PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ
DISCIPLINA: ORGANE DE MAŞINI

PRESĂ CU PIULIŢĂ FIXĂ

F = 15300N
h = 130mm

STUDENT: Szasz Csaba

Titular curs: ...................................

Îndrumător proiect: ......................................

2009-2010
PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 2

CUPRINS
pag:
Tema de proiect
1. MEMORIU TEHNIC
1.1 Denumire si domeniu de utilizare 3
1.2 Caracteristici generale 3
1.3 Alegerea variantei constructive 4
1.4 Descrierea functionarii 6
1.5 Alegerea tipului de surub 7
1.6 Alegerea materialelor pt cupla surub-piulita 8
1.7 Diagrama de forte si momente 9
1.8 Indicatii de exploatare 10
1.9 Intretinere 10
1.10 Masuri de protectie a muncii 11

2. BREVIAR DE CALCUL
2.1 Calculul si proiecterea surubului
2.1.1 Alegerea profilului filetului 12
2.1.2 Alegerea materialului 12
2.1.3 Calculul diametrului mediu al filetului 12
2.1.4 Alegerea preliminara a sectiunii de calare 13
2.1.5 Alegerea numarului de inceputuri 15
2.1.6 Calculul numarului de spire in contact 15
2.1.7 Calculul lungimii filetului piulitei 15
2.1.8 Calculul lungimii filetului surubului 16
2.1.9 Proiectarea extremitatilor surubului 16
2.2 Verificarea surubului
2.2.1 Verificarea tijei surubului la solicitari compuse 18
2.2.2 Verificarea sectiunii de calare la rasucire 18
2.2.3 Verificarea sectiunii de calare la strivire 19
2.2.4 Verificarea surubului la flambaj 19
2.2.5 Verificarea spirelor surubului
2.3 Calculul si proiectarea piulitei 22
2.4 Calculul de verificare al piulitei
2.4.1 Verificarea corpului piulitei la rasucire 23
2.4.2 Verificarea gulerului piulitei la incovoiere 24
2.4.3 Verificarea gulerului piulitei la forfecare 24
2.4.4 Verificarea gulerului piulitei la strivire 24
2.4.5 Verificarea spirelor piulitei 26
2.5 Calculul mecanismului de actionare 27
2.6 Verificarea mecanismului de actionare 28
2.7 Calculul de proiectare a batiului 28
2.8 Verificarea batiului 31
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 3

Tema de proiect:
Să se proiecteze o presă cu piuliţă fixă având următoarele caracteristici:
-forta nominala de presare: F=15300 [N]
-cursa de lucru a berbecului: h=130 [mm]
1.MEMORIUL TEHNIC

1.1)DENUMIREA ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE

DENUMIREA :Presa cu surub si piulita fixa

Presele cu şurub cu acţionare manuală se utilizează în construcţia de maşini, în
ateliere mecanice , pentru îndoirea şi ambutisarea unor piese de dimensiuni reduse.
De asemenea presele se mai folosesc la realizarea unor asamblari cu strangere şi la
operaţia tehnologică de matriţare.

1.2)CARACTERISTICI GENERALE

Presa cu piuliţă fixă are la baza mecanismul şurub-piuliţă, care transformă

mişcarea de rotaţie în mişcare de translaţie.
Şurubul de mişcare se utilizează la deplasarea diferitelor elemente sau organe de
maşini, cum ar fi: săniile maşinilor-unelte, berbecul de la prese, etc.
Piuliţele sunt elemente de asamblare care se înşurubează pe piesele filetate
(şuruburi, axe filetate, etc.).
Utilizarea mecanismelor cu şuruburi de mişcare în construcţia de maşini se
datorează avantajelor pe care le prezintă şi anume:
- construcţie simplă şi tehnologie de execuţie uşor realizabilă
- posibilitate de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizând forţe de acţionare
mici
- raport mare de transmitere care duce la viteze mici
- compactitatea construcţiei şi gabarit mic
- funcţionare lină şi fără zgomot
- permite utilizarea de materiale ieftine
- preţ de cost scăzut
Între neajunsurile mecanismelor cu şuruburi de mişcare se menţionează:
- existenţa unei frecări mari între spirele filetului şurubului şi piuliţei care conduce
la uzura pieselor şi la un randament scăzut
- prezenta unor puternici concentratori de tensiune în zona filetată care afectează
rezistenţa la oboseală a şurubului
- lipsa autocentrării
- necunoaşterea exactă a forţelor de strângere
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 4

