Вы находитесь на странице: 1из 24

Universitatea ALMA MATER

Facultatea STIINTE POLITICE ECONOMICE SI SOCIALE


Anul II Finante si banci

CAIET DE PRACTICA

Tutore Prof. Univ. Dr


HOANTA NICOLAE

Student TITIRIGA CIPRIAN IOAN

SIBIU 2010
CUPRINS

Cap.1 Prezentarea entitatii.


.......................................................................................................pag. 2
1.1.Infiintare,denumire,capital
…………………………………………………………….pag. 2
1.2.Domeniu de
activitate…………………………………………………………………...pag. 3
1.3.Structura
organizatorica………………………………………………………………..pag. 3
1.4.Modul de organizare si conducere a contabilitatii.Circuitul
documentelor…………pag. 4
Cap.2 Intocmirea documentelor contabile, a registrelor contabile ,
a declaratiilor si deconturilor……………………………………………………pag. 6
2.1.Registre
contabile……………………………………………………………………….. pag. 6
2.2.Documente privind organizarea contabilitatii
imobilizarilor…………………………pag. 7
2.3.Documente privind organizarea contabilitatii
materialelor…………………………..pag. 8
2.4.Documente privind organizarea contabilitatii mijloacelor
banesti…………………..pag. 9
2.5.Documente privind organizarea contabilitatii drpeturilor
salariale………………….pag. 10
2.6.Documente privind organizarea contabilitatii cheltuielilor si
veniturilor…………….pag. 12
2.7.Documente privind organizarea contabilitatii
generale………………………………..pag. 13
2.8.Documente privind organizarea inventarierii
patrimoniului………………………….pag. 13
2.9.Gestionarea,folosirea si evidenta formularelor cu regim
special………………………pag. 14
2.10.Lucrari de sinteza si raportare financiar – contabila.Situatii
financiare…………….pag. 14
Cap.3 Elemente de gestiune financiara a firmei………………………….pag15

Bibliografie ………………………………………….. pag 24

2
Cap.1.Prezentarea entitatii.
1.1.Infiintare,denumire,capital.

Societatea SC.LANCO.SRL a luat fiinta in anul 2005. Numarul inregistrarii la


Registrul Comertului este J32/659/2005 . Inca de la inceput s-a declarat ca societate
comerciala platitoare de TVA , avand CODUL UNIC de inregistrare RO 17541400
In prezent isi desfasoara activitatea in Talmaciu jud Sibiu indeplinind cu succes
obiectivele stabilite de patronat.

#Actul constitutiv al societăţii SC LANCO SRL cuprinde urmatoarele elemente principale:

a) FORMA JURIDICA :
Subscrisa LANCO, persoana juridica de nationaliatate germana isi desfasoara
activitatea in conformitate cu legile in vigoare si cu statultul societatii.
Forma juridica a societatii este de Societate cu Raspundere Limitata.

b) DENUMIREA SOCIETATII :
Numele dat este : « LANCO » SRL.

c) SEDIUL SOCIAL :

Sediul social se stabileste in TALMACIU jud SIBIU stada Piata Textilistilor Nr.25

DURATA SOCIETATII :
Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data
inmatricularii acesteia la Registrul Comertului.

d) CAPITALUL SOCIAL :
Capitalul subscris si varsat este de 2.174.400 lei.

e) ADMINISTRAREA SI PREZENTAREA :
Societatea este administrata si reprezentata , pe durata nelimitata , de o persoana
fizica , cetatean german.

f) FORTA DE MUNCA:

Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu repectarea


prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale.Are in prezent 52 de salariati
cu contract de munca pe perioada nedeterminata.Necesarul de personal ,angajat pe
baza de contract de munca,in conditiile codului muncii este stabilit de catre conducerea
firmei.

g) DIZOLVAREA SI LICHIDAREA :
Societatea se dizolva prin vointa asociatului unic, imposibilitatea realizarii obiectului
de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala.

1.2. Domeniu de activitate.


Activitatea principala a firmiei :

3
Lanco este certificata pentru dezvoltarea domeniului de aplicare , fabricarea şi
distribuirea de corturi cu cadru din aluminiu , cu schelet din oţel sau structura gonflabile
şi produse gata făcute pentru textile tehnice DIN EN ISO 9001:2000 .

Principalii clienti ai firmei sunt : poliţia federală , agenţiile internaţionale de ajutor şi


diversele forţe NATO, Crucea Roşie Germană.

1.3.Structura organizatorica.
ORGANIGRAMA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A UNITATII 
UNITATII :

1.4.Modul de organizare si conducere a contabilitatii.Circuitul


documentelor.

4
Contabilitatea , in cadrul SC LANCO SRL, se tine in compartiment distinct , cu personal
angajat cu pregatire de specilalitate .

Organizarea si tinerea contabilitatii revine contabilului , iar coordonarea activitatii in


cadrul societatii este asigurata de catre directorul de productie in stransa legatura cu seful
de sectie.

Activitatea contabila este coordonata de catre contabil. Astfel ,se tine evidenta
urmatoarelor documente : documente de intrare – iesire (facturi de la furnizor , receptii,
avize , facturi emise) ; a registrelor de casa ; a jurnalelor punctelor de lucru de vanzare si
de cumparare ; a deconturilor; a declaratiilor si impozitelor si taxelor locale precum si
evidenta materialelor si a mijloacelor fixe.La incheierea lunii , pana in data de 5 a lunii
urmatoare , contabilul va inregistra in programul contabil toate documentele
luniiverificate si arhivate.Astfel: registrele de casa ,facturi furnizori insotite unde este
cazul de NIR,facturi clienti ex.rosu,declaratiile privind impozitul pe salarii si cele privind
asigurarile sociale de sanatate,procese verbale de compensare.

