VIVEKA CHUDAMANI

- DISCERNAMiNTUL SPIRITUAL, BIJUTERIA CEA MAl DE PRET -

~ AllTETEXTEYOGA FUNDAMENTAU

Filoeofia NONDUAlJSTA a lui SHANKARA Natura lumii aparente Supraimpunerea sau MAYA MAYA 0 stare de £apt vi un principiu BRAHMAN vi ISHVARA Problema nWlui ScopuI Suprem

~~~=~OrientalA ~
18
19 20 21 24

26
28 30 32

MeIode", _ penlmoblinera COW}tiintei tnmscendenLe

SHAKTAM

NIRVANA

VIVEKA CHUDAMANI Imn de slaw inchinat DivinuJui Ghlrlandli. de intrebAri vi n\spUOSlp'i

DAKSHINAMURTI STOTRAM

34
89 90 99

Imnul reouo+arii Rug.Iciune JIVAN-MUKTA-ANANDA-LAHARI ATMANATMAVIVEKA Ez.traae fundamentale

DASASWKI Cine sunt Eu?

102 104
106 108 110 113

124
124 125 126 128 131 132 135

Despee IgnonmPi lJespre Maestro "'

lJespre ATMAN lJespre BRAHMAN Despee Diversit.ate GLOSAR de termeni

Despre

Cuooaotere

lnscipol

sanskriti

MOTrO, Tu ~

precum

M4 inchin in rata te, 0, maestrul meu divin! Tu e~ eliberat de orice etesement, tu e¢i eel mai mare §i alai bun dintre inte1epti intruparea. beatitudinii eteme. Compasiunea. ta este infinita, 0 mare ~Rra de ~uri .INTRODUCERE

o SClJID'APREZENT~=y~;UIYOGHIN
venit din nou, de aceaeta datA in sudul Indiei. Aici 8-8 naecut sian~u1 brahman despre care se spune eli Ia varela de 16 ani L<ii desiivar~ise deja toate scrierile filceofice SHANKARACHARYA.' . "Cel care a declarat: "Voi veni ori de

ca.te ori

virtutea

seade',

tot·odatA~~e!ied4, yoghin.filosof vi poet. ~, vorbind din punct cunceqtem Coone putin despre viata sa.

~~~~~~~~:t::r~
de vedere istoric,

vi

spirituele.

Aeeata a foot minunatul (SWAMI VIVEKANANDA)

hindu8Ce~Fv=~~I~~f

indreapU!.

~~o;~t=
catre

~~n~F=f~ a vietii SHANKARA strliluce§te prin atat de multa inXelepciune, fortA spirituaLl, subtilitate Iogica §i profunzime filoaoflca, meat timp de seccle, el a 8l'Atatl de la irulltimea realizarii sale, I}i va continua sA cea mai inaltA Realiaare, recunceste in inima sa c4:

~=;~si:~die?~j~

rw

=e~.

a;at~uros~~f1irAIV~: ce~~i~i
S:ul!

t~e:t:tf~X~~eJi s~~~' !=eJl;i ~ri:'

vedice

·Viziune~c;ilru::ls~~=~n~~=~Ue:~ ascutitA pAtruns scrutatorin miezulinv!t4turilor a

. =~e~d La vArsta

de eece ani el era deja un talent academic. Nu numai cA citise ~ memorase toa.te seripturile, dar ecrisese deja !Ii comentarii la multe dintre ele ~i Intrejimise coavereejd cu diferip. eruditi care veniserll. la el din tcete cclturile tMii. intereaaji sa-l veda pe acest b4iat minune ce era considerat 0 incarnare a lui SHIV A Blliatul era ins! nemultumit. La vremea cAI!dtop copiii lncep de-ebia sl1 studieze silab~ind cuvinte, el era deja dezgustat de toot! cunoeeteree van! ~ superficialit din ciU1i. EI vedea ca profesorii sAi nu practicA edevarurile inalte ¢ pure pe care le predicA. tntr-edevae, intre8@l societate in care trlii.a era, ca 'ii acum, materialislA, iar

=::!:J~itJiir!!oTe :!t:e profunde

sacre~ a
la

aceste

=::fs. aJ:-d~d~!iA~~iriC:~~In~

td~:d=!r-~ daruire spiritual4, -e sim~it in adencul fiin~el sale chemarea lui Dumnezeu §i cu matlll'i:tate, inca de cand au era decat un copil, a

~ acea periceda tatAl lui a murit. Baiatul s-a preocupat indelung sa in~eleagli problema viejii I,li a mor~ii §i s-a hot.!l.rat sa rezolve. in cAutArile sale asupra sensului existenjei, el a renuntat treptet Ia tot ceea ee avea 0 valcere rel.a.tiviL Atunci a scris el poemul demunit MORA MUDGARAIU - "SflU-l:\Inarea iluziei". Iatac traducere a lui: Cine este sctia ta? Cine este fiul tAu? Drumurile acestei lumi sunt tnte-adevar AI cui esti tu? De unde ai venit? §i adora-L pe Dumnezeu. stranii,

=:

sA-~~~

r~~S ~rdev~~m~~
care

sA-i

indrepte

pe
0

~:S!!e:~~Yl~=:~;~~~~lucruri
lata prostia omului: In eopiliirie e preccupet de jucAriile lui, La tinereje e vrAjit de dragoste, La bAtrimete e rmpovaret de griji ~;~!o:~~s~~g:l;>~~~~~~lesc, Dar briza sperantei sufla continuu vleta in inima

se scurge, sa.

Naeterea adcce moarte, moartea educe renastere: Acest rAu nu are nevcie de nici 0 dcveda. Atunci unde poate fi, omule, fericirea ta? AceastA viatl1 tremurA in balana Precum ara: pe 0 frunzA de lotus ~~t~tr~i~~J=e~!ipS:cl~e~tr-o clipll,

Chiar cand trupul este ridat, cand' parul devine alb, Cend gingiile sunt_fi1rA dinti §i toiagul bAtranului Se clatina precum 0 trestle sub greutatea lui, Cupa dorintelor lui ramane inc! plina. Fiul Uil,J.- Iti poate aduce sufer-inta, Averea pe care 0 ai nu este 0 asigurare a raiului: 'De aceea nu fi mandru de averea ta, De familia, sau de tinerejee ta • Toate sunt vremelnice, toate trebuie sA se schimbe. Cunoaste acest adevar ljli fii liber. Lasa-te pAtruns de fericirea lui Dumnezeu. Nu cauta nlci pacea, nici lupta Cu amieii sau rudele, ell prletenii sau cu duemanil,

~li ~ ~

~!.ie~

sa o~tii eliberarea

Atunci SlIANKARA si-a convins mama sA-I lase sa faoa jurihruintul monastic, promitandu-i ca se va reintoarce sa 0 vada inainte de a muri. Apoi, fOOindu-~i pregatirile de plecare, porni in cautarea unui maestru veritabil. , Pe malurile raului Narmada il lntalneste pe GAUDAPADA. un mare yoghin, care atinsese cunoasterea Eealitatii ultime. SHANKARA II cere batranului inifierea, -dar GAUDAP ADA il refuza, deoarece fscuse jurihniintul de a ramene absorbit continuu in uniunea in tehnicile de meditatie ~ in intregul proces ~OGA. intr-un timp foarte scurt, SHANKAR.A atinge realizaree spirrtuala complete ~ se hoUir~t~ sa devtna §i pentru aljii un ghid spirituaL Intr-o dimlneeta, cand se indrepta cAtre Gange pentru a face

~~~ABf~~~D~~l~~

~i1

a9ins:~!~

~~ ;:truIn~ :~~~~O~~~~db[~:r~ W~ C ~::!~

o baie rituala, intalneste un chandala, un membru

al celei rnai de jos

;eev~~ilica~~~zit!. ~ b~~~ ~d~~ici~~ruta~ se dea la 0 parte din drumul lui. Dar chandala i-a r!'1spuns: "Daca exista numai un Dumneeeu, cum pot sa. existe atiitea feluri de oameni? Cum pot fi atatea deosebiri de caste Jillcredinte?'' SHANKARA a fast

S~efuio~~na~~~~ inepirat mai tarziu in unul din. cele mai frumcase poeme ale sale, MANISHA PANCHAKA EI are cinci strofe §i fiecare se termina cu refrenul: "Cet' ce a mvdtat sa veda Existents. unica pretutindeni, Acela este maestrul meu - fie el un brahman sau chandala," SHANKARA a Inceput sA-§i daruiasca invdt.a:turile catorva discipcli, fascinand prln Irumusetea ;;i luciditatea prezentArilor sale, intai rrofesorii§i apoi elevii lor. "Unul dintre ecesne a fost faimosul Iilozo MANDAN MlSRA. Acesta considera ci'l viaja traltA in Iamilie, dupd prescriptlile vedice, urmdnd cu rigurozitate toate ritualurile, era ~ult suy::i~t~::~~e p:~~ra~f ~Cal~c:~~~~~~~~~!, S~ s·a decis sa cliscute cu el §i de aceea s-a dus la el acasa. Cand a ajuns a gi1sit U§ile incuiate. :MISRA tocmai oficia 0 eeremonie religioasa §i nu dorea sa fie deranjat. SHANKARA eu spiritul strengareec iii spontan al unui adolescent, s-a ca~at intr-un capac din apropiere §i a wit jos din el in interiorul curta. ,MISRA Fa vazut in multimea credinciosilor ce se adunaseril la el pentru realizarea ceremoniei. El dezaproba ci11u'!f;rii - mai ales cand erau atat de tineri~~e

~~~~ 1~~1~~~,r~pfu~

r=~~:u

cele din urma eei doi se pun de acord sa poarte 0 d.iscu~ie 6.S~pra meritelor relative ale calugarulul §i ale capulul de Iamilie. Aceste eonfruntAri nu aveau numai carecter teoretic, ei in primul rand pracric,

~:b:;~~ur~ ~~=tin~
h

?~:::

~~:bAv~t~~~cl~,deii~~~e:;:a~[~dU~

S~o!etl~u f~l~i~ ~~~e~:

eierd~~S~a arinAr~~e~[ e:~~ef~~tr:; ~S~da~! pierdut ar fi devenit carugar. Deabaterea a durat ~pte aile. BHARATI, tnvateta §i onesta sotie a lui MISRA. a fost arbitru. Cei doi purtau fiecare la gat cate un ~lIag de flori proaspete cu W1 parfum irnbatator. Duru ce~e Insa, ghirlanda lui :MISRA se ofilise,

f~cing~
superioritatea

s~:B~
VEDANTA. Indeplinind

a fost viejli monastiee

ca;~l:-r ::~~ ~
iii MISRA a deverut date de GURUL eau,

~elalrrSrAt. ~ discipolul silu. El

asCTliAS~eox~f:~e~~~~~t:t~ instructiunile de a restabili

~~~t!;~~rl~=~:
~ec:~~p, tri~~~eara
moartea ei, e)

GONAPADI, SlITVA, NARAYANA, SUN !Ii SHAKTI ~ a demonstrat ca ideea de cult 8 chipurilor lor are de asemenea loe in filosofia vednnticll.. Sicgueul scop al cultului este, spunea SHANKARA, ce fdl

~:c~~~~r:n~
8

lndeplinit

ritualurjle

opo~~~e

:~~=~~a

sale, in ciuda rudelcrsale. cultuluimonasticin Iunerare ale mamei SAMPRADAYA).

~=M,~ ~
devenimdivini._ RAMAKRISHNA
Nu

India in zece or cste fllrA P SWAMI TO , care dintre DASAL"lAMIS. De eceee cAlugdtii

a epertinee
ordinului

una
A in

lui

sunt lega,Jiain

i~ f~

deB-~al:r;{elhrtKEDARNATH

Himalaya, :tea numai 32 de ani. EI a Ioet mai degraM un reformalor decal Wl inavator; nu a predicat 0 doctrin11 sau vrec credinta noua. El ~ PaU~~~P~:~vi~ VEDANTEI, dupa 0 perloeda de recul datoratAdezvoltiU'ii budismului. DaloritA sfUlteniei sale, el a fast considerat incarnarea lui SHIV A Separap de un interval de 0 mie de ani, precum. trei v8rfuri ametitoere de ~un~i,' BUDDHA. S~ §i RAMAKRISHNA

~~;~~m~p~~u
onn! §i sublinuI. El vedenttce, dar a creat

tkruDAMANI

iscerruImant

s iritual

bi'uteria

ceaRI~

~~

~~:\e~o~e~f~ri~o!~tla publicate scum pentru scria4

~-~;{e~SN~A ~OG~~ =:o~~~e;~~

r:Fmit ~~~
ramane ~e~c~ =tfe)li:~g: mai important decat forma in intregul ei foarte

u:

m:Of!OVlneMFrA(&deril~~~~u!t prima datA in limbe rorn..anA).

~~=e~n~~rs~~t~

~ea gen:ul d~Jr~t~~

~d~z~~\~~:=J·Jn~ :~s~:~:;,d!r ~ad~:

literar!, de altfel :;;i ea deosebit de apropiatA originalului

::A~~M~~isl~ s~

l=~ :t~
sa. ne
zi §l de

elibereae

noapte.

Fie ca aceate texte incantAtoare de in~elepciune divirul de demonul malin !jli al iluziei, care ne devoreazA Fie ca marele

~~"!d~

Dt~J,ltem

YOGHIN

SRI SHANKARA ncastra

sa ne binecuventeee, via~ un centec

face din intreaga

iN ExistA
0

TRADITIA SPIRITUALA
rugeclune

DESPRE

BRAHMAN

~I ATMAN . ORIENTALA

f!:n~ecarAy:e~~ele
Divinei Sfintul "Sa.. meditam ~i admirabilei Poet

in VEDE care, de ma.i mult de 3000 de ani, a milioane de indieni, Aceasta este

TAT SAVITUR VARENIAM BHARGO DEVASYA DHIMAHI DIDYO YA NAH PRACODAYAT

plini

~~:~~ ~~!z!r~~e ~:~;trit~~:~:eJ~ iJ~=e~~~

de venerajie asupra strAlucitoarei lumini a Fiinte atotputernice care a creal totul. Fie ca care. a

~~~rL~~:C1.ul &!~~~tA,°:~~a~i~:e tZ~~

pllsLrat

al VEDELOR. acestei

,ciint.at

aceste

euvinte,

a fast

!iii

datorita.

inv~~ii

relX!tate

zilnic

de milioane

8~:
de

un

oameni. in VEDE, eceete 0 re ~~' ~~~~ cu mull inainte ce scrierea sa: fie introdu.s4 in ~dia ~i inainte ca gramatica SlI. devinll in India Wl mijloc nobil de a analiza limbajul, ernul priveste lurnea extericera Cll bucurie ~i uimire. EI simte vieta Iii se roagd pentru izbanda, in viata E.1 pj-iveete frumuse}ea zorilor liii nuIrepa Soarelui :;:i simte cA Iocul ~ aerul, apele ~i vanturile sunt puteri vii: lor le ofera focul sacrificiului. Viata lui depinde de natura ~i el liilie cA lntre natura §i el inslliji exisUi. 0 leg'A.turA profundi1. Omu! iubeate eceesta frum0as4 creajie ~ simte cl!. iubirea lui poote primi ca rAspWlS

~i!-~~u~:fueir~

nu

r:r;i!i:e~

el Ii canUllui

V ARUNA,

zeul care

•Aeeste cuvinte de slavd pentru Zeul care este iumirur, trebuie sa. fie cuvinte supreme printre luerurile milret;,e. it peeemaresc pe V ARUNA eel atotputernie, Zeul care este iubitor ratA de eel ee-l edora, Te laucam in giindurile noastre, 0, Doemne! Te salutAm B¥ ewn soarele 'I'i ee inclina dimineeta ~i fie ca nci sa. gastm bueurie m a·Ti fi servitcri. oboseela, nu inceteazA sA curga. Ele aboara iute, ca pAsArile eerului

2:~n~~t:ii:=~ ~~~E~~:~ i~~~d~U ~i

legaturil~~:t~~ sa. fie intrerupt termine eu ingiiduin\A care mil le~

~~~r::r:e

car~~ ~nrui~~rfu ~~ in timp ce Iti cant elava; lJi nu

tase

~~amll de mine, 0, Ia Tine, 0, Rege Supremo Taie nu pot nici ea-mi deschld ochii

Prime~te.m4 lanturile suferm~elor flira. ajutorul TAu.

Doamne!

~~~~~~l:ru Iucraree mea

sA se

ne atinJ~N~
totdeeuna

vechime. Pentru
ca mWl~tA-ne

Ip. vom it! vom

~ea~~=ld:"iu~lili~~r~;~~s::~~ nu
cante imnurt, 0, canta imnuri,
greselile

ca legile Tale eunt eteme,

pe care te-em

sll Zeule atolputernic! Acum ~ pentru exact asa CWD erau ele cAntate din
0,

Zeule, ele sunt nechntite

dimineti

rasari deasupra noastra: condu-ne prin ele toete, 0, Zeule, condo-ne catre Tine!",
incalcarea C8.teodatA, unei legi cA iubirea,

fAcut! Multe

vor mai

~~~n~ii.oR
spirituale: atotEutemicA,

~ ~e~= =~:
credinta fund ~i intreb pe

~~e cdui~~~vo1::;6 i~~l~ C~i!lfi~:~i~ece~uie~~ ~:

iartA ~tele:

el realizeazA

este ell omul

colll1tient obi.§;nuit

de face

Soarele ~:E~teiel':~~tfusrur~t~~
dAin~el~i:~;~'dmoam~o!.;ea ~::ars:e-E::?
ceilalti ~l ~~

inEIs;! t:~it!~J
Cum mil voi pulea topi
c!p1!.ta
ell

~'intreb:

sUpArare? Cend voi

cA ~ fi bucuroe ~~telepPi

.~e~%lR~~e~fte~~~e~

"pehtru

mi-audat un

d-w

IJtiu

Care a fost, 0, Dumnezeul meu, greseela mea? De ce 'I'i-ai ucide 1\1 prietenul care-'P cantA slavll Tie? Spune-mi, atotputenic Zeu. ca tiber de pkat sIl nut mdrept Iericit epre tine in edorere. Dealeaga-ne de pacatele pa,Tin\ilor n~tri. Iarts-ne pacatele noastre, 0, Doemne! N -a feet vote mea, a fast 0 Iluzie. A fost 0 intunecare a minl<n sau 0 euparere sau lgncrante, Cel puternic este capabil oricAnd sA-I

r4tAce~e~ ~e~ ~~ =e~ ~eo:_~ Zeul eel eliberator de pacet, Dumnezeul nostru d4 intelepciWle celui pur ~ il conduce pe in\elept pe calea cea buna. Fie ca eceet cdnteo de slaw sA ajungllla Tine, 0, VARUN~ fie ca acest cernec de slaw sA rAman4 in inima Ta. Fie ca ncua sA ne fie bine in odihna ~ munca noastril Fie C8 binecuvantarea Ta sA coboare' asupra noestra totdeauna."

Z:cl~l~t~;~~:.

~;'sc

10 VEDE :~ ~r~~~6~Piritua1e ~i, de esemenee, zorn gfuldirii umane. in sublimul lor "Centec at Creejiel" ele ne tndeemca la 0 reflecpe asupra inceputului lumii; _ "Atunci nu era nici ceea ce este ~i nici ceea ce nu eete. Nu era cer, nici rai dincolo de cer. Ce CortA era atunci? f;li unde? Cine era eceasca putere? Era un abis de ape CAr4 fund? Atunci nu era nici moarte nici nemurire. Nu erau semnele noptli sau ale zilei. . UNICULrespira prin propria Sa putere, in pace edanca. Door UNICUL era ~ nimic altceva,

fonn4. Acolc, in vid, focuI fervorii a trezit UNICUL. ~j in UNIC a rAslirit iubirea Iubirea, 'prima sihDAnta a sufletului Adevllrul acesta I-eu gasit inteieptii in mima lor: c!utand in ini.ma lor ell intelepciune, ei au g!sit eceesta legAturAde unite intre flln~~nefiin~

!ntunericul

era

ascuns

in intuneric.

Totul

era. fluid

~ fWol1

Cine cunoeste adev!rul? Cine ne poate Beune de unde ¢. cum ci:~~:i:de\:t~e~~ ecest mceput; prin unnare Dear acel ~eu care vede in cerurile cele mai inalte, dear El ~ie de unde vine acest univers ¢. deca el a fost creet sau este necreat.
Dcar el ~e, sau poote

~~~:a~~~
X 129) gasim acestui poem

!n ultimul vera al filosofice:"poetul VEDELOR

caua WbA

spiritual~ ~zru- in UP ANISHADE descoperim dezvoitatAintreaga splendoare a viziunilor interioare profunde. Aproximativ 112 UPANISHADE au foat tiptirite in eenscnta, dar cele mai importante sunt _a_p_roximativ18. Cele- doull mai lungi, BRIHAD·ARANYAKA §i CHANDOGYA, ntlUl.4rA cam 100 de ~ fiecare. Lungimea majoriUlp.i celorJalte este de la 3 la 30 pegini, putine fiind mai lungi de stat. lSHA UPANISHAD, pe care 0 vom
j;~AN¥S~ntLO~~~'=e datezeaproximativ din perioada

VE~E~~O~~:U ~:~d~~d~~{~:!~~

a vAzut ca, pentru evolutia co~iintei

inceputul

intrebi1rilor

~Ic~ ,~te[jp~~~~~

~n:s.ral~ulJm~Wl~~bt!u De la natura extenoers, care exprimaUl in VEDE, omul pAtrunde, in ~~

i:~:If :~:~i l~~~l~

anilor

700 i.e.n ..

este in mod UP ANISHADE,

=b~~ter~~e

r$:nuf=~ :dr~:~
in nimic despre (Ireponderent In propria lui cA~

~~r;~11 L~~S: vir:: UPAJrsHAbELE

A=~.J:t~~t~o~=!~n~~de~~=Su~evt ~i cele dou4 sunt UNUL ~i ecelesl. Adevarul Universului, esenta sa Divin4, eete BRAHMAN;, proprlul nostru Adevilr interior, Smele nostru Suprem, este ATMAN. MANTRA sec-a AUM este un nume atilt ~entru BRAHMAN cat ~i pentru ATMAN. Aceasta pcete fi imp4rt,iUl in trel sunete, dar cele trei curgl.topindu-ee intr-unul: AUM. Unul din in~ele8urile lui AUM eete DA. anrmarea intregi.i manifestAri, =iZ~,~~ln6r:ft~~='=~r~=ia ele inaeamna ~i NU, transce~n~ ~tfPANf~ftJ)tL8~.e, acestei anularea idei marile manifestarii apar ~~ prin de~u-e _in

:~nt~
intreb4r:ile ~i poene eceste

centrale glindw-i

. toate.

~ mai ales minunata

De exmplu, la inceputullui intreb4ri ~i r!.spWlSuri:

KENA UPANISHAD

g.lI.si.rn

10

11

~~ :ia}~::r~~c=~!~~r~: aa:~~~:;tro:f~m
acum (in timpul acestei vieti) bucuria nepieritorului BRAHMAN, vor fericire Iuminoasd radianta, in timp ce ceilalti in intreaga au parte numai de datA constienti de existenta sa manifestare ~i in mod

il~~f!!uf;:m~cin~uf:ine~:r~~il:o~~~~
care este ~tite ~1 stabiliza,te, acela este Supremul fli sigur de aceasta. 'lhteleptul care Il CWlO8Jlt este Viata Vietti, Ochiul Ochiului,' Urechea . Aceia care il realizeaaa astfel (ell adevarat) ajung Unicul etem, care este Supremul BRAHMAN. ATMAN pcete fi v!1zut numai de eel.cere are mintea purlficets. fh ATMAN nu exista nici 0 dualitate pentru ca El este unic, fl1r11secund Mintea care este atasata de dualitate (~i impura), fiind orientata deci nu catre interior ci catre exterior, nu va puree niciodata ~-L cunoasca. Cel care vede dualitatea in manifestare se Indreepta (de Ia nastere) catre moarte (numai pentru ca sa se nesca din ncu ~i din nou) in -mod

(S~~~~)::~ui:·~en:t~eo= ~t~=dLU!:t~U:~tep p~ASlJRIl~r:e~~citfeei d:~~:~Ji1,~~h~a':ie :l~:~

cet~~~eie%,~ _ ~d~~u1vi~~schl:M~or ~~pl~~;rortie~:t~~ pure, dlncolo de cele cinci elemente (tncepand eu ,AKASHA ei jerminand cu pAtruintul), nenascutul, ATMAN Sublim ~i Etern. ln~eleptu1 11 va cunoaate pe Acela (BRAHMAN), va intra in Iiniqtea tacuta ~i se va stabili in BRAHMAN; elnu va mai studia cArtile care sunt inutile ~i nu fac decet sa-l cboseesca pe aspirentuj spiritual". Daca ne Intrebam unde este BRAHMAN, Spir-itul Divin al Universului, vom gasi raepuneul in RENA UPANlSHAD: "El este vazut in natura in minunea unei strAfulger11ri de lumina. EI apare sufletulul in minunea strllfulgerArii unei viaiuni spirituale". gandirea nu este satisfacuta raspunsud date in cuvinte frumoase ~l exprimari poetice ce se edreeeeaa mimii, UP ANISHADELE raspund nevoii a mint ii ~i altfel, ceva mai precis. Deca intrebam categoric "Ce este BRAHMAN?", raspunsul

esentiftllI.

