MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

COLEGIUL TEHNIC “PAUL DIMO”

GALAŢI

PROIECT DE ABSOLVIRE
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALA NIVEL III
CALIFICAREA: TEHNICIAN ELECTROTEHNIST

SEPARATOARE DE SARCINA

ÎNDRUMĂTOR, ABSOLVENT,
ING. OLTI MARINELA NIŢĂ ANDREI

- 2008 -
 CUPRINS

Argument…………………………………………………………………………..3
1. Principiul de funcţionare a separatoarelor de sarcină…………………….5
2. Tipuri de separatoare……………………………………………8
A. Separatoare pentru instalaţii interioare…………………………….8
B. Separatoare pentru instalaţii exterioare…………………………….9
C. Dispozitive de acţionare a separatoarelor…………………………11
Bibliografie ……………………………………………………………………......13
Anexe…………………………………………………………………..………….14

2
 ARGUMENT

Separatoarele sunt aparate electrice de comutaţie destinate să întrerupă

circuitele în mod vizibil şi cu izolaţie suficienta intre contacte, permiţând astfel
efectuarea in deplina siguranţa a diferitelor manevre sau reparaţii şi revizii în
instalaţie. Separatoarele nu sunt prevăzute cu dispozitive de stingere a arcului
electric care apare intre contacte si de aceea ele nu trebuie manevrate decât in
gol sau numai atunci când curenţii de sarcina sunt suficienţi de mici.
Manevrarea separatoarelor in sarcina, cu apariţia arcului electric, poate
avea consecinţe grave atât pentru instalaţie, cat si pentru persoana care a efectuat
manevra. Pentru a evita aceste accidente se utilizează de multe ori dispozitive de
blocare, care nu permit manevrarea separatoarelor decât atunci când este exclusa
posibilitatea apariţiei arcului electric intre contacte.
In mod excepţional se admite folosirea separatoarelor pentru închiderea si
deschiderea unor circuite cu sarcini reduse, cu condiţia ca sa nu apară arcul
electric intre contacte. Asemenea circuite cu sarcini reduse pot fi: circuitele
reductoarelor de tensiune, linii în gol cu curenţi capacitivi limitaţi,
transformatoare în gol de puteri limitate.
Construcţia separatoarelor diferă în primul rând după natura
instalaţiei pe care o deservesc: interioara sau exterioara. Diferitele tipuri
constructive se mai deosebesc intre ele după poziţia verticala sau orizontala a
cuţitelor, după planul de rotaţie al cuţitelor, după numărul de poli (monopolar
sau tripolar).
Creşterea continua a numărului staţiilor şi posturilor de transformare în
reţelele de transport şi distribuţie, implică cheltuirea unor sume din ce în ce mai
importante pentru aparatele de comutare folosite în aceste instalaţii. Această
situaţie a determinat o cercetare atentă a posibilităţilor de reducere a acestor

3
cheltuieli, menţinându-se evident un grad ridicat de siguranţa in funcţionare si
evitându-se pe cât posibil orice alte dezavantaje din punct de vedere tehnic.
Analiza posibilităţilor de adoptare a unor soluţii mai avantajoase din
punct de vedere economic a pornit de la constatarea ca întreruptoarele de medie
şi înaltă tensiune folosite în instalaţiile din reţelele de transport şi distribuţie sunt
utilizate îndeosebi pentru efectuarea unor comutări la sarcina nominala sau chiar
la valori mai scăzute (ca de exemplu pentru conectarea sau deconectarea sub
sarcina a transformatoarelor sau liniilor de transport sau distribuţie), în timp ce
comutările care supun aparatul unor solicitări deosebit de dure sânt relativ rare.
Pentru a asigura însa siguranţa funcţionarii instalaţiilor pe care le
protejează, întreruptorul trebuie astfel dimensionat încât să poată acţiona cu
promptitudine si corect la cele mai grele situaţii de avarii ce pot apare în punctul
de conexiune si in care este montat.
Acest fel de dimensionare constructiva a aparatelor de comutare sub
sarcina conduce evident la costuri importante.
Pentru a reduce costul acestor aparate de comutaţie s-a trecut la folosirea
separatoarelor de sarcina pentru care s-au putut adopta soluţii constructive mult
simplificate fata de întreruptoare datorita solicitărilor incomparabil mai reduse
cărora trebuie sa le facă fata. Datorita dimensiunilor lor relativ mici,
comparabile cu acelea ale unui separator, aceste aparate formează o categorie
intermediara intre întreruptoare si separatoare, apropiindu-se mai mult de
acestea din urma. Ordinul de mărime al capacitaţii de rupere al acestor aparate
este, de obicei, de 26-30 MVA; asemenea puteri de scurtcircuit sunt de regulă,
depăşite de cele ce apar in reţelele de distribuţie. Dacă un astfel de separator de
sarcina, este utilizat pentru comutarea curenţilor de sarcină, iar protecţia
instalaţiei este asigurata prin siguranţe fuzibile montate in serie cu acesta, atunci
capacitatea lui de rupere nu este folosita, el fiind utilizat numai pentru
comutarea unor curenţi mult mai mici, evident apropiaţi de valoarea curentului
sau nominal.