1.3)ALEGEREA VARIANTEI CONSTRUCTIVE

În fig.1. este prezentată o presă cu piuliţă fixă la care corpul presei se obţine
prin turnare, batiul are o formă deschisă. La partea inferioară are o suprafaţă plană pe
care se aşează accesoriile în care se reazemă piesa asupra cărui se acţionează. De
asemenea talpa este prevăzută cu găuri pentru fixarea presei pe postament. Se observă că
talpa presei este scobită, pentru a se asigura o poziţionare mai precisă a presei. La partea
superioară batiul are o consolă în care se montează piuliţa fixă. La acest tip de presă se
recomandă montarea piuliţei cu un ajustaj intermediar cu strângere probabilă mică (de
exemplu cu ajustaj tip H/k). Dacă s-ar prevedea un ajustaj cu strângere montarea ar fi
dificilă din cauza accesului incomod la piuliţă în vederea presării ei. Piuliţa se asigură
împotriva rotirii cu asamblare şurub-piuliţă. Porţiunea verticală a batiului are secţiunea I.
Şurubul de forţă este acţionat de la o roată de mână care are braţele sudata de butuc, la
capete având montate bile. Roata de manevră este calată pe o porţiune de secţiune pătrată
şi este fixată cu un prezon, prevăzut cu şaibă şi piuliţă.

fig.1. Presa cu batiu deschis turnat

În fig.2. este prezentată o presă cu piuliţă fixă cu corp din profil laminat. La
această variantă de construcţie batiul este realizat din profil laminat U îndoit şi sudat în
formă de cadru. Batiul este asamblat cu masa presei prin intermediul unor şuruburi,
asigurate cu şaibe Grower. Masa presei este prevăzută cu canale T necesare fixării unor
dispozitive folosite la presare, iar la partea inferioară cu locaşuri pentru şuruburi de
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 5

fixare a presei pe fundaţie sau pe postament. Piuliţa fixă se montează în alezajul din
partea superioară a batiului cu şuruburi şi piuliţe asigurate cu şaibe Grower. Pe şurubul
de forţă este montată o manivelă de construcţie sudată. Asamblarea şurub forţă –
manivelă este cu profil pătrat în secţiune transversală, fixarea împotriva demontării
făcându-se cu o piuliţă înfundată şi o şaibă plată.

fig.2. Presa cu cadru sudat

În fig.3. este prezentată o presă cu piuliţă fixă asamblată cu ajutorul a două

coloane, care constituie batiul presei. Coloanele sunt filetate la ambele capete. Astfel ele
realizează legătura între masa presei şi traversa fixă, cu ajutorul unor piuliţe înfundate şi
şaibe plate. Masa presei are o formă circulară fiind prevăzută cu canale T la partea
superioară, cu locaşuri pentru şuruburile de fixare pe fundaţie şi cu clemă, alezajele
filetate în care se înşurubează coloanele. În traversa fixă se montează piuliţa de forţă cu
ajutorul unor şuruburi în cazul în care ajustajul este cu strângere mică (H/k) sau fără
şuruburi dacă se formează ajustaj cu strângere mare. Pe şurubul de forţă se montează
roata de mână prin intermediul unei asamblări prin formă, de secţiune pătrată, fixarea
făcându-se cu piuliţă înfundată. Roata de mână este de construcţie turnată, cu patru braţe
prevăzute cu greutăţi la capetele lor în vederea antrenării inerţiale în sarcină a şurubului
de forţă. Ca o măsură de protecţia muncii se fixează pe roata de mână un inel din tablă
montat cu ajutorul unor şuruburi. La partea inferioară a şurubului de forţă se montează o
traversă mobilă prevăzut cu canale T care se ghidează pe coloane, asigurând o centrare
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 6

foarte bună. Pentru micşorarea momentului de frecare la presare între şurubul de forţă şi
traversa mobilă se montează un rulment axial.

fig.3. Presa cu coloane

Am optat pt proiectarea presei în varianta I si anume cu batiu cu consolă ,deorece
– batiul are o construcţie robustă obţinută prin turnare,
– mişcarea berbecului este mai precisă, fiind ghidată pe sanie.
– posibilitatea înlocuirii uşoare a şurubului respectiv a piuliţei
– este mai estetică
– spaţiul de acces la zona de lucru a presei este mai mare ca la celelte tipuri

Părţile componente ale presei cu piuliţă fixă din varianta adoptată sunt următoarele:

- şurubul de mişcare
- piuliţa fixă
- batiu obţinut prin turnare
– berbec
– ghidaj pt. berbec
- manivela care acţionează şurubul de forţă;
- talpă turnată, prevăzută cu canale T
Manivela la rândul său este formată din:
- butucul manivelei;
- bratul manivelei
- bila pt actionare

1.4)DESCRIEREA FUNCŢIONĂRII

Şurubul presei acţionată de manivela se mişcă în interiorul piuliţei fixate de batiu.