Dd

d~ imaginaf ie. EI nu este nimic din minte ~i nimic din afara tnintfi, nimic trecut, sau preaent, sau viitor, del toate acestea sunt doar conc1ete limitate in timp ~i spajiu. Reprezentarea cea mal apropiata . ~~ ~~~o:t%;i1 \ExistentA, Constiinta fii Beatitudine Absolute sunt UNA~': Astfel, :M;\.NDUKYA UPANISHAD explica ceea ce in termenii
0

fef~;;:t~ :

ell rationale :~eefufu!tMf~e %n~~I~~)rdJecl~e

~~~i6 ~e~!;:cin~HiTterZiANDA,i d

~~ul~~~~~~cl:i

i~~d:~BiiAIiMAN~~sr:r
12

sau, cu alte cuvinte, anularea a tot.ceee ce poate fi anulat. Ci1c1 ceeace cste Adevar nu poate fi Non-Adevar 9i ceea ce nu este Adevar nu aparjane c~s~d~~~t~eea a fest, ce este ~ ce va fi, qi ceea ce e dincolo, in Eternitate. Totul este AUM. BRAHMAN este totul si ATMAN eete BRAHMAN. ATMAN, Sinele, de veghe, cea a co~tiintei indreptate spre Inafara, bucurendu-se de cele ~pte elemente grosiere extertoere. A doua stare este cea de VIS, a conetiintei indreptate spre inauntru, guseand cele eapte elemente subtile mterioare, in propria sa lumina ~ singuratate. A treia stare este cea a somnului fi1ril vise, a constiintei tacute, ~d t~~~~e~~'t~TMAW~ tre:z;ire a CoIlljtiin~ei Supreme. ~:~~ Ea nu este

xBt:~~~~tcl~~~

ce

~ri:.a~:et~t~~~~

~il~p~t~~;;~~cinici~~~~;;~~~~COiitt:nl~~~pir ~~~tifo:' ncfufc&~e J~ V~~S:U 9it~~f:il~ ~ira:~P~~ ihte tEl~~

suprema I~~'~d eli ATMAN. este Al.l1V!. "Cele trei sunete A, U 91 M sunt primeletrei stadii limitate tile constiintel, 1{ANTRA AlTh:1, ca un singur sunet, estea patra stare, cea a

nici

1~~~epuri1, cOI19tiintli

starea de exterlcera,

~=: :=m~tsJlD~~~~t~~
spurl.eca:

cOl&Wleiup~e~

"Ei

(Sinele

Suprem)

est~'

eunoscu\~r!~~~rS~~\:h~~\lintre noi §ii al tuturor, este BRAHMAN, Divinul, Preaanaltul din noi 9i din tot, am putea spune ell. problema Iegii morale in UP ANISHADE este reaolvata prin unplinirea cuvintelor lui Shakespeare in Hamlet: , "Mai presus de or-ice, tie lpsuti sA-ti Iii credincios Si apoi in rood firesc, B.§B. cum noaptea urmeaza zilei, Nu vei mai putea gresi fatA de nimeni", In' acelasi tunp, dacA consideram ca esente Plinjei noastre, ~il~:~e~u)~Sp:~~abe:~~~~~~~!kt;:~~/~;~~ virtutii: estevirtutea inffi9i. Nu gasim bucurie in virtute ne controlam 1!:0ftele: ci, din contra, pentru ca gi'1sim bucurie in

ea

.~WltemEs~~~mIsliW~wR~~~·insumabi cuvintele ~~:vt:;v~;' ,:~~~ ~t(iA~~:TE~~~=e ~~muniunea

UPANISHAD, cucer-i finitul. ~ac intreaga "Adevarul este izbanda"; a gasi Adevarul Bucuria infinitului este in noi totdeauna, sa viatA, Cand a murit, cativa oameni au
0

pentrud m virtute

~~la!!
"TAT

~~:J~e:a~e~t!e~Ar~~t:\e~t~~~ J:v~st;= C:ifi!Ob~gat gasit \)~: fia~iJ; c~ij~~~~ut~~J!=o~~! :i~~ ~~rX!~

lada 13

inseamruI a dar noi nu

ca adev!irata intelectual4 a realitApj.

ea este Eliberarea ~

Cuccestere

a Sinelui

~~~~~Uc~tlne~rd~~ci~t:'~~~~ ~~tr~t:L ~~~e ~~S~ef~! ~~=te~ie o~~~i~W:tt, ~~~P1~~!b~~~e~~

~=:lle~~~cfN~~)~S~~I~o:l~et:t:~Je co~tiin\ei comune este petre stare, a Co~tiin~ei

0 8.

sau 0 viziune ~ticA: 'tn unirea Lui", Putem citi in UPANISHADE

Dar aceasta nu eete

ell

ne-ar

putea

conduce
0

Ia Eliberare:

El stA suprema dovadii cit dincolo de deveniree (CHIT)

cunoestere

Biserici ~ nici nu au fondat 0 reli~'e precisa, dar ei au trAit 'cu adev!rat in Spirit. Indiferent cArei re "_ apaz1in, ei sunt de acord ca aceastAcomuniune cu Pres inaltul, cu ivinul, nu este 0 problem4 de cuvinte, sublime ale UPANISIiAnELOR ~i filosofla

;m~~ ci1g~'riici~~%R~~f~~~~e~~~

B~~i!\! ~~~~W1~~e=y~rlO:uR~l~~ c~~~~:bile~io~:u

8'amenli VOl' un Dumnezeu simplu este numit Dumnezeu cu atribute,

¢ concreto

~ conceptie xoghiru'l: El sau ISHV P,.RA. Oamerui cib~nuiti

A~t~~~~~ ;t~rsHAD~L'o~~~Ai~:~~:in\~~' :c':s~~~

DatoritA importan~ei Sale, vom etta integral aceesta UPANISHADA: ·Prlve~ Universul respirand in gloria lui Dumnezeu; priveste astfel tot ceee ce tlilie.,te §i se ~cA pe PlUllAnt: Abandoruind ce-i treclU.or, g4se~-ti bucuria in ceea ce este Etem; nu-ti indrepta inima

~~g~lykb_~~~r~~p~~ltekuidam~~Je ~~f
chiar
~i aceasta

sIF:ca:t e dorinta :-jet :~

0

i9i poate dori 0 viaVl de 100 de ani. dar limitata, caci doer ectiunile consecrate lui

Dumnez~~~ =\~t~:~~ regiuni com'plet intunecate. Oricine in timpul vietii respinge existents Spiritulw Suprem ~i nu ee va apropia prin c4utare §i dAruire de sine catre El, va intra in 8CeSt inluneric, dupa moarte. Spiritul, ~ sA ee miljte, e m.ai iute ca mintea; nu-L pol atinge. EI este de-a pururi dincolo de ele. Stand ~tit, EI ajunge pe cei ce ar vrea sA fug! de EL Ci1tre oceanul existenjei Sale ¥lata-'li rndreepta curendi actiunii. El se ~cA iii nu se mi.l;!cA. El este departe iii este aproape. EI eete in tot ~i in efara tuturor. . Cel care vede toate Iiintele in Sinele eau Sinele sau ill toate rIin~ele, nu se mai teme de nimic. C8nd un in~elept vede in Sine aceastA mare Unitate ~ vede cil Sjnele sAu a devenit toate fIinte1e, ce iluzie sau ee necaa l-ar mai putee atinge?

~~:O~,

simturile u

.,i

14'

invulner~g[it~urw:rl~e~~~ ~e s~~u~t~slt~ s~~r~~~~!z~~~~':~ giinditor, imanent ~ transcendent. EI' a ~ezat toate lucrurile pe cararea eternitAtii. _ . In.adanc intunerie se cufunda eei care urmeeza [in implicare]

~~~=~r;:[lr:~~]~J~ulnt~~la~e:= :: cunoesterii. A§a am euzit de la bAtriillii. inte1epp' care ne-au explicat uceet edevar. Gel care intelege I}i ecdunee [d~~tA] ~ cunceeteree de Sine in ecdune, invinge moartea I}i prin aceasta cunoastere atinge nemuriri~ adanc intun ric se cufunda eei ca.r:e urmeazil orbeste numai ceea ee este imanent. in intunerie ~ mai edanc se cutunda eei ~ urmeazA, [tarlt a fi pregAtitiJ, transcendentul. Unul devine sclavul transcendentului, iar cejalalt sclavul imanentului. ~a am auzit de Ia bAtr8ni.i intelepp. care ne-au explicat ecest adevAr. eel care cunoeste I}i transcendentul ~i imanentul, eu imanentul invinge moartea I}i ,cu transcendentul atmge nemurirea. Fete edevarului r.amane ascunsa in spatele unui cere de aur. Deevaluie-ne-o, 'Iu, Dumnezeu al Luminii, pentru ca ell, eel ee iubesc edevarul, ~ pot vedeal 0, scare datA,tor de viata, vlAstar al Divinului creator, vazator eclitar al c_erurilor! finpr.!ll}tie-Ti lumina I}i, retrage-Ti splendoarea ~i=c~~

:OOruf:~~

.j~~ :~~~_~~~~ ~e~r~iriit~:~~el-spirit

profund

AUM.

J:i~tille~ms::e=~l!:r:tr~ir~~~fPo~ meu, eminteete-ti stradaniile trecute! Pe calea binelui du-ne la ferieirea ultima. 0, Foe divin, Dumnezeu care cuncsti toate cAile, elibereazg-ne de riitAcirea in-ran.

~iill~

Tie

iti acthmile umane, era un sacrificiu

~uril~g4Vk~l~~=~kpuri
sacrificiul pentru material, cajertfele

~r:=ao~~;i~ ee a trltit in jurul anului 720 t.e.n., nu era satisfacut de sacrificiul exterior. EI ermtee nevoia unei jertfe interioare, caci e1 spune: 'Cu ee SI'i vin inaintea Domnului I}i sa nill inchin in rata inaltului Dumnezeu? SA vin Inaintea lui eu jertfe arse, cu vitei de un an? Va fi Domnul multumit eu .0 mie de berbeci sau cu zece mii de rauri de untdelemn? Sa. I-I daruiesc pe primul meu nsscut, pentru pacatele mele, fructul trupului meu pentru pacetul sufletului meu? El ti-e arlttat, omule, ee este bine. ~l ce-ti cere Domnul deca nu sA actionezi just, sa iubesti. cu iertare §i sA te-ndrepji eu umilin~i1 spre Dumnezeul tau?" cum
.0

d:~fwJe':=~~i

ale acti:mu. iar din tcete aei era eel mai important. Aeesta facute lui Dumnezeu din timpul

MrCA1i~~r~fe:cl ~~~~

f!F&~S~E~.

E?eU:z~u 15

=t~fe~~; ~t:%~~~

al universului. Conform tntelepjtlor, imaginatja superioaril este repetarea, in mintea finita, a actului etern a1 creatiei, in infinitul "Eu sunt", Aceesta idee ne poole duce la UP ANISHADE: "Infmitul este intotdeauna in noi ~i fmitul din noi trebuie sli realizeze comuniunea ell Infmitul." Deca reflectam asupra marejei aflrmatiidin UPANISHADE, TAT TWAM ASI, "Tu e~ti Acele", vedem ca de la lumen din afara

~u

S~:e n~~:~ ~~~~,~~, ~u:u"~u C;;~t~~~ s~"c:f~~~:~~~ ~:t:i'

~~~d!~~/~~~!:~~~,~~es~iX~':~~E~
sunt Dumnezeu" poate suna ciudat ca. doer acel "Eu sunt" din mine

~~rni~, Dumnezeu exista, sau "Door Tu esti", ell alte cuvinte, sestesm in mod clar ca nu suntem nimic altceva decal Dumnezeu, eli chiar ~ -in acest moment, in eceste randuri nu este decat Dumnezeu care iL afirma pe Dumnezeu. In amandoua cazurile, marunta ncestra personalitate nu putem Dumnezeu

T!~uniWAMa AS~~=:afre~~r~::J:~~=C~l
personalitatea, il vom adora pe numit Dumnezeu cu fo~, sau

daca nu 0 luam in sensu! edevaret existA cu .adevarat. Din viziunea

:r:!~ ~;~ilin~U1d=:in in=1KAa~XNfs~.~:'~

inc! sA ne dizolvam total in aspectul sau manifestat,

p::e~ore::~~s:~~ri~-~= ~el~ ;tA~:t~ mteiept yoghin care a trrut intre 1836 ~ 1886 in India, descrie aceesta in urmiltoarele cuvinte: ' "ExistA trei cAi diferite de a atinge Prea inaltul: calea lui Ell, calea lui Tu :;;i calea lui Tu l}i Eu. Potrivit primeia, tot ceea ce este, a fast sau va fi., este Ell, Sinele meu superior. Cu elte cuvinte, Eu sunt, Eu am fast §i Eu voi fi pentru totdeauna in Eternitate. Potrivit celei de-a doua, Tu e¢.i, 0, Doamne, §i totul este al TAu. Potrivit celei de-a treia, Tu, Doamne, e¢.i StApimul sau TaUil §i eu sunt Servitorul sau fiul TAu. In perfectiunea cricareia dintre aceate trei cAi, un am il va gaai pe Dumnezeu". _ :ie aes~~aS~~~MTTh~~,E! treia cale este calea servirii '§i a sacriflciului detaset consacrat Divinului (KARMA YOGA). Cele trei cal au in comun faptul c! ceea meu". Pe toate cele trei cai exista 0 absolute uitare inferioare egctice §i 0 recunoestere, 0 inflorire ~~c~~t: ~~ot,di~ ~ptr~~~~~ d~

(JNANlynooA~~ ~~ d

fi~~t~=:~t~!~~;u d:~rP~u~~~;ti~r ::~~l:;::!.

esti StApanul kersonalitAtii

=ci~~ ~

a a

uI1~~ik>EP:~:~arrfu;col~secfeti~ri~e ~~of~s~c;~in!ec!f!:

16

~:~!Ok~~=~ ~i':C~~~~ UHAGAVAD GITA u iman~~~~fnunuPMn~i&D~um~~e~~Jri:f:~~~

Ji
l~~~~r.o:!.t~s~n~

nu cuvantul BRAH:¥AN, fle§i ideea de BRAHMAN pulseeza in toate UP ANISHADELE. In ele gasim 0 armonie 8 actiunii ~ cunoaqterii, a imanen~ului transcendentului. Grice actiune, inclusiv ritualul

Lnteri~~ upM1r~ft&~~uic~=JI~Ht \sH: Durnnezeu,

~=:?~=~ ~~ ace
~i

;:iSMn~e a ajunge' 11\ aemniflcatia intericara a

Viziunea 8Cpunii realizatA in deplina conettentieere a semnificatiei ei este rntreteeuta, in fllosofia indiana, ell ideea iubirii. Dam. via~ sa~ ~tiunea es~~ fmitul !iii constiinta ~u C1fr1o~t~rea este infinitul, iubirea eate mijlocul de a transforma vieta in lumina, cste Iegatura de unire a fmitului ell infinitul, pentru ca orice iubire edevareta este Iubirea pentru Infmitul din flints sau lucrul .pe care i1 iubim. Opera marelui Intelept SHANKARA este 0 grape pentru noi, cAci e1 a ljltiut Iii a vrut totodata sA De a~ute sa intele~m cum gutem iubirii §i aspiratiei pure catre ivin, la fanta

~=t~~~
4=

Textele UP ANISHADELOR, sunt vii, ele sunt la fel de ectuale

textele sacre ale lui SHANKARA !iii de utile, cum erau !iii pentru cei !iii va ramene de-

~i1~~':ie in ~ep:u=i. ~=~t!~e~~~~:~:~~l Divine a rarcae, la fel ca pe vremea lui SHANKARA,

~::s~
spre

~t!su:;.~p~t:e speculatii, dincolo de orice disoutli sterile. De aceea, aceastli carte este ~l va ramgne ectuala, caci ea 11 se edreeeeza ACUM tie. Fie. ca aceste ~exte sA constituie -~ cum a intenticnat ti SHANKARA - acel

=~el~~~ :l~~:dm~~n~ o~c:~~~

grabnic

~1e~Jin1~ ;fg~~~~~g:e:

17

FILOSOFIA

NONDUALISTA

A LUI SHANKARA

Absolu~~runive!~~~~te
sunt una SHANKARA afirmatii. Care sunt realizeaza Implicetdle
0

;~~~il=
einteza acestor a filoeofiei propoziPi, sale in aceste ce vrea el sA

spuna PS~e

MU GAUDAP fi real la madul

:!:!~f~;~~~~°tp~S~'E~~ ;fe:: :fe~~:: nfu

£DA. Nici
un obiect • nici un fel de cunoestere nu poate absolut deca ecdstenja sa este doer temporarA. impl.ictI existentA permanentA. Deca VOID

~~~:

;nfir~~J

doer

ceea ce nu se schimba

ss~~o~~~:~e experienjele din sterea- de veghe !}l vice-versa, tar toate acestea inceteaza in stares de somn ~i'I. vise. Cu alte cuvinte, orice obiect el cuncesterti, extern sau intern - deoarece un gfuld sau 0 idee este un object al cunoasterii interioare - eete supus modificl1rilor Iii deci, conform definitiei lui SHANKARA, eate "nereal". Ce este atunci Realitatea ce se afll1 dincolo de toate experientele noastre? ExistA un singur Iucru care nicicdata nu ne paraseste - COll§tiinta profunda, Constilnta Sinelui, Dear aceasta este sursa tuturqr esperienjelcr. Iar aceasta COllijtiintA este reala, eete Sinele Absolut. In starea de somn flhoa. vise, de asemenee, Sinele real este present ca martor, in timp. ce eimtul egoului,lae care noi il

~~=e!~mdif::~~~ef~~r~ e:~~ri~~te~

Realitatea Absoluta

::P~

Ie

=~:oaVE)YA}in:~~!:tFilo~~r\ED~A
intr-o

t::El:s~~

pR!~~r~d~~~~~d:~= ~:~=J!!~pe o distinc}ie Intre minte §i materie; filosofia indiana _pune mintea !ii materia in eceeesl categorie - ru:ruindou.II aunt obiecte ale cunoaqtem. T(lt.~_l SHANKARAnu trebuie sa fie considerat un precursor a lui i, BERKELEY : el nu spune ca lumea este nereala doar pentru ca
poate

it'~~in~:s~e §1e~~e~~~. ~~~i:t~~~d!~~= fi inteleasillwind ca referintJi spirituala ultirwl exper'ienta unui suflet iluminat. Cand: sufletul iluminat dcbandeste eonstiinta

%:a:!~

~rW:~~~n: ;b=e::~S~~~~~~J~~::e~~W
BRAHMAN,

~~~~p~~~'p~\~ dispare. Atunci Sinele

este experimentatA ea

straluceete, baza acestei aparente in starea

~~~fJ:~ii,:c~~8Z~c!':~!'t~~~n~
de veghe, poate 18
revelandu-se ca Unicul, AdevArul, a lumii. Apererua lumii, 8.§a cum fi esemuita, spune

~~p:n.
edevarul este

tlll~al:decit~eb~~~v~~~rr~~~.a~~
noi nu

Irm~~ea~~~l!t: ~~ altceva -

CWlOSCUt,

mai

SAMKHYA, YOGA sau·NYAYA -

%~~efr~~fi~

euntem

~ela:p

de aparentJI

~J~~~~~~b!lib~~!t~i. difera de ecestea Intr-un punct eaenjial: ea neega realitatea ultima a lumii gandurllor- ~i a materiei. Mintea ~ materia, obiectele finite §i n;:lapile intre ele sunt 0 percepere deformaiA a lui BRAHMAN ~ rumic eceeete este ceea ce SHANKARA afirmi1.

~ffTxm V:DAkTAe~tlANT~~~~~ ~

BUStin

ca lumea fenomenala are

t~~!~
0

NATURA LUMllAPARENTE

19

SUPRAIMPUNEREASAU dintre lumea

MAYA

fti!!~~:~fu=~eaa~!i~iXinsa~ f!f:;~ or:i : =;rfv! c: tu=tl~~t:u chiar ~~~~t~lfn~~~~~ c!::~e~ ~

=~=~
transcendentA

Cee mal dificiliI dintre toate problemele filosofice este relapa finit §i Infmit, cu alte cuvinte raspunsul Ia intrebarea: "cum finitA, divizata, dlscureiva, a ajuns sa. existe ?" Deca atlrmam cA primordialcr a lumii fenomenale (punct de vedere

~s~~:=z~~~=~e~~~W: f:~YA.tA~~~
explicatie a Universului nostru descoperirile :;:tiintei modeme

o lume se limiteaza pe el insUlii astfel inceteaza sa. mai fie Infinit,

prin acest act al creetiei ~i Intrebarea "De ce ar trebui

ell

~~:e~~~e~em:!p~~e~~~~~~!n~~ci'fJ~~frs de teoria relativitatii. Universul nu este interiorul bulei de sapun, ci :~i:~t:~iJivid~~~:rt! ~~(.rAiJls~~)sapua ~p
Asfel, doar cand analiagm natura Universului :;:i descoperim cA este MAYA - nici absolut real, nici absolut nonexistent - realizam efectiv cum euprafata fenomenalil a bulei de eapun se uaete din

este in plus in concordanta perfecta care l?ot fi sintetizate in urmatoerele

eterna PUP.A.lMSH1:DE~~~ste BRAHMAN este prima cauea

~~r$e~i SHANKARA nu contrazice niciodata direct UP ANISHADELE, explica aceste afirmatii intr-un mod diferit. Universul, spune

~fi~~e~i:

F=~e ~~J:~~sbfuY~~ ~

adevarat.. Univereului,

par cauza

sa.

considere atirt materiala

eli cat

~s~~=b:;:~:

IELt~~~r~t=~~tEI~~1

~~i~e~Noi ~~;=p~~m ~:te~~~e::te~r~}:i cum uneori, din lipsa unei 'cunoasteri corecte, aupraimpunem un FIle peste 0 bucata de franghie. AceastA teorie a supraimpunerii (VIV ARTA V ADA) este legatA

i=~
20

dar el el, este

iem~~d ~ti&licii~ptli,deC:~~t:~:tPii~ReJA~A
~efe~iaAb~~i,

~~ur~u~ede r~:~=tei1~ti1ip~!~oc::!r~ ~~ec~~

umane.

~~un~o:n~~ ~~te ~;o~f!.!~l:~bC:~d~ sd cunoastem care este cauza lumii roseamna a transcende lumea, a cauta cauza lui MAYA. a merge dincolo de MAYA, iar cend facem aceasta, MAYA dispare, pentru ca efectul (lumen iluzorie) Inceteeza sA existe. Cum poate exista atunci 0 causa a unui efect nonexistent? Cu

=~=~r~~ ~:

De altfel, eceasta dilenuI iutreberea: "De ce a vrut Creatorul lHStan\.1i orice rllspuns am I?rimi ~~~ZUl~e~:d!~io prin esperienja beatifidl

se

a st.1irii de eliberat

d~~f~t;~~o~~po!?:~c!~3
in

la

sa

exprimll edeaeori llIi prin existe Creapa?" in ultima 0 asemenea intrebare nu

viata-

MAYA: 0 STARE DE FAPT

filosofieiA~fe:§~ lumea gandurilor ~ a' materiei are 0 existentA fcnomenaUi. sau relativa: ~

sr UN

PRINCIPIU

I:t~~tr':rcul
Secund, AbsoluUl.
ban d e o

rillruinemin cat ignoran\li~ (util.ta timp nu am

I

Realitatea. Atlita timp

IF:;:
cat
a n

do it t ii j tr an ecen de nt.a) vom continua sa experimentAm eceesta lume aparentA care

n s

('~teefec~~~1r~g~f~~
tr

a a ec e n d en t a

este

!~~c~=~~~~~~::~I#:0~<'_J<jWl
Nlu la BRAHMA ~UTRAS.

::~~r:~cs:!~at:lo~:n~!:i __~ textul

~r~~=~Par~~tiin~~rin
memorie

~n:~~m:~~;i:t
ace:;:

fundamental

at

inv4tAturii

1~s~I;:t:~~~:d~~~f~Ang~~~N~iU:u='p:_:n~imll~e

~
la

n~c:!: : obiect a1 perceptiel cum este franghia din exempul analogic dat !ji atunci eete ca !jl cum ne-am intreba cum putem noi sU'praimpune un cnrpe peste 0 frimgbie p.e care nu am perceput-o ruciodat4? Cum obiecte doar peste aIte obiecte care se aDA in lui (cu :Ste cuvinte

::~~~~::~~=p!:rtias:-~d~i~m

peste funie SHANKARA

llIiastfel apare 0 eroare intuieqte posibilitatea

~ 0 li,I?sli de inte~ere. eparitiei unei obiectii

~:t;i~lliU:~ ~CO!~~ ~~~

,'ns absclut, deoarece tonrte bine, prin irrtuitie,

:::~~~~tisbilitr;:~~~~t:O!S~, :r~~p:~ C~e~=~~ rata

BifAHMAN ca Sinele
este obiectul ideii de ego. Noi IlI-tim Ultim trebuie sa. existe deoarece 21

