Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat.

, Ia[i Ileana
– 2010 Prejbeanu
– vol. 114, et
nr.al.
4

MEDICINÃ PREVENTIVÃ - LABORATOR ARTICOLE ORIGINALE

FUMATUL, CONSUMUL DE ALCOOL ªI SARCINA

LA POPULAÞII DIN SUD-VESTUL ROMÂNIEI

Ileana Prejbeanu1, Cornelia Rada2, L.L. Indrei3, Monica L. Cara4,

Marcelina Mihai1, Manuela Dragomir 5, M. Pîrlog6
Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Craiova
Facultatea de Medicinã
1. Disciplina de Igienã, Sãnãtatea mediului
5. Disciplina de Sãnãtate publicã ºi management
6. Disciplina de Sociologie medicalã
Academia Românã
2. Institutul de Antropologie Bucureºti
Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Gr.T. Popa” Iaºi
Facultatea de Medicinã
3. Disciplina de Igienã, Sãnãtatea mediului
4. Direcþia de Sãnãtate Publica Dolj

SMOCHING, ALCOHOL CONSUMPTION AND PREGNANCY IN A POPULATION

OF SOUTH-WESTERN ROMANAI (Abstract): The purpose of the study was to evaluate the
amplitude of tobacco and alcohol consumption among two populations living in urban, respec-
tively rural areas in the South-Western part of the country. The presence of the two risky
behaviours during the pregnancy was also analysed. Material and method: A number of
1,200 people, men and women, aged 18-75 years, with different educational levels, living in
urban and rural communities were asked to answer a questionnaire with 111 items regarding
their knowledge and attitudes about the sexual-reproductive health; 11 items referred to tobacco
smoking and alcohol drinking. Results: About half of the subjects have never smoked. The
mean age of starting smoking was 16.97 years. A number of 295 subjects (24.6%) were daily
active smokers, men more frequently than women (p<0.001). A percentage of 77.3% of the
subjects used to drink alcohol, 16.4% of them daily. The daily alcohol consumption was more
frequent among men, low educated people and rural inhabitants comparing to women, respec-
tively high educated or urban inhabitants (p<0.001); 11.2% of the respondents got frequently
drunk. During the last pregnancy in the couple, women and high educated people stopped
smoking and drinking more frequently then men, respectively low educated people. Conclu-
sions: The above findings indicate the need to start in school effective health promotion
campaigns to reduce tobacco and alcohol consumption and the need for support of population-
-based educational interventions aimed at smoking cessation in both parents. Key words:
SMOKING, ALCOHOL DRINKING, PREGNANCY

Este unanim acceptatã ideea cã sãnãtatea
este o condiþie indispensabilã pentru desfã-
ºurarea la parametri optimi a întregii acti-
vitãþi umane, pentru atingerea unor nivele
superioare de competenþã ºi performanþã în
plan personal, familial, socio-economic ºi
profesional. Obþinerea ºi menþinerea unei
stãri optime de sãnãtate sunt incontestabil
dictate de atitudinea pe care fiecare per-
soanã o are faþã de factorii de risc ºi de
protecþie prezenþi în mediu (1).
Principalii factori ce influenþeazã starea
de sãnãtate sunt acele comportamente ce intrã
în alcãtuirea stilului de viaþã: consumul de

