C-TII PT. HALE IND.

PE STALPI CU CONSOLE TIP PERON – au avantajul

unei bune iluminari directe si posibilitatea de ventilare corespunzatoare. Struct de rezistenta
este o struct static determinata si se recomamda pt amplasament pe teren sensibile cu
potentiale tasari inegale. De regula, traveile acestor c-tii sunt de 6 – 7,5 m. Stalpii pot fi
preturnati pe santier iar acoperisul poate fi realizat in solutie prefabricata. Cand deschid sunt f.
mari se poate recurge la montarea unor tiranti metalici pt eclilibrarea eforturilor. La astfel de
structuri, legat longitudinale sunt asigurate in zona centrala (pe direct talpilor). Se mai pot
exececuta din metal ; sol caract depozitarii soproanelor cat si halelor pt productie care sunt
prevazute cu rampa CF. (inaltimea rampei 1,1 m de la cota terenului).
HALE INDUSTRIALE TIP SED- sunt caract pt ind de bunuri de consum (textile,
metalurgice). Sol este econom avand grad ridicat de aplicabilitate in special pt ctii amplas pe
teren bune de fundare. Astfel de structuri realiz din b.a. prefabricat sau monolit asig un grad
de iluminat coresp si poate acoperi o supraf contruita f. mare.
HALE IND CU ACOPERIS REALIZATE CU INIMA PLINA – implica realiz
unor imbinari articulate la partea superioara in consid in care sunt gr. Prefabricate sau daca
sunt monolit sist asig o incastrare. Pt hale ind cu o sg deschidere cu varianta monolita, grinzile
au sectiune variabila urmarind diagrama de momente. Deschiderea unei struct este limitata.
Acoperisul se realiz in varianta prefabr sau varianta monolita. Pt deschideri > 6 m o astfel de
struct este prevaz cu luminator; rigla cadrului – continua iar lumin aplicat pe zona traveii. Pt
hale cu desc mare se utilizeaza struct prefabricate. Totdeauna prefabr implica realiz unei
imbinari articulate.
Var I – dispunerea grinzii pe 18 m deschid care descarca pe stalp si pe care vin
amplasate chesoane de acoperis.
Var II – disp intre cei 2 stalpi a unei grinzi longit pe care descarca fasii cu descchid de
18 m.
HALE ACOPERITE CU BOLTI SUBTIRI CU ECHILIBRU SPATIAL – sol
constructiva de acoperire a ctiilor ind realizate din panze subtiri au o gama larga de
aplicabilitate, mai ales acolo unde deschiderile sunt mari. Prin faptul ca o bolta lucreaza
spatial, starea de eforturi este foarte redusa, rezultand grosimi mici ale elem. La deschid de 6
m gros panzei se alege constructiv 4-5 cm.
. Avantajele pe care le prez utiliz panzelor subtiri la c-tii ind : permite amplasarea
stalpilor la distante mari ; consumul de material este redus ; suprafetele sunt curate si usor de
intretinut.
Dezavantaje : dificultate in realizarea golurilor de trecere ; dificult amplasari
luminatoarelor ; pt incarc concentrate treb consid mas suplim ; tehnologie de executie
costisitoare ; sol de remediere a degradarilor impune tehnici speciale. Astfel de sisteme pot fi
realizate sub forma de panza cilindrica sau cu curburi dupa ambele directii.
HALE CU ACOPERISURI IN ARCE DIN B.A. – sist de acoperire in arc pt ctii ind,
treb sa urmareasca rezolvarea probl functionale si de gabarit, sa se asig o distrib uniforma a
mom incovoietor. Practic pt c-tia arcelor folosite la acop halelor ind, curba arcului este un arc
de cerc. Legat arcului sunt consid tip articulat.. Pt deschideri mari, struct se echilibr prin
pozition tirantilor. Tirantii pot fi pretensionati sau fara tens initiala in timpul exploatari
intrand in tensiune. Tirantii precomprimati se utiliz la asamblarea elem prefabr sau pt
preluarea ef de intindere rezultate din efectul mom incovoietor. Arcele monolite din b.a. tirant
precomprimat sau necomprimat sunt folosite la alcatuirea struct spatiale sau c-tii suspendate.
In unele situati in vederea reduceri sagetii tirantului se suspenda tirantul de arc prin interm
unor montanti din metal sau beton. Rigiditatea la incovoiere a montantilor treb sa fie
neinsemnata (0), pt a nu provoca din efect deplas nodurilor mom incov si forte taiet suplim in
arc modificand starea de eforturi considerata in faza de proiectare.
 HALE CU ACOPERIS DIN GRINZI CU ZABRELE – pt hale cu deschideri > 18
m. In comparatie cu arcele, grinzile cu zabrele sunt mai rationale d.p.d.v. al comportamentului
la sarcini nesimetrice. Gr cu zabrele pt deschideri mari pot fi realiz din componente prefabric
asambl prin postcomprimare. Traseul cablurilor precomprimate este prevazut atat prin talpa
superioara cat si prin talpa inferioara. Traseul se alege a.i. ef de compres ca urmare a
precomprimarii sa fie cat mai apropiate de cele de intindere rezultate ca urm a actiuni fortelor
ext. Ca sist de acoperire, fermele pot avea diverse forme (ferma tip lentila ; cu descarc pe
talpa inf.).

