mai târziu, cititorii de cår¡i så reprezinte o specie ciudatå pe
cale de dispari¡ie”11.
Så dea Dumnezeu ca aser¡iunile lui Octavian Paler så nu fie
adevårate. Dar dacåexprimå realitatea? Cei în drept så caute solu¡ii ¿i
så ia måsuri.

10
Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Octavian Paler
Paler, Bucure¿ti, 2007, p. 209
11
Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Octavian Paler
Paler, Bucure¿ti, 2007, p. 103.

- 378 -
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVÅ

1. Documente de arhivå
Fondul: Ministerul Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice, 1900-1946;
Fondul: Casa ªcoalelor, 1896-1925;
Fondul: Ministerul Artelor ¿i informa¡ilor;
Fondul: Funda¡iile regale. Cåmine;
Fondul: Inspectoratul general al instruc¡iei militare;
Fondul: Prefectura jude¡ului Gorj;
Fondul: Sfatul popular al regiunii Gorj;
Fondul: Inspectoratul ¿colar jude¡ean Gorj;
Fondul: Societatea “Unirea” Târgu-Jiu;
Fondul: Protoeria jude¡ului Gorj;
2. Documente publicate
C. Hamangiu, Codul general al României, vol IV - XXX (legi, regulamente);
Spiru C. Haret, Raport adresat M.S. regelui Carol I asupra activitå¡ii Ministerului Cultelor ¿i
Instruc¡iunii Publice; Bucure¿ti, 1903 (Anexe);
Buletinul Gorjului, nr. 4 din 23 iunie 1920;
Buletinul Societå¡ii politehnice, anul XLII, nr. 7;
Buletinul Oficial al României, partea I;
Legea ¿i statutele cultelor religioase din Republica Popularå Românå;
Legile Bisericii ortodoxe româe sub Înalt Sfântului Patriarh Justinian, 1948-1951.
3. Presa: Reviste ¿i ziare
Amicul poporului, 1898-1904;

- 379 -
 Amicul tinerimii, 1906, 1931;
Anuarul Liceului “Tudor Vladimirescu”, 1926-1940;
Arhivele Olteniei, 1924-1935;
“Buciumul”, 1925-1926;
“Cåminul cultural”, 1934-1946;
Revista “Cultura românå”, Revistå de pedagogie, ¿tiin¡å ¿i literaturå, anul III, nr. 5;
Revista Societå¡ii “Tinerimea românå”, 1920-1928;
Ziarul “Gorjanul”, 1924-1947;
Ziarul “Gazeta Gorjului”, 1968-1980;
Revista “Coloana”. Supliment politic ¿i social cultural al ziarului local “Gazeta Gorjului”;
“Gazeta învå¡åmântului”, 1951-1970;
“Litua” studii ¿i cercetåri. Revista complexului muzeal Gorj, 1972-2006;
“Måiastra”, anul II, nr. 3 (7) 2006;
“Mitropolia Olteniei”, anul XXVI, nr. 7, 8/1974.
4. Enciclopedii. Dic¡ionare
Enciclopedia României, vol. I, II;
Enciclopedia partidelor politice din România, 1862-1994. Editura Print, Bucure¿ti;
Påcuraru Mircea, preot profesor universitar doctor, Dic¡ionarul teologilor români, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure¿ti, 1996;
5. Lucråri
Ancheta industrialå din 1901-1903, vol. I; Industria Mare, Bucure¿ti, 1904;
Din istoria formårii ¿i dezvoltårii clasei muncitoare în România pânå la primul råzboi mondial,
Editura Politicå, Bucure¿ti, 1959;
Adåniloaie Nichita, Învå¡åtorii - luminatori ai ¿colilor, 1848-1918, Bucure¿ti, 2003;
Alexandrescu Cornel, Monografia Liceului “Tudor Vladimirescu”, 1890-1990, Editura Privat,
1997;
Andrei Nicolae, Pårnu¡å Gheorghe, Istoria învå¡åmântului în Oltenia, vol. II, III, Editura Scrisul
românesc, Craiova, 1981;
Arimia Vasile, Manta Pantelimon, Nicolae Mischie, Institu¡ii jude¡ene ale administra¡iei de stat:
prefectura ¿i Consiliul jude¡ean, Bucure¿ti, 2004;
Aurelian Bondrea, Starea Na¡iunii. România, încotro, vol. I;

- 380 -
 Cåråbi¿ Vasile, Istoria Gorjului, Editis, 1995;
Cåråbi¿ Vasile, Publica¡iile periodice din Gorj;
Cârstoiu Cornel, Liceul “Tudor Vladimirescu”. Un secol de luminå, 1890-1990, Târgu-Jiu;
Zenovie Cârlugea, Zoe Elena Deju, Aretia Tåtåråscu, Marea Doamnå a Gorjului interbelic,
Editura Måiastra, 2007;
Cosma Viorel, Elena Teodorini, Schi¡å monograficå, Editura Muzicalå a Uniunii Compozitorilor
din R.P.R., 1962;
Cosma Viorel, Figuri de låutari, Editura Muzicalå, 1960;
Dudu Velicu, Biserica ortodoxå românå în perioada sovietizårii Romåniei, Însemnåri zilnice,
vol. I ¿i II, Bucure¿ti, 2004;
Gårboviceanu Petre, Societatea pentru învå¡åtura poporului român din Bucure¿ti ¿i ¿colile ei,
1866-1906;
Istoria învå¡åmântului din România, vol. II, 1821-1918, Bucure¿ti, 1993;
Istoria României, vol. VIII. România întregitå, 1918-1940, Editura Enciclopedicå, 2003;
Jude¡ele patriei. Jude¡ul Gorj. Monografie, 1980;
Mocioi Ion, Însemnåri despre Brâncu¿i. Drim Edit ¿i “Spicon”, 2004;
Neguleasa Dan, Popescu Florina, Arhivele Na¡ionale jude¡ul Gorj. Îndrumåtor arhivistic,
Târgu-Jiu, 1994;
Neguleasa Dan, Contribu¡ii la cunoa¿terea mi¿cårii muncitore¿ti din Gorj, în “Litua” Târgu-Jiu,
1988;
Negulescu P.P., Reforma învå¡åmântului. Proiecte de legi, 1922;
Harry Negrin, Roman¡a unei vie¡i. Ioana Radu, Bucure¿ti, 1987, Editura Muzicalå;
N. Nicolaescu, Dare de seamå privind activitatea Casei ªcoalelor ¿i a culturii poporului în
1922-1923;
Popescu, Ion Cilieni, Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1941;
Popescu, Ion Cilieni, Înveli¿ul vechilor noastre biserici, Craiova, Tipografia Sf. Episcopii a
Râmnicului Noului Severin, 1945;
Popescu, Ion Cilieni, Biserici. Târguri ¿i sate din jude¡ul Gorj, 1944, Craiova;
Ioan Opri¿, Istoria muzeelor din România, Bucure¿ti, 1994;
Popescu Tudor, academician profesor, Salvarea bisericilor de orice rit din România sub
ocupa¡ia militarå sovieticå;
Pâni¿oarå Titu, Municipiul Târgu-Jiu, Editura Spicon et Drim, 2002;

- 381 -
 ªerban Alexandru-Doru, Gorjul cultural, 1990-2005, Editura AGER, 2005;
ªerban Alexandru-Doru, ªt. Niculescu, Gh. Gârdu, Drumuri, hanuri, târguri, bâlciuri din Gorj,
Editura AGER, Târgu-Jiu, 2000;
ªerban Alexandru-Doru, Nicolae Mischie, Låutari gorjeni din secolul al XX-lea;
ªtefan I.M. Eduard Nicolas, Scurtå istorie a crea¡iei ¿tiin¡ifice ¿i tehnice;
ªtefulescu Alexandru, Istoria Târgu-Jiului, 1906;
ªcoala Târgujianå - biografie ¿i destin, Editura “Gorjanul”, Târgu-Jiu, 2005;
Titu Pâni¿oarå, Vasile Marinoiu, Gheorghe Roibu, Gorjul Administrativ-teritorial, Drim Edit.

