Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
TEHNOLOGIA MATERIALELOR
A
Indrumar de laborator
Mihai Voicu
coordonatorullucr.arii
I udla Borda Angela Minca
AI xandru O&Jmitrache-Rujinskl Dan Nitoi
Marlus Oumltra~ Antoanela Stranutu
lonel Grecu lonelia Tonoiu
Marlneta Ma(inescu
TEHNOLOGIA
MATERIALELOR
'[NDRUMAR DE LABORATOR
Editura BREN,
Bucuresn
1999
I I II{NIIIIIIIIIII
Adresa: BREN
Str. Lucacesti nr. 12. sector 6 Un grup de tinere cadre didactice a intocmit acest indrumar pentru a vii ajuta
Bucuresti in~elegeti rnai usor tehnologia, insistand mai mult asupra notiunilor de bnz
Tel/Fax: 223.43.47
637.21.55
lolosite in acest domeniu,
Stirn cii ingineria este mult mai dificila debit alte domenii in care, pout ,
progatesc sau nu, prietenii vostri. Va trebui, deci, sa.munciti mai mult dec t I
P ntru a va face mai usoara munca, rioi vii recomandam sii luati aminte la spu
bll.trdnllluiConfucius:
Spuneti-mi §i 0 sa uitl
Ariiuui-mi §i 0 sii-mi amintescl
Implicati-ma §i 0 sa intelegl
Asadar, implicati-vasi timpul va trece cu folos. Daca nu. veti proceda astf I,
v va fi aparent mai usor, dar trebuie sa fiti constienti cii intr-un feI sau altul, mal
II evr me sau mai tarziu, veti fi singurii care veti plati."
Bun de tipar: 1-02-1999 Cat despre noi, noi vom ramane cu gandul trist ca, indrum spre 0 lupta dill ,
ISBN 973-9427-20-0
T'ipar: BREN PROD 'Iltrecut pe la noi ~i nu v-ati luat armele pe care vi Ie-am oferit!
IMPRIMAT IN ROMANIA'
,.
Autorii
Lucrurea
'
Materiale metalice utilizate in constructia de masini
l
icopul lucrarii: Cunoasterea principaleJor materialefolosite in
constructia de
musini, a destinatiei acestora, precum ~i a simbolurilorcu care ele sunt indicate
p' dcsenul de executkal pieselor la confeqionarea carora sunt folosite. .
1. Notiuni generale.
Ll.Definitii, Terminologie.
Material metalic - material sub forma de metal tehnic pur sau aliaj metalic.
Allaj metalic - combinatie chimica sau amestec obtinut,. de regula, prin
topir'ea impreuna a doua sau mai multe e1emente, dintre care
eel putin unuleste metal. .
Component de - element al unui aliaj ce predomina cantitativ In cornpozitia
buzli . acestuia.
Component de - element al unui aliaj ce este introdus In scopul de a
I Here imbunatati proprietatile fizico-chimice, mecanice si
tehnologice ale acestuia. .
IClemente, - elemente prezente ocazional in compozitia unui aliaj
nsotltoare metalic mai ales in procesul de elaborare al accestuia.
Material metalic - fierul tehnic pur sau aliajul metalic al carui component de
~ ro baza este fierul, componentele de aliere fiind dintre cele mai
diverse; . . . .
( )tlll~carbon - aliaj metalic al carui component cle baza este fierul,
(h allat] componentul: de aliere principal fiind carbonulin proportie
de pana la 2,11 %, celelalte componente. de alier
incadrandu-se intre· anumite limite. Contine element
insotitoare ea: Si, Mn, S si P. Pot fi livrate eu garantar 1\
caracteristicilor mecanice si/sau compozitiei chirnice.
Of I slab aliat - otel-carbon in a earui compozitiechirnica au fost introduse
in mod voit eomponente de aliere a carer procent total nu
depaseseste valoarea de 5%, iar fiecare component de aliere
in parte este ontinut In anumite proeente.
Ot I medlu aliat - otel-carbon III II 'IInll rnp zitie chimica au fost introdu-s
in mod volt ('011'11111I 1111 d IIi r a aror proc I1t t tal
v II'i 11. I \11 "" 10" II, II I (U" 'on p n nt d nli r 7n
II (1111\11111 lit 11111111 II pllll III'
I' ,/. ,/,,1 11/, ,,,11., ''''''1//, //1.,11,,/11I, rl" d, III" /111 110,/,/,,/, ""'/11/1, r """,/,1' ,,, , /I/"/fI', (/11 ,/ ""'1'''/
0(,' 111111"Iild o\el-l'nrbon in a dirlli compozitic chimica au lost introduse O~l'll'lIrhon (* (. \I lion (\.:1:.1. O.7(Vo) I stinut
I '\I '011\11111\ Ildll III dl'
III mod voit componente de aliere a carer procent total pentru cull' utilizat In procesul t shnolog].
rculiz rii sculelor 1\ chi 10 \I •
depascstc valoarea de 10%, iar fiecare 'component de aliere de prelucrarc III .anic II div 'rsclor piese.
in parte este continut in anumite procente. O,d aJlnt pentru - 0101 aliat eu Cr, Y, W, Si, Mn si Mo, componentc de ali I'
0ld-t'nrboll de otel-carbon (nealiat) folosit numai cu aplicarea eule care impreuna cu carbo.iul forrneaza carburi dure ell
calitatc tratarnentului termic sau termochirnic ~i carora Ie sunt consecinte de crestere a duritatii acestuia.
garantate atat.. compozitiu . chirnica cat ~i .proprietatile 0fe} rapid - otel inalt aliat cu Co, Mo sau W cu proprietatea c~ i~i
mecanice corespunzatoare tratamentului respectiv sau otel- pcntru scule pastreaza duritatea panaa la temperaturi inalte, ceea cc
carbon ce corespunde obligatoriu unor conditii suplimentare permite sculelor aschietoare realizate din acest material A
mai severe pentru verificarea calitatii decat ace lea prescrise lucreze in regimuri intensive de prelucrare.
otelului carbon obisnuit, Piesele realizate din otel carbon de Fonta - alia] metalic al carui component de baza este fierul,
calitatesunt supuse fie cementarii daca continutul de carbon componentul de aliere principal fiind carbonul in proportie
este de pana la 0,25%, fie imbunatatirii daca continutul de de (2,11...6,67%). Contine elemente insotitoare ca: Si, Mn,
carbon este peste 0,25%. S ~i P.
Ccmentarc - tratament termochimic ce consta in imbogatirea In carbon a Fouta de prima - fonta obtinuta in furnal din materia prima compusa din
stratului superficial alpiselQr din otel prin incalzirea ~i fuziune (bruta) minereu de fier si de mangan, carbune ~i fondanti.
mentinerea lor la 0 anumita temperatura (800 ... 900°C) intr- Fonta de aflnare - fonta bruta destinata pentru obtinerea otelului.
un mediu carburant solid, .lichid sau gazos. Dupa aplicarea Fonti pentru - fonta bruta destinata pentru retopire ~i turnare in piese;
acestui tratament termochimic, prin calirea si revenirea joasa turnatorie mai numeste si fouta de a doua fuziune. .
a pieselor, stratul superficial devine dur in timp ce miezul Fonta cenusie - fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma
. lamane tenace.· . . de grafit si care da acesteia culoarea cenusie, de ..la care Ii
Jmbunatafire - tratament tennic aplicat peselor din otel cu scopul vine si numele.
. irnbunatatirii proprietatilor mecanice ce consta dintr-o calire Fonta alba - fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma
urrnata de revenire inalta. . . de
grafit ~i care da aeesteia culoarea alburie.
Calire - tratament termic aplicat pieselordin otel ce consta Intr-o Ironta maleablla . - fonta care se obtine prin tratamentul termic de
lncalzire ~i mentinere la 0 .anumita temperatura maleabilizare a fontei albe, ceea ce produce descompunerea
(700 ... 9QO°C) urmata de racirea brusca In hili de apa sau ulei cementitei ~i separarea grafitului. Deosebim fonta maleabila
prin care se urmareste obtinerea unor anumite propritati neagra; fonta maleabila perlitica ~i respectiv fonta maleabila
fizico-mecanice ale pieselor calite, alba, .
Revenire - tratamentul tennic aplicat pieselor calite prin incalzirea la 0 II untA eu grafit . - fonta aliata cu Cr, Si si AI, cu rezistenta mecanica ridicata
anumita temperatura, mentinerea la aceasta temperatura 0 nodular la temperaturi inalte.
anum ita perioada de timp, urmata de racirea cu. viteza tron tA antifric- :- fOfita cenusie, fonta cu grafit nodular sau fonta maleabila
adecvata In anumite medii ~i care urmareste eliminarea sau [lune cu proprietati de rezistentaridicata la uzura prin frecare.
reducerea tensiunilor interne dezvoltate In piese la calire FcmtA turnata in ~ fonta cenusie cu 0 'structura metalografica in care grafitul s
odata cu reducerea fragilitatii si marirea tenacitatii acestora. pi '/Ie pentru gaseste sub. forma lame lara ~i cu proprietati mecanic
Rcvenire joasa - revenirea la care temperatura de incalzire are valori de "u.!lIni-unelte superioare fontelor cenusii obisnuite.
l80 ... 2500 ,iar racirea se face lent. Mllterlal metalic - aliajul metalic ce nu contine fier.
Revenire inoltli - r v nir In are temperatura de incalzire are valori de JI Ieros
00, .. 7()()tl( •• iar r cirea se poate face lent sau accelerat. AhHnA - material metalic neferos realizat prin alierea cuprului, ca
OJ(11 rent ru 01 I II Hunt p ntru prelucrarea pieselor pe masini component d hilI'., u zincul,
III1'Ulllllll' IIUhlllllih pit lucrubilitatea
I prin aschiere ~i calibilitatea "run1. - material III tulle II Ill'O n nliznt prin alicrea cuprului, en
11111 lihl lid fllopdd [ile ichnologic c I mal irnportante ale ompon nl II h I I III 111111111(111'1)1I/'. CII naniu), aluminiu
II \11 11 (bronz '11111,1111111111 1111'111I1111 (111111111'11 plumh).
III 1/111,',11/'" """"/1,,, 11//1/,/1,' I" ,,,1/\/,,,,1''' ,I,' "'/I~/II/ ", ••,nl , ", I,jl/, I"',ltll ,,,, "mltll' ,I,j ,It' /11/1 1111
2.2 Clasificarea otelurilor. Simboluri standardlzate aferente t [cl uv istcnt 'a coroziun 'IItl\lll, Ii:lit'
STAS 5(0/)-1{0
cfind %J> .••0.04 RCA /III •.
cand %P>0.04 R 'B # 1/ ...
'I
a)Dupa criteriul destinatiei: ( 'II
tit tinutic simbol literal
de constructie l'I'Ill'l'oil.l rezistentaminima la rupere prin tractiune [daN/nun2] 1+-__ -'
JIll' 'il'.uHi garantarea altor proprietati sau a compozitiei chimice.
pentru seule
-otel beton nealiat STAS 438-80
aliat
b) Dupa compozitia chimica: -simbol literal
nealitate 0.25 0.1 <0.05 0..4 - rezistenta minima la tupere prin tractiune[ daN/.rr1ll12]1+-__ --'
'," 0.8.... 0,5' I----j -oteluri inoxidabile si refractare STAS ] 1523-80
'## .....••..• ##
MnSi -oteluri rezistente la coroziune ~irefraetare
Oteluri '. prelucrate la cald STAS 3583-80
, aUa;te~
slab
.:aliate,
mediu
, ~liate ~'rezisterita la obosealala temperaturi scazute
inalt
1.'- - rezistentaminima la rLtper~prin tractiune [daN/mm2] .
"
-
- eventuala prezenta a manganului
conti.nutu! d.e ~arbo.n [sutimi de %] .
1+-------,
1+-----,
l .
---- - S1 mbol literal
garantarea altor proprictatl mccanicc
-oteluri nealiate pentru automate
. . STAS1350-80 .. AUt ## (Mn)~.. u rezistenta minima Jarupere prin traqiune[daN/mm2]
- oreluri aliate eu plumbpentruautomate'I----hL# #Pb gau # # ... ##Pb d 'stina~ic prezenta vanadiului (0.05 ... 0:07%)
STAS J 1521-80 simbol literal
I 'nerala
simbol literal .
pl'ocizata
R ## ....
rezistonta minima Ja rupere prin tractiune [daN/111m2] RV##
continutul.de carbon [sutimi de %J -## ## .
. simboluri ale componeutelor de.aliere .
continutul principalului component. de aliere indicat
,ltimui.tzecimi de %] .' ,.' '.
I" I/III,',J"I,' ""'/11/1",'1"/1/,//,, in (''''",IIII,'!II'.!.''' /II/I~"~' .'
