Monitoringul calitatii

solului

Matei Valentin Ionut

Master RNAT
An II
 Monitoringul calitatii solului, principii de organizare

In prezent cand impactul omului asupra mediului se accentueaza continuu, supravegherea

organizata systematic sau monitoringul calitatii mediului inconjurator a devenit o necesitate
stringenta si de interes mondial. Conferinta ONU pentru Mediul Uman care s-a tinut la
Stockholm in 1972 a adoptat in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator
un program special de observare denumit “Sistemul Global de Monitoring al Mediului
Inconjurator”(GEMS). La lucrarile Consiliului Interguvernamental privind Monitoringul, tinute
la Nairobi (Kenia) in 1974 au fost stabilite criteriile de selectare a indicatorilor prioritari
referitori la calitatea mediului inconjurator si poluantii care trebuie avuti in vedere in primul
rand.

O problema care s-a pus de la inceput in legatura cu aceasta activitate a fost stabilirea
nivelului de fond al mediului pentru diferite substante, nivel care sa fie considerat de referinta in
legatura cu evaluarea gradului de incarcare cu diferiti agenti contaminate.

Sistemul de monitoring al calitatii mediului inconjurator si implicit a calitatii solului are

ca scop urmarirea sistematica a modificarilor uneori ireversibile, produse in mediul ambient si a
efectelor uneori daunatoare ale acestor modificari.Se obtin astfel informatii asupra mediului
inconjurator si a evolutiei asupra schimbarilor viitoare si deci atrage la timp atentia asupra
necesitatii luarii urgente de masuri pentru prevenirea sau stoparea unor evolutii negative.

Utilitatea organizarii sistemului de monitoring este de necontestat; se ridica doar

probleme in legatura cu gradul de detaliere si de diversificare a acestui sistem.

Obiectivele monitoringului calitatii solului

Sistemul de monitoring al calitatii solurilor are in vedere insusirile relevante ale solului si
evolutia lor, ca si capacitatea de productie a diferitelor ecosisteme si mai ales efectele actiunii
antropice (legate de industrializare, traffic, urbanizare, tehnologii agricole, lucrari de imbunatatiri
funciare etc). Indicele sintetic al evolutiei calitatii solurilor este variatia negative sau pozitiva a
starii de calitate a solului (exprimata prin nota de bonitare sau clasa de calitate) si reflectarea
acesteia in modificarea cantitativa si calitativa a productiei vegetale la parametrii anteriori.
 Rolul si scopul sistemului de monitoring consta in urmatoarele aspect principale:

- urmarirea sistematica a caracteristicilor solurilor pentru a cunoaste starea de calitate si evolutia

ei

- prognoza evolutiei starii de calitate a solurilor

- avertizarea organelor si utilitatilor interesate in cazul unor evolutii negative a calitatii solurilor
pentru a lua masuri corespunzatoare

- furnizarea de date utile pentru stabiliraea cauzelor care genereaza fenomene de degradare sau
deteriorare a solurilor in vederea fundamentarii masurilor preventive sau de combatere ori
recuperare a suprafetelor afectate

- urmarirea in timp a efectelor si eficientei ecologice si economice a masurilor sau tehnologiilor

de valorificare a terenurilor degradate

- furnizarea de date pentru elaborarea strategiei pe tara de armonizare a dezvoltarii economice si

protectia calitatii invelisului de sol si a mediului inconjurator in ansamblu, ca si pentru
fundamentarea masurilor privind protectia mediului ambiaant, cu privire speciala la resursele de
sol

- furnizarea de date privind deteriorarea sau poluarea solurilor catre organismele international de
specialitate cu care se coopereaza pentru schimb de date si de informatii in acest domeniu

Continutul monitoringului si utilitatea acestuia

Prin sistemul de monitoring al calitatii solului se urmareste stabilirea starii de calitate a

solurilor cu privire la reactive (pH), fosfor si potasiu accesibili si indicele de N pentru intreaga
suprafata agricola a teritoriului unei tari, evolutia gradului de saraturare secundara, de exces de
umiditate si de eroziune a solurilor, incarcarea cu nitrati a apelor freatice etc.; cu alte cuvinte se
urmareste identificarea caracterizarea si delimitarea in teritoriu a tuturor fenomenelor si
proceselor care afecteaza functionarea normal a solurilor si ecosistemelor terestre. Se identifica
de asemenea, sursele de poluare a solurilor.
 Informatia necesara se obtine prin studierea unor profile de sol distribuite cu o anumita
densitate intr-o retea de puncte. Aceasta retea gandita cu trei niveluri de detaliere. Nivelul I este
reprezentat printr-o densitate redusa de puncte al caror studiu permite identificarea arealelor cu
soluri care sunt afectate de deteriorare a calitatii; acestea se urmaresc periodic printr-un set de
indicatori obligatorii. In prezent primul nivel corespunde unei grille fixe de 16x16 km in cadrul
careia se alege un punct plasat in cadrul unui patrat de 400 x 400 m situate in fiecare nod ak
grilei; in fiecare punct se descrie solul si se recolteaza probe.

Nivelul al II-lea corespunde unei densitati si detalieri mai mari a investigatiilor, dar
numai in arealele cu probleme ale retelei de nivelul I, pentru precizarea cauzelor care produc
procese de degradare a solurilor.

