UNIVERSITATEA BACAU

FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA :INGINERIA SI PROTECTIA
MEDIULUI IN INDUSTRIE

PROIECT
CICLUL DE VIATA AL PRODUSELOR

INDRUMATOR: STUDENTI:

Grupa 322

AN UNIVERSITAR
2008-2009
 TEMA PROIECTULUI

EVALUAREA
CICLULUI DE VIAŢĂ AL AMBALAJELOR
DIN PLASTIC PENTRU APĂ MINERALĂ
IN PROGRAMUL SIMA PRO 7.

OBIECTIVUL PRINCIPAL

DISTRIBUIREA ŞI CONSUMAREA A 1000 LITRI

DE APĂ MINERALĂ IN ORAŞUL BACĂU
FOLOSIND AMBALAJE DIN PLASTIC (PET) DE
1 LITRU CU O GREUTATE DE 550 GRAME.

2
 ETAPELE PROIECTULUI

1. Introducere in programul SimaPro 7.

a) familiarizarea cu programul SimaPro 7;
b) înţelegerea noţiunilor generale despre CVP.

2. Obţinerea ambalajelor din PET de 1 litru in programul SimaPro 7.

a) crearea subansamblurilor ambalajului din PET de 1 litru;
b) asamblarea ambalajului din PET de 1 litru.

3. Crearea sfârşitului de viaţă pentru fiecare subansamblu al ambalajului din

PET.

4. Dezasamblarea ambalajelor din PET.

5. Crearea ciclului de viaţă al ambalajelor din PET in programul SimaPro 7.

a) analiza ciclurilor de viaţă al ambalajelor din PET.

6. Compararea ciclurilor de viaţă al ambalajelor din PET cu ajutorul

programului SimaPro 7.
a) analizarea ciclului de viaţă al ambalajelor din PET;
b) compararea graficelor realizate in urma obţinerii ambalajelor din PET cu
graficele realizate in urma obţinerii ambalajelor din sticlă albă, în programul
SimaPro 7.

7. Concluzii ale raportului.

a) concluzii in urma comparaţiei ciclului de viaţă pentru sticla albă de 1 litru
cu ciclul de viaţă al PET-ului de 1 litru;
b) concluzii ale raportului.

ETAPA 1

INTRODUCEREA ÎN PROGRAMUL SIMA PRO 7.

3
 a) Familiarizarea cu programul Sima Pro 7
Life cycle assessment (LCA) este o metodologie de evaluare a aspectelor de
mediu, asociate cu evoluţia ciclului de viaţa al unui produs.
In acest sens, o aplicaţie importantă este reprezentată de analiza contribuţiei
stadiilor ciclurilor de viaţă asupra încărcării mediului, cu scopul de a stabili priorităţile
asupra îmbunătăţirilor ce trebuie aduse produselor şi proceselor.
In ultimii ani, LCA a devenit un element cheie al politicii de mediu.

Sima Pro este un program care ajută la îmbunătăţirea politicii LCA.

Un studiu LCA constă în :
• definirea scopului si amplitudinii studiului;
• emiterea unui model de ciclu de viaţă al unui produs, cu toate influenţele
acestuia asupra mediului;
• înţelegerea impactului asupra mediului;
• interpretarea studiului.

In Sima Pro există trei secţiuni:

• câmpul text în care se pot descrie diferite aspecte legate de definirea şi
amplasarea studiului;
• textele introduse aici pot fi copiate şi lipite în raport;
• o secţiune ce cuprinde date standard, potrivite pentru un studiu de caz.
In programul Sima Pro, fiecare secţiune este aptă să descrie scopul şi amplasarea
fiecărui element, astfel încât în final să se poată interpreta impactul unui produs asupra
mediului.

b) Înţelegerea noţiunilor generale despre Ciclul de viaţă al produsului

Definirea termenului de ,, Ciclu de viaţă al produsului”

Ciclul de viaţă al unui produs reprezintă totalitatea etapelor pe care acesta le

parcurge de-a lungul vieţii,incepând de la faza de producţie a produsului, continuînd cu,
consumarea pe piaţă si retragerea acestuia.
Ideea unui ciclu de viaţă al produsului recunoaşte faptul ca proiectarea si vânzarea
unui produs este doar o parte a poveştii. De fapt, orice produs trece printr-o serie de paşi,
între timpul în care este conceput şi timpul în care produsul realizat este retras din uz sau
înlăturat.Figura 1. de mai jos arată diferitele etape ale unui ciclu de viaţă al produsului.