STRUCTURI DE HALE INDUSTR – pot fi realizate si in solutie metalica ; in

aceasta varianta se realiz struct de stalpi cu inima plina, casetate din profile, sau sectiuni
compuse care au prevazute si zabrele pe langa profile cu inima plina.
Pt astfel de situatii fundatia realiz din b.a. tip cuzinet, prevazute cu placute metalice
ancorate, dimensionate de a prelua eforturi de montare si de f taietoare, f axiala transm de
capatul inferior al stalpului.
Inbinarile dintre sect compusa a stalpului si fund poate fi imbinare tip articulat sau
incastrat . Astfel de stalpi sunt prevazuti cu console pentru grinzi de rulare, console pt sist de
acoperis, etc. Acoperisul halelor ind poate fi realizat cu grinzi cu inima plina din metal sau
grinzi metalice cu profil econ.(cu goluri).
GRINZI CU ZABRELE DIN METAL – struct pt hale ind pot fi realiz si in sol
mixta, respectiv fundatie si stalp din b.a. , acoperis metalic. Inchiderile perimetrale pot fi
definitive, zidarie portanta cu panouri de profilit sau supraf vitrate, cu tamplarie aluminiu,
p.v.c. sau solutie dementabila izopane, panouri prefabricate din beton usor cu si fara izolatie.
Atunci cand deschiderile halei depasesc de 2 ori inaltimea maxima in mod obligatoriu
se vor prevedea luminatoare pozitionate in zona de acoperis. Adoptarea sol constructive este
strans legata de procesul tehnologic care se desfasoara si implicit de microclimatul industrial
a.i. :
- pt industrie cu degajari de noxe chimice agresive cu umiditati ridicate se vor adopta
sol constructive realiz din b.a. luanduse masuri de protectie anticoroziva ;
- pt ind la care fact de poluare este de natura acustica se vor utiliza struct metalice ;
- pt ind la care la niv solului se dezvolta temp ridicate, se va prefera utilizarea unei
struct mixte

MICROCLIMATUL INDUSTRIAL – este dependent atat de tehnologia utilizata in proc de

productie, cat si de aptitudinile functionale ale cladirilor. Cond pe care trebuie sa le asig
climatul ind sunt : TEMPERATURA – un factor esential care influenteaza climatul ind,
schimbul de caldura care intervine in activitatea ind intre corpul uman si mediul inconjurator
trebuie reglat cu efortul depus. UMIDITATEA – un fact imp care intervine in climatul ind
fiind definit umiditate relativa. Umiditatea relativa este raportul dintre continutul real de
vapori de apa si continutul max de saturatii la aceleasi cond de presiune. VENTILATIA – este
crearea atmosferei interioare confortab si poate fi facuta natural sau artificial. Sunt ind unde
apare obligat realiz ventilatiei fortate (ind chimica, metalurgie). LUMINA SI CULORILE –
iluminarea poate fi realizata natural sau artificial. Gradul de ilumin in ind se masoara pe un
plan orizontal situat la aprox 1 m de la cota pardoselii. Ilumin naturala a unei c-tii industriale
se face prin ferestre amplasate pe zona perimetrala sau prin luminatoare(pozitionate in sist de
acoperis asigurand etanseitatea).Analiza gradului de ilumin se efect pe baza raportului dintre
suprafata vitrata si aria pardoselii(indicii recomandati sunt : pt ateliere mecanice 15% ,
laboratoare30%, otelarii 15%). Exista o corelare intre inalt si latimea cladirii : l < 2h
exigentele de ilumin nu sunt specifice, supraf vitrate se dispun pe o sg latime ; l ≤ 4h se
dispun ferestre pe 2 laturi. ZGOMOTUL – nivelul sonor se masoara in decibeli pt dif situatii,
normele prevad param max acustici care insotesc funct. Pt om tot ce depaseste 80 dB produce
leziuni. Turboreactoarele se izoleaza cu materiale de ctie izolatoare sau utiliz de absorbanti
acustici. VIBRATIILE – reprez un factor distructiv asupra calitati elastice ale materialelor, de
aceea prevederea unor masuri de eliminare a vibratiilor sunt benefice atat pt personalul care
exploateaza constr cat si pt struct de rezistenta.