4
 Folosirea separatorului de putere pentru întreruperea curenţilor de sarcină
(protecţia elementelor de reţea se realizează prin siguranţe fuzibile) se justifica
numai in cazul in care in punctul unde este montat acest aparat se fac numeroase
comutări.
Pornind de la consideraţiile de mai sus s-a apreciat ca indicata realizarea
unui aparat capabil sa întrerupă numai curenţii de sarcina ai elementelor
circuitului din care face parte si care, in general, nu pot depăşi curentul sau
nominal; aceasta este separatorul de sarcina. Separatorul de sarcina are ca
element de baza separatorul propriu-zis căruia i s-a adaptat un dispozitiv cat se
poate de simplu pentru stingerea arcului electric.
Dintre toate solicitările arătate, separatorul de sarcina nu este in măsura
sa întrerupă curentul de scurtcircuit. Aceasta situaţie creează separatorului de
sarcina o gama larga de utilizări daca se admite ca întreruperea curentului de
scurtcircuit sa fie preluata de siguranţe fuzibile de înalta tensiune cu mare putere
de rupere.
În proiect sunt prezentate separatoarele pentru instalaţii interioare şi
separatoarele pentru instalaţii interioare. Totodată s-a prezentat principiul de
funcţionare ale acestora.

5
 1. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A SEPARATOARELOR DE
SARCINĂ

Elementul principal al separatorului de sarcina este dispozitivul de

întreruperea curentului. Jetul de gaz folosit pentru stingerea arcului electric este
produs chiar in interiorul dispozitivului de stingere executat din material
gazogen solid, iar arcul electric este acela care provoacă generarea de gaz.
Camerele de acest tip au forma plata sau cilindrica.
In figura 1 se prezintă un separator cu camera de stingere plată. După
cum se observa, cuţitului dublu 1 al separatorului i s-a adăugat un cuţit de rupere
2 cuplat cu ajutorul resortului 5 de acesta (fig. 1, e). In figurile 1, a, b, c, d se pot
urmări etapele de funcţionare ale separatorului.