- 382 -
 Indice de persoane*

A
Adåniloae Nichita .................................................................................................................... 272,348
Adrian Luca .................................................................................................................................... 235
Agârbiceanu .................................................................................................................................. 180
Anton Alexandrescu .......................................................................................................................... 81
Alexandrescu Cornel ............................................................................................................... 272,371
Vasile Alecsandri ............................................................................................................................ 180
Vasile Alecsandri - societate ............................................................................................................ 177
Alexandru Ion ................................................................................................................................... 69
Aman - muzeu ............................................................................................................................... 136
Alexandrina Andrei ......................................................................................................................... 168
Andrei Vasile ............................................................................................................... 15, 83, 281, 301
Anastasiu (muzicolog) - låutar ......................................................................................................... 219
N. Andreescu .................................................................................................................................... 72
Ilie Anescu ...................................................................................................................................... 324
C. Angelescu - ministrul învå¡åmântului ........................................................................................... 350
Gr. Aninosu .................................................................................................................................... 166
Ani¡escu - profesor ................................................................................................................. 183, 299
Apostol Maria .................................................................................................................. 233, 234, 240
Marin Arcu¿ .................................................................................................................................... 168
Tudor Arghezi ................................................................................................................................ 344
Lazår Arjoceanu ............................................................................................................................. 359
ªtefan Arjoceanu ............................................................................................................................ 359
Vasile Arjoceanu .......................................................................................................... 74, 79, 179, 359
Emanoil Antal - arhiereu ................................................................................................................. 104
Antonescu ...................................................................................................................................... 213
Antonescu C. - elev ......................................................................................................................... 180
Ion Antonescu - mare¿al ........................................................................................................... 77, 369
G. C. Ardeleanu .............................................................................................................................. 177
Archin Iancu ................................................................................................................................... 174
C. Argetoianu ................................................................................................................................... 75

* În foarte multe documente scrisul este de mânå, ceea ce este posibil så nu fi citit
corect unele litere. Acolo unde au fost tabele cu mai mult de zece persoane nu le-am copiat.

- 383 -
Arimia Sabin .................................................................................................................................. 152
Arimia Vasile .................................................................................................................................... 12
Al. Averescu - general ................................................................................................................. 74, 77
Al. Averescu - mare¿al ..................................................................................................................... 371
Aurelian Andreescu ........................................................................................................................ 247
B
Båcanu Silviu - elev ......................................................................................................................... 183
Doina Badea .................................................................................................................................. 247
Bålåcescu Nicolae (ansamblu) ........................................................................................................ 231
Båleanu Constantin ................................................................................................................ 199, 200
Vasile Baran ................................................................................................................................... 199
Bådilescu Ilie - profesor .................................................................................................................. 256
Bâlå Mihai - elev ............................................................................................................................. 180
Bålan Elena ...................................................................................................................................... 70
Bålan Nicolae - mitropolit ................................................................................................................ 101
Bålan Ion .......................................................................................................................................... 76
Bålåceanu - locotenent ................................................................................................................... 144
C. I. Bålånescu ................................................................................................................................ 173
Bålå¿oiu D. ............................................................................................................................. 234, 353
Bålå¿oiu Elvira ............................................................................................................................... 238
Bålå¿oiu Nelu ......................................................................................................................... 225, 233
Båloiu I. Nicolae - elev ..................................................................................................................... 142
Bålu¡eanu Justina .................................................................................................... 231, 232, 243, 249
Bånulescu C. .................................................................................................................................... 73
Barbu Låutaru ................................................................................................................................ 219
Bårbulescu Aurica .......................................................................................................................... 183
Bårbulescu Ion ............................................................................................................................... 222
Bardan - preot ................................................................................................................................ 357
I. C. Barca ......................................................................................................................................... 73
Barabancea Anghel Gelu ........................................................................................................ 232, 233
Bardac P. Nicolae ............................................................................................................................ 265
Bårbat - voevod ............................................................................................................................... 23
Bårbulescu Jean - ziarist ......................................................................................................... 290, 294
Bârsan Gena (Eugenia) .......................................................................................................... 220, 240
Baranca Alexandru ......................................................................................................................... 236
Baranca Constantin ........................................................................................................................ 236
Baranca Elena ................................................................................................................................ 236
Baranca Ion .................................................................................................................................... 236
Baranca Maria ............................................................................................................................... 236
Basarab Matei - liceu ...................................................................................................................... 131
Basarab Matei ................................................................................................................................ 347
Bårbulescu T. - elev ......................................................................................................................... 132
Bårbu¡ Aurora - elevå ........................................................................................................................ 14
Bårbu¡ I. Toma - elev ....................................................................................................................... 142
Becherete Vasile ............................................................................................................................ 353
Beuran Adam - preot .................................................................................................................. 89, 90
Beuran Gheorghe - elev .................................................................................................................. 178

- 384 -
Bibescu Vodå - cåmin cultural ............................................................................................................ 15
Biri¿ Veta ......................................................................................................................... 240, 249, 365
Blendea Ion .................................................................................................................................... 168
Bistreanu Ion - elev ......................................................................................................................... 183
Bobancu ªtefan ........................................................................................................................ 74, 144
Bobîrci Maria ................................................................................................................................. 222
Bobîrci Nelu ........................................................................................................................... 232, 238
Bondrea Aurelian ..................................................................................................... 27, 46, 50, 64, 232
Badea Nicoleta- elevå ..................................................................................................................... 183
Brâncu¿i Constantin ....................................................................................................................... 347
Brâncu¿i Constantin - complex sculptural ................................................................................ 128, 367
Brâncu¿i Constantin- liceu .............................................................................................................. 218
Brâncu¿i Constantin- caså memorialå ............................................................................................. 342
Bråiloiu Constantin - muzicolog .............................................................................................. 223, 246
Brânzan Nicolae ............................................................................................................................. 200
Bråtescu Voine¿ti ............................................................................................................................ 180
Bråtianu Ion ..................................................................................................................................... 70
I. C. Bråtianu - bulevard ................................................................................................................... 139
Brudariu Adrian ............................................................................................................................... 74
Bubulac Emilia ............................................................................................................................... 225
Budi¿teanu Cicerone ........................................................................................................................ 73
Bugigan Stelian .............................................................................................................................. 237
Bulei Ion ........................................................................................................................................... 69
I. I. Buligan ...................................................................................................................................... 166
Busuioc Constantin ........................................................................................................................ 233
Butaciu Maria ................................................................................................................................. 240
Buzatu Marinicå - låutar .................................................................................................................. 219
Buzescu Preda - cohortå de cerceta¿............................................................................................... 140
Buzuloiu Constantin ......................................................................................................................... 82
Buzuloiu Vasile ............................................................................................................................... 166
C
Calinderu - muzeu .......................................................................................................................... 136
Calotescu T. Ion .............................................................................................................................. 255
Cåmårå¿escu Ani¿oara .................................................................................................................. 322
Cmårå¿escu Gheorghe .............................................................................................................. 72, 74
Cåmrå¿escu Mihai ......................................................................................................................... 322
Constantinescu Vasile .................................................................................................................... 183
Constantin Cantacuzino ................................................................................................................. 345
Caprå I. Mihai - elev ........................................................................................................................ 141
Cåprescu Ion .................................................................................................................................... 72
Cåprescu Mihai ................................................................................................................................ 74
Cåprescu Mi¿u ................................................................................................................................. 81
Cåråbi¿ Vasile ............................................................................ 12, 26, 72, 73, 167, 168, 169, 355, 371
I. L. Caragiale ................................................................................................................................. 198
Carol I - rege ....................................................................................................................... 16, 76, 262
Carol - principe ................................................................................................................. 14, 143, 268
Principele Carol - funda¡ie .................................................................................... 13, 14, 136, 159, 160

- 385 -
Carol al II-lea - rege ..................................................................................................... 16, 76, 101, 112
Cazacu Aurel .................................................................................................................................. 236
Cazacu Cåloe ................................................................................................................................. 237
Câr¡an Badea ................................................................................................................................. 169
Ciobanu Gavril ............................................................................................................................... 233
Ciobanu Lucre¡ia ............................................................................................................. 240, 249, 250
Ciobanu Maria .......................................................................................................... 60, 225, 233, 249
Cioatå Constantin ............................................................................................................................ 82
Cioat Ion ................................................................................................................. 170, 171, 173, 359
Cidoi Costicå ................................................................................................................................. 221
Cidoi Cristian ................................................................................................................................. 219
Cidoi Dinicå ................................................................................................................................... 221
Cidoi Haralambie ................................................................................................................... 221, 238
Cidoi Lucre¡ia ................................................................................................................................ 365
Cidoi Magdalena ............................................................................................................................ 238
Ciocan Nelu ................................................................................................................................... 233
Gr. Ciocâlteu .................................................................................................................................. 322
Ciopran - episcop ........................................................................................................................... 169
Cârstea Vasile ................................................................................................................................ 166
Cârstoiu Cornel ........................................................................................ 141, 142, 172, 179, 255, 371
Catanå Gheorghe ....................................................................................................................... 74, 81
I. C. Ciorogaru - elev ....................................................................................................................... 141
C. Ciubuc ....................................................................................................................................... 324
Chiriescu - cåpitan ......................................................................................................................... 202
Col¡an Maria ........................................................................................................... 166, 167, 168, 183
I. Cålniceanu - preot ........................................................................................................................ 290
Cârlugea Zenovie ............................................................................................................ 172, 341, 371
Cazacu Aurel .................................................................................................................................. 236
Cåznescu Grig. .............................................................................................................................. 261
N. Ceau¿escu ................................................................................................................................. 372
Cepoi Ion ............................................................................................................................... 127, 273
V. Cernåianu - cåpitan .................................................................................................................... 290
C. Chiri¡oi (Dindiri) ................................................................................................................. 222, 233
C. Cheznoiu ...................................................................................................................... 12, 168, 226
Chiri¡escu Constantin ..................................................................................................................... 371
Condeescu - maior ......................................................................................................................... 271
Gh. R. Constantin .............................................................................................................................. 73
I. Constantinescu - Vedea ............................................................................................................... 300
Constantinescu Iulian ....................................................................................................................... 72
Constantinescu Miron - avocat ............................................................................ 72, 293, 294, 297, 300
Constantinescu Miti¡å ....................................................................................................................... 81
Cornescu Maria ..................................................................................................................... 215, 232
Cosma Neagu ................................................................................................................................ 353
Cosma Viorel ......................................................................................................................... 215, 219
M. C. Costescu ................................................................................................................................ 173
Costescu Teodor ............................................................................................................................ 300
Cotrunå Ion ...................................................................................................................................... 82