~~~~~o~ec~;S

22

23

24

~;~~~(~~~gops=:~e~ :r:~~~t~1~:::aar~r:
filIi

suntem

diferip

de ISHVARA

t:~J~e:uPfi~luide

ISHVARA,_

Dumnezeul personal, poate conduce omul foartedepartepecalea spiritualiI, il poate transforma chiar intr-un slant. Dar aceasta nu este cunoesterea ultima. Pentru a fi

deoerece BRAHMAN este prezent in noi intotdeauna, dar nu vom, putea deveni nicicdata ISHV ARA, deoarece ISHV ARA este deasupra ~i este distinct de personalitatea noastra umaruI. Din aceasta rezultA eli noi nu putem deveni niciodata conducatorii Universului, deoarece aceasta este funcjia lui ISHV ARA. Dcrinta de a uzurpa funcjia lui ISHV ARA este nebunia ultinlll a egoului. Ea este eimbolizata in literature creljltirul prin legenda caderii lui Lucifer .• preciaere lui cend afI1'tIl.lI cl1 nimeni

d~ml~i\V~ti:e~~~::t~:eRe~ ~vf:s;e~~~P~m~;~~~

B~tuls"U~VY~~
nu va putea dobendi

lrOblerwl in felul urmator: 'Deca un om prin rugaciune ratA de, \ IRAHMAN ell calitllti _ aSHY ARA) dobandeete cunoesteree Supremului Conducator a1 lumii, in timp ce-si pAstreazli cOllijtiin~a 1'/1 individuala' - puteree sa este_limitatA sau nelimitata?" Cand apare ~~e~~~ ~~~~~~ cunoeetera lui

:::~=~~ WM~ul~ fktfV~ c~inO:f:i:fe::.:t

ISHV ARA)
~t:l~r

puterea

=~
a=~

~~~~

creatiei,

im~(;:f~rii~: i:
unde se spune

~!~e ~~~:~~~~ eli ei "ating propriul

t;~:?l~1$~~~r ~ge zj!i :e~~ir:~~t:d:.~or: sunJa nrccedentzc "in :tara. de puterea de guvernare a =rsului". Toate -c-lclalte puteri ale lui ISHVARA hot fi dobandite de fIinta eliberata,

~!::a~~

lor

~I;~~o;:ca:~t~!~!es~~~ ?eO:el~ ~~~ s~er~~~ fa~r:~: Aceste texte nu se refera la sufletele eliberate care sa. fi realizat actul r-rcator, universal, in nici 0 afirrnatie de-a lor. Aeestea spun, de uxemenea, ca puterile flintei eliberate sunt dobandite prin inchinare, rugaciune ~i espiratie frenetica indreptate catre Dumnezeu; deci ea 1111 are nici un Icc in guvernarea -'i1conducerea Universului. In plus, daca aceste suflete eliberate ei-ar- mai pastra (·"ll.'ltiinta Individuala, este posibil eft dorintele lor sa. difere -'i1astfel, If! timp . ce unul doreste creejia, altul poate dori distrugerea 25

PROBLEMA RAULUI

raului§~e
tratatAcu ~estarea

Jln ~tefe rol:~~ fi~Az~~:~~~in t:n~tI!e ~~~~cliUI ~:.s.r~J~~t~ $ !iii

educativ impulsionant. Dumnezeu ne pedeps~ pentru a ne testa a intari virtutea Iii bwuUatea. Aceasta este genu! de raspuns Jile care ll dA Vechiul Testament. EI acum nu m.ai este acceptat respune - accepter acum pe
0

dam rt~~~~ ~~J~.reifn~~ s~!~:~eAs~~ ~~e ~~

superficialitate. "De ce", se intreaba unii, "permite rl1ului, din moment ceo el Inauqi este mtreaga

::fe~~n-::U:=~ e~t~s~f~r:hl~:t~!Sa!e obfc~l~:!

Dumnezeu buniHate?"

~=~~r~~~:o~~~e~:Tor:rl1~~dfieietEb~~i
pur ¥ ~!of:~~TA nici unul clintreaceste ritspunsuri - cu eel de-al doilea chiar mai radical decat ell primul. Cum, Intreaba ell, poate raul sa se schimbe in bine privindu-l doar Intr-un mod aparte? Durerea ~i nefericirea' pot fi de~ite mal ~or deca ne raul, in sens absolut, este nereal. Dar ne reeminteste ca din acest punet de vedere, binele, de asemenea, eetenereal. Realitatea AbsolutA este dincolo de bine §i' rsu, placere ~i durery.; succes §i dezastru, Atat

~ub:~!teacordcu

scara mai largd - este acela ca raul este

=~!:le,~ea=d:a~~Z!~e~~~.sVEb~~ ~:~~
~~Je~t MAYA "De ce permite Dumnezeu existenja raului?" este prost pusii. Este la fel de absurd CR§i cum am 26

~=f;, ! ~ t~ft-k~te~el::te~Y~leApar
Intrebarea de fapt 0 intrebare

~h

~~I~~,\~eur:!:;;r~~

~'~,~;;! ~ir;t: ~~i~~t;:~f~ S~=~: ~ ~e~d~~

»u-rba "De ce Dumnezeu permite binele?". Nimeni

astaainu

ar Intreba

de:

~t~~s~~~~t~~~ I,UIl" in sensu! in care ISllS Hristcs a fast "bun" pentr-u cA bunatatea III Hristos a fast in interiorul lui MAYA; via¢ sa exprimg Lumina. (1'!!liti1tii illtime reflectatA in lumea relative. Realitatea in.s<'llji este clincolo de orice fenomen; chiar dincolo t., eel mai nobil fenomen. Ea estedincolo de puritate, frumusete, "rlt.:ire, glorie sau succes. BRAHMAN poate fi descris ca "bun" numai uuucr cand prin aceasta vrem sa. spunem cd Constiinta AbsolutA este LIIIOf\~tere Absolutil ~i ca Cunoasteree Absolutii este Beatitudine \1"loIutii. • _ • -Dar ne putem gfuldi ell. intrebarea nu se refera la BRAHMAN. ""lte, in aceasta intrebare, Dumnezeu ''inseamnil" ISHVARA, '" dlltll.torde legi, un TatAoarecum imprevizibil,

~:'I~!;~~i?l~'#e~~~r~~~:\r:~~Te~~~ t~[:~~~~
',;';,,:~~:i~e~i !e~ui~:~:~ ~

r:~:k;i:? l!;::s~

~~l~ ale carui cai nu erau !~t~~O~

,\lJ ,,~~~~r~t=~6~~u!s~Ivi~tte
] t.v-r-ilo

sunt toate rezultatul actiunilor noastre trecute

°n=~:,md~:ife~
re~J~unMl~l. ~~
din

~,11~';.r~ ~~ic~~id!:a: ~~!p=bil Ed:ep~b1~mS:l:

::,.',I.~)I~l~ra~~~~xis~~lUlan~~ca:edf~:d~d \. .lrcapta, In realitatenoi avem exact ceee ce meritam, nici mai mult, '''', 111m putin. Daca ne plangem de 0 injustitie eparenta, aceasta se ],,1 ',rcaz~ unei greseli pe care am facut-o in trecutul indepertat, de ,n' [lui nu ne aducem aminte. Noi nu avem de ee ea mul~umim. ari s

,t(' inutil sa Inventam un diavol ca un alibi' pentru slabiciunea "~lNtrn. El este 0 creepe a lui MAYA. Privind dintr-un punct de vedere relativ, eceasta lume a qvcrcntelor este un loe care ne face adesea sa "euferim. Totusi L,rvl17.11torii. food inz~strap eu 0 mai mare putere de cunoestere, ne ~'lIl1 nltceva. Din momentul in care devenim. constienji de ATMAN,
I

=~
durerea
0

,:,~~~~~flS~~~ w! ~~l~t!~=~d~u':lt~ ~~:~

un rei de ~

,',,~".]~~e:~fe .utr-r-mc. MAYA

d~~ic4

a transformarii

(}':;~i~tH ambele 0 expresie ~~t~~~f te~3n~:r~Skclui~D~e :~!dC::~~ ~~~~~: u-ourocul a necesitatii.

sunt sensa construirii unei Orice experienja ne reacp.i a ei, o reactle care ne ajutA s4 '1',~~l:~e':e~!r=a=~~~s~ 27

nu mai este

~ ;~~tffulo~~ p~trud:~~~~c: c~ZS

0

spirituale.

Binele

~ raul,

rceta

ce se tnvarte

flirA sffir:;;it,

roata

'!"I"I\

dfst~:

d~id~~efeI:i

Se poate reprcee faptul ca filosofia VEDANTA, ca orice aiatem religios de gtlndire, este bazatli pe 0 ipotezA central!. Cu

~~~~e: sa.

all

~trut::~n~rfi~ead~uiac~ putea fi posibil nu existe niei 0 Realitate mtim! a Universului? N . ar putea fi posibil ca viata sa. fie door un flux £hrA eena d transro~c~~;[~~:C~i~ pjo~~fia~~OO~:=:a~e:a apropiere de edevar nedogmauca ~ pur experimentala.. SHANKARA nu ne BpWlecd trebuie s.!I. ecceptam ideea exlstentei lui BRAHMAN ca pe 0 dogma, ca pe 0 ccnditie absolut necesara, inainte de a abor

~l:e~P*~ ::e~=~= =~~~:~~

~28

29

ca:pru:itatea de perce"ppe a sunturilor, cu ajutorul apariltelor, analizei chimice, matematlcii ~i ~ mai departe. CAutarea sa se extinde, precum 0 cAlAtorie, din ee in ce tnai adt1nc in timp ~i spanu. Filozoful -religios Incearca sA anihileze timpul §i spapul, dimensiunile ideii conetient de ceea ce _el deja ~ dintctdeauna este aceasta

~t~:~=~rli p'!~~~4tfuc~l~nc:~~;::~ g ~it ;~

~u1~e~~e~JteJ~~~~~ R~~~~~~~~ ~l ac:c,:"~~ tf~ d~el §i =:f.ec~~i~~~eliber:t~u~~~ci ~~~tifJ~~~~
stills. Cunoasteree Abaoluta nu este v ceva care sa fie C<i§tigat. BRAHMAN nu este ceva care sA fie zasit, Doar ignoranta este cea care trebuie sA fie de}t:itlL Proceeul discriminarii este un prcces de

In acest eens, practice diserimirurrii diferii

de metodele

~e:ti\~~iA~Lb~~:AA~:i~:~u;s~:t~e~lll1~t E tf~ ~~~ a~~

aceasta cunoaseere. Constiinta transcendenta, sau ururea ell

~a~urdC!i~~:!a: ~~~:rn~~t~~~~e

~~~~::e~:~~C:;!e~~~~lr~ cl~~e~~t~~ taramul

percePFa simturilor, iar BRAHMAN este dincolo de simturilor. Dar eceeete nu tneeemna ca. suntem inevitabil supusi incertitudinilor - sau credinjei oarbe in e~perienta clarv!'1~Atorului

Dumnezeu cOllijtllntii ~~~:~~

eliberat sau a maestrului- pana cand atingem Sccpul Suprem. Chiar ~ putin efcr't in meditatie, msotit de aspiratie /1i credinta in
ne
ill

Bi~ual:ore=~
cele iroait.'

o~~~e~r:b~r~

~ici~~r~~~~n;p~[=eo~~i~:=!
CON~TRANSCENDENTE

pS:~~: ~o:;:~E~~t:;e~1:~~~ ~
~~::t~°rri~!u~~u REALIZAREA

~~=

METODE ~ MI.JLciACE FOLOSITEPENTRU

30

n<,(jullc in sine,
J

~sYOGA~oio~~e: r-xpcrirnentam Realitatea mtimA, care este dineolo de actiune. BHAKTI este YOGA devojiunii .- devotiune

!;r,~:u=!~
ofranda

uunneaeu, realizandu-ne datoriile

i~=
privind a iubirii

orice

activitate

ca fiind o ofranda adusa lui Ulril. anxietate ~i fl\ra. sa: ne

KAiJlA~~
pentru
~l

"'·l·H.'JLA

:~i{'[~~fUDDHA,u~~ltrin
catre un

ideal

incarnat,

~=ti3!~~r~~

~J~:i::~ll~do:t,~~nu~~~~~~~~~~ fbs: IlltAUMAN. AeeastaesteY0GAritualului, rugi'lciurui, asacramentelor rt·lll:ioase. Ritualul joacll un rol important, pentru ca. el reprezintA un '\lIILOr, Ilzic in concentrare - deoarece actele unui ritual, precum n,"\!1,lIule din KARMA YOGA, pasereaea mintea focalizatA, 0 ajuUl sa. .". mCIl~in1I. ferm asupra obiectului concentrarii, pentru a se intoarce 111 Fiuul la sursa sa originara. Pentr-u rnarea majoritate a oamenilor,
11I·\·U.'JLa
,41 ilL I tUI

&t~=~~
adoratorul va

J-~~YOeG~e'~~
intelect puternic. de

pur-c. En transcende intelectul .I" udorarea lui ISH"vARA,

dlrl'Cf:!1, ar, d
l,u~lTl1.

~~\tAiy~PlB~~

parte, este mai otrivitA eel Aceasta este numita ~i -¥OGA discriminarii prin putereaintelectului. Nu estenevoie nu este nevoie de altare, de ~de
este :tri&~~~;~~e=::a~ed;oate ~ cale foarte grea, accesibilil celor

pentru

esemenee,

m!

Il)~sura ~~t;?r~tro~~~:\OG~tat~ue~:J~e )1 Il(' Ioloseste at8.t de BHAKTI cat ~i de JNANA in demersurile lor .h-carcce adevarata medltatie este 0 armonizare a devojiunii ~i dll'lCrimilllrii. Prin temperament, SHANKARA a fost inclinat catre JNANA YOGA, asa cum 0 dovedesc deeltfel ~ texteledin aceasta certe; el era 111lI.Jl>tru,t, de asemenea, cu 0 mare putere de iubire. Renuntarea, lIiscriminarea, Controlul de sine, aceatea ~rau euvintele sale eheie.

~anYOb~

II,Jr'clri~)O~~d~oC:W~~JAWlbMID='

I.rcciaie ~i austeritate li face mesajul foarte elar Iji viu, Iji ne scuteete 11\· I~cricolele unui sentimentalism pueril, de excesul de optimism, de rcnfundarea unei devojiuni edevarete cu simp14 traire emcjicnala "Hollcil

d!

:~:S

n)[\(~~~me~risib:!uuzi: I"'est motiv el a fost »lucctele sunt vazute

:':[)/t~~~~~ c~y:~:r:~~~~n~~ ~fc=ora:l~~:~~il~

m relajla . lor reela ell AbsolutuI. atunci eceesta ~~~~~timr::eC=te~;cAd~v~~

capabi!

sa:

descrie

at8.t

:~~if=~~.~
de clar transformarea

\';;~I~,in~e~e: urPuce Beatifica,

.31

~E

STROFE DESP&E ELIBEBARE sunt

NIRVANASHAKTAM

CIDANANDARUPAH smvOHAM SBIVOHAM (Sunt ~tiintA vi Fericire f8rii Formii, sunt SBIVA, SBIVA)

Nu sunt nici intelectul, nici g8.ndirea §i nici aimtul eului, nici mintea, Nu sunt nici auzul, nici gustul, nici mirosul, nici vederea. Nu sunt nici eterul, nici pArruintul, ni.ci fccul, nici aeruL CIDANANDARUPAH smvOHAM smvOHAM (Sunt Qqtiinta vi Fericire 8ini Forma., sunt SHIV A, sunt SBIVA) Nu sunt nici suflul vital (PRANA). (PANCHA VAYUS). Nin~~~:f cK~s~fomponente Nu aunt nici cele cinci eteruri vitale'[

ale eorpului,

nici cele cinci

mana,

nici cele cinci organe de actiuiie (organul vorbirii, piciorul, organele de prccreere ~ excrejie). sunt

CIDANANDARUPAH smvOHAM smvOHAM (Sunt Con§tiintA vi Fericire firi Fornt4, sunt SHIVA, SBIVA)

.,

Nu sunt nici eversiune, nici atractie, nici aviditate, nici ratacire. Nu CWlOSC niei orzoliul, nici invidia. N7aID nici obligatll, nici interese, nici dorinte, nici pasiuni, CIDANANDARUPAH SBIVOHAM SBIVOHAM (Sunt Con§tiinpl ~ Fericire fika Formii, sunt SHIVA, SBIVA) sunt

Pentru mine nu existA nici actiunile bune, nici actiunile rele, nici placeree, nici sufeeinta, Nu existAnici macer tncantatiile rituale, locurile efinte, Vedele sau actul sacrificial. Nu sunt nici placeree, nici obiectul pli1cerii ~ nici agentul placerti. CIDANANDARUPAH

(Sunt CoDJ}tUni8
SBIVA)

vi Fericire

SBIVOHAM SBIVOHAM f8rii Forma, sunt SHIVA. sunt de casta,

Nu cunosc'nlcl mcertea, nici Indoiala, nici diferenjele N-am nlci tatA, nici mama, caci eu sunt ne~ut. 32

N-am nici un prieten, discipoL

nici

ruda,

nici un maestru,

nici un

CIDANANDARUPAH SHIVOHAM SHIVOHAM (Sunt eon.tDnlA §i Fericire finl Fonwi, sunt SHIVA, SHIVAJ

sun<

Sunt etern, neschimbat ~iflir4 forma. Prin ubicuitatea mea exist pretutindeni Nu sunt a~t de organele' de sim\ ~ de eceea nu am nici

N~o~!-sc

nici libertatea,

nici

robla, BUnt

CIDANANDARUPAH (Sunt ~tiintA-fi SHIVAJ

SHIVOHAM SHIVOHAM Fericire fBra Forma, sunt SHIVA,

.33

VlVEKA CHUDAMANl DISCERNAMANTuL SPIRITUAL, IIIJUTERIA CEA MAl DE PRET

Mil. desAv8r~it , beatitudine. intermediul =r~terea umaruI. inchin· la picioarele lui GOVINDA, in:.tI~torul SPiritual care este cufundat de-a pururi in cea mal inalUl stare Adevarete, divina lui natura nu poate fi cunoscuta prin simturilor sau al min\iL Ea ne este revelatA numai prin directs, in 'propria llintli, a aflrmatiilor din scriptm:ile,

de1

intelegerea practice, a scripturilor mai well de 6bpnut dintre toete.

r:~ directa, :e~~~~:i!::t~d!e ~e~r~u~t4m;Jk~ 3~r~a

revelate de Divin este eel oricarei ~~~~_~~ ~S~~ (ATMAN), luziunea continua cu~ (Supremul Abeolut) §i eliberar.ea ultitrui de Iantul nasterii ~ mortii, toete acestea nu pot fi obpnute decat prin meritele acwnulate de-a lungul a 0 suUl 'de bilioane

. Oncarel foote ii este greu sA .ajung;I sA se neeca Un corp puternic §i 0 vointa: de nezdrW1cinat

intr-o form 111 aunt §i mai

!bs~~ruiDl~
aceste trei~

:~e~~:;:~i~~=~r:~j~~~ilisci~lulw
eliberat·TotWili, exista unele sa obtin4 sarisa rara a unei ~~~or~~ eliberarea

~~r:c;~r~al~ei~e:Dumnezeu putem

objine

fma.llI..

Ace~ti· oameni

cJ~~~U¢ ~~e~ C6tf::t!.'bll

aunt sinuclgaqi.

frin~; care intr-un fel nasteri umane, inzestr~

=!~ ~ ~
BaU

altul re~esc~ cu un corp ~i de

n~~~~,e~tr:~ Ei se a~azA

lumea n&ci~J~:t~U:~~~~tWLie mai mare deciit cea a omului care objine aceeeta incarnare umaruI fiind inzestrat cu un corp ~i 0 mint~ sAru1tga.sA totusi eeueass, ~eIandu·se pe el inslliji, neejungand la cea mai inaltA realizare spiritualll.., . . Fiin~a umana poate sa recite. ecripturile sfmte. ~ sa. Indeplineasca sacrificii catre eel, poate realiza ntualuri si.poate inc.hina ru~~ana. cand nu se trez~e spiritual pentru a realiza identitatea

~b~uta; ::~, lucrurile

n~S:ri~l~~Ffu~~Jt Scripturile A.§a ca omul exterioare spun

a ~~~~~~ea ca nemiirirea., nu

nu poatefi poate

nicioqatA prin

fi Cli§tigatA efemere pentr-u

~~~~~ua~~~t~~~,~:~\!~~e~e. intelept renunta la -pldCerile ~ depune eforturi intense 34

Deci este clar ca nu oferite de atingerea

(discr~e-~KA), ~ s~u~:frm~n~p~~~~~ ItI fuziunii ell BRAHMAN. Prin puterea Smelui Suprem el i."i salvel,l,ZA propriul suflet cazut imensul ocean al lumii iluzorii. Inteleptul care evolueazA ~ meditatia asupra (ATMAN), renunja ta toate atasamentele fatA de activitAtile himeqti Iji se lupUi sa. true Iegaturile ee-l inhl:n~uie in lumea iluzorie.

E~~e~~~t~ ~~:bh inAd~;;~~~t::e~!~ef_Cf:!:~~t, §i se ni~cl=~ individual in

precnca Sinelui

)Jcrceper~ti~~tA~:pft:l~~ es~ discrimlnarea Intre ATMAN ~i non-ATMAN, §i nici macer 0 fill-funii din ea nu ar putea fi atinsa nici chiar daca am realize zeci de milioane tic acjiuni. Discernamaritul corect ne arata adevarata natura a funiei, ~ indeparteaza frica dureroasa provocata de confuzia eli ea ar fi un Fpe vcnincs. p-in

tuf=R:~= ari:J~r:
mecanicaa sute
de

::~~~ci~Uj~~es:~tie~u pomeni, sau pr-inpr~tica

me~~~~~~~~1:~~~~~t~:e!~::~il:~~

Succeaul in etingeree scopului deplnde in mod esendal de tlplitudinile cAutAtorului Timpul potrivit, locul ~ alte astfel de nrcumstante eunt ajutoare pentru a-l atinge. Deci, eel care il poete cunoaste pe ATMAN, care este IU_'lllitatea, este omul ce pracelca cu edevaret discriminarea Dar gentru

(\n~~~~S~iri~~~s~efiee~~~~~S;;rs;e:f~~~iJBRAID.W·r ~i carui compasiune sa. fie tot atiltde Ircensa oceanul Insuqi. ca.
U

35

ell. eete asa ~~ de ochi, ~e1elalte corp eubtil

ferm!

BRAHMAN eate real; UniversuI eete nereal. Convingerea

Be

~!1ec~~~=
al unui

~=rerlzic,~~::: n:u~:r~uld! pe~e~

zeu.

numeate discriminare intre etern §i ne-etern. in.seamruI~ea tuturor pl4cerilor oterite organe de pe~e, abandonarea tuturor

A detasa mintea de toate lucrurile objective, vAzimd mereu ~ea. ~ efemeritatea IO~ ~ a 0 direcjiona neintrerupt cAtre numeljte ~:!.e~!ri~~~ul)~i Suprem , eceesta este ceea ce se percePfi~
penlru a Be odihni in cenlrii lor eoresV?ndenti - Recasts se numeqte autocontrolul. Adevliratul control mental consUl in a nu tase mintea sA. reacp.oneze l1i stimuli exterm. A indura orice neplacere flrl1 sa ne revo1U1m, sA. ne pI8.ngem, eau sA. ne lamentAm - aceasta este ceea ce Be numeqte capacitate de indurate. con~re [ermA, bazatA pe 0 in\clcgere intelectual4 profunda, discriminatiw, ca. invA1J.turile scriptueilor ei we mnestrului sunt edevarate - eceasta este numiUI de in~elcpl-i credillla care

ai~~ce~~:Ji= ~~:~: ~~~tiv~~ ~r~:~:

conduce 18realizarea RealitApi .

ne linititi minteu, ~iratia dtre·

consecventn ~i urdoere clitre mercu - llCCWlW 6C numeqte

cum face un clibere dorlnta de u ne de

=nj~~~~ tjo~gn~~i1,!~~~p~1 p;~iu~~~ ~i;'i~~~1

naturii noastre edevarete. Chiar dad eceesta asplratie entre eliberure ponte fi prezentA Intr-un grad mai mic sau moderet la Ineeput, co VII dcvcni din ce in ce mai intensll prin gratia maeatrului, iar prin precucu rcnull~!rii la bucuria fructelcr actiunii Ji prin manifestarcu virlUtilor innltc care

eliberare

este

sunt:
intense

~d

intr-un

~~~~:tc~ !l~ e!s;t~iain

om, atunci practica Iiruqtii sunt

rcli~~~urc

tntcrtoo-c vi n

aunt foerte cclorlalte

virtu~i ~o~~a;:~~!e lin.i.!jtea ~ celelalte virtup.

~ mde§Crt. este mij~~~~~~l:l! fiin~ei - eceaata se numeete

roar

~ ~~!~t~u:t~~lib~,:~lfj~II~~Stabe. 0 simpld lIp6fcn\il, ell un simplu

~fe~~;!~C~ ~u~~~~tiU:~t~;uv~~allt: devotiune. ~4~US~~ll~t~ cu lumea. flfk~P:' ~

!a~'
elibereze

ardentA~~~~tti~~~ri~~~(~~~fCt~~~t:~i!~~u1f~Wi: de toate lepturile dureroase

=:: ~i!P1c:.r,:~~i=
36

Un maestru este eel ce ~i-a insWJil profund scripturile secre, este pur, eliberat de dcrinte, este cunosc4torul deplin el lui BRAHMAN. El este Intr-o continua: legAturA eu Supremul Absolut, calm ca 0 t1acllriI. al wei combustibil s-a s~t, este un ocean de iubire deeinteresete, fiin~ rea mai apropiaUl. acelora care ii d!ruiesc increderea. Discipolul trebuie sA ee 81?:ropie de Maestru cu ad8nc4 devopune, SiI. ii dllruiasc6 pUn de umilin,~i1 iubirea ~ajutorul pe care

PO, Tat!, prieten al tuturor celor devotap, mil inchin in fata Ta. 0, compasiune fm'lI. siarljlit, am cl1zut in oceanul acestei lumi selveesa-ma ell ochii Tai adanci din care izvor~te grape divinil, ca un
nectar stinge.

~~res~ ~e~fio=~~r:a$!ear~te
S!1;~~de ~U:o:f~IT:u
Ele ExisU!. suflete aduc binefaceri ~~:y;~t!rea Ac~iunile rele

intre

in leg4tllrii

cu

acestei lumi pe care nici un om nu 0 poate din trecut m1l conduc tncoace §i incolc ca ~te

dce~=

pure care au atins paces ~ m1lret;ia Spiritual4. omenlrii, • cum venires primilverii aduce

al~~:a~t

refugiul

in

Tille.

