Nume și prenume:Stan Carmen-Gabriela Programul de studii: Facultatea de Administrație

Publică
Specializarea: Administrație europeană Anul: III Grupa: 3

1. Titlul lucrării: Principiul transparenței în administrația publică din România

2. Domeniul în care se încadrează: Drept administrativ
3. Concepte cheie cu care se operează: principiul transparenței, administrația publică din
România, e-participare, transparență decizională, comunicare publică.
4. Introducere în problematica aleasă spre analiză
4.1. Importanța și semnificația temei alese/ relevanța: (0,3 – 0,5 pag)
Transparența este oxigenul democrației, altfel spus transparența administrativă este
modul prin care instituțiile publice comunică cu cetățenii, oferindu-le informații cu caracter
public.
„Principiul transparenței este considerat important deoarece are rol în menținerea unui
nivel optim de funcționare a administrației locale prin simplul fapt că asigură conectarea
dintre administrație și cetățean, iar în felul acesta, cetățeanul va avea mai multă încredere în
legi și în însăși activitatea administrației, situație care creează efecte pozitive ca: respectarea
legilor într-un grad mai ridicat, dezvoltare economică și păstrarea unei relații de cooperare
între autoritățile publice și societatea civilă.”1

4.2. Motivația în alegerea temei: (0,3 pag)

Am ales tema: „Principiul transparenței în administrația publică din România”, pentru că
am considerat această temă destul de captivantă deoarece principiul transparenței în
administrația din România joacă un rol important în ceea ce reprezintă legitimitatea
democratică și buna și corecta funcționare a administrației publice; iar buna și corecta
funcționare poate fi realizată prin deschiderea către cetățean și prin accesul acestuia la
informațiile publice prin preîntâmpinarea și înlăturarea oricăror fapte ori acțiuni care
ameninţă integritatea publică (ceea ce ar avea ca efect negativ apariția actelor de corupţie),
și de aceea în lucrarea mea urmăresc să explic de ce este importantă transparența pentru
funcționarea eficientă și eficace a administrației publice. În plus, studiind la această
Facultate de Administrație Publică, specializarea Administrație Europeană, sunt sigură că în
cazul în care voi deveni funcționar public, voi ajunge să mă confrunt direct cu lacunele din
administrație și vreau să cunosc cât mai bine „tainele” unei bune gestionări în administrație.

4.3. Obiectivele (generale și particulare): (0,5 pag)

În cadrul acestei lucrări urmăresc să arăt dacă principiul transparenței este respectat de
către autoritățile și instituțiile publice, acestea din urmă având obligația să-și desfășoare
activitatea într-o manieră deschisă, neîngrădind accesul cetățenilor la informații.

1
Oana Zăbavă, Laura Ştefan şi Ion Georgescu, „Transparența decizională în administrația publică”, produs de
Transparency International Romania, Asociaţia Română pentru Transparenţă şi Asociaţia Pro Democraţia, publicat
cu sprijinul financiar al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale,
https://www.transparency.org.ro/publicatii/ghiduri/TransparentaDecizionalaAPL.pdf, accesat la 03.01.2021
 Această relație, autorități publice-cetățeni este reglementată prin intermediul legilor, iar
prin prezenta lucrare urmăresc să scot în evidență drepturile cetățenilor.
Există dreptul la informare, există principiul „nemo censetur ignorare legem“ şi prezumţia
cunoaşterii legii, există Monitorul Oficial şi alte mijloace publice şi private de informare
(mass-media, Internetul), însă în mare măsură acestea sunt greu accesibile cetăţeanului de
rând, datorită negratuităţii. În aceste condiţii, cea mai răspândită şi mai accesibilă modalitate
de informare şi cunoaştere a legii este „zvonul“, iar perpetuarea acestui procedeu împinge
societatea spre dezordine.2 Toate acestea ridică semne de întrebare în privița respectării
principiului transparenței.
Alte obiective:
 două studii de caz prin care să arăt daca principiul transparenței este respectat
 prezentarea factorilor care influențează transparența: cultura, comunicare publică.

4.4. Formularea unor întrebări sau/și a unor ipoteze de cercetare:(0,3 – 0,5 pag)
 Ce este transparența?
 Este respectat principiul transparenței în administrația publică din România?
 Ce este e-participarea?
 Cum influențează cultura principiul transparenței?
 Ce este transparența decizională?
 Cum participă cetățenii în procesul de luare a deciziilor?
 Care este legătura dintre legitimitate și transparență?