- 386 -
Cristea Miron .......................................................................................................... 116, 117, 120, 139
Cråcinescu Alexandru ................................................................................................................ 77, 83
Crciunescu Lavinia ......................................................................................................................... 233
Cråiniceanu Victor ................................................................................................................... 79, 300
Creang Ion ..................................................................................................................................... 180
Cre¡u Petre .................................................................................................................................... 219
Cristian Vasile ........................................................................................................................ 220, 240
Cristoforeanu ................................................................................................................................. 213
Criveanu Nifon ................................................................................................................ 100, 101, 118
Cruceru Tru¡å ................................................................................................................................. 238
D. Culcer - doctor ...................................................................................................................... 72, 144
Cu¿lea Ilarie ................................................................................................................................... 236
Cu¡ui Gh. ........................................................................................................................................ 166
Alexandru Ioan Cuza ..................................................................................................... 69, 73, 75, 260
D
Liviu Dafinescu ....................................................................................................... 168, 233, 234, 235
Daimaca Victor - profesor ................................................................................................................. 79
Dan Petre ....................................................................................................................................... 131
Dånåu Constantin - elev ......................................................................................................... 142, 181
Dånu C. - diacon ............................................................................................................................. 294
Dånåu Dumitru .............................................................................................................................. 168
Daniel Vasile .................................................................................................................................... 78
Danielescu Victor ............................................................................................................................. 74
C. N. Dârvåreanu ............................................................................................................................ 166
C. Dåscålescu ................................................................................................................................. 239
Dauer Mirabela .............................................................................................................................. 247
Davioiu Grigore ............................................................................................................................. 168
Dima Nicolae ................................................................................................................................. 183
Deju Zoe Elena ....................................................................................................................... 172, 341
Demetrescu Constantin .................................................................................................................. 179
Demetrescu ................................................................................................................................... 215
Diaconovici Aurel ..................................................................................................................... 13, 339
Diaconescu Constantin - preot .......................................................................................................... 89
C. Diaconescu ................................................................................................................................ 171
Diaconescu Mihai - elev .................................................................................................................. 183
Diaconescu Olivia - elevå ................................................................................................................ 183
Dincå Nicolae - låutar ..................................................................................................................... 219
Dinicu Grigora¿ .............................................................................................................................. 220
DobreGh. ....................................................................................................................................... 297
Dobrescu Gh. - preot ......................................................................................................................... 89
Dobrescu Gh. - învå¡åtor ................................................................................................................... 90
Dolånescu Ion ................................................................................................................. 233, 249, 365
Doliescu Gr. - protopop ................................................................................................................... 300
Doppelreiter - inginer ..................................................................................................................... 174
Drågånescu I. - preot .................................................................................................................. 90, 96
Drågoescu Constantin ............................................................................................................ 177, 199
Drågoescu Nae ........................................................................................................................ 73, 144

- 387 -
Dråghici Dorina ............................................................................................................................. 247
Dråghiceanu - sergent .................................................................................................................... 267
Drågu¡ Constantin ............................................................................................................................ 89
Drågan Ion ..................................................................................................................................... 234
Drågåtoiu Emilia ............................................................................................................................ 235
Drago¿ Nicolae .............................................................................................................................. 353
Drulå Elena .................................................................................................................................... 238
Duguleanu Ion ................................................................................................................................ 371
Dumitrescu - locotenent .................................................................................................................. 267
A. Dumitrescu - Bumbe¿ti ............................................................................................................... 144
Gh. Dumitrescu - Bumbe¿ti ............................................................................................................. 359
Dumitrescu Maria - Bumbe¿ti ......................................................................................................... 298
Dumitrescu Nae - profesor .............................................................................................................. 131
Dumitrescu N. ................................................................................................................. 132, 136, 139
Dumitrache - låutar ......................................................................................................................... 219
E
Enache - elevå ................................................................................................................................ 183
Eftimescu - medic ........................................................................................................................... 144
C. Enceanu ..................................................................................................................................... 249
Enoiu Ion ........................................................................................................................................ 221
Enescu George ...................................................................................................................... 216, 249
Eremia Vasile ................................................................................................................................... 81
C. Enå¿escu ........................................................................................................................... 265, 266
Etegan ªtefan ................................................................................................................................ 233
F
Falcoe Virgil ................................................................................................................................... 235
Farc¿ Dumitru ................................................................................................................................ 249
Ferdinand - rege ............................................................................................................................ 140
Ferdinand - funda¡ie culturalå ................................................................................................... 13, 161
Filipoiu Ion ..................................................................................................................................... 168
C. Firan .......................................................................................................................................... 168
Firmilian Marin - mitropolit ..................................................................................................... 114, 119
Feraru Ilie ...................................................................................................................................... 233
Feraru Iulica ................................................................................................................................... 236
Firoiu Dumitru ............................................................................................................................... 152
Folescu .......................................................................................................................................... 213
Frumu¿eanu T. ªerban ..................................................................................................................... 74
N. Frumu¿eanu ................................................................................................................................ 76
Frântu Domnica - elevå .................................................................................................................. 183
Frumu¿anu Numa .................................................................................................................... 72, 144
Nicolae Furdui Iancu ...................................................................................................................... 249
Furtunå Horia .................................................................................................................................. 72
Furtunescu Constantin ................................................................................................................... 181
G
Gabor Elena ........................................................................................................................... 233, 235
Gabrielescu .................................................................................................................................... 215
Gâlcescu Theodor ............................................................................................ 179, 181, 298, 299, 300

- 388 -
Gârbaciu Viorel ....................................................................................................... 299, 237, 271, 272
Gârdu Gheorghe ........................................................................................ 32, 166, 168, 170, 171, 371
Gh. Gâ¡å ................................................................................................................................. 290, 297
Gåvånescu Aurelian ....................................................................................................................... 168
Gh. Gåvan-Jale¿ ...................................................................................................... 165, 166, 167, 168
D. Georgescu .................................................................................................................................... 72
Geagu Crestian .............................................................................................................................. 237
Gr. Geamånu .............................................................................................................. 74, 75, 81, 82, 83
George ioana ................................................................................................................................. 300
Ghindå Anghel ............................................................................................................................... 178
Ghiocel Stelian ....................................................................................................................... 233, 235
Giugiulan Ion - elev ......................................................................................................................... 142
Giurgiu ion - elev ............................................................................................................................ 181
Ghinea Ionel ................................................................................................................................... 233
Giuråscu Constantin ....................................................................................................................... 370
Gh. Giurgiulescu ............................................................................................................................. 166
Gheorghe-Leonte Ileana ................................................................................................................ 232
Gh. Gheorghiu Dej - ¿antier ............................................................................................................... 32
Gh. Gheorghiu Dej ........................................................................................................... 102, 108, 110
Ghi¡ulescu Ion ................................................................................................................................ 225
Goga Iulian - inginer ......................................................................................................................... 81
Goga Octavian .................................................................................................................... 30, 75, 180
Golumbeanu Valereiu ..................................................................................................................... 168
Gh. Gorun ....................................................................................................................................... 371
Grama Remus ................................................................................................................................ 105
Grama Vasile .................................................................................................................................. 166
Graure Domnica..................................................................................................................... 235, 238
Groza Petre ........................................................................................................................... 53, 80, 82
Grigoroiu Dan .................................................................................................................................. 78
Grigoroiu Paul .................................................................................................................................. 81
Greculescu Ileana ........................................................................................................................... 225
Grubår Ruth Ellen - ziaristå americanå .................................................................................... 112, 113
Gh. Grullmayer ....................................................................................................................... 179, 181
Gurgulescu Vasile ........................................................................................................................... 298
Gusti Dimitrie ................................................................................................................................. 169
H
Haiducescu Ion ......................................................................................................... 78, 256, 259, 339
Handolescu Constantin .................................................................................................................. 235
Hânsa Nicolae ................................................................................................................................ 299
Spiru C. Haret .......................................................................................... 131, 250, 257, 258, 347, 349
Haricleea Darcle..................................................................................................................... 215, 216
B. P. Ha¿deu .................................................................................................................................... 131
N. Hasna¿ ............................................................................................ 72, 76, 77, 78, 79, 144, 298, 299
Hinoveanu Ilarie ............................................................................................................................. 353
Hiot - general ................................................................................................................................. 268
Hobeanu Ion .................................................................................................................................. 168
I.Homan ......................................................................................................................................... 171