~~~·!~~i~:tUli~~~t~t~e~ul

:r~~~~z~teilumi.

Fib-A

Eate natura ins!ljIi a acestor marl suflete 54 ac_tioneze, prin propria voin\A, pentru indepArtarea necazurilor eelorlal~l oameni, ~ =uta':!r~~ ~~~~ui. sa voinVl racoreste pan:uintul ara de raze e beatitu!S::d~~e~lJ~~\i!~=~~lel}id~fl~ asuyra mea. ca pialturile de nectar Wer=~t=~e1vi~1~:~ Binecuvantap aunt pentr:u un moment
lIlSU~l.

eel asupre wore rl!.m8.n ochii Tili, chiar l}i numai - cl1ci aatfel Tu Ii accepp l}i ii faci sa. devina Tu

~ureU~~~ :J~~~
divine. Ele sunt purificatoare,

~ dulci

'Ce drum mi cum

repne nimie

=~e !:=~e~~:b.iunii.

:s~f!I~-:F~~f~es:u!t ~ ~~%u d: l';iv!~

Imed.iat el elibereeza discipolul de teama l}i

sA str!1bat cceanul acestei lumi? Care sa. fie jelul meu? sa. aleg? Nu cunoec niei unul. Fii bun ~ selveazs-ma. SpunesA termio cu mizeriile acestei vie~ Iumeqti. Nu nul mai aiei. An de salbeticele fUlcAri ale ecestet lumi, di.scipolul spune Cum

edevar.

Acel discipol care a obtffiut protecjia maestrului este insetat dopa eliberare, el este eel care ei-a indeplinit corect dator-ille, a cArui ininuI a devenit lini:ititA ~ care a atins calmul mental. Maestrul sf'ant ~ Injelept, plin de compasiune, incepe atunci sA-] tnvete despre

.............•.......................
87

Exista: 0 metoda eficientA eceetei lumi Prin ea. pop traversa mill inaltA beatitudine.

~rzn:::

Nu te teme!

::;:dr~ ~cle~pi~:~~eIW~~ sI~

§i sjgur« de a oceanullumii §i

Pentru

tine nu este nici un pericoL

ExistJl

cale

revelat ~e~~AN~A:rateinj~~~~~ Ajungand la eceesta in~elegere, este distrus4 euferinta acestei vieti legatA de manifestare. Ceedtcte, devopuaee ~ fuziunea constantA cu Dumnezeu

t!d::-~=~~:!

pop

cu ignoranta sa atingi cea

sa-

~"1~ci&:cte~~~
eli~rare. eliberarea ignoran\)~toritA· e~i, i~i spare a fi. a ciclului de nesteri ATMAN profunde

~d~~~':ted:a::j~~~ eel care Ie reepecta, realizandu-le neincetat, de Iegaturile identificiirii cu corpul fizic, aparute

:.~~~~~

va atinge
din caws

rregat

FlacAra ilumirufrii, care este

~i rAcli1cini ale sale.

non-~,

oran~ei, Su remul de non-AmAH. ~i mor1i.

A1.'MAN, Acccsta

Bsente Diviru! ce cste smgura. ceuza

vaarde

aprins4 de discriminarea intre efectele igncrantel pfuu'i la cele mill

MaestnJl ultimo pentru poate

p~~i

,"BRAHMAN.

c4 tu aspiri

:~:u~ sa
raspunde-

!~r~~r:W~~'intre~WlSta te elibe.tezi de IegAtura lgnorantei

(~s:~=
lji

sa. ajwtgi.

Copili iI. pot elibera pe tatal lor de datorii, elibere de lega.turile igncrantei tale: trebuie A1~ii te pot scI1pa de 0 greutate pe care

suferln\aO:'"J

pentru a ee insa:ru'lto~ Ie poate face altcineva proprii

k:

sa: 0

e ~/:mr::~~!~t~~iS~~egim
depune el singur pentru el.

dar nimeni nu te faci tu tnautt, 0 ai pe cap, dar alimentar strl1dan.i.i nu

eforturi.

Aceste

~~d::r!~=~~~~~p~~~u~n!~
38

39

~~~~b~~~:e:ad~t~e&=:~~i!;!~~lif! fizice. reVeleJn~~Je ~~gr~~:f~ intr-un aforism.. AceastA mtrebare aspirA catre eliberare. Ascultil cu atenjie ceea sigUran~!~:at deteseree comp~ personal

at trebui ce

ii~st!~ft!~:! eel
si1 ~i-o puna: toti Asculttind. vei

=
care

~~t~:~~lti!~t:=e ~S~!t L~~ ~~ seu dorinte egoiste.

sa: se
motivate de Apoi discipolul trebuie gfuldeascii la el, :Ji

~e ~rimul este considerat a fi de tot ceea ce este neetem. Apoi urmeaz4 practica

:~~~;J:~ar~.
sa. euda edevarul sf8nt sa. mediteze constant

ip

spun.

fi cu

t:i~ru~1~u-i~~:~~ s t:;~
pibruint·Acum ~ explic ~ ~i ~~~e §i p:ropriului tAu suflet. m4du~~,c~~~~.:::;i~~~'E~

despre ATMAN, &Supra lui, i&rA

~~TIrn':':u~~ld~ a~m:eo~(~tclut sunt dizolvate ~ ri1Iwine dear unica cOfU}tUnVl infinita - Vi astfel el CUD08!jte beatitudinea NIRV ANEI in limp ce mai trAie~te inc4 pe cum se realizeazA discriminatea Intre

apoi ~e~:::~:V:J:rst!\n~oi~~;

~~PJ~~i~~lf'd:~~~' .~~ ~~

Elementele subtile OhfiITAS) sunt eteruI, aerul, pAm8ntul. PW1i din fiecare dintre eceetee, combinate compun corpul grosier.

:!~ ..

e~~~tS~ Este

~ci~~
cunoscut

pArP.

fi

focuI, epa, ~ tmpreuna,

cinci e!~: ~~:~:~~r~~~) - ~~eS~~ice}: experimenU!.m. Ele existA pentru a fi experimentate de fiecare individ. Acele fiin~e ignorante care aunt legate de cbiectele experienjelor lor prin legi1tura puternicli a dorin)e~ at.ii.t de greu de distrust r~use Da§terU §i mo~ii. Ele se inaltA sau decad, in functie ~Prioara, ele se indreaptA spre moarte sub Iascinatia unui singur sim~ din cele cinci. Atunci ip. dai seama care at trebui si1 fie soarta ee-l 8.llteaptA pe un om care este supus fasclnajiei tuturor celcr cinci sim~UTl? Oblecteleexpedmentete prin si.m~uri au efecte negative chiar mai puternice decat otrava cobrei, Oteeve ucide numai cand este ebeorblta in corp, dar aceste obiecte ne distrug cunoaateree reala -chiar ~i numai dacA Ie privim cu ocbii. Numai eel care nu esteatras in capcana ingrozitoare acAutArii bucuriei sim~urilor. atAt de greu de evitat, este pregAtit pentru

Ji:i:J, s~~~:el~§f!i~!a~P=~din

40

~-nuroit"ii adevAratul spirit al

eliberare - ~i nu un altul, chiar ~ deca acesta a inv.il~t cele fiBSe eieteme filosofice traditicnale orientale. renun~
aspiran~i

~~~o~f!l~i~~~i :Ji~~e~ji~ ~~tr;:rw.cu violen~ adevliraCie~=i, atr~':~:s~~ ~d~p~"li1~ria~~~~ulCU acS:~:

lumi,

tnceercs, tot~

catre

eliberare,

carom

sA

traverseze oceanul

Ie

lipseete

~.culege

~~:a a.1evruut ~~e:1:::&a~ei1 ~~~llii~ a:::.ea~

dependenjet se indreaptA spre

fAr! sA intalne8Scll nici un cbeiecol .. Sa. ~tii ca ace] om ignorant care merge fatA de dorintele sim\urilor,

pe calea ingrozitoare a

dceeste cu

binele ~ care se folcseate de propria sa judecaUi. eel ID8I inalt fruet, ecete al CUDOWIterii lui
eliberarea, ~e la

~~r:.~a;f b~~:\)~u:e~~ci~~tiio~ri~~:-~e ~::n~

recuno~tinta, compeeiunee, iertarea, calmul, sinceritatea ~ stAp8nirea C8 ~i cum ecestea ar fi nectarul nemuririi.. Omul ar trebui sl1 fie preocupat in mod continuu s.!l se elibereze de leg;1tura ignoran\ei care nu are inceput. Cel care ~i negl.ijeazA eceesta indatorire §:i estecu pasiune absorbit in preocu,P.U'ea de a-IIi satisface dcrintele corpului, comite 0 prin aceesta 0 sinucidere, deoerece corpul fizic este doar 1Ul vehicol al esperienjei pentru sufletul oman.

Daca cu adevArat dcresti

distants.

obiectele

de sine,

dOrin~el~e~C;~~fu~ar:-~=t 1Ul crocodil pe care l-a confundat cu

~rtu~~~n~is~e::
1Ul

fatal pe~~en~~~a~r etesementul este pregatit pentru a atinge starea de eliberare. ~

inaltd a

~soa:d:s~~:~~t reate Dc~!~e.a1~:e~~:! I-~~~:~f: :~:,l~: !~r~O~ lui VISHNU, atotcuprirwltoruL

d!t c~~~c!\
Acest corp, care este il:Icutdin piele, carne, sAnge,artere, vene; e~~~i: ~~r~e!e~~b~~

bueteen,

~=~p~t~ ~le ~ c-eascens.

anterloar~~ corujtiinVn

Ie

Acest corp fide eete compus din elemente grosiere, care eunt formate dintr-o comblnetle a celor cinci elemente subtile corespuruAtoare lor. El este nascut datoritA KARMA-ei vietilcr

e::!~~~~~7~!~ri:i~~eaz4 intreaga
41

este!:e:~~~~~~~~~~~~e~~~~e

de ectivitete
in

c~.

de ~~~~ee~~~e~::!~~ta.u!d~ =~1e~e
departe'~et~:~t;fJle~t~:r:o~e

in eceaeta

stare,

el se identifica

pe sine inslllji

§i:= ~~riicarm:fj~cl' trliie¥e

ell

corpul,

d~

in

esperienje intregii lumi exterioare, este pentru el precum 0 casa pentru locuitorul ei, Caeecterieticile inerente ale corpului grosier sunt nesterea, decaderea ~i moartea. El poete fi in diferite stari, cum er fi ~as sau

~:~~e~~e c~~~httd~el~:ed:o~:s. ~:fo~tJ! j~~ c;nle@~

d~~~~~O:a ~~ ~n~~::lor
(JNANENDRlYAS) sunt

~tf~~,~~~'fiE:J~E:

Maduri de
urechile, Acestea De

OrfRiD:ele lui de percepjle

~~~e~e~~~~~NDR\Y~)i
implied:
rruiinile,

aspectele diferite ale unui obiect. Funcde intelectului este de a

functiile

=o~

picioareie, organele de reproducere liIi de excrejie. in ectiune. Organul mental (ANTAHKARANA) constA

s~~=ekb~~:;
din minte

~~t~ruJt~~D~.(~
lor diferite. natura Funcjte minfjii- este reela a unui obiect.

de a Iua in considerare

m:ingna~,::

~!~.~dte J!~e~~~e

emotionale (8 subconqtientulul) este sli. ne ccnduca spre ceea ce este placut, Forta vitala (PRANA) este divizatA dupa cele cinci functii diferite ale ei. "Suflul" (FRANA VAYU) eete ecea Iunctie a Iorjei vitale care se fclceeste in .resp,iratie. "Suflul descendent" (APANA VAYU) este folosit in excrejie. Suflul distributiv" (SAMANA VAYU) comanda procesele de di~estie §i asimilare. "Suflul difuzat" (VYANA

mental ~O~d:~~fu~ruJ~~lin~~~~~o;-J ~

determina

a~~~: o~urif

~~~~~e:~!1:e~~~~~~~ ascendent" (UDANA VAYU) esse foloait in vorbire ~i eructatii, . ~ cum aurul este eunoscut sub diferite nume, atunci cand este prelucrat in diverse ornamente •• cum ape ia forma vasului etc, tot 8J1B. ~i forja vitaUl unica primeqte aceete cinci nume diferite in ccncordema cu cele cinci functii diferite pe care Ie are.

m=

=-~
~tarea

percepti~O~Ct~ !~;ge d~eact1~~t~ f~~tW~:fo~~ii vi°~~~ elemente subtile §l organul mental. impreuruI eu Ignoranta, dorintele lfiKARMA. Corpul subtil estecompus din elementele subtile, inainte ca ele

~~~~r:~~:. ilin;te=rul~~r~~~r:;J~
~~~i~r~~tm;:n&.a.8~~p~.rp subtil 8 f~
~~ vis depinde

in mod

predominant

de corpul

subtiL

In

42

divin4 ~c:~~s:! ~~ &:e J~te:rci GUNAS-uri subtile, care se aflA dincolo de perceppe. tnteleptul deduce prin inferentA existenje ei, fU elte cuvmte prin efectele pe 43

8~!~g°7! ~u:~~

care eceasta Ie produce. Ea este cea care d4 ~tere in~ui univeee" MAYA nu este nici existen}A, mci non-eXlSten~ nici amestecul celor doua, Nu eete nici divuat4, nici nediviu':4t nici un ameste6 al celor douA. Ea nu eete nici un intreg indivizibil, nici compuea din _pAr)i. nici un amestec el celor dcua. Ea este Ioerte ciudata, Natura er eete inexplicabiliL ~a cum atunci cdnd intelegi cl1 0 CrBnghie este 0 frdnghie, ilwia, ce provine din ~oran~!., iluzie ce ne face sA credem ca eceeste

din GUNASURl. iort.ele care sl.int cunoscute ea RAJAS. TAMAS Vi SA'ITV A .Acestea au un:n4toarele caracteri.stici distinctive: RAJAS este puterea de prciectie in manifestare; natura eceetei forte este activitatea. Prin puterea ei, lumea fenomenaUi care eete cuprinsil in MAYA, incepe sA se d~oare. A~entuI. dorinta ~ alte atribute similare sunt causate de puterea ei, Il§8. cum Bunt cauzate

~~ri!e~~ dir~~\nla~.

de asem4nare~ MAYA este compusa

e::i

~t=, ~

de asemenea

alte Deca un om este dominat de RAJAS, el Be a~ de activitAtile din eceeeta lume. De eceee RAJAS este cauza legaturilor, a inl4ntuirii omului rata. de lume. TAMAS este puterea care escunde natura reala a unui obiect, fac8.ndu-l ali pari1 altfel decAt este. Bate caUZ8. datoritA cAreia omul continu4 sA lie supus ciclurilor Il8l}terii ~ morfii, El face posibilil

as!ef~

tii supkarea sau aIte stAri si.milare ale min\li.

~~=
~~f=n!.iutere

~t;

~!:~etci~:1uiin~J.

~ operarea Jnu~ ~~~teli~nt, abil §i invll t. EI poate avea capacitatea de a se supune uner profunde au~e. Dar, deca este dominat de TAMAS, el nu poete Intelege adevsrata naturA a lui ATMAN, chiar daciI. ii va fi explicaUi. clar in diferite feluri. EI is. aparenjele, care sunt produsul ignoran~ei lui, drept realitate §i astfel ~~ilulci~~ intunecatA, enigmatic4 a Lipsa perceperii obiectelor actuale, a vedea lucrurile altfel decAt sunt ele in realitate, oscila\ia neintreruptil. a mentalului, a Ius iluzia drept realitate: ecestea eunt caracterisbcile lui TAMAS. Cit timp un

f~i~~~inT=~l~~~;:i~re
incetare ~.=te~ urn:uItoarele prostie, somn, iluzie ~ stupiditate.

:e~O:~~ii:~
.e, un co

caracteristici: ignoran~ll, in Un om care este sub influen~or

~~~uI.

Soarele reveleeea lumea cblectiva, CBnd este amestecatA co urm4toarele caracteristici: ebeente

~~ J~r.S1TWAt-t~~~

sllsauin~~W1= SA'lTV A este puterea

~~~~llr~. p4EJur~efte ca puritAtii. Chlar daciI. este amestecatA

A~e~e~

alte GUNASURI. SATTVA are orgoliului, puritate, mul~u.mire,

44

eusteritete, dorin~~ de a studia scrierile saere, daruite~ de sine Divinului, nevinowpe,. ainceritate, contlnenta, Iipse lacomlei, creWn~ devotiune, aapiratie catre eliberare, detasere de lucrurile aceetei lumi ~i alte virtuti alese care conduc fiinta cAtre Divin. SATI'V A in starea sa purl! are urmatcecele caracleristici: Iinlqte, perce~rea directA a lui ATMAN, pace absolute, multumire,

:;~~cl t:~%~~!:r;::~ ~~oa::e

clitre MAYA a fast defmitA ca un compus organelor

ATMAN.

Prin

ecestea, Be

~~~~7e~o~cl~ :!~.1~a:sJo=~ ~~e !n70i ~

de Slmt sunt suspendate. In somnul fiUoAvise nu exist! nici un fel de cuncaetere. Dar mintea continua: tot~ sA existe in forma ei subtila, ca 0 SiirwintA. Dovede acestui Capt poate- fi gAsitl! intr-c ex,Perientii comuns • aceea cA mintea; atunci cand ne tre~ indl: ~ mal aminteqte aceastA stare. Noi aflrIIll'1m: "Eu nu am fjtiut rumic!" egoul ~ .

al eelor

trei GUNAS.

genurt

~~~f~k~Ortr~bi~:~lA~:~fAc!2 fii1~
de experiente, elementele Acestea

d:~e~~[:aO:~~i;;;

intelect:c~=c
ATMAN.

s:~

r.=.

subtile

§i groelere

- pe

=~
scurt,

toate

cAla sunt ireale, fiind til un.miraj

~r!~ ~~~e~~ ~~ ~;:;e_ ~~t"J~~!

in desert,

care este cauza

lui. Insa

nici unul

AceastA Realitate patrunde intregul Univers dar nimeni ~ nimic nu 0 poate pAtrunde. Ea este singura care straluceste in sine. Universul strllluce~te door datcrita luminii reflectate de la Ea. DatoritA prezenjei Sale, corpul, eimturile, mintea ~i iIitelectul sunt in corespondents. cu functille lor respective, asa cum au fost prezentate, supuruindu-se in ult.itn4 instantil comensii Suverane a Sinelui. Natura Sa este COIl/itiinta etema, Ea cunoeste ~ controleaz! toate lucrurile, de Ia simtul egoului paM la corpul Insuqi, Ea este cunosc4toruI pllicerii !}i durerii, ~ al obiectelor simturilor. Ea cunoeqte totul obiectiv - la fel cum un om cuaoeste in mod obiectiv existenja unui vas. inceteazli.~ci~~~~ r:~n~~S:~b ~=enr:;bu~:;:~~~~C~te ~r!nda~~ta. Organele !}i toate energille ~er~~ vitale

al inteU;~~~:U~:;;mif~=~=':~d3i:ei: Suprem Individual) straluceste in 'splendoerea Sa fascinantA ca un Soare la amiaza. Prin lumina Sa, intregul Univers este revelat. EI este cunoscatorul activitApior mintli !}i ale omului individual "EI este martorul tuturor ecjiunilor eorpului, al organelor 45

-de si.m~ ~i al energiei vitale. El pare a fi identiftcal cu toate ecestea, ~ cum. un foe pare a fi identic cu un b~ de fier inr~it. Dar EI rnci nu acponeazA ~ nici nu eete subiectul sau obiectul vreunei schimMri. e flrA m~l (S:cT n~uP~~~~vi~ neschimbat, etem. EI nu dispar:e cand corpul dispare. ~eteaz.ll care

;:te:=: ~.~~:l
~i

coru,tiin\ll - v. vis ~ somn profund - ~ prin ecestee EI mentine nefilrliml~atll. co~tiin~ identitlltii noastre. EI se manifest4 pe sine Insuqi C8 martoi al intellgenjei.

=~k~
Cu
0

ete~~8~~~e~~~MA~A.~~~ri!n~~~aaS~!:tk.u de efectul eceeteia, Universul. Natura lui ATMAN este pura !~ fid~ ~tr:~ p~~:iinal ~~:i:wf~
!,Ii lii

minte

conrroleta

un

intelect

care

~.e~~&'iinr~Z~ti.pC~~~t~~~~e

Eul tAu real. Astfel vei traversa nemArginitui ocean a1 manifestArii, ale carui valuri aunt nasterea ~i moartea. TrAie§te mereu in bucuria cunceeterti identitll.1ll tale cu BRAHMAN, ~ ill binecuvantar, ainele datoritA igncrantei sale. Astfel. el este supus suferintei ~teri1

~A~~viPJ:d

a devenit

pur

(n~~~r:tin~~r~(A~:snta~~~~1.i ~i
A~ ell corpul, luand el ~i hrWle§ote acest corp. ~tel~le:~~ci. sa, omul eonfund!

mortii, DatoritA ignorantei, omul identificA eeea ce este trecator drept real. Prin urmare ~bi~Y~~~Jor~~~mi~ Am.tlgit de ignorante el ~i mare

invaluit treptat m
un lucru real ell altul.

~b:a1i un rise. Acceptarea nerealului ca ~;~O:~~ef~~~desilacC::: ~J'!~:.!~ eeuma

starea :~

dA=~:ie !~h~:::.~~~~ ~
~~~ =l~

determ.ini1

~:~~~\&rinTmAsea

~~~:t~0~1:
ascunee, omul care este non-

secund,

EI

este

in

ATMAN~
~ignorant) ~ chlnuie pasiuni.

A~~~

~al~~~~A~{~=~~el se Identifica pe el insWji cu eorpul,

r:ra:a ~~!U~~~Pd~= R~rieil~ ~UZa'i~

pervertitA tncolo, 46

Mintea lui

devine

Co~tiinta lui ATMAN este

uneori se ridieA, alteori ee

~~~if~~~~o~~~~:.:=ro~~ui~~r: urmare el este dus incoace ~

47

Aces. 00'l' este "invellijuJ fWc' (ANNAMAYAKOSHA). M8.ncarea face poSlbi14 crearea ¢ intretinerea lui; el trai.~te pe'

=:: ~~ ~~~:r::U~oae:!er~O:~.~J;:t:rn~
baza

ecdetente in sine. EI nu existA inaintea ~terii, el nu va exista dupA m~. _E~ emtA deer pentru un scurt timp.. in intervalu1 dintre acestea.. ~ natura 88 esle efemere, fiiod supus scbirob4rii El este 0 comblnatie de elemente §i nu un singur element. Vitalilatea lui este dear 0 reflexie. Este un obiect al Biro\urilor, care pcete fi perceput le rei ca ~i un ulcior. Cum ar putea fi el ATMAN, experimentatorul tuturor experien&~~ este format
din

ii mai rimtin. Este deci clar cA corpul eete controlat de altcineva, El nu poole fi ATMAN, eel care ccntroteesa, ATMAN cccedcneeea corpul, cu variatele lui caracteristici, aq.i.uni ~i atadii diferite de dezvoltare. Faptul ca acest ATMAN, care eete Realitatea imuabilil, are 0 altA natura decAt ccepul.trebuie all fie de la sine tnteles.

!=,:n~7 s!~~~;~ ~in8C~t;r~J~~~;:1~ 0:r~

brete, plclcere ~i elte
pW1i.

El nu eete

=~~~~~~rcluJti!teJ~=~t~~:~~:ri~ de eceee eorpului,

din

Corpul este format dintr-un echelet oeoe acoperit de came. Este foarte murdar '}i plin de impuritAp. in com~~}~:; ell realitatea Numm ernul ignorant se identifica cu corpul, care este compus pieie, ~~, ~t4p.. Omul
8

ceee~ im

fu;jvi~!tA~

m4repa cunoasteril ~ discrimirurrii sale aplntuale, ~~~ esterealitat ea ultinuI absolutA IP gfmde~ "Eti Siint BRAHMAN".

carne,

=~~

decet corpul. gBnde~te

:-~A~

n~teim~uJ~~tifI'te~tA~uca~:
48

Absolutul,

ATMAN.

Sinele

Suprem

ce existA in toate

Iiintele. Numai

astfel PO~~ a~JU::~r:fi~ legi.lor morale. Dar nu .existA pentru va atinge eliberarea ciil timp nu identifica pe el Insuqi cu corpul identificare are drept ceuza i~oran.!a. NiciodatA nu te identifici cu cu reflexia lui. sau cu corpul v!zut unnare, nu ar trebui sA te identiflCi.

cunosciltor a1 VEDANTA-ei ~ a1 el nici cee mai miciI sperantA cA se opreste din ~ de a se §i organele de sunt. AceastA umbra flicutA de ccrpul tAu, sau in. vis sau in i.magJna.~ie. Prin nici cu eceet corp Bflat a.cu.m in

vlatA.

Cei care traiese in ignoran~A identificA 'coryul cu ATMAN . .AceastA ignoran~4 este causa rAdacinil: a DlL1teril, a mortii ~a reIlW}terii. De aceea trebuie sA te stri1duie~ti cu fermitate sA distrugi. ig:loran~a. Cend inima t..a este eliberatA de eceesta ignorant.§, nu va mai exista posibilit..atea reneetera. Vei atinge astfel nemurirea.

Acel Inveliq a1 lui ATMAN care este nurnit "inveliljul vital" (PRANAMAYAKOSHA) este flcut din energiile vitale (cele cinci VAYUS-uri) ~ cele cinci o~e de ectiune (KARMENDRIYAS-uri). Corpul este nurnit .... iaveli flZic". El capAtA viat-A atunci aind eete inv41uil de .... Inveliqul vi~ n ecest fel 8J~ corpul sA fie angrenat in acp.wU. Acest Inveliq vital nu este ATMAN pentru ca el este pur ~i simplu compus din suflurile vitale. Fiind precum el intrA in corp

aerul,

~~~r~~~~~~i~ula
ATMAN.

