2

I. IDENTIFICAREA PRODUSULUI DE DISTRIBUIT

În prezent, activitatea desfasurata de S.C. ANIRA S.R.L şi gradul de implicare al

acesteia în activitati logistice este destul de ridicat, firma desfasurând activitati de
aprovizionare, desfacere si livrare

Mărfurile oferite sunt reprezentate de gama băuturilor răcoritoare a mărcii

European Drinks, cu următoarele sortimente de produse: Coca-Cola, Fanta, Sprite

Caracteristicile produselor care vor fi depozitate:

Pentru depozitare produsele sunt amblate după cum urmează:
¾ Doze de 0,5 vor fi depozitate sub formă de baxuri a câte 24 de bucăţi
¾ Pet de 2l vor fi depozitate sub formă de baxuri a câte 6 bucăţi.
Baxurile sunt aşezate în paleţi în număr de 40 şi sunt învelite în folie de plastic,
pentru protecţie şi pentru menţinerea stabilităţii paletului.

1. Elemente de gabarit:

Un bax de doze are ca dimensiuni: lungime: 40 cm, lăţime 28 cm şi înălţime 14

cm, iar un bax de pet-uri: lungime: 27 cm, lăţime 18 cm şi înălţime 24 cm.
Rezultă astfel că un palet va avea următoarele dimensiuni:
ƒ pentru doze: lungime: 120 cm, lăţime 70 cm şi înălţime 70 cm + înălţimea
paletului: 15 cm= 85 cm-paletul va cuprinde 6 rânduri şi 30 de baxuri;
ƒ pentru pet-uri: lungime: 120 cm, lăţime 70 cm şi înălţime 70 cm + înălţimea
paletului: 15 cm= 85 cm - paletul va cuprinde 3 rânduri şi 42 de baxuri.
În consecinţă un palet va avea dimensiunile de 120 cm lungime, 70 cm lăţime
şi înalţime de 85 cm.

2. Domeniu de utilizare a produselor:

Depozitul de produse alimentare este folosit atât pentru nevoi proprii

(aprovizionarea propriilor magazine si supermarketuri de pe raza municipiului Sibiu)
cât si pentru distribuţia lor spre alte firme care comercializează produse alimentare, şi
spre persoanele fizice interesate care achizitionează produsele direct de la sediul
depozitului sau vor fi livrate de către distribuitori.
Produsele distribuite aparţin domeniului alimentar din categoria băuturilor
răcoritoare.

3
 3. Potenţială piaţă de desfacere:

Produsele stocate în depozit, de către firma de distribuţie sunt destinate livrării

către comercianţii din domeniul alimentar localizaţi pe raza municipiului Sibiu unde
va fi amplasat depozitul, precum şi din localităţile învecinate: Avrig, Mediaş, Agnita.

4. Canale de distribuţie:

Canalul de distribuţie reprezintă drumul parcurs de un produs de la o sursa la

destinatarul final (consumator).

Printre tipurile de canale de distribuţie se numără:

ƒ Canal direct - varianta de circuit a distribuţiei, în care mărfurile parcurg traseul

direct de la producător la consumator, prin reţeaua proprie de distribuţie a
producătorului.
ƒ Canal scurt - varianta de circuit a distribuţiei în care mărfurile au următorul
traseu: producător - detailist - consumator.
ƒ Canal lung - varianta de circuit a distribuţiei, utilizată în cazul bunurilor de
consum, cu următorul traseu: producător - angrosist - detailist - consumator.
În cazul nostru vom utiliza ultima variantă de canal de distribuţie, depozitul
având rolul de angrosist.

4
 II. IDENTIFICAREA LOCAŢIEI CARE POATE FI UTILIZATĂ
PENTRU REALIZAREA DEPOZITULUI ZONAL

1. Identificarea oraşului şi justificarea alegerii acestuia

Pentru amplasarea depozitului, ne-am gândit să alegem oraşul Sibiu, deoarece are
o poziţie geografică favorabilă la nivelul ţării, dar şi datorită faptului că în urma unui
studiu de piaţă realizat în anul precedent, am constatat că acest oraş este deficitar în
ceea ce priveşte spaţiile de depozitare şi distribuţie pentru acest gen de produse
alimentare.