- 389 -
Hå¡ulescu Dan ................................................................................................................................ 297
Huidu Emil ................................................................................................................................. 28, 43
Hurmuzescu Dragomir ................................................................................................................... 131
Huzum Ion ........................................................................................................................................ 81
I
Iliescu Colin .................................................................................................................................... 183
Al. Ionescu .............................................................................................................................. 131, 137
Gh. Ionescu .................................................................................................................................... 132
Ionescu Grigore ............................................................................................................................. 179
Ionescu Justin .................................................................................................................................. 81
Ionescu Cåpitånescu Marian .......................................................................................................... 225
Ionescu Take .................................................................................................................................... 73
Ionicå - låutar ......................................................................................................................... 219, 297
Iorga Nicolae ........................................................................................................ 73, 74, 244, 370, 371
Isac D. Ion ............................................................................................................................ 81, 82, 290
Isac Emil ......................................................................................................................................... 183
Ipsilante Alex. ................................................................................................................................. 256
I. Isårescu - învå¡åtor ....................................................................................................................... 290
Iunian Grigore .................................................................................................... 72, 74, 77, 80, 81, 144
N. Iunian ........................................................................................................................................... 72
Ivanovici Dumitru ............................................................................................................................. 78
J
Jipa - comandor ............................................................................................................................. 144
Justinian Marin - mitropolit ............................................................................................................. 104
K
Fra¡ii Kontz - fabricå ................................................................................................................... 26, 27

L
Låcåtu¿u Filofteia ........................................................................................................................... 233
Låcåtu¿u Victori¡a ........................................................................................................................... 223
Låceanu Ileana ............................................................................................................................... 225
C. Lupulescu ................................................................................................................................... 169
Lascår Vasile .................................................................................................................................... 72
Lupu Nicolae ....................................................................................................................... 77, 81, 345
Låzårescu N. Ion ............................................................................................................................. 166
Låzårescu Vasile ............................................................................................................................. 104
Loghin Irina ............................................................................................................................ 240, 365
Leonte Ileana ................................................................................................................................. 233
Leoveanu ªerban ........................................................................................................................... 300
Leu¿tean Serghie ............................................................................................................................. 81
Leu Cornel ..................................................................................................................................... 353
Loga Maria ..................................................................................................................................... 225
Låtåre¡u Constantin ........................................................................................................................ 232
Låtåre¡u N. ..................................................................................................................................... 233
Låtåre¡u Maria .......................................................................... 222, 233, 234, 240, 244, 245, 249, 365
Låtåre¡u Nicolae ............................................................................................................................. 232
Låtåre¡u Tuchi ................................................................................................................................ 232

- 390 -
Lipovan ............................................................................................................................................ 57
Luca Fånicå ................................................................................................................................... 220
Litovoi - voievod ............................................................................................................................... 23
M
Maiorescu Titu ......................................................................................................................... 80, 181
Målåescu C. ................................................................................................................................... 111
Målåescu I. ..................................................................................................................................... 166
Målåescu - elev ............................................................................................................................... 183
Måldåråscu Maior ........................................................................................................................... 267
Månescu I. Constantin .................................................................................................................... 142
Månescu Manea ...................................................................................................................... 57, 259,
Maniu Iuliu ....................................................................................................................................... 80
Manoilå Polina ....................................................................................................................... 225, 234
Gh. Månoiu ..................................................................................................................................... 199
Gr. Manta ....................................................................................................................................... 298
Manta Pantelimon ............................................................................................................................ 12
Manta S. - avocat ............................................................................................................................ 290
Mândrescu Simion - profesor .......................................................................................................... 133
Mândru Fevronia ............................................................................................................................ 238
Marcu Ion - elev ...................................................................................................................... 142, 181
Mårculescu - maior ........................................................................................................................ 265
Marinoiu Vasile ............................................................................................................ 12, 80,168, 371
Maria - principeså .......................................................................................................................... 268
Maria - reginå ................................................................................... 139, 140, 162, 216, 219, 268, 371
Marina Iustinian ...................................................................................................... 106, 118, 120, 122
Marghiloman Alexandru ................................................................................................................. 371
Mateescu Marilena - profesoarå ..................................................................................................... 283
Martinescu - cåpitan ....................................................................................................... 265, 266, 267
Mihai Voinea .................................................................................................................................. 183
Mihai I .............................................................................................................................................. 14
Mihai I - funda¡ie culturalå .......................................................................................... 13, 161, 164, 165
Mihai Voievod - cåmin ...................................................................................................................... 15
Mihai - rege ............................................................................................................................ 140, 190
Mihai Viteazul ......................................................................................................... 137, 139, 140, 178
Modoran Ion ................................................................................................................................... 297
Matei Petricå -låutar ....................................................................................................................... 220
Mardare Florica ............................................................................................................................. 297
Mateia¿ Alexandru .......................................................................................................................... 233
Megie Andrei - episcop ................................................................................................................... 103
Mestecan Constantin ...................................................................................................................... 168
Micodin Ion .................................................................................................................................... 173
Mihåilescu C. ................................................................................................................................. 173
Mihåilescu St. ................................................................................................................................. 131
Modoran Gh. - profesor ................................................................................................................... 298
Mircea - principe - societate .................................................................................................... 162, 163
Mihalache Ion ................................................................................................................................... 81
Mihule¡ C. ...................................................................................................................................... 299

- 391 -
Mihule¡ Alexandru - profesor ........................................................................................................... 173
Milea Alexandru (Milicå) ................................................................................................................. 236
Milea Sanda Alexandra ................................................................................................................... 236
Milu Auricå ..................................................................................................................................... 236
Mihu Ionel - låutar ............................................................................................................ 222, 223, 242
Mihu Elena ..................................................................................................................................... 236
Mihu Nu¡a ...................................................................................................................................... 236
Mihu Radu ..................................................................................................................................... 236
Mihu Traian .................................................................................................................................... 236
Mihåilescu Emanoil ........................................................................................................................ 299
Minovici P. - colonel ......................................................................................................................... 132
Mirceascu - general ........................................................................................................................ 280
Miron Costin .................................................................................................................................. 180
Mischie Nicolae ........................................................................................... 5, 12, 13, 89, 129, 143, 220
Mischie Nicolae - preot ..................................................................................................................... 81
Milo¿escu D. Nicu ............................................................................................................................ 339
Mândru Vasile ................................................................................................................................ 221
Mitescu .......................................................................................................................................... 299
Mladin Grigore ............................................................................................................................... 183
Mocanu Gh. .................................................................................................................................... 254
Moceanu ........................................................................................................................................ 258
Mocioi Ion ............................................................................................................... 128, 199, 273, 342
Moisil Constantin - profesor .................................................................................................... 133, 134
Moisil Iuliu ............................................................................................. 13, 73, 236, 257, 274, 339, 347
Modoran Gh. .................................................................................................................................. 298
Modoran Ion ................................................................................................................................... 297
Modoran Nicolae .............................................................................................................................. 82
Muicå - general .............................................................................................................................. 144
Munteanu St. .................................................................................................................................... 79
N
Nanu St. D. ...................................................................................................................... 131, 132, 133
Nanu Muscel .................................................................................................................................. 131
Nåstase Adrian .............................................................................................................................. 110
Nåstase(ochi albi) - låutar ............................................................................................................... 219
Nåvârlie I. ......................................................................................................................................... 75
Nazarie C. - profesor universitar ..................................................................................................... 132
Neagu Savel - locotenent colonel ..................................................................................................... 144
Neam¡u C. .................................................................................................................................. 72, 77
Neam¡u Mihai - elev ........................................................................................................................ 183
Neam¡u Octavia ............................................................................................................................. 165
Negrea Constantin ......................................................................................................................... 238
Negrea Ion ..................................................................................................................................... 168
Sava Negreanu Bruda¿cu ....................................................................................................... 249, 365
Neguleasa Dan ................................................................................................................... 27, 75, 273
Negulescu Gh. ................................................................................................................................ 297
Nichifor Dorina ...................................................................................................................... 145, 174
Nichifor Gh. ............................................................................................................. 174, 274, 340, 371