4.5. Prezentarea reperelor principale ale dezbaterii științifice asupra temei: (0,5 pag)
„Dintr-o administraţie dirijată, descendentă, segmentată, dorim sa devină o administraţie
orizontală, de deservire, cu un schimb intensiv de informaţii atât între toate părţile sale
componente, cât şi cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformării
organizatorice pe care noile tehnologii o provoacă şi o permit în egală măsură. Din acest
motiv, utilizarea corespunzătoare, atât intensiv, cat şi extensiv, a noilor tehnologii
informaționale este esenţială pentru implementarea reformei guvernamentale.”3
Pe parcursul lucrării vom descoperi cât de bine s-a pus în aplicare acest „schimb intensiv de
informații”, în principal cu exteriorul.
Deschiderea și transparența reprezintă pârghii necesare formulării și manifestării de
preferințe cu privire la gestionarea treburilor publice locale. 4 După cum bine știm, o
guvernare proastă are nevoie de secrete pentru a putea rezista, de aici rezultă și abuzul,
corupția și ineficiența. Transparența, se confruntă, la rândul ei cu astfel de probleme. Pe
parcursul lucrării voi da exemple de astfel de situații.
Cu toate acestea, se fac pași către îmbunătățire: proiectul - „Guvernare transparentă,
deschisă și participativă – standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit”.

2
file:///C:/Users/a/Downloads/a28.pdf, accesat la data de 28.01.2021
3
HG 1007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administrației publice, publicată în
Monitorul Oficial nr. 705 din 6 noiembrie 2001
4
Iancu, Diana-Camelia, „Uniunea Europeană și administrația public”, Iași, 2010, Editura Polirom, Capitolul 4
 Scopul proiectului constă în creșterea gradului de transparență a actului de guvernare la
nivel central și local.

4.6. Configurarea capitolelor componente ale lucrării și prezentarea unui scurt rezumat a
ceea ce vor urma să conțină: (0,5- 1 pag)

 Primul capitol este destinat introducerii în tema lucrării prin conceptualizarea ideii de
transparență, denumirea capitolului fiind în concordanță cu cele transmise: „Principiul
transparenței în statul de drept”. În cadrul acestui capitol îmi propun să evidențiez
aplicarea principiului transparenței prin intermediul comunicării publice și prin e-
participare.
 În capitolul al II-lea, „Aplicarea principiului transparenței”, urmăresc să subliniez aspecte
importante privind aplicarea principiului transparenței, implicând rolul culturii
(informații preluate dintr-un studiu realizat între Țările de Jos și Coreea de Sud); pe lângă
rolul culturii în ceea ce privește respectarea și promovarea transparenței, în acest capitol
voi aduce remarci legate de realizarea legitimității prin transparență și măsurarea
transparenței în administrația locală.
 Nu în ultimul rând, în cel de-al III-lea capitol ce poartă denumirea de „Aplicarea
principiului transparenței în România”, voi prezenta, prin cercetarea și analizarea unui
studiu, respectarea principiului transparenței în România.

5. Elaborarea cadrului teoretic (prezentarea principalelor lucrări scrise pe tema aleasă):(1-2

pag)
Principiul transparenței trimite la ideea de colaborare, de deschidere față de cetățeni în
ceea ce privește elaborarea de acte normative și adoptarea acestora, presupunând ca cei
asupra cărora se vor aplica și care vor trebui să le respecte, să fie informați și să aibă acces
oricând la orice fel de informație publică, exceptând situațiile prevăzute de lege; a se vedea
articolul6 care exclude publicarea informațiilor care țin de: „apărarea națională, siguranța
națională și ordinea publică, interesele strategice, economice și politice ale țării, precum și
deliberările autorităților, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit
legii; b) valorile, termenele de realizare si datele tehnico-economice ale activităților
comerciale sau financiare, dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenței
loiale, potrivit legii; c) datele personale, potrivit legii.”5
În ceea ce privește cadrul legislativ relevant principiului transparenței în România,
transparența este reglementată prin Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în
administraţia publică, republicată în Monitorul Oficial nr. 749/3.12.2013.
Potrivit Art. 1. - (1) „Prezenta lege stabileşte regulile procedurale minimale aplicabile pentru
asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi
locale, alese sau numite, precum şi al altor instituţii publice care utilizează resurse financiare