2. Identificarea locaţiilor la nivelul municipiului care pot fi utilizate pentru

amplasarea depozitului şi justificarea alegerii locaţiilor respective

Având în vedere că magazinele cărora le vom livra produsele sunt amplasate în

special în următoarele zone: cartierul Vasile Aaron (Sibiu), Mediaş, Sfântu Gheorghe,
Cluj şi Braşov, potenţialele locaţii de amplasare a depozitului trebuie să fie în
apropierea acestor zone mai sus menţionate. Datorită faptului că transportul ar putea
reprezenta o problemă în sensul că accesul camioanelor ar putea să fie restricţionat pe
raza municipiului, ne-am gândit de asemenea ca un potenţial loc de amplasare a
depozitului să fie în afara oraşului, în imediata lui apropiere.

3. Analiza criterială pentru alegerea amplasării optime

Vom identifica alternativele pentru a lua decizia în alegerea amplasării

depozitului, analizând în mod critic fiecare variantă. Punctele tari şi punctele slabe ale
fiecărei alternative devin evidente prin comparaţie, în funcţie de criteriu şi ponderea
acestora, care indică gradul de importanţă. Se foloseşte pentru apreciere o scară de la
1 la 10. În constituirea tabelului se va ţine cont de faptul că în amplasarea depozitului
accesibilitatea la drum judeţean este importantă pentru aprovizionarea facilă a
depozitului.
Criteriile enumerate nu au toate o importanţă egală. Este necesar să determinăm
ponderea criteriilor pentru a stabili prioritatea în decizie.
Însumarea punctajelor reprezintă o evaluare a fiecărei alternative în contrast cu
stabilirea prealabilă a criteriilor şi a ponderilor astfel criteriul care va avea totalul cel
mai mare va îndeplini condiţiile pentru alegerea variantei optime.

5
Nr. Criterii Pondere Depozit zona Depozit Depozit
Crt. Şelimbăr zona zona
Cristian Cisnădie
1 Apropiere de magazine 0,15 7/0,15 7/0,15 5/0,15
2 Acces la drum 0,25 5/0,25 8/0,25 7/0,25
3 Suprafaţă de construcţie 0,20 8/0,20 10/0,20 6/0,20
4 Loc de parcare 0,10 8/0,10 9/0,10 6/0,10
5 Cost teren 0,13 6/0,13 9/0,13 8/0,13
6 Utilităţi 0,17 8/0,17 9/0,17 4/0,17
Total 1,00 6,84 8,65 4,94

În urma completării tabelului, rezultă că amplasarea optimă a depozitului o

constituie zona Cristian.

DEPOZIT

Hartă care evidenţiază localizarea depozitului

6
 III. PROIECTAREA STRUCTURII MICROSPAŢIALE A
DEPOZITULUI

1. Proiectarea utilizării spaţiului

O logistică eficientă vine de asemenea împreună cu integrarea acesteia în

procese şi medii IT, atât în cadrul întreprinderii, cât şi în cadrul lanţului de distribuţie
extern.
Depozitul va fi amplasat pe o suprafaţă de 10 000 mp, iar parcarea va ocupa o
suprafaţă de 2500 mp. Din totalul suprafeţei depozitului, biroul va ocupa 50 mp.
Capacitatea maximă de depozitare a fost calculată în funcţie de criterii precum:
nivelul planificat al scopurilor de livrare; ritmurile de comenzi ale clienţilor;
dezavantajele de aşteptat de pe urma nelivrării, respectiv întârzierii în livrare şi
perisabilitatea.