M"I",/"/,' 11I,,/,,1/, "/11,,111, ,", """"",/"
[j
- simbol literal - continutul de carbon [sutimi de %] ,
re minima la rupereprin tractiune ]daN/inm2]
zistenta I~
- simboluriale componentelor de aliere
- cIa sa de izolatie(CO~Iara izolatie.Cs- izolatie organica; ~ continutul principalului component de aliere indicat
, C5- Izolatie anorganica) , ultimul [zecimi de %] : ,
,
, '
.1. Clasificarea materialelor metalice neferoase, Simboluri standardizate
- simbolliteral
- gradul de puritate (continutul de AI)
- bronzuri ell staniu deforrnabile STAS 93-80
Aliaje de aluminiu deformabile ST AS 7608-71 .
A Ii ajc cI~ . - simbol literal
cupru - continutul de staniu (max 10%)." - simbol literal
dt'l'on:~_l~ile . - e~nfirrutul de componemte de aliere[%} - continutul de carbon [sutimi de %}
Zincul t~ic:p1l:r:STAS;648-68 ,
Aliaje antifrictiune
STAS 202-80
___
d -, ~~
=-lPl
ST AS 96-80
H B Pb # # Sn ... # # # - # # # '\ An .... rupa
~ pentru lipirea tare' (Cu-Zn) ~ B Cu # # Zn ... # # # - # # #
, ST AS 204-77
t. DcOnitii ~i notiuni de bad:
Sernnificatie
, Lucrarea
PlESE FINITE
I.Notiuni generale
I, t. Deflnitii ~i termlnologie
•aracterizarea unei piese finite se poate face prin forma, ' compozitl
Ilmlllf .
Structura
/'/"\"///11/,
24 Plese flnite
2.2. ApI ,tf "'1'11 '" 'ul II [Ii suprafctelor (vt'/.i 1\11~·
••,t\ '1'., I )
2.Analiza morfologico-fuDcfionala a une] plese (exemplu: " Corp de tagiir ")
2.1. Identifi.carea suprafetelor piesei • Pcn(I'LI ficcarc suprafata In parte se apreciaza rugozitatca pl'iJl. '()I~lP(lI'IIIi' '\I
rugozitatea unor suprafete etalon. Cornparatia sc race ell 0 hiul lib 'I' WIll (,\1
• Se schiteaza piesa.
microscopul stereoscopic.
• Se identifica suprafetele distincte. ~i' se aeordafiee.~.a, un, simbel • Se inscriu valorile rugozitatii in tabelul 1.
( 81, •• " Sn), cain figura L
functionale de lucru
Suprafete de legatura
tehnologice de asamblare
Definitii:
- suprafata de lucru - suprafata care asigura piesei indeplinirea rolului
81- functional. In figura 1, suprafetele 8 11 ~i 810 care vin in contact cu arborele care
lucreaza in lagar (fig.3);
Fi'g.'1~Idenf.ificarea Sui~,rafefelor
Rugozitatea suprafetelor
J
-Y , i.o--
\7'-' 3.2
'1
.~al, ----
AFr
'",W"'"
@""
Rugozitatea suprafetelor in functie de procedeele tehnologice de prelucrare I
Abaterea
Tabelull.2.
2 ,de la
AFp 0
Denumirea procedeului Rugozitatea surafetei R. ml planitate
~""l
AFp Prefil teoretic _
6'1
tehnoloaic de nrelucrare 50 25 125 6,3. 32 16 08 04 02. 0 I 005.
~,are cu flacllrll
Curatire eu polizorul
A' '."'", 'L-,' t---t--+--t--+--t---t---;
AFe
Debitare cu ferastraul Abaterea
Rabotare 'il! ' qela
Gaurire 3
circula:ri..
APe 0
Electroehimie
Electroeroziune tate
Frezare .,.ilI . " "J- ,il'i(~
~B~r~o~s,a~re~--------t---+--~~~I~~",~~"~;"
':h--~"~~~~+---t-~t---~
/-A=-:-:le:.:L7..a=r":'e-·---~---+--+--+---;t-\f";''-=;;;:., -.rl~ r-v-" . r.,,'-.,~,~I--+--+--+---t , Ovalitate . Poiigoriitale
....=:-:==,:;.-;.......---.,-----t---t---t--,---.-j..,-::;,.--il-,.. ..' - '-=-"b""""""-'!i-c<r""""",,,,~~,-.,=I
Struniire alezare eu cutitul '1- ,~:.ii '~, ;" : .; " ,. !"~r- '-"·'~.<;'I,vb· ", /:,'t J
/-R""o'-'d"'alC!'e~==':::::"':=~--+-=--+-+---'"-+-,--+:",,,,'~r.-""l'
Lustruire electrolitica
":
1/..
'j
4
I
, Abaterea
If ~"~'"
,~J,
J-O:'R;.::,o'.::;da:::,r-:-e
""de.:..'
.:..:ftn:.:;i"'sa:::.r..:..e"_--t-_--t-_--t-_..,-f-_t-'--,---t-_-+4·_"i-t-!."..,.' ~-;,: , _L..' '. 'II
Superfinisare ki, .~,'o,;.~ c,.·,,_ ":~iJ ,'. -,
Tumare
obisnuit
in amestec
Laminate la cald
de formare t'"~;":" ,.:.~.,~:~••,.;I
If~
I~~¥'''':''~
=';•.I--+'---t'---:+--;--;.,--;---;
" ?'",- ",'" r!~!"-''''~
, : ",,;;.),1;
Abaterea
dela .
forma
data a
AFf
C"'I
pmfiltllui'
Abaterea Profilreal
6 de la
Legenda: ~ - valori obtinute mai putin frecvent prin procedeul respectiv; fonna AFs
l . 'data a
suprafetei
~~~~ __~ __-L__~------'
,.'t, 1'""
J2 Plese flll/le.
tudcnt: ......................
Anexa T2.3.
An .... Grupa
Abateri de pozitie
REFERAT
Nr. Denumirea Schema Exemplu de notare pe desen
Simbol '.
crt. abaterii de principiu
0 I 2 3 4 5
Abaterea . 1111002011 00 AI l.Definitii ~inothml de baza:
I dela API' /I
paralelism
~ ~ lf1
~/, WJ.
2
Abaterea
dela
perpendi-
cularitate
'~
. ..
APd 0
I
,,'iff:' ..Lio.olo IA I
3 Abaterea
de la inclinare
\80-
<:
.'
APi
< h ~ < IO,040[AJ
2.Schitapiesei (Ia Indicatia cadrului didactic):
Abaterea
@)f' 6-
de la coaxialitate
4 si de la APe
concentricitate @
,
Bataia radiala ~i Br
~'-2' ,,·....
e-,·:Ji
5 bataia frontala
-.,
\
3 _.l.
/
_
Bf
t ------ -. ,
'~r/' ~ . A,
W
6 Abaterea de la
simetrie APs ~h""~'1
-
,A
.' 1O:t8:8r8
-
U
Abaterea de Ia L&iiQ:o:mH
7 intersectare .. APx
·0
~~~-
.I(////////.: 'l'///
Ahaterea de la
I
8 pozitia nominata ..e:....:- ..$
I
"$~
APp
$ ..$_ ..-#
~
@IOO20Y
-
34 /'/e,fllj1I1IIC,
"
'11lh ,I centralizator
!'-' :-'
V>
3'
~
e ~
0-
a [ =a
c
C'
c ~'
..l
<0 0'
=
"0
~. Lucrarea
>-I
-6 0
~ ~.
SEMIFABRICATE
o
0
:'":z,
I, ~
.~ ullucrarH: cunoa terea semifabricatelor i a documenta 'eicare Ie inso e t .
0'
Co
: ~§'
l' ., ~
.,.., !'!' '(;'
Piesa finita - piesa rezultata in urma unui proces de fabricatie, car
.,
0;
II> indeplineste conditiile pentru a fi montata intr-un ansamblu sau subansarnblu
- '" .,
3' ( inonim: piesa gata). 0
.,
I
~f'
~t§
1= ~.
3 or
'" -
;:l
,.:c-.
.,=
I ~" Q.
"!
Semifabricat - 0 bucata de material sau 0 piesa bruta, mai mult sau mai putln
{? propiata ca forma si dimensiuni de piesa finita, care a suferit 0 serie de prelucr ri
(3l~
8 0- va fi supusa altora, inainte de a ajunge piesa finita.
~~::J,
I c-
o
'8NO')-
0
"
Adaos tehnologic - surplusul de material existent pe semifabricat, p 111111 ,
lace posibila obtinerea lui printr-un anumit procedeu tehnologic de semifabricmx .
~
, "
g;--d
Desen de executie (al piesei finite) - desen in care sunt trecut datcl Jl oct III'
obpnerii form l: onfiguratie, dirnensiu.iile cu abaterile lor, abatcrilc d II PllI'q \I
...8 ~~ I ciproca a SliP' lit II 101, ih Ih" J I (Ie forma, rugozitatea supra f ·~('IOI. plllpi it I I h
6'
II uului supelllliid ,,".11111 I dfl '\"'llIlIondari.
~. 1/
Piesa finita.
1.2. Caracterizarea semifabricatelor
20
~IO
• Semifabricatul se obtine printr-un procedeu de semifabricare, care se
I
considera cu atat mal bun cu cat dimensiunile ~i forma semifabricatului se
apropie mai mult de cele ale piesei finite.
Asadar, masa semifabricatului M sf este mai mare ca masa piesei finite Mpf: 34
10
2. Modul de Jucru:
--(@.,
~ .~-- •.
-"--~-@·G· -,!--- ------ --~:@-.~'.--
• I' •
. ~
. •
25
Studentii vor realiza toate aceste activitati completind referatul anexat lucrarii.
I' .1 I" I 11'111111' t mifubricat ~j piesa finita
Student: .
, .
Mp'or
'1M =--~ ·100= ---100 = %.
Msf
'oncluzie:
Lucrarea
INCERCARI DE DURITATE
1. Notiuni generale
t.LDefinttit ~i terminologie
Plecand de la definitia duritatii, enuntala la punctul 1.1" all llral'lIt II III niul t
nictode de inccr art' a durjiiitii.
'I ,
IIII'rrdlrlllf 1/llr/(lIlr. -II
42 Incercan ----_ .. -
de durtuue. .-~
.. ..
" n tabelul 1 sunt indicati parametrii corelati ~i simbolul duritatii:
Metoda ~garierii (Mohs)
V~,
II- gips; (
III - calcit; HB 5{750115 , 5 750 3,2 fonta
, . F Penetrator de tip
sfera dinotel sau
lIB 10/~00/30 10 500 27 ...33 35 ... 160 3,2 . Aluminiu,
magneziu
HB 5/125/30 5 125 1,6
carburi metalice;
HB 2,5/31,2/30 2,5 31,2 0,8
~ D - diarnetrul
penetrator HB 2120/30 2 20 0,6
~! penetratorului;
...
,prenm .n '.
. l
, .: --- --_.
I
t '
F - fortade
apasare;
K - grad de
HB 115/3.0
lIB 10/250/60
1
10
5
250 55 ...65 10...100
0,3
1,2 Aliaje de
frictiune
; HB 5/62,5/60 5 62,5 0,6
'lncarcare: I
I min 8h lIB 2,5115,6/60 2,5 15,6 0,3
.,~. . F ' HB ;2110/60 2 10 0,15
~~ K=-=ct. .
D2 . . HB 1/2,5/60 1 2,5 0,18
2. Modul de lucru
-Se mascara
duritatea pe fat a pentru m1isurare
Pentru efectuarea unei incercari de duritate se aplica intocrnai prevederile
standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta). fata
NU SE INCEARCA
in mare, problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele: etalonului PEACEASTA
prevazuta SUP!4FATA
pentru RB lr49-74
2.1. Alegerea metodei de illcercare'
Fiecare metoda are un anum it domeniu de aplicare asa cum rezulta din tabelulJ:
Proba (piesa) careia trebuie.sa i se masoare duritatea se curata sise examineaza 2.5. Raportarea rezultatelor
vizual. Locul in care se face masurarea se prelucreaza ingrijit prin procedee de
prelucrare imecanica prin aschiere de tipul strunjirii frontale de finisare sau al • Rezultatele incercarii efectuate se raporteaza clar si precis ill con.formitl-~t~ I"
rectificariil(Ra < 3,2 urn). cerintele standardelor de incercare, aflate 'in vigoare, sub forma unui buletin II
'lneercare (vezi anexa T 3.1). .
2.3. Verificarea sistemului de masurare • Raportarea valorii duritatii se face, conform standardelor, astfel:
_ pentru duritatea Brinell, conform simbolurilor din tabelul 1. .
Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale ~reeum eel Exemplu: 280 HB 51750/30 (duritatea Brinell masurata cu 0 "11 ('\I
din figura 1. liametrul de 5 mm sub 0 sarcina de 750 Kgf (7350 N) timp de 30 s;
43 IlIccrcllrili<! dllrllllll'. 1'/
I" crcl1rl de durll"IO:.