Astfel pe langa evidenta registrului de casa si a jurnalelor de banca,se inregistreaza toate


cheltuielile generale ale societatii,a salariilor,a mijloacelor fixe, a declaratiilor la bugetul
statului, se tine evidenta imprimatelor cu regim special , se elaboreaza pe baza tuturor
inregistrarilor si a celor cu caracter general si dupa o atenta verificare decontul de
TVA,se intocmeste balanta de verificare lunara,se calculeaza impozitul pe profit si se
elaboreaza situatiile financiare anuale.

Toate actele care sunt cuprinse in registrele de casa vor avea semnatura compartimentului
financiar contabil si semnatura de aprobare a administratorului .

Cap.2.Intocmirea documentelor contabile a registrelor contabile,a


declaratiilor si deconturilor.

2.1.Registre contabile.

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică şi


grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor registre legate, fişe şi
situaţii ale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru care se ţin.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt: Registrul-jurnal,
Cartea-mare şi Registrul-inventar.
a) Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează, prin
articole contabile, în mod cronologic, operaţiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii
documentelor, după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. In cadrul firmei

5
LANCO SRL acest jurnal este emis de programul de contabilitate « SOCRATE » , pe
baza inregistrarilor efectuate zilnic. Se listeaza la sfarsitul lunii , iar totalurile (rulajul) se
inscriu manual in registrul jurnal (formularul tipizat) snuruit si inregistrat la
Administratia finantelor publice TALMACIU la data infiintarii firmei.
b) Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar,
direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-
jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare,
rulajele creditoare şi soldurile finale. Formularele folosite drept registru „Cartea-mare”
pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fişe de cont pentru operaţiuni diverse, fişe de cont
şah sau pe conturi corespondente, forma „Cartea-mare” centralizatoare.
Forma folosita drept registru « Cartea-mare «   de firma SC LANCO SRL , este cea de
fise de cont pentru operatiuni diverse. Aceasta fisa (cartea mare) este emisa din
programul de contabilitate si se listeaza si arhiveza odata pe an – la sfarsitul anului.
c) Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de
activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil,
inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-
inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul
fiecărui post din bilanţul contabil. Registrul-inventar cuprinde două părţi: listele de
inventariere şi recapitulaţia inventarului. În cadrul recapitulaţiei, datele preluate din
listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ şi pasiv.
Acest registru in cadrul firmei SC LANCO SRL se completeaza odata pe an avand la
baza inventarele intocmite in fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare, marfuri
si produse) si in fiecare departament(mijloacele fixe si obiectele de inventar).
d) Registrul general de evidenta a salariatilor. Se numeroteaza pe fiecare pagina si va purta
obligatoriu pe toate paginile stampila inspectoratului teritorial de munca. Angajatorul are
obligatia completarii registrului in ordinea incheierii contractelor individuale de munca.
Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor , data incheierii
contractului individual de munca , data inceperii activitatii, modificarea si suspendarea
contractului, durata acestuia , durata muncii eta in ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit
Clasificarii ocupatiilor din Romania(C.O.R.), salariul de baza la data incheierii
contractului, data incetarii contractului si temeiul legal al incetarii acestuia, numele,
prenumele si semnatura persoanei care face inscrierea.
In cazul SC LANCO SRL , registrul se completeaza si se pastreaza in format electronic ,
conform normelor in vigoare, la sediul central al angajatorului, in cadrul departamentului
de Resurse Umane.
e) Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la
contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile : financiar-fiscal,
inspectia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia
consumatorului, protectia impotriva incediilor, precum si in alte domenii prevazute de
lege .
f) Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la
determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in
declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.
Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine cronologica si
corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe profit din declaratia
privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se

6
pastreaza la sediul fiscal al SC LANCO SRL , in cadrul serviciului Financiar-
Contabilitate , unde se fac si inregistrarile in acesta.

2.2.Documente privind organizarea contabilitatii imobilizarilor.

Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea patrimoniala ,in
functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se tine cu ajutorul registrului
numerelor de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de inventar , in ordine
cronologica, pe baza documentelor primite.Este intocmit de seviciul Financiar-
Contabilitate , pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe
intrate in unitate.
a) Nota de intrare –receptie a mijlocului fix – se realizeaza cu ajutorul programului de
contabilitate si prin inregistrarea ei se efectueaza si inregistrarea in contabilitate a
mijlocului fix.
b) Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloscelor fixe. Se
intocmeste de serviciul Financiar-Contabilitate , intr-un exemplar, pentru ficare mijloc
fix.
c) Bonul de miscare a mijlocului fix serveste ca :
 Document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe intre doua
locuri de folosinta ale unitatii( DEPARTAMENT ; PUNCT DE LUCRU)
 Document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la o
sectie sau subunitate ( DEPARTAMENT ; PUNCT DE LUCRU) la alta.
 Document justificativ de inregistrare in evidenta tinuta de responsabilul cu
mijloacele fixe la locurile de folosinta si in contabilitate.
Circula la : persoana care aproba miscarea mijlocului fix in cadrul unitatii ; la
DEPARTAMENTUL , PUNCTUL DE LUCRU predator , pentru semnarea de predare de
catre responsabilul cu mijloace fixe si pentru semnare de primire de catre delegatul
DEPARTAMENTULUI , PUNCTULUI DE LUCRU , primitor. ; la serviciul Financiar-
Contabilitate pentru inregistrarea miscarii mijlocului fix .

d) Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru utilajele si


instaltiile care necesita montaj si probe tehnologice , precum cladirile si constructile
speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerandu-se puse in functiune la
terminarea probelor tehnologice.Se intocmeste de catre secretarul comisiei numite pentru
receptionarea obiectivului de investitii , in prezenta membrilor comisiei care este formata
din : presedinte, specialisti-consultanti,asistenti la receptie.

e) Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloculi fix serveste ca :


 Document de constatre a indeplinirii conditiilor scoaterii din functiune
a mijloacelor fixe, de scoatere din uz .
 Document de consemnare a scoaterii efective din functiune a
mijloacelor fixe.
 Document justificativ de inregistrare in gestiune si in contabilitate.

