Argument in cadrul unei reforme ample in materie penala si procesual penal concretizata prin adoptarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penal, acte normative intrate in vigoare la data de 1 februarie 2014, urmate de modificari suecesive, au fost adoptate si legi noi care reglementeazi organizarea si functionarea sistemului de probatiune, modalitatea de executare a pedepselor si masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul rocesului penal precum si modalitatea de executare a pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare ccursul procesuilui penal. Adoptarea acestor noi reglementiri se circumscrie cadrului general de aliniere a legislatiei romanesti la standardele europene si internationale in materie. Prin armonizarea reglementirilor executional penale cu cele europene gi internationale s-a urmarit modemizarea si reformarea radical a unui sistem care timp de multi ani a fost dominat de componenta represivil a executrii pedepselor. Noul cadru legistativ tinde si dea expresie principiilor umanismului, respectarii demnitifii umane, legalitit executitii pedepselor si interzicerii oricdrei forme de diseriminare pe parcursul executirii, stabilind un echilibru necesar intre caracterul coercitiv al pedepsei si scopurile modeme si umane ale tratamentului detinutilor. Introducerea unui curs de drept executional penal in cadrul curriculei studiilor de licenta sau a celor avansate de masterat a devenit o necesitate, politica executional- penala fiind parte componenta a politicii unui stat supusd unui proces de transformare, adaptare si modificare al carui sens ined nu este pe deplin constientizat {in timp ce sociologii incearca si releve menirea acestor transformari, practicienii se ciocnese de unele aspecte ale executarii sanetiunilor de drept penal, in general, si ale probatiunii, in special, Sistemele penale ale majoritati statelor sunt intr-un proces de schimbare, proces in care structura penologicd veche a fost abandonata fara ca una noua si o fi inlocuit pe deplin, Rezultatele acestor schimbari plaseaza sistemul sanefionator intr-un domeniu nefamiliarizat, unde principiile directoare nu sunt pe deplin clare, iar ideile vechi nu pot fi aplicabile, Astfel, modificarile aparute in ultimul deceniu in sfera probatiunii si modalitatii si principiilor de executare a pedepselor si celorlalte masuri privative si neprivative de libertate servese drept un argument serios {n favoarea necesitafii cercetarii acestor instituti.Carmen Adriana DOMOCOS Lucrarea de fafd se constituie intr-un curs universitar adresat studentilor si masteranzilor in drept si se doreste un instrument util si accesibil care si ofere o introducere in problematica executirii pedepselor, un domeniu pe ct vast, pe atit de fascinant, Ea rspunde necesitifii de a grupa principalele dispozitii legale edictate in materia executirii pedepselor privative si neprivative de liberate, a organizirii gi functionarii sistemului de probatiune din Roménia, in contextul adoptirii relativ recente a unei legislatii moderne si inovatoare in acest domeniu, neurmati de o doctrini la fel de bogati. Legislatia primard gi secundars adoptati in ultimii ani in materia executirit pedepselor justificd dezvoltarea literaturii de specialitate dedicat domeniului cercetat. AutoareaCAPITOLULI DREPT EXECUTIONAL PENAL. $TIINTA DREPTULUI EXECUTIONAL PENAL 1. Definitia si obiectul dreptului executional penal Dreptul executional penal a fost definit in literatura de specialitate' ca fiind acea ramura a dreptului public care cuprinde ansamblul normelor care reglementeaz’ domeniul executarii sanetiunilor de drept penal ‘Aceste norme se regisese in Constitutia Romaniei?, Codul penal’, Codul de proceduri penali', Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, cu modificarile si completarile ulterioare’, Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de liberate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare®, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completirile ulterioare’, Hotirérea Guvernului nr. 604/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative gi a altor masuri neprivative de liberate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal’, Hotardrea Guvernului nr. 1079/2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legit nr. 252/2013 privind organizarea si funetionarea sistemului de probatiune’ si Hotirérea Guvernului nr, 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legit nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal'® sau in alte legi penale special, precum si in tratate sau conventii internationale ratificate de Romania care reglementeaza acest domeniu, ° Chis loan, Drept executional penal, Eitura Univers Juridie, Bucuresti, 2013p. 153, 2 Publicata in Monitrul Oficial al Romie, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, 3 Adopt prin Legea nt. 286/2009 pu al Romine, pats I, ne 510 din 17 ule 2009 * Adoptat prin Legea nr. 1382010 publica in Monitoral Oil al