~n~';uULIEi'd~~~de~~l~:d:~~:

(JNAN~tDR~~h
(MANOMAYAKOSHA). (sentimentul egoului).

=S:&}e~itiE~i:J~~~~~~d~~~erenpaobiectele dandu-le
hrAnit Invelisul mental poate de combustfbilul multor fi comparat ell focul sacrificial. El este dorinte. Cele cinci organe de rwrceppe

EI

im/o~=zgu El produce ncdunee de "Eu" lji " a1 meu" ne face sA percepem obiectele. El este

~{~il~u1e ~=r!t

i:v~:BCco~t~~~rdof a~::;~e ~~}e~e:: fe~~!e:U caesu:! stimulat sA existe mai departe. Ignoranta nu exislA in nici 0 altA parte decAt in minte. Mintea este sufocatA de ignoran~4 ~ eceeste este cauza Iegaturii ce creeeea c:iclul nrujterii !Ii mcrtii. Cend, in stares de eliberare ce reprezintA perceperea continuif a lui ATMAN. un om transcende mintea, universul fenomenal dispare pentru el. Cand un om tril.ie~te in domeniul ignorantei mentale, universul fenomenal existA pentru el. 49

:i~:

50

cu n oecut

(BUDD:in:cr~~~ee ~ sub numele

(VLJNANAMAYAKOSHA). intotdeauna

caracteristica

reIUl!jlterii omului un erect el El Be identific4

de ~nveli~ul i n te l ec tu a l" A fi executantul (eel care 8CF.0neazi1) eete sa distinctiVll. EI eate cauza nasterii, mor~ii ~

~ufJte(~~i

=~

reflectar~u,;~~ ~=~e~~o:~;~k~li!uf~:f~~s~~~ lui MAYA EI

are facultatea de 8 cuncaste ~ de a aqiona. in intregime cu corpul, organele de sim.~

=t!
cand

actiunilor intreprinderilor. bnprept cu tendintele impresiile create in viejile anterioare, el sa.var~e~e acpuni bune ~ rele ~ experimenteaea rezultatul ecestore. El adund eXI?erientA ,clU!torind prin lumi inalte eau decaaute.

~~Ji~~u indivi~~:ea Es~~lF'~e =~%rTi~uro !ii Ili

~;;~:!t;~~:.!i8S~
Datorita sentimentulw ~e~t~ve~ de ~ ~ "inveliqului "al meu" Intelectual". (sentimentul

~~~d~~=;o~~t;:~~s~~~et~~~v~
se identificil cu acesta ~ trece cercul Il8J}teru, mor~ii ~ renqterii datoriUl. iluziei sale. ATMAN, care eete pure co~tiin~lI., este lumina care atriUuccljte in altarul in.imii, centrul intregri. forte vitale. EI este imuabil, dar devine "eel care acponeazii" Oi "experimentatorul" atunci

~:~i~:f~~~ El:n~e~~~ ~tol~?i~~~~riio~u prin

e8tlf~ti~er~~ "t iden~t ~~f~~v~t~~ieJectua1. inve~. care este deoerece diferit de el

eate

~~~~~l toete creaturile. Un om ignorant poole de asemenea privi un vas ca fiind diferit de lutu! din care a fast mcut. Prin natura sa, ATMAN este pentru totdeauna nesch.imbat ~ perfect. Dar el i§i 8SUIll4 caracterul Iii natura inve~urilor sale deoarece el este identificat In-mod gre~t cu acestea. Deei focu1 este fllrll fol"ID4, el ilj:i va asuma forma fierului inro:Jit.

J:~ ~.c::e~~~ §i~:

ell

acel

total

X~ fu

51

62

·..•..........................
lnvel.i§u1 intelectual deepre care am. vorbit, nu poate fi ATMAN, pentru urm.4toarele motive: e1 sufera schimbilri; inteligen\a nu este natura sa inerentA; el este finit; el este un obiect al A~.tei; este tranzitoriu, Non-eternul nu pcete fi esedee eternul

inveli§ Willil.

;i:tie~~~:~fl~~~~~=~ujex~
Tot~ ~i acest invellil este 0 creajie a ignorantei

~da ~bf~~~~o~tw::~~~:t.d~~~~ii:rbe~~c:~::nai!~~

noastre.

spontan de oamenli drepp. c8.nd cul~ roadele ectiunilor lor bune. EI expri.m4 aces. bucurie pe care toate fun~ele vii 0 pot experiments fl\ril sa: facli nici un efort pentru eceeste. "inveliqul beatitudinii" ne este deplin revelat in staree de somn profund. El ne este partial revelat in sterea de veghe ~i in starea de somn eu vise, cand ne bucuram de orice obiect dorit, Acest ""mveli1 al beatitudinii" nu poete fi ATMAN, pentru urmlUoorele motive: are limite; este un efect a11ui MAYA; natura lui fericitA este experimentatA ca un rezultat al acp.uoilor bune; este de fel ell toate celelalte inve~uri, care sunt toate produse ale lui

MlJyt

. Dadi transcenzend de ignoran\il,

ne glindim Iii meditAm asupra adevArului scripturilor, toate cele cinci inveli.Jjuri (PANCHA KOSHAS) produse realizam Existenja ultirml: - care este ATMAN,

Marto~=~~:e in sine, distinct de eele cinci lnveliq'uri. El este martorul eelor trei s1Ari de eOIl!ltiin~ (de veghe, somn cu vise, somn Uira. vise), EI este pum existenlJ., nesch.imbat, etern beatific. El trebuie sa fie realizat de omul ell discernAmlint, ca fiind ATMAN, in interionll lui Insuqi.

=~

53

Discipolul:

GURU,

=d;I~~'~~~~
pe care =~leXi

n1='::~:h~tan~=n=

dac4

noi

indep4r1Am

aceste

cinci Inveliauri

:a~~en:te;~l~e:~!o~~.pentru

0 ~~:"~b~~P~~tAU este inteligent. Tot~~ trebuie sA existe 0 exi.stentA, 0 realitate care percepe simtul egoului ~ Invellqurile, fiind de asemenea coruttientA de vidul care este absenja lor. Aceast! realitate, prin ee insll~i.,

aputea

eel care experimenteazA. eete constient. de sine lnsUlJi. FArA un experimentator, nu poate exista COl1ljtiinta de sine. ATMAN este propriul sAu marter, intrucat el este ccnetient de el insUlJi. ATMAN nu este altceva decAt BRAHMAN.

ATMAN este pur!. col1ljtUnt!, manifestare lumin0a.s4, clam a fundamentului stArilor de veghe, SOIWl ell vise ~ somn profund, f!ra vise. EI este experimental in interior ce Iiind COl1ljtiin~ neintreruptA

egoului, intelectuI ~ restul, eu variatele lor forme ~i transformAri. ~l este reelizat in interiorul propriei noestre inimi spintuale ca existenta, cunoeeteee ~ beatitudine absolutA. RealizeazA eceat ATMAN in interiorul altaruJui propriei tale inimil • Prostul vede reflectaeeaSoarelui in·a~ dintr-un vas ~i crede ca.. ecela eate Soarele. Omul, in ignoranta iluziei sale, vede reflectarea Purei Colll}tiin~e in inve~urile fiin~ei §i 0 confuncUl eu Eu-l spiritual adevArat (ATMAN). Pentru a te uita la Soare trflbuie sA-ti ridici privirea de la. vas. epa ~i reflectarea Soarelui in apA. Inteteptul §tie clI. acestea trei sunt revelate doar prin reflectarea Soarelui. Acestea ins.iI nu sunt Soarele insWji. Corpul, Invelisul intelect~eflectarea eOrL§tiintei in ecest

Eue:irt~Et:~e~rJl

n~=~~~e
de cit de grosiere sau subtile omniprezentA. atotcuprinzAtoare,

~~:::::~~t!: ~

~~aa~t~

-=v~~~ t t~~:~::tt. R:aii!:~j~;~e~:~~ei~ ATMAN! Elibereaaa-te de pacate ~i impuritAti, §i vei trece dineolo de moarte.

dar distinct de toate, indiferent ecestea, EL este eterna realitate,

=~

-:~tfu;~~~~::lte!r~ur:':!i~~

aunt eel

reD8§terilor

succesive.

Cun084~:t~tec4A~~~~~

Suprem.u1 Ab:fut. Unicul fhrAsecundcareesteBeatitudineaAbsolutA. Reellseeea-L pe BRAHMAN, ~ nu vor mai fi reint.oarceri in eceasta lume -lIi~ul_~_u~ur~r sufe.rintelor. Trebuie sA realiseei deplin c4ATMAN esteBRAHMAN. Atunci vei fi in BRAlIMAN pentru totdeauna, El este AdevArul. El este Existentll ~ Ounoesteee. El eete absolut. EI este ~~e ~~~~~~e. 1 este etern, bucurie fAr4 si81'§it. El nu ATMAN este identic cu BRAHMAN: eceete este eel mai inalt edevar. Singur BRAHMAN este real. Nu exist!. nimic altceva decit. EL C8.nd El este cunoscut ca fiind Suprema Realitate, nu eristA 0 altA existen1A dec8.t BRAHMAN.

rZ~

BRAHMAN este Realitatea - unica existentA, absolut independentA de gB.ndurile ~ ideile cmeneeel. DatoritA ignoran~ei min~ilor noastre omene~ti. universul pare sA fie ccmpus din diverse forme. Dar el este DWllB.1 BRAHMAN. Un vas facut din Iut nu este altceva dec8t lut. Ce esentA el este lut, Forma vasului nu are existent4 independenta. de Iutul din care este fikut. Atunci ce este vasul? Bste doer un nume inventat! Forma vasului nu va putea fi niciodaUl perceputA separat de Iut. Atunci ce este vasul? 0 aparentA! Realitatea lui este insI!~i lutul. niciodat4Acel~~VJ::a:s~~ emtA. Nu exist! nimic dinoolc de~.

~':! BRA~M!.o:{~e ~

ATHAR~ntEDt U~v~~=e~~~ecit~

univers are 0 existents. independents, sufer! om care vorbeste in somn.

Gel care spune ell ecest inc4 in iluaie. Este ce un

El eete supraimpua pesteBRABMAN. El nu are existentA eepereta de eeenje lui. Deca universul, .. cum il percepem. ar fi real, ccnceateree

=
tuturor divino in

:ftemative nu pot fi considerate edevaeete de nici 0 flln~iI. care gande~. SRI KRISHNA, divinul Incamet, care cunoeqte secretul

lui~~~~~tfu~~ril~~~~~~J=~A:s~
edevarurilcr, spune in GITA:

este in contact flzic cu ele."

Deca universul
at

Fiin~a Mea sus~ine toate creaturile fi real,

at

~~!k~~~~:te~~~~e~e~:;~ :u~t?~ Er~

~ Ie educe la via~ dar nu trebui

"Del}i eu Bunt in interiorul

sterea de somn prcfund. Dar atunci noi nu percepem nimic. el este nereal ca visele noeatre. 55

sa: continw'lm

sA-I percepem A.§adar

=~'.
~~

BRAHMAN

eete

SupremuL El este Realitatea, Unit:ul cara.

~t~~teaie~ilci~~~r-ruci=it~E='~~ts~~: pururi bucurie. ." El transcende epereeje div.ersitAtiicreat! de MAYA EI este etern, dincolo de durere, este de nedivizat, de nemaaurat, flr4 forn:a1 cara. nwne • .nediferentiat, nescblmbet, E1 straluce~te cu propria lui lumirul'. EI este tot ceea ce poa~fi._~entat in acest univers. Iluminafii. c1arv4.zAtori'Il- CUIlOSC ce fiind Ultima Realitate, infmit, 'nso,~n::-~e~!d~Co~=rea~ cunoecutul devin-

timp cdt~~~~:~~~e':ieo!~t'ci~~te=(d~~:! ce eate dincolo de puterea mint,ii I}i a euvfultului). Ei il cunosc ca fiind nem4rgi,nit, flira. inceput, fara. s~t, in glorie suprema. Ei realize8!A adevarul d1: "Eu sunt BRAHMAN."

i~~ev~~~t::~r:;3e~~AT~~~~~~=
~BRAHMAN" §i ~TMAN", in

intelesul'lor

edevaeet,

Be

referA

la

"Aceta" ;n~o7li~rar superficial, '"BRAHMAN"' ¢ oATMAN" au atribute opuse. ca. Soarele ¢ caldura, regele §i eervitcrul, oceanul §i izvcrul, sau Muntele Meru ~iatomul. Identitatealor esterecunoscutil numai cend inte1egem semnif1C8.\ia lor adev!ratll. §i nu sensu! superficial. "BRAHMAN" peate fi inteles ca fLind Dumnezeu, sUlpftnul MAYA*ei !}i Creatorul universului. "ATMAN" pceee fi tctelee ce fiind sufletul individual asociat eu cele cinci invel.i.Quri are sunt efecte ale c MAYA-eL Astfel privite, au atribute diferite. Dar eceasta aparentA opozitle are drept ceuea MAYA §i efectele eL ~adar nu eete ceva real. ci supraimpus. Aceste atribute a carer cauzll este MAYA !}i efectele ei, aunt supraimpuse peste Dumnezeu vi peste Sine. C8.ndele au fost eliminate 56

coraplet nu mai rlim8..ne nici sufletul individual, nici Divinitatea. Deca iei regatul unui rege, ~ annele unui soldat, nu mal exist!. nici soldat nici regeScripturile ~ care

~~nd:u.
~j

resping

orice idee

a dualits:tii peste

lui

BRAHMAN. vor

:!~~r::n=e. Ignorante noastrii le-a supraimpus

tpoi~~tfh~J;:' BRAHMAN.

pare. "BRAHMAN nu este nici universul grosier, nici eel subtil. Lumea aparentA este produsi1 de ~\ia noastrli in ignoran\a ei. Ea nu este reala, Este ca atunci cand confunzi 0 Cr8nghie eu un ~. Bate ca un vis tredU.or" • prin astfel de ganduri poete un om si1 dlscriminarea, §i sA Be elibereae de a~entul fata de lumea A~,ui; ~eI:~~~1~~entiU1tii §iel.~~, Deca vezi realitatea din amlindoi., dintre

practice

ca sunc1~e:u:: fAl::e.:~m esteacelafi

profundP~~~. identitatea lor absoluUl.

a!~a:~:ind
vei descoperi

:::~~~6=~s:~J: ~t:.
nici eubtil,

nu DEVADATTA pecare l-am intAlnit mai inainte", noi am .stabilit identitatea unei persoane neglijand ecele atribute supraimpuse lui de circumstan\_,eie intAlnirilor precedente. Exact in ace~ fel, cand mediUl.m asupra mv«~turii din ~~~buie si1 nu dAm

at8tnat~~fw~eca~~~u::-A~~;s,~~~ cl1 ¢ astfel realizeaza identitatea lor absolutA. Despre identitatea ~ ATMAN co BRAHMAN Be vcrbeste in sute de cArp Remm\<1la idees felsa. cl1 ATMAN este eorpul, eceeeta fantomil.! MediteazA8Bu,Pta adevArului cl1ATMAN "nu este nici grosier,

sfinte.

=1~~Cz~'

nici mic, nici mare",

el este existenJA

:=-FA~u:aeiJti~~

in sine. fiber ca cerul,

coO.§tiin~ cum se in\elege cl1 un vas de lut nu este nimic dec8.t lut, tot astfel intreg eceet univers, creet de BRAHMAN ~~e~~~§i~ol~Wen~~Ac~t!~~ Pop ~

=~1i~'ri~~ ~~tefiU: d:
ignoran\a Este un vis R,relungit, secund, ii

~~~~~= ~ t-=m:~~ ~
sa:
visezi Sp8.FU. timp,

altceva Vi fund

Tutt_

~k. c~~i 1\.~s:ep~~~~Jn~~~r:m~t,~ulitnic~a~4

DatoritA iluziei, poF incurca. CUDOQti edevarata natl1l'1\ atunci
-57

obiecte, in!;lividualitAt.i, §i ese t ~=~e'e;n a~~~ Iii deci nere~ Tot nereale sunt

ri:;

un obiect cu un altul. Dar. numai acea natura. existA, nimic

cend

5S-

adevAr, urmand sfaturile scripturilor, Ioloaindu-te de rapWle ~i intelect. Astfel vel fi eliberet de indoialil Iji confuzie ~ vel realise edevarul lui BRAHMAN. Acest adevAr va fi stat de limpede pentru tine, ca apa pe care 0 Pi in clI.WJul palmei tale .

................................
sau subtile cu lui ale acestui univers. nu mai este

~oa~:r:=:}=tA~s::~t~~TMAN.
existen aspecte\:~u=£ew~ BRAHMAN,
acest

tot8Stre~~~u:a':~~O:~i~o~tt
grosiere altar, unit AdevArul

~~~~t

~=~~~s~~ f!=
mort,ii. .
sunt actorul, eu traduce legliturile

m::ri~~t~~t ~~
Cel care trili~te supus renasterii fi in~eles superficial.

in §.i

fuz~~ur~~ ~
eliberarea de ele.

sunt eel care experimenteazA" noastre care due la renestere eceete impresh

~~f ~:t~c~~~~~l ci~e~A

lJi

BRAHMAN

pcete

et~~ptllprr~~ ~elibe!;~n~uflin~
§i deci de toate limitArile ell eorpul, organele produse de identific.a:rii

AceastA moarte.

Ea

impresie poate

~~E!;

de toate Ignol1lllta

in~elept. CWlO&jte-ti
elibera

~~~~:r~~: A~~lae=e!~evAr~as! ~~;!:S}:V1

este caws adevAratul

simt

:~~~t! "v~~.~<tu~Eu ~~t~!"~tf!f

de identificarea eu non-A'lXAN.

ATMAN

ca

fiirid

martorul

min~ii,

ir:!

. O'pre~te de a mai urma valul lumii, inceteazA sA mal urmezi celee instinetelor, cpeeete-te de a mai urm.a celee tradipei Elibereeza-te de aceesta £alsA identificare §i cunoeate adevaratul ATMAN! C8.nd un om urmeatA vatu! lumii., celee tradipei sau celee instincteior, cuncesteree RealiUltli nu 8-S n4scut inc4 in el. Cel in~elept spune ell. aceeeta intreita. cele eate ca un lan~ de fier ee leaga picioerele omului care incearc4 sa. SC8J;>edin inchisoarea acestei lumi. Cel care iese din eceasta inchisoare atinge eliberarea.

C8.ndlemnul desantal estecufundat in apa.murdaril, parfwnul lui minunat este acoperit de mirosul murdtIriei. Dar de indaUl ee-l 69

cureti, do~elor

~p~::~~"~=~~rul,

mirosul urat diepere ~ aerul se umple de parfum divino Parfumul divin al lui ATMAN este acoperrt de mirosul urat al inferioare, ,care aunt ca noroiul pe .noi, Ca ~i in cazu! cand va fi curdtat

Perfumul dulce al lui ATMAN este acoperit de nenumarate dorinte pentr-u obiectele atmturilor. Aceste dorinte pot fi diatruee pr-in cU1ruire ratA de A'rMAN; ~ atunci, lumina Smelui Suprem (ATMAN) va fi revelatA.

sim~urilor. Cend ea a-a eliberat in intregime de toate dorintele, viziunea lui ATMAN nu IDBi este umbrita. Aceste dorinte pot fi distruse prin devojiunea coIl§tientA fatA de Sinele Suprem

ArmJ,e e~ur:Ub:r=eireS;ta~e~;:r~::tf~~n\i:;n~~~
(ATMANJ. dizolvate. 'I'cate dceintele aunt eliminate. StrlW.uie~te-te, eeadar,
distrugi eceesta TAMAS Prill devodunea fatA de ATMAN, impuritAtile mintii vor fi si1 iluzie pentru a-I cunoeqte pe ATMAN. . este iiiliUurat ~i de RAJAS ~ de SATTVA; RAJAS TTVA este inhlturat csnd -eeraluceete aduieete-te

existe atat timp va trebui. Str uteete-te ell rabdare §i perseverenja sa. distrugi eceesta iluzie. Gandeete-te: "Eu sunt BRAHMAN; eu nu sunt sufletul individual", ~i respinge tot ceea ce este non-ATIIAN. Straduieste-te astfel sa. distrugi aceastA iluzie a lumii, care a foatcreata in trecut de etasameptul tAu fat4 de obiectele simturilor. InvatA edevarul din scripturi, gandeste-te la el, ~i realizeaaa apoi, prin propria ta experientA, eli ATMAN din profunaimile flintei tale este ATMAN din tot ceea ce existA. StrMuie§te-te astfel sa distrugi eceestn iluzie, piinA la ultimele sale urme.

sigurantii sa

cat

constan~e;

Mediteaza asupra adeverului: "Acela est,i Tu~. !}i realiaeaza identitatea lui ATMAN cu BRAHMAN. Straduieste-te _:_~ ,~t!"U_gi aceastA iluzie ~ Intelege profund edevarul ell ATMAN §i BRAHMAN sunt una. distrugi ~~~teiln!ie, §~ncJ::jr'::rice~rd~::tillC:e ~ l~~~ :

:~':::i~::e

~~eas_tA

Iluzie,

prin devoti~ea

.acest CQC~eJ::~;:ri~Euulde Ia care universul §i creaturile sale itLapar doar C8 imagini de vis, ~ nu mal par a fi reale de Icc, trebuie ~ i1~i!wuare slI. te strMtUC§ti neintrerupt sA distrugi ~ aceastA_llI'lII.iI Nu ~ in interiorul pierde nici un moment accrdand a~entie activitApIor

=~e~rd::mi.bk1:&~~=!s~~~~·I~~-~~ propnei tale inimi 60

ignOr8n\ei. Atita limp cit ernul se identi.ficA cu eceet ego nenorocit, nu poate exista vrec posibilitate de eliberare. Eliberarea necesitA 0 atitudine exact opusa. OciaUi eliberat de acest demon at egoului, care te eclipse~

aremulYeia~~~~It4J:! d;U~~;uri~ ~.~~

~~o~8~

ks~~i~t~~
~ l~d~~~'_a creazA simtul

:g:~;:e~~=e~,l~:f~~e~~
unui om este dOmlnatA de' oeente total!, ea prin identificarea cu inv~urile exterioare.

C8nd egoul eete complet distrus, miotea este eliberatA de cbatacolele

egoului

care 0 S:sr:n~ aunt cele trei cepete distr_uge fericirn supreme. Nu existA
timp fericire inspirat

°r;~

E1 se incohl:ce¢;e in jurul comorii de a lui BRAHMAN, ~ care 0 tine pentru ' el, Omul intelept, de c4rtile sfinte, We cele trei cepeee ell sabia cun~terii liii complet ecest earpe. Astfel el se bucura etem de comoara
nici
0

J:lw.

ide~~=~

~~

GUNAS.urile

~~~t~~E~~

c8.tt~~~~u=J~~t:i~~ ~uCOrZte~~ eliberare atAtaimrfis~;~ ::=n~~~\~oeni%I!am~u!~::Sel~valuri t reela Fe~~~~:= ~::!

keh/par
in minte. Discerne realitatea §i

sperantA de vindecare pentru un om, at8ta

18 ell egoul, cu eel care acponeazll, identificare ce este crealA de ignorantA.. Inteligenta sa este numai 0 eparents, 0 reflexie a lui ATMAN, care este eu edevsret pur! co~tiin\A.. Egoul i~ira.pe~e pacea §i fericirea lui ATMAN. Identificandu-te cu el, tu 8.1 c!zut in

u!~,:~rn:=~:~:-ic

capcana ~e~i £!is~nded1d~f!:.mC!~tiin\a pur~ neschimMtoare, atotpAtrunzAtoare. ~atura ta este Beatitudinea !}l gloria. ta este filra. paUL Deoerece te identifici eu egoul, e~ legat de ~tere ljIi moarte. Limitarea ta nu are alta cauzil. heat ego este dl1llmanul tAu. El este ca un ghlmpe infipt in gatul unui om care mananca, Distruge eceet dW}OlaO eu putemica epada a cunoasteeii I}i vei fi liber sA te bucun de suveranitatea propriului tAu imperiu., beatitudinea lui ATMAN. il imPli~~r~t~~oa~u~~~~~~uil}r eifberism~ ~ dS:rfu~ Tra.iel}te in liniqte §i bucwa-te de beatitudinea lui ATMAN. Elimirur ~ separArii §i realizeazll. ~tura ta infinit4 prin fuziunea in Acest ego puternic poate 62

T~,

fi

smuls

din rMAcinA:.