Astfel mişcarea de rotţie a şurubului este transformată într-o mişcare de translaţie şi
transmisa berbecului prin intermediul unei crapodine. Berbecul se mişcă într-un ghidaj
fixat de asemenea pe batiu.
Jocul dintre berbec şi ghidaj se compensează cu ajutorul unei pene verticale.
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 7

1.5)ALEGEREA TIPULUI DE FILET

Se alege între filetul trapezoidal (STAS 2114/1-75) şi filetul ferăstrău ( STAS
2234/1-75 ).
Avand in vedere forta mica, de directie constanta care actioneaza int-un singur sens,
la alegerea profilul filetului am optat pt tipul trapezoidal ;
Caracteristici:
- are profilul de forma unui trapez rezultat din teşirea unui triunghi isoscel cu
unghiul la vârf de 30 grade şi baza egală cu pasul
- flancul filetului are o înclinare de 15 grade
- jocurile la diametrul interior şi exterior sunt egale
- fundul filetului este rotunjit cu r=0,25mm pentru P=8-12mm şi respectiv r=0,5mm
pentru P>12
- are o rezistenţă şi o rigiditate mai mare decât filetul pătrat
- asigură o bună centrare între şurub şi piuliţă
- se poate executa si prin procedeul de frezare
Filetul trapezoidal are dimensiunile standardizate conform STAS/ 2114-75 putând fi
executat cu pas normal, fin sau mare :
La acest tip de filete, pasul fin si cel normal asigura conditia de autofranare,
conditie care nu se impune la presele cu surub.
Deasemenea, filetele cu pas fin au randamente mai scazute decat cele cu pas mare
Din aceasta cauza
vom alege un filet cu pas
normal

1.6 Alegrea materialelor pt cupla surub-piulita:

Avand in vedere functia si solicitarile importante ale şurubului , se recomandă ca
acesta sa fie executat din oţeluri de calitate (OL-OLC)sau chiar aliate
Duritatea şurubului după prelucrarea mecanică si tratamentul termic adecvat trebuie
sa fie 240...280HB iar in lungul piesei sa nu depaseasca 30 HB.
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 8

Alegerea materialului pt piulita ca element a cuplei de frecare se face inasa fel incat
sa se limiteze presiunea de contact dintre spirele piulitei si ale surubului la valori cat mai
reduse, evitandu-se astfel uzarea prematura.
Avand in vedere sarcina scazutaa cu care aceasta presa est incarcata , pentru
realizarea mecanismului vom alege o cupla de frecare compusa din otel necalit pe fonta
cenusie avand;
2
-presiunea admisibila la strivire qa=5 N/mm ;
2
-rezistenta admisibila la strivire σstr=35...45N/mm ;
Astfel, surubul se va realizează din OL 60 STAS 500-80, iar piuliţa din fontă
antifricţiune Fc 200, STAS 568-82, care au următoarele caracteristici mecanice:

Caracteristici mecanice De tensiune

Pt
Cupla de frecare OL 60 Fc 200
Surub-piulita STAS 500/2-80 STAS568/80

Rezistenta la tractiune
−Rm- 590...610 160..270
N/mm2
Limita de curgere
−Rpo,2- 320 -
N/mm2
Alungirea la rupere
−Α- 16 -
%
Duritate
−ΗΒ- - 170...210
PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 9

Rezistentele admisibile pt aceste materiale sunt:

Piese cu concentratori Piese fara concentratori

Rezistente admisibile de tensiune de tensiune
Pt
Cupla de frecare OL 60 Fc 200 OL 60 Fc 200
Surub-piulita STAS 500/2-80 STAS568/80 STAS 500/2-80 STAS568/80

Rezistenta la tractiune
−σat- 58 19..38 160 53..89
N/mm2
Rezistenta la compresiune
−σac- 58 48..80 160 133..223
N/mm2
Rezistenta la incovoiere
−σai - 64...70 32..54 184 90..150
N/mm2
Rezistenta la rasucire
−τat- 35...38 23..38 104 64..107
N/mm2
Rezistenta la forfecare
−τaf- 46 15..26 128 -
N/mm2

1.7)DIAGRAMA DE FORŢE ŞI MOMENTE

 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 10

Surubul este organul principal al acestor prese.

Solicitarile acestuia rezulta din schema de mai sus.
Pe portiunea a-b rezulta o solicitare la compresiune sub actiunea fortei F si o solicitare la
torsiune datorita momentului de frecare M1 din crapodina.
Pe portiunea b-c solicitrea este de compresiune datorate aceleeasi forte F si de torsiune
de la momentul M'=1/2(M+M1) care , in punctul c atinge valoarea maxima M=M1+M2,
unde M2 este momentul de frecare in piulita.Pe portiunea c-d surubul este solicitat numai
la torsiune, la momentul M

1.8)INDICAŢII DE EXPLOATARE

Pentru obţinerea unor coeficienţi de frecare cât mai reduşi între spirele
şurubului şi cele ale piuliţei, se va realiza o ungere a acestora cu vaselină. La fel şi parţile
în contact ale berbecului şi ghidajului axial vor fi gresate cu vaselină în vederea unei
bune funcţionări. Se interzice vopsirea porţiunilor filetate ale tuturor organelor de
asamblare, precum si a suprafeţelor de aşezare a plăcii de bază.

