Traducerea din rusa in engleza apoi in romana

Epistola 13 Sv. Theodor Studitul – ayeaye20

https://ayeaye20444home.wordpress.com/2020/12/09/traducerea-din-rusa-in-engleza-apoi-in-
romana-epistola-13-sv-theodor-studitul/

ayeaye20 Traducerea din rusa in engleza apoi in romana Epistola 13 Sv.

Theodor Studitul 9 decembrie 20209 decembrie 2020 7 minute

Rusă:

https://azbyka.ru/otechnik/Feodor_Studit/poslania/13

Engleză:

Epistle 13. Serving the dead who have no one to care for

Since man is created in the image and likeness of God, it is necessary for
human nature, as an image, to carry the features of a prototype as far as
possible. Since the Divine in fact extends the Providence of His goodness to
everything created by
Him, it would be fair for people to imitate the providential action of
ineffable wisdom as far as possible. Therefore, we, as humble and
insignificant ones, reverently turning our eyes to the Divine and nourishing
a feeling of love for fellow tribesmen, join this pious society, since it was
established to take care of the
repositories of souls left without care, i.e. about the dead who, due to
poverty or because of wandering, are left without carrying and burial in
this reigning city (18). So, following the Divine example and annually
making a reasonable contribution from the gifts sent from God for the
purchase of funeral things necessary for the burial of others, we determine
the following in the Lord: when a deceased person is found on the way by
any of the members of the brotherhood, then he is with appropriate burial
accessories to carry out and lay in sacred tombs designated by you and
annually at the beginning of the indictment (19) and also repeatedly on the
days of Pentecost we perform a common commemoration of all those
buried, at the same time arranging a supper for our bodily consolation with
the money we have collected. However, we must not overstep the
established limits of a meal sufficient for this, so that by drinking or eating
too much we do not dishonor the commemoration being performed, but
with reverence we offer praise to God who made you worthy to celebrate
such a sacred holiday. And in this way, start eating a meal while reading
any spiritual book, so that even while taking food, you can go after what is
pleasing to the Lord, giving our unnecessary things to the poor and not
using idle words, jokes, and even more ridicule during the meal, since
reason forbids anyone Christian to do it. If it is necessary to speak, then
about what is decent for Christians, namely, about refraining from oaths,
having love among ourselves, speaking the truth with our lips, avoiding
deception and envy, doing good deeds if possible, visiting those in prison
and the sick, to be attentive to readings and to the primates of the church,
to honor each other, especially to the priests of God and monks, to accept
pilgrims, to completely abstain from fornication and drunkenness, to
preserve the Orthodox faith, to retire from communion with heretics.
For talking and caring for such matters can be a source of many benefits for
us. Approving and sympathizing with such divine institutions, we join this
society as we do with the Lord, for He says: He who did “to one of the least
of my brothers, did it to me” (Matthew 25:40), thus rejecting nothing of the
decreed, and so without neglecting anything. So, if any of the brothers is
noticed that he either did not pay attention to the lying dead man and did
not report to the leader in the brotherhood, or at the meal he spoke
unlawful things and did obscene things, angering God, the rector will
impose penance on him, deprivation of wine for three days and payment of
one piece of silver, and for the future time correction is required from him.
In addition, you must observe the following: when one of the brothers dies
an ordinary death, then all gather together and carry out his removal
and burial so that through this your beautiful community will receive
praise for the glory and honor of our generous God. So, joining this
brotherhood with faith and fear, we sign our names with the donation,
expecting our reward for this little zeal in the next century from the
Creator, the Righteous Judge of all, Jesus Christ, our Lord and God.

18. That is Constantinople.

19. At the beginning of the Church New Year (September 1).

Română:
Epistola 13. Slujirea morților/adormiților care nu au pe nimeni care să aibe
grijă[de ei]/care nu au pe nimeni care să facă milostenie cu ei[îngropându-i]