5
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată în Monitorul Oficial nr.
749/3.12.2013.
 publice, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale
acestora.”
Este important să se facă distincţia între transparenţă ca factor de decizie şi transparenţă
ca sursă de informaţie, cunoscută, la fel, şi sub noţiunea de acces la informaţie. „Spre
deosebire de accesul la informaţiile de interes public, care permite accesul cetăţeanului la
informaţiile publice gestionate de autorităţile publice locale, transparenţa decizională oferă
posibilitatea cetăţenilor de a participa activ la procesul de elaborare a actelor administrative
normative prin sugestii adresate autorităţilor publice locale.”6
Transparența poate fi corelată cu respectarea responsabilității, astfel, transparența are
conexiune cu responsabilitatea, iar potrivit unor opinii, transparența constituie factorul
principal în ceea ce privește manifestarea responsabilității democratice a statului prin
administrația publică, iar această responsabilitate este definită și ca fiind „cheia definiției
celei mai largi și mai aplicabile a „democrației reprezentative moderne”.7
În dreptul administrativ există mai multe aplicări practice ale transparenței. Acțiunile
administrative trebuie să fie motivate și subscrise de autoritatea competentă corespunzătoare.
Registrele publice trebuie să fie accesibile publicului larg. Agenții autorității trebuie de
obicei să se identifice publicului. Funcționarii publici trebuie să accepte anumite restricții
privind câștigurile din activități private, care trebuie divulgate și autorizate în prealabil în
orice caz. În special, pentru aplicarea transparenței este important ca autoritățile publice să
își motiveze deciziile.8 Respectarea principiului justificării oferă o garanție suplimentară că
administrația publică exercită prudent puterea discreționară și că eventualele sale abuzuri de
putere sunt detectate și sancționate.9
În continuare, scopul legii este prevăzut în art. 1 - (2), astfel: „a) să sporească gradul de
responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei
administrative; b) sa implice participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor
administrative și în procesul de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de
transparență la nivelul întregii administrații publice.”10
Referitor la participarea cetățenească, aceasta se poate manifesta prin participarea
propriu-zisă a cetățenilor la ședințele publice, având în vedere că aceștia pot face și
recomandări cu privire la adoptarea de acte normative și altele, prin solicitări ale unor
informații de interes public, prin trimiterea de reclamații administrative.
Printre avantajele participării active a cetățenilor la viața publică se regăsesc: menținerea
încrederii între administrație și cetățean, identificarea într-un mod ușor a nevoilor societății,
preluarea de informații într-un mod gratuit în ceea ce privește măsurile pe care trebuie să le

6
Chiveri, Galina, doctorandă, USM, „Prezentarea teoretică a principiului transparenței”, 2013,
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Prezentarea%20teoretica%20a%20principiului
%20transparentei.pdf, accesat pe 03.01.2021
7
Terro Erkkila, „Government transparency – Impacts and UnintendedConsequences”, Editura Palgrave MacMillan,
Hampshire, 2012, pag 24,
https://books.google.ro/books/about/Government_Transparency.html?id=zwI-
jSlO4b0C&printsec=frontcover&source=kp_read_button&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false, accesat la data de
29.01.2021
8
OECD, 1999, „European Principles for Public Administration”, SIGMA paper no. 27.
9
Iancu, Diana-Camelia, „Uniunea Europeană și administrația public”, Iași, 2010, Editura Polirom, Capitolul 1
10
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată în Monitorul Oficial nr.
749/3.12.2013.
 ia administrația, tratarea împreună, administrație și cetățeni, a problemelor din sectorul
public, de la nivel local.11
Transparența este strâns legată de informare, cu alte cuvinte, autoritățile sunt obligate, pe
de o parte, să asigure accesul la informațiile de interes public, iar pe de altă parte, cetățenii
pot beneficia de dreptul lor la informare garantat prin Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Astfel, potrivit articolului 1 al prezentei legi: „Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la
orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre
principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate
cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul
României.”12
Pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și
în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției a fost adoptată legea 161 din 19
aprilie 2003 .
Art 34 al prezentei legi „reglementează prevenirea și combaterea criminalității informatice,
prin măsuri specifice de prevenire, descoperire și sancționare a infracțiunilor săvârșite prin
intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului și protecția
datelor personale”13

6. Elaborarea cadrului metodologic al cercetării:

6.1. Tipul de metodă aleasă pentru elaborarea lucrării: Abordarea explorativă, Abordarea
descriptivă, Abordarea empirică, etc și contextualizarea acesteia: (0,5 - 1 pag)
În elaborarea lucrării, am ales abordarea descriptivă. Descrierea constă în identificarea
caracteristicilor (elementelor) obiectului sau fenomenului studiat. Ea este reprezentarea
fidelă si detailată a unui obiect sau fenomen. Cercetarea descriptivă analizează în mod
aprofundat (inclusiv prin comparaţii) diverse studii de caz sau fenomene în privinţa
conţinutului. 14 Astfel, în cadrul lucrării am descris conceptul de „transparență” și am scos
în evidență relația dintre autoritățile publice și cetățeni. În capitolul intitulat „Aplicarea
principiului transparenței, voi descrie rolul culturii în aplicarea principiului transparenței,
aici voi face referire la un studiu realizat între Țările de Jos și Coreea. În cel de-al treilea
capitol, voi prezenta, prin cercetarea și analizarea unui studiu, respectarea principiului
transparenței în România

6.2. Prezentarea instrumentelor de cercetare:(0,5 - 1 pag)

În cadrul lucrării de cercetare am folosit analiza documentară.