Dar

dam

mintea n braceete, chiar vi numai pentru din nou ljIi va prcvoca eute de necazuri.

un moment, el Be va ~te El eete ca un nor purtat de

furtu.04 ~ ~zon~~o~:man care este egoul. Nu-I da nici 0 ocazie siI. Be manif~du'-)i gdndurile sll se indrepte asupra obiectelor simturilor. Astfel de ganduri ii dau viatA. • cum apa dA viatli unui IAmai uscat. Deca te identifici ell corpul, se vor naste in tine dorin~ele. Elibereazll.-te de co~tiinta corpului,' vi vei deveni fArA dorttl~e. inl4ntuini prin

este cauza

vTf;t.aru~ ;~ li~:Ore~\J!.il~r.serac!as~ d
~tere ~ moerte.
~b~ee~~ De aceea va

stat o~~er:-;o~cr~;e~:=:11~~~~:~1:J.M d
el controlat trebui control, dorinta nu va propria capacitate de autocontrorw eete pierdut. C8nd autocontrolul eete pierdut, creste mai puternic4 ca niciodatA. Un om care triUel}te aatfel, acApa niciodatA de roata nasterii §Ii mortii. Dcnnte se intensifica: daca ne I4sAm gandirea sa. se orienteze asupra obiectelor sPoturilor ljIi daca unn4rim satisfacpi temporare in lumea oblecnva, In scopul de a rupe lantul ~terii ~ morto succesive, e4utAtorul spiritual trebuie sA a.rd4 tcete cauzele dcrintelor pfuUl nu mal ra.mane din ele dedit cenusa. Dorinte, care este hrllnitA in aceste doua moduri, va aduce

siI.~dforinla ~e~~t:n~~le~~~ecat

de ele, semintele

dorintei

vor fi distruse.

=~ t~r
str6lucirii ~~tere:~ urzeala mai

.na::A~ !e:~iidO%6e~~ica1c!~:l: ~ l:L~~~~

~~~~l~~~d~~en~~\~e~~~ vointa df: cucoestere a RealiUltii §i eceete trei aspect:e se vor ~olva IneeteazA a mai c1iuta implinirea dorintelor tale in lumea obiectivA ~i vei opri astfel atasamentul fatA de ohiectele sim~urilor.

de r!m~el~cAn~c!~e d~:;~~ie =eta~!Je!:eeR~~ Ea

este numitli Eliberarea trliiUl in timpul vietii.

A4a

precum luminoase

intunericul a Soarelui

Re~:~=e cand Cend zeul zjfei urc1i pe cer, intunerieul dispare sa de rele. Astfel, cdnd este trlIlta: beatitudinea

::~=t ~~.
~~~
63

adanc se to~ cu totul in rata care riisare, tot astfel setea de viatA a dorin~ impreuru! absolut.a., te.. de eu nu

exis~~~~~[;l~~o~i=

LasA.ti

~e~s~~:JliJ~~
=h~:IGev~

Nu

lase

sa

exlste

nici

pauzl1

in devot!unea

t.a fatA

de

estemoarte-

~entru un ciiutAtor spiritual. nu exist! un pIu mai mare dec8i inconsecventa in cautarea Iui BRAHMAN. Din ea spare iluzia. Din iluzie Be Il8l1te sim\ul egoului. Din ego vine inl4n\uirea ~ de aici suferin~ Un om poate fi. inVl!~t. dar daclI. este inconsecvent in practica

iubitul. Cand rogozul este indepilrtat de pe suprafa}a unui lac, el revine imediat inapoi. Astfe1 MAYA se apropie chiar ~ de un in~elept dacI el tnceteesa sa. ~i reamint.eascil in mod continuu de BRAHMAN. Deca mintea Be indep4rteazA de BRAHMAN. idealul s4u, Oi devine uneori atat de Wlor cuprins4 de seru:ualitatea obieclel.or, ea va continua all meruw1 in jos, neglijlind sll-Qi reaminteasc6. de Divin, precum 0 minge ldsatA sA cadii pe treptele unei acAri. Deca mintea eete direetionatd asupra simturilor, ea va fi atrasli. de pl4cerile care derivil din ele. Indulgenja latA de astfel de ganduri amplifu:4 poftele. DatoriUl. poftei ernul alearga. s4-l}i satisfacA. dorin\ele. Prin urmare, pentru un cun0sc4tor allui BRAHMAN, un om cu discernamant spiritual (VIVEKA), nu existA cu adevkat nici 0 altA moarte dec8t aceea de a nu-ei reaminti permanent de Dumnezeu.

~=~~ ~~;a~S~}:;:~

~~~\e~i r~~

~libe~~Dees~e:~d~~~:a=::!~ s~~e~~~r~:
absorbit

in ATMAN. Uitimd slI.-~i reaminteascli. de Divin, omul nu-qi mai corujtientizea7A natura sa divin4.· Cel care uitA in felul acesta, cade §i. caderea duce intotdeauna la ruinEI. Este foarte greu pentru el sA· urce din noll. .

Sim~uril~~ ~t~tec:!a~u~~Ji!~f~r~~~ ~~ia

g~:~~

Eliberarea abandonea.zli

in; eceesta
ccrpul.

~c4

~~b~~~ . viatA. ramdne eliberat §i atunci cand ~i YAJUR-VEDA ~e ca. un om este sU%f,gat de mai vede . I}i cea mai micA . erenlA chiar dace 64

~t _timp un om -

are discernAm8.nt -

inc!

vede

~~~ea~l~~:cte~~~ elet~U:::tA
Ji

~t~~~

ignoran\t;_ iunea, tradipa sacra. sute de scrieri sfinte ne spun ell. universul o~iectiv nu are nlci 0 eXlStentA reela, Aceta care se identifica cu el, iotalne!jte durere dupa durere. Acete care se d!l.ruie~te total contemplarii RealiUl.p.i Ultime. atinge Eliberarea ~ storia etern.li a lui ATMAN. Dar acela a cArui. minte se eteeeesa de ireal, se va pierde pe el lnsUlJi. ClI.utAtorul spiritual trebuie sA se opreeeca diri ~ dup! ireal, care produce inl4ntuirea El trebuie sA rll.nuln.il fermTMAl&iratia asupra causate

:pe~~:b~otf~!~ ~~~u~~i
identitAp.i cu BRAHMAN aduc de ignorantlL Ateeementul fatA de cbiectele bucurie simturilor aimturilor.

§i ~terg are

euferintele drept

medi~
fruct in mod

Nor~~J: ::in~i:~:=:t!e~ $~o~esc~=~ti :Uiri~~

§i sA evitAm sl1 ne ~dim la obiectele constant asupra lui ATMAN! , Nu te preocupa de obiectele

~~~o~~:
simturilor nereal,

deplin anulatA. De aceea refuzul de a te preocupe de obiectele

constituie calea dl.tre eliberare. Deca un om este inv4tat. capabil sA discearn4 intre Real ~ convins de adev!rul din scrierile sfinte, stApfuUt de aspiratla ~ed~e;~;~~~~i~~ ~Ab~i:e~?el ata;;at de corp ~ de plAeeriIe lui nu poete exista este eliberat, eate liber de atapmentul fa~ de corp Cel care doarme nu este treaz Iii eel care elite treaz doua stAri de eOIlljtiintA sunt opuse una alteia prin

=~e:u~ ~~
Pentru eel eliberare. Cel care ~ de plAeerile sale. nu doarme. Aceste ins4lji natura lor. in exteri~! ~~ atins ell edevaret nereale vedea unicul

L~,d~'n~triiinl~~r::~tes~~

~=
.¢

MediteazA

pacea

ip va UDlj'le

&1:e:~~~~bn~ X:~rii pe
ATMAN ca fiind substratS

eliberaree.

~u~::t::cr~!~t~
El resp~toate .l~~ii tuturor

i1sa"u~~~~~o~1 §~ a~ntele C8 fiind ~t.elor. Nu

=~~
care sunt

t;;:t~~d:~rO= ~~t~= ~~~:;retutinde:~e~~ tot ceea ee existA, deca el resp!!lg'e eperentele §l se dAruieJite cu erdcare cuncesterii lui ATMAN, Existenta EternA. Dar cum or putee un om sA respingii eperentele daca el trAieljte identifiaindu-se cu corpul, deca mintea sa eeee ata;;atA de obiectele sim~uriIor §i daca u.rtIl4re§te dear satisfacerea dorintelor

~JE~-~~~~:e~~~~~~J:~t~~~~~ la ecele daruit lui ATMAN. Renunt4

65

recompense

egoiste,

Este imposibil, chiar ~ pentru in~elepti. sA 'distrug4 egonl dintr-o singunJ: lovitur4 - este preaadAnc inr4dl1cinat in natura UIll8.I11i; el continua, datoritA multlplelor sale dorinte, sa. edate in nenWllilrate viep. Egoul este compiet distrus numai in ecele care s-au eliberat de

dorinte ~da~i!:a=~i a7~CO~~~~41uitA de ignoran\a. puterea Imagiaatiei, a wei ,naturA' este nelirilijtea, iI. face sA se identifice cu egoiJl Egoul i1 seduce ~ il distrage prin intermediul dorin\elor, care aunt atributele sale. . fel de
am

dis~t~~~~!1~~=e:~i~~~
clar

t a~/:r~oal~~e~~~~~r::r~~O~re!~~:

intre

ATMAN

aparentete exterioare, precum

~tn~ int~te

reali.zat identitatea sa cu BRAHMAN, cum. ar mai pules exists in sa vreo sllm!intrA, de moarte sau reD.ll§tere? Cend ne este revelatA' Rea.litatea, voalul ~orantei este complet inde~t. AtAta timp ait noi percepem fals hicrurile, percepFt noastra fa.lsA ne distrage de la edevaeete Realitate ~ ne face nefenClp. Oind perceppa n08StrA rald eete corect.a.tA; nefericirea sf'~~e de esemenea. De exemplu, vedem in semiB.ntuneric 0 funie I}i gBndim cll este un ~. Imediat ce realiz.11m cA funia este funie, perceppa nceatra falsA ca ea este un ~ tnceteesa lJi nu mai auntem perturbat;i de

edevarete Eristen~ ATMAN. de aparentele exterioare. ABtfel,el este eliberat de lanturile iluziei create de MAYA §i nu mai este supus mor1;ii iji re~terii in lumea efemera Ccncasteree faptului eli suntem B:RAHMAN este ca un foe care ccnauma pe deplin ~durea deeea a ignOrBn\ei CBnd un om a ftints

~ul obiectelor sim\uriIor, once obstacol in realizarea lui ATMAN eete fllrli indoialS distrus. Cand un om eete iluminat prin cunoesteee, in·interiorullui Be neste discerrulmAntul perfect, care il face sa. distingll cu claritate

::7 t=~::il~~ ~ ~
~ ~ dup!

cum fie~

~~fui~o=o=l~c:~ore~e devine mai intai strAiucitor, 66

cand eete in

CiiutAtorul Astrel,

spiritual

plin

de ~te.

autocontrol,

echilibru

el distruge complet sim~l1Iruintu1 de se~tie care rasere din 1ntun~l'i~!}i ignorant!. ~ trrue!}te in bucurie, identificdndu-ee cu BRAHMAN, eliberat de glinduri perlurbatoare !}i de preccupari

A~~ri:~~~~A=~§i~~~=l~
cMtl

egoiste. hem care sunt

citite dear din care au atins Unicul

~~e~i =\~:~;ut~r~p Te~~:~~i~rl~

ATMAN spare ca diversitate

SAMADHI. flic8.nd ~

plini de inwl1Aturi imprwnutate din exterior, Iii netrAite. nu sunt elibereti de lume. Dar aceia se topeascli universul exterior datoritA varietApi.

ATMAN

Inveliaurilor sale exterioare. Cand eceste Invellquri ireale se dizoivlL, ATMAN este singurul care r!nuine. De aceee, omul intelept trebuie sii. se d11ruiasc4, plin de aspiraiie, atinlferii stArii de NIRVIKALPA SAMADID, pentru ca toate Invellsurile sA Be poatA dizolva in

Ii sincenl,

cOWitiinta: un om iJ. iubeste pe BRAHMAN cu cdevctiuae totalll e1 devine BRAIl!a:AN. Gdndind, numai - §i numai la viespe,
67

gBndacul
deoarece

~~~ ~~~Ui:ru1
poole suflete putere

de buc4tArie se schi.mM intr-c viespe. precum. giindacul de buc!tArie Be transformll Intr-o viespe, el consacrli. orice activitate ~ gandire numai acestei lneecte, s irituaI. care medit.eaza esupra realitAtii lui

CUIlOSCUtil

purificat~=l1,a~nC::{: ~o:~mas!.~tf:tt!"~e:~!L
RAJAS Ill_TAMAS ~i atinge stares de fuaiune in BRASMAN. Qind mentalul, astfel purificat printr-o neincetatA meditatie, este absorbit in BRAHMAN, starea de SAMADm este atinsil In aceeeta stare nu exista nici un aUnt el dualitiltiL Este trAitA fericirea
totalA a lui BRAHMAN. C8.nd un om atinge stareade [NIRVlKALPA] SAMADID, toate meditatie, mentalul este puriflcat de reziduurile tendintelor SA'I"I'V A,

fi perceputA in nobile al cAror mental eete puriflC8t de diacerni1mBnt spiritual.

Arl""""'ta

ti care

au 0 extraordinara.

=:

distruge

distrag. eceea, rilImli constant De :m~\8~~~ti~t!tr~~~urilJ:

ignoranta pe care MAYA

~'1iectezi asupra adev4rului lui BRAHMAN decit sA asculti ce se spune deepee EI in scripturL Jar _ meditatia eete de 0 sutA de mil de ori mru buna decAt eceeeta reflectare. Dar stares de NIRVIKALP A SAMADID eate infmit mai t buna ~~PA SAMADffi _ ~i in -nici 0 alUl stare _ I}.devilrata naturl1 a lui BRAHMAN eete revelatA in mod clar l,Ii deflnit, In alte stAri, mintea ~e instabil4; ea este plimt de glinduri de 0

~.~~~s:!~l~~~: ~ meret~~s~ ~~ ~ri~b~ dern

;~~.r;;e~~?e:

absorbit

in interiorul din timpuri

a creat-e

fariI. inceput.

f~~!

tAu.

in

68

individualitatea supremA!

in

~ egoul~~=~~~'!ikel~u?e~~n~
Idenill'ic4 CU oricare din aceste eepeceul acelui Inveliq. Cend aceastA identificare inv~uri, inceteazA,

inflnitul, '

absolutul

ATMAN

§i

atinge

paces.

:;~:e~ r:~er~~~:e~ s;l:~~din~ '~~ic~iiact

eel care mediteli7A asupra Pentru a ne de~ complet de toate eceete inve~uri, trebuie sA fim inzestrap cu capacitatea de renun~are interioanl ~ exterioar!. AceastA renuntare poate fi dob8.nditil §i pract.icatA numai de ecele care

Bfilr1it.

~=~
el

illi

eeuma

natura

~~~~

~i

~:liCr~~~~~d~~~~~~~d!:'e~~edf~

exterioarA. A~eritul exterior este eeeeamentul ratA de obiectele sim~urilor. At.a§amentul interior inseamru! identificarea ncaeera ell egoUl §oi. cu_ modific4rile min\ii. Omul de~t, dAruit cu totul lui BRAHMAN, este singuru1 capabil sa. renunte la Imllindou4. disce~~· sale. Flirl ele, oml nect.arul eliberarii. mijloace. nu poate atinge v8rful vitei de vie din care curge nu va pules niciodatA sA-I obpruI prin aIte

=t;:t~ ~~ev~! ~~:=eJ~ ~:"~e

$i

iluminare. Inima ilununatd' este eliberata de sclavie. Nwnai omul eliberat tr!ieiite fericirea eterna, Pentru ornul care UJi este propriul BtApful. deteseree este singura sursA de fericire. Dadl eceesta se combirul ell trezirea purei cun~teri a lui ATMAN, omul devine total independent. Aceasta este poarta catre ~ea ecelel fecioare fascinante, v~ tan4rii, care eete numiUl Eliberare. Deca ell edevaeet cau~i cea mru tnalta realizare, ~=en~:~~t: et~:~:rf~~tenoarl'l necontrolatA ell e¢l corpul mintea precum ~i corujtientizeazA EvitA viata senzuali!. personal ele sunt Renun\li nereale~i la iluzia evip otrava, pentru

SAMADfrr~l~~~tin~e

S~£[

~~~! t~~ & S:t!t~~n:~~

: :ae:.taf!:iliS::r~~ea~~lid~

:a~~!fer~:~

=d:?;~~:fmul ~ ;~~

rJunl

88.U

unul dintre inveliauri meditand la ATMAN.

~in~
eu
•

ABSOLU'r~

eliberatdemental,

Unicu1f'nra.

Focalizeazli·tiroentalul l}i toatA flints ta asupra lui BRAHMAN. care este unicul tAu tel edevaret, Nu permite organeloe de simt sa. fie influentate de lumea extenoara; constrange-le sa. ri1mB.nA in centrii respectivi lor. Mentine-ti corpul drept l}i ferro. Nici t .d~ neincetat cu neset fericirea lui~. Izvorul acestei fericiri nu

:ataru

~~~~u1U:~0M'~

69

va seca niciodatA. Care este utilitatea lucrur-ilordin aceesta lume? Ele aunt lipsite de Iericire. Nu-ti Iasa mentalul sii se aplece asupra nici unui gful.d care nu :~fer:~~ c:t~:f~~M~~=i~~~~ ei~e tTIJiNeiao: natura este beatitudinea. Aceasta este calea catre Eliberare. ATMAN celluminos in sine, martorul a tot, este intotdeauna prezent in interiorul propriei tale inimL Acest ATMAN este distinct de tot ceea ce este ireal, Cunoaqte-I ca fiind tu lnsu~i §i mediteaza asupra
sit
0

te d::tih~e:~n:g~ul m:~:~~~~ ~Tr!inutile de lut 1n~ui-lre= complet indiferent ele, fi

54

~od

1m ~~~~~tfAu trebuie fie nelntrerupta comuniune eu ~~~e ~oal=~;lr:::aba~e!il6rn tndoiala,

in la ca §i cum ar niqte vase ATMAN,

sparte.

~~~e~':!tiu.A=t!el=~~~::~~~~ui1~ezi

. ~FixeazA·ti mentalul purificat asupra lui

martorul

~u, ATMAN,

sunt BRAHMA. 70

Elf

sunt

VISHNU.

Eu sunt

smv A (trinitatea hindUB4: BRAHMA creatoJ'!lb VISHNU ~trAtorul, S;HIV A ~trugl1torul). Eu aunt acest tinivers. Nunic· nu eXlSUi. doer eu
mngur f!Tra.iesc "in4untru; sunt in afarlL Sunt inainte §i in urmt'I. Sunt in sud ~ Bunt in nord. Sunt deasupra :;;i aunt dedesubt. Valul, spuma, viirtejul nu sunt toate in eeenja nimic altceva epa, Tot astfel, corpul ~i egoul nu sunt in realitate nimic altceva -

dec!t

~=~~lUr~uri~!~\~~i~~~~'
nimic altceva

~~~:i.d~~t~::= e~=-::~?Om~~eMiyJ:lt =
decit.

't;treg acest

l.J!l!ye~ deepre care vorhim ~i gandim, nu este BRAHMAN. BRAHMAN trAie§te in spatele

Fiecere Iucru este

in

eeenta

in~t!~o~~~e~p~~s:a~l~::~ateintre .

altceva,

BRAHMAN. BRAHMAN este eoest univers !Ii toete lucrurile care

exisU!. in el,

De spun scripturile, nu existA nici 0 dualitate • de aceea trebuie sA De corectllm ideea ncestra falsii eli existenja er fi diversitate. Eu Stull BRAHMAN, Supremul, atotpAtnmzAtor precum eterul, flr! petn, indivizibil, liber, nemlscat, neschimMtor. Nu am nici interior :P nici exterior. Eu doar sunt. Sunt unic f!rli. secund. Ce altceva mai este de Iltiut? Ce mai rAmline sA fie spus? Eu nu Bunt nimic altceva dec8.t

~~t~~:c
Scripturile

=uln~ti~l~eal~e:"~rne ;
ele,astfel
spun ca nu existA nimic altceva decetde acest univers aparent. Este sigur §i trliiesc in constanta unire cu BB.AHMAN.

ata§amentul lor adevarat ca cei ilumina~i coD.§tiinFi pure, beatificA.

~ f:

~~car~!~u!a~~l!~tBRAi~MlN~d;~ ?atA

71

un cuvanl goL Lumen eparentelor nu este deciU. 0 fantom!; nu existA decAt o Realitate. Ea este neschimbatA, dincolo de foI"Dl! ~i absolutA. Cum ar putea fi ea divizatA? Nu existA W7Ator, nici vedere, nici vaeut. Nu existA decat 0 neschimbatd, fAr! formA, ~I absolutA. Cum ax putea fi ea

~~~n:=~l~~ =cir:r:~~~
CAnd mentaluJ este CO':1let absorbit in Eristen1a supremll--

~~? -

Nu exista decitt 0 singur4 Realitate' - preeum un nesrarvit in care tcate epeeentele Be dizolViL Ea est.e neschimbattI, form.! oi absoluUL Cum ar putea fi ea divizatA?

ocean
fib'!

precum ar putea !i.~;;~~~~.n&:esu~:!:!~ iit~~~ ea Cum

unic4. fi Nu exiStA decal nimeni divizatA? 0 SupremA Realitate. Este esente

:ebs~~

expenmentat-o

~~~:ta~~ ::t~:i~~"~~u~a~~~e ~~~ 8 ~

in timpul
somnului f!rA vise?

adevBratA

pAtti DacA

_DU

aparenVL~g~Ma::~ ~~
somnului ihrA vise, universul

mai existA. NiciodatA - in trecut, ,Prezent sau viitor - nu existA in mod. real un §ru'Pe in locul unei funiJ. sau un strop de spit in mirnjul de~rtu1ui. de asemenea dispare. •

eternulJ~~~=e~~t~.

%~ril. ~

uni~~ui

~~rir:e :l~~~~; ~

Iluzia noestra eete aceea care supraimpune universul P":ste BRAHMAN. Dar in~eleptul t;!tie ca acest uruvers nu are ruci 0 realitate separatA de Supremul Absolut. El este identic eo BRAHMAN, esente sa. Funia poate aparee ce fiind un ~, dar dlferenja aparentA intre funie ~ !}IU1>e dureeea a~t timp eat ijuzia persist!..

~~bllt~~:!:n=e~~a::e :te~ta~~~: e
AeeasUi. iluzie ~ are ori~ea in mintea grosier4. profundA.

a: diferenjei

ro~~;:bil ~e~~t~l
acpunile, nem4rginit

C8.nd mintea at_inge __!tniun_ea perfeetlt eo BRAHMAN, omol intelept ll re~zeazApe __ BR..ABMAN in intregime in interiorul propriei sale inimi. BRAHMAN este dincolo de vorbire sau gfuldire. El este precum.

~:~=~~r~~~i~~l~~
72

~!teed~a;=<\tt!~,~~o t
eerul, indivizibil

¥ absolut.

:~
Cind

mintea

t:~

Efectele acpwillor trecute it Iac pe cla.rW.zru.orul iluminat SiI. continue inc! sA tra.iascl1 in corp - dar pentru el corpul este nwnai 0

~~~
Eternul,

aparen14.

precum

c~~.ors~t
d~

este

umbra

pentru un om. ei atunci cand el ~~:;'ee~~~ ;r~~r:ru S sa~~in~ci~~

Ire

reint~!liz=t
beatitudine. Detaeeesa-te Capt este inert ~timpur. adevaratul

~n~~ta

~~~

~~~ect~I:~~t~If~adC:Ara\~hije~~~b~t~~
Sine. Atunci, ~

complet de eceet inve~. Dupa ce el fkut astfel, r4m8.ne

~~ii cOlll}tiintA i corpul fizic, care Je sa. nu te mal gande!jli in cuccesteree lui

ATMANb e~rnB.J~ ghirlanda care eetc ag!1tatA in jurul giitului ei, Cun0sc4torul lui BRAHMAN este indiferent rafA de soarta acestui corp care continua: sA tri1iasciJ. datorita ~unilor sale trecute. Mintea sa este topitA in beatificul Cunosc4torul lui BRAHMAN a realizat edevareta 8( ExistentA, ATMAN. care eete fericire nes~itA. Ce motiv sau dorint! ar mai putea sa aibil care sA-I facli. sA ae eteseae de acest corp'. care au atins perfecP.Wl~ §J eliberarea in aceasta VUltll

~~tif:~t~ti~:~~

stabilit

beatitu~e~!:f-ar~i~~e.rtriA!~i:i=ta~~s~e ~~pi:~X~6;~
de yogbinii

Fructul

de~

este

iluminarea; 73

fructul

ilumirurrii esu

trenscenderee beatitu~

oric4ror ~

dorin~e; ;:~.

fructul

acestei

transcenderi

dac.ll drumul

f!:ons:'~ila etitu~ecarJinel~= mod natural.