2.3.Documente privind organizarea contabilitatii materialelor.

7
a) N.I.R.-ul serveste ca : document pentru receptia bunurilor aprovizionate, document
justificativ pentru incarcare in gestiune, act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii,
pentru diferentele constatate la receptie, document justificativ de inregistrare in
contabilitate.
Circula la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate , la
compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea
diferentelor constatate , precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si
analitica , atasata la documentele de livrare(factura sau avizul de insotire a marfii).Se
arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
b) Bonul de consum
Serveste ca:
- document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv mai
multor materiale, dupa caz;
- document justificativ de scadere din gestiune;
- document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în evidenta contabila în
partida simpla.
Se întocmeste în doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din
magazie pentru consum.
Circula:
- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de
predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele
(ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea
sintetica si analitica (ambele exemplare).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

c) Aviz de insotire a marfii :


Formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie
, executat pe hartie autocopiativa securizata.
Serveste ca :
 Document de insotire a marfii pe timpul transportului ;
 Document ce sta la baza intocmirii facturii fiscale ;
 Document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din
cadrul aceleasi unitati in cazul transferului ;
Circula la :
o furnizor ;
o la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului , pentru semnare de
primire (ex. 1) ;
o la compartimentul financiar-contabil , atasat la factura(ex. 3) ;
o la cumparator ;
o la magazie , pentru incarcarea de gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori
materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptiesi dupa
consemnarea rezultatelor(ex.1) ;
o la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate sintetica
si analitica, atasat la factura (ex.1 ) ;

d) Dispozitie de livrare

8
Serveste ca :
 Document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau a altor valori
materiale destinate vanzarii ;
 Document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare ;
 Document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii fiscale
, dupa caz .
Circula la :
o Magazie, pentru eliberarea produselor , marfurilor sau altor valori materialesi
pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catre gestionarul
predator pentru cantitatile livrate .
Se arhiveaza la : magazie(ex.1) ; la departamentul vanzari (ex.2)

e) Fise de magazie
Serveste ca:
- document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori
materiale;
- sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori
materiale.
Se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, si se completeaza
de gestionar sau de persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari,
la iesiri si stoc.
Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de
materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau în ordine alfabetica.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau în custodie se întocmesc fise
distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
Înregistrarile în fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili
dupa fiecare operatiune înregistrata, dar în mod obligatoriu zilnic.
f) Fise de magazie a formularelor cu regim special
Formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe
economie, executat pe carton securizat.
Serveste ca :
 Document de evidenta a intrarilor , iesirilor si stocurilor de formulare, care au un
regim special de inseriere, numerotare , evidenta si urmarire ;
 Document de evidenta a formularelor anulate ;
 Sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de
formulare.
Se intocmeste intr-un exemplar , separat pentru fiecare fel de formular cu regim special,
de catre gestionar.
Nu circula, fiind document de inregistrare si se arhiveaza la compartimentul financiar-
contabil.

2.4.Documente privind organizarea contabilitatii mijloacelor banesti.

a) Foaia de varsamant (formular tipizat, specific fiecarei banci ,cu ajutorul caruia se depun
la banca banii care depasesc plafonul zilnic stabilit de lege . Se intocmeste de casier in

9
doua exemplare , unul insoteste banii la banca iar celalalt (vizat de banca ) ramane la
registrul de casa.
b) CEC-ul de numerar . Este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii din banca pentru
efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc).Se completeaza
de casiera si cu aprobarea (semnatura administratorului si stampila unitatii)
administratorului si se prezinta la banca pentru ridicarea de numerar.
c) Dispozitia de plata / incasare .Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica sau se
depun banii in casierie . Se intocmeste de contabilul care tine evidenta Avansurilor de
trezorerie pe baza unui REFERAT semnat in prealabil de directorul economic sau in
urma decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare). Se inregistreaza intr-un registru de
numere (cu evidenta avansurilor de trezorerie) si se semneaza de contabilul care l-a
intocmit. In baza documentului astfel intocmit casierul elibereaza – plateste sumele de
bani ( Dispozitia de plata) sau elibereaza chitanta pentru sumele de bani incasate
(dispozitia de incasare) .Acestea raman la Registrul de casa ca documente justificative.
d) Chitanta .Se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani , se
semneaza de casiera si se stampileaza cu stampila casieriei .Cu ajutorul chitantei se
incaseaza sume de bani de la clienti.

e) Registrul de casa lei si valuta. Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se tine
evidenta incasarilor si platilor zilnice , in numerar(lei sau valuta).Se intocmeste de casier ,
zilnic, in doua exemplare : un exemplar ramane la casierie iar celalalt se arhiveaza in
compartimentul financia-contabil unde se si opereaza inregistrarile in evidenta contabila a
unitatii.

2.5.Documente privind organizarea contabilitatii drepturilor salariale.

a) stat de salarii lichidare (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l


intocmeste si Contabil si se arhiveaza 50 de ani.Acest fluturas se distribuie salariatilor , in
plicuri sigilate.
b) stat de salarii –lichidare- cu toate datele conform legii (care se depune la ITM). Un
exemplar se semneaza de persoana care-l intocmeste si Contabil si se arhiveaza 50 de
ani , iar alt exemplar semnat si stampilat cu stampila unitatii se depune la ITM .
c) stat de concedii de odihna. Se semneaza de persoana care-l intocmeste si Contabil si se
trimite la casieria unitatii pentru plata , unde ramane ca act justificativ pentru
inregistrarea in registrul de casa.
d) fisa individuala . Esta fisa care contine toate datele legate de salarii pe un an de zile .
Pentru ficare salariat se genereaza o fisa individuala care se arhiveaza la sfarsitul anului.
e) Ordin de deplasare(delegatie)

Serveste ca :
 Dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea,
 Document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate,
 Document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de
avans,
 Document justificativ de inregistrare in contabilitate.