- 392 -
Nicodim - patriarh .......................................................................................................................... 102
Nicodim Radu - elev ....................................................................................................................... 180
Nicolae - mitropolit ......................................................................................................................... 122
Nicolae - principe ........................................................................................................................... 143
N. Nicolaescu ................................................................................................................................. 156
Nicolaescu Basu ............................................................................................................................. 213
Nicolesco Mariana .......................................................................................................................... 216
Niculescu Al. - elev .......................................................................................................................... 290
Niculescu Al. - doctor ....................................................................................................................... 294
Niculescu C. ................................................................................................................................. 166
Niculescu N. ..................................................................................................................................... 92
Niculescu Gh. ................................................................................................................................ 298
Niculescu-Monu Pantelimon ......................................................................... 78, 81, 166, 170, 298, 300
Nicolau Edmond ............................................................................................................................... 53
Nicolaiasa Iva Ion ........................................................................................................................... 221
Nicolaescu Dumitru .......................................................................................................................... 89
Niculescu George ............................................................................................................................. 32
Ni¡ulescu M. ..................................................................................................................................... 72
Novac Nicu ...................................................................................................................... 230, 231, 232
Novåceanu Darie ................................................................................................................... 199, 356
O
Obogeanu - locotenent colonel ........................................................................................................ 144
Olaru Alexandru ............................................................................................................................. 168
Opri¡oiu Gr. ...................................................................................................................................... 79
Ovidiu ............................................................................................................................................ 180
P
Paler Octavian ................................................................................................................................ 369
Pocuran Mircea - preot, profesor .................................................................................................... 117
Panaitescu Scarlat .......................................................................................................................... 132
Panaitiu Petre ............................................................................................................................ 73, 83
Pånoiu Petre (Pancras) .................................................................................................................. 261
Pârcålåbescu Gheorghe ................................................................................................................. 297
Pârvulescu M. ................................................................................................................................. 299
Petre Elena ............................................................................................................................ 297, 298
Pavel Ilie ......................................................................................................................................... 236
Mihai Pavelescu - profesor .............................................................................................................. 298
Pavelescu Mircea - profesor ............................................................................................. 290, 298, 299
Penescu Aurel .................................................................................................................................. 78
Pâni¿oarå Titu .............................................................................12, 33, 39, 43, 80, 166, 280, 285, 371
Pånoiu Gr. ........................................................................................................................................ 89
Panos Alex. ...................................................................................................................................... 78
Påråianu Emanoil .............................................................................................................. 13, 144, 242
Parnica Marcel ............................................................................................................................... 233
Pârvan Miticå ................................................................................................................................. 235
Pârvulescu M. ......................................................................................................................... 178, 179
Pârvulescu M. Mircea ...................................................................................................................... 142
Påsåreanu Mihai ............................................................................................................................ 237

- 393 -
Påtra¿cu Mili¡a ............................................................................................................................... 128
Petrescu Gicå ................................................................................................................................. 247
Petrescu Niko - avocat ...................................................................................................................... 72
Petrescu Petre ................................................................................................................................. 81
Piekarski Vitold Rola ............................................................................................................ 13, 73, 339
Plåmådealå Antonie - mitropolit ...................................................................................................... 113
Ple¿a Ion ........................................................................................................................................ 221
Ple¿oian Aurel .................................................................................................................................. 77
Pobirci Nicu ................................................................................................................................... 235
Podaru Gh. - elev ............................................................................................................................ 152
Popa Nineta ................................................................................................................................... 225
Pompei D. ...................................................................................................................................... 131
Poenaru Liviu ................................................................................................................................. 152
Popeangå P. ....................................................................................................... 74, 166, 290, 294, 355
Pogonici Mihai (Nicu) ..................................................................................................................... 336
Popescu - general ........................................................................................................................... 109
Popescu A. ..................................................................................................................................... 301
Popescu O. ................................................................................................................................... 168
Popescu Aurelian ........................................................................................................................... 168
Popescu C. ..................................................................................................................................... 180
Popescu Costicå............................................................................................................................. 168
Popescu D. - învå¡åtor ..................................................................................................................... 290
Popescu D. D. ......................................................................................................................... 168, 235
Popescu Elana ............................................................................................................................... 236
Popescu Em. .................................................................................................................................... 74
Popescu Popa Emil ......................................................................................................................... 322
Popescu Florica ....................................................................................................................... 27, 371
Popescu Dobri¡a Gh. - preot .............................................................................................................. 81
Popescu Grigore ...................................................................................................................... 95, 322
Popescu I. D. ..................................................................................................................................... 81
Popescu I. V. ..................................................................................................................................... 73
Popescu I. (Cilieni) .............................................................................................................. 98, 99, 119
Popescu Voite¿ti Ion ....................................................................................................................... 339
Popescu Maricicå ........................................................................................................................... 235
Popescu Matei ................................................................................................................................. 79
Popescu Mihail ............................................................................................................................... 271
Popescu O. .................................................................................................................................... 180
Popescu P. ........................................................................................................................................ 89
Popescu Radu ................................................................................................................................ 168
Popescu Sebastian ......................................................................................................................... 199
Popescu ªtefan (Fånel) .................................................................................................................. 234
Popescu Vasile (Novaci) - låutar ...................................................................................................... 222
Popescu V. Pepile ............................................................................................................................. 74
Popescu Tiberiu ..................................................................................................................... 277, 144
Popescu R. Tudor ...................................................................... 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 117
Porumbel Mihu ............................................................................................................................... 236
Prejbeanu Gr. - preot ........................................................................................................................ 95

- 394 -
Prejbeanu Gr. - protoereu ............................................................................................................... 173
Pospai Mircea ................................................................................................................................ 356
Potra George ................................................................................................................................. 219
Procopiu Ion ................................................................................................................................... 131
Prunå Auricå .................................................................................................................................. 236
Prunå Constantin ........................................................................................................................... 236
Prunå Ovidiu .................................................................................................................................. 236
Puia Ionel ...................................................................................................................................... 233
Pupåzå Dumitru ............................................................................................................................. 169
Pupåzå Grigore ........................................................................................................................ 12, 168
Pupåzan - inginer ........................................................................................................................... 301
Policarp Maru¿ca ............................................................................................................................ 105
R
Racovi¡å Emil ............................................................................................................................. 56, 57
Radu Ioana ..................................................................................................................... 240, 247, 365
Radu cel Frumos ............................................................................................................................ 341
Rådoi N. Ion ................................................................................................................................... 168
Rådoi Titu ...................................................................................................................................... 199
Rådåceanu Lotar .............................................................................................................................. 75
Rådulea Petre .................................................................................................................................. 12
Rådulescu C. .................................................................................................................................. 179
Ralea M. ..................................................................................................................................... 75, 80
Râpeanu Valeriu............................................................................................................................. 216
Rebedea Ilina ................................................................................................................................. 183
Rizu Ion ............................................................................................................................ 75, 144, 179
Roibånescu Constantin .................................................................................................................. 182
Roibu Gh. ................................................................................................................................... 12, 80
Ro¿oga Gh. ..................................................................................................................... 225, 233, 234
Roman Petre .................................................................................................................................. 259
Romanescu Vasile .......................................................................................................................... 200
Rosetti Radu .................................................................................................................................. 219
Ro¿ianu N. ....................................................................................................................................... 72
Runcanu C. - preot .......................................................................................................................... 168
Runcanu - protoereu ...................................................................................................................... 299
Runcanu V. - preot .................................................................................................................. 290, 294
Rustoiu C. ........................................................................................................................................ 79
Rusu Durloi Sicå..................................................................................................................... 233, 253
S
Sandu I. - elev ................................................................................................................................. 180
Såceleanu Petre ............................................................................................................................. 194
Sârbu Gelu ..................................................................................................................................... 233
Såvoiu Em. ...................................................................................................................................... 77
Sbârcea George ............................................................................................................................. 354
Schileru Aristicå .................................................................................................................... 79, 81, 83
Schileru Dincå .................................................................................................................................. 72
Schileru Iancu ................................................................................................................................ 230
Scurtu Ioan ....................................................................................................................................... 69

- 395 -
Similea Angela .............................................................................................................................. 247
Simu - muzeu ................................................................................................................................. 136
Slåtaru Maria ......................................................................................................................... 221, 238
Slavici Ioan ..................................................................................................................................... 180
Slåvescu Gh. Mihai - avocat ......................................................................................................... 75, 81
Slåvescu M. .................................................................................................................................... 299
Solcanu - låutar .............................................................................................................................. 219
Sorescu Mihai ................................................................................................................................ 354
Solomon S. Nicolae ......................................................................................................................... 137
Spåtaru Constantin ........................................................................................................................ 183
Speran¡ia Th. D. ............................................................................................................................. 133
Spineanu Al. ..................................................................................................................................... 75
Spiru Alexandru - medic ................................................................................................................. 144
Staicu Titu Dem................................................................................................................................ 81
Ståiculescu Constantin .................................................................................................................... 89
Stamatoiu . ..................................................................................................................................... 166
Stånculescu Cornelia ...................................................................................................................... 283
Ståculete Mihaela - elevå ................................................................................................................ 183
Stånescu D. - învå¡åtor ...................................................................................................................... 81
Stånescu Vartolomeu - episcop ............................................................................................... 100, 101
Stånescu Virgil ................................................................................................................................. 76
Stere Constantin ........................................................................................................................ 74, 77
Stângaciu - låutar ........................................................................................................................... 236
Sterescu Stelian - profesor ....................................................................................... 144, 179, 181, 299
Stela Adina - elevå .......................................................................................................................... 183
Sticlaru Constantin ........................................................................................................................... 82
Stoican Angelica.............................................................................................................. 225, 234, 249
Stoican Niculina ............................................................................................................................. 225
Stoian Iorgu ................................................................................................................................... 297
Stoian Loredana............................................................................................................................. 283
Stoicoiu M. ...................................................................................................................................... 89
Stoicoiu Virgil ............................................................................................................................. 75, 79
Stolojan Dinu .................................................................................................................................... 73
Stroescu P. Ion - elev ....................................................................................................................... 178
Suchici Cinchinå ............................................................................................................................ 239
Suchici Mircea ............................................................................................................................... 239
Saragea-Pop¿an Nicolae ............................................................................................................... 166
ª
ªchiau Mihai .................................................................................................................................. 168
ªerban Doru Alexandru ........................................................................... 5, 32, 212, 220, 232, 239, 273
ªon¡u Al. ......................................................................................................................................... 131
ªorop I. ............................................................................................................................................ 89
ªtefan I. M. ....................................................................................................................................... 53
ªtefånescvu Maria - profesor .......................................................................................................... 132
ªtefulescu Alexandru ....................................................................... 12, 13, 15, 19, 23, 44, 73, 339, 341
ªtefulescu Alexandru - cåminul cultural ........................................................................................... 299
ªtefulescu Alexandru - muzeu ......................................................................................................... 339

