You are on page 1of 11

MANDIBULA

 os median şi inferior al feţei


 singurul os mobil al craniului (articulată cu osul temporal prin articulaţia

temporomandibulară)
 se dezvoltă din cartilajul primului arc branhial

1
din mezenchimul acestuia provin mm. masticatori, mm.ai
planşeului bucal şi m. tensor al vălului palatin iar nervul
acestui arc branhial este nervul trigemen)

ALCĂTUITĂ DIN:
• CORPUL MANDIBULEI care are:
 2 părţi:
• superioară sau alveolară
• inferioară sau bazilară (baza mandibulei)
 2 feţe:
• externă
• internă
2
• RAMURILE MANDIBULEI = fiecare este o lamă patrulateră care
prezintă 2 feţe (externă sau laterală şi internă sau medială) şi 4
margini (anterioară, posterioară, superioară, inferioară).

3
1.1. FAŢA EXTERNĂ A CORPULUI MANDIBULEI
Convexă anterior. Prezintă elemente de relief mediane şi laterale.
MEDIAN
> simfiza mentală - vestigiu al suturii dintre cele 2 jumătăţi simetrice ale
mandibulei primitive
> protuberanţa mentală - proeminenţă triunghiulară mediană, situată inferior
de simfiza mentală
 punctul de maximă convexitate a acesteia este punctul craniometric
pogonion
 punctul ei median inferior este gnathion
 cele două puncte craniometrice mediane se folosesc în protetică
> la unghiul inferolateral al protuberanţei proemină tuberculul mental; pe
protuberanţa şi tuberculul mental se inseră fibrele anterioare ale m.platysma

LATERAL
> foseta mentală >> situată supero-lateral de protuberanţa mentală; loc de
inserţie a m.mental
> linia oblică - continuă marginea anterioară a ramurii mandibulei pe faţa
externă a corpului mandibular; are un traiect inferior de gaura mentală, spre
tuberculul mental de acea parte
• la nivelul liniei oblice se inseră:
• m.coborâtor al unghiului gurii
• m.coborâtor al buzei inferioare
• m.platysma (inferior de linia oblică)

> gaura mentală


 este situată pe faţa externă a corpului mandibular, pe
verticala printre premolarii inferiori
 se găseşte la jumătatea distanţei între marginile
superioară şi inferioară ale corpului mandibulei
 reperele orificiului mental au grade diferite de

variabilitate faţă de dinţii mandibulari şi marginile


mandibulei
 în plan sagital este la jumătatea distanţei între simfiza
mentală şi m. maseter
 la acest nivel se deschide canalul mental, prin care trece
pachetul vasculonervos mental
 axul canalului mental este orientat superior, lateral şi
posterior; injectarea de anestezic la nivelul găurii mentale
afectează nervul mental; injectarea de anestezic în
canalul mental blochează transmiterea stimulilor în nervii
mental şi incisiv.

4
> creasta buccinatorie (Henle) - este o creastă fină ce ajunge pe faţa externă
a alveolelor molarilor inferiori, după ce formează marginea externă a
trigonului retromolar. Serveşte pentru inserţia m.buccinator.
> şanţul arterei faciale - situat anterior de tuberozitatea maseterică, la nivelul
marginii inferioare a mandibulei; conţine a.facială care, cu vîrsta, îl adânceşte.
În unele cazuri la acest nivel se poate palpa pulsul arterei faciale

1.2. FAŢA INTERNĂ A CORPULUI MANDIBULEI


Prezintă elemente mediane şi elemente laterale.

ELEMENTE MEDIANE
> spina mentală - este o zonă mediană proeminentă alcătuită din 2 perechi de
apofize:
• apofize geni superioare (servesc pentru originea mm.
geniogloşi)
• apofize geni inferioare (unde au origine mm.
geniohioidieni)

ELEMENTE LATERALE, PERECHE


 linia milohioidiană
 coboară oblic pe faţa internă a corpului mandibular

 la nivelul ei se inseră:

o m.milohioidian
o m.constrictor superior al faringelui (la capătul posterior al liniei
milohioidiene)
o prelungirea submandibulară a lamei superficiale a fasciei
cervicale
 inferior de extremitatea ei posterioară se prelungeşte
şanţul milohioidian de la nivelul feţei interne a ramurii
mandibulei; acest şanţ conţine mănunchiul
vasculonervos milohioidian
 fosa digastrică se găseşte infero-lateral de spina mentală, la nivelul
marginii inferioare a mandibulei > aici se inseră pântecele anterior al
m.digastric
 torusul mandibular = proeminenţă situată intern de alveola premolarului al
doilea mandibular1; trebuie ţinut seama de prezenţa acestuia în cursul
protezării
 fovea sublinguală se găseşte antero-superior de linia milohioidiană şi
formează peretele osos lateral al lojei glandei sublinguale