10
Se intocmeste de persoana care urmeaza a efectua deplasarea , intr-un exemplar , se
semneaza de seful departamentului(daca este nevoie de avans de deplasare se semneaza si
de administrator care aproba eliberarea din casierie a respectivei sume). La justificarea
avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale sau a deplasarii , ordinul de
deplasare se semneaza si de catre contabil..

Declaratiile la bugetul statului.Statul de salarii sta la baza intocmirii tuturor declaratiilor


la bugetul statului,in format electronic si anume :

 Declaratia la bugetul asigurarilor sociale – se intocmeste pe baza statului de


plata,in 2 exemplare, lunar ,unul depunandu-se la CNPAS ,cealalalt exemplar cu
numarul de inregistrare pastrandu-se in unitate.Cuprinde contributia de asigurari
sociale retinuta de la asigurati si contributia datorata de societate.
 Declaratia la bugetul asigurarilor de somaj – se intocmeste tot pe baza statului de
salarii, lunar , tot in 2 exemplare unul ramane la unitate si celalat se depune la
AJOFM.Cuprinde contributia angajatilor la bugetul asigurarilor de somaj si
contributia societatii.
 Declaratia privind comisionul datorat Inspectoratului teritorial de munca.Un
exemplar se depune la ITM,celalat cu numar de inregistrare se pastreaza la
societate.Cuprimde contributia societatii (0.25%) datorata de societate .
 Declaratia la bugetul asigurarilor de sanatate- se intocmeste lunar pe baza statelor
de plata.Cuprinde contributia angajatilor si a societatii la bugetul asigurarilor de
sanatate ;lista cu intrari si iesiri ;declaratia privind contributia pentru concedii si
indemnizatii.(se intocmeste pe fiecare casa de sanatate in parte).
 Declaratia cu obligatiile de plata la bugetul consolidat(declaratia100) care se
depune la Administratia financiara.Se depune lunar si cuprinde toate contributiile
datorate bugetului statului si trimestrial impozitul pe profit.

Toate aceste declaratii se intocmesc pe baza fisierelor pe care le pune la dispozitie


programul de salarii »SOCRATE » , in programele puse la dispozitie de aceste institutii.
Programul de calcul si evidenta a salariilor genereaza urmatoarele documente:

a) stat de salarii lichidare (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l


intocmeste si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani. Acest fluturas se
distribuie salariatilor , prin sefii CP-urilor sau Departamentelor in plicuri sigilate.
b) lista de avans chenzinal ( sub forma de fluturas) .Se semneaza de persoana care-l
intocmeste si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani.
c) stat de salarii cu toate datele conform legii (care se depune la ITM). Un exemplar
se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic si se arhiveaza
50 de ani , iar alt exemplar semnat si stampilat cu stampila unitatii se depune la
ITM .
d) stat de concedii de odihna. Se semneaza de persoana care-l intocmeste si
Directorul Economic si se trimite la casieria unitatii pentru plata.
e) fisier de carduri – pentru plata salariilor pe card(avans , lichidare si concedii de
ohihna). Un exemplar semnat de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic

11
se trimite la Banca pentru plata salariilor in carduri , iar alt exemplar se arhiveaza
impreuna cu statele de salarii (fluturasi) 50 de ani.
f) stat de salarii confidential pentru plata salariilor la casierie .Pana se emit
cardurile de catre Banca salariile se platesc la casierie pe un stat care contine doar
CP-ul , numele si prenumele , restul de plata si loc pentru semnatura(o fila pentru
fiecare salariat). Acesta ramane ca act justificativ la registrul de casa.
g) recapitulatii (pentru avans si lichidare ). Recapitulatia pentru plata salariilor
(lichidare )contine si calculul tuturor contributiilor si fondurilor datorate de unitate .
h) fisa individuala . Esta fisa care contine toate datele legate de salarii pe un an de zile
. Pentru ficare salariat se genereaza o fisa individuala care se arhiveaza la sfarsitul
anului.
i) fisa fiscala . La fiecare sfarsit de an sau in momentul lichidarii salariatului ,se
genereaza fisa fiscala . Fisele fiscale se listeaza si se arhiveaza la sfarsitul anului .
Tot la sfarsitul anului , mai bine zis cel tarziu la data de 28 februarie al anului
urmator pentru anul incheiat, se depun la Administratia Finantelor Publice
Talmaciu.

2.6.Documente privind organizarea contabilitatii cheltuielilor si veniturilor.

a) Jurnal de vanzari

Formulat tipizat fara regim special.


Serveste ca :
 Jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor
de servicii,
 Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata,
 Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,
Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA colectata datorata. Acest document se emite de programul de
contabilitate si are la baza facturile emise si borderoul de vanzare zilnic, de la casele de
marcat.
Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in
conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se
arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de
TVA(declaratia 300).

b) Jurnal de cumparari

Formulat tipizat fara regim special.


Serveste ca :
 Jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a
prestarilor de servicii,
 Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila,
 Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,

12
Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA deductibila. Acest document se emite de programul de
contabilitate si are la baza facturile de la furnizori (facturi cu care s-au achizitionat valori
materiale sau prestari de servicii).
Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in
conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se
arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de
TVA(declaratia300).

c) Factura(furnizor / client)
Este un formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare , comun pe
economie, executat pe hartie autocopiativa securizata.
Serveste ca :
 Document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si
marfurilor , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate ;
 Document de insotire a marfii pe timpul transportului ;
 Document de incarcare in gestiunea primitorului ;
 Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
In cadrul firmei LANCO SRL facturile sunt intocmite de Departamentul vanzari in trei
exemplare (exemplarul albastru merge la client , cel verde ramane la cotor, iar cel rosu se
preda in contabilitate). SC LANCO SRL este firma platitoare de TVA si deci foloseste
factura fiscala cod 14-4-10/A.
Operatiunile de export sunt consemnate in Factura fiscala (cod 14-4-10-A), urmand ca in
baza solicitarii partenerului extern , sa fie atasata la aceasta factura si factura externa
INVOICE in devize si in limba engleza( o limba de circulatie internationala).

