Samuel 1 şi 2 (sau 1 şi 2 Regi)

 Titlul cărţii
Cele două cărţi cunoscute astăzi ca 1 şi 2 Samuel apar ca un singur
volum în toate manuscrisele ebraice de dinainte de anul 1517. Până la
traducerea Noului Testament în greacă, aproximativ în secolul III î.Hr.,
cartea nu a fost împărţită în două părţi. In această traducere, aceste
două părţi apar ca 1 Impăraţii şi 2 Impăraţi; cărţile pe care noi le
cunoaştem ca 1 şi 2 Regi apar aici ca 3 Impăraţii şi 4 Impăraţi. Vulgata
latină a lui Ieronim, datând din secolul IV d.Hr., este prima care foloseşte
titlul Impăraţi în loc de Imparaţii.
Din cauză că viaţa şi lucrarea lui Samuel domină prima jumătate a
cărţii, în forma ei originală i-a fost dat numele său. Acest titlu a fost
potrivit având în vedere rolul său important că ultimul dintre judecători,
unul dintre cei mai mari profeţi, fondatorul şcolii profeţilor şi cel care a
condus instituirea regatului iudeu şi a stabilit principiile fundamentale care
stau la baza funcţionării lui. Prin urmare, numele Samuel desemnează mai
degrabă conţinutul decât paternitatea.
 Autorul cărţii
In contrast cu Pentateuhul, unde, din analiza anumitor pasaje, este
clar că Moise este autorul, cărţile lui Samuel nu conţin informaţii cu privire
la autor sau autori. Conform tradiţiei iudaice, primele 24 de capitole din 1
Samuel au fost scrise de Samuel, iar ceea ce a mai rămas din 1 Samuel,
împreună cu 2 Samuel, a fost scris de către Natan şi Gad. 1
Atunci când cartea a fost împărţită, numele original – Samuel - a
fost aplicat ambelor cărţi, chiar dacă în a doua parte numele său nu este
menţionat niciodată. Moartea lui Samuel este relatată în 1 Samuel 25:1 iar
numele său apare pentru ultima dată în 1 Samuel 28:20 .
Având în vedere că numele lui David este predominant în a doua
parte a cărţii, acesta ar fi fost mai potrivit ca titlu pentru 2 Samuel.
Declaraţia Talmudului că Samuel ar fi scris cărţile care îi poartă numele

1
1 Cronici 29:29
este evident o eroare, pentru că întreg 2 Samuel – precum şi ultima parte
a lui 1 Samuel – relatează istoria lui Israel de după moartea sa.
Unii teologi au adus 1 Samuel 27:6 ca dovadă că aceste cărţi ale lui
Samuel datează din timpul împărăţiei divizate. Insă dacă cele două părţi
ale lui Samuel au fost scrise în timpuri diferite de către autori diferiţi, de
ce au fost publicate la început ca o singură carte? Insă dacă ele
reprezintă lucrarea succesivă a unui autor, el trebuie să fi scris după
moartea lui Saul şi a lui David.
Pare mult mai corect să afirmăm ca 1 şi 2 Samuel au mai mulţi
autori şi că sunt o colecţie de naraţiuni, fiecare dintre ele fiind completă.
 Cadrul istoric la 1 şi 2 Samuel
1 Samuel acoperă perioada de tranziţie de la judecători la regatul
unit al lui Israel, perioadă ce cuprinde pe ultimul judecător, Samuel, şi
primul împărat, Saul.
2 Samuel se ocupă exclusiv de domnia lui David.
1 Samuel acoperă o perioadă de aproape un secol, din 1100 până în
1011 î.Hr., iar 2 Samuel 40 de ani, din 1011 până în 971 î.Hr.
Perioada dintre 1200 şi 900 î.Hr. a fost una de nelinişte naţională şi
controverse politice. Au fost puţine eforturi în lumea antică de a scrie şi
păstra relatările evenimentelor contemporane. Unii dintre istorici, precum
Herodot, Berosus, Iosef Flavius şi mai târziu Eusebiu, s-au inspirat din
relatările populare cu privire la evenimentele care au avut loc în lume în
acel timp. Prin urmare, este necesar să verificăm declaraţiile lor cu
ajutorul descoperirilor arheologice, care aduc numeroase informaţii ce nu
erau disponibile anterior. Noi materiale ies mereu la lumină, sporind
bagajul nostru de cunoştinţe cu privire la perioada în care au avut loc
evenimentele descrise de 1 şi 2 Samuel.