1148
 Fumatul, consumul de alcool ºi sarcina la populaþii din sud-vestul României
alcool ºi de tutun, alimentaþia, activitatea
fizicã, regimul de odihnã. Organizaþia Mon-
dialã a Sãnãtãþii (OMS) apreciazã cã jumã-
tate din decesele înregistrate în lume se
datoreazã unui stil de viaþã nesãnãtos în
care fumatul, consumul excesiv de alcool,
alimentaþia neraþionalã ºi sedentarismul joacã
un rol esenþial (2). Astfel, se considerã cã
aproximativ 50% dintre fumãtorii adulþi
(estimaþi la circa 1,3 miliarde în anul 2003)
vor deceda ca urmare a unor afecþiuni cau-
zate de fumat - accidente vasculare corona-
riene ºi cerebrale, boli pulmonare (inclusiv
cancer bronho-pulmonar) ºi alte afecþiuni
maligne; peste jumãtate dintre aceste decese
vor surveni la vârste medii (între 45 ºi 54
de ani) (3). Problemele sanitare ºi sociale
generate de consumul abuziv de alcool sunt
tot mai acute în numeroase þãri, ca urmare
fie a creºterii cantitãþilor de alcool consu-
mate, fie a modificãrii grupelor populaþio-
nale de consumatori (cu referire directã la
femei ºi tineri) (4). Alimentaþia nesãnãtoasã
ºi inactivitatea fizicã sunt printre cauzele
majore ale unor afecþiuni cronice precum
bolile cardio-vasculare, diabetul zaharat de
tip 2 ºi unele forme de cancer, contribuind
esenþial la creºterea numãrului global de
cazuri de îmbolnãviri ºi decese (5). Prin
urmare, promovarea stilului sãnãtos de viaþã
apare ca cea mai eficientã metodã de preve-
nire a îmbolnãvirilor ºi de menþinere a stãrii
optimale de sãnãtate (1, 2).
În acest context, prezenta cercetare ºi-a
propus evaluarea extinderii a douã compo-
nente ale stilului de viaþã (consumul de tutun
ºi de alcool) în rândul a douã populaþii
provenite din medii de rezidenþã diferite.
Am investigat atât un grup populaþional din
mediul urban, cât ºi un altul din mediul
rural – segment populaþional de cele mai
multe ori „uitat” de cãtre investigatori. Am
urmãrit cele douã comportamente atât în
evoluþia lor cotidianã, cât ºi în perioada
ultimei sarcini survenite în cuplurile în care
cel puþin un partener a fost respondent în
studiul nostru.
MATERIAL ªI METODÃ
Studiul de faþã face parte dintr-o cerce-
tare mai amplã vizând sãnãtatea sexual-repro-
ductivã a populaþiei din zona de sud-vest a
României (judeþul Dolj). În cercetare au fost
incluºi 1.200 de subiecþi, bãrbaþi ºi femei,
600 (50%) domiciliaþi în municipiul Craiova
ºi 600 (50%) – în comune din judeþul Dolj.
Selecþia participanþilor a fost aleatorie, urmã-
rindu-se însã crearea unei structuri cât mai
echilibrate a lotului din punct de vedere al
nivelului de instruire (elementar, liceal ºi
superior) ºi al grupelor de vârstã (18-25,
26-35, 36-45, 46-55, 56-65, 66-75 ani).
Subiecþii au fost rugaþi sã rãspundã unui
chestionar conþinând 111 itemi (pentru ambele
sexe), plus alþi opt itemi specifici pentru
persoanele de sex feminin; chestionarul a
cuprins preponderent itemi precodificaþi,
dar ºi itemi cu rãspuns liber. Subiecþii au
fost informaþi asupra obiectivelor ºi modali-
tãþii de aplicare a chestionarelor. Participa-
rea lor la cercetare s-a fãcut în urma consim-
þãmântului lor liber exprimat, cu respectarea
permanentã a principiilor anonimatului ºi
confidenþialitãþii. În prezentul studiu sunt
analizate rãspunsurile oferite de subiecþi la
11 întrebãri referitoare la consumul de tutun
(vârsta ºi motivele de debut al fumatului,
frecvenþa ºi numãrul de þigãri fumate) ºi
alcool (frecvenþa consumului – incluzând
episoadele de stare de ebrietate -, tipul ºi
cantitatea de bãuturi alcoolice consumate,
situaþia consumului de alcool în familie);
subiecþii au fost, de asemenea, întrebaþi dacã
au consumat tutun ºi/sau alcool în timpul
ultimei sarcini (subiecþii de sex feminin),
respectiv în timpul ultimei sarcini a parte-
nerei (subiecþii de sex masculin).
Rezultatele studiului au fost prelucrate
statistic folosind programul SPSS. Evalua-
rea semnificaþiei statistice a diferenþelor dintre
subloturi s-a realizat prin intermediul tes-
tului Pearson (testul c2) (6,7,8).
1149
 Ileana Prejbeanu et al.