4
 Fig.1. Etapele unui ciclu de viaţă al produsului

Impactul ciclului de viaţă al produsului asupra factorilor de mediu

O a treia arie generală a consideraţiilor vieţii este aceea a proiectării produselor

prietenoase mediului la retragerea din uz si la înlăturare. Aceasta este o arie relativ nouă,
dar activă, a cercetării academice,cu rădăcini în mişcarea ecologică din anii 1960. Ideea
principală este ca produsele ar trebui proiectate având in minte înlăturarea, consumul
operaţional al resurselor si al poluării precum este luată în considerare eficienţa evaluării
in multe proiecte.Aceasta arie s-a maturizat până la punctul in care s-au dezvoltat
standardele internaţionale pentru adresarea acestei probleme, incluzând seria ISO 14000
şi în particular ISO 14040 ,,Evaluarea ciclului de viaţă”.

Evaluarea ciclului de viaţă

Evaluarea ciclului de viaţă (ECV) este un instrument pentru evaluarea aspectelor

de mediu şi a potenţialelor efecte ale produselor, proceselor sau activităţilor asupra
5
mediului în scopul de a stabili oportunităţile de perfecţionare. EVC analizează întregul
ciclu de viaţă al unui produs sau al unei activităţi, acoperind extracţia si prelucrarea
materiilor prime, procesele de producţie, transportul si distribuţia, folosirea/refolosirea şi
întreţinerea produselor, reciclarea si eliminarea acestora.

EVC implică următoarele etape:

• Stabilirea sferei de cuprindere a ECV, a metodologiei şi a restricţiilor (cum
sunt resursele, calitatea şi volumul de date);
• Intocmirea unui inventar al intrărilor şi ieşirilor unui sistem (cuantificarea
energiei şi a materiilor prime utilizate şi a deşeurilor evacuate în mediu) şi evaluarea
acestora;
• Identificarea şi evaluarea efectelor potenţiale generate de respectivele intrări
şi ieşiri asupra mediului (se au în vedere efectele generate prin folosirea resurselor, efecte
generate asupra sănătaţii umane, asupra calităţii aerului, a apei şi a terenurilor şi asupra
ecosistemelor);
• Interpretarea rezultatelor obţinute in etapele de inventariere şi evaluarea
efectelor prin prisma obiectivelor studiului.
ECV se poate efectua la diferite niveluri, extinderea sa variind in funcţie de gradul
de detaliu si natura datelor utilizate in studiu.

Principalele tipuri de ECV sunt:

• Analiza ciclului de viaţă;
• ECV direcţionate;
• ECV complete;
• ECV extinsă.

Nivelul la care se efectuează ECV se stabileşte prin studiul stadiului şi a

rezultatelor urmărite, dar principiile de bază folosite sunt aceleaşi la orice nivel.
Analiza ciclului de viaţă constă în întocmirea unei simple hărţi a fluxurilor sau a
unei diagrame de proces care include principalele elemente ale ciclului de viaţă al unui
produs.
Această analiza este calitativă şi subiectivă, deoarece se bazează pe rationamente
profesionale. Analiza reprezintă etapa în baza căreia pot demara orice tipuri de ECV şi
furnizează suficiente informaţii care pot fi utilizate la celelalte niveluri.
ECV poate fi direcţionată pentru a reduce timpul necesar şi în funcţie de scopul
urmărit.
ECV complete sunt cantitative şi implică achiziţionarea datelor măsurate şi a celor
estimate pentru toate intrările şi ieşirile.
ECV extinsă trebuie să includă efectele sociale şi efectele suplimentare cum ar fi
emisiile de CO2 sau congestionarea traficului.

6
 Calitatea datelor este un element extrem de important al ECV, putând avea o
influenţă majoră asupra rezultatelor obţinute. In general, trebuie să se asigure că volumul
şi calitatea datelor necesare sunt corespunzătoare scopului ECV şi resurselor disponobile.
ECV reprezintă o componentă importantă a oricărui SMM deoarece furnizează
rezultate privind impactul generat de o activitate asupra mediului si are un rol vital în
contabilitatea de mediu şi pentru dezvoltarea durabilă, deoarece contribuie la reducerea
consumurilor de materie primă şi energie.