DEPOZITELE – sunt ctii caract platformei ind. Pot fi depozite inchise, deschise,
acoperite sau neacoperite. Intreaga alcat a unui depozit depinde de cond de pastrare,
manipulare, mijl de transport pe orizont sau vert utilizate pt depozitarea produselor.
Depozitele sunt prevazute cu linii CF, benzi transportoare, platf de depozitare, sist de
transp pe verticala. Depozitele pot fi cu regim de fct Parter (sol identice cu a halelor ind) sau
etajate (realiz in sol monolite). Pt mat granulare se practica struct de depozit de forma
triunghiulara realizata cu bolti subtiri sau pe baza de arc cu 3 artic. La astfel de depozite
incarcarea se face prin usi asezate la partea superioara iar descarcarea se face prin usi asezate
la niv terenului.
Calc struct de rezist este putin diferit fata de al halelor ind avand in vedere faptul ca
exista riscul incarcarii simultan al tuturor planseelor. In evaluarea incarc se are in vedere
faptul ca max 15% din suprafata utila este destinata circulatiei, restul se aloca depozitului.
Depozitele etajate sunt ctii grele care implica sist separat de fundare (fund radier, pe coloane,
pe piloti).
Depozite acoperite si deschise lateral sunt depozite tip sopron realizate in special din
b.a. prefabr, stalpi preturnati, acoperis realizat cu pane precomprimate, grinzi cu inima plina
precomprimate, invelitoare usoara. Se utiliz pt depozitarea provizorie a mat granulare, materii
finite ce nu sufera proces de degradare.
Depozite descoperite sunt intalnite in special ca depozite de materii prime in ind
metalurg, siderurgica, hartiei. Transportul pe oriz este realiz prin estacada pe pod rulant,
realizata fie in varianta din b.a. prefabr, fie in varianta metalica.