Se ~tie di fructul ilumirurrii este

~~n~~::'tf~;:~e!i=!o~d~~~~e~~t~ui~~
~tie ce este mirajul ell un om care nu eunoeste natura lui Primul se mdep4rte87A de el dlut8nd edevareta 082'A; ultimul aleargA cAtre el pentru a-~i satisface setea. Un om realizat nu mai este etree de lumea evidentA din inim4' pe

Incetarea

~=
nu este

estetrlllrea

urmat

cu

auferintei.

~~ta . ~
Un om

~en~~ !=ee:~t
C8.nd
nodul

s-a trezitin el? Iluminarea

. it face pe om sA se indep4rteze

e,d:S::U~en~s~~x!= ~~~an~
care0va
primi

de ceea ce este rau

:~:lf~O~e~~:S:~~f:~~

~J:;ia~O~J~~~~~~:rI=

ignoran\ei

:::~rif~ ;:nstm;c:~e~
este tAiat, suntem eliberati

pentru

a~e~d obiectele plru:erilor nu ne mai treeesc dcrtnte, atunci am. arias perfecta renuntare. C8nd nu ma.i exist! sentimentul egoului, inseamrul ciI. am dobftndit cunoeseeeee perfecea C8.nd mintea este absorbitA prin meditatie fuzionantA in BRAHMAN ~i nu mai eete pertl!I'~Ui de nici un alt gfuld, inseamrul eli am dob8.ndit perfecta tntenonzare.

care altii Ie gasesc atAt de irezistibile elle apreciaz.!i. la fel de pupa cat ar face-o ~ un bebelua sau un om adormit. C8.nd, la un moment dat, devine ccnetieet de eceesta lume, el 0 priveste ca fiind 0 lume din vis. El se bucun1: de fructele meritelor sale fAr4 de sfirf}it. Un astfel de om este cu edevarat fericit. El eete iubit pe p4m§nt ~ eete considerat Se spune clI. un om este iluminat atunci csnd se bucur4 de fericirea eterna El este in intre¢.me absorbit in BRAHMAN. EI se cunceete pe sine ce fiind Realitatea neschimbi{toare care se a£l4 dincolo de ecttune.

~ules~eJf::td~ =:l:iiu ~~~~~D~~J:~ l

"an~

74

~tt~~S:: tfd~.::t Etr~~;oa~e ~!s~~ !e~t S:;-!~

de eperente. Chiar deca

~~:~~:i!~~!li~~~t4fe°~ri~a U~~lieiedeE~:s ~ci!ti~ d~Z~in ca

sa. in BRAHMAN, el eetespune

mintea

oeste dizolvatll.

~m~~~~
viata
interesat.

un corp finit, el ramene

este eliberat chiar in eceeeta viatit Pentru el, suferintele acestei lumi a-au starljit. Desi poseda unit ell InfmituL Inima sa nu cunoaste om se spune cii este eliberat chiar in aceasta

, Deei el traie~te in trup, ecesta este m.ai dewaM 0 umbra: care il urmeaaa. EI nu mai este tulburat de gfuldul 1Ul "Eu" ~ "AI meu". Acestea sunt caracteristicile unui om care este eliberat chiar in aceesta EI nu mai este interesat sit cerceteze trecutul. Nu mal este sa scruteze viitorul. Este detaset falA de prezent. latA cum

§i

poprecBI:1!e§i~~; :t::~e~~~f=d~ntinlt!!:.arersoane
obiectele par a fi distincte. Cu tcete eceetee, el priveste totul din ~tulctul de vedere el egalitAtii ~ uniciMtii, deoerece e1 it vede pe eli6!~~~tAinv!t:.te. tA cum poti sA-I recunosti pe ernul ruruin'do~~~in~~e~i~ fA'!;~ri~ru:~ai~a~~e dintre ele. liltA cum pop 86-1 recuncqti pe omul eliberat chiar in aceesta viaVl Deoarece mintea sa estein mod continuu topiUi in beatitudinea lui BRAHMAN, el este incapabil sa. diatinga intre interior ljli exterior.

ler~d~~

Iata

cum t~ri~~teeli::t ~~for~~astA;mifnu se identifidl cu corp~ organele de sim~, etc. EI a trecu~colo de ideea de datorie l}i obligatle. latA cum pop sli-I recuncsu pe omul eliberat chiar in aceesta viata. . Cu _ajtltorul cuvintelor vii ale scripturilor, el a realizat unirea cu BRAHMAN. E1 nu mai este constrens sa se ren.ascA.Iata cum pop sa-l recunosti pe omul eliberat chlar in eceeeta viaVL EI nu se va Identiflca nidodeta cu corpul sau cu organele de sim\. EI nu mai are nici. un sentiment de posesivitate. lata cum pop sa-I recunosti pe omul eliberat chiar in aceaata viaVL Prin luciditatea sa transcendentA a realizat ca nu exista nici 0 diferentA Intre om ~i BRAHMAN, sau intre BRAHMAN §i univers decerece el vede ca BR.AHMAN este totul. latA cum pop sa-l recunosti pe ornul eliberat chiar in eceesta viaVl Oamenii sfmti pot sa-l glcriflce, oamenii rlti pot ea-I insulte simt!nllntele sale [atA de ei sunt eceleesi. lata cum pot,i sil-l recunostt pe' ernul eliberat chlar in aceesta siata, Raprile se versa in ocean, dar oceanul nu se involburell7J! din aceesta cauza, Obiectele ~turilor cur~ in mintea sa, dar el nu simte niei o ceecjie, deoarece el are co~tiinta RealitAp,i unice. El este

vk~=-~~~ri

75

eliberat

cu adevru-at,

ehiar

in aceastA

viat4-

Acela care a cunoscut realitatea lui BRAHMAN nu mai poate continua sA simt4 atapmantul fatA de aceastA lum.e. Acela care simte ata¥unent nu l-a cunoscut pe BRAHMAN. EI rAmtine ~elat ~ legat de pl4cerile si.m.~urilor. Despre un om care l-a cunoecct pe BRAHMAN nu se poate spune c4 mai este atapt de cbiectele sim~urilor, ata;w:e provenind din causa impresiilor puternice ~ a veclillor obiceiun ale dorin\elor sale trecute. Nu - dceintele 'Ii tendintele sale sunt elimiriate, deoerece el a realizat identitatea sa ell BRAHMAN. atunci ~~~t~ tentatd~~~~ de viatra. anterior. singure in eL ~ ~~

Je

~p~=e!r:n~:r=tinn!:;:rfe~

~ailiuz;;:.ea~~

~~o~;:
dacA el it .ele

dorin~

Aceste

~ri~ ~n~1e~;::ep~~~~~:~ tendinte Be spune ca se manifest4

durerea~!!~~~!~~n~ul~~ru~~~r=-=,p~~ief! ~~ =e~~~:~ =~C:-~~C~df:r~te precedat Cftnd un oD;! se trezelie din vis, el vede dI. acjiunile sale din vis ee destrmn4 in neant, Cand un om Be trezelie cu adevlU-at, ajungtind 10 cunoesteree Iundamentala dI. el este BkAHMAN, toate ca.uzele ecu.m.ulate, toate actiunile trecute, petrecute in decursul a mili~ect~~e p';!~~mse~~1'acem fapte bune sau dI. face~ pacate de moarte. Dar cand visele se destramA, cum. ar putea eceete din vis sa. ne duca spre cer sau infem?

acpuni

precum niciodatd

!~eei~~

aV::t~~~U:r!fci' legat de acpunile sale trecute,

nu poateE~arectacard:e~=t!i invellijurilor sale nu eete afect.at df proprietAtile

~P~~A~n:hn ~~~
invellijurilor.

prezente

A~.d~u sau viit.oare.

=~

ffi!:? t.rimis4

nu poilt~~fa}:re~:~c~

dltre ?utA nu se poate intoarce inapoi. SA presupunem c4 confunai 0 vaca cu un tigru iji tragi asupra ei. S!lgea.ta nu se va opri atunci cii.nd desccpen-ca vace nu e tigru. Ea va strApunge vaca..

a:s~~ ~~=t~~::~ ef~:~12~o~ o;~:~

~~ra~~r:.~~~ ~U:e
76

=
realizer ~

putemice

Maestrul.: DB, ai dreptate. Act-iunile rrecute aunt cauze foarte

dac! ele au inceput deja sa.-§i produc4 efectele. Ele trebuie

intreaga KARMEI

e~uiz~ze~~e=J~ufl~~~e~~~=
acum.ulare a KARMEI trecute care nu

~J':iee~~o=
absorbip. uni~i cu In\eleptul identitatea calitAtile

care au realizat identitatea lor llRAHMAN,

in eceesta

eceeeta ~
ell

Kl!Ht!At

prezenLe ;. viitcare precum ¢a inc4 slI.·~lproduca efectele. Dar el

deaceea !!.e:~
sunt reale,
unn4re~

mai eete sub constrangeree lunui aparente din viaele sale. . Un om care s-a trent nu semaiidentific:Acucorpuldinvis.cu ectlunile din vis san ell obiectele din visul sl!.u. El se reintoarce

=azi~s~~=tn~~~~::~:;~~e~~
la visul

cOrl§tllnta. divirul. Astfel de oameni au devenit unicul din s~e tuturor- atributelor. trIi~te absorbit in COlll}tiinta lui ATMAN. EI a sa cu BRAHMAN. BI1AIUlAN este pur ¢ nu atribuite acestor inve~uri grosiere §1 subtile.

BRAHMAN ~ care trAiesc continuu

z: :OOf~£~~:~~

convtiin~l~~e~in:;ten~lid~ct:~eledin
vi nici nu in continuare
mai eauta zadamic
obiectele Iumii

slI. le poeede. Deca el din vis, atunci inseamnit eli el

CUD

du

nu a-a ty;,zi!~~~~ce

trAiefjt.e absorbit in uniune ell eternul ATMAN~l nu mai vede ramie altceva, E edevaret di el trebuie sa. m!nance, sA-lJi susprut corpul atAta tim'p traie§te in Iume. Dar astfel de a.c)iuni sunt realizate la fel ca inrunte, din memorie. Ele sunt precum actiunil.e rememorate ale unui vis. Naeterea intr-un corp se face prin ectiunee KARMEI

a-a trezitla

terealui BRAHMAN

cat

:'=~Jcl. ~

poate spune ca s-a nllscut ca rezultat al ~. $i de asemenea er fi ilogic sA ne gindim di eceaeta KARMA l-er putea afecta pe ATMAN. Cuviritele de netAg!duit din scripturi declar! ca "ATMAN eete nen4.scut, etem, nesupus niciodata decaderii". Prin urmare, cum soar putea presupune ca. vreo KARMA ar putea sA-I afecteze pe omul care trmelJte acpwillor trecute afecteaxAflinta care se identifica cu corpul. Gel iluminat 'itie ca eceeeta idenlificare este falsA. De eceea el nu este afectat de 0 astfel de KARMA.

=t~feein:

~Ufeciac!:r: tr:u:: e

~:~e~~~~tA

datoritA~t!r:rost!:u~ eceet corp cand el are numai 0 existent4 iluzorie? Cum ar putea ceva nereal sA se nascli? Cum ar ,Putea ceva si1 maar! deca nu s-a n4scut niciodatA? Cum ar putea actiunile sau efectele lor sa. afecteze ceea ce esteireal?

S:uf~~:P~C~;;~fi~

sedes~dO~~

=~ie~~tre~r!D~'~~~~J:
77

:;r;;=explicillucrurile ~te~~:::ui~=~;~~:~ teecute,

ei Bimplist, Intr-un mod in care omul ignorant poate in\elege. Aceasta nu inseamnI!( c4 demonstreazA realitatea corpului ~ a celorlalte inve~uri din punctul de vedeee al unui om iluminat.

~u!.a~~ti~:

78

~i cA l·ai COIl1ltiin!4 ~j~~~

reinnoiUl,

t ~~t!~~e~~ ~e~~~e~~~?~~:~;:esAftti a a::g~:!tAr~

presuPurov~~rite ;o~~~~:- eecre

~n~o:ate~ co~=w:n~ma:= ~i~~ee!~ ~ experien~~ ~~='t4sa=~~&::~ ;n~tate fi

foame, qa mai departe -. toate eceetee sunt especte ce

realizat pe ATMAN, Vi continua beatitudine?

care eete existents absolutA, purR Cuvintele din scripuri, propria ta

pot trezi cOIllitiinta spiritua.l.!I. Dar disciPOl~ Intelept traverseazli. oceanul ignorantei sale numai prin iluminarea . inspiratia'directA produs4 prin ~tia lui DUMNEZEU. Tre~uie sA obpnem dteece-experienta Sine1ui. RealizeazB.-l pe DUMN"EZEU prin fi in tine insuti. Cunceste-I pe ATMAN ca. fiind Existents. Unica, indi'lizibilir, fi vei deveni perfect. Elibereaza.-\i mintea de. toate tendinjele care 0 distrag ~Ii trru.e~te fericit in cOrlljtiints lui ATMAN. • Aceasta este aflrIIW.tia ultim4 din VEDANTA BRAHMAN este totul • este acest univers fi fiecare creetura in parte. A fi eliberat insea.mrul a trill in BRAHMAN, realitateaindivizibfur. BRAHMAN este unie, • dup4 cum 0 dovedesc textele sacre.

Discipolul a ascultat co atenjie cuvintele inv!tAtorului eau. El a inv4tat des1?re supremul edevar al lui BR.AIIMA:N, ~i a sim\it ca eete • eu ejutorul puterii experientei ~i discemamantului sau. A{>Oi el ljl-a retraa aimturile de la 1umea obiectiva §i !ii-a concentrat mmtea asupra lui ATMAN. Corpul eeu a deveoit nemiscat, precu.m 0 stMdL Mintea sa eracomplet absorbitA in BR.I\HMAN. Dup4 Wl timp. el s·a reinters la cOIU1tiin~ normal4. Atunci, Ieeind afari1 din plin4tat a b~~e1s~~~ 8x:e~ealizat ~ §i astfel teste dorlntele deasupra ignoran~ mele I}i deasupra

~:~?aWu~~osc ~~
margini.

~ec'At 'beati~~~tin~~~~~

identitatea fiin ei mele cu mi a-au topit. ~-am ridicnt cunoeeteril limitate a eceetui

Oceanul lui BRAHMAN este plin de nectar - eceesta este bucuria lui ATMAN. Comoara pe care am giisit-o nu peate fi descris.!l. in cuvinte. Mintea nu _PO!te si1 0 imegineze. Mintea mea 8 cli.zut

~:
devenit umaruI,

una am ramas in bucuria Unde este universul? Cu putin timp in u.rmli l-am este Intr-adevar minunat. .

eu ~.

P~~lll!l

fu~:de~ ~:i;~~ cl~~:;~~ ~

Si acum, de~ m-em Inters 18 con.,tiin~n lui ATMAN. Cine l-a luat? S·a transformat in altcevn? zArit - acum el nu mei exi.stA. Acum totul

79

Aici eate oceanul lui BRAHMAN, plin de 0 bucurie f4rA sf'arljlit. Cum ~ putea eccepte sau respinge ceva? Este vreun lucru eparte sau distmct de BRAHMAN? ' Acum, in sf"~t. §tiu _cler cl1 Bunt ATMAN. a cl1rui naturA este bucuria eterna Nu mai vad nimic altceva. Nu cunosc nimic care sa fie separat de mine.

M4 inchin in rata ta, 0, maestrul meu divin! Tu ~ eliberat de once atasement, tu e¢ ce.l mai mare !jIi mai bun dintre intelepti'l Tu e¢ intruparea beatitudinii eteme. Compasiunea ta este infinita, precum
revarsere de raze de lun.it indepArt8nd incoOStan~8 mEta oboaitcere, durerea inlilntuirii mele in nestere ~ moarte umana. Intr-o clipitA, prin gratia ta, am g6sit aceastA comoar4 inepuizabi14 - ATMAN, eel de-a pururi beatific. . Bunt cu adevArat binecuvantatl Am stins unicul scop at vie~ Balaurul hidos al reIl8§terilor nu mil: mai poate prinde acum. Infinitul este al meu, Mi-am recunoscut edevsreta mea naturA in bucuria ~ lumina eterna, :;Ii acestea prin gratia ta!

Oclili~~!!n~e p~~

~ompaaiune. StrAlucitea lor eete ca

t.o:ate

A~~E~~imS:~TMANe~~~t.E:w.~~~~e~~~~in n~:,itoru1 rezultat~~ :CU;~ci s~~cI!:fo°d~~~ ;lsC::

Natura

Nimic

nu m4 maiIeaga

de _aceaatA lume.

Nu mil mai identlfie

bunatatea

mea edevaeeta eternA.

este pura_ coIUjtim~

eune realitatea

r==~
ebeoluta, Plll'4. infmiut

se buC:4~ s~t ~~TMTh,aue~~~cl:~~~ons~ ecuune, aeconstesns, neeeeeee • nimie oo~tiin\tu aunt nici acest Realitatea, obiect,

altceva

decat

&:~fo d~

:::~;ricl =~~ts~~uti~~~~ n
~: ;:~~!1~
Sunt filloll. ineeput,

nici acela, Sunt

eel care face ca toate

neechimbator. Eu sunt stilp8nul lJi sI1la:jul a tot. Sunt distrugiitorul tuturor plicatelor ~ impuritlIp.tor. Sunt pure, indivizibila eoruztiinVJ.. Sunt martorul tuturor lucrurilor. Nu am nici un sIt stApan decat eu insumi. Sunt eliberat de sentimentul individualitA'tli limitate ce gandeste in termenii de "Eu" ~ "al meu". Domnesc in toate Iiintele CD ATMAN, pura co~tiin~ esenja, .beea tuturor fenomenelor interne ~i externe. Sunt atat eel 80

~:Jr:~~ ~~~~"Ad~~":~

aunt nici filloll egal. Nu mi-a mai rllmas

care

Be

bucur4 In

ciit

~b=ti~
indivisibil,

~E~s!~T:uiestea ca Iiind separate mine. de

oameniillji imagineaz4 u intr-o formll trupeascA ~i ment.alS.. Timpul,. care este in realit.ate indivizibil in cicluri, ani §i anotimpuri.

~i eel

ce daruie

bucuria.

in vremurile

ignoran~ei

mine insumi este oceanul de bucurie infinit, nelimitat, Vanlul MAYA-ei se j0ac4 deasupra lui creind ¢ dizolVlind

ca pe ~~~r:=~iaac~st~:a, ignoranil1 cli. Eu aunt Inchia

ecelasi el ei ~i imagineazil ei continuu, ca fiind divizat

In

!gnoranS~
11

spare uscat,

unui calAtor insetat

g~

ar~=p~~~:~~8te~tu~el~
in timpul ollraJului nu poate uda desertul vis sau somn

Precum eterul, eu nu pot fi atins. Precum soarele, sunt altceva deeM obiectele pe care Ie luminee, Stau ne~cat precum mun~ii. Sunt nelimitat ca oceanul, Cerul nu este limitat de nom slti. Eu nu aunt limit.al de corp.
Prin

fiboA vise?

urmare, cum. pot fi eu afectet de stArile de veghe, Ele nu aunt decit stAn ale col"{)ului.

gustA ca un munte masiv, ferm. ~ ne~catmtotd.eauna. Nu cunosc wei dorin~a, nici ltul dcrinjei - pentru ell. eu sunt ecelasi totdeauna, nesupus diviz4rii ar pulea fi posibilil vrec ectiune at8fatA pentru eel care eete etern, universal. complet. ~i infinit precum cerul? Pentru ce ar mai depune strll.danie in implicare? Sunt flriI. organe, fllrA form!, ~ii mental. Nu aunt supus schimbdrii Sunt co~tiin~a beatificii plenara. Cum ~ putea fi implicat in ectiune, fie ea dreaptA seu nedreaptA? De eceea scripturile declera cl1 "A'l'MAN' r!m.tine e~ neatins de bine 88U rAu". Un om este altceva decat umbra sa.. Orice ar atinge umbra sa fierbinte sau rece, bun 88U rAu - el rllmiine complet neatins. rii.mAne ~e=~e el~,i~~t~~~i camere nu pot efecte lampa care 0 lumineaz4. Soarele este martorul actiunilnr, dar este distinct de ele. FocuJ arde toete lucrurile, dar este distinct de ele. Funia poate fi confundata ~~~~~es~i~~:~t:~o~~Par~~~uJ Eu nici nu ecjionee, nici nu-i fac

r!~ a:::u~s!f~poi~~nfe~Fm~~ D~~~e::!a~

~~te~p=
::ei
actlocese, niei nu

~~~~~:C~ niatiin~i.!dlE:J!t~ntAN~~~~~n: fuUS~:'

transcendent. Soarele se reflecUi. in api!. Apa ae IIl.i!jcl1 ~ astfel eel prost g8nde~te ca soarele ae miljclL A1'MAN se reflectA in corpul fizic ~i in mental. Corpurile se ~cll ~ actioneazl1 ~ prostuJ gandeete: "Eu ecponee, eu experimentez, eu sunt ucis". eceeste.

pe

a1p.i. sA

~COd%

~J::u~~~
81

=:!~ge~ecteMA

SA actionezi sau

sA te

bucuri,

sA

fii prost aau

viclean,

si1

fii

~\:~ua~~~e~es~t~~~:~ ahsolutuI, unicul. Sli l4si1m MAYA si1 sufere sece, 0 suti1, 0 mie de transfonn4ri"· ce-mi pas! mie care nu am. nimic comun cu ele? Peete
pAta un ~::';~t univers • de la MAYA ~ la formele fiaice exterioare, eu il vAd. ca fiind dear 0 umbnl a lui BRAHMAN. Eu eunt BRAHMAN, unicul, subtil ca eterul, flI.ra. inceput eau ~t. Eu sunt BRAHMAN, unicul, substratul tuturor exlstentelor. Eu £ac toate lucrurile sA se manifeste. Eu dau form4 tuturor Iucrurilor. Sunt in interiorul tuturor lucrurilor ~i totU§i.nimic nu m4
Cl:I.

poate ~~~

pA~

~~~~~~him~fA,a~~~

eparentel, este

%t=~·I~U:::. ~~td:!~=S~~~~~::! infinitul. Eu sunt beatitudinea absolutA.

schimbe~N~ d~unJci ab:iu~u ~~ Nimic nu m.II auspne, exist intr-o pun1 existentA prin mine insumi Sunt unicu1 Sunt sufletul universului. Bunt toate lucrurile §i sunt deasupra tuturor lucrurilor. Sunt unic. Sunt pur4 coll§tiint4, Bingur §i universal. Sunt bucuria. Sunt viata ve§I1ic4. Din nou ~i din nou m4 inchin tie, eel mai nobil DUMNEZEU,

,!:!co~

fu~4~~

e~~

=!\~h!:u~':in~~ S~:=.=~~~~~~~: am gru,it aceesta

iluziilor, mizerii,

atacat cu cruzime

PAn4 acum. am. visat.. In visul meu am hoin4rit prio pi1durea din ~tere in Da§tere, coplesit de tot felul de neca..zuri §i supus reincarn4rii, deci1derii §i m0t1~ Tigrul egoului m-e £!r4 incetare. Acutn, ~ infinita ta compasiune,

ma~e*8ip~~~~~~~. Tu e¢i una cu Lumina aunei lumi

::fucitoare

care proiecteazA aceastb umbnl .

82-

83

numai pentru ca ATMAN existA. Cum ar putea atunci vreuna ele.sa-I reveleze pe ATMAN, eel care le reveleaaa pe toate?

dintre

ATMAN strlUuce§teprin propria salumiruI. Puterea sa este infmitA. EI este dincolo de.cunoaqterea eenzoriala. Este sursa tuturor experientelor. Cel care-l cunoeste pe ATMAN este eliberat de orlee ~ limitAri. El este plin de glorle. Este mai mare decBi ceea ce este Lucruri1e percepute nici pl4.cere. EI nu este satisflcut.

i:s~LE~

~:n~~ea

=.

de si.mt_uri nu-i provceca nici Illlilmire, de ele. Nici nu fuge de ele. Del.ect8ndu-

d!~znsPa:~r:~~~TMAN~:: c;:
MAl meu". sau in cimitir. Nu are in pAdure

dw-erea}~f!ulr:~=:o~~~~~O:-bU~;: in ATMAN uitand orice gand de "Eu"!;i ~i facll:ji~kl~~~:lli:!p::a~~!=e~~~~fn~~ $I independent. Doarme far! team!