Nivelul al III-lea consta in studii sufficient de detaliate in arealele cu soluri degradate

pentru a cunoaste amplasarea si extinderea degradarii si pentru a elabora prognoza evolutiei si a
fundamenta masurile de remediere.

Determinarile de laborator care se fac asupra probelor de sol sunt urmatoarele in cazul
unui program maximal:

-indici fizici: granulometria, umiditatea si densitatea aparenta, porozitatea,

conductivitatea hidraulica saturate, umiditatea la diferite sectiuni, hidrostabilitatea
structural, rezistenta la penetrare;
-indici chimici: pH-ul in apa, CaCO3, carbonul organic (humusul), N total, P si K
accesibili, bazele schimbabile, aciditatea de schimb si hidrolitica, aluminiul
schimbabil, capacitatea de schimb cationic, sarurile solubile, Na schimbabil.
-incarcarea cu elemente sau substante poluante in primii 10 cm: DDT, HCH, metale
grele(forme totale) sulful si fluorul(forme solubile) si altele;
-indici microbiologici: numar de bacteria, activitatea dehidrogenazica, respiratia
solului, capacitatea de mineralizare a azotului organic, indicele de colonizare cu
micromicete, actinomicete, nematode, protozoare.

Metodele de analiza sunt cele adoptate de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si

Agrochimie si prezentate in metodologiile de lucru publicate.
 In ceea ce priveste periodicitatea observatiilor si determinarilor aceasta se considera a fi
de 4 ani pentru punctele fara probleme din reteaua de nivelul I si de 1 an pentru punctele cu
probleme deosebite.

Institutiile care colaboreaza la realizarea sistemului de monitoring sunt Institutul de

Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA), Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice
(ICAS), oficiile judetene de pedologie si agrochimie si unele universitati prin catedrele de
pedologie.

Intreaga informative obtinuta prin studii este acumulata intr-o banca de date.

In ceea ce priveste utilitatea monitoringului sunt de retinut urmatoarele aspect:

a)Asigura informatiile necesare pentru autoritatile guvernamentale, regionale sau locale pentru
elaborarea unei politici si strategii a unei dezvoltari teritoriale durabile si pentru luarea de decizii
in alocarea de mijloace necesare pentru elaborarea de proiecte de imbunatatire si protective a
bazei de resurse de soluri;

b)Asigura informatii complexe si unitare referitoare la caracteristicile resurselor de sol foarte

utile atat in estimarea realista a perspective productiei de alimente, cat si in delimitarea de areale
cu soluri sensibile sau cu risc de degradare care necesita masuri prioritare de protective si
ameliorare;

c)Asigura informatia necesara pentru elaborarea de modele credibile pentru prognoza evolutiei
solurilor sau a schimbarilor globale in mediul inconjurator.

Pe aceasta baza este necesara intensificarea constientizarii si a preocuparilor pentru

luarea de atitudine responsabila si de masuri eficiente impotriva deteriorarii si instrainarii
solurilor agricole prin utilizarea improprie a ternurilor agricole, actiuni esentiale pentru
mentinerea functionalitatii si calitatii agroecosistemelor, cea mai importanta baza de materii
prime necesare perpetuarii vietii.

Monitoringul calitatii solului priveste si controlul asupra poluarii solului astfel ca acesta
se efectuează, in general, la etapa alegerii terenului pentru constructia diferitor intreprinderi, case
de locuit, institutii obstesti etc.
 Cat priveste controlul sanitar curent, sunt deosebit de importante avizarea sanitara a
surselor de poluare a solului, controlul de laborator si evaluarea gradului de poluare a lui. Pentru
aceasta se organizeaza recoltare a probelor de sol, se determina gradul de poluare biologica, se
cerceteaza substantele chimice poluante.

Controlul poluarii solului include aprecierea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale
acestuia care, intr-un fel sau altul, exercita o influenta considerabila nu numai asupra sanatatii
omului, ci si asupra conditiilor lui de trai.

Concluzia igienica privind inofensivitatea solului pentru sanatatea populatiei se trage pe

baza analizelor de laborator. Pe baza datelor despre compozitia mecanica a solului se trag
concluziile despre continutul natural al substantelor organice, despre capacitatea de filtrare a
solului, permiabilitatea pentru aer si apa, capacitatea de autopurificare.

Poluarea solului din punct de vedere chimic se apreciaza in functie de continutul

substantelor poluante, cat si a continutului de azot organic, carbon, amoniac, nitriti, nitrati,
cloruri in comparatie cu continutul acestora in solul sectorului de control. Marimile poluarilor
biologice, inclusiv bacteriologice, se apreciaza prin compararea cu normativele stabilite dupa
STAS 3001/71, care se folosesc si pentru evaluarea poluarii chimice a solului.

Atat studiile pedologice cat si cele agrochimice sunt singurele care arata evolutia calitatii
solurilor in timp si care ofera informatia necesara pentru stabilirea masurilor de protectie si
ameliorare a resurselor de sol, baza asigurarii securitatii alimentare, biodiversitatii si sanatatii
populatiei.
 BIBLIOGRAFIE

Florea N.,2003, Degradarea, protectia si ameliorarea solurilor si terenurilor, Bucuresti

***,1998 Monitoringul starii de calitate a solurilor din Romania, vol I si II, I.C.P.A,
Bucuresti

Bumbu I., Varlan L., 2006, Controlul si monitoringul mediului, curs de lucrari practice
si laborator, Chisinau