1.9)MĂSURI DE ÎNTREŢINERE

Suprafeţele exterioare în contact cu atmosfera vor fi protejate anticoroziv prin

vopsire cu două straturi de grund G-735 şi două straturi de vopsea în culoarea specifică a
atelierului în care se lucrează.
Intervalul de timp necesar uscării fiecărui strat de grund sau vopsea este de 24
de ore. Înainte de vopsire, piesele vor fi curăţate de oxizi şi grăsimi.
Pentru asigurarea unei bune funcţionări a presei se recomandă ca în perioada
în care nu este utilizat să fie depozitat într-o magazie. Înainte de fiecare utilizare se va
verifica dacă nu este blocat, se va asigura gresarea în cazul în care vazelina a fost între
timp îndepărtată.
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 11

1.10)PROTECŢIA MUNCII

Pentru a se evita accidentele la locul de muncă în timpul utilizării se vor avea

în vedere următoarele:
- presa va fi amplasata pe o suprafaţă plană stabilă;
- părţile componente ale presei vor fi bine montate pentru a se evita demontarea
lor în timpul lucrului;
- pentru evitarea tăierilor, părţile componente vizibile ale presei se vor executa
cu raze de racordare sau teşituri la muchii.
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 12

2. BREVIARUL DE CALCUL

2.1) CALCULUL ŞI PROIECTAREA ŞURUBULUI SI AL PIULITEI

2.1.1) Alegerea profilului filetului

Se alege filet
trapezoidal cu pas normal
standardizat în STAS
2113/66

2.1.2) Alegerea materialului şurubului şi piuliţei

Se aleg materiale conform capitolului precedent unde se specifică atât materialul

folosit pentru şurubul de forţă cât şi pentru piuliţa fixă.

2.1.3) Calculul diametrului mediu al filetului

F
d2 :=
π ⋅ ψh ⋅ ψm ⋅ qa

unde:

H1
ψh = = 0,5 la filete trapezoidale [3]
P
m
ψm = ; ψ m = 1,2 2,5 [3]
d2
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 13

H1 – înălţimea utilă a filetului

P – pasul
m – lungimea filetului piuliţei
qa – rezistenţa admisibilă la strivire în N/mm2
Pt realizarea mecanismului am ales o cupla de frecare compusa din otel calit pe
fonta antifrictiune avand;
-presiunea admisibila la strivire qa=5 N/mm2;
-rezistenta admisibila la strivirt σstr=35...45N/mm2;
cu aceste valori rezultă:

d2 = 31.209 ( mm)

Cf STAS 2113-66 se alege filet trapezoidal avînd diametrul mediu imediat superior
celui calculat :
d2=33 mm
Filetul ales va fii Tr 36x6(2 incep), avînd principalele dimensiuni prezentate
în tabelul de mai jos:
Diametrele filetului
Surub Piulita Pasul Inaltime Jocul Raza
Exterior Interior Mediu Exterior Interior
-d- -d1- -d2- -D- -D1- -p- -t1- -2a- -r-

36 29 33 37 30 6 3,5 1 0,25

Relaţiile de calcul: [3]

H=1,866p d1=d-2h1
h=0,5p D1=d-p
h1=0,5p+a D2=d2
d2=d-0,5p D=d+2a

2.1.4 Alegerea preliminara asectiunii poligonala

Se face verificarea preliminară a secţiunii poligonale. Această secţiune se verifică la
răsucire: [3]
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 14

Vom alege pentru extremitatea superioară o secţiune pătrată (fara concentratori de

tensiune)
In aceasta situatie, pt piese executate din OL 60
τta=104 N/mm2;
Daca d1=29, valoarea maxima a laturii secţiunii patrate:
a<0,707*d1=20,50 mm
Vom alege latura a=20 mm
pentru lagarele de alunecare
k := 2
d 2 := 33
P := 6
F := 15300
a := 20

βm :=
180  P
atan 
 βm = 3.312
π π ⋅d 2 
 
µ := 0.14
α1 := 15

ϕ :=
180 
atan 
µ  ϕ = 8.251
3.14 (
 cos α1 deg )


1
M t1 :=
2000
(
⋅d 2 ⋅F ⋅tan  )
 βm + ϕ deg
 M t1 = 51.653

3 3
W p := 0.208 ⋅a W p = 1.664 × 10

 10 3k ⋅M 
τ t :=
 t1 
W τ t = 62.082
p
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 15

Se observa ca;
τt=62,082 N/mm2; < τta=104 N/mm2;

deci, conditia de rezistenta la rasucire pt sectiunea patrata a extremitatii surubului

este satisfacuta

2.1.5) Alegerea numărului de începuturi

La prese nu se pune condiţia autofrânării. Dimpotrivă acţionarea lor fiind frecventă

se impune alegerea unui număr de începuturi n=2 sau n=3 pentru creşterea randamentului
şi a productivităţii. Vom alege un surub cu filet trapezoidal cu doua inceputuri
Tr 36x6 (2 incep)

2.1.6) Calculul numărului de spire în contact [3]

m zP
Din expresia factorului ψ m = = se deduce numărul de spire:
d 2 d2

Se impune ca 6 ≤ z ≤ 11

d2 : = 33

ψ m⋅ d2
z :=
p

z = 11

In calcule vom lucra cu z=11

2.1.7Calculul lungimii filetului piuliţei [3]

m := z ⋅ p m = 66 ( mm)
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 16

2.1.8Calculul lungimii filetului şurubului [3]

Lh : = h + m + 3 ⋅ p Lh = 214 ( mm)

2.1.9roiectarea extremităţilor şurubului principal [4]

Extremitatea superioară pe care se montează elementele de acţionare s-au

dimensionat si verificat la torsiune în capitolul 2.1.3.