Fig. 1. Separator cu camera de stingere plată

6
 In poziţia anclanşata curentul trece prin cuţitul principal al separatorului 1.
Cuţitul de rupere 2 nu este in legătura electrica cu bulonul 3 care îi corespunde
(fig. 1, a). La deconectare, cuţitul de rupere este antrenat de cuţitul separatorului
prin intermediul resortului 5 pana in punctul in care este oprit de bulonul 3, (fig.
1, b). Când cuţitul principal al separatorului părăseşte calea de curent, aceasta
rămâne închisă cuprinzând traseul elementelor 2 şi 3, adică curentul circulă prin
cuţitul de rupere. Resortul care leagă cuţitul de rupere nu coincide cu punctul de
rotaţie al cuţitului principal al separatorului, in timpul mişcării acestuia din
urma, primul executa o mişcare de translaţie care permite ca, la un anumit unghi
de deschidere a separatorului, cuţitul de rupere sa fie eliberat de bulonul 3 (fig.
1, c). In aceasta situaţie cuţitul de rupere se deschide brusc, fiind acţionat de
resort si este fixat de un opritor (fig. 1, d).
In camera de stingere plata arcul electric apare intre contactul fix 3 si
contactul mobil 2, realizat, de obicei, sub forma unui cuţit de rupere. Degajarea
de căldura provocata de arcul electric ce apare la întreruperea curentului
încălzeşte pereţii 4 care generează gaze sub acţiunea căldurii. Jetul de gaz
dezvoltat in urma acţiunii arcului absoarbe o parte din căldura acestuia,
diminuându-i deci conţinutul de energie termica, deionizându-l astfel. Prin
direcţia sa jetul de gaz împreună cu forţele electrodinamice duc la întinderea
arcului care capătă astfel forma de bucla. Lungimea arcului datorita schimbării
formei sale duce pe de alta parte la mărirea cantităţii de gaz degajate, ceea ce are
ca efect creşterea presiunii in camera de stingere care prezintă un volum
mărginit din doua parţi de pereţii rezistenţi si dintr-o parte de cuţitul
separatorului.
Distanta dintre pereţii camerei de stingere trebuie aleasa astfel incat
capacitatea gazogenă a arcului sa asigure o dezvoltare suficienta de gaz pentru
întreruperea arcului in cazul curenţilor mici. Deoarece arcul electric baleiază in
timpul procesului de stingere o mare parte din suprafaţa camerei de stingere,

7
uzura acesteia (prin ardere) este relativ redusa, ceea ce are ca urmare menţinerea
practic constanta a distantei dintre pereţi.
Datorita cantităţilor mici de material care se consuma la fiecare acţionare
sub sarcina, numărul de acţionari ale unui separator prevăzut cu o camera de
stingere plata este limitat numai de uzura cuţitului de rupere. Pentru uşurarea
exploatării se practica in cuţitul de rupere o gaura speciala care serveşte drept
indicator al gradului de uzura. Când materialul cuţitului de rupere se reduce
pana la gaura, acesta servind drept marca, exploatarea trebuie sa treacă la
înlocuirea acestuia.
Pentru o funcţionare corecta a separatoarelor de sarcina este neapărat
necesar ca cuţitul de rupere sa ajungă in poziţia sa finala. Acest lucru se
realizează evident in cazul unor dispozitive de acţionare cu aer comprimat sau
resorturi, dar nu se poate asigura cu certitudine in cazul acţionarii printr-un
operator.
In cazul unei camere de stingere cilindrice (fig. 2, a) contactul de durata
se stabileşte intre piesa fixa 1 si piesa mobila 2, care se fixează prin intermediul
unui conductor 6 la extremitatea cuţitului mobil al separatorului. Tot cu cuţitul
separatorului mai este solidara si tija 5 cu un vârf de prindere. In ţeava izolanta 3
se afla fălcile de stingere 4 care sânt prevăzute la partea inferioara cu legături
elastice pentru formarea tulipei de prindere 7 si a contactelor de arc 11. La
deschidere tija 5 antrenează tulipa 7 comprimând resortul 8 cu pistonul 9, solidar
cu 7. Camera de stingere este plasata in capătul izolatorului 10.

8
 Fig. 2. Separator cu camera
de stingere plată

La o forţa data, capul tijei 3 scapă din tulipa 7, obţinându-se o viteza mare
intre tija 3 si tulipa 7.
In figura 2, b se reprezintă tocmai revenirea tulipei in poziţie iniţiala prin
acţiunea resortului 8, care acum se destinde.
Acum apare intre piesa 11 si vârful tijei 5 intr-o încăpere practic total
închisa, iniţial de volum foarte redus ; in acest fel, gazul degajat de câtre fălcile
4 odată cu formarea arcului se găseşte sub o puternica presiune si jetul produs
provoacă stingerea arcului inca înainte ca tija 5 sa părăsească camera de
stingere.
In aceasta construcţie se contează deci pe formarea unui arc electric de
lungime mare, dar totuşi mai redusa decât in cazul camerei plate. Aceasta
caracteristica a camerei de stingere cilindrice permite utilizarea unui contact
mobil de lungime mai redusa, ceea ce are ca efect posibilitatea realizării unei
soluţii constructive si cinematice mult mai simple. Suprafaţa redusa asupra
căreia se exercita acţiunea gazogena a arcului electric format intre cele doua
contacte ar avea ca urmare, in cazul unui volum rigid al camerei de stingere, o
mărire apreciabila a diametrului ei interior după fiecare declanşare. O camera de
stingere cilindrica secţionata longitudinal având partile componente presate pe
contactul mobil prin resorturi, permite revenirea la dimensiunea normala chiar
daca diametrul interior variază in urma comutărilor efectuate.
In ambele soluţii se montează in paralel cu cuţitele principale alea
separatoarelor câte un cuţit de rupere ; acesta preia curentul după deschiderea