% 12

10

0
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 29 30 32 35 36 40 45 48
varsta (ani)
Fig. 1. Distribuþia statisticã a fumãtorilor (%) în funcþie de vârsta de debut a fumatului
80 75
% 67.2
70 barbati femei intregul lot 57.8
60

50

40 32.9 17.7
30 24.6

20
4.8 2.9 4.5 4.4 4.4
10 3.8

0
zilnic de cateva ori/sapt. ocazional nefumatori la data
interviului

Fig. 2. Distribuþia statisticã a subiecþilor (%) în funcþie de frecvenþa fumatului la data interviului
REZULTATE
FUMATUL. Prelucrarea staticã a rãs-
punsurilor oferite la întrebãrile din ches-
tionar a indicat faptul cã 594 de subiecþi
(49,5%) nu au fumat niciodatã. În cadrul
lotului de 606 subiecþi (50,5%) care fuma-
serã cândva de-a lungul vieþii ºi fumau sau
nu la momentul interviului, vârsta medie
de debut a fumatului a fost de 16,97 ±
5,68 ani; mai mult de jumãtate dintre ei
(52,3 %, N=317) erau deja fumãtori la
împlinirea vârstei de 17 ani (fig. 1).
Cei mai mulþi dintre foºtii ºi actualii
fumãtori au indicat influenþa anturajului
(44,4%, N=269), curiozitatea (42%, N=
255) ºi necazurile (2,1%, N=13) ca fiind
principalele motivele care i-au determinat
sã înceapã sã fumeze,
La data interviului, mai mult de douã
treimi din subiecþi (67,2%, N=806) erau
nefumãtori, iar ceilalþi 394 (32,8%) - fumã-
tori (fig. 2 ); 24,6% subiecþi din întregul
eºantion (N=295, reprezentând 74,9% din
numãrul fumãtorilor) fumau zilnic. Prevalenþa
fumatului a fost mai mare în rândul bãrba-
þilor decât în rândul femeilor (p<0.001).
Cei mai mulþi dintre fumãtori (61%, N=
240) fumau între 10 ºi 20 de þigãri pe zi;
un procent de 9,1% din numãrul fumãtori-
lor (N=36) consumau mai mult de 20 de
þigãri pe zi, în câteva cazuri fiind menþionat
chiar consumul a 40-50 de þigãri pe zi.
Ceilalþi 19 subiecþi care fumau zilnic (4,8%
din numãrul fumãtorilor) utilizau mai puþin

1150
 Fumatul, consumul de alcool ºi sarcina la populaþii din sud-vestul României

50
% 45.1
45
barbati femei intregul lot
40 38.1

35
31.2
30 28.3 29.6
27
25 22.7
20
20
16.4
15 14.4
12.3
10
6.7
5 2.8 2.7 2.8
0
zilnic saptamanal lunar ocazional nu consum alcool
Fig. 3. Distribuþia statisticã a subiecþilor (%) în funcþie de gen ºi de frecvenþa consumului de alcool
de 10 þigãri pe zi. În aceastã cercetare, atât nivelul de in-
În lotul nostru, nivelul de instruire al struire, cât ºi mediul de rezidenþã au apãrut
subiecþilor nu a determinat diferenþe sta- ca factori de discriminare între subloturi în
tistic semnificative în ceea ce priveºte pre- privinþa consumului de alcool (tab. I), dife-
valenþa fumatului. renþele fiind statistic semnificative pentru
CONSUMUL DE ALCOOL. La nivel ambele variabile (p<0,001).
individual, rezultatele cercetãrii indicã faptul Astfel, s-a constatat faptul cã procentul
cã 197 de subiecþi (16,4%) consumau zilnic consumatorilor zilnici de alcool reprezenta
alcool la data interviului (fig. 3). Cei mai 23,8% din subiecþii cu studii elementare ºi
mulþi dintre subiecþi (N=457, 38,1%) s-au doar 5,6% din respondenþii cu studii uni-
declarat doar consumatori ocazionali, în versitare, cei din urmã declarându-se, în
timp ce alþi 272 (22,7%) nu consumau deloc proporþie de 49,8%, doar consumatori oca-
bãuturi alcoolice. Consumul de alcool este zionali de alcool.
mult mai frecvent în rândul bãrbaþilor decât În mediul rural, 23,1% din respondenþi
în rândul femeilor (p<0.001), aceeaºi situa- au indicat consumul zilnic de alcool, în
þie constatându-se ºi în ceea ce priveºte timp ce populaþia din mediul urban s-a
frecvenþa episoadelor de beþie acutã (bãr- declarat consumatoare de bãuturi alcoolice
baþii au fost „frecvent” în stare de ebrietate ocazional (47,8%) sau la sfârºit de sãptã-
în proporþie de 23,2%, în timp ce femeile - mânã (16,7%).
numai în proporþie de 1,4%). La nivel familial, prevalenþa consumu-
TABELUL I
Distribuþia statisticã a subiecþilor (%) în funcþie de nivelul de instruire ºi mediul de rezidenþã,
respectiv frecvenþa consumului de alcool
FRECVENÞA CONSUMULUI DE ALCOOL
zilnic sãptãmânal lunar ocazional nu consum alcool
(% din lot) (% din lot) (% din lot) (% din lot) (% din lot)
NIVEL DE INSTRUIRE
elementar 23,8 20,6 1,7 30,2 23,7
liceal 13,2 17,9 2,9 41,4 24,6
superior 5,6 22,9 4,8 49,8 16,9
MEDIU DE REZIDENÞÃ
urban 9,7 16,7 3,3 47,8 22,5
rural 23,1 23,4 2,2 28,4 22,9