Dimensionarea extremităţii inferioare:

Determinarea diametrului
k2 Dp2 a crapodinei se face cu relatia
: = 0.25
4F
Dp2 : =
π  1 − k2  ⋅ qa
2
 
Dp2 = 64.466 mm

unde;
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 17

-F este forta normala la care se dimensioneaza presa

-k2 =Dp1/Dp2=0,2...0,3 factor dimensional
-qa este presiunea de contact admisibila:
qa=7...9 N/mm2;
În calcule vom folosi Dp2=65 mm

Grosimea minima hp a crapodinei se calculeaza din conditia de rezistenta la

incovoiere σ ai : = 65

hp : =
(
3 ⋅ F Dp2 − Dt )
π ⋅ Dt ⋅ σ ai
hp = 11.853

Diametrul Dt a gatului crapodinei se adopta constructiv:

Dt= d+(10...15 ) mm
Dt= 40 mm

2.1.10.Ansamblul surub-piulita
Cu aceste dimensiuni construim ansamblul surub-piulita:
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 18

2.2) VERIFICAREA ŞURUBULUI

2.2.1) Verificarea tijei la solicitări compuse [3]

4F
σ c :=
2
π d1
σ c = 17.888 N/mm2

3 3
1 Dp2 − Dp1
M t2 : = µ ⋅F⋅
3000 2 2
Dp2 − Dp1

M t2 = 48.731 3 N·m
16 ⋅ 10 ⋅ M t2
τ t :=
3
π ⋅ d1

2 2
σ ech : = σ c + 4τ t

σ ech = 22.6

σech =22,6 N/mm2<σat=58 N/mm2

Înseamnă că în secţiunea critică, tija şurubului rezistă la solicitarea compusă de

torsiune şi compresiune.

4.2.2) Verificarea la răsucire a secţiunii de calare a surubului in butucul manivelei [3]

M tot : = M t1 + M t2 = 100.372

3
10 ⋅ M tot
τ t := τ t ≤ τ ta
Wp
τ t = 60.319 N/mm2
τ a : = 104 N/mm2
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 19

τt=60, 319 N/mm2 < τa=104 N/mm2 deci secţiunea de calare a roţii de manevră
rezistă la solicitarea de răsucire.

2.2.3) Verificarea la strivire a porţiunii de calare a surubului in butucului manivelei [3]

În zona asamblării cu surubul, butucul manivelei este solicitat la strivire

Efortul unitar de strivire pe aceasta suprafata se determina cu relatia
3
12⋅ 10 ⋅ M .tot
σ.s2 :=
2
n.1⋅ a ⋅ δ
unde;
n=4 nr. Laturilor sectiunii
a=20 mm dimensiunea laturii sectiunii
r=lp=35 mm inaltimeaprfilului de antrnare
Pentru cupla de frecare otel pe otel:
σastr=65....100 N/mm2
Facand inlocuirile obtinem:
σs2=25,09 N/mm2

se observa ca: σs2=25,09<σastr=65....100 N/mm2, deci sectiunea de calare rezista la

strivire

2.2.4) Verificarea şurubului la flambaj [3]

Prin definiţie flambajul este pierderea stabilităţii elastice a unui corp solicitat la
compresiune, fenomen care apare la acţiunea unei forţe critice (valoare a forţei la care
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 20

apare fenomenul de flambaj). Pentru a verifica şurubul la flambaj, trebuie să determinăm

mai întâi coeficientul de zvelteţe l al acestuia.
Daca l<60, verificarea la flambaj nu mai este necesara.
Consideram Imin momentul de inertie minim al sectiunii d1 de flambaj, iar A aria
acestei sectiuni.
d1 =29mm (paragraful 2,1,3)

Jocurile intre flancurile spirelor surubului si piulitei nefiind neglijabile si

deasemenea nici jocul intre crapodina si alezajul din brbec, putem considera cazul de
verificare a surubului la flambaj de articulare la ambele capete,
In acest caz lf=l2
-unde l2 este lungimea filetului cuprinsa intre cele doua articulatii
Daca Lf respectiv m, sunt:
Lf- lungimea filetata a surubului (in cazul nostru Lf=Lh=214 mm)
m-lungimea filetata a piulitei (m=66 mm)
atunci vom avea:

l2 : = Lf − m
l2 = 148
lf : = l2
4
π ⋅ d1
Imin : =
 0.4 + 0.6 ⋅ d 
64
 d1

 
4
Imin = 6.139 × 10

2
d1
A := π ⋅
4
A = 855.299
A
λ : = lf ⋅
Imin

λ = 17.469

λ=17,469 < 60 rezultă că şurubul nu se verifică la flambaj

Trebuie totuşi să respectăm condiţia: lf<2h
In cazul nostru lf=l2=214-66=148 mm<2x130=260 mm
deci conditia este satisfacuta
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 21