Spaţiu parcare

RAFTURI DEPOZITARE

BIROU

RAMPE DE ÎNCARCARE-DESCĂRCARE

Planul spaţiului de depozitare

Faze necesare pentru recepţia mărfii sunt:
7
1. Identificarea transportorului, daca sunt de tipul peturi sau doze
2. Amplasarea penelor pentru prevenirea alunecării sau rostogolirii transportoarelor
3. Verificarea calităţii ambalajelor pentru a ne asigura că nu avem produse deteriorate
4. Localizarea şi asigurarea securităţii suprafeţei rampelor (platformelor de
descărcare)

Tipul de rampă pe care o vom utiliza pentru facilitarea încărcării şi descărcării:

RAMPĂ

45° adâncimea la rampă

14,5 m

20 m

Deschidere în lăţime

5. Paletizarea baxurilor
6. Descărcarea paleţilor cu baxuri
7. Pregătirea formularelor de recepţie
8. Punerea în acord a formularelor de recepţie, cu produsele primate şi comanda de
achiziţie
9. Împărţirea mărfurilor în categoriile corespunzătoare de peturi şi doze, pe rafturi
diferite
10. Expedierea transportorului
11. Pregătirea raportului de recepţie
12. Livrarea produselor la cererea clienţilor

Activităţi necesare pentru livrarea produselor:

1. Colectarea (adunarea şi aranjarea comenzilor)
2. Aşezarea şi verificarea comenzilor
3. Punerea în acord a documentelor de transport şi a comenzilor clientului
4. Identificarea transportorului
5. Amplasarea penelor pentru prevenirea alunecării sau rostogolirii transportoarelor

8
6. Poziţionarea şi asigurarea calităţii suprafeţei rampelor (platformelor de încărcare)
7. Încărcarea mijlocului de transport
8. Expedierea transportorului

Pentru a realiza aceste activităţi este necesar ca să dispunem de următoarele

facilităţi, prezentate în planul spaţiului de depozitare:
- spaţiu suficient pentru păstrarea comenzilor ce urmează a fi livrate către
magazine
- un birou pentru întocmirea formularelor de livrare
- spaţiu suficient pentru staţionarea transportorului
- rampă pentru a facilita descărcarea – încărcarea transportorului.

2. Stabilirea fluxului de materiale, a fluxului de personal şi a fluxului informaţional

Relaţiile cu furnizorii: pentru toate achiziţiile sale S.C. ANIRA S.R.L. are
contracte încheiate cu furnizori de băuturi răcoritoare ale companiei Coca Cola
Company.
Fluxul de informaţii: la începutul fiecărei zile se face o şedinţă cu toţi angajaţii
firmei implicaţi în procesul de distribuţie şi se stabilesc obiectivele pe ziua respectivă.
Se stabilesc rutele pentru reprezentanţii de vânzări precum şi clienţii care trebuie
abordaţi, se stabileşte cantitatea de produse de transportat.
În cazul în care un client are nevoie de o cantitate suplimentară de produse,
reprezentantul de vânzări anunţă telefonic gestionarul depozitului, care verifică
disponibilitatea produselor şi se decide livrarea mărfurilor sau înregistrarea unei
comenzi viitoare.
Mediul Online sau Offline: fiecare dintre cei 5 agenţi de vânzări din aria
municipiului Sibiu au în dotare telefoane mobile, cu ajutorul cărora primesc
informaţii referitoare la schimbările intervenite: preţ, cantitate de mărfuri existentă în
depozit etc şi totodată îşi asumă responsabilitatea pentru autovehiculele cu ajutorul
cărora se deplasează pentru a livra produsele clienţilor.

IV. MODALITĂŢI DE ARANJARE A MĂRFII ÎN DEPOZIT

9
 În interiorul depozitului, transportul şi depozitarea
baxurilor de suc se realizează cu ajutorul unor vehicule
automatizate denumite stivuitoare, cum sunt cele
ilustrate de imaginile de mai jos.

Sistemele automatizate sunt caracterizate prin

încredere şi în acelaşi timp operare de calitate. În cazul în
care se modifică condiţiile de mediu, sau condiţia
bunurilor ce trebuie transportate, de cele mai multe ori
fie nu mai există sistemele complet automate, sau
coordonarea cu condiţiile noi implică costuri ridicate

Depozitarea baxurilor se va realiza după cum este ilustrat în imaginea de mai jos:

SISTEM
PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR CONECTAT LA VEHICUL

10
 Un sistem pentru protecţia angajaţilor, conectat la vehicul, acţionează prin
detectarea unei surse de căldură mişcată relativ în aria de detectare a senzorului cu
caracteristică specifică a undelor, în funcţie de persoană într-o legătură
tridimensională de monitorizare. Recunoaşte numai persoane. Marfa şi obstacolele
care nu se află în stare mişcare nu sunt recunoscute. De regulă se instalează pe
vehicule două aparate, unul va acţiona pe partea frontală, celălalt pe cea dorsală.

