Turismul cinegetic

De-a lungul timpului, în vederea satisfacerii nevoilor în continuă

creştere şi diversificare, oamenii s-au ocupat cu o multitudine de
îndeletniciri de natură economică, socială, politică, militară, sportivă etc.
Indiferent de natura activităţii umane, oamenii depuneau un anumit efort
fizic şi/sau intelectual, utilizând instrumente şi mijloace specifice unei
anumite perioade din istoria societăţii.
Teoria economică defineşte ansamblul acestor îndeletniciri prin termenul
general de activitate umană (acţiune socială) în cadrul căreia se include, ca o
componentă distinctă, activitatea economică (economia).
Activitatea economică este definită ca un proces de administrare a unor
resurse economice limitate, cu utilizări alternative, în vederea asigurării
nevoilor reţinute (alese) de oameni spre a fi satisfăcute în schimbul celor
sacrificate. În calitate de subsistem al acţiunii umane, activitatea economică
se află în relaţii de intercondiţionare cu o diversitate de activităţi umane
(sociale, politice, culturale, medicale, educaţionale, de protecţia mediului
etc.), fiind
considerată suportul existenţei şi progresului general al umanităţii. Pe
măsura dezvoltării şi perfecţionării activităţii sociale, economia dobândeşte
o importanţă crescândă, influenţând decisive desfăşurarea celorlalte activităţi
umane, satisfacerea mai bună şi în condiţii de eficienţă tot mai ridicată a
nevoilor individului şi ale societăţii.
Vanatoarea reprezinta, potrivit Enciclopediei zoocinegetice,
„totalitatea acţiunilor întreprinse şi a procedeelor folosite, în concordanţă cu
prevederile legale şi cu etica, pentru dobândirea vânatului, în spirit sportiv şi
cu respect faţă de frumuseţile naturii. În viziunea lui Kernbach, vânătoarea
constituie cea mai veche şi mai durabilă între profesiuni, care în faza sa
iniţială reprezenta un exerciţiu de pătrundere în intimităţile naturii, prin
apărare sau atac, având drept scop, înainte de toate, procurarea hranei”.
In spiritul prevederilor legale, prin vânătoare se înţelege căutarea,
stârnirea, urmărirea, hăituirea, rănirea, uciderea ori capturarea vânatului sau
orice activitate cu aceeaşi finalitate. Cu alte cuvinte, în această definire
accentul se pune pe vânătoare ca acţiune, celelalte aspecte ale acestei
activităţi fiind subînţelese prin formularea lapidară de la sfârşitul definiţiei.
În condiţiile contemporane, a căror caracteristici esenţiale este
dominarea economiei de piaţă concurenţiale, în tot mai multe ţări,
vânătoarea este considerată un sector economic distinct în ansamblul
economiei naţionale, definit prin obiect, subiect, scop şi metodă. Obiectul
actului de vânare îl constituie multitudinea speciilor de animale sălbatice, de
interes cinegetic; subiectul, participanţii la actul vânătorii, direcţi şi
indirecţi, principali şi mai puţini principali; scopul, concretizat în vânarea
propriu zisă şi în ocrotirea vânatului; metoda, exprimată prin arsenalul şi
metodele de vânătoare.
Termenul de cinegetic provine din cuvintele kion (câine) şi agein (a
conduce), având iniţial semnificaţia unei activităţi exercitate prin folosirea
câinilor în scopul capturării vânatului. Actualmente, termenul generic de
cinegetic este interpretat ca orice activitate legată de practicarea vânătorii şi
ocrotirii vânatului9, privite prin unitatea elementelor constitutive, care
formează conţinutul îndeletnicirii de vânătoare - obiect, subiect, scop şi
metodă.
Vânatul este o resursă naturală regenerabilă, de interes naţional şi
internaţional, care este administrat şi gestionat în scopul conservări
biodiversităţii faunei sălbatice, menţinerii echilibrului ecologic, practicării
vânătorii şi al satisfacerii altor cerinţe economico-sociale. Acesta se referă la
mamiferele şi păsările sălbatice, aflate în habitate şi rezervaţii naturale, în
fonduri de vânătoare sau în captivitate, în parcuri de vânătoare sau
crescătorii, care fac obiectul Economiei Vânatului şi sunt înscrise în
legislaţia referitoare la vânătoare.