2.7.Documente privind organizarea contabilitatii generale.

a) Balanta de verificare
In cadrul SC LANCO SRL se foloseste balanta de verificare cu patru egalitati , este emisa
de programul de contabilitate si raspunde de exactitatea inregistrarilor CONTABILUL.
Serveste la :
 Verificarea exactitatii inregistrarilor
 Controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica
 Intocmirea situatiilor financiare
Nu circula fiind document de sinteza.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

2.8.Documente privind organizarea inventarierii patrimoniului.

Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii , comun si altor stiinte


economice , care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta
cantitativa si valorica sau numai valorica , dupa caz , a elementelor de activ si de pasiv
aflate in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.
Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale
de activ si de pasiv sunt :

13
a) Decizia de inventariere ;
Decizia de inventariere este emisa de seful contabil cu acordul scris al conducerii
societatii. Se emit astfel de decizii o singura data pe an pentru toate gestiunile (de regula
la sfarsitul anului) , in cazul schimbarii gestionarului si ori de cate ori este nevoie in
cursul anului.
b) Declaratia de inventar ;
Serveste ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestionarea valorilor materiale
si banesti, pe care o prezinta comisiei de inventariere.Se intocmeste intr-un exemplar, de
gestionar, dupa sigilarea locurilor de pastrare a valorilor materiale si banesti de care
raspunde gestionarul respectiv, sau, acolo unde este posibil acest lucru, inainte de
inceperea operatiei de inventariere, si se semneaza de acesta.

c) Lista de inventariere ;
Serveste ca :
 document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile societatii,
 document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri,
 document justificativ de intregisrare in evidenta magaziilor si in contabilitate a
plusurilor si minisurilor constatte,
 document pentru intocmirea registrului jurnal,
 document centralizator al operatiunilor de inventariere
Se listeaza din programul de contabilitate , listele de inventariere fara cantitati(doar cu
simbolul si denumirea ). Aceste liste se completeaza cu numar de bucati gasite in timpul
inventarului , « faptic » in gestiune si la sfarsit se constata plusurile si minusurile. Listele
sunt semnate pe fiecare fila de catre gestionar si comisia de inventariere si impreuna cu
Delaratia de inventar si Procesul verbal (intocmit de comisia de inventariere cu
concluziile inventarului) se predau la compartimentul financiar-contabil pentru
inregistrarea in contabilitate si arhivare.
d) Decizia de imputare ;
Serveste ca :
 Document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele incadrate in munca,
 Titlu executoriu in momentul comunicarii,
 Document de inregistrare in contabilitate.
Se intocmeste de catre serviciul Personal , pe baza documentatiei prezentate de contabil
(in cazul lipsurilor in gestiune rezultate in urma inventarierii ) se intocmeste in trei
exemplare : exemplarul 1 pentru compartimentul financiar-contabil pentru punerea in
aplicare (retinerea pe stat), exemplarul 2 pentru salariat si exemplarul 3 la dosarul de
personal al salariatului.
e) Angajamentul de plata ;
Acest document serveste ca :
 angajament e plata , a unei sume ce reprezinta o paguba adusa unitatii patrimoniale,
 titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor ,
 titlu executoriu pentru executarea silita , in caz de nerespectarea angajamentului.
Se intocmeste intr-un exemplar , de persoana care isi ia angajamentul(in urma unui
proces verbal sau a unui referat din care rezulta paguba adusa societatii) si se arhiveaza in
compartimentul financiar-contabil. Acest angajament se da in fata juristului societatii ,
care are sarcina de a respecta legile si al semna.

14
f) Registrul-inventar :
Acest registru in cadrul firmei SC LANCO se completeaza odata pe an avand la baza
liste de inventariere intocmite in fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare,
marfuri si produse) si in fiecare departament(mijloacele fixe si obiectele de inventar).

2.9. Gestionarea, folosirea şi evidenţa formularelor cu regim special.

In cadrul SC LANCO SRL , evidenta formularelor cu regim special se tine la


contabilitatea centrala folosind pentru fiecare tip de formular o “Fisa de magazie a
formularelor cu regim special”. De gestionarea si folosirea acestor formulare raspunde
contabilul . Nu se elibereaza din gestiune asemenea formulare pana nu se prezinta
contabilului un raport in care se consemneaza cum s-au folosit formularele ridicate
anterior.

2.10. Lucrari de sinteza si raportare financiar-contabila. Situatii


financiare.

Situatiile financiare in cadrul SC LANCO SRL se intocmesc de contabil si au la baza


balanta de verificare si listele de inventariere.
Situatiile financiare anuale se compun din :
 bilanţ,
 cont de profit şi pierdere,
 situaţia modificărilor capitalului propriu,
 situaţia fluxurilor de trezorerie,
 politici contabile
 note explicative.
Situaţiile financiare sunt supuse auditului financiar efectuat de către auditori
financiari,persoane fizice autorizate. Se depun la Direcţia Generală a Finanţelor Publice
TALMACIU în termen de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.
Se publica dupa aprobare si se pastreaza timp de 50 de ani .

Cap 3 Elemente de gestiune financiara a firmei

3.1. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii.


Cu aceasta ocazie se va urmări modul de determinare si evidenţierea capitalului de lucru
net (fondului de rulment) si a ciclului numerarului.