PODURI INDUSTRIALE – se utiliz in cadrul platformei ind acolo unde sunt

necesare miscari de materii prime si materiale. Dpdv al scopului pt care sunt realiz, podurile
ind se pot clasifica :
-Estacade pt poduri rulante (destinate sustinerii cailor de rulare ext la depoz
neacoperite)
-Estacade pt benzi transportoare,
-Estacade pt conducte,
-Pasarela pt trecerea oamenilor intre dif puncte.
Podurile ind pot fi realizate din metal sau b.a. (durabilitate mare). Caracteristica
podurilor ind este ca sarcina utila si perm variaza in linii f mari. Fct de rap dintre P si q se
alege sol constr metal, b.a. Podurile ind au o struct de rezist intr-una din variantele: grinzi
rezemate pe ctii (estac pt benzi transp, pasarele de circ) sau grinzi rezemate pe stalpi cu care
alcat cadrele(estac pt conducte, supratraversarile).
` ESTACADA PT PODURI RULANTE- se fol in ind unde mat prime, mater si
prefabr se manipuleaza cu ajutorul podului. O estacada pe pod rulant are in compon urmat :
grinda de rulare, stalpii, sina de rulare, mijl de acces la nivelul grinzilor, zone de acces de-
alungul gr de rulare.
Gr. de rulare sunt elemente precomprimate, stalpii pot fi prefabricati din b a sau b p.
Podurile ind sunt de 4 tipuri fct de regimul de lucru : usor, mediu, greu, foarte greu. Incarc
date de podurile rulante sunt : incarc verticale (greut propr pod, greut carucior, sarcina in
carlig) ; incarc orizontale in lungul podului(act de franare a podului rulant) ; f orizontale
transv caii de rulare (din act de franare a caruciorului) ; f orizontale de imobiliz a podului
rulant (tampoanele). Sina de rulare – poate avea rezemare continua sau intermit, fct de reg de
expl al podului ea poate desc pe gr de rulare sau prin intermediul traverselor din lemn.
Betonul de sub sina de rulare este supus la urm solicit : -vibr de inalta frecv creata de vibr
sinelor ; - sarcini alternative create de frecv de utilizare a podului rulant. Calculul unei astfel
de structuri se realizeaza considerand estacada de pod ca un cadru solicit la incarc verticale,
orizontale, orizontale perpendiculare. Avand in vedere faptul ca rigidit grinzi este mult mai
mare decat a stalpilor, se recom considerarea si calculul gr de rulare ca grinzi continue cu
incastrari partiale la capete. Elem imp in calcul este asig rostului si limitarea deform acestuia.
O problema critica o constit dimensensionarea pintenului care datorita descentrari podului in
70% din cazuri prezinta cedari locale.
La dimens estacadelor pt podurile rulante este necesar a fi consid urm S.L. : SL de
rezistenta in sect normale si inclinate (stalp) ; SL la oboseala (grinda) ; SL de deform (grinda
de rulare) ; SL la fisurare (grinda).
ESTACADE PT BENZI TRANSPORTOARE – se utiliz in ind chimica, mat de ctii
extractiva. Dpdv al materialelor constitutive se pot realiza din beton, metal, lemn, sol mixte.
In fct de cond tehn astfel de estacade pot fi inchise sau deschise.
Elem struct sunt grinzi, placi si stalpi. Atunci cand lungimea traseului este mare, pt a
evita struct costisitoare inalte, estac se prevad cu rupere de panta. Est pt benzi transp sunt
prevazute cu spatiu pt circulatie si balustrade metalice.
Benzile : au banda cauciucata, role de reazem, mecanism de actionare al benzii,
dispozitiv de intindere al benzii, disp de incarc/desc al acesteia.
Nr benzilor aferent unei estac este impus din considerente tehnol. Estac pt benzi transp
se calc la urmat incarcari: date de banda transp , date de greut mat transportat , date de dispoz
de intindere al benzii , longitudinale dat. frecarii benzii pe role. Schema statica este grinda
simplu rezem pe stalp. Stalpii se incastr intr-o fund pahar.
ESTACADE PT CONDUCTE – sunt struct de rezist care asig suportul de descarc pt
conducte a caror diam variaza intre 50-2000 mm. Conductele pot fi amplas la sol, subterane
sau suprateran. Datorita drumurilor si a CF industr din incinta platformei, pachetul de
conducte trebuie sa asig gabaritul necesar circ diverselor utilaje. Cand dist intre stalpi se
doreste a fi mai mare, se recurge la pozarea conductelor pe o estacada speciala. Dist intre
stalpi poate fi marita dc se utiliz sustineri intermediare prin cabluri.
Rezemarea conduct pe stalpi se face prin interm aparatelor de reazem fixe sau mobile.
Reazem mobile sunt cele care permit deplas longitud ale conductelor la variatii de temp. Cele
fixe impiedica deplas conduct dat variatiei de temp
Struct de rezist a acestor estacade este realiz din stalpi prefabr pe care in multe situatii
descarca elem orizontale pt asig portantei conduct. (ferme cu zabrele). Fundatiile acestora
sunt tip pahar. Calc estac de conducte se efect considerand sistemul ca fiind de tip cadru
actionat la : - incarc verticale(greut conductei, lichidului, a invelit, zapezii, ghetii) ; - incarc
orizontale(variatia lung conduct, fortele de frecare ce iau nastere in lugul peretelui dat curg
lichidului, lovituri de berbec) ;- incarc oriz transv (pres vantului, act seismice, var de lung ale
ramnific dat var de temp)
PASARELE DE CIRCULATIE – face legat intre hala de productie si alte ctii
industr. Struct de rezist este asemanat podurilor, rezemarea este asig pe struct cladirilor,
halelor si pe reazeme intermediare. La realiz acestor ctii se are in vedere ca reazemele sa preia
atat incarcari verticale cat si impingeri date de pasarele. Ca mat la ctiia lor se fol metalul si
b.p.
Pt deschid de 6-10m se fol grinzi simple ; 12-30m grinzi chesonate ; pana la 40 m se
pot utiliza grinzi cu zabrele si pt deschideri mai mari de 40 m b.p.
Calc pasarelelor : - incarc utila nu produce solicitari importante
 - incarc data de oameni este de natura mobila, in calc static se are in vedere starea de
eforturi prin calc mom maxim, sau prin incarcarea placilor de sah.

TUNELE SI CANALE PT CONDUCTE – pt ctii ind asig utilitati se poate realiza

prin centraliz conductelor si pozarea acestora in tunele sau canale.
Tunelele sunt canale ingropate a caror dimens corespund exigentelor de utilizare, se
calculeaza la presiune si la sarcini concentrate – schema statica fiind un cadru inchis. Tunelele
se hidroizoleaza pt a impiedica patrunderea apelor in incinta tunelelor. Tunelele au pante pt
evacuarea apelor infiltrate si pt interventia oamenilor la conducte si in multe situati cu inst de
iluminat. La schimbarea directiei sau la distante prevazute, tunelele sunt prevaz cu camine de
vizitare si montaj, realiz din b.a. acoperite, cu scara metalica.
Atunci cand pachetul de conducte este la inaltime mai mica, se utiliz canale care pot fi
executate in hale ind sau spatii adiacente. Calculul acestora se face la impingerea pamantului ,
forte exter, din subteran, accesul mijl auto. In tunele sau canale circulabile, pot fi montate
conducte pt transp apei, aer comprimat, dar nu pot fi montate in acelasi tunel, conductele de
apa supraincalzita, conducte de gaze, combustibil. Dist intre 2 camine de vizitare – pana la
100m.