Legislaţie

In scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic, se interzic:

• păşunatul in paduri;
• tulburarea liniştii faunei de interes cinegetic in perioadele de inmulţire
şi de creştere a puilor;
• infiinţarea, intreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără
asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;
• deţinerea neautorizată in captivitate a exemplarelor din fauna de
interes cinegetic;
• distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a
culturilor pentru vânat;
• lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor insoţitori de turme
sau cirezi in fondurile de vânătoare, altfel decât vaccinati sau
dehelmintizaţi;
• circulaţia persoanelor sau a mijloacelor de transport insoţite de câini
liberi, legaţi ori captivi, care aparţin altor categorii decât câinii de
 vânătoare sau insoţitorii de turme ori cirezi, altfel decât vaccinati sau
dehelmintizaţi;
• permiterea insoţirii, in fondurile de vânătoare, a turmelor şi cirezilor,
precum şi a mijloacelor de transport de orice fel, de câini care nu
poartă jujeu;
• circulaţia, pe fondurile de vânătoare, a persoanelor insoţite de câini,
fără a fi purtaţi in lesă, din alte rase decât cele admise la vânătoare in
România;
• permiterea insoţirii turmelor şi cirezilor de catre câini insoţitori al
căror număr este mai mare de 3 in zona de munte, de 2 in zona de deal
şi de 1 la câmpie. In acest număr se includ şi câinii care asigură paza
stânei;
• mutarea de către personal neautorizat a hranei destinate vânatului;
• distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;
• deteriorarea cuiburilor sau culegerea oualor păsărilor sălbatice;
• nepredarea către gestionar sau către un reprezentant al acestuia, in
termen de 7 zile de la momentul găsirii, a coarnelor lepădate de
cervide;
• naturalizarea exemplarelor de vânat sau prelucrarea celorlalte produse
ale vânatului, altele decât carnea, in scop de comercializare sau ca
prestare de servicii, fără ţinerea evidenţei potrivit modelului stabilit de
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
• depozitarea in teren sau utilizarea in combaterea dăunătorilor vegetali
şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substantelor chimice
toxice pentru fauna de interes cinegetic, fără luarea măsurilor de
protecţie a acestora;
• lăsarea in libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, in
scopul sălbăticirii;
• producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor de orice
fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.

Permisul de vânătoare se anulează dacă posesorul lui a savârşit o faptă

sancţionată ca infracţiune de prezenta lege.

Anularea permisului de vânătoare se publică in Monitorul Oficial al

României, Partea a Ill-a.

Autorizaţiile de vânătoare sunt:

 • individuale;
• colective.

Autorizaţia de vânătoare eliberată de gestionar dă dreptul titularului acesteia

de a vâna exemplarele pentru care a fost eliberată autorizaţia, pe terenurile
incluse in fondul de vânătoare respectiv, indiferent de categoria de
proprietate şi de proprietarul acestora.

In scopul exercitării vânătorii in condiţii de etică vânătorească, de protecţie a

faunei de interes cinegetic, sunt interzise:

• depăşirea numărului de piese aprobate pentru recolta/vânător/zi de

vânătoare;
• vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânatorul este
autorizat să vâneze;
• urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul
gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de
vânătoare altfel decât neânchisă in toc, şi in afara căilor de
comunicaţie;
• utilizarea steguleţelor şi gardurilor pentra dirijarea exemplarelor din
speciile de interes cinegetic, precum şi a detectoarelor de animale;
• vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreţilor şi
urşilor prin utilizarea altor cartuse decât a celor cu proiectile unice, ale
căror caracteristici sunt prevăzute prin reglementările tehnice emise de
administrator;
• vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori de la
apusul până la răsăritul soarelui;
• vânarea cerbilor, căpriorilor şi caprelor negre la hrănitori, la sărării, la
goană sau cu câini gonitori;
• vânarea urşilor la nadă sau la barlog;
• vânarea păsărilor de baltă in apropierea gurilor de apă pe timp de
ingheţ, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este
ingheţată pe mai mult de 70%;
• vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;
• folosirea la vânătoare a armelor semiautomate cu mai mult de două
cartuşe in magazie, a armelor care au calibrul necorespunzător pentru
specia pentru care este autorizată acţiunea de vânătoare sau a celor la
care percuţia cartuşului se realizează pe ramă;
• utilizarea ca atrape a animalelor vii, orbite sau mutilate, a
chemătorilor electronice, a oglinzilor şi a altor obiecte orbitoare;
 • utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru
luminarea ţintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare
sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de noapte;
• urmărirea sau hăituirea exemplarelor din fauna de interes cinegetic cu
autovehicule sau cu ambarcaţiuni a caror viteză de deplasare este mai
mare de 5 Km/h, precum şi exercitarea vânătorii din autovehicule;
• comercializarea de către persoane fizice a vânatului, a cărnii de vânat,
a diferitelor produse de vânat sau a trofeelor de vânat;
• fabricarea, comercializarea, deţinerea sau utilizarea alicelor cu
diametrul mai mare de 5 mm;
• utilizarea curentului electric, a aparaturii electronice capabile sa ucidă,
a explozibililor, a curselor şi a capcanelor neautorizate, a otrăvurilor, a
narcoticelor şi a armelor neomologate sau neautorizate pentru
vânătoare in România;
• părăsirea fondului de vânatoare fără ca vânatul recoltat, in baza
autorizaţiei de vânătoare individuale, sa fie crotaliat, iar numărul
crotaliei să fie trecut in autorizaţia de vânătoare.

Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7

ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:

• vânătoarea fără permis şi fără autorizaţie de vânătoare legală;

• vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;
• vânarea speciilor de vânat strict protejate in alte condiţii decât cele
legale;
• vânătoarea in ariile de protecţie specială se poate face numai cu
respectarea tuturor condiţiilor prevăzute in planurile de management
şi in regulamentele acestora.
• urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul
gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, in afara
căilor de comunicaţie;
• vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este
autorizat să vâneze;

• distrugerea materialelor de conştientizare privind fauna de interes

cinegetic şi vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea in fondurile
de vânătoare;
 • deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic in scopul
fotografierii sau filmării, in afara traseelor turistice sau a căilor de
comunicaţie.

Protecţia şi utilizarea durabilă a resurselor mediului, din care face parte şi

fauna de interes cinegetic, constituie un obiectiv de interes major al politicii
româneşti. Ca urmare, obiectivele strategiei în domeniul cinegetic se
subordonează politicii domeniului, de utilizare durabilă a resurselor
cinegetice şi conservarea biodiversităţii în condiţiile menţinerii echilibrului
agro – silvo - cinegetic. De asemenea, obiectivele şi măsurile formulate sunt
în concordanţă cu cerinţele formulate în caietului de sarcini, urmărindu-se
respectarea următoarelor principii:
- Vânatul este un bun public de interes naţional şi internaţional;
- Statul este administratorul fondului cinegetic naţional;
- Fondurile de vânătoare sunt constituie pe toate categoriile de
terenuri, indiferent de proprietari şi au urmatoarele suprafeţe:
a) minim 5.000 ha la câmpie;
b) minim 7.000 ha la deal;
c) minim 10.000 ha la munte.
- Eliminarea barierelor dintre cetăţenii români şi cetăţenii statelor membre
ale Uniunii Europene, prin eliminarea diferenţierilor legate de cetăţenie
pentru accesul la resursele cinegetice;
- Repartizarea unei părţi însemnate din arenda fondurilor de vânătoare
atribuite prin licitaţie publică, proprietarilor de terenuri;
- Acordarea de despăgubiri în mod echitabil şi operativ pentru pagubele
produse de vânat;
- Subordonarea vânătorii scopului conservării biodiversităţii faunei sălbatice
şi menţinerii echilibrului ecologic;
- Organizarea şi desfăşurarea activităţii cinegetice în acord cu
convenţiile internaţionale de protecţie a faunei sălbatice, la care România
este parte sau a aderat;
- Respectarea legii şi ordinii în activitatea cinegetică;
- Promovarea şi respectarea competenţei la orice nivel de organizare
cinegetică.
Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 - Legea vanatorii si a protectiei
fondului cinegetic. Legea contine dispozitii generale privind administrarea
si gestionarea fondului cinegetic, privind protectia vanatului, exercitarea
vanatorii, precum si sanctiunile implicate de practicarea activitatilor de
braconaj. Legea are doua anexe, cu perioadele de vanare si cuantumul
despagubirilor in cazul faptelor ilicite, si cu speciile de vanat la care vanarea
este interzisa si cu cuantumul despagubirilor in cazuri ilicite.
Art. 3
Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic,
ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic, cercetării
ştiinţifice, precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv.
Art. 4
Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea
asupra sa autorizaţia de vânătoare, care dovedeşte, în condiţiile prezentei
legi, consimţământul proprietarului, al asociaţiei de proprietari sau al celui
mandatat de aceştia în acest scop.
Rezultă că vânătoarea, prin conţinutul său, exercită, în timpurile noastre, o
serie de funcţii economice şi noneconomice, importante pentru individ şi
societate. Prin esenţa ei vânătoarea este o activitate raţională care are
menirea asigurării echilibrului ecologic al sistemelor faunistice şi nu numai.
În condiţiile în care se urmăreşte menţinerea unui echilibru relativ stabil,
prin intervenţia constructivă a omului în mediul său natural, vânătoarea este
o activitate conştientă, bazată pe principiile ecologice, economice, sociale,
dar şi etice, prin care se exploatează durabil vânatul, în calitatea acestuia de
resursă naturală regenerabilă.