- 396 -
ªova - general ................................................................................................................................ 169
T
Tånase Maria ........................................................................................... 232, 240, 244, 245, 250, 656
Tarbac Ion ...................................................................................................................................... 371
Tåtårescu Alexandru ...................................................................................................................... 131
Tåtårescu Aretia................................................................................ 128, 172, 173, 174, 175, 341, 367
Tåtårescu Gh. ............................................................................................ 72, 76, 77, 83, 101, 144, 369
Tåtårescu N. .................................................................................................................................. 131
Tåtåroiu D. ....................................................................................................................................... 79
Ta¿cåu Gh. - elev ............................................................................................................................ 180
Ta¿cåu Virgil - elev .......................................................................................................................... 178
Teiu¿an - locotenent ....................................................................................................................... 144
Teodoroiu Ecaterina ................................................................................................ 175, 281, 285, 367
Teodoroiu Ecaterina - casa memorialå ............................................................................................ 339
Teodorini Elena ...................................................................................................................... 215, 216
Teoctist - mitropolit ................................................................................................................. 113, 122
Tell Alexandru ................................................................................................................................. 352
Tell Christian .................................................................................................................................... 19
Tell Christian - bibliotecå ................................................................................................................ 254
Terbici Lina .................................................................................................................................... 238
Titeanu Gh. .................................................................................................................................... 183
Tocilescu Gr. .................................................................................................................................. 131
Tolea D. ............................................................................................................................................ 79
Toropu Claudia ...................................................................................................................... 225, 235
Traian - liceu .................................................................................................................................. 361
Traian Vuia .......................................................................................................................... 55, 57, 183
Tra¿cå Aurelia ................................................................................................................................ 228
Trohånel Sandu .............................................................................................................................. 233
Tudor Vespina ................................................................................................................................ 244
Domnul Tudor - cåmin ............................................................................................................ 244, 298
Tudoran M. ....................................................................................................................................... 29
Tu¡å Gabriela ................................................................................................................................. 250
Tu¡å Victor ...................................................................................................................................... 233
Tudor Paraschiva ........................................................................................................................... 281
Turturicå Pantelie ........................................................................................................................... 221
º
ºambu Victor ......................................................................................................................... 234, 235
ºigara Samurca¿ ............................................................................................................................ 174
ºundrea Nicolae............................................................................................................................. 166
ºundrea Vasile ............................................................................................................................... 166
U
Udri¿te Elena ................................................................................................................................. 273
Ungureanu Felicia .......................................................................................................................... 232
Ungureanu Ni¡å ......................................................................................................................... 79, 81
Ungureanu Octavian ...................................................................................................................... 168
Ungureanu Traian .......................................................................................................................... 371
Ungureanu V.V. .............................................................................................................................. 168

- 397 -
Urbeanu Ion ................................................................................................................................... 339
Urechea Grigore ............................................................................................................................ 180
Urechea V. A. ................................................................................................................... 131, 256, 346
Ursaru Auricå ................................................................................................................................. 346
Uscå¡escu V. - învå¡åtor ......................................................................................................... 294, 295
V
Våcaru I. Petre - elev ....................................................................................................................... 152
Vaida Al. Voevod ........................................................................................................................ 74, 77
Vânåtoru Nicolae .................................................................................................................... 127, 168
Vasilicå Dinu .................................................................................................................................. 240
Vâlcu I. ............................................................................................................................................. 79
Vârjan Dumitru ........................................................................................................................... 81, 87
Velican Alexandru ........................................................................................................................... 142
Velican C. Constantin - elev ............................................................................................................. 141
Velicu mioara ................................................................................................................................. 240
Vicoveanu Sofia ............................................................................................................................. 365
Vintilå Ion - inginer ......................................................................................................................... 290
Vi¿an P. Ion ............................................................................................................................. 179, 180
Vlad N. ................................................................................................................................... 237, 238
Velicu Dudu .................................................................................................................................... 102
Verde¡ Ilie ....................................................................................................................................... 259
Vlådescu M. .................................................................................................................................... 268
Vladimirescu Tudor ........................................................................................................................ 174
Vladimirescu Tudor - liceu ......................................................................................... 29, 141, 147, 192
Vladimirescu Tudor - casa memorialå ............................................................................................. 342
Vladimirescu Tudor - cåmin cultural jude¡ean .................................................................................... 15
Vladimirescu Tudor - fabricå de confec¡ii ........................................................................................... 41
Vlaicu Aurel ...................................................................................................................................... 57
Voinescu Mihai - preot ...................................................................................................................... 81
Nestor Vornicescu Severineanu .............................................................................................. 113, 114
Nestor Vornicescu - mitropolit ......................................................................................................... 120
Vuia Traian ....................................................................................................................................... 57
W
Wexler M.- elev ............................................................................................................................... 180
X
Xenofob Iacob ................................................................................................................................ 199
Z
Zamfir Gheorghe ............................................................................................................................ 249
Zamfira Dumitru............................................................................................................................. 225
Zamfirescu Duiliu ........................................................................................................................... 180
Zlåtaru N. ....................................................................................................................................... 132
Zarå Eugen ...................................................................................................................................... 81
Zarafu Iliea ..................................................................................................................................... 322
Zavaidoc Marin ...................................................................................................................... 220, 240

- 398 -
 Vasile Arimia

♦ n. 1925, 1 aprilie, în comuna Budieni -

Gorj, din pårin¡ii Petre ¿i Maria, agricultori.
♦ clasele primare (cinci) în comuna natalå,
apoi Gimnaziul Industrial din Ceråt, com.
Pojogeni, localitate învecinatå cu comuna natalå.
♦ la absolvire, în 1941, la vârsta de 16 ani,
intrå în produc¡ie, la fabrica (atelierul) de tâm-
plårie a fra¡ilor Kontz ¿i Grigore Alexandrescu
din Tg- Jiu, unde, dupå doi ani, în urma unui examen, ob¡ine carnetul
de lucråtor calificat ¿i se angajeazå ca meseria¿ la atelierele CFR din
Tr. Severin ¿i Craiova (nov. 1944 – oct. 1947)
♦ în 1947 a fost incorporat la Regimentul 2, Bråila, iar din august
1948 a fost trimis la ªcoala Militarå din Breaza; în februarie 1949 devine
sublocotenent ¿i este repartizat la Centrul de Instruc¡ie al Pompierilor
Bra¿ov, iar dupå ¿ase luni la Grupul de Pompieri Ploie¿ti ¿i apoi la
Bucure¿ti. Aici urmeazå liceul ¿i, la Ia¿i, Facultatea de Istorie. În tot
acest timp a fost ofi¡er activ al Ministerului de Interne.
♦ 1952 – se cåsåtore¿te cu Maria Cålin, din jud. Dolj, absolventå a
Academiei de Studii Economice Bucure¿ti, lector la Muzeul de Istorie a
Partidului
♦ 1953 – se na¿te fiica Nata¿a, în prezent arhivist la Arhivele
Na¡ionale ale Statului, Bucure¿ti.
♦ în 1962 a luat doctoratul în istorie
♦ din 1962 – director al Arhivelor Statului; în aceastå perioadå a
fost trecut în rezervå, lucrând ca “personal civil”. Reintrå în armatå cu
gradul de colonel, în vederea pensionårii (1958)