=ipa:a:2:!~~:l~~~:t;!eJ:~~ nt!\JE~~
ei, Prietenul sau este BRAHMAN, eternul. CunosciUorullui ATMAN nu .se identifica co corpul. EI rimuine in interioruI lui. ca intr-un vehicul, Deca oamenii it inzestreazlt cu confort §i lux, el se bucura de ~:e~io~ed~~ sran~:Ef~:'_e~ !~~~ztettu~~ Iumi. Peate sa. poerte haine scumpe sau sa rliIminii gel. El poete fi imbriicat in blana de clipriearll sau de tigru, sau sa. fie imbrlIcat dear

~~f~

a::~

~~ri ca~~ef!p~~~~:(r~tAc~~t!eb;:
dorinte

l=e~ un ecpil, sau Omul contemplatlv merge de unJ singur. El traie§te flIra. in mi~locul obiectelor dorintelor. ATMAN este eterna sa

satisfacttji!~ri ~id~~ ~~6=e~~~r~OO~t~~rtneori pare striUucitOl' precum un rege, alteori debit mintal. Uneori este calm ~ tacut. AIteori atrage qamenil la el precum un piton care i§i ecage prada. Uneori oemenii.Il onoreaza dill 'plin, alteori jl insulta. Alteori it igncra. Astfel trmelilte fiinta ellberata, cufundata mereu in cea mai inaltA beatitudine. Nu are bogApi. dar e totdeauna mul\umit. Pare neajutorat, in ciuda marii sale puteri. Nu se bucura de nimic, de~ este intr-o continua bucurie. Nu are egal, deel ii. vede pe top oamenii egalli lui. fructele dar nu present
Be identificli en eL Pare a fi in toate lucrurile, pretutindeni. Cunoecatorul lui BRAHMAN,

:~i~:e::; J~t~da;~~:~~~~~cl: ~ ~,!e:,

0

frin~ care

individuahf, tr!ie~te

dar este

eliberat

de

84

niciodaUl etins de pl4cere sau durere, de bine sau rau. Deca un om se identific.li cu invew,urile grosiere sau subtile in _ care trlI.iel1le, va ~rimenta pl4cerea ~ durerea, binele §i rAul. Dar nimic nu este nici bun. nici nlu _p:entru in~eleptul contemplativ, Ignorantul, care nu intelege ce s-a inbimplat, apune eli Soarele a fost irighitit de intunericuI eclipsei - dar Soarele nu poate fi niciodatA inghi\it. de corp §i de crice fel de limitare. Pentru el, corpul este oumbr4. Bl lccuieste in corp, dar it priveete ca pe un lucru ~~a unui

limitltrile co~tiin~ei eoepceeie, nu este

deoarec1~IJ;:p=r

Jcli:=nr~~uluisalc!t~~~~:~l
degrabA.

lui~~il~n~~~=~~~n:faU;~c:=~ mal
eeperet de
Corpul mai sau sarpe. sau mai inaIte.

joase

:~crin~~=IO: J:f~~ k; trunJri

Un
Corpul

de copac este carat de rAu catre pamanturi

eau, dus de spa timpului se bucura

suferA e~~~~=~e ~~~. cAnd tr!i.a incA in ignoran A, el ei-a creat cu sigurantli 0~ aceastA viatA presents, e\ aparent se bucuril eau sufera. erecteleKARMEI. Dar acum el a atins iluminaree §i nu Be mai identificA cu corpul. Corpul sau Be ~cA printre cbiectele

in BRAHMAN §i nu face decat sa 10cuiasc4 in corp, precum un s~tor calm ~ detaset, Mintea sa. este eliberatA de once frAmantare ~ stA nef'll.!jcatA ca axul unei ropwei nu E~ ~~

r:ecam::ur::esAe!ie ~~ur~~. i!e:~~~l~f~t;!l~t~~::bil~

~~e:~esle~rea~linddet~~~!T:~~u_ ~~~~

~~t~~~~o~:We¢!~~:~ di:e ~~~~ ed!~~i

de bueurie punl. Cel ce renuntA sA UI'tIlIireasca. vreun seop in aceeeta lume, sou chiar in lumile celeste ~ rAnlline absorbit in ATMAN, eete cu edevnrut ~~le SHIVA EI este adevAratul cunoscator al lui binecu~~t.eMc:te~~~,

~~~na~;~

=:oi:tl~be~
in BRAHMAN. El
Be

~~
resoarbein

Un actor rllnuine eceeasi persoana., chiar §i cand se imbracil diferit, pentru a juea un rol. AdeWl'atul cunoscatcr allui BRAHMAN r!m8.ne intotdeauna BRAHMAN §i nimic eltceve. . C8.nd un om iluminat a atins comuniunea eu BRAHMAN. corpul sAu ae poete usca §i poate muri precum frunzele ve¢.ejite ale unui copac. Ce conteazl1 aceasta? C6ci el s-a eliberat deja de cOWJtiinta corpulw., mistuind-o in focul cuncesterii. Omul iluminat trAie§te vescic colUjtiin~ identitApi sale cu

85

BRAHMAN.

pereche. El circumstan~e1e

El gustA continuu bucuria lui ATMAN, unicu1 f'M.!i nu lrebuie sA aruilizeze daC4 lccul, timpul eau sunt polrivite acestui inve~ din piele, carne ~ cese.

moarte ~~ eatfel de in~elept nu va mai fi niciodat4 f0!1at sa Be renasca, E1 ~e ell eete una. cu BRAHMAN pentnl ca §i-a ars hainele de ignoran\4 in focu1 cun~terii sale. Astfe~ e1 8 devenit BRAHMAN. Cum ar

~~beuci~~~

~~~~

=[:.J~
iluzii create

de ignorenta nceetra. fn realitate, ele nu exist!. in ATMAN, 9¥ cum o bucatA de funie r4.mAne 0 funie chiar dacA noi 0 confundAm sau nu cu un 1}8rPe. ~le imaginat nu existA in mod real
Oamenii vorbesc despre sclavie 86 §i eliberare • in\elegand prin

k=~tAt

sllJ:v:~;:=!rea

sunt

~~~::'ZBilAHMAN~~taar~~~ fuee~.Op::~:~J~Js
nimic altceva in afar! de BRAHMAN • unicul fhA second. Deca ur- exists un invelilj care sA-I acopere, BRAffMAN nu ar mai fi unie. Scripturile sacre (SHASTRAS) nu admit nici 0 dualitate. Bclavia :<;Ii elibereree emU!. numai in minte, dar'ignorantul i le atribuie in mod fats lui ATMAN - ca ~icand am spune ca lurainoeul soare este intunecat atunci cend el nu este decAt. acoperit de un nor tredll.or. Dar BRAB;MAN, unicul £Ara. de perecbe, neschimbatcercu

realitateE~~s~ea:a~e te fi inrobit SIlU eliberat. Atat sclavia eliberarea sunt stAri : mintii, Nici Will dintre ele nu poete fi atribuitA lui BRAHMAN, realitatea ve~c4 .

~colo

. oran~eEfe~
de ectiune.

~reche, supre~ in intregime Nu exisUl nici neetere, nici moarte, nici auflet inrobit fllril aspiratii, nici suflet eliberat care nu mai cautA eliberarea - aceeta este adevllrul ultim ~i ebaolut, .

e~~~?~~re

~:aCll.c~1= :~tA~r~-t~ e:~~ ~:a~~

cat ~
EI este se~ pur.

c:!!u~i:?

Cum

ne-am

puree

T~~~~sc,,!D~~ri~u~~r: J~&~~ ;~Et~~i fi~~ ~~!~~f

Te-ai purificat de toate relele acestei epoci Intunecate libera de orice doM\!.
I}i

.A.stAzi ti-am revelat misterul suprem prin dobandi cunoeeteree edevarata. Aceasta este eeenta cea

care mat

profundA
La

siI.

poti

mintea

eate

~~~~ti~= ~~ ~~~\!;:~:~
in acest
dialog dintre maestro I}i discipol, purificat acpuniloI'. care sunt ce tr,i gasesc bueuria de~ti de pesiunea fatA de placerile in euvintele scripturilor, in ale carer

edevaeete nat~A a in A. care cei ee eu

Fie ca acei 8Spiranti spirituali care cauUl. e\rberarea. care a-au de toate impuriUltile inimii prin realizarea cu de!BFe a
lumeqti, min~l a

87

intrat pacea invi:l\4turi1!

- fie

ca.

ei sl1 primeasc4

cu

bucurie

sf"antA eceesta

acestei l~=d'i!t :rerculh~~al d~~~ insetap ~ oprima~i de mizeria arzMoare ca. de razele cumplite ~e soarelui la.amiazd - fie ca. eceete invi:l\4turi sl1 li-L revelese pe BRAHMAN, unicul full de pereche, eel dlitAtor de inc8.ntare, oceanul de nectar care se intinde la ne~ la picioarele noastre. Fie ca

~o!fu°~t~rii.
Ie educa

~o~ro;u:

sl1~ein~~

c4tre eliben!.

implinirea

AUM... Pace - Pace - Pace

88

IMN DE SLAVA iNCHINAT

O. Doanine, Tu, care

DIVINULUI
sufletului melt;

sAIA~luie~ti in adancul

~ efof~rinimii. g~~ J~T~~~!t

Fi~e~

AUM este adevarata ta esenja, AUM, cuvantul eel mai slant, SAIruintA ~i ievor al scripturilor. Lo-ica nu te poate descoperi,

:~~~~urile

lui Dumnezeu,

¥ms:pectele. sale,

~Oi ne ~im GURUL. Tu e~i in fiecare inima Mintea ca Cu edevarat, Este eliberat

~n~~~e~t~ sa.

ell adevarat te primeesca, acel om . pentru totdeauna.

89

_ GHIRLANDA

PRASNOTI'ARA DE iNTREBARI

sr RASPUNSURIESENTJALE
eel mai bun pecare-l peate face

¥ALIKA

iNTREBARE;
un aspirant inVl!tAt~UR~:I~A RASPUNS: mare a edevarului.

Care este lucrul la ~iritualitate? &i~~b~~d~ Faptele care

ipJ:tIr:al1arS:a $~;:e::reu
spre
0

iJ.:rrREBARE:

Ce lucruri trebuie safle evitate?

ne conduc

ignorare

§i

mai

Cine poate fi considerat. GURU? RASPUNS: eel care a. giisit adevarul sll{lrem allui BRAHMAN prin dilatarea neslal'1;,iitA a constiintei sale ~l care se preocupA in permanents, ell dragqste iii compasiune de elevarea spirituala a discipolilor sal. .

iJ.:rrREBARE:

iNTREBARE: Care este prima i,li cea mai impcrtanta datorie a unei fiinje ce a dovedit 0 adeverata intelegere? RASPUNS: SA taie lanturile educatcere de euferinte ale dorinjelor Iumeqti,
]tASPUNS:

iJ.:rrREBARE:

Cum Aungand

se poate elibera 0 flinti1? cuncesterea suprema a lui BRAHMAN. fi

~: Care am din eceaata lume poate RASPUNS: eel a carui minte este pura.
RASPUNS:

numit pur?

iJ.:rrREBARE:
iNTREBARE:

Cine poete eel care poate Ce peate

fi numit intelept? ~ sa. cliscrimineze intre fi precum otrava pentru

.. real §i nereal. un aspirant date de

la spiritualitate? RAsPUNS:

GURU-Jsiiu.

Desconsiderarea

inv.II1Aturilor

neprejuite

sa il ai~eC:;e~~~°Ia~o~ilaU:e~h~~~t!ie~t~ri=~ nesterea ig. form! um.aruI? , RASPUNS: Sa. realizeae eeea ee repreainta scopul sau ultim, fuziunea ell BRAHMAN, ell Divinul, §i sa fie constant angajat in a face bine celorlalti. ,...
bef.Ui?

iNTREBARE:

Ce-l

pcate

tnqele

pe om sea-cum

oil

~eaUl

90

RAsPUNS:

Ateeemenrul

de, cbiectele

simturilor.

~: Cine sunt de rapt pentru noi, adevaratii hoti? RASPUNS:Obiectelecarefurllinimi.1e noastre.Indepertandu-le de ... edever. 11.JD1~ti? _

iNTREBARE: iNTREBARE: iNTREBARE:

Ce de

ne

cauzeeza ne bucura

sclavia de aceste

RASPUNS:

Setea

fatA de .

dcrintele

obiecte.
pe care

Care

este obstacolul

eel mai de temut

11 intalniiASP&~\.~n~acre~erea Care este

sa spiritwilil:? in aceasta lume cea mai eumplita

tercare?

RASPUNS: RASPUNS: RASPUNS:

~: ~:

Frica

de moarte.

Cine estein realitate wac? Cel care nu este multumit. Ce este injositor A cersi de Ia cineva Pe cine ar pentru 0 ftin~ll umaruI? care are mai putin decet ea.

admiratie'(

iNTREBARE:
RASPUNS:

trebui

sa.
de Ia

veneram

cu

multn

Pe eel care nu

cereeste
lume

nimeni.
un om

viu?

iNTREBARE:
RAsPUNS:
~ 18 realitate?

Cine in eceesta caractercine

este cu adevarat

Cel al carui Despre Despre

este nepatat. putea spune

am

ca Intr-adevar s-a
discrimineae intre

trezit

real si ireal.

RASPUNS:

eel care este capabil

sa.

Cine continua sa: fie inca adormit? RAs~UNS: el care tra.i.e§te in ignoranta. C

iNTREBARE:

iNTREBARE: Ce este
~~~~~

repezici~UNS:

to~!:io~~
cei despre care

trecator

pentru

noi, rostogclindu-secu ~~t~~

om.
Lumina

precum

iNTREBARE:
reeele Ultim.

Cine sunt

care se spune

eli sunt puri de

Adevar-ului

RASPUNS: Oamenli sfinti,

de luna?

e-au patruns

iNTREBARE:

Ce este de fapt iadul? 91

RAsPUNS: RAsPUNS:

A tr.!ll in eclavie

fata de obiectele

exterioare.

iNTREBAR.E:

Ce este fericirea? Detasarea. Care este datoria suprema a unei foote umane?

i:rrrREBARE:
oameni .mediat ~=~:i

~:~o~~~~~r sunt lucrurile §i

p~:i:~o~ol~t~i ce devin lipsite

~~Ji~
de valoare

iNTREBAR.E: Care ce sunt cucerite? RAsPUNS: Onoarea

RASPUNS: RASPUNS:

fa.ima.
veritabila de fericire?

i:rrrREBARE:

Ce ne educe starea Asplratia catre Divin. Ce este moertea? Ignoranja.

i:rrrREBARE:

llrrREBARE: RASPUNS:

Care este lucrul eel mai valoros? Un dar dat Ia momentul potrivit. Care este cea mai necrutatcere escuns.
0

insote¢e

RASI!~ t8ndcl;~~are c
iNTR.EBARE:
Ce trebuie ~UNS:

iNTREBAR.E:

boala

ce

a fost iinut

M.

urmareasca
cit

flinta.

umana

in

timpul noeptej aceasta

Sa. tnveje

eu tntelepciune

timp

trrue§te.

dorime inferioare.
iubire?

iNTR.EBARE: La ce trebuie sa. se gandea:scli omul zi §i _ RASPUNS: El trebuie sa. se gandeasca la cit de trecaroereeete ' Iume, ~ nu trebuie niciodata sA fie dcminat de pasiuni §i iNTR.EBARE:
Ce sentimente trebuie aspiratia sl1 prejuim clitre Divin. eu mulUI

RAsPUNS:

Compasiunea

iji

recunosnnta.
acestei

sau

iNTR.EBARE: Ce inimi nu pot fi cucerite de Corta edevarului chiar dacaam tncerce sa. 0 facem ell toate puterile? RASPUNS: Inima unul nebun, sau a unui om care se teme, care este plin de suparare, sau care este incapabil de
lumi? RASPUNS: priveasca cu detasare

iNTR.EBARE:

Cine este eel care nu Cel care este sincer integratoare la placere 92

poete fi prins §i
care -este sau la durere

in capcanele capabil sa §l la toate

eelelalte

perechi

de lucruri

antagoniste am, chiar

ale viejii. ~ zen, plini de veneretle, ii

iNTREBAR:E:
adue o~UNS:

ClIrui

Celui

Care are sufletul

plin de compaeiune.

edevarul,

Cine este respectat de toeta lumea? RASPUNS: Cel care este umil ~i rosteete intotdeeuna astfel incat el face bine celcrlalti, educendu-le fericirea.

lr:rrREBA:RE:

~l~~,e~:bifd~:r:~blace
~IC!ee ~~e~cl~=~u:<t;Wle, eei in\elepp' sau de cliI1ile sfinte.

actiuni negative.
dAruite lui de

atunci

!NTREBARE: Cine este cu edevar mut? RAsPUNS: Cel care nu spune euvinte cand ele aunt necesare.
~l'!~hu;~~eaC:r:~:J~~~ua~~~ RASPUNS:

frumoase,

mai

ales

brrREBARE:

Ce dA frumusete omului? Caeecterul sau bun ~i credinta Ce relajle

in Dumnezeu. tot atilt.

!NTREBARE:
de repedRISpUWS:tP~:tenia

este efemer.!i ~i se sr~e~e

cu un om rau, Care sunt cele mai elese calit4p in aceeeta

lume?

iNTREBARE:

R.AsPUNS: Sa. ai cepecitatea de a epune cuvinte plileute cu compasiune, ea fi inv!1at fAr.!!. sA fi mandru, sA fi eroie §i de asemenea iertAtor, sl1 fi bogat fAr! a fi etaeat de bogil.tii; aceste patru calit4~i sunt rare. RA:sPUNS:

iNTREBAR:E:

Care este l~ eel mai deplorabil? Zg8l'cenia celui bogat. Ce calitate a Generozitatea

R.AsPUNS~ RAsPUNS:

!NTREBARE: !NTREBARE: !NTREBARE:

omului trebuie sA

fie

sMvitA.?

Cine este admirat eel care este umil. Cine ~i.gi1 r~e ~

de catre eei in~elepti?

pentru ~i¥UNs;~~e

gloria

afmteniei

pentru

el ~

cand i se daruieste

m4repe.

93

i:NTREBARE: Cine este stApfulul aceetei lumi? RAsPUNS: Cel ale carui cuvinte eunt frumoase de bine !}i care urmeazA calea Adevarului Supremo
RASPUNS:
tntelepjilcr !}i care-d

!iii aduclltoare

i:f.rrR,EBARE:

Cine nu este cuprins njctcdeta de teamA? Cel care urmeaza cu sflnjenie cuvintele are simturile sub control.

RA.sPUNS:

i:NTREBARE:

Unde ar trebui omul s! trlllascll? ToP. oamenii ar trebui sa. trlliascA in Dumnezeu. Ce lucruri nu trebuie sa epuna niciodata celorlalti. un om

i:NTREBARE:
intelept'kAsPUNS: R.AsPUNS:

Minciu:ru

!}i cuvinte

rele impotriva

i:NTREBARE:

Ce ar trebui sa. nu uitam noi niciodatA? Numele sf8.n.t 81 lui Dumnezeu. Care sunt dusmanii cei mal de temut ai unui

i:NTREBARE:
C3pi~liIlt~~~~~;~tele

§i lacomla..

§i eeea ce este irea1 trebuie dormtele?

~~t~~e':":d~~!:i:~t~z~e~~'=
protejatA este cu multA grijd ca care tAu. buna erma ell care
0

femeie

iubita,

i:NTREBARE:
RAsPUNS:

Care

copacul

lndeplineqte

toate

inv41Aturile Care

GURU-lui este cea mal

supuneitASPIDiS~~~:pciWlea.
RASPUNS:

i:NTREBARE:

pop

i:Jfr.REBARE:

in ce reaida puterea in rAbdare. .

omului?

RASPUNS:

i:Jfr.REBARE:

Unde existA otraw? inlauntrul sufletului celuirau, Ce este curajul?

RASPUNS: Lipsa de pasiuni §i etasemente. RASPUNS:

noastre

i:f.rrR,EBARE:

i:Jfr.REBARE:

proprille oameni?

De ce trebuie sli-ti fie fricA? Trebuie sa ne temem si1 nu devenim bog;ltii. Ce se intWne§te

posedaji

de

IN'rREBARE:
RAsPUNS:

acuin

din ce in ce mai rar

1a

Dragostea

cureta
94

de Dumnezeu.

RAsPUNS:

lNTREBARE:

Care Bunt relele cele mal greu Gelozia IIi invidia,

de de~it?

puterea

~Cepmc!:s~ ~ l~eD=e:i~e
ex.emplului sau frica din ceilalti. Cum pcete

alung4

prin

RAsPUNS: Practicand cu erdoare disciplinele spirituale.

lNTREBARE:

0 flintll sA atingii

eliberarea?

iNTREBARE:
cli.tre oam~UNS:
Iiind aatfel, ~: RASPUNS: superioare. precum
0

Ce flintll
poartA

or trebUi sA fie eel mai mult Iubita

de

Cea care a dobandit cunoeqterea lui BRAHMAN,

cli.tre Dumnezeu. sA.~i desvolte puterea ell bucurie unei de Cum poateaspirantul Prin eervicii fiicute

fiinte

~iC:"ee~~=e~urv=urtim.
RAsPUNS: Gel care
~~~~fitA

lNTREBARE:

Cine este cu adevaree bogat? se inchiruI lui Dumnezeu ell adevarat

cu devctiune.
viat,A?

din aceasta

~lC~~:::~~ice
~ ~l

at

face?

:r~-~de~:~~~.avem incredere?
om slant?

~
de tenta ~ ~UNS: lui Dumnezeu.

~e~;n:atAnrD=e~:'
Cine este eliberat eel care cantil. mereu ell credinVi

~l~d:~~~f~ricisrant?
de p4cat in aceastAlume ~ iubire pliru'( numele

~: Care este cea mai ~ea sarcinA pentru un om? RASPUNS;SI1·§i paetreeemintee Ul mod constant sub control.

lNTREBARE:

Cine Il proteieaza

intotdeauna

pe aspirant

pe

95

calea sa

~~Ui:;
l:riTREBARE:
1NTREBARE:

Iubitul

sau GURU.
invi1t!torul
poate acestei lumi? fiin~A limitaUl

RASPUNS: Dumnezeu.
Cum

Cine este

atinge

in~elepcmP~s:~rk

gratia lui Dumnezeu,

suferinte

~=
RAsPUNS:
~~ultima

~PG.N~ ~~oZ~tiunea
1NTREBARE:

1NTREBARE:

Cum

ne putem

elibera

de Iantul

educator

de

=-~~~d~~ ~
cend

conatenta cAire Dumnezeu.

dincolo de ignoran~A.

edsta in nci,

Ce ~ste igncranta? Obstacolul ce ne impiedictI revelareaDivinului realitate? Ce este ireal? Tot ceea ce dispare Divin.

care

cunoaqtere

RAsPUNS:

1NTREBARE:
a Sinelui

inflor~te

adevArata

~in~~t=t~ei~~~~a? ~~!!~~:~:te imposibil La cine trebuie sa. ne rugllm ~ La 0 incarnare a lui Duronezeu. de evitat?

eliberarea?

1NTREBARE:

pentru

a dob8.ndi

RAgPUNS:

~~~:;ee:t:~f!n1!inoeetre.
~ila1:~~~
precum

ADM. tuturor

cArtilor sfmte?

~ci~::l~d!=al~l~~=e~!E~~~ 0 corabie Imensa.

RASPUNS:

l:riTREBARE:

Cine este iriliIn~uil? Cel care este a~l de lucrurile

lumeqti.

96

~: RASPUN&

Cine esteliber? eel care este lipsit Cum se poate

de pasiuni. ajunge

(lumile

~IJN~i:~~ ajungem dace suntem

i:NTREBARE:
Ce RAsPUNS: RAsPUNS: Realizarea Care Pasiunile Sinelui Suprem

i:NTREBARE:

in cele

mai inalte

ceruri

eliberap. de pofte.

4istruge complet ~ pentru totdeauna

Individual iad? (ATMAN).

poftele?

i:NTREBARE:

eete poerta cetre

necontrolate,

~cclC=e
nesupuse ~: RASPUNS: controlu1ui

~~~:;~d:e~IiLntinu4?

Cine sunt d1lljmanii nOlJtri? O~ele noastre de si.m~. atunci cdnd sunt mm~ii, deci atunci cand.ele controleazA mintea.

controlate.

~~e~~=n:en~t~f

atunci

cAn~

aunt

~~c:r~~~~~~
~: RASPUNS: RAsPUNS: Cine este in intregime orb? eel care eete plin de pasiuni Cine a invins intreaga lume? eel care llji controleazli perfect mintea. la cu

i:NTREBARE:"

iNTREBARE: Care 8W1t datoriile unui aspirant spiritualitf!te? RASPUNS: Sa. renun~e Ia toate gBndurile Jtmltatoere individualizatoare legate de "mme" §i "01 meu", ~ ali se darulesca totullui Dumnezeu. i:NTREBARE: A cui neetere este intr-adev4r binecuvantatA? RAsPUNS: A aceluia care prin ceea ce face, Innobilandu-qi eternizandu-qi vtete, nu trebuie slI. se mai reaesca,
moarte. ~: RASPUNS: Cine estenemuritor? Cel care nu trebuie . Cand .sA mai ferm treeca stabiliti printr-o in

lJi

§i

alta. idealul

renunVUU la

iNTREBAR.&

Iumea-Iluzorie

a suferintei?
97

devenim

unul.

RAsPUNS: CBnd realizam

ell

ATMAN ~ JIBAHMAN sunt

1NrREBARE: Ce este 0 ru:Pune dreaptA? RAsPUNS:-Actiunea care ii place lui Dumnezeu.

98