2.2.5) Verificarea spirelor şurubului [3]

O mare parte a eforturilor sunt preluate de către spirele şurubului fapt pentru care
este necesară o verificare a acestora la solicitările de strivire, încovoiere şi forfecare.
Valorile obţinute prin calcul se compară cu valorile maxime admisibile ale
materialului folosit pentru şurub din paragraful 1.6

Stiind că H1 este înălţimea utilă pentru filetul trapezoidal si ca are valoarea:

H1=0,5P
Verificarea la strivire se face dupa conditia
q<qa=5

H1 : = 0.5 ⋅ P
F
q :=
zπ d 2 ⋅ H1
q = 4.472

q=4.72<qa=5 deci spirele şurubului rezistă la soloicitare de strivire

Verificarea la solicitarea de incovoiere se face punand conditia:

σi < σai
h1 : = 0.5 ⋅ P
 H1 
6F ⋅  + ac 
σ i :=
 2 
2
π z⋅ d 1 ⋅ h1
σ i = 17.888

σi=17,88 < σai=64...70 (N/mm2) deci spirele şurubului rezistă la încovoiere.

Conditia de rezistenta la solicitarea de forfecare este:

τf < τaf

F
τ f :=
z π ⋅ d 1 ⋅ h1

τ f = 4.472

τf=4,47 < τaf=46 (N/mm2) deci spirele şurubului rezistă la forfecare

 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 22

2.3.Dimensionarea piuliţei

Cu ajutorul notaţiilor din figura de mai jos, vom calcula dimensiunile piuliţei fixe.

Formulele de calcul pt dimensionarea piulitei sunt urmatoarele:

4 β⋅ F 2
D .e := + D .4
π⋅ σ.at

Unde la alegerea rezistentei admisibile la tractiune σat (N/mm2) se va tine seama de

prezenta filetului ca si concentrator de tensiune
σat=25 N/mm2
-β=1,3 factor adimensional
-F=15300 N forta nominala a presei
-D4=36 mm diametrul interior al spirei piulitei
Cu aceste valori De=48 mm
In continuare, vom adopta De=50 mm
Diametrul Dg al gulerului piuliti se ia:
Dg=(1,3...1,5) De
In cazul nostru Dg=1,5x50=75 mm
Avand in vedere ca, piuliţa este fixată de corpul presei cu ajutorul unor şuruburi cu cap
ingropat cu locas hexagonal, a fost nevoie de o supradimensionare a gulerului.
Valoarea aleasă este: Dg=90 mm
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 23

Grosimea hg a gulerului piulitei se determina cu relatia:

hg=(0,2...0,25)m
In cazul nostru hg=0,25x66=16,5 mm
Din aceleasi considerente ca si la alegerea diametrului Dg, am ales hg=25 mm
Conditia care se impune la dimensiunile piulitei este ca g p>5,
unde

D .e− D .4
g .p :=
2

In cazul nostru gp=(50-36)/2=7 mm, deci conditia este satisfacuta.

2.4 VERIFICAREA PIULITEI

Piuliţa fixă este supusă la solicitări compuse fapt pentru care necesită o verificare
la solicitările de tracţiune şi răsucire la corp şi încovoiere şi forfecare la guler.
2.4.1 Verificarea corpului la tractiune
Aceasta verificare se face dupa formula:
4F
σ.ts :=

( )
2 2
π⋅ D .e − D .4
Inlocuind in formula vom obtine:
σts=17,224 [N/mm2].
Pt fonta Fc 200 σat=(19...38) [N/mm2].
Se obesrva ca σts=17,224<σat=(19...38), deci corpul piulitei rezista la solicitarea de
tractiune

2.4.2 Verificarea corpului la rasucire

Aceasta verificare se face dupa formula:
σechs ≤ σats
unde
3
16⋅ 10 ⋅ M .t1⋅ D .e
τ.ts :=

( )
4 4
π D .e − D .4

Inlocuind in formula vom obtine:

τts=3,005 [N/mm2].
Fiind o solicitare compusa:
2 2
σ.echs := σ.ts + 4 τ.ts
Inlocuind in formula vom obtine:
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 24

τechs=18,2 [N/mm2].
Pt fonta Fc 200 σat=(19...38) [N/mm2].
Se obesrva ca τechs=18,2<σat=(19...38), deci corpul piulitei rezista la
solicitareacompusa de tractiune si rasucire.