Această perioadă de nelinişte, agitaţie şi tranziţie a început cu
migrarea popoarelor mării care, direct sau indirect, au afectat toate părţile
răsăritului antic. De-a lungul perioadei acoperite de 1 şi 2 Samuel regii
preoţi ai Dinastiei XX şi conducătorii seculari ai Dinastiei XXI au condus
Egiptul, domnia lor fiind marcată de slăbiciune, decădere şi fărâmiţare
naţională. In cea mai mare parte a acestei perioade Asiria a fost extrem
de slabă. In Babilon condiţiile erau la fel ca în Egipt şi Asiria, cu
slăbiciune internă şi invazii străine la ordinea zilei. Influenţa politică a
Egiptului şi Siriei a dispărut astfel din Palestina. Migrarea popoarelor
mării şi a arameilor s-a adaugat problemelor interne şi a menţinut situaţia
politică internaţională din orientul răsăritean într-o stare de agitaţie o
bună parte a două secole.
Ca urmare, primii regi ai lui Israel au fost liberi să-şi întărească
controlul asupra Tării Promise şi a regiunilor înconjuratoare, fără să fie
deranjaţi de vecinii puternici de la nord şi de la sud. Singurii lor duşmani
au fost naţiunile locale din Palestina, precum filistenii, amaleciţii, edomiţii
madianiţii şi amoniţii. Rezistenţa acestor triburi vecine a fost treptat
înfrântă şi cele mai multe dintre ele s-au supus stăpânirii israelite. David
şi Solomon au controlat arii mai largi care au aparţinut la început Egiptului
şi Mesopotamiei.
Când Israel a intrat în Canaan, Domnul le-a poruncit să stabilească
cetăţi pentru leviţi în fiecare trib. Astfel a fost instruit tot poporul în calea
neprihănirii. Insă se pare că ei au dat puţină atenţie sau nici o atenţie
învăţăturilor. Ei nu au izgonit de fapt nici pe canaaniţi ci au locuit printre
ei. 2 In câţiva ani leviţii, care nu au primit o moştenire ca ceilalţi, s-au
trezit fără ocupaţie. Chiar Ionatan, nepotul lui Moise 3, a vizitat casa lui
mică efraimitul în căutarea unei locuinţe potrivite 4 şi a devenit preot al
dumnezeilor casei acestuia 5.
Mai târziu a luat chipurile cioplite din casa lui mică şi a plecat cu
daniţii emigranţi să le fie preot 6. Astfel în vremea când fiecare făcea ce-i
plăcea, Israel a călcat planul divin conform căruia leviţii trebuiau să
instruiască poporul în căile Domnului şi curând au căzut în ignoranţa şi

2
Judecători 1:21, 27, 29-33
3
Judecători 18:30
4
Judecători 17:8
5
Judecători 17:4-5, 10
6
Judecători 18
superstiţia păgânilor de lângă ei. De şase ori în timpul perioadei
judecătorilor Dumnezeu a trebuit să-i trezească din păcatul lor, permiţând
să devină ţinta atacului naţiunilor înconjurătoare. Insă foarte curând după
fiecare eliberare din sclavie ei s-au prăbuşit din nou în indiferenţă şi
idolatrie.
Crescând într-un astfel de cadru, Samuel a ales să respingă răul de
fiecare zi şi şi-a consacrat viaţa corectării acestor tendinţe. Planul său
pentru realizarea acestui lucru s-a materializat în realizarea aşa numitelor
şcoli ale profeţilor . Una dintre acestea a fost la Rama, vechea să locuinţă 7
, iar altele au fost mai târziu stabilite la Ghilgal 8, Betel 9 şi Ierihon 10. Aici
tinerii studiau principiile citirii, scrierea, muzica, legea şi istoria sacră. Ei
erau angajaţi în diferite activităţi astfel încât să înveţe pe cât posibil să se
autosusţină. Expresia şcolile profeţilor nu apare în Vechiul Testament,
însă tinerii educaţi astfel erau numiţi fiii profeţilor. Ei şi-au consacrat
vieţile lor lui Dumnezeu şi unii dintre ei au fost folosiţi ca sfătuitori ai
regelui.