3. Documente de referinta
STAS 10251-80 Incercarea de duritate prin zgariere; 2.8chita piesei / probei de incercat:
SR EN 10003-1: 1997 Incercarea de duritate Brinell;
STAS 492/1 ~i STAS 492/2 Incercarea de duritate Vickers;
STAS 493-91 Incercarea de duritate Rockwell.
Nr / . 1. Notiuni generale
. I
Cornanda nr ./ , client: : .
Proba incercata: '.' '" . 1.1. Definitii ~iterminologle
Material: ~ . A f
Data primirii probei de incercat: . . Incercare: operatic tehnica de determinare a uneia sau mai multo!'
Data efectuarii incercarii: . earaeteristiei ale unui produs in conformitate eu 0 procedura specificata,
Caracterizarea si starea probei: .
Modul de pregatire a probei: . incercare mecanica: incercare avand la baza 0 solicitare mecanica u
Denumirea metodei: Standard de metoda: . obiectului controlat.
Procedura nr.: .
Etalonulutilizat: nr . Echipament de masurare: toate mijloacele de masurare, etaloancl ,
Valorile masurate: materialele de referinta ~i instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea
Rezultatul incercarii: I .
I masuratorii ( sinonim: sistem de masurare ).
Precizia rezultatelor ~i incertitudinea de masurare: . Etalonare: ansamblu de operatii care stabilesc, in conditii specificate, relatia
Observatii: . dintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistem de masurare ~i
.................................................................... valorile corespunzatoare ale unei marimi, stabilite eu un etalon de referinta .
...................................................................•
Raport de incercare: document care prezinta rezultatele incercarii si all!
observatii relevante pentru incercare.
I 27.5±OA2
.
W A:
127.5 ±OA2
R = 0.25 .±O.07
2.2. Pregatirea epruvetei
h=2;3;S R= I ±D.07 -t Epruveta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de precizie dimensional a ~i
I II Iitate a suprafetei conform standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).
b = 10 ; 7.5 ; 5 ; (2.5)
Se acorda atentie deosebita zonei cu crestatura,
rectificat
N,8 ... 0A
2.3, Veri fica rea sisternuluide masurare
Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale. Valoar (I
2.4, Efectuarea incercartl ('II dt cste mai mare contractia transversals specifics se apreciaza ca plaslit:illll\' I
lundurdclor, astfe I:
Fig 5. Sectiunea de rupere'a probei
III,.,.,,·'''''u lu '""III~" , 1"111 '"
-Pentru epruvete cu crestatura in "U" se precizeaza:
-valoarea rezilientei, [ J / ern"]; . . Student: ,"
-energia disponibila a ciocanului, [ J ]; REFERAT
-adancimea crestaturii, [mm]; An .... Grupa
_~
-grosimea epruvetei, [mm].
Ex.: KCU300f215 7" 150 J / cm\ KCU30013IIO = 250 J / cm2. l.Definitii ~i notiuni de baza:
l L:aloarea
adancimea
rezili~ntei
- groslmea epruvetei
crestaturii
energia disponibila a ciocanului .
-Pentru epruvete eu crestatura in "V" se precizeaza:
-valoarea energiei de rupere, [J];
-energia disponibila a cioeanului, [J];
-grosirnea epruvetei, [mm].
L'L
Ex.: KV300/5 = 70 J; KVl5015 = 40 J.
2.Schifa piesei / probei de incercat: .
l ~a1oarea energ~ei de .;
grosimea epruvetei
energia disponibila a' eioeanului
Se folosesc simbo1uri1e simplifieate:
KCU 5 = KCU30015110 ;
KCU 3 = KCU3001311o ;
KCU 2 = KCU300/2IIO ;
KV = KV3001IO.
Studentii vor intocmi buletinul de incercare inclus in referatul de finalizare a
lucrarii.
3. Documente de referintar..
Pentru efeetuarea corecta a unei incercari de incovoiere prin soc se vor respecta
prevederile urmatoarelor standarde: '
l
M
pe epruvete Charpy. I..:..l1:.:;.c.:.;.e;r.c:c,,-aO-r_ea_la_i_n_c_o_v_oi.ere
Partea 2 : Verifiearea prin masinilor
see de
SR_EN10045-_2_:1_9_9_ --L..:::: .:.;a:.,:t.:..er.:.;i;;;::a.:..le->.ill..:.::.;:et:..:a..::,li;:.;:c.:..e.<:,.
incercare (ciocane pendul),
~_.'.!!.!."'TI·llr"i!.11I rll!!!"IJI,·~1!. prtn sac.
..:..;;.;..!.::..:.:..------~.~--,---.-----
Raporf de
Incercare relevante pentru incercare.
Valorile masurate:
Rezultatul incercarii: . :"':"~":':".:..;''.:,.':",:"~":.:.'.:..;"~:':':"~":.:.'...:..;,;..••:.:..~•• :.;••:..:
I";':";":";';"':";'':'" •• ~••:.:..':";"';"';';:'.•~••:.:..,;.:..
',;..':":"~":.:.':,,:",:..:"(.
Accesul materialului metalic in stare lichida III interiorul forme] de IIJlIl;!ll' ',('
Tensiunea - forta care se exercita la isuprafata lichidelor datorita Incc prin sisternul de canale ce forrneaza reteaua de turnare ca ill Iigura l.b.:
supetficialii. interactiunii dintreatomii de la suprafata lichidului ~i cei din
interiorul lui. ' .. . retea de
plan de cavitatca fi ltru
Fluiditatea - proprietatea naterialelor de a curge cu u~i.tril'lta in state separatie formei turn are
/
lichida ~i de a umple 'cavitatea in care sint turnate. En . \ \ • I /
influenteaza in cea mai mare
tehnologica detumabilitate a materialelor,
masura proprietatea
~r-:--\~:~+l--:-:
". ---T--I'-.:', y.-/.'-'-,/7/'---, 7"',~, ; -l~,-'}-serniforme
Fig. 1.b.: Forma
Contrac(ia - proprietatea naterialelor metalice de a se contracta la amestec de II' =:': \":.,
f,onnare ------i!.'.,'"
J.. '
.'.
' .. \. r-c, de turnare a
trecerea din starelichida In stare solida si ulterior, in tlrnpul W---.· ". , .'. ... ' '7
I 1. ::" ".' .. .i • ILl
probei-spirah
racirii plna la temperatura ambianta.
1,. '. I
I
In general, intre proprietilile fizice prezentate ~i turnabilitate exist! 1 '
Atunci cind:
- Temperatura de topire-solidiicare ¥
- Tensiunea superficiala -'" Turnabilitatea i1C
2.2.Contractia specificii
- Fluiditatea ¥
- Contractia -'" Valoareacontractiei specifice se poate estima in raport cu volumul materialului
Legenda: -"'cre~tere ¥scadere
tumat (contractia volurnica) sau In raport cu dimensiunea (Iungimea) unei probe
I
special realizate in acest scop (contractia liniara).
Deaceea, pentru a putea apreciaturnabilitatea unui material, se mascara prin
diferite procedee proprietatile fiziceenuRtate anterior. . 2,2.1.Contractia volumicii
l]t
»>
1!OO
.
conformtehnologiei aplicate b7' . ~. aparltk- II
<::> .
, formelor nepermanente. Pentru ~. I, retasuril
aceasta se _foloseste 0 placa- " ·1·
I . R - .~
prnbel-spiraht. icesteia
~ == __~=== .n'
2.2.2.Contractia liniara
cornparatorului
Acul porneste de la rcperul "I 00" catrc rcp "'ld "O",
Contractia liniara In stare solids a unui aliaj eu
cornpozitie chirnica data se
0 ontractia la un moment dat fiind diferenta dintre valoarea 100" ~i indicatia 1I1'1I1111 .4
determine eu ajutorul unui aparat alcatuit dintr-un ereuzet, 0 tija fixa, 0 tija rnobila si pc cadranul comparatorului. Se inregistreaza cresterea in timp a contractici ~i ('
ceasul comparator pe cadranul caruia se poate eiti valoarea absoluta a contractiei
liniare In sutirni de mm. Constructia aparatului pentru determinarea contractiei liniare
tra eaza graficul contractie-timp K - t a carui forma se observa In figura 4.:
RI'/Illt It('1 ' IIII I II !l11I1 I 1'''' I' 1" 1I1'Illllpkllll'V I I '["1' 1IlIIId 1111'III.
~f~,~~a~c~ar~i~le~hl~lO~fu~gt~ce~
.. 65
64 [lIcel'd!rilel1I1olvgice.
Student: .
REFERAT
An .... Grupa
LlDefinitii si terminologie
ACMMJ
2.00 Prod us - rezultatul unui proces de productie (piese, semifabricate, ansambluri,
, teme tehnice, bunuri de consum etc.)
l.8U Tehnologie - ansamblu de procese, metode, procedee, reguli, operatii, faze,
ionditii tehnice etc. aplicate, executate sau care se desfasoara, in scopul obtinerii
1.60
(Inbricarii) unui anumit produs.
1.40 Tehnologicitate - insusirea unui produs de a se putea obtine prin apliearea unoi
inumite tehnologii, intr-o etapa data, In conditii economice avantajoase.
1.20 Proiectare tehaologica - proces de proiectare a unui produs urmarind
I alizarea lui prin cea mai convenabila tehnologie.
1.00
comprimat
2.1. Pulbert
.poanson
un material granular format din rnetale pure, aliaje, compusi
Pulberea este /'. inferior
ltltermetllJicH sau chimici, materiale nemetalice sau amestecuri mecanice ale mai
mulror component! din ceil enumerati, Dirnensiunile particulelor variaza frecvent
intre 1 ~l400 urn, pui!nd f ~imai mari,
• 10.compozltia pulberil in.tra:
Fig.I. Schema de principiu a proeedeului de fasonare prin presure
liant 1 .., 10%
Sinterizarea este procesul prin care comprimatul se consolideaza intr-un corp
.<ff:i:mv lubrlfiant 1 ... 10% I)Hd sub influenta caldurii, Ea seamana cu un tratament termic, dar este mult mai
pulberi' romplexa din punct de vedere al fenomenelor care se produc in materialul
umprimatului.
Z.2. Tehnologta de ob~inere a unet piese din pulber]
3. Configuratia pieselor din pulberi presate
In mod obisnui! aceasta cuprlnde etapele:
In anexa T7.1 sunt prezentate familii de piese din pulberi presate In matrita ce
I" zinta detalii exterioare sau interioare d~tipul ~alturilo~ de dimensiuni si..schernelc
Ii . prin.cipiuale presarii acestor tipuri de piese.Prin combinarea configuratiilor
II' .stor piese simple se pot obtine piese foarte complicate.Tinand seama de
1lIlllicularita!ile presarii si de existenta unei directii de presare, rezulta ca nu se pot
Ilhline anumite detalii cum sunt cele reprezentate in anexa T7.2. .
4. Modul de lucru
Obiectivul final al rucrarii consta In proiectarea unei piese presate din pulbcri.
I' -ntru realizarea acestui obiectiv studentii vor parcurge urmatoarele etape:
• Insusirea tehnologiei de presare a pieselor din pulberi ..
Studentii vor studia materialele care intra in compozitia pulberii si
I (Ill (lguratia pieselor obtinute prin presare. ,
• Fiecare student va primi un desert al unei piese, si pe baza anexelor
prezentei lucrari VOl' rezolva urmatoarele prob1eme:
- alegerea directiei depresare;
Fas?oarea se realizeaza prin presarea pulberii in matrita, din doua parti ., identificarea detaliilor care nu se pot obtine prin acest procedeu
(fig.I). , . '.' . . I -linologic ~iintocmirea schitei comprimatului;
• Ceea ce se obtine ,in urma presarii este un comprimat, rara rezistenta - intocmirea schitei matritei pentru presarea comprimatului.Un
" . .
mod 'I d'
mecanica, friabil. I 'l,01vare a acestor probleme este oferit in anexa T7.3;
_ rezultatele obtinute
, (schite, , note , precizari) se inscriu 'in rcfcrutul III
e
I----Piese pline de sectiune:
+
,\'
! L
- circulara
- poligonal~ -
l-matrita (m)
2-poanson (p
superior
3-poanson
I
Muchiile exterioare
rotunjite si colturi
r!?' ct?
,:." . 8
Suprafetele
striate se vor
inlocui cu
~D
I
ascutite I
+ -0 CD
inferior
suprafete
,. - oarecare Nr, elementer 2p+Im-J
~
';.,'::'
",
~ " . profilate
. ---- Golurile in
t
Piese eu gauri de diferite forme.
-EBB-
2· I-matriIA (m)
+
*
flansele pieselor
1 I
I 2.
- circulate
1~ ~
2-poanson(P)
superior
3-poanson
inferior
Degajari exterioare
SI;1U interioare
rcrpendiculare pe
,:'i :,:.,
," :.