FUNDATII PT UTILAJE IND – utilajele necesita fundatii care sa raspunda exig de

functiune privind privind fundatii sau forte puternice perturbatoare.
Dpdv al vibratier, utilajele se clasifica astfel : - dupa miscarea maselor care produc f
neechilibrate(transl alternativa orizontala, verticala, rot in jurul unui ax orizontal, vertical); -
dupa marimea fortelor perturbatoare neechilibrate (dinamicitate mica10 kgf, medie 10-100
kgf, mare 100-300 kgf, f mare peste 300 kgf) ; - dupa turatie (masini de joasa turatie sub 400
rot/min, tur mijl 400-2000, de tur inalta peste 2000) ; - dupa sensibilitate(sensib inalta max 0,1
mm/sec, sensib medie pana la 1 mm/sec, sensib joasa 1-4 , masini insensibile).
Pt utilajele care transf fortei perturbat importante se impune ca fund sa fie asezata pe
un suport elastic. Astfel de fund se prevad a fi independente de struct de rezist a cladirii.
Utilajele care nu produc f perturbat se pot realiza direct pe pardoseala clad ind pe un suport
din ba cu 20 cm in elevatie. Pt utilajele producat de zgomot, ele vor fi asezate pe un covor din
cauciuc panzat iar a cand ele treb pozitionate pe plansee intermediare se prevad obligat
izolatii antivibratoare. Planseele care suporta utilaje se calc la o incarc coresp greut utile
majorata cu 50%.
Pt realiz fund de utilaje sunt nec urmat : desenul utilajului si a prinderilor, planul de
montaj tehnologic, cartea tehn a utilajului, pl de amplasam al utilajului, val numerica, directia
si pulsatia fortelor a cuplurilor neechilibrate. Fundatiile de masini se realiz din b, ba, bp,
metal. Fortele dinamice pot proveni din efecte de camp magnetic, imperf de prindere, misc
partilor mobile ale masinii. Se manifesta sub forma de forte de soc, periodice, cu distirb
aleatoare. Fund de masini se clasif in fund masive si fund in cadre (stalpi, rigle. radier).
PROIECTAREA SI EXEC FUND PT UTILAJE trebuie sa asig urmat exigente :
rezist si stabilitatea, limitarea deplasarilor, durabilitate in timp.
Actiunile specif fund de masini sunt : permanente, temporare de lunga durata,
exceptionale. Calc se efect la SL : SL ultima (de rezistenta, oboseala, stabilitate) si SL de
esploatare normala(de fisurare, de deformatie, de rezonanta). Fund masive pt utilaje cu caract
dinamice importante se aseaza direct pe teren si pot fi realizate astfel : subacordat(fund de
greutate mare) sau supraacordat(fundatie usoara, chiar cu goluri).
Calc fund comporta urmatoarele etape : tema, alegerea greut si dimens blocului de
fundare, calc poz centrului de greutate si al mom de inertie, alegerea frecventei proprii de
vibratie, calc amplitudinilor, calc fortelor statice inlocuitoare, calc izolatiei elastice, calc de
rezist al blocului de fundare. Fund de utilaje treb sa fie astfel dimensionata ca sa asig frecv
dorita, rezemarea rigida a utilajului si o pres pe teren coresp pres admise. Fund se armeaza cu
armatura elastica iar calitatea bet utilizat este legata de param utilajului. Pt izolarea fundatiilor
de struct se folosesc mat cu carac amortizoare sau diverse sist de echilibrare hidraulice. Se
recomanda utiliz mater cu o durabilit mare deoarece inlocuirea acestora implica oprirea
tehnologica.