Către sfârşitul vieţii sale, Samuel a fost chemat să instituie
monarhia. După ce a discutat această problemă cu poporul, el a scris o
carte cu dreptul împărăţiei pe care a pus-o înaintea Domnului. 11
Aceasta nu a avut probabil nici o valoare pentru Saul, despre care
se spune că nu ştia să citească. Samuel l-a asigurat pe Saul de prezenţa
divină alături de el, însă foarte curând a lepădat sfatul inspirat al lui
Samuel, înconjurându-se cu o puternică gardă de corp şi devenind un
conducător absolut.
După lepădarea lui Saul, Samuel a fost chemat să aleagă şi să
pregătească un om după inima lui Dumnezeu 12, unul care să nu se înalţe
deasupra legii ci să asculte de Dumnezeu.

7
1 Samuel 19:19-24
8
2 Regi 4:38
9
2 Regi 2:3
10
2 Regi 2:15-22
11
1 Samuel 10:25
12
1 Samuel 13:14
 Pregătirea lui David, asemenea celei a lui Hristos, a trebuit să facă
faţă geloziei şi urii. Deşi uneori David a călcat legea pe care o adoră şi o
apără, el şi-a umilit întotdeauna inima sa înaintea legii pe care o
considera ca fiind supremă. Ca rezultat al cooperarii lui David cu
principiile stabilite de Dumnezeu prin Moise şi Samuel, Israel în mod
gradat şi-a supus toţi duşmanii şi graniţele ţării au fost împinse către nord
practic până la Eufrat, şi către sud până la graniţele Egiptului. Dumnezeu
a putut să binecuvânteze pe Israel şi ca urmare ei s-au bucurat de o
perioadă de prosperitate şi glorie naţională ce a continuat de-a lungul
domniei lui Solomon şi nu a mai fost egalată niciodată de atunci.
 Tema cărţii
Prima carte a lui Samuel relatează tranziţia de la secolele de
teocraţie autentică, în care au lucrat profeţii şi judecătorii, la statutul de
împărăţie.
Inregistrarea domniei lui Saul descoperă unele dintre problemele
care au însoţit stabilirea împărăţiei şi explică de ce casa lui David a luat
locul celei a lui Saul.
A doua carte a lui Samuel relateaza domnia glorioasa a lui David,
mai întîi la Hebron şi apoi la Ierusalim, încheindu-se cu cumpărarea ariei
lui Aravna pe care a fost construit mai târziu templul de către Solomon.
Relatarea ultimilor ani de viaţă ai lui David precum şi moartea sa apare în
primele capitole din 1 Regi.
 Schiţa cărţii
1 SAMUEL

I. I s toria l ui S a mue l , re s ta ura torul l ui I s ra el , 1 S amue l 1 :1 – 7 :17

A. Naş te rea şi e duc a ţi a ti mpuri e , 1 :1 – 2 :1 1
1. A na şi E lca n a, 1 :1 - 8
2. Ru gă ciu ne a An e i, 1 :9 - 18
3. Na şte re a şi p rimii a n i ai lu i S a mu e l, 1: 19 - 23
4. Co n sa cra re a lu i S a mu e l lu i Du mne zeu , 1: 24 - 28
5. Câ nt e cu l de la u dă a l A ne i, 2 :1 - 11
B. Condi ţi i le pre oţie i , 2:1 2 -36
1. S lu jire a f iilo r lu i Eli, 2 :1 2 -1 7
2. S lu jire a co p ilu lu i Sa mue l, 2 :1 8 -1 9