. ::;I ;'i
.... ::
9
se vor executa
astfel incit sa se
evite contururi
D 11if
\: : li
': I
I
.~
•
;., I 'j
I
I
'••
I - poligonale
- oareeare
~e ..~~~
Nr, clemente=3+nr.
suplimcntare
detalli
ale plesei: 3+1=4
4-detaliu
suplimentar
lirectie de presare.
f~ :.:
.
,
.
:-,
- ..
olD
I,:
:; i ::
"
., I
:,'
to
• ~
cu muchii
ascutite, .-~-
'- /
-@
'- /
---
-.
1;=
rn
l-rnatrita (m)
Piese pline eu salturi de· Suprafete cilindrice Proeminente 0P I!'> I'
2-poanson(p)
"
dimensiune.
superior
3-poanson
\
cu axa
perpendiculara pe
,P
v,P
It{tl-<:;
~ 10
cilindrice
perpendiculare
@
'~
E!J EillIJ
-cu portiuni profilate identic inferior
4-detaliu , directia de presare pe directia de ._(! I
presare I II
suplimentar
~~ Suprafetele
Suprafete conice
-eu portiuni profilate diferit Nr. elemente=3+1 detallu suplimentar limitate de conice interioare
81 piesei: 3+1=4 II
, suprafete cu. nu se VOl' executa
Piese eu gaurl ~i salturi de l-matrita (m) dirnensiuni, mai de la muchiile
2-poanson(p) mari la capatul cu piesei .
..
,i~-:
. dimensiune. ~ ~' superior
-
1~
3-poanson
diametru rnic .
~LOJ ' inferior Gauri cu axa
,P
. p Alezajele cu
,Uj I
@1 ~
4,5,6-detalii
suplimentare
'.
perpendiculara pe
directia de presare,
P':}"\¢t· 12
diametru sub
2mm se vor
I executa ulterior
-j-------+--
Nr. elemente>=3+3 detalii suplimentare Suprafetele
ale plesei: 3+3=(/
l-rnatritajrn)
h
Muchiile se vor
tesi. 60YB 13
filetate se vor
executa ulterior.
'lU
Plese eu adineituri. , :.'
, 2-poa~son(p)
superior
I;
3-poanson
5.
inferior
I
4,5-detalii
suplimentare
An('1(81'7.
Student: .
Model de lucru pentru proiectarea unei plese dln pulberi REFERAT
An .... Grupa
Desenul piesei finite.
L I)cfinitii ~i notiuni de baza:
.. ', ..
' .... '.
,.
Desenul comprimatului.
Nota:
directia de presare s-a ales identica cu
axapiesei;
detaliul punctat nu se poate obtine prin
acest procedeu tehnologic (degajarea
interioara este perpendiculara pe
directia de presare)
4
l-matrita
2,3,4,5-p"ansoane
6-tijli fixa
Lucrarea
PROCES TEHNOLOGIC
4.Schita matritei folosita pentru obtinerea:comprimatului:' Scopullucd'irii: Cunoa~terea structurii unui proces telmologic.
1.Notillni genera Ie
Ll.Deflnitii ~itermrnologie
Procesul tehnologic - 0 parte componenta a procesului de producjie ill
decursul caruia se efectueaza logic si treptat rnodificarile si transforrnarilc
materialelor necesare obtinerii produsului.
Operatia - elementul de baza al oricarui proces telmologic si este definita en
fiind 0 activitate ordonata si limitate in timp efectuata de un muncitor sau 0 echipa de
muncitori :tara intrupere, la un singur loc de munca, cu uneltele ~i utilajele necesar "
asupra unuia sau rnai rnultor materiale in scopul modificarii proprietatilor fizico-
chimice, formei, dimensiunilor, netezimii si aspectului suprafetelor.
Faza - una din elementele constitutive ale operatiei care se realizeaza dintr-o
singura asezare si pozitie. a suprafetei de prelucrat, ell aceleasi unelte de 1ueru si LI
acelasi regim de lucru,
. Documentatia tehnologica - totalitatea documentelor i11 care este descrish
tehnologia de obtinere a unui produs. Aeeasta cuprinde: desenul de ansa 111bIII,
desenele de executie a reperelor, fisele tehnologice (materiale, timp etc.)
Fisa tehnologica - document ajutator in care sunt descrise operatiile " i IHZI'll
unui proces tehnologic de executie al unui reper sau produs.
5.0peratiiktelmologice care urrneaza a fi executate dupa presare: 2. Procesul tehnologlc de executie al unui produs
de cficicnta maxima;
18
criteriul social - impune proiectarea unui proces tehnologic care sa asigur
&ll£.Ll
conditii de munca cat mai usoare pentru personalul de deservire.
Material OLe 10
Pentru laborarea unui proces tehnologic este necesar un proiect de executie
{'[lll' coniine total itatea desenelor de executie necesare, desenul de ansamblu
produsului, desenele subansamblurilor, memoriul justificativ alte documente tehnice,
0
120
2.2 Exemplu
2.2.1. Analiza
de proces tehnologic
ansamblului
de executie al unui ansamblu
oj GEfii>
Fig. 2 Elementele componente ale ansamhlullli
Ansarnblul ( produsul ) "Suport" prezentat in figura 1 se compune din 3 reper
( fig.2): .,' ' 2.2.2. Programul de fabricatie
- reperul 1 - corp - este 0 piesa cu suprafete de rotatie exterioare ~i interioar
.oaxiale, marginite de suprafete plane. Materialul din care urmeaza a fi realizat est Produsul care urmeaza a fi fabricat trebuie realizat in numar de 100 buc 1\ i.
un ate! carbon (OL 37) ; raportullungime / diametru este aproximativ 1; I'inand searna de dirnensiunile si rnasa pie~elo~·. pl:e~um ~j de gradul lor <It
- reperul 2 - tija - este 0 piesa subtire cilindrica ell lungimea mult mai mar .xmtplexitate, tipul de productie corespunde unet sern 011C1.
tlt'cat diametrul( raportul lungime / diametru este mai mare de 7 ). Materialul din car
'" III 'uza a se realiza ~ste un otel carbon marca OL 37.
2.2.3. Schema logica de realizare a ,produsului
• reperul 3 - placuta - este 0 piesa din tabla ( grosime foarte mica in raport e
Tinand cont de componenta ansamblului, procesul tehnologic de realizarc H
It lnltc dimensiuni ). Materialul prevazut este un otel carbon de calitate OLe 10.
I ucestuia va cuprinde realizarea eelor trei piese componente .~iasa.mb!area lor.
,--t--- m Se disting doua posibilitati de realizare a ansamblului ( a ~l b in figura 3 )
I 3 l-WC=r--1-=O_
~~ I l
3 - Reperele 1 si 2 se asambleaza dintre care se va alege una considerata mai avantajoasa (b. este mai cornoda deoarcvv
I _-2
prin sudare cu arc electric
- Reperele 2 si 3 se asambleaza
previne lovireasi deformarea la asamblare a reperuiui 3).
t__ ; Asamblare .~
subansamblu 2-3 .
b.
Fi~.3 Sdu.'JlIII 1(I~kl\ (1(' renlizarv I prod","111
Ii' .,1. An umblu H, 'up"I'I"
I"
I'm!E..!!.!!!! "'" 'I.
Alegerea semi fabrieatului: pentru 0 scrie mica si 0 pics1\ 1I 'ollll!-\1I111\ill
,~~.4I)ro~'es'dtcllDQloUlcde reallzare a produsulul II pcrului, semifabrieatul potrivit este 0 bara Iaminata sau obtinuta prin tru '1'1.' dill
I ~I 11010 10 de ex.ecutie a reperului J
7
I If se va debita 0 bucata la lungimea de 21 mm. Pentru realizarea suprali:t'lol
'I'chnologia de e xecutle
t' a reperului 1 este prezentati in fi~a tehnologici
!
ilindriee exterioare si a eelor frontale, proeedeul tehnologie ales este strunjirca iar
Fisa tehnologica nr.1 .
\I ntru suprafetele cilindrice interioare - gaurirea.
Operatii si faze
N - - -------------~ Masina .Dispoziti Scula Se vor nota eu : 1, 2, .. operatiile; 1.1, 1.2... fazele; a, b, e- prindcri It',
I _~·__ D~~~: Schita unealta 1\ 'prinderile,
ete; f '~ .avans longitudinal; ft = avans transversal; n = miscai '1\
I Strunjire
a. prindere
IIrincipala de aschiere. .
Tehnologia de executie a reperului 2.
.
1.1 strunjire
Semifabrieat: - sarma obtinuta prin tragere din otel <D4 rom.
frontala
Universa Procedee posibile : - taiere prin forfeeare , taiere eu fierastraul, debitarr pI'
trung.Tehnologia de executie este descrisa in fisa tehnologiea nr .2.
Fisa tehnologica nr. 2
~~--.-t-----~
1.2 Stnmjire Operatii si faze Masina Dispoziti Scula
unealta
cilindrica .oenumire Schita
Stnmg Cutit Nr
exterioara
normal
de I. Strunjire [L" n Cutit
stnmjit ,. 1.1 Tesire '~
-- -=!=lI - Strung Universa
exterior 0,5 x 450
a.desprindei'e-
177 Uf t
normal
profilat
2 p'rindere
1.3 Strunjire
cilindrica 1.2 Debitare
t\c ~ Strung
Cutit
de
Universa
exterioara
~ 12x 10 •
. , la lungimea
de 35 mm.
17-t ft
normal debitat
1.4 Debitare Semifabrieat: tablli decapata cu grosimea g = 0.5 rom. sau banda eu grosimca
la lungimea Cutit g = 0.5 mmsi latimea b = 15 rom. Tehnoiogia de executie este descrisa in fisa
de 20.5 nun de tehnologiea nr .3:
debitat Fisa tchnologica nr 3
b. I.
Operatii si faze Masina Dispozitiv Scula
desprindere
unealta
Schita ..
Nr Denurnire
~~numire
Operatii ~i faze
Schita
Masina ..
unealte: DiSpozitiv Scula
Debitare
a. prindere
1.1 taiere .
OJ'
•
-i'
I
OJ " .ft "Foarfeca
"(ghilotina
Qpritor
. ,.
Cutite
"
~ r
\ I b.. desprindere "
2
2.20aurire
4J 4 '-@II ~I
f
Strung
normal
burghiu
Universal clicoidal
4J4
I,
Indoire ~'
t---E __ .J
I ~, \ indoll
~ .~' -'.-
I \
_._--_. . b.desprindere
\
ontro)
\ -
/I'/II/h/,/I' '1/ ( conform scheme: din f 'luden!: .. ', ' ..
~=~~~~~~~--.-------------------~
Suduru In CUt~ _ J, Asamblarea tsusislsu:
REFERAT
J si 2: An ,'" Grupa
Elernente componente:
I-=--=---:-:--:--~--::--:--:--:---::----------------
-reper 1- corp I.Definitii si notiuni de baza:
-reper 2 - t~ja
Procedeul de asarnblare:
- Sudare manuals cu arc
electric cu electrozi
lnveliti.
,I
---------i ---,------
Dimensiune de control:
45mm,
2, Asamblarea reDeruiui
3 cu'subansamblul
format din reperele 1 i
3 -~-- -1-:-'-----.---1' 2:
I // ..,,_--,-,_ Elemente componente:
dona puncrc /---- - subansamblul 1-2
de sudurn
- reper 3 - pHicu!a
Procedeul de asamblare:
- sudare electrica prin 2.Schite explicative ( dad este necesar sa se mai adauge 0 fila):
presiunein puncte
- variants posibila : lipire
Dimensiune de control :
:- ---:- ----'_3_mm
__ , ---'
Operaiia : Vopsire.
3. Modu! de lucru
1.Notiuni generale
Numar de bucati executate: 1.1. Definitii §i terminologie
Schema Iogica de Obrin;e;r~e-;a~an;;;-;s~a;;;m;;]bhil~u;J.IU;;i;:-:--------------_J
_ Ansamblu de conditii extemeinvariabile care, pentru un
Regim de
interval de timp, determina functionarea sau modul .de
lueru utilizare a unui sistem tehnic (masina, instala!ie, etc.).
Denumirea se adapteaza si se :completeaza cu specificul
procesului in care este implicat sistemul tehnic.
Exemple: regim de a~chicre, regim de sudare, etc.
~ Marime fizica de natura mecenica. electrica, termica, etc.
Parametru
proprie unui proces, prin reglarea careia un operator calificat
poate impune regimul de lucru dorit.
_ Succesiune determinata de ac!iuni care au ca scop
realizarea unui obiectiv.
_ Succesiune determinata de actiuni 'intreprinse in scopul
Proces
transformarii materiilor prime, energiei ~i informatiei in
tehnologic
semifabricat si apoi In produs finit.
_ Supravegherea permanenta a regimului de lucru a unui
Monitorizare
proces si lntreprinderea unor actiuni corective 'in cazul
esene: ansamblu; reper. aparitiei unor abateri de la valori1e prescrise.
rocesului
1.2. Rolu)
Un proces tehnologic de realizare a unor produse poate fi privit ca.un si: t 'Ill,
k
Fig.I. Fluxul de intrarc ~ii sire In un (lrm:l'~ tdllwlll·
8-1 Pnrametrl] rel(/IIII1/II/ tie IlIerll.