Romini, partes I, e486 din 15 ule 2010, * Publica in Montorul Oficial al Romine, parte 2 din 14 august 2013, in vigoae in integrum din 1 februaric 2014, Legea nr. 252/2013 a intat in vigoare ctapiza,respectiv in luna septembrie 2013 au intrat in vigoare disporitile din lege care reglementeazh organizarea si funetionarea sistemului de wrmele de aplicae le acestor dsporii find detaliate prin HG nr. 1079/2013. in Monitorul Oficial al Romnic, parca I nr. $13 din 14 august 2013, Parca I, nr. $14 din 14 august 2013, parca Ir. 672 din 31 august 2016. parte Ine. § din 7 ianuaie 2014 ° Publicaté in Monitoral Oficial al Romine, partes Ir. 271 din 11 april 016.Carmen Adriana DOMOCOS 2. $tiinya dreptului executional penal si obiectul de studiu al acesteia Corelativ cu dreptul executional penal s-a dezvoltat stiinta dreptului executional penal care cuprinde un ansamblu de idei, teorii $i conceptii referitoare la executarea sanefiunilor penale, pedepse, regimuri de executare a pedepselor, organizarea aplicdrii pedepselor, alternative la pedepsele penale, categorii ale pedepselor penale, individualizarea legal si juridicd a acestora, organizarea penitenciarelor. Obiectul de studiu al stintei dreptului executional penal il constituie normele de rept ce reglementeaza raporturile juridice privitoare la executarea sanetiunilor penale Ca orice stiimtd juridica, si aceasta foloseste metode de cercetare stiintific specifice in scopul idemtificdri legitatilor domeniului executional penal. 3. Corelatia dreptului executional penal cu celelalte ramuri ale dreptului public Dreptul executional penal se afld in strnsd legdturd cu dreptul penal, in aceasta din urma ramura a dreptului regisindu-se normele de drept substantial concretizate in faza executirii sanctiunilor penale prin intermediul normelor dreptului executional penal. Dreptul executional penal se afla in corelatie strani cu dreptul procesual penal, normele de proceduri penala stabilind procedurile dupa care urmeazt si se pund executare sanctiunile penale, organele judiciare cu atributii in materia executarii sanefiunilor penale, competenta acestora in faza executari sancfiunilor penale, precum regulile si cadrul procesual de solufionare a incidentelor sau piedicilor apiirute pentru si in curstl punerii in executare a sanetiunilor penale, Dreptul executional penal se afla in stransi legiturd si cu criminologia, stiinfa care studiaz geneza si legitatile fenomenului criminal, cu penologia, cu dreptul penitenciar, cu statistica judiciard, cu sociologia si psihologia judiciard, in masura in care obiectul de studiu al acestor ramuri de drept se referd la executarea sanefiunilor penale. 4. Izvoarele dreptului executional penal Normele juridice care constituie dreptul executional penal se regasese in Constitutia Rominiei, Codul penal, Codul de proceduri penal, Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, cu modificarile si completirile ulterioare, Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de liberate dispuse de organele judiciare in ccursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completirile ulterioare, Hotirarea Guvernului nr. 604/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a misurilor educative sia altor masuri neprivative de liberate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, Hotararea Guvernului nr. 1079/2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune i Hotirarea Guvernului nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal sau in alte legi penale 16Drept executional penal special, precum si in tratate sau conventii intemationale ratificate de Romania care reglementeaza acest domeniu, 5. Raportul juridie de drept executional penal Raportul juridie de drept executional penal a fost definit sintetic in literatura de specialitate"; in ce ne priveste acesta este raportul juridic care se naste intre organele Jjudiciare investite cu punerea in executare a sanctiunilor penale si persoana condam- natului si se deruleaza intre momentul pronuntarit hotararii judecdtoresti definitive de condamnare sau de aménare a aplicdrii sancfiunii penale si momentul executait sau considerarii ca executata a sanctiunilor penale, {in doctrina” au fost detimitate etapele raportului de drept executional penal care se contureazi si se definitiveaza prin parcurgerea etapelor procesuale in care se stabileste calitatea subiectului ca inculpat, apoi aceea de condamnat, se deruleazi masurile preventive in confinutul cérora se incepe executarea, a executdrii masurilor preventive, dupa care urmeazi punerea in executare a hotararilor penale definitive, Acesta se deruleazi in confinutul situ concret pe tot parcursul executarii sanctiunii penale pana Ia considerarea ca epuizata a acesteia si poate exista pana la epuizarea continutului pedepsei complementare aplicate. 