3. B ine cu vân ta re a lu i Du mn e ze u pe nt ru An a şi Elca na , 2: 20 - 21
4. E şe cu l e du ca ţ ie i lu i E li, 2: 22 - 36
 C. Sa muel e s te i ntrodus în s l uj ba profe tic ă , 3:1 – 4 :1
1. Me sa ju l lu i Du mn e ze u că t re E li, 3 :1 - 18
2. De zvo lta re a lu i S a mue l ca p ro fe t , 3: 19 – 4 :1
D. Ca ptura re a c hiv otul ui ş i rec upe ra re a lui , 4 :2 – 7 :1
1. L up ta I srae lu lu i cu f ilist e n ii, 4: 2 -9
2. Ca pt u ra rea ch ivot u lu i; ucid e re a f iilo r lu i E li, 4 :1 0 -1 1
3. Mo a rte a jud e că t o ru lu i şi p re ot u lu i E li, 4 :1 2 -2 2
4. Ch ivo tu l la f ilist en i, 5 :1 – 6 :1
5. Re cup e ra rea ch ivo t u lu i de că t re Isra e l, 6: 2 – 7: 1
E . Cei 2 0 de a ni de s luj i re a i l ui Sa mue l , 7 :2 - 6
F. S upune rea fi l is te ni l or, 7 :7 -1 4
G . Ma nda tul de j ude că tor al lui Sa mue l, 7 :15 - 17
II. Forma re a mona rhi ei , 1 S amue l 8 :1 – 1 5 :3 5
A. Ce re rea unui re ge , 8 :1 -2 2
B. Ev e ni me nte le c are a u c ondus l a a le ge re a lui Sa ul , 9 :1 - 27
C. Che ma rea l ui S a ul c a i mpă ra t, 10 :1 -2 7
1. Un ge re a , 1 0: 1
2. Do ve zi su p ran a tu ra le a le a le g e rii d ivine , 10 :2 - 13
3. Tă ce re a şi în to a rce rea a ca să a lu i Sa u l, 1 0: 14 - 16
4. A leg e rea lu i S au l de că t re mu lţ ime , 1 0: 17 - 25
5. O po ziţ ia lu i Sa u l, 1 0: 26 - 27
D. Ev e ni me nte le ga te de confi rma rea fi nal ă a l ui S a ul c a re ge ,
11 :1 – 12 :2 5
1. B ăt ă lia cu a mon iţ ii, 1 1: 1 -1 1
2. A cla ma rea lu i Sa u l ca reg e , 11 :1 2 -1 5
3. P red a re a p ut e rii a d min ist rat ive de că t re Sa mu e l, 1 2: 1 -1 5
4. Do vad a lu i Du mn e ze u pe nt ru a le ge re a po po ru lu i, 12 :1 6 -1 8
5. I nt e re su l şi ru g a con t in uă a lu i S a mu e l pe nt ru p op o r, 1 2: 19 -
25
E . Ră zboi ul c u fil i s te ni i , 13 :1 – 14 :4 6
1. I n cu me ta re a lu i Sa u l la Gh ilg a l, 13 :1 - 23
2. V it e jia lu i I on at a n la Micma s, 14 :1 - 23
3. De cizia g re şit ă a lu i Sa u l, 14 :2 4 -4 6
F. Ge nea l ogi a c as ei l ui Sa ul, 1 4 :4 7 -5 2
G . Al doi l ea te s t al l ui S aul , 15 :1 -3 5
1. Cru ţ a rea lu i Ag ag , 15 :1 - 9
2. L ep ăd a rea lu i Sa u l, 1 5: 10 - 35
I I I. P re gă ti rea l ui Da v i d pe ntru î mpără ţi e, 1 Sa mue l 16 :1 – 3 1 :1 3
A. Unge re a lui Dav i d, 16 :1 -1 3
1. E zit a re a lu i Sa mue l d e a vizita B et le e mu l, 1 6: 1 -4
2. Fiii lu i Isa i şi Ung e re a lu i Da vid , 1 6: 5 -1 3
B. De ra nj are a l ui Sa ul da tora tă le pă dă ri i sa le , 16 :14 - 23
C. Ră zboi ul c u fil i s te ni i şi urmări l e l ui , 1 7 :1 – 18 :8
1. P ro vo ca re a lu i G o liat , 17 :1 - 11
2. Cu ra ju l şi victo ria lu i Da vid , 1 7: 12 - 58
3. L eg ă mân tu l cu Io na t an , 18 :1 - 4