2.4.3 Verificarea gulerului la incovoiere

Conditia de rezistenta la incovoiere este:
σip ≤ σaip, unde

σ.ip := 3⋅ F⋅ ( D .g1− D .e
)
2
π⋅ D .e⋅ h .g
Facand inlocuirile obtinem:
σip=42,9 [N/mm2].
-σip=42,93 N/mm2 < σaip=(32...54) N/mm2 , deci gulerul piulitei
rezista la solicitarea de încovoiere.

2.4.4 Verificarea gulerului la forfecare

Conditia de rezistenta la forfecare este:
τ.fp≤ τ.afp
unde:

F
τ.fp :=
π⋅ D .e⋅ h .g
Facand inlocuirile obtinem:
τfp = 5.9 [N/mm2]
- τ.fp=5,903 N/mm2 < τ.afp = (15...26) N/mm2, deci gulerul piulitei
rezista la solicitarea de forfecare.

2.4.5 Verificarea gulerului la strivire

Conditia de rezistenta la strivire este:
σ.strp≤ σ.astrp
unde:

4⋅ F
σ.strp :=

( )
2 2 2
π  D .g1 − D .e − n⋅ d.g 

Daca:
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 25

n := 4 nr suruburilor de fixare
dg := 8.4 diametrul de trecere pt suruburie de fixare

Facand inlocuirile obtinem:

σstrp=3,869 N/mm2
-σstrp=3,869 N/mm2 < σastrp =(35...45) N/mm2,deci gulerul piulitei rezista
la solicitare de strivire.

2.4.6 Verificarea spirelor filetului piulitei

Gândind pe modelul fizic al unei grinzi încastrate, solicitările spirei filetului sunt:
încovoierea şi forfecarea. Deoarece cele două eforturi apar în secţiunea de încastrare, se
recomandă să se verifice la solicitare compusă atât spirele piuliţei (material cu
caracteristici mecanice reduse), cât şi ale şurubului (secţiunea de încastrare mai mică).

Rezistenta spirelor la solicitarea de incovoiere se determina cu relatia

F
⋅ li
Mi z
σi = =
W W
Unde:
H.1
l.i := + a.c
2
iar
2

( )
P
π⋅ D .4⋅ + 2⋅ l.i⋅ tan ( 15 ) deg
2
W .sp :=
6
Facand inlocuirile obtinem:
li=2mm
Wsp=167,48
Cu aceste valori calculam σi=16,61 N/mm
2
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 26

Rezistenta spirelor la solicitarea de incovoiere se determina cu relatia

F
z⋅ K.m
τ.fsp :=
A .sp

unde

( )
P
A .sp := π⋅ D .4⋅ + 2⋅ l.i− tan( 15 ) deg
2
Facand inlocuirile obtinem:
Asp=815,40 mm2
Km =0,55...0,75 este coeficientul de corecţie. Acest coeficient ţine seama de
repartiţia neuniformă a tensiunilor.
Se alege Km =0,6 pentru a asigura un calcul acoperitor şi se determină
τfsp=2,843N/mm
2

Tensiunea echivalentă, pentru un calcul acoperitor, se calculează cu teoria a III-a

de echivalenţă:
σ ech = σ i2 + 4τ 2
f ≤σ a

unde:
σ r
σ a =
Cr
pentru fontă:
σr= 250 N/mm2, iar Cr = 2,5 ... 5.
Se alege Cr = 5 pentru că este cazul cel mai defavorabil.
Cu aceste valori obtinem:
σa=50 N/mm
2

σechsp=17,55 N/mm
2

Conditia de rezistenta la solicitare compusa pt spira piulitei:

σechsp=17,55<σa=50 N/mm
2

este satisfacuta, deci spirele piuliţei rezistă la aceasta solicitarea .

 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 27

2.5. Calculul mecanismului de actionare

Lungimea Lc de calcul a manivelei de actionare a presi se determina In functie de

nomentul de torsiune Mtot care trebuie sa fie realizat decatre muncitor pt actionarea
presei:

3
10 M .tot
L.c :=
K⋅ n .i⋅ F .m
Lungimea efectiva a manivelei
L=Lc+l0
unde l0=50mm si reprezinta lungimea din manivela necesara prinderiicu mana
In formula Lc notatiile au urmatoarele valori si semnificatii:
-Mtot=Mt1+Mt2=100,3 Nm momentul de torsiune total
-n1=1 nr de muncitori care actioneaza presa
-K=0,8 coeficient de nesimultaneitate
Fm=150...350 N (Fm=275 N) forta cu care actioneaza un muncitor