Pescuit - capturarea pestelui si a altor vietuitoare acvatice in scop comercial,

stiintific sau recreativ/sportiv, pe baza de autorizatie/licenta/permis de
pescuit, in locuri, perioade si cu unelte prevazute de lege.

Patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole

naturale, efectivul piscicol, amenajarile piscicole, precum si constructiile cu
instalatiile aferente.

Protectia fondului piscicol - ansamblul de masuri si reglementari prin care

se asigura conservarea biodiversitatii si exploatarea rationala a fondului
piscicol, in conditii de pastrare a echilibrului ecologic;

Legea nr. 192 din 19 aprilie 2001 privind fondul piscicol, pescuitul si
acvacultura

Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 200 din 20 aprilie 2001

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Protectia fondului piscicol, pescuitul si acvacultura sunt activitati de

interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum si
conventiilor internationale din domeniu la care Romania este parte.

Art. 2. - Obiectul prezentei legi il constituie:

a) protejarea fondului piscicol;

b) activitatile de protectie a fondului piscicol natural si de pescuit,

desfasurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", care se supun
si reglementarilor specifice ale acesteia;

c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale

ale Romaniei;

d) aplicarea strategiei nationale in domeniu, a prevederilor conventiilor si

acordurilor internationale la care Romania este parte;

e) dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;

f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplica si

icrelor depuse, larvelor si puietului animalelor acvatice.

CAPITOLUL II

Dreptul de pescuit si autorizarea pescuitului

Art. 13. - (1) Dreptul de pescuit in bazinele piscicole naturale apartine

statului si se exercita, exceptand apele de munte si ale zonei Administratiei
Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", prin Compania Nationala de
Administrare a Fondului Piscicol, in conformitate cu prevederile prezentei
legi.

(2) Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice si juridice se face prin

autorizare de catre Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol.

(3) Exercitarea pescuitului se face in baza unui permis nominal eliberat de

persoanele juridice autorizate.
Art. 14. - (1) Dreptul de pescuit in scop comercial al fondului piscicol
natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului in doua
moduri:

a) prin concesionare, pe baza de licitatie publica, societatilor comerciale,

asociatiilor de pescari si altor forme de asociere; detinatorii de active si cei
care au contracte in derulare au drept de preemtiune la concesionare;

b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti in

scopul exercitarii pescuitului.

(2) Conditiile si criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de

autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.

(3) Dreptul de pescuit in scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii

statului, prin concesionare, asociatiilor de pescari sportivi si altor forme de
asociere.

(4) Dreptul de pescuit in scop stiintific se atribuie de administratorii statului

institutiilor si organizatiilor de cercetare.

(5) Conditiile de participare la licitatii in vederea obtinerii dreptului de

pescuit in scop comercial si a dreptului de organizare a pescuitului in scop
recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislatiei in vigoare si prin
reglementari specifice, de autoritatea publica centrala pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura.

Art. 15. - Detinatorii de autorizatii de pescuit pot fi:

a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevazute in statut

activitati piscicole;

b) institute, centre si statiuni de cercetare din domeniul piscicol;

c) asociatii care desfasoara si activitati piscicole;

d) asociatii de pescari sportivi;

e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist.

Art. 16. - (1) Dreptul de pescuit obtinut in baza unei autorizatii piscicole se
exercita prin permisul de pescuit.

(2) Permisul de pescuit este individual si netransmisibil.

(3) Persoanele juridice care au dobandit dreptul de pescuit in scop comercial

prin concesionare elibereaza permise de pescuit individual pescarilor
profesionisti angajati sau membrilor asociatiei, in limita numarului stabilit
de administratie.