Observatii:
2. Modul de lucru
• Materialele la intrare sunt: semifabricate, materiale auxiliare, medii de
Dupa documentare, studentii vor urmari 0 demonstratie In car' Ii I
lucru;
prezenta un proces caracterizat de cativa parametri de lucru. Se vor parcurgc (Upi II
• F011a de munca este de fapt cornpusa din energie (umana) si informatie
(cunostinte);
a. identificarea parametrilor regimului;
• Materialele de iesire sunt: produse + deseuri;
b. stabilirea valorilor regimului de lucru nominal;
• Energia la iesire este energie disipata: pierduta sau recuperata; c. identificarea unor marimi de iesire care caracterizeaza procesul;
• Informatia la iesire reprezinta cunostinte noi, dobandite. d. aprecierea valorilor marirnilor de iesire la functionarea In regim 1\0111111 II
e. modificarea "accidentala" a unui parametru a regimului;
Conducerea efectiva a unui proces tehnologic presupune interventia t..aprecierea valorilor dtarimilor de iesire la functionarea In regim accld 111111
operator asupra unor parametri specifici procesului respectiv, conform figurii 2. g. "elaborarea deciziei de reintrare a procesului In regim nominal sau U7.lI "
, tud .nt:
REFERAT
An .... rupa
Lucrarea:
l.Notiuni generate
c) l\1arimi de iesire caracteristice (denu~-;:ir=e:-~:-;i-n-o-:t;-a-r-e)::-:---------l 1,:1.r>efinitii ~i terminologie
Turnare
- procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin
cl) Vnlorile marimilor de iesire in regim nominal' introducerea unui material metalic in stare lichida intr-o
I '
forma de tumare special executata.
Forma de - ansamblu compus de obicei din doua parti (semiforme),
) PlIl'um trul modificat "accidental=s] valoarea sa: turn are care contine 0 cavitate avind configuratie si dimensiuni
identice cu ale piesei care se toarna,
ReJea de turn are - ansamblu de canale prin care materialul topit patrunde In
I) V"l'iatia marimilor de iesire (valori): cavitatea formei astfel lncit curgerea sa sa nu produca
defecte de structura in piesa turnata,
- element al formei de turnare realizat In scopul crearii
configuratiei interioare a pieselor care necesita aceasta,
r mularea deciziei de adoptare
) I,r~ a masurilor corective pentru
Rasu[latori - ansamblu de canale special executate in forma de turnare
• illtoarcerea procesului in regim nominal sau uzual:
prin care se asigura eliminarea aerului si a gazelor rezultate
la turnare .
Fonnare .- operatia tehnologicamanuala sau rnecanizata ce consta In
realizarea formei de turnare.
- element folosit ..'. la formare, avind configuratie ~i
dimensiuniapropiiate de cele ale formei tumate; el
compunedin una, doua (semimodele) sau mai multe parti,
Amestecde - material granular folosit la materializarea formelor
(ormare temporare, compus de obicei din nisip cuartos, argila si apa.
Forma - forma de tumare ce se executa din amestecuri de formarc
tem orara obisnuite (nisip si argila) sau speciale (nisip ~i lian]i
sp ciali) si care sunt folosite la 0 "in ur~ IU/'IIHl'l
di 11'11 indu-sc p ntru : coat 'I' a pi '1H.'iun nnt«.
11/1 /'11111'/1"'" f"I/'IIII,,11I 111111"'" ",IIl""'1I fl' f"1/"" 1"'III"I/I"fI' II
1.2.Tehnologii de turnare
1.2.1.Turnarea in forme temporare
Semhnude]
Marca Semimodel Placa de Inferior
formare
inferior
, Plan de
separatie Modelul
Fi~.J.Pj(,NR turna ~imodelul ell t"I'1'"1
larmn prt» turnurr,
I) I /'/11/,.,<'01 II/ PUII,"""
~-------
I" ,,,,,,,,, I"f" ",""", 'I
c. c.
- J\samblarea m~dellllll~ pe cepuri.pudrarea sa si a suprafatei de separatie. . - Dcschiderea formei ~iasezarea serniforrnelor ell suprafata de separatic in sus.
- Montarea ramer supenoare eu asezarea In forma a modelelor retelei de turnare - Indeparlarea prin suflare a amestecului de formare cazut prin pieiorul pilnici
si a rasuflatorilor. . de turnare.
- I,!1trodueerea si indesarea amesteeului de model si de umplere. - Realizarea alimentatoarelor prin unirea eanalului de distributie sau pieiorului
- Indepartarea exeesului de amestee de formare si exeeutarea canalelor de pilniei de turnare eu eavitatea formei.
acrisire. -Realizarea legaturii dintre favitatea fonnei si rasuflatori daca aeestea din urma
Model pieior Model rilsufiniori sint lasate in su rafa a de se ara ie a formei. '
pilule de' Rami! superloara Scmiforme
turnare
Model sect!?nat
""
Ill,
..
----t=~----;::.:::::3_--_!~--.""j Model canal de
" / dlstributie
Canale de
aerisire
Bolt de
orientare
f.
Pladi de rormaR
-Demulare.
d. t t
Realizarea pilniei de turn are eu eupa respectiva, ,
Extragerea din forma a modelelor piciorului pilniei ~ierasuflatorilor.
• Nctezirea su rafatei interioare a ilniei de turnare. .
9J
Model picior pilol. de
turnare
~M'.'~"'~'
Pilule de turnare
C au ale de aerlslre
Placa de
formare
Rama superioara
g.
Model canal d. - Formarea miezului
dlstributle
Mod.1 sectlonat
Rama lor.rloara
Plaea de formare
I)
1'1111",.,,, '"
1'1111""'1/ I" ' ••"IItl prln turnarr.
------------------------------------------------
}1'II'II'/lflll turnorc.
III
h.
~ ·Y.arca miezului in marci i asamblarea fonnei. Tu,:narea In fot~ne metal ice tara suprapresiune presupune parcurgerea
urmatoarelor.etape.dc lucru; ,
, "a. Pregatirea' formei metalice (co chile i) pentru operatia de
turriare.Curatarea acesteia.
R.m~ superioarA
____ Cavitatea formel
-'b. Pulverizarea pe suprafata formei a unui derivat al petrolului pentru a
Mlez
,usura extragerea piesei tumate din forma. ,
, C~ Inchiderea ~i blocarea semifonnelOr:
d. 'I'urnarea propriu-zisa. -
e. Extragerea piesei dupa solidificarea metalului turnat.
.f Taierea rete lei de tumaresi a rasuflatorilor.
_g. Curatirea piesei. .
II
Doua exemplede cochile se prezinta in figura 2:
Pilnia de Rasuflatoare
l. Miez turnare
-3.Modul de lueru
Studentii vor urmari doua demonstratii de turnare a unor piese prin proc d -I
descrise 'in lu~rare, apoi vor trece In revista piese obtinute prin alte proc do tll'
tumare. Fiecare student va primi apoi un desen al piese din fonta cenusie si vor - -lIi\,
tehnologia de obtinere a piesei prin turnare In forme tempon re din am . t 1\
Retea de formare obisnuit. . '
Se vor schita: piesa tumata cu precizarea suprafetei de soparauc, 1111 /':111 ~i
turnare
Zone de taiere ' modelul, forma de tumare.
S hil'\ . deseneaza In referatul An xnt.
"" I'///"'/I·,t 11/ ",,,,,,l/,,III 11111I,'/1'
2.EtapeJe obtinerii unei piese prin turnare In forme din amestec obisnu j
(enumerare, eventual schite ).
I l'un« /1',/ I" /,.,,,'" ,"111 11/1//,11.' "Wl/",.,.,,", iiI'" ,1/11' ".,.'"1111/' ","./1,., '1'1
Lucrarea:
1. Notiuni generale
1.1. Definitii si terminologie
Experimentul nr.1.
1.DefiRitii~i notiuni de baz8;
Sc supune refularii 0 epruveta prismatica confectlonata dintr-un alia] neferos, ,
usor deformabil (fig, 1). Aceast experiment se executa In scopul punerii In evdenta a
Il' iii volumului constant si a legii rezistentei minime.
p
Dimensiuni:
I
i 10III - inal!imea probei inainte/dupa
I 10 deformare.
i
I ao; bolal;bl - dimensiuni1e sectiunii
I
'--'-' -_.+ ,;. transversale a probei inainte/dupa
i deformare.
i
Experimentul nr.2.
Se supune indoirii 0 proba dreptunghiulara din tabla subtire din doua materiale
diferite (fig.2). Se va observa fenomenul revenirii elastice In scopul sesizarii legii
.oexistentei deformatiilor plastice si elastice.
Se noteaza cu:
U - unghiul de indoire
al probei in dispozitivul
de indoire;
I.Notiuni generale
1.1.Detinitii si terminologie
~~i~~~
i';1': ' '~~l~d~~~' .~~~~
'i~~~~i~:
:~~~ii~~~i
'd~~~;' .'.'.. ~ :..' :..;.;..' piesei.
Semifabricat - produs obtinut prin procedee tehnologiee primarc (turn~I~',
I I •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••••.••••••• ,
defonnare plastica, sudare ete.) care urmeaza a suporta transformari ale former in
.............................. ~
. '
. seopul obtinerii piesei finite.
.' Piesa finita - piesa rezultata In unna unui proees de fabricati= si care
E pcrimentul 2: indeplineste conditiile pentru a fi montara intr-un subansamblu.
Sehita probei , Ungwuri de indoire Prelucrare' prin aschiere - modalitate de punere In forma ee constf 111
Inainte Dupii lndoi,re Materialul A .MaterialulB modificarea formei semifabrieatului initial prin indepartarea adaosului de prelucnm
aA= aB= , "
sub forma de aschii eu ajutorul uneiseule aschietoare.
aIA=' '. alB =; Adaos de prelucrare - stratul. de material prevazut pentru supraf t'l
.~aA = 'alA - aA.= ~aB.'= ai~ - <XB= semi fabricate lor, eare urmeaza a fi indepartat printr-un procedeu de agchierc (~I,
degrosare sau finis are), in seopul obtinerii la aeeste suprafete a unOl" anumi!
parametrii prescrisi pe desenul de executie al piesei. Adaosurile de prelucrare sUllt: d
:.
degrosare, intermediare si de finisare,
Degrosare - operatic de prelucrare prin aschiere in care este lnde;:> irtal t' I
mai mare parte a adaosului de prelucrare, dintr-una sau mai multe treccri.
Finisare - operatic de preluerare prin aschiere prin care sun! ob\illlill
dimensiunile, preciziile dimensionale si rugozitatile finale sau apropiatc d lc Iinlll
irnpuse suprafetelor pieselor.
Aschie - bucata de material detasata de pe suprafata de prclucrat In tit 'lll I
( '011 ')1II,:1l j cxp lileatu:,
t"
.. , , .. , ,., .
.; . .
; : ,'..:.'.
: :.' .
. , .,." .. '"'
sculei aschietoare,
Scula aschietoare - unealta prevazuta cu muchii taicto rc, montHt Jll' II
.
, •• I , ••• , , ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• " •••••••••••••• 0; ••••••• : ~ ••••••• ' ••••• ~' •••••••••. ,~
.
t •• I' .•..I.,.....•.. ·································· ......................................•.... masina-unealta, folosita In procedeele de pr III prin nschi '\t.,
1'(11'
111\
III I I'IIII~"'" (II/till/III 1'rll/ "Jl'hI"'l".
Punere« (lIjl,mld prill a$c/ll~r~.
Muchic tiiictonre - inters e\iu dintre doua suprafete ale p~r~ii activ ale scul I 2,1. Precedee de prelucrare prin aschiere
\ III' \ piltrunde in materialul prelucrat, indepartandu-I sub forma de aschli (sinonim
Schernele de principiu ale celor mai uzuale procedee de prelucrare prin
I i~).
Procedeu de prelucrare prin aschiere - totalitatea activitatilor speeific aschiere sunt prezentate in anexele Tll-3.
II xiesare generarii suprafetelor prin combinarea miscarii relative dintre scul
II:;> .hictoare ~i semifabricat, Principalele procedee de preJucrare prin aschiere sunt 3. Modul de lucru
rul otarea si mortezarea, strunjirea, frezarea, gaurirea, rectificarea etc.