Facand inlocuirile obtinem: L=556,2 mm

Vom lua:
L=580 mm

Diametrul d5 al manivelei se determina din conditia de solicitare la incovoiere si are

urmatoarea formula de calcul
3
32⋅ K⋅ n.i⋅ F .m⋅ L.c− L.m
d.5 := ( )
π σ.ai

In cazul nostru Lm=0, si reprezinta lungimea propriu-zisa a manivelei in cazul in

care s-ar folosi prelungitor
Facand inlocuirile obtinem:
d5=20,42 mm
Vom lua:
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 28

d5=20 mm

2.6 Verificarea mecanismului de actionare

Manivela mecanismului de actionare se se verifica la incovoiere in sectiunea
A-A de incastrare a acestuia in butuc
F .m L.c
32 ⋅
2 2
σ.i1 :=

( )
3
π d .5

Facand inlocuirile obtinem:

σi1=37,5 N/mm2
Pentru oteluri carbo obisnuite si oteluri carbon df calitate
σai1=100...120 N/mm2
Se observa ca σi1 =37,5< σai1 =100...120 N/mm2 ,deci manivela rezista la
solicitarea de incovoiere

2.6 CONSTRUCŢIA ŞI CALCULUL CORPULUI:

 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 29

Pentru realizarea corpului presei am ales o variantă care se realizează prin turnare.
Materialul utilizat pentru realizarea corpului presei este fonta obisnuita : Fc 200 STAS
564-86/OL37 STAS 500-8e care are următoarele caracteristici:
Solicitarea la:
2. tracţiune: σat = 19...38 [N/mm2]
3. încovoiere: σai = 32...54 [N/mm2]
4. răsucire: τ at = 23...38 [N/mm2]
5. forfecare: τ af = 15...28 [N/mm2]

Forma si dimensiunile batiului s-au construit avand in vedere recomandarile din[3]

D 5 := D g1 + 2
D 5 = 92mm
D 6 := 8.4 mm STAS 3336-81
D 7 := 70 mm constructiv
D 8 := D 7 + D 6 + 20mm
D 8 = 98.4 mm

Ca o masura de siguranta am optat pt D.8=110mm

D 8r := 110 mm

D p2a := 36 mm

D 9 := D p2a + 4 mm

D9 = 40mm
a1 := 15 mm
a2 := 0.8⋅ a1 = 12 mm
Pentru a conferi greutate presei in vederea unei stabilitati cat mai bune, am considerat ca este
indicat, sa supradimensionam aceasta nervura.
Din motive pur estetice am ales:
a2r := 50mm
PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 30

b 2 := D 8r − 20 = 90 mm
b 1 := b 2⋅ 0.8 = 72 mm
Am ales valoare rotunda:
b 1r := 75 mm

c1 := 1.5⋅ a1 = 22.5

Tot din considerentul de a conferi stabilitate prin marirea greutatii, am ales:

c1r := 40 mm
c2 := c1 = 22.5 mm

Am ales:
c2r := 25 mm

L1 := 2⋅ D 8 = 196.8

Am ales:
L1r := 90 mm
L2 := L1 = 196.8 mm
Din motive estetice am ales:
L2r := 250 mm

H1p := c1 + 40 = 62.5mm
Am ales valoare rotunda:

H1pr := 50 mm

H2 := h g + 10 = 26.5 mm

Am ales valoare rotunda:

H2r := 25 mm

H3 := H2 + De = 76.5 mm

Am ales valoarea:
H3r := 75 mm
PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 31

2.8 VERIFICAREA BATIULUI [3] :

Calculul simplificat de verificare se face in sectiunea B-B la intindere excentrica.

Efortul unitar maxim este in punctul Emax:

σ.t1 := σ.1t1+ σ.2t1 ≤ σ.at1

Unde:
F
σ.1t1 :=
As

-As fiind suprafata sectiunii considerate

-F fiind forta nominala a presei
iar

( )
L.1
+ l.2+ y
2
σ.2t1 := F⋅
I.z
y

– Iz fiind momentul de inertie al sectiunii in raport cu axa Oz

ce trece prin centrul de greutate G a sectiunii
– y fiind raza de giratie
 PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 32

Ne propunem sa executam corpul prin turnare folosind fonta obisnuita Fc 200

avand σat1=19....32 N-mm2
Folosind aceste relatii precum si notatiile din figura obtinem

F
σ1t1 := = 3.4 N/mm2
As

( )
L1
+ l2 + y
2
σ2t1 := F⋅ = N/mm2
18.813
Iz
y
Iar

σt1 := σ1t1 + σ2t1 = 22.213 N/mm2

Se observa ca σt1=22,21N/m2<σat1=19....32 N-mm2, deci corpul presei rezizta la

solicitarea de intindere
PROIECT DE AN-ORGANE DE MASINI pag. 33

BIBLIOGRAFIE:

1. CHIŞIU Alexandru, ş.a. Organe de maşini,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
1981

2. MARIN Cornel Elemente de baza in rezistenta materialelor

si teoria elasticitatii
Editura Macarie, Targoviste 2002

3. MATIEŞAN Dorina, ş.a. Elemente de proiectare pentru mecanismele

cu şurub şi piuliţă,
Atelierul de multiplicare al Institutului
Politehnic, Cluj Napoca 1985

4. * * * Colecţia STANDARDELOR DE STAT