(4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de

personal ajutator pentru activitatea de pescuit.

(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului

autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie.

Art. 17. - (1) Licenta/autorizatia de pescuit se poate anula fara despagubire

daca cel licentiat/atestat nu indeplineste conditiile stabilite prin aceasta.

(2) in licenta/autorizatia de pescuit in scop comercial si in autorizatia de

pescuit recreativ/sportiv se vor specifica conditiile de exercitare a
pescuitului, metodele de pescuit, tipul si numarul uneltelor si
ambarcatiunilor de pescuit, numarul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe
specii, precum si alte masuri pentru asigurarea exploatarii durabile a
fondului piscicol.

(3) Detinatorii unei autorizatii de pescuit sunt obligati sa marcheze zonele

care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.

CAPITOLUL III

Exercitarea pescuitului

Art. 19. - Prin pescuit in scop comercial se intelege capturarea pestelui si a

altor animale acvatice prin metode si cu unelte admise de lege, de catre
personal autorizat, in conditiile prezentei legi.

Art. 20. - (1) Prin pescuit in scopuri stiintifice se intelege capturarea pestelui
si a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor si
impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea
artificiala in vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile si
periclitate si pentru experimentarea de noi metode si unelte de pescuit.

(2) Pescuitul in scopuri stiintifice se poate efectua in orice perioada a anului,

inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice loc, cu orice unelte sau metode
de pescuit, in baza unei autorizatii speciale emise de autoritatea publica
centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.

(3) in perioadele de prohibitie autorizatia speciala se emite de autoritatea

publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul
autoritatii publice centrale de mediu.

Art. 21. - (1) Prin pescuit in scop recreativ/sportiv se intelege pescuitul

efectuat cu undita si cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza
unui permis nominal eliberat in conditiile prezentei legi, cu respectarea
regulilor prevazute in anexa nr. 3.

(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita si in amenajari piscicole si in

lacuri de acumulare in care se practica piscicultura, in conditiile si pe baza
regulilor stabilite de detinatorul sau administratorul fondului piscicol din
acele lacuri.

CAPITOLUL IV

Paza fondului piscicol

Art. 22. - Administratorii si beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu

personal specializat paza fondului piscicol si controlul activitatilor de
pescuit si exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor,
distrugerilor si degradarilor.

Art. 23. - Personalul de paza este dotat, in conditiile legii, cu armament si

echipament corespunzator.

Art. 24. - Personalul de paza pe timpul exercitarii atributiilor de serviciu este

asimilat personalului care indeplineste o functie ce implica exercitiul
autoritatii publice.

Art. 25. - Organizarea activitatii de paza la nivelul structurilor teritoriale

proprii este reglementata prin statutul administratorilor.
Art. 26. - Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontiera si
Jandarmeria, potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii, au obligatia de a
sprijini actiunile de paza a fondului piscicol.

PERIOADELE, DURATELE SI ZONELE DE PROHIBITIE A

PESCUITULUI

Pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare

acvatice este prohibit, dupa cum urmeaza:

1. in apele colinare, de ses si ale Dunarii cu delta sa, 60 de zile consecutive

in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;

2. in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile

litorale In perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;

3. in stufariile din Complexul Razelm-Sinoe si in fata acestora pe o distanta

de 50 de metri spre larg, precum si in lacul Zmeeica, in tot cursul anului;

4. in Dunare, in fata garlelor, canalelor si privalelor de alimentare a baltilor,

pe o distanta de cate 500 de metri de ambele parti ale gurilor de varsare,
precum si in interiorul acestora, in perioada de la 15 martie pana la 15 iunie;

5. la gura de varsare in Dunare a raurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si Jiu, pe

o distanta de 1 km de ambele parti ale gurilor si pe cursul acestor rauri pe o
distanta de 10 km de la confluenta, in perioada de la 1 martie pana la 1 iulie;

6. in fata gurii Dunarii - Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, in

perioada de la 1 aprilie pana la 31 iulie; in aval de Ciotic, pe baza
cercetarilor ce se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii" va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;

7. cu navoadele de orice tip in Delta si lunca inundabila a Dunarii, in

perioada de la 15 aprilie pana la 15 septembrie, iar in Complexul Razelm-
Sinoe si ghiolurile Belciuc si Erenciuc in perioada de la 1 aprilie pana la 1
octombrie.