Generarea suprafetelor - deplasarea unei curbe in spatiu dupa 0 anumita leg
care l~ischimba sau nu forma. Curba care se deplaseaza si care genereaza suprafa] 0biectiv~1 final al lucrarii consta in alegerea procedelor pentru puner 'n III
cste denumita generatoarea G, iar traiectoria descrisa de un punct oarecare al ei, i forma prin aschiere a unei piese.Pentru realizarea acestui,obiectiv studentii vor HNj lit
tirnpul deplasarii, este denurnita directoarea D.In cazul generarii suprafetelor pri mai intai la 0 demonstratie practica 10 cadrul laboratorului de prelucrari prin aschi I
aschiere, deplasarea generatoarei in lungul directoarei este data tocmai de miscare unde li se vor prezenta principalele procedee de prelucrare prin aschiere (strulIJiI •
U\j~ului sculei in lungul traiectoriei directoarei. frezare, gaurire, rabotare, mortezare, rectificare), precum si rnasinile-un lit
Miscarea principala de aschiere - miscare a sculei sau piesei care realize corespunzatoare fiecarui procedeu. .
procesul de desprindere al aschiei de pe suprafata semifabricatului. Se executa cu Fiecare student va primi un desen al unei piese, ~i pe baza anexelor prezent .j
vltezd principald de aschiere Vc de catre scula sau piesa. lucrari va rezolva problemele de la punctul 2 (subpunctele a-d) - alegerea procedeului
Miscarea de avans - rniscare a sculei sau piesei avand drept scop .aducerea de prelucrare .prin aschiere a unei suprafete.in coatinuare este prezentat un model de
1\ III erea de noi straturi de material In fata t~i~uJui sculei, deoarece acesta nu poat rezolvare a acestor probleme. Rrezultatele obtinute (schite, note, precizari) se inscriu
-uprinde dintr-o data intreaga suprafata de prelucrat. Se efectueaza cu 0 viteza d in referatul TIl al carui model este atasat lucrarii.
tvans vfi fie de catre scula, fie de piesa de prelucrat. Exista mai multe tipuri de avans
avans transversal Jr, avans longitudinal fi, avans vertical lv, avans circular !C, ava MODEL DE REZOLVARE
oarecare /0, etc. I
Addncimea de aschiere - stratul de material indepartat la 0 trecere a sculel Desenul de executie al piesei finite
aschietoare, masurat pe perpendiculara dusa la suprafata prelucrata (se noteaza cu t).
Pe schita desenului de ~xecutie al piesei, pe care fiecare student 0 transcrie in
2. Alegerea procedeelor de prelucrare prin aschiere referat.se vor nota cu cifre toaib tipurile de suprafete simple, conform exemplului d
maijos.
Alegerea procedeului de prelucrare prin aschiere se face' astfel incat acesta sA
asigure conditiile impuse piesei (tipul, calitatea si precizia dimensionala a
suprafetelor preJucrate -v, anexele TIl-l si TIl-2). .
Procedeul de prelucrare ales trebuie sa fie eel mai ieftin
materialului piesei. . " . .'
Pentru alegerea procedeelorde prelucrare prin aschiere unei piese se a
pr cedeaza astfel: .
a. se identifica procedeele de prelucrare posibile pe baza tipului de
supr rat~(v. anexa TIl-I); . "
b. se selecteaza precedeele de prelucrare luand .ca baza' calitatea
upr f ~oi (v. anexa TIl-2); , ,
c. se identifies schema de prelucrare si scula aschietoare corespunzatoare
(v, IIn »ca T11-3 ); . ~33,6_
d. se identifies masina-unealta (v. anexa TII-3).
90 V lv/\! /::j/
WI
Punere« fit fi"'''1J. pr/II asciI/ere..
III" 1'11111""" /11 /lIflllIl 11111lI~t''''''rt',
Se com leteaza punctul c de pe fisa de lucru e~ 0 seh~mli de pr~neipiu. In
trccc apoi la complcturca tabelului din referat,
SI: VlI eu tipuril d procedea alegere, a unuF procedeu de prelucrare prin aschiere folosit la obtinerea unei suprafe]
pC! ibil ' prin care sc realizeaza fiecare suprafata in parte.
de pe piesa primita.
0, Procede posibile de prelucrare prin aschiere.
c. Schema de principiu pe,ntru strunjirea cilindrica exterioard.
Suorafata Procedee oosibilede prelucrare prin aschiere, \
Nr. Tipul Strunjire Frezare Morte- Rabo- Gaurire Recti- Piesa-semifabr.icat Suprafafa ~
Tt. zare tare ficare // /relucrata
S,
I--,~h
S?
plana frontala
cilindrica ext.
cilindrica ext. x
x
x
x
- -
-
x
x
x
x
-
,
-
-
X
x -
- X
7 I Ii
;
Sd orofilata x x x x - x
---.----
I ~ __ .'_._._._.
-I .
.~.i-I--
I
S~ conica ext. x - - - x
S~ conics int. x - - - x X \'
S7 plana frontala x x x x -
SH
,
cilindrica ext. x - .' x - -
X
x n
z ;f
j
n =m~:j,carfade rotatie
a plesel I
-
-Ul
-L. /
cilindrica int. x - x x .Ii / . ft = avansul transver~a
, 'I
,
'10
,
conica int. x - - - x
x
'x -z -J
It fl = avansullongitudmal
, II plana (canal) - x x x - x
( \~fitde
Yn continuare, utilizand anexa Tll.2 se selecteaza procedeele de prelucrare strung
priu aschiere dupa calitatea fiecarei suprafete, completandu-se tabelul de la punctul b
din referat conform exemplului de mai jos.
La etapa urmatoare se comp 1eteaza
~ tabelul eu ma"iriile-unelte
y
utilizate If!
b. Selectarea procedeelor de prelucrare prin aschiere .dupd calitatea fiecare procedeu de prelucrarej'rin a~.chiere.
,1'111 rafetelor:
d. Denumirea masinilori-unelte folosite
Suorafata I Procedee alese.
Nr. Ra (urn) Strunjire Frezare Morte- Rabotare Gaurire Recti- Procedeul ales Masina-unealta
Procedeul ales Masina-unealta
rL zare ficare mortezare Masina de mortezat
struniire Strum!
- - - - Masina derectificat
S,
S,
S,
63
63
x
x - .. - - - -
gaurire Masina de zaurit reetificare
08 x - - - - X
~'I 63 x - - - -." , -
~ 63 x - - - - -
S/,
SL
63
16
x
x
-
-
-
-
..
-- -
.;
-
-
SlI 63 x - - ;
- - -
S,j 63 - - - . - x -
SHJ 6.3 x - - - - -
S 32 - - x - - -
11111 /'/11/"','/1 (11/",,,,,,,,,,,, 1/ ,101,'"" _
PlllII!rCU III ["rm(1 prin (licit/ere, ItI'l
'0
.... '0
Q
'0
Q
'0 •... •••
0 0 Q
-:... Q
Qo
•••'" '"'" ~
U. '"<I. ~ §
R R R, (urn) ~ '" Ul
""
lcll'id! R N N
R
0
0
0
R
R Strunjire Dezrosare X X X .
-
';'"
I'ioal"a Semifinisare x x x
exterioara ~
ldrica R 0 N Finisare x x x x x
0 R R .~
--
rioara interioara Seniifinisare x x x
ic{l Finisare x x x x·
I=~
R 0 0 0 0 R Foarte fina x. x x x
;oara
Alezare eu x x x
illltl'i
Iionrll
P R P P 0 P
Frezare
cutitul
Degrosare x x x --
11.11 P R P" cilindrica Finisare x x x x
0 0 P
I1Ii1 I' Foarte fina x x
Frezare Dezrosare x x x x x
\ R 0 0 0 0
I iOal C R frontala Finisare x x x x
Foarte fina x x
\' R 0 0 0 0 cD<15 mm x x
'IO(1re R Burghiere
cD>15 mm x x x
eluri 0 R P x x
I
0 0 p. Rabotare Degrosare
rioare Finisare x x
( '1111 cluri 0 Degrosare x x
0 R 0 0 p Mortezare
inte; 'ioare Finisare x x'
Dun turi 0 p Prelucrarea Rabotare x x x
N 0 0 R
ext riaoare ro tilor Frezare x x
f )1111 turi . dintate Rectificare x x x x x
0 0 N 0 0
il1l'l 'ioarc
R Filetare Cu tarodul x x
( '1111III'de interioara Cu cutit x x
0 R 0 0 0 p pieotene
pHil In
Filetare Cu filiera x x
1I1'h)ro
exterioara Cu cutit x x
( '1111 III de 0 N R 0 0 .p pieptene
JI -..,:) - 'x
Rectifieare x x
IIJ Rectificare Degrosare x x x x
III- 0 R rotunda Finisare x x x x
R R 0 P
rioar Foarte fina x x x x
Finisare x x ,
Rectificare
11(: 0 N R N ·0 x
P plana Foarte fina x
10111"-
'!lId
1•~
ie P P 0 0 0 N Honuire
Semifinisare
Finisare x x x
x
x
x
x
x
- f-
p 0 0 0 Foarte fina x x x
0 N
Lepuire Medie x x x
Finisare x x x
11'1("'11111: R recomundat; P - posibt! de executat,'N - posibil de executat dar '- =
11/'" '{'(III/flllllllf,' () - lIt'apl/cob"
1111 1'111I1''''11 In IOr/"d pr/" !!~~'.;;'''~/c::..'rc:.:', • _ Pu"~'1!4 fir [",mil /lrl" aschiere. III
D = diametrul burghiului
n = miscarea de rotatte
a ptesei (turatia)
It = avansul transversal
11=avansul longitudinal
utit de
strung
Fig, 3. Schema de principiua procedeului de burghiere
Fig. L Schema de principiu a procedeului de strunjire
~-------------------~--~------------------------~
Denumirea procedeului: RABOTARE .
I icnumirea rocedeului: FREZARE Miscarea principald
MiS 'area principala executata de: scula a chietoare
(' scutatd de: scula aschietoare
Miscarea de avans
Mlscarea de avans
(!Xeclltata de:piesii sau scula a~cbietoare (avans longitudinal §i transversal)
de:piesa sau scuta a§chietoare (aVaIlS transversal
/' (,{,!llala Ion itudinal vertical circular Denumirea sculei: cutit de rabotat =~=-.:.L_----~~--J
Dcnumlrea seulei: freza Den1lll/irea ma,yinii-u~elte: masinii de rabotat (~epjng sau raboteza)
I trnnnumirea mminii-unelte: rpa ina de frezat
Schema de principiu a procedeului:
,)'('lj{'rn(~de principiu a procedeului:
n = turatia sculei
ve = miscarea principalii
iZ= avansullongitudin~/ de aschiere
t = addncimea de aschiere
! 1; = avansul transversal
1'1 ',I'CI / v
t = addncini 'a de aschiere
Plos« C
1~1j.(.2. S 'hema de prtnciplu a procedeului de frezare III ••• , S('h mil de principlu II proccdculul iI(' ruboture
II ' 1'1111I'1,,/, /11/"""" fltI,,"~/'/i/I'l/"
l'IIIII',ta In /l1I/lIl/lflll 1I'~\(.:.:.'' .:.:.It;:'r,.:;:., ~ II
cutit de mortezat
Suprafete
I cilindrice
exterioare
-- --
II j)
l n
6
Suprafete
excentrice
,
-(jk I, ___
, suprafata
~
prelucrata
v miscarea principald
=
C de aschiere Suprafete
G--
II = avansul
~-s
longitudinal
Suprafete
t = addncimea de aschiere ,
2 cilindrice 7 "
3
Suprafete
plane
E~~-
elf,
8
Suprafete
complexe
~\
itudinal, transversal, vertical
Detaliul B ,
4
Suprafete
-1.---- 9
Suprafete
•... n '
-.-
Piatrade Ve = miscarea principala conice
-
,~
rectificat de aschiere ' , poligon~le -~
Suprofata 0 /,1-- ~t
m
It = avansul longitudinal
_il
II F=====?-u~ prelucrata
J; = avansul transversal
:,"
Iv = avansul vertical P
Plesa de ;'"
prelucrat
t =' addncimea de aschiere
--- - (
@'
Suprafete Suprafete 17
5 10
Fig. 6. Schema de principiu a procedeului de rectificare <;1i('ol!llIl,'
I II.
profilate
rT1l1lTJ j II
( '1(//1
I~-
11·1 I'/111I1rl',,'" (lmlit r/I/ "ferr/cr/!. Punt'r~(' tn f"rfll/J prln asch lere. II
Anexa TI l,("
An.,n TH.
Nr. Tip"l
S~bll~ pr,hltr.r!l STRUNGUL NORMAL
frl. elll~hII~i
W
Clltlt drt>pt
Clltlt f"lu'rll PF
,,"RIm /1
7 iJf;jI>f!f!!t
llilllf6fan
1, 1!IS~I'kn' /,
.t::=l
. Clltlt1q~oVQI~.t
1 CII\cjt poair.
pellt'fll 8
de.llro,~•.• cr>'. {fttflrl~r
~+£J1:
Cutlt lIfl\tnl
pCfttru
3 '1'1'dllcraru 9 "epjaro
7.ollelnr IIreu
bttel'teel'l Fig. 7.10, Schema de principiu a strungului normal: B - batiu; GB - ghidajele batiului; PF-
IICftSlblle
Q papusa fixa; PM - papusa mobila; P - pinola; GpM - ghidajul piipu~ii mobile; AP .
ax principal; PS - piesa-semifabricat; PC - port-cutit; SPC - suportul port-cutit;
ST - sania transversala; SL - sania longitudinalii; U - universal de prindere.