SISTEM DE PROTECŢIE A ANGAJAŢILOR, CONECTAT LA TRASEUL DE

OPERARE

Orice trecere printr-o porţiune îngustă, este echipată cu o cortină

împotriva luminii şi cu bariere de lumină de 400 mm şi 900 mm. La
plecare sau venire, vehiculele sunt recunoscute printr-un sistem de
senzori adiţional. Această barieră activează alarmele optice şi
acustice la intrarea sau ieşirea fără permisiune. Mişcarea
periculoasă a lizei trebuie oprită deoarece cortina împotriva luminii
nu împiedică automat (nu există nici un dispozitiv despărţitor de
protecţie), accesul persoanelor prin gang. Oprirea automată şi
imediată a vehiculului în caz de alarmă, este realizată prin dispozitivul acestuia de
control, care primeşte informaţia corespunzătoare de la dispozitivul de protecţie a
gangului, prin instalaţie de transmitere a datelor wireless (barieră în unde radio sau
infraroşu). Este posibilă operarea vehiculului prin selectare manuală prin schimbare
automată sau prin comutator cu cheie la coloana activă a cortinei de lumină, în gang.

Depozitarea acestor produse se face în conformitate cu normele ISO 9001,

însemnând că tot sistemul de depozitare respectă normele de siguranţă igienico-
sanitare cerute de Comunitatea Economica Europeană, depozitul fiind dotat cu
sisteme aerisire. Păstrarea şi depozitarea produselor se face în spaţii curate, pe rafturi,
aerisite, curăţate şi dezinfectate, ferite de razele solare şi de surse directe de căldură şi
îngheţ, condiţii care să permită menţinerea stabilităţii parametrilor calitativi şi a
salubrităţii acestora. Se evită orice condiţii de păstrare, depozitare şi transport care ar
putea afecta calitatea produselor alimentare, astfel încât utilizarea acestora să nu pună
în pericol sănătatea populaţiei.

11
 V. ORGANIZAREA FORŢEI DE VÂNZĂRI ŞI A PARCULUI
LOGISTIC

1. Determinarea necesarului de agenţi de vânzări şi organizarea acestora

Departamentul de achiziţii este încorporat departamentului de livrări. De acest

departamente se vor ocupa resposabilul cu gestiunea depozitului şi o persoană în
funcţia de contabil. Ca principale atribuţii în cadrul firmei, aceştia trebuie să asigure:
- întocmirea şi verificarea facturilor la intrarea mărfurilor în depozit;
-controlul stocurilor;
- repartizarea marfurilor primite fiecărui reprezentant de vânzari;
- întocmirea facturilor necesare scoaterii din gestiune a mărfurilor.
Efectuarea comenzilor către furnizori cât şi preluarea acestora de la clienţi se
realizează prin fax sau prin poştă. Deşi gestiunea stocurilor este ţinută pe calculator,
firma nu deţine momentan un site oficial prin care să-şi facă cunoscută activitatea,
produsele sale nefiind vândute prin internet, ci doar prin intermediul comenzilor
poştale sau a celor prin fax dar şi prin interacţiunea directă cu clienţii.
Datorită faptului că activitatea de depozitare este de abia la început, personalul
nu va fi foarte numeros. Astfel, pe lângă cele două persoane care se ocupă de
gestiune, vom avea nevoie şi de 10 agenţi de vânzări, precum şi de 10 manipulatori de
marfă.

12
2. Determinarea necesarului de mijloace de transport. Justificarea acestora.

Depozitul va fi alimentat în fiecare săptămână, marfa fiind adusă cu camioane

(TIR). Un asemenea TIR poate transporta 90 de paleţi de suc, iar capacitatea de
stocare a depozitului este 4500 de paleţi cu marfă. Media TIR-urilor care transportă
marfa spre depozitare este de 7 pe zi.

Livrarea se realizează prin intermediul dubiţelor proprii de tipul celor din

imagine. Am ales acest tip de camionete datorită dimensiunilor acceptabile, care
facilitează deplasarea în trafic.