1151
 Ileana Prejbeanu et al.

70 66.1
% barbati fem e i intre gul lot
60 55.2

50
41.7
40
32.5
30 25.8 27.2 26.6

18.3
20

10 6.7

0
da nu nu este cazul (fara sarcini)

Fig. 4. Distribuþia statisticã a subiecþilor (%) în funcþie de gen ºi de consumul de tutun în timpul
sarcinii/în timpul sarcinii partenerei

lui de alcool a indicat valori mai mari decât Remarcãm, totodatã, proporþia semnificativ
cele constatate în cazul consumului indivi- mai micã (p<0,001) de femei care au con-
dual. Astfel, bãuturile alcoolice se consu- tinuat sã fumeze în perioada ultimei sarcini
mau zilnic în familiile a 288 de subiecþi (6,7%), comparativ cu proporþia bãrbaþilor
intervievaþi (24%); numai 184 de subiecþi ce nu au renunþat la acest comportament
(15,3%) proveneau din familii în care nu se (32,5%) pe parcursul sarcinii partenerei.
consuma alcool. Am constatat diferenþe sta- Prelucrarea statistica a datelor a indicat
tistic semnificative (p<0,001) în funcþie de faptul cã numai 7,3% din numãrul total de
nivelul de instruire al respondenþilor, con- femei au consumat bãuturi alcoolice în timpul
sumul zilnic de alcool fiind întâlnit în 33,6% ultimei sarcini.
din familiile ai cãror membri prezentau un În tabelul II este redatã distribuþia statis-
nivel elementar de instruire ºi în 9,1% din ticã a subiecþilor în funcþie de nivelul de
cele alcãtuite din persoane cu pregãtire uni- instruire ºi de consumul de tutun ºi alcool
versitarã. în timpul sarcinii/în timpul sarcinii parte-
CONSUMUL DE TUTUN ªI ALCOOL nerei. Am constatat faptul cã procentele
ASOCIAT SARCINII. Rezultatele prezen- persoanelor cu studii superioare care au
tate în figura 4 indicã procentul redus de menþinut cele douã comportamente de risc
subiecþi (18,3%) care au continuat sã fumeze în timpul sarcinii (17,3% pentru fumat, 23,8%
atunci când în cuplu a apãrut o sarcinã. pentru alcool) au fost mai reduse compa-
TABELUL II
Distribuþia statisticã a subiecþilor (%) în funcþie de nivelul de instruire ºi de consumul de
tutun ºi alcool în timpul sarcinii/în timpul sarcinii partenerei
NIVEL DE INSTRUIRE
elementar elementar elementar
FUMATUL ASOCIAT SARCINII
Nu am fumat (% din lot) 57,3 55,9 48,9
Am fumat (% din lot) 20,1 16,6 17,3
Nu este cazul – fãrã sarcini (% din lot) 22,6 27,5 33,8
CONSUMUL DE ALCOOL ASOCIAT SARCINII
Nu am consumat (% din lot) 50,8 53,5 42,4
Am consumat (% din lot) 26,6 19 23,8
Nu este cazul – fãrã sarcini (% din lot) 22,6 27,5 33,8