Deoarece omul este creat după chipul/imaginea și asemănarea lui

Dumnezău, este necesar ca/pentru natura omenească, ca o imagine, să
poarte trăsăturile unui prototip cât mai departe posibil. Întrucât
Dumnezaiescul extinde de fapt Pronia bunătății Sale la tot ceea ce a creat
El, ar fi corect ca/pentru oamenii să imite acțiunea/lucrarea proniatoare pe
cât posibil a înțelepciunii negrăite. Prin urmare, noi, ca niște smeriți și unii
nesemnificativi/fără de valoare, ne întoarcem cu evlavie ochii noştrii spre
Dumnezăiesc/Dumnezăire și hrănim/nutrim un sentiment de dragoste
pentru co-naționalii/apropiații/semenii noștri, ne alăturăm acestei
comunități evlavioase, deoarece a fost stabilită/aşezată pentru a avea grijă
de înmormântarea de suflete rămase fără grijă/îngrijire, adică despre
morții care, din cauza sărăciei sau din cauza rătăcirii/trecerii, rămân fără
îngrijire și înmormântare în acest oraș domnesc/împărătesc (18). Deci,
urmând exemplul Dumnezăiesc și aducând anual o contribuție rezonabilă
din darurile trimise de la Dumnezău pentru cumpărarea lucrurilor
funerare necesare pentru înmormântarea altora, noi stabilim următoarele
în Domnul: când o persoană decedată este
găsit pe drum de oricare dintre membrii frăției, atunci el are accesorii de
înmormântare adecvate pentru a efectua și așeza în mormintele svânte
desemnate de tine și anual la începutul indictionului (19) și de asemenea
[în mod] repetat în zilele Penticostarului noi facem o
comemorare/pomenire/amintire comună a tuturor celor îngropați/
înmormântaţi, în același timp organizând o cină pentru mângâierea
noastră trupească cu banii pe care noi i-am adunat. Cu toate acestea, noi nu
trebuie să depășim limitele stabilite ale unei mese suficiente pentru
aceasta, astfel încât bând sau mâncând prea mult noi să nu dezonorăm
pomenirea/comemorarea/amintirea care se desfășoară, dar cu venerație
noi îi oferim laudă Lui Dumnezău care te-a făcut [pe] tine demn/vrednic să
celebrezi/sărbătoreşti o astfel de svântă sărbătoare. Și în acest fel, începe să
mânânci o masă/să întrebuințezi trapeza în timp ce citiți orice carte
duhovnicească, astfel încât chiar și în timp ce luați/primiți mâncare, tu poți
merge/urma ceea ce este plăcut Domnului/ceea ce îl mulțumeşte pe
Domnul/să umezi ceea ce este voia Donmului, oferind/dăruind/împărțim
lucrurile noastre inutile/nenecesare/surplusul la/celor săraci și nu folosind
cuvinte neroditoare/inutile/de prisos/nelucrătoare/sterpe/fără
sens/nenecesare/nefolositoare, glume și chiar mai mult ridicol/râsul/glume
în bătaie de joc în timpul mesei/trapezei, deoarece rațiunea/motivul
interzice oricărui Creștin să facă aceasta. Dacă este necesar să vorbim,
atunci despre ceea ce este decent pentru Creștini, și anume, despre a ne
abține de la jurământuri, având dragoste între noi înşine, spunând
adevărul cu buzele noastre, evitând înșelăciunea și invidia, făcând/lucrând
fapte bune dacă este posibil, vizitând pe cei aflați în închisoare/temniță și
pe [cei] bolnavi, să fie atent la lecturi și la întâii/întâistătătorii bisericii, să
se onoreze reciproc/unul pe altul/fiecare pe altul, în special preoților lui
Dumnezău și călugărilor/monahilor, să accepte pelerini, să se abțină
desăvâşit de la curvie și beție, să păstreze credința Orthodoxă, să se
retragă din comuniunea cu ereticii. Pentru a vorbi și a avea grijă/grijind
de astfel de probleme poate fi o sursă de multe beneficii pentru noi.
Aprobând și simpatizând cu astfel de aşezăminte/rânduieli dumnezăieşti,
noi ne alăturăm acestei comunități așa cum noi facem cu Domnul, pentru
că El spune: El/Cel care a făcut „unuia dintre cei mai mici/cei din urmă frați
ai mei, mi-a făcut-o mie” (Matei 25:40)/1688 ‘întru cît ați făcut unuia
dentr-aceşti frați mai mici ai Miei, Mie ați făcut'(Matthei 25, 40), astfel
nimic respingând din decret/hotărâre/ ce e rânduit, și așa fără a neglija
ceva/orice/nimic/ orice lucru. Deci, dacă vreunul dintre frați este/va fi
observat că el ori nu a acordat atenție omului mort [ce] zace și nu a spus
conducătorului din frăție, sau la masă/trapeză a vorbit lucruri
ilegale/nepermise şi a făcut/şi a lucrat lucruri/fapte
necuviincioase/nedemne, supărându-L/mâniindu-L pe Dumnezău, strețul îi
va impune penitență/canon/epitimie/pocăinţă lui, privarea/lipsirea de vin
pentru trei
zile și plata unei bucăți/unui ban de argint, şi pentru timpul viitor
îndreptare este cerută de la el. În plus, tu trebuie să respecți următoarele:
atunci când unul dintre frați moare [cu] o moarte obișnuită, atunci toți se
adună împreună și își efectuează îndepărtarea lui
și înmormântare pentru ca prin aceasta frumoasa ta comunitate să
primească laude pentru slava și cinstea Dumnezăului nostru generos.
Așadar, alăturându-te acestei frății cu credință și frică, noi ne semnăm
numele noastre cu donația, așteptând răsplata noastră pentru acest mic zel
din veacul următor de la Creator, Dreptul Judecător al tuturor, Iisus Hristos,
al nostru Domn și Dumnezău.
18. Adică/Care este Constantinopol.
19. La începutul Anului Nou al Bisericii (1 septembrie).

Multumim Lui Dumnezău, lui Ambrozie traducatorul si celor care au mai

ajutat la tradus!

Publicat de ayeaye20

Vezi toate articolele lui ayeaye20

Publicat 9 decembrie 2020 9 decembrie 2020