Principii ale ECV

Următoarea listă reprezintă pe scurt câteva principii ale metodologiei ECV:

• Studiile ECV ar trebui să se adreseze sistematic şi adecvat aspectelor de mediu ale

sistemelor-produs, de la achiziţia materiilor prime până la postutilizare.
• Gradul de detaliu şi desfăşurarea în timp a unui studiu ECV poate varia într-o
gamă largă, în funcţie de definirea scopului şi a domeniului de aplicare.
• Domeniul de aplicare, ipotezele, descrierea calităţii datelor, metodologiilor şi
rezultatele studiilor ECV ar trebui să fie transparente.
• Studiile ECV ar trebui să pună în discuţie şi să documenteze sursele de date şi să
fie comunicate în mod clar şi adecvat.
• Ar trebui să se stabilescă prevederi in funcţie de aplicarea intenţionată a studiului
ECV, pentru a respecta confidenţialitatea şi problemele de proprietate.
• Metodologia ECV ar trebui să fie deschisă includerii noilor descoperiri ştiinţifice şi
a îmbunătăţirii lor în domeniul tehnologiei.
• Cerinţele specifice se aplică studiilor ECV care sunt utilizate pentru a face
declaraţii comparative care sunt prezentate publicului.
• Întrucât activităţile comerciale sunt complexe pentru sistemul analizat în diferite
etape ale ciclului de viaţă, nu există nici o bază ştiinţifică pentru reducerea
rezultatelor ECV la un singur punctaj general sau număr.
• Nu există o metodă unică pentru conducerea studiilor ECV. Organizaţiile ar trebui
să aibă flexibilitate pentru a implementa practic ECV aşa cum este stipulat în acest
Standard Internaţional, pe baza aplicaţiei specifice şi cerinţelor utilizatorului.

Cerinţe referitoare la calitatea datelor

Cerinţele referitoare la calitatea datelor specifică în termeni generali caracteristicile

datelor de care este nevoie pentru studii. Cerinţele referitoare la calitatea datelor trebuie
7
să fie definite pentru a permite ca scopul şi domeniul de aplicare al studiului ECV să fie
îndeplinite. Cerinţele privind calitatea datelor trebuie să se refere la :
• acoperirea în timp;
• acoperirea geografică;
• acoperirea tehnologică ;
• exactitatea, caracterul complet şi reprezentativitatea datelor;
• consecvenţa si reproductibilitatea metodelor utilizate pe durata ECV;
• sursele datelor si reprezentativitatea lor;
• incertitudinea informaţiilor.

Atunci când un studiu este utilizat pentru a susţine o declaraţie comparativă care
este prezentată publicului trebuie să se facă referire la cerinţele privind calitatea datelor
menţionate mai sus.

ETAPA 2

OBŢINEREA AMBALAJELOR DIN PET PENTRU APĂ MINERALĂ ÎN

PROGRAMUL SIMA PRO 7.
8
 In această etapă urmărim să realizăm următoarele:

• crearea subansamblurilor ambalajului din PET;

• asamblarea ambalajului din PET.

a) crearea subansamblurilor ambalajului din PET

Pentru a îndeplini obiectivul principal, utilizăm 1000 de ambalaje din PET de 1
litru care trec prin etapa de spălare. Pentru realizarea acestui pas procedăm în felul
următor: alegem din meniul din stânga asamblarea, dăm clic dreapta în interiorul acesteia
şi alegem → New , apoi scriem denumirea „ambalaj”.
Urmeaza realizarea elementelor componente ale ambalajului din PET de 1 litru pe
care le identificăm din listele de materiale şi packaging puse la dispoziţie de către
programul Sima Pro 7. Elementele componente ale produsului ales sunt următoarele:

• 1000 de capace → Thermoplastics → HDPE bottles recicled FAL, în greutate de 3

g bucata;
• 1000 de etichete (1) → Poliester, în greutate de 2 g;
• 1000 de etichete (2) → Poliester, în greutate de 2 g;
• 1000 de PET-uri → Thermoplastics → PET bottle as FAL, în greutate de 543 g
bucata.