1
se poate găsi la nivelul premolarului 1
5
 fovea submandibulară > situată postero-inferior de linia milohioidiană >
alcătuieşte peretele osos supero-lateral al lojei glandei submandibulare

1.3. PARTEA ALVEOLARĂ A CORPULUI


MANDIBULEI
 alcătuită din 16 alveole dentare inferioare ce primesc rădăcinile
dinţilor inferiori
 marginea ei superioară se numeşte arc alveolar
 alveolele sunt despărţite prin septuri interalveolare
 alveolele premolarilor şi molarilor au la interior septuri
interradiculare
 proeminenţele de pe faţa externă a corpului mandibulei,
determinate de către rădăcinile dinţilor, se numesc juga alveolaria
 pe faţa externă a alveolelor molarilor ajunge creasta buccinatorie
pe care se prinde fasciculul inferior al m.buccinator
 osul alveolar cuprinde o compactă externă şi una internă între
care, la nivele dentare diferite, se poate găsi sau nu ţesut
spongios
 pe faţa internă a alveolei molarului 3 are traiect n.lingual (la acest
nivel se poate practica anestezia lui)
 relaţiile dinţilor inferiori cu canalul mandibular: frecvent
canalul e apropiat doar de alveola M3 (apoi trece anterior,
vestibular şi inferior)

1.4. MARGINILE RAMURII MANDIBULEI

1.4.1. MARGINEA SUPERIOARĂ


Prezintă 2 procese despărţite printr-o incizură: anterior este procesul
coronoid, posterior este procesul condilar iar între acestea este incizura
mandibulei.
 incizura mandibulei >> conţine pachetul vasculonervos maseterin ce
trece din fosa infratemporală spre faţa profundă a m.maseter
 anterior de incizură este procesul coronoid > m.temporal se inseră şi

cuprinde ca într-o teacă acest proces


 posterior de incizură este procesul condilar - condilul mandibulei care

este alcătuit din:


o capul mandibulei = superior
o colul mandibulei = inferior

6
CAPUL MANDIBULEI
 este suprafaţă a mandibulei pentru art.temporomandibulară
 dispus oblic transversal: axul mare este orientat postero-medial şi se
încrucişează cu cel de partea opusă la nivelul găurii occipitale mari sub un
unghi de 130-140º (variabil)
 este convex şi în sens transversal şi în sens sagital

 are 2 versante

 anterior = convex = porţiunea articulară a capului mandibular

7
 posterior = plan = deşi este intraarticular (intracapsular) este
nearticular
• între cele două versante este o creastă transversală; la extremităţile ei sunt doi
tuberculi:
• tuberculul condilian extern (lig. temporomandibular sau colateral extern al
A.T.M.)
• tuberculul condilian intern (lig. colateral intern MORRIS al A.T.M.)

COLUL MANDIBULEI prezintă pe versantul său extern rugozităţi pentru


inserţia lig.colateral extern al A.T.M.; versantul său intern este excavat sub
forma FOVEEI M.PTERIGOIDIAN LATERAL ce priveşte anterior.
Foveea pterigoidiană e limitată posterior de către o creastă rotunjită –
CREASTA COLULUI CONDILULUI sau PILIERUL INTERN AL COLULUI ce
dă de asemenea inserţie m.pterigoidian lateral.
• la nivelul condilului mandibular se inseră capsula ATM:
• anterior > la marginea anterioară a capului mandibular
• posterior > pe colul mandibular, la 5 mm.inferior de capul mandibulei
• între colul mandibulei şi lig.sfenomandibular se delimitează butoniera
retrocondiliană Juvara prin care se face comunicarea lojei parotidiene cu fosa
infratemporală
 prin butoniera lui Juvara trec n.auriculotemporal şi vasele maxilare

1.4.2. MARGINEA ANTERIOARĂ


 continuă în jos marginea anterioară a procesului coronoid
 trece pe corpul mandibulei unde ia numele de linie oblică
 pe faţa internă a coronoidei mandibulei este creasta temporală ; între creasta
temporală şi marginea anterioară a ramurii mandibulei se delimitează fosa
retromolară BÜNTHE-MORAND-FISCHER unde se inseră fibre ale
m.temporal
 creasta temporală trece spre alveola molarului 3 şi aproape de aceasta se împarte în
2 ramuri:
o laterală = creasta buccinatorie care va trece pe alveolele molarilor
o medială = care continuă cu linia milohioidiană
 între ramurile crestei temporale şi alveola molarului 3 este trigonul
retromolar al lui KLAATSCH unde se inseră lig.pterigomandibular
o printre lig.pterigomandibular şi marginea anterioară a ramurii
mandibulei se trece cu acul pentru anestezie în spaţiul pterigomandibular