TURNURI DE RACIRE - Instalatii industriale care au plansee pentru racirea apei

necesara procesului de reciclare a acesteia in sist ind. Fenomenul de racire a apei in instalatii
se bazeaza pe schimbul de caldura care se produce intre apa racita si aerul ambiant cu care
vine in contact ,apa sub forma de picaturi trece printr-un curent de abur , facilitand racirea
acesteia. Apa see injectezaza prin duze sub forma de picaturi foarte fine care prin cadere
libera in bazin isi modifica temperatura cu citeva grade.
Dpdv al sistemului de racire turnurile pot fi: 1. cu sistem de racire in circuit inchis
(bazine de stropire).2.cu sistem de racire in circuit deschis (bazine artificiale).3.cu sisteme de
racire descoperite (sistem natural de diminuare a temperaturii).
La astfel de struct bazinul este realizat din BA ingropat in pamant , iar suprastruct este
o panza subtire a caruie sistem de incarcare descarca pe o struct de stalpi cu zabrele din BA.
In zona montantilor de descarcare curentii de aer patrund in circuitul interior al panzeii de bet
pe intrandul careia sunt montate conducte. Calculul acestor struct se realiz comform
metodelor de calcul ptr panzele subtiri din ba (greut proprie , act vantului ., act seismica). Un
factor distructiv cu implicatii grave il constitiue exigenta tehnologica. Bazinul se calc ca un
rezervor ingropat comform precizarilor efectuate. Referitor la tehnologia de realizare a
cursului(panzei subtir) se precizeaza ca se poate realiza din bet monolit din elem prefabricate
asamblate prin precomprimare.panza subtire actuala reprezentand forma optima ca instalatia
de racire sa fie in contact cu aerul cit mai mult. Fundatia se realiz in sol de fundatie inelara
dispusa in jurul lui.

SILOZURI - Sunt ctii destinate depozitarii mat granulare si purverulente. Depozitarea

se face pe o perioadata indelungata oferind posibilt optime de pastrare. In prezent silozurile
din Rom sunt :1. silozuri din ba monolit , prefabricat asamblat prin precomprimare.2.struct
mixte ,realizatein cadre din ba si zidarie prein rigole. Parti componente ale silozurilor: 1.
turnul etansator .2.str in cadre din ba, care asigura transportul pe verticala cu ajutorul
elevatoarelor. Str de rezist a galeriei e realiz din cadre de ba cu inchideri perimetrice din zid
de cramida.
CALCULUL SILOZURILOR - Se realiz la act generate de greut proprie , de greut
produsului stocat , act vantului , zapezii ,seismica. Peretii silozului sunt solicitati la incovoiere
in plan vert , lucrand ca niste grinzi pereti. Spre deosebire de buncare in calculul silozuriilor
se considera si forta de frecare care ia nastere intre produsul stocat si peretele silozului. In act
de frecare in timpul golirii poate sa a apara efort de intindere asupra peretele celulei. Pilnia se
considera atirnata de peretele celulelor si ce calc la greut produsului, la greut continutului si
presiunii in planul orizontal sup. Eforturile care iau nastere sunt efortui de intindere in
muchiile palniei. Cele mai importante avarii:
-fisuri in turnul elevatuelelor si a galeriilor datorate miscarilor seismice
- degradarea bateriei de celule
- degradari pe fata exterioara a celulei la cele in contact cu atm datorita agresiunilor naturale.
Probleme specifice silozurilor pentru functia lor silozurile au o serie de instalatii: - instalatii
de primire in magazie; - instalatii de desprafuire; - instalatii de uscare a produselor de tratare
contra daunatorilor, de cantarire, control, aerisire a celulelor
SILOZURI DIN METAL - Compararea siozurilor din metal cu cele din b a.
AVANTAJE 1.C-tia silozurilor din otel este mai usoara, rapida; 2.Silozurole metalice
prezinta o rezistenta mai mare la incarcare fata de silozurile din beton; 3.Silozurile met
prezinta o etanseitate mai buna fata de interperii; 4. Suprafata interiora permite eliminarea
fortelor de frecare dintre material si acestea; 5.Silozurile din metal ofera o rezistenta sporita
fata de temperaturile ridicate; 6. Efectul cutremurelor este diminuat; 7. permit extinderea
benzii de depozitarre si tot odata permit eventuale modificari de amplasament (mutarea
silozului); 8. grosimea portilor este inferioara fiind cuprinsa intre 1 si 4 mm.
DEZAVANTAJE: Sunt legate de conditiile de calitate ale produselor, starea de
stocare,schimburile de caldura (interior, exterior).
Silozurile metalice se pot realiza in doua variante: 1.Silozuri de tip conceptie americana din
tabla ondulata galvanizate cu ansamblare realizata cu suruburi. Din dimensiunea celulelor
metalice sunt cuprinse intre 3,4 si 32 m cu inaltime pana la 14 m. Uneori se utilizeza silozuri
cu h mai mare utilizandu-se sisteme adecvate de incarcare. In cele mai multe situatii astfel de
silozuri se prevad cu uscatoare de cereale mobile sau fixe cu stati de sortare si tratare, cu
echipamente adecvate asigurarii transportului cerealelor. 2. In industria alimentarea se mai
ulilizeaza silozuri metalice realizate din table cu rigidizari similare sistemelor de buncare
metalice. Acest sistem se practica si in industria materialelor de c-tii. In multe situatii
silozurile confectionate utilizte in industria alimentara sau in ind de c-tii se amplaseaza pe un
esafodaj de sustinere realizat din b a sau din metal. Elementele de calcul atat atat pentru
silozurile metalice sunt similare celor utilizate din b a si anume actiunea vantului,
cutremurului, zapezii, greutatea proprie, greutatea produsului stocat.