4. P op u la rita t ea lu i Da vid, 1 8: 5 -8
D. Ge l ozia l ui S a ul ş i re zul ta tul e i , 1 8 :9 – 1 9 :24
1. Da vid în pe rico l, 18 :9 - 12
2. Du p licit a te a lu i S au l î n o fe rire a f iice i sa le , 18 :1 3 -2 7
3. Du şmă n ia p e f aţ ă a lu i Sa u l fa ţă de Da vid, 1 8: 28 – 1 9: 1 1
4. Da vid fu ge d in ca sa sa la Sa mu e l, 1 9: 12 - 18
5. V izit a lu i S au l la Ra ma şi re zu lta t e le e i, 19 :1 9 -2 4
E . Le gă mâ ntul lui I ona ta n c u Da v i d, 2 0 :1 - 42
1. Te sta re a at itu d in ii lu i Sa u l, 20 :1 - 8
2. I on a ta n co nf irmă p rimu l sa u le g ă mân t , 2 0: 9 -2 3
 3. Te sta re a simţă min t e lo r lu i Sa u l, 2 0: 24 - 34
4. A ve rt iza re a lu i Da vid de pe rico l, 20 :3 5 -4 0
5. De spă rţ ire a lu i Io na t an de Da vid , 20 :4 0 -4 2
F. Fuga l ui Dav i d de S aul , 21 :1 – 22 :2 3
1. Fu ga lu i Da vid î n No b la Ah ime le c, 21 :1 - 9
2. Fu ga la A ch is în Ga t , 2 1: 10 - 15
3. Da vid în pe şte ra de la A du la m, 22 :1 - 2
4. Fu ga în Moa b , 22 :3 - 4
5. I nt o a rce re a în Iu da , 22 :5
6. Ră zbu na re a lu i Sa u l p e o a me n ii d in No b , 2 2: 6 -2 3
G. Dav i d sc a pă Che il a ; i ngra ti tudi ne a ac es tora , 23 :1 -1 2
H. Dav i d fuge di n nou de Sa ul , 2 3 :1 3 – 2 4 :2 2
1. Fu ga în pu st ia Zif , 2 3: 13 - 15
2. V izit a lu i I on a ta n , 2 3: 16 - 18
3. Urmă rire a fă ră re zu lt at a lu i Da vid de că t re Sa u l, 2 3: 19 - 28
4. Re t rag e rea lu i Da vid la E n -Gh ed i, 23 :2 9 – 24 :2
5. Mă in imia lu i Da vid f a ţă de Sa u l la E n -Gh ed i, 2 4: 3 -2 2
I. Moa rtea l ui S amue l , 2 5 :1
J. Ex pe ri e nţa l ui Dav i d c u Na ba l ş i Abi ga i l , 2 5 :2 - 44
K. Ul ti ma i nce rca re a l ui S aul de a -l uc i de pe Dav i d ş i re zul ta te l e
ei , 26 :1 -2 5
L. A două fugă a lui Dav i d la Ga t, 2 7 :1 – 2 8 :2
1. S ed e rea să la Ticla g, 2 7: 1 -1 2
2. A ch is î i p o ru n ce şt e lu i Da vid să vin ă cu e l la lup t ă, 2 8: 1 -2
M. Sa ul re c urge l a nec roma nţi e, 2 8 :3 - 25
N. Ac hi s re nunţă l a a j utorul lui Dav i d, 29 :1 -1 1
O. I nc urs i une a amal e ci ţi l or şi re zul ta te l e e i, 3 0 :1 - 31
P. Moa rtea l ui S a ul , 31 :1 -1 3

2 Samuel
 I. Da vi d re ge pes te I uda, 2 S a mue l 1 :1 – 5 :5
A. Dav i d după moa rtea l ui S a ul, 1 :1 -27
1. V e st ea mo rţ ii lu i S au l, 1: 1 -1 6
2. Da vid je le şt e p e S au l, 1 :1 7 -2 7
B. O pozi ţi a di n pa rte a c as ei l ui Sa ul, 2 :1 – 3 :3 9
1. Un ge re a lu i Da vid ca re ge în I ud a şi d o mn ia lu i la He b ron ,
2 :1 - 7
2. I s-B o se t pu s reg e p e st e Isra e l de că t re Ab ne r, 2 :8 - 11
3. I nf râ ng e re a lu i A bn e r şi moa rt ea lu i A sa e l, 2: 12 - 32
4. S po rire a ca se i lu i Da vid; n u me le f iilo r să i, 3 :1 - 5