9
separatorului si se deschide la rândul sau cu mare viteza si după o anumita
temporizare. In acest fel, cuţitul de rupere este singurul element mobil care
acţionează efectiv la întreruperea curentului si este afectat de un oarecare grad
de uzura.

2. TIPURI DE SEPARATOARE
A. SEPARATOARE PENTRU INSTALAŢII INTERIOARE

10
 Sunt de obicei verticale si cu rotirea cuţitelor in planul izolatoarelor.
In figura 3 este prezentata schiţa unui separator monopolar pentru
instalaţii interioare la 10 kV, 400 A. Separatorul este instalat pe doua izolatoare
suport, aşezate orizontal. Acţionarea se face cu ajutorul unei prăjini izolante,
prevăzuta la capăt cu un cui care se introduce in urechea 1. Cuţitul mobil este
rabatat pana la un unghi de 100° peste care nu se poate trece din cauza plăcutei
opritoare 2.

Fig. 3. Separator monopolar de interior, cu cuţit

Firma Schneider realizează separatoare compacte trifazate de interior de

mare performanţă şi varietate constructive, în raport cu normele internaţionale
impuse (anexa1). Acestea au următoarele avantaje:
• Controlul şi protecţia circuitelor pe o gamă largă de curenţi (de la 40 până
la 2500 A)
• Pot fi realizate modular cu sau fără motor de deservire
• Funcţii complexe comparativ cu cele clasice.

11
 B. SEPARATOARE PENTRU INSTALAŢII EXTERIOARE

Au o construcţie speciala, care permite spargerea crustei de gheata sau

chiciura depusa pe contacte. Fiecare faza a separatorului este prevăzuta cu doua
izolatoare fixe si un izolator mobil, care foloseşte pentru acţionarea cuţitului.
In figura 4 este prezentata fotografia unei faze a separatorului de tip
exterior pentru tensiunea de 6 kV si curentul nominal de 200 A. Izolatorul mobil
1, acţionat de mecanismul 2, exercita asupra cuţitului o forţa suficienta pentru ca
gheata de pe contacte sa fie sparta uşor atât la închidere, cat si la deschidere.
Coarnele 4 si 5 servesc pentru protecţia contactelor de lucru 3, in cazul când la
manevrarea separatorului ar apărea un arc electric.

12
 Fig. 4. Separator monopolar de exterior.

In figura 5 este prezentat un separator mai perfecţionat, la care cuţitul are

o mişcare complexa in vederea spargerii cu uşurinţa a crustei de gheata de pe
contacte.

Fig. 5. Separator de tip exterior,

cu mecanism de spargere a ghetii.

Mecanismul de acţionare (fig. 6) da cuţitului o mişcare de rotaţie in jurul

axului O₁O₁ atunci când cuţitul se afla intre contacte si deci gheata trebuie
sparta, după care urmează o mişcare de rotaţie in jurul axului OO pentru
îndepărtarea contactelor.

13
 Fig. 6. Mecanismul de acţionare al cuţitului
pentru spargerea crustei de gheata de pe contacte.

Aceasta mişcare complexa se realizează rotind pârghia 3, care roteşte

cadrul 2 si comunica cuţitului mai întâi o mişcare de rotaţie in jurul axului sau
O₁O₁. La rotirea mai departe a pârghiei 3, cuţitul începe sa alunece de-a lungul
cadrului 2 si sa se rotească in jurul axei OO. Acest mecanism permite realizarea
unui contact foarte bun al cuţitului si spargerea uşoara a crustei de gheata cu un
cuplu relativ redus pe axul de acţionare.
Separatoarele se construiesc uneori si cu un singur izolator sub forma de
coloana verticala, având cuţitul in prelungirea coloanei. Contactul superior in
care intra cuţitul separatorului este situat pe barele rigide ale staţiei. Aceasta
soluţie poate conduce la construcţii mai economice si mai compacte, cu toate ca
necesita utilizarea barelor rigide la instalaţii de tip exterior.
Pentru o economie si mai mare de spaţiu, contactul mobil poate fi realizat
nu sub forma unui cuţit care trebuie răbătut, ci sub forma unei tije articulate care
se deplasează pe verticala. In afara de aceasta forma, construcţia separatoarelor
mai poate fi de tip pantograf sau de tip foarfecă.