1152
 Fumatul, consumul de alcool ºi sarcina la populaþii din sud-vestul României
rativ cu persoanele cu instruire elementarã
(20,1%, respectiv 26,6%), diferenþele fiind
semnificative statistic (p=0,02, respectiv
p=0,002).
DISCUÞII
În lotul analizat, procentul persoanelor
fumãtoare la momentul interviului a fost
similar celui întâlnit în studiul naþional
referitor la consumul de tutun, derulat de
Centrul pentru Politici ºi Servicii de Sãnã-
tate în anul 2007 (32,8% vs. 30%). Am
constatat însã cã subiecþii din cercetarea de
faþã au început sã fumeze la o vârstã mai
micã (16,97 ani vs. 19,55 ani), astfel încât,
în acest lot, mediana a fost 16 ani, iar în
studiul naþional - 19 ani. Aceastã constatare
ar putea sugera unele deficienþe în educaþia
sanitarã a copiilor ºi tinerilor privind efec-
tele nocive ale (debutului precoce al) fuma-
tului asupra sãnãtãþii în judeþul nostru. În
ambele studii, cea mai mare parte a fumã-
torilor (procente situate în jurul valorii de
61%) consumau 10-20 þigãri pe zi ºi aproxi-
mativ fiecare al zecelea fumãtor consuma
mai mult de 20 de þigãri pe zi (9).
Procentul consumatorilor de alcool în
lotul studiat (77,3%) a înregistrat valori
crescute, în condiþiile în care cercetãrile
aratã cã 64% dintre persoanele cu vârsta de
peste 12 ani consumã alcool (1) Prevalenþa
crescutã a consumului de alcool în rândul
populaþiei se datoreazã faptului cã, pentru
majoritatea oamenilor, acest comportament
reprezintã o modalitate de petrecere a timpu-
lui liber, de creare a unei stãri de bine, de
sãrbãtorire a unor evenimente. Pe lângã
aceastã explicaþie, procentul mare de con-
sumatori zilnici de alcool întâlnit (în pre-
zentul studiu) în mediul rural a avut la bazã
consumul de bãuturi alcoolice obþinute în
gospodãria proprie; în cazul bãrbaþilor,
acest consum a fost estimat la 2-3 l de vin ºi
300-400 ml bãuturi spirtoase (þuicã) pe zi.
În schimb, locuitorii din mediul urban au
declarat cu precãdere consumul de vin sau
bere, fie ocazional, fie sãptãmânal, în zilele
libere, cu prilejul servirii mesei alãturi de
ceilalþi membri ai familiei – situaþie mai
puþin probabilã în zilele lucrãtoare.
Efectele nocive ale consumului de alco-
ol ºi tutun în timpul sarcinii sunt numeroase
ºi bine argumentate în literaturã. Astfel,
expunerea intrauterinã a fãtului la fum de
þigarã poate genera numeroase efecte adverse
asupra evoluþiei sarcinii, naºterii ºi lehu-
ziei, supune fãtul la acþiunea unui puternic
stres oxidativ, favorizeazã apariþia bolilor
alergice (mai ales respiratorii) ºi poate in-
fluenþa negativ creºterea în greutate a fãtu-
lui, dezvoltarea sistemului sãu nervos ºi a
aparatului cardio-vascular (3,10,11,12,13).
Aceste efecte pot apare atât atunci când
mama este fumãtoare activã, cât ºi pasivã.
În lotul analizat, rezultatele sugereazã expu-
nerea cu precãdere pasivã a femeilor însãr-
cinate la fumul de þigarã: procentul femei-
lor fumãtoare active a scãzut de la 17,7%
la 6,7% dupã apariþia sarcinii, în timp ce
partenerii lor au continuat sã fumeze (32,5%
vs. 32,9%). Studiile aratã ca majoritatea
fumãtorilor obiºnuiesc sã fumeze acasã, situa-
þie în care domiciliul fumãtorului (alãturi
de locul de muncã) reprezintã locul unde
expunerea la fumul de þigarã a altor per-
soane se face în proporþiile cele mai mari.
Cei mai mulþi fumãtori fumeazã în spaþiile
închise de la domiciliu ºi chiar în prezenþa
membrilor nefumãtori ai familiei (9).
Expunerea prenatalã la alcool poate afecta
dezvoltarea fãtului, generând spectrul tul-
burãrilor alcoolice fetale. Cea mai severã
formã de manifestare a acestuia este sindro-
mul alcoolic fetal, caracterizat prin malfor-
maþii faciale, tulburãri de creºtere ºi afec-
tarea sistemului nervos central (13,14,15,
16,17). În lotul analizat, numai 44 de femei
(7,3%) au declarat cã au consumat alcool
în timpul sarcinii, procentul fiind inferior
celor întâlnite în studii similare: într-un
studiu coreean, 16,4% dintre femei au decla-
rat cã au consumat alcool în timpul sarcinii
1153
 Ileana Prejbeanu et al.