BUNCARELE - Sunt c-tii care adapostesc materiale granulare si pulverulente. Sunt c-

tii cu inaltime mica. Partile componente ale buncarelor sunt: celula, planseul peste celula,
stalpii de sustinere. In plan orizontal buncarele pot avea forma patratica, dreptunghiulara sau
circulara. Buncarele pot avea o celula sau mai multe celule (baterie). Buncarele sunt la partea
superioare acoperite sau descoperite in fct de materialul depozitat. Ele se utilizeaza in
industria chimica, ind cimentului, mat de c-tii, si mai putin in ind alimentara.
Esafodajul de sustinere a buncarelor se realizeaza din metal si beton, in mai multe
situatii cand inaltimea este apreciab ila se realizeaza o scara de acces la gura de alimentare a
buncarului. Ele se dimensioneaza la incarcarea permanenta precum si la actiunea seismica.
Atunci cand buncarul stocheaza material purverulent cu actiune distructiva in prezenta
umiditatii exista pericolul de coroziune a esafodajului datorita depunerilor de pulbere pe
structura care in prezenta umiditatii din aer devine chimica agresiva. In general buncarele sunt
amplasate in spatii deschise asigurand controlul si interventia pe durata exploatarii
BUNCARE METALICE se pot realiza cu pereti plani sau cu pereti rotunzi. In unele
situatii se pot realiza buncare cu pereti flexibili. Buncarele plane sunt prevazute cu rigidizari
atat in plan orizontal cat si in plan vertical. La partea superioara se prevede obligabilitatea
rigidizarii orizontale. Gura de golire a palniei se intareste cu o rama din cornier pe laturile
careia se realizeaza prinderea capacului. Buncarele metalice se prind de esafodaj realizat in
varianta metalice sau varianta demo prin intermediul unei aripi. Buncarele rotunde sunt
realizate dintr-un corp drept in forma de cilindru si un trunchi de con care constituie........de
golire. Peretii nu necesita rigidizari. Buncarele cu pereti flexibile se carcterizeaza prin faptul
ca o portiune are pereti plani verticali si o alta portiune are o portiune parabolica. Zona
parabolica nu are rigidizari si in general este supusa eforturilor de intindere iar forma se
carcacterizeaza prin eficienta dpdv al consumului de materiale astfel de lucrari se folosesc
acolo unde trebuie asigurata o capacitate maxima de depozitare. Peretii flexibili se fac din
table asezate transvarsal care se petrec la partea inferioara unde se introduc cupoane de tabla
preparate pentru amenajarea gurilor de scurgere.
Calculul buncarelor metalice. In marea majoritate a situatiilorr portiunea verticala
bordata de rigidizari orizontale (incarcare si intindere) prezintan si rigidizari orizontale
dispuse la o distanta. Volumul de stocare este dependent de valoarea buncarului, fiind o
functie compusa. La materialele care descarca prin intermediul unei benzi transportoare
aceasta val este caractertizata cu variatia sistemului de depozitare a materialului. Calculul de
rezistenta are la baza dimensionarea peretilor si a structurii de rezistenta care sustin peretii.
Structura se dimensioneaza la incarcarea transmisa de buncar, actiune seismica, actiunea
vantului si la alte actiuni suplimentare care pot sa apara pe durata de exploatare a structurii.
Astfel de structuri de exploatare se pot realiza din beton sau din metal, calculul efectuandu-se
ca pentru un cadru din b a a caror grile de reazem. Calculul buncarelor se realizeaza ptr
urmatoarele incarcari: -presiunea datorata mat depozitata mat depozitat; -presiunea sau
depresiunea interioara; -sarcini suplimentare rezultate din conditii de montaj si exploatare;
-sarcini accidentale cu caracter dinamic generate de dispozitivele de golire de vibratiile date
datorita amplasamentului in imediata invecinatate a caii ferate; -sarcini dinamice generate de
formarea boltilor de material in timpul golirii; -incarcari datorate actiunii vantului, seismului,
zapezii. Presinea materialului pe peretii buncarului este obt de natura materialului stocat.
Golirea buncarului este obtinut de coef de frecare dintre material si peretii buncarului.