C. DISPOZITIVE DE ACŢIONARE A SEPARATOARELOR

14
 Acţionarea separatoarelor poate fi manuala sau cu dispozitive pneumatice
si electrice.
Acţionarea manuala se realizează in modul cel mai simplu cu prăjina, aşa
cum s-a arătat mai sus. Pentru separatoarele grele, efortul necesar la manevrarea
cu prăjina devine prea mare si de aceea se utilizează adesea un dispozitiv (fig. 7)
format dintr-un sistem de pârghii acţionat de o maneta. Este posibila si o
acţionare cu roata de mana insa aceasta soluţie este costisitoare si nu prezintă
avantaje deosebite fata de acţionarea cu maneta.

Fig. 7. Acţionarea separatoarelor

cu ajutorul unui dispozitiv cu pârghii.

Acţionarea cu ajutorul unui motor electric sau cu ajutorul unui servomotor

pneumatic se utilizează pentru manevrarea separatoarelor grele cu curenţi
nominali de 2 000 - 3 000 A si mai mult.

15
 Pentru obţinerea unei mişcări cat mai line a mecanismului de acţionare se
utilizează transmisii cu roti dinţate si şurub melc.
In figura 8 este prezentata schema acţionarii cu servomotor pneumatic.
Apăsând pe butonul 1, bobina 3 este parcursa de curent si armatura metalica
loveşte pârghia din fata sa, deschizând supapa dispozitivului 5. Aerul pătrunde
in partea superioara a cilindrului si deplasează pistonul care acţionează asupra
sistemului de pârghii, deschizând separatorul. Apăsând pe butonul 2, aerul
pătrunde in partea inferioara a cilindrului si separatorul se închide.

Fig. 8. Schema de principiu a dispozitivului

de acţionare pneumatica a unui separator.

O categorie intermediara de aparate de comutaţie o formează

întreruptoarele de sarcina sau separatoarele de sarcina. Acestea pot întrerupe
curenţii de sarcina, dar nu pot întrerupe curenţii de scurtcircuit.
Ele se instalează pe anumite circuite in serie cu siguranţele fuzibile.
Întreruptorul de sarcina sau separatorul de sarcina foloseşte ca aparat de
manevra, iar siguranţa fuzibila are rolul de a proteja împotriva curenţilor de
scurtcircuit.

16
17
 BIBLIOGRAFIE

 AUREL POPA - APARATE ELECTRICE – EDITURA DIDACTICA SI

PEDAGOGICA BUCURESTI 1975
 SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA - MANUALUL INSTALATIILOR
ELECTRICE 2002
 NICOLAE GHEORGHIUL - ECHIPAMENTE ELECTRICE PENTRU
CENTRALE SI STATII - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA

INTERNET :
1. HTTP://WWW.SCHNEIDER.RO.

18
ANEXA 1

19
 SEPARATOARE DIFERENTIALE PROTEJEAZĂ VIATA SI BUNURILE

Întreruptoarele diferenţiale constituie un mijloc de protecţie împotriva atingerilor indirecte.

Moeller oferă doua game de întreruptoare diferenţiale: Xpole si Xclear. In toata lumea, ele
sunt utilizate pentru a realiza instalaţii electrice fiabile, cu grad ridicat de siguranţa, fie ca este
vorba de locuinte, cladiri de birouri sau hale industriale.

Date globale:
Curenţi nominali de utilizare: 16A , 125A
Curenţi de defect: 10mA , 1000mA
Selectivitate: fara, de tip G (min.10ms întârziere), de tip S (min.40ms întârziere)
Domeniu: AC - funcţionare numai c.a.; A - funcţionare c.a.+ curent redresat pulsator

20