(17), în timp ce 19,8% dintre femeile aus- înainte de apariþia sarcinii în cuplu. Inter-
traliene participante la o cercetare similarã venþiile bazate pe un model teoretic al com-
au fost de acord cu consumul de alcool portamentului sanogen ºi care iau in consi-
asociat sarcinii (18). derare experienþele anterioare, influenþele
sociale, percepþia riscului ºi identificarea
CONCLUZII cunoºtinþelor ºi a concepþiilor eronate pot
Prevalenþa crescutã a consumului de tutun avea mai mult succes în rândul tinerilor
ºi alcool printre participanþii la prezenta decât o abordare educaþionalã tradiþionalã.
cercetare, adoptarea acestor comportamente
de risc încã din copilãrie sau adolescenþã ºi MULÞUMIRI
situarea frecventã a subiecþilor în postura Acest studiu a fost efectuat în cadrul
de „fumãtori activi” atrag atenþia asupra proiectului „Coordonate antropologice ºi
necesitãþii declanºãrii intervenþiilor educa- psiho-medicale ale sãnãtãþii sexual-repro-
þionale încã din primii ani de ºcoalã ºi ductive la populaþii din mediul urban ºi
intensificãrii lor la adolescenþi ºî adulþi tineri, rural” – Program IDEI, cod 72/2008, finanþat
de CNCSIS-UEFISCSU.
BIBLIOGRAFIE
1. Petrovai D, Bursuc B, Tãtaru R, Nistor M. Cum sã ne dezvoltãm un stil de viaþã sãnãtos (Internet). CPE;
2004 (citat octombrie 2010). Disponibil pe: http://www.cpe.ro/romana/images/stories/continuturi
2. *** World Health Organization; Regional Office for Europe. Healthy living: what is a healthy
lifestyle. Copenhagen; 1999.
3. *** World Health Organization. Gender and tobacco control: a policy brief. Geneva, 2007.
4. *** Organisation Mondiale de la Santé. Comité OMS d’Experts des problèmes liés à la consom-
mation d’alcool – 2ème rapport. Genève; 2007.
5. *** World Health Organization. Global strategy on diet, physical activity and health; 2004.
6. Mureºan P. Manual de metode matematice în analiza stãrii de sãnãtate. Bucureºti: Ed. Medicalã 1989.
7. Sullivan ML. Essentials of Biostatistics in Public Health. Sudbury Massachusetts: Jones and
Bartlett Publishers, 2008.
8. Leech NL, Barrett KC. SPSS for Intermediate Statistics: Use and Interpretation. Routlegde; 2005.
9. *** Centrul pentru Politici ºi Servicii de Sãnãtate. Cunoºtinþele, atitudinile ºi practicile populaþiei
generale referitoare la consumul de tutun ºi la prevederile legislative din domeniu - studiu cantitativ
(Internet) CPSS, Bucureºti; 2007 (citat octombrie 2010). Disponibil pe http://www.ms.ro/documente
10. Vardavas CI, Patelarou E, Roumeliotaki LCT et al. Factors associated with active smoking,
quitting, and secondhand smoke exposure among pregnant women in Greece. J Epidemiol 2010;
20 (5): 355-362.
11. Herrmann M, King K, Weitzman M. Prenatal tobacco smoke and postnatal secondhand smoke
exposure and child neurodevelopment. Curr Opin Pediatr 2008; 20 (2): 184–190.
12. Kneepkens CMF, Brand PLP. Breastfeeding and the prevention of allergy. Eur J Pediatr 2010;
169 (8): 911–917.
13. *** Agenþia Naþionalã Antidrog. Prevalenþa consumului de droguri în România - studiu în populaþia
generalã (Internet) Bucureºti; 2005 (citat octombrie 2010). Disponibil pe http://www.ana.gov.ro
14. Ornoy A, Ergaz Z. Alcohol abuse in pregnant women: effects on the fetus and newborn, mode of
action and maternal treatment. Int J Environ Res Public Health 2010; 7 (2): 364–379.
15. Floyd RL, Sobell M, Velasquez MM et al. Preventing alcohol-exposed pregnancies: a randomized
controlled trial. Am J Prev Med 2007; 32: 1–10.
16. Kim E, Sarkar M, Navioz Y, Koren G, Einarson A. The motherisk alcohol and substance use helpline:
10 years of experience and counting. J Popul Ther Clin Pharmacol 2010; 17(2): e269-280.
17. Lee SH, Shin SJ, Won SD, Kim EJ, Oh DY. Alcohol use during pregnancy and related risk factors
in Korea. Psychiatry Investig 2010; 7 (2): 86–92.

1154