8. in apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru pastravul

indigen, fantanel si coregon, in perioada de la 15 septembrie pana la 30
aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan si lostrita, in perioada de la 1
ianuarie pana la 31 mai;
9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60 metri
in aval si pe cursul unei salbe de iazuri, atat pe o distanta de 60 metri in
amonte de primul iaz si 50 metri in aval de ultimul iaz in salba, cat si pe
tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;

10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 200 metri in
aval de baraj.

REGLEMENTAREA

pescuitului anumitor specii de pesti

Se interzice pescuitul anumitor specii de pesti, dupa cum urmeaza:

1. sturionilor si al scrumbiei, in tot cursul anului in fata gurilor de varsare a

Dunarii in Marea Neagra, pe o adancime de 5 km in largul marii si pe un
coridor lat de 2 km, socotit cate 1 km de o parte si de alta a axului bratelor
Sfantu Gheorghe si Sulina. in fata bratului Chilia latimea coridorului interzis
este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord pana la limita apelor
teritoriale romane;

2. sturionilor, in tot cursul anului, cu carmace si carmacute in senalul

Dunarii, inclusiv bratele sale, iar in zona litorala, in perioada de la 15
februarie pana la 15 mai, cu carmace si ohane;

3. sturionilor, in urmatoarele perioade:

a) in sectorul de la Marea Neagra pana la gura Prutului, in perioada de la 15

martie pana la 15 aprilie;

b) in sectorul de la gura Prutului pana la gura Timocului, in perioada de la

15 aprilie pana la 15 mai;

c) in sectorul de la gura Timocului pana la barajul Portile de Fierii, in

perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse intre 15
mai pana la 30 iunie;

4. scrumbiei de Dunare, in perioadele si zonele urmatoare:

a) in sectorul de la Marea Neagra pana la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive,
In perioada de la 15 martie pana la 1 mai;

b) in sectorul Ceatalul Ismail - Vadu Oii, 20 de zile consecutive, in perioada

de la 1 aprilie pana la 15 mai;

c) in sectorul de la Vadu Oii pana la gura Timocului, 30 de zile consecutive,

in perioada de 17 aprilie pana la 1 iulie;

5. lostritei, fara autorizatie speciala;

6. sturionilor, sub dimensiunea legala, in alte scopuri decat repopularea;

7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferentiat pe zone stabilite prin ordinul de

prohibitie anuala a pescuitului;

8. salmonidelor cu momeli naturale;

9. in Marea Neagra, pescuitul cu setci si paragate de calcan, in perioada

februarie-mai.

10. Pe baza cercetarilor de specialitate se vor stabili anual perioade de

interzicere a pescuitului rechinului.

ANEXA Nr. 3

CONDITIILE

care trebuie indeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ in apele

apartinand domeniului public

1. Pescuitul recreativ este permis numai in cursul zilei, de la rasaritul si pana

la apusul soarelui, cu respectarea urmatoarelor reguli:

a) in apele curgatoare si statatoare din zona montana, numai cu o singura

undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;

b) in apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunarii si pe bratele sale,
in Delta Dunarii, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate doua carlige
fiecare;
c) in apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2
taparine, cu cate 10 carlige fiecare.

2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal in Dunarea teritoriala de la

Bazias pana la varsarea ei in mare, in Delta si in lunca inundabila a Dunarii,
in raurile de munte, colinare si de ses cu zonele lor inundabile, in reteaua de
canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice. In
amenajarile piscicole destinate acestui scop, in balti, lacuri naturale, lacuri
de acumulare, lacuri litorale si in zona economica exclusiva a Marii Negre
pescuitul recreativ se practica de pe mal si din barca. In timpul iernii
pescuitul recreativ se poate practica si de pe gheata, cu exceptia zonelor de
protectie speciala a iernarii pestelui.

3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale si artificiale, iar

pescuitul salmonidelor in apele de munte este permis numai cu momeli
artificiale.

4. in timpul unei zile de pescuit recreativ, in apele din zona colinara si de

ses, in reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si
hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunarii si Marea
Neagra se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, daca
greutatea lui depaseste 5 kg. in apele de munte cu salmonide se pot pescui de
catre un pescar cel mult 10 bucati in total, din speciile: pastrav indigen,
pastrav curcubeu, fantanel, lipan si coregon.