5. A bn e r se sup un e lu i Da vid , 3: 6 -2 1
6. A bn e r o mo râ t de Io ab , 3: 22 - 39
C. Dav i d câ ş ti ga a utori ta te pe s te tot Is rae l ul , 4 :1 – 5 :5
1. Ucid e rea lu i I s-B ose t, 4 :1 - 8
2. P ed ep sire a lu i Re ca b şi B aa na , 4: 9 -1 2
3. Da vid un s reg e p e st e to t Isra e lu l, 5 :1 - 5
II. Da vi d re ge pes te tot Is ra e l ul, 2 S a mue l 5 :6 – 2 4 :2 5
A. Pri ma pa rte a domnie i l ui Da vi d î n pute re ş i s ple ndoa re, 5 :6 –
10 :19
1. Cu ce rire a Ie ru sa limu lu i, 5 :6 - 16
2. V ict o ria a sup ra f ilist en ilo r, 5 :1 7 -2 5
3. Mu t a re a ch ivo t u lu i la Ie ru sa lim, 6 :1 - 23
4. Do rin ţ a lu i Da vid de a co n st ru i te mp lu l, 7: 1 -2 9
5. V ict o rii a su p ra du şman ilo r st ră in i, 8: 1 -1 4
 6. O rg an iza rea î mpă ră ţ ie i, 8: 15 - 18
7. Re cep ţ ia în cin st ea lu i Me f ibo set , 9: 1 -1 3
8. I n vin g e rea a mo n iţ ilo r şi sirie n ilo r, 1 0: 1 -1 9
B. Pă ca tul ş i nec a zuri le l ui Da vi d, 11 :1 – 2 1 :2 2
1. A du lt e ru l lu i Da vid cu B at - Se ba şi moa rt ea lu i Urie , 11 :1 - 27
2. Mu st ra rea lu i Na ta n şi p o că in ţa lu i Da vid, 1 2: 1 -2 5
3. Cu ce rire a Ra b e i, 1 2: 26 - 31
4. P rob le me le ca se i, 13 :1 – 1 4: 33
A mno n şi Ta ma r, 1 3: 1 -2 1
Ucid e rea lu i A mno n de că t re A b sa lo m, 13 :2 2 -3 3
Fu ga lu i Ab sa lo m, 1 3: 34 - 39
I nt o a rce re a lu i Ab sa lo m, 1 4: 1 -2 4
Fru mu se ţe a lu i A b sa lo m şi î mpă ca rea lu i cu Da vid , 1 4: 25 - 33
5. Re vo lta lu i Ab sa lo m, 1 5: 1 – 19 :4 3
a . A b sa lo m câ şt ig ă in ima p op o ru lu i, 1 5: 1 -6
b . Co n sp ira ţ ia , 15 :7 - 12
c. Fu g a lu i Da vid , 1 5: 17 - 37
d . I nt â ln ire a lu i Da vid cu Tiba , 16 :1 - 4
e . S ime i o că ră şt e p e Da vid , 1 6: 5 -1 4
f . Sf at u l lu i Ah it of e l şi a l lu i Hu sa i, 1 6: 1 5 – 17 :2 3
g . Da vid la Ma ha n a im, 17 :2 4 -2 9
h . S fâ rşit u l re vo lte i şi mo a rt ea lu i Ab sa lo m, 1 8: 1 -3 3
i. Da vid p lân g e p e A b sa lo m, 19 :1 - 8
j. I nt oa rce re a lu i Da vid la I e ru sa lim, 1 9: 9 -4 3
6. Re vo lta lu i Se ba , 20 :1 - 22
7. Dre g ăt o rii lu i Da vid , 20 :2 3 -2 6
8. Tre i a n i d e f oa me t e şi spâ n zu ra re a f iilo r lu i Sa u l, 2 1: 1 -1 4
9. Ră zbo i cu f iliste n ii, 2 1: 15 - 22
C. Ape ndix , 22 :1 – 24 :2 5
1. P sa lmu l de mu lţu mire a l lu i Da vid , 22 :1 - 51
2. Ult ime le cu vint e de in st ru ire a le lu i Da vid , 2 3: 1 -7
3. V it e jii lu i Da vid şi f ap t e le lo r, 23 :8 - 39
4. P ă ca tu l n u mă ră rii p op o ru lu i şi căd e rea p lăg ii, 2 4: 1 -25
a . Da vid nu mă ră po po ru l, 24 :1 - 10
b . Ciu ma t rimisă d e Du mn e ze u , 2 4: 11 - 15
c. Op rire a ciu me i, 2 4: 16 - 17
d . Cu mp ă ra rea a rie i lu i A ra vna , 24 :1 8 -2 5