Rezervoare din bet armat – sunt ctii realiz din bet armat necesare magazinarii
lichidelor. Aceste ctii pot formula o serie exigente privind functionare lor. Acestre exigente au
in vedere asigurarea unei impermeabilitati foarte bune , asigurarea turor instalatiilor unei bune
functionalitati. Clasificare: -1. dupa amplasare(subterane , suparaterane , de inaltime); 2. dupa
forma(prismatice, cilindrice); 3. dupa compartimentare(cu o incapere, cu mai multe); 4. dpvd
al protectiei (acoperite si descoperite); 5. dpvd al temperaturii al lichidului stocat(temperaturi
curerente si ridicate) ;6. dpvd al tehnologiei de exec(monolite , prefabricate, din bet precomp).
Rezervoare prismatice astfel de rezervoare se calc astfel : - cand dimens sunt mici
peretii rezervoarelelor se calc ca placi ; - cand dimens sunt mari peretii se calc fie ca placi
rigidzate cu nervuri oriz si vert fie ca un cadru inchis. In general ipotezele de incarcare au in
vedere urmat aspecte; 1. pozitia rezervorului; 2. tipul si forma rezervorului.
Calculul act seismice a rezervoarelor are in vedere includerea fenomenolor de interact printr-o
modelare matemamatica. Acoperisul se realiz in general din elem prefabricate in forma de
segmente de cerc separate , realizate pe capiteliul stalpului central si pe peretele ext.
Rezultalete sunt finisate la int in situatii specifice ctiilot care adapostesc lichide.
Rezistenta se calc la urmat incarcari: 1. greut proprie a elem de ctie ; 2. presiune
hidrostratica a lichidului; 3. impingerea pamantului , inclusiv la moment incovoietor; 4. greut
utilajelor si a oamenilor pe acoperis; 5. act vantului si zapezii ;6. pres apei subterane; 7. act
cutremurului;8. variati de temp;9. contractia si curgerea bet ; 10. efectul comprimarii.
Toate se considera grupate si actionanad conf STAS-ului privin act in ctii . ipotezele
de calcul sunt: 1. rezist glo la act impingerii pamantului , apei subterane ;2. rez plin prin act
presiunii apei , var de temp , efectul contractiei si curgerii bet ;3. act in ansamblu cu toate
impingerile din int si ext.

CONSTRUCTII DE CAI DE COMUNICATII AFERENTE PLATFORMELOR

INDUSTRIALE
Drumuri industriale sunt cele care rezolva necesitatile de transport interior ale intreprinderilor
care sunt influientate si administrate de catre acestea.
Se clasifica:
1. dupa amplasament – drumuri industriale (deservesc cercul material amenajat intre
obiectivele, sectii, platforme industriale); - drumuri exterioare industriale (leaga
intreprinderile de sursele de materii prime sau de spatiile de distributie);
2. dupa natura circulabilitatii: - carosabile (autovehicole); - dupa circulabilitate cu
capacitate redusa (electrocare) – trotoare si alei pietonale;
 3. dupa functiunea lor – secundare si principale; 4. dupa intensitatea de circulatie, in
functie de nr de automobile/24h – 4500, - intre 750 si 4500 – mai mici de 750.
La proiectarea drumurilor ind trebuie sa se aiba in vedere natura terenului, conditiile
hidrologice, materialele locale. Un element important pentru drumurile ind sunt zonele de
traversare cu linii aeriene si obstacole de constructii. Pentru liniile aeriene regimul de inaltare
(gabarit) variaza intre 5,5 si 7m, in functie de tensiune. Se precizeaza faptul ca drumurile ind
sunt prevazute cu o serie de elemente care config siguranta in exploatare si anume marcaje,
stalpi pt dirijare, semnalizari, indicatoare pentru circulatie si iluminare.
Drumurile ind sunt realizate dpdv al solutiei, fct de rel, conditii de teren, conditii de trafic,
elemente specifice.
CAI FERATE INDUSTRIALE
Deservesc in exclusivitate platforma ind si pot fi cu ecartament redus (600 – 700mm) sau cu
caracter normal 1435mm. Dpdv al amplasamentului caile ferate ind pot fi interne si externe.
Dpdv al destinatiei si rolul functional, sunt linii de racord intre statia caii ferate si platforma.
Caii ferate ind se supun aceleiasi restrictii de functii. Se presupune ca platformele ind sunt
prevazute cu retea de linie CF cu statie de triaj, cu echipe de interventii si verificare care
deservesc atat liniile care asigura contonuitatea cat si liniile izolate care nu au continuitate.
Aproape toate ind care se caracterizeaza prin productii mari au linii ferate.