1.4.3. MARGINEA POSTERIOARĂ


 coboară de la nivelul colului mandibulei
 are raport posterior cu glanda parotidă
 face cu marginea inferioară a ramurii un unghi numit unghiul mandibulei
(corespunde punctului craniometric numit gonion)
8
 pe marginea posterioară, superior de gonion, se inseră lig. stilomandibular

1.4.4. MARGINEA INFERIOARĂ


 se continuă anterior cu marginea inferioară a bazei mandibulei
 face cu marginea posterioară a ramurii unghiul mandibulei (gonion)
dispus în planul vertebrei cervicale a 3-a
OBSERVAŢII

9
1. ramura mandibulei formează peretele extern al fosei infratemporale ; incizura mandibulei
în jos şi arcul zigomatic în sus delimitează un orificiu semilunar prin care fosa
infratemporală comunică cu regiunea maseterină ;
2. corpul mandibulei formează, inferior, peretele anterolateral al cavităţii bucale ;
3.arcada alveolodentară superioară e formată de procesele alveloare ale celor două oase
maxilare în timp ce arcada alveolodentară inferioară e formată de un os unic – mandibula ;
de formă ogivală, arcada inferioară are diametrul mai mic decât arcada superioară.

1.5. FAŢA EXTERNĂ (LATERALĂ) A RAMURII


MANDIBULEI
o prezintă în jumătatea inferioară o suprafaţă rugoasă ce se numeşte
tuberozitate maseterică (la acest nivel se inseră m.maseter)
o tuberozitatea maseterică ajunge până la gonion
o superior de tuberozitatea maseterică coboară de la colul mandibulei creasta
externă a colului - frecvent aceasta este slab reprezentată
o între faţa externă a ramurii mandibulei şi faţa profundă a m.maseter coboară
din incizura mandibulei mănunchiul vasculonervos maseterin

1.6. FAŢA INTERNĂ (MEDIALĂ) A RAMURII


MANDIBULEI
PREZINTA:
GAURA MANDIBULARA
•este aproximativ la jumătatea distanţei dintre marginile anterioară şi posterioară
ale ramurii mandibulei
 reperele găurii mandibulare variază atât în plan sagital cât şi pe
verticală
•conţine pachetul vasculonervos alveolar inferior care continuă în canalul
mandibular
• canalul mandibular străbate mandibula până la nivelul PM2; la acest
nivel se împarte într-un canal mental şi un canal incisiv >> canalul
incisiv de cele mai multe ori nu are perete compact ci este doar un
traiect în spongioasă care conţine pediculul vasculonervos al dinţilor
frontali - în acest caz putem considera canalul mental ca fiind
continuarea celui mandibular pînă la gaura mentală)
LINGULA MANDIBULEI (SPINA SPIX)
 este situată antero-medial de gaura mandibulară
 este o lamă osoasă ascuţită la nivelul căreia se inseră fasciculul
anterior al lig. sfenomandibular
 posterior de spina Spix coboară n.alveolar inferior
 anterior de spina Spix coboară n.lingual
 la spina Spix se face anestezia nn.alveolar inferior şi lingual
Postero-lateral de gaura mandibulară este ANTILINGULA – aici se inseră
fasciculul posterior al lig.sfenomandibular

ŞANŢUL MILOHIOIDIAN
10
 este inferior de gaura mandibulară
 continuă spre linia milohioidiană
 conţine mănunchiul vasculonervos milohioidian

CREASTA PTERIGOIDIANĂ
 e superior de tuberozitatea pterigoidiană
 la acest nivel se inseră lig.timpanomandibular

Pe faţa internă a procesului coronoid se observă CREASTA TEMPORALA


(m.temporal)
Pe faţa internă a colului mandibulei este CREASTA INTERNA A COLULUI
MANDIBULEI
Între incizura mandibulei, creasta internă a colului şi creasta temporală se
delimitează TRIGONUL INFRAINCIZURAL al lui BERG; la acest nivel coboară în
contact cu mandibula nervii bucal, lingual şi alveolar inferior
2
TORUSUL WEISSBREM > proemină anterior şi superior de gaura mandibulară
 se găseşte în planul de ocluzie al molarilor superiori

 este reper pentru anestezia în spaţiul pterigomandibular a nervilor

bucal, lingual şi alveolar inferior


La partea inferioară a fetei mediale a ramurii se găseşte o zonă rugoasă
numită TUBEROZITATEA PTERIGOIDIANĂ - aceasta serveşte pentru inserţia
m.pterigoidian medial şi coboară până la gonion

2
acolo unde creasta internă a colului este cel mai aproape de creasta temporală
11