- 399 -
 ♦ în aceastå lungå perioadå a desfå¿urat o bogatå activitate ¿tiin¡ificå
în domeniu: a condus “Revista
Revista Arhivelor
Arhivelor” – organ al Direc¡iei Generale
a Arhivelor Statului, a pregåtit ¿i publicat lucråri de informare ¿tiin¡ificå,
cataloage, edi¡ii de documente, îndrumåtoare de specialitate, inventare
pe domenii etc.
♦ între 1982 -1986 a coordonat pregåtirea ¿i publicarea în 4 volume
Mihai Viteazul în Con¿tiin¡a Europei
a lucrårii “Mihai Europei”; 3 volume de documente
Independen¡a României
“Independen¡a României” (1977); douå volume ale lucrårii “Românii Românii la
1859 Românii la 1918
1859”; 6 volume “Românii 1918 la Români
1918” (1984); 6 volume “1918 Români”
(1983 – 1986); 4 volume “23 23 August 1944. Documente
Documente” (1984 – 1985);
Revolu¡ia din 1821 conduså de Tudor Vladimirescu
un volum “Revolu¡ia Vladimirescu” (1981);
Documente privind mi¿carea muncitoreascå ¿i socialistå
douå volume “Documente
din Oltenia pânå la crearea PCR Mi¿carea
PCR” (1981); un volum “Mi¿carea
revolu¡ionarå ¿i democraticå din Oltenia 1921 – 1944 1944” (1986); douå
Documente Antonescu – Hitler
volume “Documente Hitler.. Cor esponden¡å ¿i întâlniri în
Coresponden¡å
1940 – 1944
1944” (1991); un volum de documente “CarteaCartea Neamului. Marea
Unire de la 1918
1918” (1993)
♦ lucråri în colaborare: “Poli¡ia
Poli¡ia din Gorj. File de istorie
istorie” (1998);
Institu¡ii jude¡ene ale administra¡iei de Stat. Prefectura ¿i Consiliul
“Institu¡ii
Jude¡ean Istoria Pompierilor militari bucure¿teni
Jude¡ean” (2000); “Istoria bucure¿teni” (1996)
Personalitå¡i gorjene de-a lungul istoriei
“Personalitå¡i Familii ¿i neamuri
istoriei” (2000); “Familii
boiere¿ti din jude¡ul Gorj
Gorj” (2002);
♦ monografii: “Monografia
Monografia Într eprinderii Vulcan din Bucur
Întreprinderii e¿ti 1904
Bucure¿ti
- 1975 Monografia Satului Budieni
1975”, lucrare colectivå; “Monografia Budieni” (2005); (în
Istoria învå¡åmântului din Gorj
lucru “Monografia comunei Pe¿ti¿ani”); “Istoria Gorj”
(coautori Gheorghe Gåmåneci ¿i Påtru Rådulea )
♦ din ciclul “Însemnåri
Însemnåri zilnice
zilnice”, realizate cu fostul coleg ¿i prieten
Ion Ardeleanu, a apårut “Grigore Gafencu. Însemnåri zilnice 1939 –
Grigore
1942
1942” (primul volum); iar în colaborare cu traducåtoarea Sanda
Regina Maria. Însemnåri zilnice
Racoviceanu a tipårit “Regina zilnice” (8 volume, câte
unul pentru anii 1919, 1920, 1921, 1922, 1923, 1924, 1925, 1926)
♦ Locuie¿te în Bucure¿ti, pensionar, colonel (r), este activ în plan
scriitoricesc ¿i / “ …sper ca, dacå voi fi sånåtos, så mai adaug ¿i alte
lucråri…”(autorul)

(documentar întocmit de consilier editorial

Constantin Popescu)

- 400 -
 Volumul în imagini

Imaginile, prin fotografii, urmåresc så prezinte personalitå¡i de seamå care au activat

pe tårâmul culturii, în fruntea unor institu¡ii, organe sau organiza¡ii culturale, de învå¡åmânt
etc. în cursul secolului al XX-lea, så aråtåm coper¡ile unor ziare ¿i reviste care au slujit
cultura ducând în rândul maselor beneficiile ¿tiin¡ei, culturii ¿i învå¡åmântului ¿i împårtå¿ind
din experien¡a unor organe, organiza¡ii, institu¡ii, persoane etc.
Un loc important am acordat reprezentan¡ilor muzicii, mai ales muzicii populare.
Ele sunt reproduse în carte, grupate pe câteva teme specifice activitå¡ilor culturale, dar
¿i con¡inutului cår¡ii.
Unele din fotografii dateazå din timpul bogatei ¿i variatei activitå¡i culturale duså de
vestitul grup al oamenilor de ¿tiin¡å ¿i culturå din Gorj de la începutul secolului al XX-lea;
altele din perioada de dupå primul råzboi mondial ¿i chiar de dupå cel de-al doilea råzboi
mondial.
Am cuprins ¿i imagini ale unor ¿coli, biserici, cåmine culturale ¿i case de culturå,
unele mai existând, altele dispårute.
Toate acestea vor aminti celor ce vor avea ¿i citi cartea, de faptele, de contribu¡ia
aduså la ridicarea nivelului de culturå ¿i învå¡åmânt al unei popula¡ii sårace economic, dar
bogatå spiritual ¿i înzestratå de la naturå cu talent, cu în¡elepciune ¿i cu putere de muncå.

- 401 -
- 402 -
 Prof. dr. Constantin Angelescu
(1864-1943), fost ministru al culturii ¿i
învå¡åmântului în mai multe guverne
formate de partidul liberal

Prof. Dimitrie Gusti

Gusti, fost minis-
tru, conducåtor al cåminelor
culturale, al echipelor studen¡e¿ti
¿i director al Serviciului Social

luliu Moisil (1359-1946), prof. ¿i

dir. al Gimnaziului real “Tudor
Alexandru ªtefulescu (1856-1910), învå¡å- Vladimirescu”, ini¡iator al
tor ¿i inspector ¿colar, istoric, om de culturå cercurilor culturale în Gorj

- 403 -
 Aurel Diaconovici
Diaconovici, inginer Emanoil Påråianu, cåpitan, scriitor, cu
(20 iulie 1881-19 iunie 1931) o bogatå activitate culturalå

Piecarski Rola Vitold (1857-?),

profesor de desen, a ilustrat cu de-
senele sale multe cår¡i, reviste, zia-
re. A fåcut parte din grupul celor
care au desfå¿urat o bogatå activi-
tate culturalå. Cei doi copii ai såi:
Lala Maria Romanovsca ¿i Iridian
(Irek) Casimir. Dana-Delia cel de-al
treilea copil, nu era nåscutå în
1900 de când dateazå fotografia

- 404 -
 Nicu D.Milo¿escu (1856-1924),
primul ¿i cel mai vestit tipograf din Gorj

F r a n z M i l e s c u , întemeietor ¿i
proprietar al teatrului din Târgu Jiu

Theodor Gâlcescu
Gâlcescu, mul¡i ani Jan Bårbulescu
Bårbulescu, (1924-1947)
profesor ¿i director al Liceului întemeietorul ¿i conducåtorul ziarului
“Tudor Vladimirescu” „Gorjanul”

- 405 -
Constantin Brâncu¿i (16 februarie/2 martie
1876-16 martie 1956), nåscut în satul
Hobi¡a, s-a stins din via¡å la Paris. Cel mai
mare ¿i mai cunoscut sculptor român al
epocii moderne

Preot Gheorghe Gâ¡å

Gâ¡å, profesor,
conducåtor al Corului „Lira Gorjului”

Miron Constantinescu
Constantinescu, fiu de såtean din
Poenarii Gorjului, din 1903 preot, slujbå
din care a plecat la facultate (drept),
dupå care s-a înscris în Baroul Gorj, la
1 august 1916. Pe teren cultural se nu-
måra printre fondatorii „Ateneului
Poporului Gorjanul”, a fåcut ¿i gazetårie,
prin 1931 a fost ¿i prefect. O perioadå
mai lungå a fost directorul Cåminului
cultural jude¡ean.

- 406 -
 Principesa Maria
Maria, viitoare reginå
Maria (1875-1938), în costum popular.
Contribu¡ii însemnate în istoriografie
¿i literatura românå

Arethia Tåtåråscu (16 septembrie

1889-1968), marea doamnå a
Gorjului. Contribu¡ii însemnate la
dezvoltarea artei populare, constru-
irii ¿i între¡inerii unor monumente
istorice - mausoleul Ecaterinei
Teodoroiu, complexul sculptural al
lui Constantin Brâncu¿i etc

- 407 -
 Almanahul Tipografic

Amicul Tinerimei

Amintiri ¿i date din trecutul

Gimnaziului-Liceu “Tudor Vladimirescu”

- 408 -
Revista “Jiul”

Revista “Ardeiul”

Ziarul “Gorjanul’

- 409 -
Inaugurarea primei biblioteci rurale, în comuna Bumbe¿ti-Gorj

Serbare la Bumbe¿ti pe Jiu

- 410 -
Elevii ¿colii primare din comuna Runcu

Serbare popularå la Voite¿ti - Gorj

- 411 -
 Cu prilejul Congresului cåminelor culturale din 7 iunie 1938, gorjenii
aduc omagiul lor suveranului, prof. D. Gu¿ti etc. În rândul din fa¡å:
Toma Måru¡å, Ion L.Måru¡å, Ion D.Isac, N.Saulescu, N.I.Giorgi, I.C.Coicu

Un grup de membri ai Cåminului cultural “Murmurul Jale¿ului”

din Câmpofeni - Gorj, cu ocazia unui botez al unei feti¡e

- 412 -
 Lira Gorjului
Corul «Lira Gorjului» (1933)

Un grup de cântåre¡i: Minodora Neme¿

Neme¿, Maria Låtåre¡u
Låtåre¡u, Nicu Novac
Novac,
Justina Bålu¡eanu
Bålu¡eanu, Maria Tånase (1960)

Taraful de låutari al
Mariei Låtåre¡u din Lele¿ti - Gorj
Gorj,
care a cântat la Radio,
la ora Serviciului Social (1939)

- 413 -
 Ioana Radu
Radu,
artistå a poporului

Maria Tånase
Tånase,
artistå emeritå

- 414 -
 Polina Manoilå

Maria Låtåre¡u
Låtåre¡u, artistå emeritå

Maria Apostol

- 415 -
Ginerele ¿i mireasa, împreunå cu câ¡iva såteni din Gorj

Grup de såteni din Gorj

- 416 -
 Familia Dumitru Hortopan
Hortopan,
mare proprietar din comuna
Ståne¿ti, cåtunul Aliteni - Gorj

ºårånci din Novaci- Gorj.