15
FOND DE RULMENT-CAPITAL DE LUCRU

Ca parte componenta a echilibrului economic, echilibrul financiar are o functionalitate


si forme de exprimare distincte.
Analiza echilibrului financiar se poate realiza conform”conceptului francez”, cu
ajutorul indicatorilor:situatia neta, fond de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria
neta.
Dupa gradul de lichiditate al activelor, imobilizarile se numesc alocari permanente, in
timp ce activele circulante poarta numele de alocari ciclice (temporare).
Structura pasivelor reflecta gradul de exigibilitate (termenul de scadenta).
De regula alocarile permanente sunt acoperite de surse permanente (capitaluri
proprii si datorii financiare pe termen lung). Surplusul de surse permanente degajat de ciclul
de finantare al invenstitiilor poate fi “rulat” pentru reinnoirea stocurilor si creantelor. Aceasta
utilizare potentiala a lui a marcat si denumirea lui, de fond de rulment, conform conceptului
francez.
Fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara care permite
intreprinderii sa faca fata, fara dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt, fiind expresia
realizarii echilibrului fiananciar pe termen lung si a contributiei acestuia la infapturirea
echilibrului financiar pe termen scurt.
Notiunea de fond de rulment poate avea mai multe formulari, doua dintre ele
prezentand un interes deosebit: fondul de rulment net sau permanent (FRN) si fondul de
rulment propriu, cu urmatoarea formula de determinare:
FRN=CAPITALURI PERMANENTE-ACTIVE IMOBILIZANTE
FRN=ACTIVE CIRCULANTE-DATORII PE TERMEN SCURT
In aceasta situatie, FRN e o parte a capitalurilor permanente degajata de etajul
superior al bilantului pentru a acoperi nevoi de finantare din partea de jos a bilantului.
Metodele traditionale de masurare a lichiditatii si a capitalului de lucru-capitalul de
lucru net, rata curenta si rata rapida, sunt de natura statica.
Noile metode de masurare a lichiditatii, cum ar fi ciclul de conversie a numerarului,
sunt de natura dinamica, reflectand nu numai nivelul activelor si pasivelor pe termen scurt, ci
si perioadele de intrari si iesiri de numerar.
Managementul ciclului fluxului de numerar este problemea cheie a managementului
capitalului de lucru. In analizarea acestei sistuatii, este util sa se faca diferenta intre doi
factori, si anume:ciclul operational si ciclul de plati, care se combina pentru a determina
ciclul de conversie a numerarului.
Pe scurt, ciclul operational ia in considerare 2 factori ai lichiditatii: perioada de
conversie a staocurilor (perioada medie de timp necesara pentru transformarea materiilor
prime in produse finite si vanzarea acestora) si perioada de conversie a efectelor comerciale
de primit (perioada medie de timp necesara pentru tranformarea efectelor comerciale de
primit ale firmei in numerar; aceasta perioada este egala cu DSO-“Days Sales Outstanding”
sau perioada medie de colectare). Ciclul de plati ia in considerare perioada de intarziere a
platilor (perioada medie de timp scurs intre moementul achizitionarii materiilor prime sau a
angajarii fortei de munca si momentul platilor datorate pentru aceste materii prime sau forta
de munca angajata.

16
Ciclul de conversie a numerarului este perioada de timp scurs intre momentul platii
materiilor prime achizitionate si primirea in numerar a contravalorii produselor finite vandute.

Calcularea si interpretarea fondului de rulment

Societatea comerciala LANCO SRL TALMACIU prezinta urmatorul bilant la 30 .06.2010:

ACTIV PASIV
Active imobilizate 2.117.107
Capital social 2.174.400
Imobilizari necorporale 19.003
Imobilizari corporale 2.098.104 Alte fonduri proprii 3.389.840

Active circulante 3.968.055 Datorii pe termen scurt 2.695.322


-stocuri 3.294.428
-creante 659.289
-disponibilitati 14.338
TOTAL ACTIV 6.085.162 TOTAL PASIV 6.085.162

Calcularea fondului de rulment net.

Fond de rulment net (FRN)=capitaluri permanente-active imobilizate


Sau
FRN=active circulante-datorii pe termen scurt

Capital permanent=capital propriu+rezerve+datorii>1an=2420309+976.074=3.396.383

FRN=3.396.383-2.117.107=1.279.276

Sau

FRN=3.968.055+6543(cheltuieli in avans)-2.695.322=1.279.276

Observam ca intreprinderea LANCO SRL prezinta o structura financiara care evidentiaza


un FRN pozitiv.

Ciclul numerarului

17
Ciclul operational(zile) =Viteza de rotatie a debitelor clienti (in zile) + numarul de zile de
stocare – viteza de rotatie a creditelor furnizori (zile)

Unde :
Viteza de rotatie a debitelor clienti=( sold mediu clienti /cifra de afaceri)*365
Numarul de zile de stocare = (stoc mediu /costul vanzarilor ) * 365
Viteza de rotatie a creditorilor furnizori = (sold mediu furnizori/achizitii)*365

Stocuri : materii prime: 2.557.276

Produse finite : 3.839.099

Achizitii : 328.619

Creante clienti : 511.409

Datorii furnizori : 1.238.567

Cifra de afaceri : 3.839.099

Costul vanzarilor : 500.000

Viteza de rotatie a debitelor clienti=(511.409/3839.099)*365 zile=72.99 zile


Numarul de zile de stocare=(2.557.276/500.000)*365=1866,81 zile
Viteza de rotatie a creditelor furnizori=(1.238.567/328.619)*365=1375.68 zile

Ciclul operational=72.99+1866.81-1375.68=564.12 zile

18
3.2.Principalii indici (rate)financiari si capacitatea de
autofinantare

Se vor analiza rezultatele financiare ale întreprinderii pe baza contului de profit si pierdere si a
bilantului contabil stabilindu-se principalii indici (rate) financiari si capacitatea de autofinanţare.