11
Popescu, Luminița Gabriela, „Comunicarea în administrația publică”, Ediția a doua rev., Editura Economică,
București, 2007.
12
Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public republicată în Monitorul Oficial nr.
528/2016.
13
Legea 161/2003 privind privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a
funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în  Monitorul Oficial nr. 279
din 21 aprilie 2003.
14
https://dokumen.tips/documents/metodologia-cercetarii-in-stiintele-administrative.html, accesat la data de
27.01.2021
 Analiza documentară, utilizată  cu precădere în situaţiile în care accesul direct la
fenomenele  şi procesele studiate nu mai este accesibil direct, ci doar prin intermediul
documentelor (obiecte sau texte care oferă  informaţii): arhive publice sau private, jurnale
personale, corespondenţă, date statistice, ziare, reviste, cărţi, lucrări de artă, folclor, discursuri
etc. Studierea documentelor se face cu ajutorul unor tehnici riguroase, anume tehnicile analizei
de conţinut.15
In cest caz am în vedere :
 HG 1007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea
administrației publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 705 din 6 noiembrie 2001
 Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public republicată în
Monitorul Oficial nr. 528/2016
 Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată
în Monitorul Oficial nr. 749/3.12.2013
 Legea 161/2003 privind privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, publicată în  Monitorul Oficial nr. 279 din 21 aprilie 2003
 Principiile europene pentru administrația publică - OECD

Atât timp cât administrația îi aduce pe cetățeni cât mai aproape, permițându-le accesul la
informațiile de interes public și demonstrându-le că toate acțiunile de la nivel administrativ sunt
realizate într-un mod transparent și corect, dispar riscurile de încălcare a legii, cât și opiniile
negative legate de o administrare defectuoasă. O analiză mai aprofundată a înțelegerii
transparenței dincolo de obligația legală de publicare de informații este însă necesară.

15
http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107_files/downloads/Sociologie/02.%20Investigatia%20sociologica.pdf,
accesat la data de 28.01.2021
 BIBLIOGRAFIE

Cărți:

1. Iancu, Diana-Camelia, „Uniunea Europeană și administrația public”, Iași, 2010, Editura

Polirom, Capitolele 1 și 4
2. Popescu, Luminița Gabriela, „Comunicarea în administrația publică”, Ediția a doua rev.,
Editura Economică, București, 2007.
3. Terro Erkkila, „Government transparency – Impacts and UnintendedConsequences”,
Editura Palgrave MacMillan, Hampshire, 2012,
https://books.google.ro/books/about/Government_Transparency.html?id=zwI-
jSlO4b0C&printsec=frontcover&source=kp_read_button&redir_esc=y#v=onepage&q&f
=false

Legislație:

1. Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public republicată în

Monitorul Oficial nr. 528/2016.
2. HG 1007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea
administrației publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 705 din 6 noiembrie 2001
3. Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată
în Monitorul Oficial nr. 749/3.12.2013.
4. Legea 161/2003 privind privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, publicată în  Monitorul Oficial nr. 279 din 21 aprilie 2003.

Alte surse:

1. Chiveri, Galina, doctorandă, USM, „Prezentarea teoretică a principiului transparenței”,

2013, https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Prezentarea%20teoretica%20a
%20principiului%20transparentei.pdf
2. Oana Zăbavă, Laura Ştefan şi Ion Georgescu, „Transparența decizională în
administrația publică”, produs de Transparency International Romania, Asociaţia
Română pentru Transparenţă şi Asociaţia Pro Democraţia, publicat cu sprijinul financiar
al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale,
https://www.transparency.org.ro/publicatii/ghiduri/TransparentaDecizionalaAPL.pdf
3. OECD, 1999, „European Principles for Public Administration”, SIGMA paper no. 27.

Siteografie:
1. https://dokumen.tips/documents/metodologia-cercetarii-in-stiintele-administrative.html

2. file:///C:/Users/a/Downloads/Ghid%20orientativ%20elaborare%20lucrare%20licenta
%20sport.pdf

3. http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107_files/downloads/Sociologie/02.%20Investigatia
%20sociologica.pdf

4. file:///C:/Users/a/Downloads/a28.pdf