Cutitlamfi
ta Clltlt peotnl
Batiul B serveste la fixarea masinii pe fundatie si la asamblarea elementcl )1'
pcntrn I'dent ftllt.at Inurlor masinii intr-un tot unitar, preluand toate fortele ce apar in sistemul tehnol ic
masina-dispozitiv-piesa-scula. In interiorul batiului se monteaza instalatia electri <It
comanda ~i actionare, unele elemente ale instalatiei de racire-ungere a sculei ~iUII 1
par~i ale cutiei de viteze. Batiul este prevazut la partea superioara a patului C I JI ill'
ghidaje orizontale GB, Papusa fixa PF este asezata pe batiu, adapostestc ulill Iii-
Ctltlt ~lith.; viteze si este strabatuta de axul principal al strungului AP, pe care se prinde 1'1 II ell
Cllt!t ta( ....
II 11 ~ prelucrat ps. Axul principal se construieste de regula tubular, pentru a. 1)('1111111
nl$tllt H
".ntrll filII_at trecerea prin interiorul sau a semifabricatelor bara, Papusa mobila PM, a~ :1.111 1'1
I,
~ ", batiu, in partea opusa papusii fixe, serveste la centrarea pieselor lungi intre v rill!
la executarea gaurilor axiale In piese. Caruciorul se deplaseaza pe ghidajele batiulul i
serveste la realizarea miscarilor de avans ale sculelor, cu ajutorul celor trei sanil, dill
care c. I rOII11t1I:sania longitudinala SL, sania transversal a ST si respcctiv seniti IlIU I
('-tit It pt ClItltclm
lItit.
1:1 "ron! t. II
,f 11I.11
pr
'"' "
1111 ",'/1"",,, '''jllfll'') 1,,111"/' hi,'" "/IliUM in """" "/,, lI$chlere:, -~.--
Suprafete
Suprafete
complexe Freza Freza
7 plane
2 de 2 disc disc
dimensiuni inclinate unghiulara
cu dinti
mari drepti
Freza
Canale Canale Freza disc
Suprafete
profilate
Suprafete
profilate
4
Freza
melc-modui
pentru
roti dintate
Freza
-. 11
Freza
deget
cilindrica
cu dinti
detalonati
Freza
deget
D~.ffi-
L~'f/
Gdtul
8
Student: .. ,.. , ,"',.,.,."'"
Anexa 1'11. Grupa: .. , , " ,..
l--'r-----f._y B G j PE
a
, ,
Partile componente de baza ale masinii universale de frezat sunt: placa de baza
PB, pe care este -montat batiul B al masinii, 'in interiorul acestuia fiind cutia de viteze
~i d avansuri, actionate de motorul electric. De la cutia de viteze, axul principal AP
primcste miscarea principala n si 0 transmite sculei S, ce se fixeaza pe lID dom port -
scu It\ sustinut de bratul suport BS. Semifabricatul se prinde pe masa MP a masinii
'(It' poate executa miscarea de avails longitudinal, transversal ~i vertical.
Pentru functionarea ca masina de frezat verticala, bratul suport BS se
d 'p1nseaza la stanga, pe ghidajele orizontale G2 , iar pe ghidajele verticale G, (fig. 1.
I ) S monteaza capul de frezare vertical CFV, care preia miscarea de la axul principal
III II usinii si 0 transmite prin intermediul unui angrenaj conic, la axul port-scula
vI'lli 'Ill ;1PV. '
I '0 {'II/I""',,)/I I'urltm:a fh {orlllil prill sudare 1'1
3.
----------------------------------
,Irlllil JI,{/I 11~('''Ic're.
2 "
"Lucrarea
3
4
5 PUNEREAIN FORMA PRIN SUDARE
6 "
Material de adaos (m.a.) ..:..metalul sau aliajul adus din afara sub forma de
d. Denumirile maslnllor uneltefolosite.'"
vergele, sarma sau granule, care se topeste In procesul de sudare ~i participa la
Denumirea " realizarea sudurii. "I ' '
Procedee alese Denumirea Procedee alese
masinii-unelte masinii-unelte v
Metal depus (m.d.) - metalul provenit din topirea ~iamestecarea metalului de
baza ~i a celui de.adacs, care contribuie la realizarea sudurii.
I"","
Imbinare sudata - imb inarea realizata prin sudare; se compune lin sudura,
zona de legatura, linia de top ire (doar In cazul procedeelor de sudarc prin topir ).
zona influen~ata termic (ZIT) ~i metalul de baza neinflu nta; t I'l11ic (f 1.1).
I" 1'/1111""/1 11I}"fIt',' 1"'" ,,,,,,,11' l'IIIINI'" 1/,}", ,/III/lflll_,lIlff!!!!
link zona
ZIT
de de
topire I imbinare.
ZIT m.b.
~;
.8/ ~ Drizon}-ala c « l/n
Sudarea Sudarea
pnn prin
!2.Pire. presiune.
83= Fe p/aron{pesrecap.J
Simbol
Imhinarel
CUiE
"I"
~
- ,f
"vn
~
fly"
i
Cap la cap
. "XU
till I
. h..
"1I2X;K"
Ill:
~~ .
~.
flU"
de a fi sudat in conditii de fabricatie impuse, intr-o structura specifica, special
proiectata.
Sursa de caldura - sursa de energie folosita pentru producerea caldurii
necesare sudarii.
~
. .
s, .Exista numeroase procedee de sudare prin topire. Ele se identifica dupa tipul
sursei de caldura, denumirea acesteia regasindu-se In denumirea procedeului <il
sudare. .
Prin sunranunere Fiecare procedeu are anumite particularitati distincte, care ii fixe.aza d~m 'Ilill~
~I)1bol - In cruce '''T'' ••. f'
de utiiizare. Toate aceste caracteristici ale procedeelor de sudare pnn topirc III \I
Imbinare De colt. ;. ; "
Allua'l'lJ.1
Denumirea procedeului: SUDARE MANUALA. cu ELI<~CTROil
4. Alcgcf"(!l1 procedeului de sudare optim. INVELITI
Sursa de ciildura: arcul electric-'a:.:.::l=im.::.:..:.en:::ct.:..:ca"'t...cln:c:....:;c..:.:.a:.:.::.-CJ~.::.i
...:,c"".c:.,:.. _
Ficcare proccclcu de sudare are un domeniu de aplicare mai mult sau mai Elemente specifice:
pi II 111 rcstrins. - electrod invelit - vergea din metal de adaos acoperita cu un strat (invelis) lit'
J.:.1 alegerea .clui mai potrivit procedeu desudare pentru 0 aplicatie data, flux avind r61 multiplu in mentinerea arcului electric ~i asigurarea proprietatikn
II 'h"i 'sa e tina
, searna de mai multi, factori: cusaturi i sudate. .
natura matcrialului de baza; Schema de principiu : Elementele regimulul tltl
- grosimea materialului de baza; sudare:
/ . d - diametrul electrodulul,
- intinderea sudurilor si programul de productie;
- pozitia de sudare;
~- .~ /
mm;
<--=::=:: ~~
costul operatiei de sudare; , ='-~I
~ Is - curentul de sudarc, A;
~~~odul ",,",--" gaze de
raspindirea echipamentului de sudare. protectie Materiale de baza:
III anexa T13.3 se prezinta caracteristicile generale ale procedeelor de sudare operator de rezultate din - otel carbon;
sudare arderea
,,,111' il in practica. crusta de - otel slab aliat;
zgura invelisului
- otel aliat;
c.c.
5, Modul de lucru cordon de - fonta;
(c.a.)
sudura - Al si aliajele sale;
Dupa0 prealabila documentare, studentilor li se VOl' prezenta procedeele de - Ni si aliajele sale;
lid \I'l' si
echipamentele aferente, disponibile in laborator.: Se vor executa 0. Grosime m.b. > 2mm.
Ii -n on tratii practice si ~or fi prezentate exemple de constructii sudate. Denumirea rocedeului: SUDARE AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX.
, Fiecare student va primi in continuare un desen al unei constructii sudate ~iva Surs,a de caldudi: arc electric alimentat in c.a. ~i c.c.
II 'go procedeul sau procedeele de sudare cele mai potrivite, folosind .tabelul 1 ~i .' Elemente specifice:
nuexcle Tl3.1. si T13.2. '
.. -flux pentru sudare - material granular utilizat pentru protectia arcului, a baii
P desenul structurii sudate sudurile se vor notacu simbolul S\",Sn' Toate metalice si' a cusaturii in curs de solidificare i entru alierea baii.
dut -I sc inscriu in referatul Tl3, al carui model este anexat acestei Iucrari.
Schema de principlur Elementele regimului de
sudare:
sinn!! - - D - diametrul sirmei -
electr electrod, mm;
rulou de slrma Is - curentul de sudare, A;
de sudare
Ua- tensiunea arcului
electric, V;
buncar ch VS - viteza de sudare, m/h;
Materiale de baza:
- otel carbon;
c.c, - otel slab aliat;
(c.a.)
- otel aliat;
-AI ~ialiajele sale.
IL
' 1
material de, '
baza
------------------------------------_1.--
I 'Ct 1'/11"""",,, JIII/II,1 pr/" ,fllt/IITI'
"
_,___________ Ancxa '1'13.1 (l'()IIj1I1I1I1I'1')
. Anexa T13.1continuare) DCflumiren procedeului:' SUDARE CU ARC EL-ECTRic iN MEmo
Denumlrea procedeulul: SUDA.RE CU A.Rc. ELECTRIC N MEDIU
PROTECTOR DE GA?J.erocedeul WIG).,_, _
PROTECTOR DE GAZE rocedeul MAG. .
Su-;;; de caid~ra: arcul electric alimentat 'in c.a. ~i c.c.
Sur-sa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c.
li:lcmente specifice: . Elcmente specifice:
_ gaz de protectie - gaz inert (Ar) sau amestec de gaze (Ar + H2; Ar + He) pGJlt1'1I
-, gaz .:de ~~otectj~ g.az.s~u a~estec de gaze aCtiv~ pentni pr~tejarea arcului
-e-
protejarea arcului electric.baii metal ice si cusaturii ~ WIG - Metal Active GLI'
electric, ball metalice ~l cusaturii: (C02; CO2 + O2) - MAG - Metal Active Gas
- clectrod fuzibil ' . ' '. " - electrod fuzibil
Elementele regimului
Schema deprincipiu:
Schema de principiu: Elementeleregimului de sudarer sudare:
Slrrna- d - diametrul electrodului ' mm', ' Is - curentul de sudare, A;
,
V itcza de sudnrc V~
~~:~~~d Rulou de Is - curentul de sudare, A; ~..,..---: ,../ Elcctrod ncruzibil(W) Ua - tensiunea arcului elc ·t!'il ,
Sistem de sirrna de Va - tensiunea arcului electric V, ,~ , . V', ,
untrenare a sudare ' ,
slrrnei Ys - viteza de sudare, m/h; viteza de sudare, m/h;
Vs -
Patina de
unosfcrn de ~contact Va - viteza de avans, m/min; , Q - debitul de gaz protector,
Pistolet
H"' pI rector /' ~Pistolet Q - d eb itul de gaz protector, lImin; l/min;
~ ~
Gaz~r c.c,
Materiale de baza: Materiale de baza:
(c.a.) - otel carbon; - oteluri inoxidabile;
- otel slab aliat; - Al si aliajele sale;
- Cu si aliajele sale;
- Ti si aliajele sale;
Denumirea procedeului: SUDARE'CU ARC ELECTRIC IN MEDIU
Material de baza
PROTECTOR DE' GAZ rocedeul MIG '
Sursa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c. Procedeu universal de sudare.
Elemente specifice: ' SUDARE . PRIN TOPIRE CD FLACARA
Denumtrea procedeului:
- gaz d~ protectie - gaz inert pentru pr6tejarea'ar~uluielectric, M'jj metaiice'~i
OXIACETiLENICA
cusaturii (Ar); MIG -:-Metal Inert Gas . .
Sursa de caldura: fladira de combustie oxiacetilenidi.
- clectrod fuzibil Element-;~iflce: flacara oxiacetilenica oate atin ae 0 tern eratuta de 3150°
Schema de-pri-;;:-::c:;:ip=:i::'u~,:
------:..-....:..rE::;:-le-m--'-en:...t-e-=-le---C:r-eg-i-m-u-)-ll.-j-d-e-s-u.:.-d-a-r-e-:
---I
Schema de principiu: . Elementele regimului de sudarc:
d - diametrul electrodului, riun; , , . . tipul flacarii (carburant
Is - curentul de sudare, A; , Arzator nonnala,oxidanta); ,
Strma- Va:- tensiunea arcului electric
electro .. " V' - QCH, debitul de acetilena, l/ora;
fuzibil '(5 - viteza de sudare,rrith; _ d- diametrul sarmei de m.a.,
Slstcm de m.a.
amrenare a V8 - vitezade avans, m/min; mm;
slrmci Q - debitul de gaz protector, I/min; - Vs - viteza desudare, m/h;
i\ll1lo~furnde
111. P" rector m.b.
Materiale de baza: ' . Sudura Materiale de baza:
,I J
~ otel slab aliat; - oteluri;
c.c. ;.oteluri inoxidabile; , '~ -,
(C.8,) .' - fonte;
- Al si aliajele sale;' '.,' - Cu si aliajele sale.