Evidentierea rezutatelor constituie unul din obiectivele traditionale ale contabilitatii


generale,prevazandu-se in acest sens elaborarea unei situatii de sinteza specifica numita contul
de rezultate sau contul de profit si pierdere.Masurarea traditionala contabila a rezultatelor se
bazeaza pe o comparare intre cheltuielile reale si veniturile reale produse de activitatea
intreprinderii in cursul unei perioade.
Contul de rezultate stabileste veniturile si cheltuielile din trei subgrupe de operatiuni:
-operatiuni de exploatare legate de ciclul de activitate curenta
-operatiuni financiare
-operatiuni exceptionale.

Principalii indicatori sunt :

I.Indicatori de lichiditate

1-Lichiditate generala =Active circulante/Datorii curente=3.968.055/2.695.322=1.47

2-Lichiditatea imediata =(Active circulante-Stocuri)/Datorii curente


=(3.968.055-3.294.428)/ 2.695.322= 0.25

3-Rata solvabilitatii generale =Active totale/Datorii curente


=(2.117.107+3.968.055)/ 2.695.322=2.25
II Indicatori de echilibru financiar

1.Rata autonomiei financiare =Capital propriu/Capital permanent


=2.420.309/3.396.383 =0.71

2.Rata de finantare a stocurilor=Fond de rulment/Stocuri


=1.279.276/3.294.428=0.38

3.Rata datoriilor =Datorii totale/Active totale


=3.671.396/6.085.162=0.60

4.Rata capitalului propriu =Capital propriu /Active imobilizate


fata de activele imobilizate
=2.420.309/2.117.107=1.14

19
III.Indicatori de gestiune

1.Rotatia activelor circulante =Cifra de afaceri/Active circulante


=3.839.099/3.968.055=0.96
(Viteza de rotatie in zile =360/ Rotatia activelor circulante)=375 zile

2.Rotatia activului total =Cifra de afaceri/Active totale


=3.839.099/6.085.162=0.63
(Viteza de rotatie in zile =360/Rotatia activului total )=571.42 zile

IV.Indicatori de rentabilitate

1.Rata rentabilitatii economice=Profit brut/Capital permanent


=37.154/ 3.396.383 =0.01

2.Rata rentabilitatii financiare =Profit net/Capital propriu


=26.251/2.420.309=0.01

3.Rata rentabilitatii resurselor =Profit net/Cheltuieli totale


consumate =26.251/4.046.853=0.006

V.Indicatori ai fondului de rulment

1.Fondul de rulment total =Total active-Active imobilizate


=6.085.162-2.117.107=3.968.055

2.Fondul de rulment permanent=Capital propriu total+Imprumuturi si datorii financiare-


-Total active imobilizate
=2.420.309+3.671.396+6.543-2.117.107=3.396.383

3.Fondul de rulment propriu =Capital propriu total-Total active imobilizate


=2.420.309-2.117.107=303.202

4.Necesarul de fond de rulment =Stocuri+Creante+Active de regularizare-Datorii curente-


Pasive de regularizare
= 3.294.428+659.289-2.695.322=1.258.395

Capacitatea de autofinantare

Autofinantarea constituie in general pivotul finantarii intreprinderilor si pentru unele dintre ele
sursa exclusiva a finantarii in fazele decisive ale dezvoltarii.

20
Caracterul fundamental al acestei resurese tine de faptul ca aceasta constituie elementul de
baza caruia finantarea externa va putea fi solicitata si atrasa de catre intrepridere.
Autofinantarea corespunde resurselor noi obtinute din activitatea intreprinderii si destinate
sa finanteze activitatea viitoare.e vorba de profitul brut sau rezultatul brut reinvestit in
intreprindere.
Voi calcula capacitatea de autofinantare pentru Societatea Lanco SRL la 30.06.2010,pe
baza contului de profit si pierdere prezentat in continuare:

Denumirea indicatorilor Suma


VENITURI TOTALE –din care: 4.084.007
Venituri din exploatare 3.928.130
Venituri financiare 155.877
CHELTUIELI TOTALE –din care 4.046.853
Cheltuieli pentru exploatare 3.777.823
Cheltuieli financiare 269.030
Profitul brut al exercitiului 37.154
Impozit pe profit 10.903
Profit net 26.251

Incasarile banesti potentiale obtinute de intreprindere dinintreaga sa activitate reprezinta


4.084.007 lei
Pe de alta parte ,platile banesti ,determinate de activitatea intreprinderii sunt reprezentate
de:

-cheltuieli pentru exploatare 3.777.823


-cheltuieli financiare 269.030
-impozit pe profit 10.903
TOTAL PLATI 4.057.756

Surplusul incasarilor potentiale asupra platilor va fi deci:


4.084.007-4.057.756=26.251

Acest surplus reprezinta capacitatea de auto finantare a intreprinderii.

3.3.PRAGUL DE RENTABILITATE LA NIVELUL INTREPRINDERII.

Diagnosticul rentabilitatii reprezinta rationamentul financiar care sustine deciziile de investitii


si de finantare si care are in vedere notiunile de rentabilitate si risc.

21
Diagnosticul rentabilitatii se face in functie de realizari ,tinand cont de informatiile contabile
anuale.
Rentabilitatea economica constituie variabila fundamentala pentru explicarea formarii ratei
de rentabilitate a fondurilor proprii.
Diagnosticul ratei de rentabilitate economica se sprijina pe descompunerea ratei de
rentabilitate economica Ka in doua componente,rata marjei economice si rata de rotatie a
activului economic.

Ka=rata marjei x rata de rotatie

Rata marjei economice,egala cu rezultatul economic dupa impozitare raportat la cifra de


afaceri
Rata de rotatie a activului economic se calculeaza raprtand cifra de afaceri la activul
economic,constituie un indicator de rotatie a capitalurilor investite,permitand sa se aprecieze
nivelul activitatii in raport cu capitalurile investite.Intreprinderea este cu atat mai productiva cu
cat nivelul de activitate este mai mare pentru o suma data a capitalurilor investite.