Pentru livrarea mărfii vom avea nevoie de 10 dubiţe aflate în răspunderea

agenţilor de vânzări, care preiau totodată şi comenzile de la magazine. Capacitatea
unei astfel de dubiţe este de 12 paleţi.

13
 VI. REALIZAREA RUTEI OPTIME DE TRANSPORT PENTRU
ACOPERIREA LINIEI DE DISTRIBUŢIE STABILITĂ

Cu ajutorul metodei analizei de stabilire a drumului critic, se va selecta ruta

optimă a dubiţelor care vor aproviziona magazinele din locaţiile: cartierul Vasile
Aaron (Sibiu), Mediaş, Sfântu Gheorghe, Cluj şi Braşov.
În continuare se vor prezenta rutele care duc la magazine, specificându-se
totodată numărul necesar de dubiţe.

1. Depozit → cartierul Vasile Aaron

Str. 1
Andrei Şaguna B-dul
5 2
V. Milea
4

depozit Şos.
Alba Iulia Cartier
V. Aaron

2,5
Str.
Râului Str.
Ştefan cel
Mare
4 Str.
Constituţiei Str.
1
Bâlea
0,5

Concluzie: Pentru această rută, se va pune la dispoziţie un autovehicul,

considerând că este suficient pentru numărul de magazine care trebuiesc
aprovizionate. Din cele două trasee posibile, care au lungimile de 12 km, respectiv
10,5 km, se va adopta cea de-a doua variantă, fiind mai scurtă.

14
2. Depozit → Cluj Napoca

30
15
Alba Aiud
55 Sebesş Iulia 37
4
29
depozit Sibiu Cluj Napoca
Turda

80 Blaj Câmpia
Turzii 10
78

Concluzie: Pentru această rută, se vor pune la dispoziţie două autovehicule. S-a
adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine
care trebuiesc aprovizionate. Din cele două trasee posibile, care au lungimile de
170 km, respectiv 201 km, se va adopta prima variantă, fiind mai scurtă.

15
3. Depozit → Sfântu Gheorghe

37 57

Câmpulung Râşnov Braşov 30

142

4
depozit Sibiu Avrig Făgăraş Braşov
Sf.
Gheorghe
25
65 63 30

50

Mediaş 130
Sighişoara
35

Concluzie: Pentru această rută, se vor pune la dispoziţie două autovehicule. S-a
adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine
care trebuiesc aprovizionate. Din cele trei trasee posibile, care au lungimile de 270
km, 187 km, respectiv 219 km, se va adopta cea de-a doua variantă, fiind mai
scurtă.

16
4. Depozit → Târgu Mureş

41
Agnita Sighisoara 48
53
4 50 21
depozit Sibiu Medias Tarnaveni Tg. Mures
31
80 41
Copsa Mica

Blaj
11

Concluzie: Pentru această rută, se vor pune la dispoziţie două autovehicule. S-a
adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine
care trebuiesc aprovizionate. Din cele trei trasee posibile, care au lungimile de
146 km, 116 km, respectiv 188 km, se va adopta cea de-a doua variantă, fiind mai
scurtă.

17
5. Depozit → Târgu Mureş

35
53
Mediaş Sighişoara
50 Rupea 68

25 65 63

depozit Sibiu Avrig Făgăraş Braşov

53
Agnita 42

Concluzie: Pentru această rută, se vor pune la dispoziţie două autovehicule. S-a
adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine
care trebuiesc aprovizionate. Din cele trei trasee posibile, care au lungimile de
210 km, 157 km, respectiv 162 km, se va adopta cea de-a doua variantă, fiind mai
scurtă.

18
6. Depozit → Târgu Mureş

53 Agnita 33

4 50

depozit Sibiu Mediaş

31
80
11
Blaj Copşa
Mică

Concluzie: Pentru această rută, se va pune la dispoziţie un autovehicul. S-a

adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş este suficient un singur
autovehicul pentru a aproviziona magazinele din această localitate. Din cele trei
trasee posibile, care au lungimile de 90 km, 54 km, respectiv 126 km, se va
adopta cea de-a doua variantă, fiind mai scurtă.

19