L. \
- Cu ~i aliajele sale;
Flaearii oxiacetiienica
- Ti ~i aliajele sale. Proc xl u universal de sudurv.
"~co. • ~ .• l
I 'M ",l/IfII"" ", }m/ll/' J"/II \II/I,,, ••
, \' ®
~I, VS
I m.b.
Denumirea rocedeului: SUDARE IN BAlE DE ZGURA
Sursa de caldura: efectul Joule; ,
-----
c==1L=::::J, ' Elemente specifice:
- baia de metal topit -este acoperita de 0 baie de zgura topita; la trecerea
I)CI!umirea rocedeului: SUDARE CU FASCICUL DE ELECTRON]
curentului electric prin baia de zgura se produce caldura ce topeste m.a. si
ursa de caldura: fascicul de electroni
marginile pieselor m.b.;
Elcmente specifice:
,- sudare e vertical a;
- clcctronii accelerati cedeaza energia cinetica la ciocnirea cu materialul sudat,
ajun IJ'ndu-se la densitati de energie de ordinul 5xl08W/cm2.' ,
Schema de principiur Elernentele regimului de sudare:
....:diametrul sirmei, mm;
- sudarea trebuie rncutii in vid. ' ,
Strma - - intensitatea curentului, A;
•'chcma de principiu: Elernentele regimului de sudarei " electro'
I -
tensiunea de accelerare, kV; fuzibil
~Ruloude
strma de
- tensiunea curentului, V;
- viteza de sudare, m/h;
i1Mi\1I1I~H - puterea fasciculului, kW;' Sistem de sudare
antrcnare a - viteza de avans a m.a., m/min;
fascicul - diametrul fasciculului, mm; , sirmei
de - viteza de sudare, m/min;
Materiale de baza:
electroni ', presiunea incintei, bar.
m.b, - otel carbon;
- otel slab aliat;
Materiale de baza: 'L ,
- otelcarbon;
®Is Grosimi mari ~i foarte rnari.
r-----,,r-::~---::~m.b. - otel aliat; ';, c.a.
- metale si aliaje neferoast'l;'
incintl'l
vi<lnlll
~~~;._~,r.~~.m.~~~~ brice grosime a m.b.
III
I \I) I'I/II~II'/I TIIJ",,1/I1 prill 1I11111t1'. 1'1I1I.:rc" TII "m,,1 rill ."I/""~.
Anexa '1'13.2 (conttuuure]
Anexa T13 2
Dcnumirea procedeului: SUDARE CAP LA CAP PRIN REZISTENTA Denumi~a procedeului: SUDARE iN PUNCTE
E1JC TRICA Sursa de caldura: efectul Joule
Sursa de caldura: efectul Joule Elemente specifice:
Klemente speciticc: _ curentul electric introdus prinintermediul unor electrozi de contact incalzcsn
- la trecerea curentului electric prin piesa, se produce incalzirea materialului; local materialul care ajuns 'in stare topita este apasat de aceeasi electrozi. L'
prin apropieri ~i indepartari succesive se produce topirea capetelor, urmata de racire, in locul res ectiv se formeazaun unct de sudura,
apasarea pieselor; . Schema de principiu: Elementele regimului de sudare:
- in urma s~darii in zona de imbinare se produce 0 bavura. F - densitatea de curent, Azmrn";
Schema de principiu: Elementele regimului de sudare: - presiunea de contact, daN/mmJ;
- densitatea de curent, Azmm"; - timpul, s.
material de baza zon/mbinare - presiunea de refulare, daN/mm2;
Materiale de baza:
""" - timpul, s.
I F
punct de m.b. - otel carbon sau aliat;
I I
I I 'U , I I Materiale de baza:
sudura - otel inoxidabil;
- Al ~i aliajele sale;
I "'""'"
~\.l(
I .'
- otel carbon;
.- otel slab aliat; - Ti si aliajele sale:
rv - otel aliat (rapid); 1
"~'e
- timpul, s; - densitatea de curent, Azmrrr';
piess - presiunea de contact, daN/mm2;
.r-
- presiunea de refulare, daN/mm2.
"" 1,1
- viteza de sudare, m/min.
t"~ " Materiale de baza:
-
Vs
- otel carbon; Materiale de bad:
- otel slab aliat; - otel carbon;
- otel aliat; - otel slab aliat;
- neferoase. - otel inoxidabil.
.'
Aceleasi materiale saudiferite. Grosimi rnici S; 2,'i111111.
1I
l'unul!Q III IIr",a rln ,fuliarl!,
REFERAT
Caracterlsticile generale ale procedeelor de su~are
PI'c)(C dClilde
- Grad de Raspindire Producti- Asj-ectul
1.Definitii~i notiuni de bad:
S 1(1 are automatizare echipament vitate cusaturii
MN SA A R MJ L R MJ M FB B S
PROCEDEE DE SUDARE PRIN TOPIRE
- I
Sudare c u
cl ctr z iJ_J?~eljti
ludurc c 11
x L ",
x x (x) X
II 1('111'1'1
CI I wcti lenica
I x x x x
':lIlilll'(' lutomatii"
, x x x x x
'II" de flux
11(\(
, \II1.1I't' 'In mediu
Iliolt ('to r de x (x)
""
x x x
1.1 M AG
•
: 1IIIIIre 'i n mediu
r de x (x) x x x
2~Schita piesei.
IG -;- -
n mediu
r de x x ". X X x
IG .•..--
--- I I
u
de x x x x x
\-I--t x x X" x x
laser
n baie
t - x x x x
--_.
PROCEDEE DE SUDARE PRINPRESIUNE
i
re in x x x x x x x
cte
-- .. -
I
n11D.~,_. x x x x x
ap Is
x : x
topire x x
iaril
ap la x x x x
I
frecare
-- ' i
Lucrarea
. 1. Notiuni generale,
• scula taietoare avand doua parti active care intra una .in cealalta,
I
prevazute cu muchii taietoare cu profil identic (asociate, conjugate);
, .I·, .. ,',"'
In figura leste reprezentata schema stantarii cu elernentele active ale stnn] l:
poansonul ~i placa de taiere. '
Daca scopul.prelucrarii este acela dea executa 0 gaura in semifabri nt, utili II'
" !' I, avem de-a face cu stantare de perforare (fig. 2, b). .
I nc S urrnareste sa se decupezeo piesa din semifabri at, atunci pr -lur III I
.' I" e num II hlll~lIrtdll decupare (fig. 2, c).
Iin ,)""II{",,'" ,,,"" "" "I~{I' I J I
f'anr"r!!a (ahldor sub,/r/.
F 1.4. Stantareacombina,ta
T - muchii taietoare
F - forta de taiere Poanson Piesele din tabla,' mai complicate, impun rnai multe operatii de taiere. De
exemplu, pentru 0 piesa relativ simpla - 0 saiba - sunt necesare doua operatii: 0
perforare ~io decupare. Aeeste doua operatii pot fi organizate 'in doua moduri:
succesiv sau simultan, .
. Schemele tehnologice ale unor stante care lucreaza dupa cele doua modalitati
Semifabricat sunt prezentate in figura 3:
Placa de
taiere
Semifabricat Semifabricat
banda . banda
t" •• $$(
Fig. 1. Schema stantari].
*~ :.~U
a
D b
o c [Q}de~eu Deseu Saiba
Directia de
avans a
In cazul de fata:
scmifabricatului F== k 1 g te = 1,3 x (2 X1t x 10 + 1t X 20 + 180) x 0,4 x 18 == 2860,4 [daN]
Pentru a executa
fortel presei.
/)
,~IIIIII'/lj'" "1"" "" ill II I III
A REFERAT
~I-+--j
10
n
2. Schita piesei.
B-B
Uknulllin' ~icod:
I -t.MalcriaJ:
'i.Crosimc: --------
6.0pcratiilc ncccsa~c~- -------------- - - --- --
Lucrarea
7.Dcnllmi~;;s~~ei: -
8.SchematehnoJog~ic-ii-:---· ~--------- CONTROLUL CALITATU PIESELOR SI
SEMIFABRICATELOR PRIN METODE NEDISTRUCTIVE
1. Notiuni generale
Lf.Deflnitii si terminologie
prelucrarca
sursa de obiect detector si
energie sau control at signatura
prczcntnr '0
materie obiectului
r ';t;ultul .lor
Fig. 1. Schema generala a unei metode de control nedi II IIdh.
II
iJ. '.l1.!.£tI(/I (!k,c1oT Si .<emi(ilhTicaIL'loT prill 'I<'II/.\lfI/('I/".<:"'-
lit I /1"11,,1111, "'11"1"1",'11"11I , I, 1/,1/,d" I, ,", I", /'1/11 1II1("d,'I/,',//,/r,",,/I,.' ( 1/1 I /II~/""<'
lupa maxX20
Flux luminos
cca. 500-1000 lux 3. Indepartarea excesului de material.
"", -, / /'
~.
~U
Obiect controlat
4. Developare +. • 6. Stergere-curatarc.
/
~~
\«('/>/~'
.. ,
.•..• '
I I
I II ('.Iןן/1.,III.IIIIIIIIIII'/ ••••./,11 I"'III/llIbrll.II,'/tlf /lfl/ll 'tIll/(' 11t',//,111I Iii "/!JrIIJIII ,,111(11/11"/1'\ /., ~I", III/"/!//'/I/'lill J rll/1IlI'/fllI\' Iwl/I//I/ 'r! '"
caseta cu
tn l • ~l . l~ - indicatie de film
b . tn umina u travio eta. lb
pu ere placa de Pb
fluorescenta.
4. Demagnetizare.
magnenzare longitudinala 1, Expunere
cu jug magnetic. (schema de iradiere)
~ dmp de scapari ~~. negatoscop
~ 5. Curatare,
3. Exarninarca filmului.
I \
'onditie:
11('.stuia. fasciculul
'. ultrasonor sa love asca defeetul perpendlcularpe
¥ '
suprafata
•
Scheme de principiu.
~"~
U.
Cor.
,~~-~-,----.:::~·-~v
.
-- ~~
. -
.
\-----_._--
------~:t controlat.
pi", ~~-----.l.....-yd'foct
2
. 1 '1 fcm/(ahriCcllelor win ",e/lllt.: IIcdMfl/Clil·'·.
dlJltUl.lI'( tr 'JJJ.l !'a!llllllll1l~'
BULETIN DEEXAMINARE
CU LICHIDE PENETRANTE
Nr ./ . t.Definitii ~i notiuni de baza:
Beneficial' : Adresa : .
................. : ; ~..; .
Comanda nr. .Data efectuarii examinarii ; : .
I I oba nr ; Materialul. . : .
Procedeul de obtinere : .
Metoda de examinare : : ; .
Modul de pregatire a produsului pentru examinare ; .
Standardul de metoda folosit . .
Criteriul Admis / Respins ~ ~ .
I (\ztrltl.lteleexamillarii:
I) •Io ,t constatate (denumire / simbol) .
. .
••• f ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ;, •••••••••••••••••••••••••.•••••••• ' .• ~ •••••
I{II,SPO NSABILITATI:
EXAMINAT VERIFICAT APROBAT DATA
. Sef de laborator
NIIIII ·1 ~i
1111'1\111\ de
mn llIl'tl
, '!
) III • I~lll sudurilor, 'io stare finala, dupa primul strat, pe stratul de didacina, etc.
•••
"prins.
I ,,( 1IIII,II/IU t'ltJl1ilfll /II<' dl( ~J\'/'JJJ1!.al/C/('(/l!'{ur aria meWl, aedlm«!'I""',
CUPRlNS
I
Pag.
!l§:
\ ~'
( / ucrarea T 13:.Punere.a In forma prin sudare.
ucrarea Tl4: Stantarea tablelor subtiri. .
Lucrarea T1S: Controlul calitatii pieselor si semifabri.catelor eu
( 'ontrol eu liehide penetrante
, metode nedistruetive.
,',
(j) _, I? / oM fJt,fI v.dM-fe
,
, ntrol eu ultrasunete
. '
'ontrol radiografic
Mihai Voicu
Claudia Borda Angela Minca
Alexandru Dumitrache-Rujinski Dan Nitoi
Marius Dumitra~ Antoanela Stranutu
lonel Grecu lonelia Tonoiu
Marinela Marinescu
TEHNOLOGIA MATERIALELOR
INDRUMAR DE LABORATOR
ISBN-973-9427-20-0