Rata marjei=26.251/3.839.099=0.006

Rata de rotatie=3.839.099/6.085.162=0.63

Ka=0.006 x 0.63 =0.00378

Pragul de rentabilitate reprezintă o modalitate de evaluare a riscului în raport cu fluctuaţiile


mediului ambiant.
Pragul de rentabilitate, numit şi punct critic sau punct de echilibru, marchează acea
dimensiune a producţiei la care costurile totale sunt egale cu încasările din vânzarea producţiei,
iar rezultatul este nul. Activitatea devine rentabilă după pragul de rentabilitate. Până la acest
nivel al producţiei unitatea înregistrează pierderi.
Cunoaşterea pragului de rentabilitate trebuie să fie preocuparea tuturor conducătorilor
impunându-se nu numai determinarea acestuia ci şi analiza pragului de rentabilitate.
Analiza pragului de rentabilitate este necesară:
 în activitatea curentă ca metodă de prevedere a profilului la modificarea nivelului de
activitate, respectiv a producţiei;
 în studierea consecinţelor creşterii vânzărilor sau cifrei de afaceri (CA);
 în studiul programelor de modernizare sau retehnologizare a producţiei.
Determinarea pragului de rentabilitate se poate face:
I. pentru întreaga activitate a unităţii, firmei care produce şi comercializează mai multe produse
agroindustriale;
II. pentru un singur produs.

22
I. Determinarea pragului de rentabilitate la nivelul unităţii
Acest punct critic se realizează când cifra de afaceri este egală cu cheltuielile totale:
CA = CT
Cheltuielile totale (CT) se compun din cheltuielile fixe (CF) şi cheltuielile variabile (CV).
deci CA = CF + CV
Cu cât CA este mai mare cu atât riscul de exploatare este mai redus şi reyultă că unitatea se
adaptează repede la modificările mediului ambiant prin cantitatea producţiei obţinute.
Diferenţa dintre pragul de rentabilitate şi cifra de afaceri este numită flexibilitate absolută
sau marjă de siguranţă (MS) şi indică în ce măsură poate oscila volumul activităţii, fără ca
această oscilaţie să implice riscul înregistrării unor pierderi.
Cu cât cifra de afaceri (CA) se situează mai departe de pragul de rentabilitate, unitatea are
stabilitate financiară mai mare.
Din studiile statistice s-a dedus că unităţile economice se pot găsi în următoarele situaţii:
- instabilă când CA se situează cu până la 10% peste pragul de rentabilitate (MS10%);
- relativ stabilă când CA se situează sub 20% peste pragul de rentabilitate (MS20%);
- confortabilă când CA depăşeşte cu peste 20% pragul de rentabilitate (MS20%).
Această metodă permite prevederea profilului la modificarea nivelului de activitate.
Marja de siguranţă (MS) reprezintă un element analizat cu atenţie de bănci în cazul unui
eventual credit şi în fundamentarea unor decizii juste privind dezvoltarea în perspectivă a
unităţii.
II. Determinarea pragului de rentabilitate pe produs

Pragul de rentabilitate se poate determina prin metoda grafică şi prin calcul algebric.
Metodologia de determinare ia în considerare sensul de evoluţie a costurilor şi veniturilor la
modificarea volumului de producţie.
Când costurile variabile evoluează în mod direct proporţional cu volumul producţiei se foloseşte
modelul liniar de evoluţie a costurilor variabile şi a veniturilor, tehnica de calcul a pragului de
rentabilitate poate fi etapizată.
Costurile fixe (CF) grafic au forma unei linii paralele la axa volumului producţiei.
Linia costurilor variabile (CV) porneşte din origine şi este crescătoare, iar costurile totale (CT)
au o evoluţie lineară ascendentă.
Dacă preţul de vânzare este într-o perioadă neschimbat, veniturile totale (CA) vor fi reprezentate
de o dreaptă cu o pantă mai mare decât cea a costurilor totale.
În punctul E, veniturile (CA) sunt egale cu cheltuielile totale (CT), iar profitul este nul, şi
reprezintă nivelul minim de activitate, (producţie) admis.
V = CT şi P=0
sau QE  P = CF + CVE
Continuând explicitarea relaţiei se obţine pentru punctul E:
QE  P = CF + QE  CV
QE  P - QE  CV = CF
QE(P - CV) = CF
CF
şi QE =
P - CV
CV - cheltuieli variabile pe unitatea de produs (materiale, salarii)

23
QE - mărimea producţiei fizice corespunzătoare pragului de rentabilitate (E). Ea reprezintă o
informaţie absolut necesară în luarea deciziei de asimilare a unui produs nou, sau a produsului
planificat.
QE este nivelul de producţie pentru care unitatea nu înregistrează profit, ci din vânzarea acestei
cantităţi se obţine numai recuperarea cheltuielilor fixe şi variabile.

Pentru o producţie (volum de activitate) mai mare decât QE se realizează profit, în timp ce
pentru o producţie mai mică decât QE se obţin pierderi.
Rezultă că pragul de rentabilitate reprezintă nivelul producţiei la care veniturile asigură numai
recuperarea cheltuielilor, iar profit se obţine la nivel de producţie mai mari.

Bibliografie

Antoniu N
Adochitei M. Finantele intreprindreilor,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1993
Neagoe I.
Ilie V.

Bistriceanu GH.
Adochitei M Finantele agentilor economici,Editura Economica,Bucuresti,2001
Negrea E

Feleaga N. Contabilitate financiara,4 volume,Editura Economica,Bucuresti,1993


Ionascu I.

Ilie V. Gestiunea financiara a intreprinderii,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1999

24

Вам также может понравиться