Port ungurenesc

ºårani din Gorj

- 417 -
 Biblioteca jude¡eanå
“Christian Tell” din Târgu Jiu

Liceul “C-tin Brâncu¿i”

din Pe¿ti¿ani

ªcoala gimnazialå
din Pe¿ti¿ani

- 418 -
 ªcoala primarå “Dincå Schileru”
din Bâlteni

Cåminul cultural din Budieni

ªcoala primarå din Pe¿teana

- 419 -
Casa de culturå din Novaci

Casa de culturå Turceni

O parte din lucråtoarele ce au executat marele covor

de aproape 300 m.p. în atelierele Ligii femeilor, sec¡ia din Târgu Jiu

- 420 -
 Caså ¡åråneascå din Târgu-Jiu la începutul secolului al XX-lea

Începerea construirii localului Gimnaziului ,”Tudor Vladimirescu” din

Târgu Jiu

- 421 -
Casa din Vladimir unde s-a nåscut
Tudor Vladimirescu

Podul de metal de peste Jiu

Moarå pe apå din Gorj

- 422 -
Biserica din Benge¿ti

La biserica din Dobri¡a

Biserica Sf. T
Trr ei Ierarhi din Budieni
Ierarhi

- 423 -
Monumentul eroilor de la Caracal realizat de
loan Schmidt Faur, profesor la Gimnaziul
“Tudor Vladimirescu”
(ªcoalå de ceramicå) din Târgu Jiu

Monumentul aviatorilor din

Bucure¿ti, realizat de
prof. Ioan Schmidt Faur

Macheta sculpturii “O¡elarul” Bucure¿ti,

realizatå de loan Schmidt Faur

- 424 -
Chio¿cul ¿i fântâna de pe ¿oseaua din
dealul Pe¿ti¿anilor, - între comunele
Frânce¿ti ¿i Tismana - Gorj. Construite din
ini¡iative inginerului Aurel Diaconovici

Sculptura “Ciobanul”
realizatå de loan Schmidt Faur

ªoseaua din comuna Novaci - Gorj, cu chio¿c, stâlpi, pod ¿i

balustradå. Construitå din ini¡iativa inginerului Aurel Diaconovici

- 425 -
 Pre¿edintele Consiliului jude¡ean Gorj, inginer Ion Cålinoiu

Pre¿edintele Ligii Fiii Gorjului, Alexandru Påsårin, prefectul Victor Ban¡a,

vicepre¿edintele Consiliului jude¡ean, Cornel Popescu etc.

- 426 -
Aspect din sala de ¿edin¡e a Prefecturii Gorj

În vizitå la Monumentul de la Pade¿, Gorj

- 427 -
- 428 -
 cuprins

Introducere ....................................................................................................... 5
Capitolul I. Economia jude¡ului Gorj în secolul al XX-lea ................ 20
1. Industria .................................................................................................... 23
2. Agricultura ................................................................................................. 45
3. Cercetarea ªtiin¡iificå ................................................................................. 52
Capitolul II. Via¡a politicå în jude¡ul Gorj.Partidele politice. ............ 67
Capitolul III. Biserica. Preo¡ii ¿i via¡a culturalå în jude¡ul Gorj ........ 87
Preo¡imea factor activ în activitatea culturalå. ................................................. 89
Câteva cuvinte despre localurile bisericilor. ..................................................... 97
Måsuri împotriva religiei ¿i a slujitorilor bisericii. ............................................ 99
Reglementåri pe linie bisericeascå. ................................................................. 106
Mari personalitå¡i în fruntea bisericii ............................................................. 116
Capitolul IV. Cultura în jude¡ul Gorj. Institu¡ii, Funda¡ii, Asocia¡ii ¿i
Societå¡i culturale ................................................................. 125
1. Asocia¡ii ¿i societå¡i culturale ..................................................................... 130
Societatea ¿tiin¡ificå literarå “Tinerimea Românå”. ......................................... 131
Cercetå¿ia ..................................................................................................... 142
Stråjeria ........................................................................................................ 146
Premilitåria ................................................................................................... 152
Casa Culturii Poporului ................................................................................. 156
2. Funda¡ii culturale ...................................................................................... 159
Funda¡ia “Principele Carol”. ........................................................................... 159
Funda¡ia “Regele Ferdinand I”. ....................................................................... 161
Societatea “Principele Mircea” ........................................................................ 162
Funda¡ia culturalå “Regele Mihai I” ................................................................ 164
3. Societå¡i ¿i asocia¡ii culturale .................................................................... 165
Societatea cultural – educativå “Tribuna” ....................................................... 165
Societatea cultural ¿tiin¡ificå “Jale¿ul” ........................................................... 168
Asocia¡ia culturalå “Jiul” din Târgu Jiu .......................................................... 168
Socitatea culturalå “Badea Câr¡an” din Dobri¡a ............................................. 169
Asocia¡ia învå¡åtorilor din jude¡ul Gorj ........................................................... 170
Liga Na¡ionalå a Femeilor ............................................................................... 171
4. Societå¡i culturale ale elevilor .................................................................... 176
Societatea de lecturå “Vasile Alecsandri”. ....................................................... 177
Societatea “Prietenii cår¡ii ¿i ai drume¡iei”. ..................................................... 178
Societate de ¿tiin¡e istorice ¿i filologice. .......................................................... 182
Societatea de ¿tiin¡e matematice. ................................................................... 182
5. Educa¡ie în familie ..................................................................................... 184

- 429 -
Capitolul V. Activitatea cultural-educativå dupå cel de-al doilea
råzboi mondial ...................................................................... 189
Capitolul VI. Muzica. Låutarii ¿i cântåre¡i de muzicå popularå ..... 209
Afirmarea muzicii pe teritoriul României ......................................................... 211
Låutarii, cântåre¡ii de muzicå popularå .......................................................... 218
Cunoa¿terea ¿i organizarea forma¡iunilor muzicale. ....................................... 229
Orchestra popularå “Doina Gorjului” .............................................................. 232
Taraful “Rapsozii Gorjului” ............................................................................. 234
Ansamblul “Balada Jiului” ............................................................................. 234
Ansamblul de cântece ¿i dansuri populare “Alti¡a” ......................................... 235
Ansamblul “Dorule¡u” .................................................................................... 235
Taraful “Doina Jiului” .................................................................................... 236
Societatea de muzicå “Novåceanca” ................................................................ 237
Ansamblul folcloric “Nedeia” ........................................................................... 237
Taraful låutarilor din Pârâu-Câlce¿ti. ............................................................. 238
Târgu Jiu, important centru muzical .............................................................. 239
Câteva considera¡ii ........................................................................................ 240
Capitolul VII. Educa¡ia fizicå, pregåtirea militarå ¿i sportul ........... 251
Educa¡ia fizicå ............................................................................................... 253
Introducerea instruc¡iei militare în ¿coalå. ..................................................... 259
Educa¡ia fizicå ¿i sportul ................................................................................ 274
Capitolul VIII. Cåminele culturale în jude¡ul Gorj .......................... 287
Cåminul cultural jude¡ean ............................................................................. 290
Cåminele culturale din Târgu-Jiu .................................................................. 298
Cåminul cultural “Domnul Tudor” .................................................................. 298
Cåminul cultural orå¿enesc “Sfânta Treime” .................................................. 303
Cåminele culturale såte¿ti ............................................................................. 304
Cåminul cultural “Principele Carol” din Lele¿ti ............................................... 304
Cåminul cultural “Rena¿terea” din Cernådie .................................................. 306
Cåminul cultural “Baia de Fier” ..................................................................... 308
Cåminul cultural “Bibescu Vodå” ................................................................... 310
Cåminul cultural “Nechifor Crainic” din comuna Båle¿ti ................................ 319
Anexå. Tabel cu cåminele culturale din jude¡ul Gorj ....................................... 330
Capitolul IX. Institu¡ii specializate în påstrarea ¿i folosirea
patrimoniului cultural na¡ional, factor de importan¡å majorå în
activitatea cultural-educativå ................................................ 333
1.Arhivele ...................................................................................................... 335
2.Muzeele ...................................................................................................... 338
3.Bibliotecile, principale institu¡ii de culturå .................................................. 345
În loc de încheiere ...................................................................... 357
Bibliografie selectivå .................................................................. 379
Indice de persoane ..................................................................... 383
Vasile Arimia - documentar ....................................................... 399
Volumul în imagini .................................................................... 401

- 430 -