6. Subiectii raportului juridic de drept executional penal Subiecfii raportului juridic de drept executional penal sunt: statul, reprezentat prin organele specializate in administrarea justitiei, pe de o parte, si condamnatul, persoand fizied sau juridicd, pe de alti parte 7, Suspendarea, incetarea $i stingerea raportului de drept executional penal Modalitatile in care raportul de drept executional penal isi inceteaza existenta depinde de natura obiectului acestui raport, de drepturile si obligatile juridi corelative previizute de normele juridice de drept executional penal. Aceste drepturi si obligajii au o anumita natura, 0 durata in timp, pot fi indeplinite sau nu in mod voluntar, pot fi realizate prin constrangerea persoanei, obligate prin forja de coercitie a statului ori pot si inceteze prin acte de vointi legislativa sau prin fapte ce fac imposibili executarea pedepsei (deces, imbolnivire grava, evadare, prescriptie). a) Incetarea raportului de drept executional penal Raportul de drept executional penal inceteaz’i in momentul in care sanctiunea penal a fost executati. in situafia in care pedeapsa este insotiti de pedepse complementare, raportul juridic de drept executional va continua pind la epuizarea acestora pe intregul parcurs al termenelor de supraveghere. in cazul liberirii conditionate, raportul juridic de drept executional penal continua pe timpul executirii misurilor "Jon Oancea, Drept executional penal, Editura All, Bucuresti, 1997, p. 29-34. Joan Chis, Alexandra Bogdan Chis, Esecutarea sanctiumilor penale, Editura Universul Juric, Bucuresti 2015, p. 135,Carmen Adriana DOMOCOS obligatiilor impuse in cadrul termenului de supraveghere, eliberarea din penitenciar fiind insofitd pand la epuizarea termenului pedepsei de indeplinirea acestor constringeri incetarea raportului de drept executional penal intervine in situafia in care, prin prevederile legale indeplinite, persoana infractorului nu mai este obligata si execute pedeapsa, cum este cazul prevazut in art. 80 Cod penal, cand instanta poate dispune renunfarea la aplicarea unei pedepse. Suspendarea are efecte depline, iar raportul nu mai are obiect daci in conditiile art. 82 alin. (3) C.pen. in termen de 2 ani nu sa descoperit ci persoana infractorului a mai sAvarsit anterior raménerii definitive a hotaririi o alti infractiune, situatie in care renunfarea la pedeapsi se anuleazi, aplicdndu-se pedeapsa in conditiile stabilite pentru concursul de infractiuni, recidiva ‘sau pluralitate intermediara.!” {in situatia raportului de drept executional penal, cu un continut diferit de cel de executare efectivl a pedepsci, se giseste infractorul céruia i se aplicd conform prevederilor Codului penal, art. 83, amdnarea aplicdrit pedepsei, cand se stabileste un termen de 2 ani de supraveghere de la data riménerii definitive a hotararii prin care s-a dispus amanarea, Pe durata incetarii raportului de drept executional penal infractorul se wiseste in alte raporturi juridice de drept administrativ, cand trebuie si respecte misurile de supraveghere sub autoritatea consilierului de probatiune si a organelor abilitate, precum si unele obligatii impuse de instanta de judecati conform art. 85 alin. (2) Cod penal. ») Suspendarea raportului de drept executional penal Suspendarea raportului de drept executional penal intervine in situatiile in care pedeapsa nu se executd, ulterior disparitiei acestor situatii reludndu-se executarea pedepsei si, implicit, i raportul de drept executional penal intre stat si condamnat. Suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere confers raportului de drept executional penal un nou confinut'*, in care infractorul, sub amenintarea executiri integrale a pedepsei, este supus unor masuri de supraveghere si executirii unor obligatii, controlat fiind de organele specializate ale statului, judecatorul delegat cu supravegherea si consilierul de probatiune, ajutati de institutii din domeniul afacerilor interne, muncii, sinatatii, invafimantului, i altele in care se realizeaza resocializarea persoanei supuse supravegherii in situatia aménarii executirii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viati, conform art. 589 Cod procedura penald, cdind persoana sufera de o boali ce nu poate fi ‘ratatd in refeaua sanitara. a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, ori este gravida sau are un copil mai mie de un an, raporturile de drept executional penal se suspend, infractorul urmand si respecte obligatiile stabilite prin art. 590 C.pr.pen., organele tului specializate urmarind executarea acestor misuri si obligati in situatia cdnd pedeapsa se afld in executare si intervine o situatie de intrerupere ‘a executiirii pedepsei, conform art. 592 C.pr.pen., raportul de drept executional penal se suspends, pana cand situatia ce a generat necesitatea intreruperii executarii inceteaza si cdind se reia executarea si odati cu aceasta raportul de drept executional penal. in situatia inlaturdrii sau modificadrii pedepselor, prin aparitia unor legi noi, saw a amnistiei si gratierii, conform art. 595-596 C.pr.pen., raportul de drept executional 21 Chis, AB. Chis, opt, p. 145. "F Chig, AB. Chi, opi, p. 145. Is