b) asamblarea ambalajului din PET

Odata ce elementele componente au fost identificate si create, urmează asamblarea
acestora. In urma asamblării elementelor componente (PET, capac, eticheta 1, eticheta 2),
cu ajutorul programului SimaPro, se obtine un arbore de producţie care cuprinde toate
procesele necesare realizării elementelor componente, conform fig.2. pentru realizarea
acestui arbore de producţie am utilizat metoda de calculare Eco indicator 95, pe care am
ales-o dând clic dreapta pe asamblarea realizată, selectând apoi din căsuţa deschisă →
Network şi apoi metoda respectiva după care am selectat butonul de calculare.

9
Fig.2. Arborele de producţie pentru ambalajul din PET de 1 litru.

11
 In arborele de producţie, culorile au semnificaţia următoare:
• gri → procesele necesare obţinerii elementelor componente;
• albastru → subansamblul (elementul component);
• roşu → traseul urmat până la obţinerea elementului component, respectiv
ambalajul asamblat din PET.
Pentru cele 1000 de ambalaje din PET sunt necesare 1000 de capace, 1000 de
etichete de tip 1 şi 1000 de etichete de tip 2. Toate aceste elemente componente ale
ambalajului din PET sunt asamblate în produsul final – ambalajul.
Fiecare ambalaj va conţine 1 litru de apă minerală.
In această etapă se realizează si diagramele care scot în evidenţă impactul creat de
fiecare element component al ambalajului asupra mediului.
Fiecare coloana reprezintă ambalajele din PET şi corespunzător se indică mărimea
gradului de impact asupra indicatorilor ecologici.
Diagrama din fig.3., care caracterizează impactul asupra mediului scoate in
evidenţă faptul că:
- elementul ,,capac,, influienţează:
• intr-o masură foarte mare indicatorul „stratul de ozon”.
• intr-o masura foarte mică sau chiar deloc restul indicatorilor.
- elementul ,,eticheta,, (1 şi 2) influienţează:
• intr-o masura foarte mare indicatorul „pesticide”.
• Într-o măsură foarte mică sau chiar deloc ceilalţi indicatori.
- elementul „PET” influienţează:
• într-o măsură foarte mare toti indicatorii, cu exceptia „pesticidelor”, unde nu apare
nici o influenţă şi „stratul de ozon”, unde influenţa este mai mică.
Diagrama din fig.4. caracterizeaza impactul ,,normal,, al ambalajelor din PET
asupra mediului. Aici se poate observa cu uşurinţă că elementul „PET” ocupă aproape în
totalitate toţi indicatorii, pe când celelalte elemente ocupă indicatorii într-o măsură
neglijabilă.
Diagrama din fig.5. scoate in evidenţă măsura în care influenţează fiecare element
component al ambalajului asupra fiecarui indicator de calitate al mediului, fiecare
coloană conţinând pe verticală toţi indicatorii. Se observă aici că impactul cel mai mare
corespunde elementului PET, la care următorii indicatori apar în ordine descrescătoare în
funcţie de influenţa pe care o are PET-ul asupra lor: „aciditate”, „metale grele”, „smogul
de iarnă”, „smogul de vară”, „efectul de seră” şi „eutrophication”.
Diagrama din fig.6 caracterizează impactul fiecărui element asupra mediului în
funcţie de greutate. Aici observăn din nou impactul enorm pe care-l are elementul „PET”.
Fig.3. Diagrama de caracterizare la asamblarea ambalajului de PET.

Fig.4. Diagrama de normalizare la asamblarea ambalajului de PET.

14
Fig.5. Diagrama ,,single score’’ la asamblarea ambalajului de PET

15
Fig.6. Diagrama „weighting” la asamblarea ambalajului de PET.

16
 ETAPA 3

CREAREA SFÂRŞITULUI DE VIAŢĂ PENTRU FIECARE SUBANSAMBLU AL

AMBALAJULUI DE PET

In aceasta etapa se crează sfârşitul de viaţă al ambalajelor din PET, după utilizarea
acestora. Astfel se identifică elementele componente ale ambalajului din PET şi se
realizează sfârşitul de viaţă pentru fiecare element component in parte.
Pentru aceasta selectăm din meniul din stânga al programului Sima Pro 7 → life
cicle, aceasta doar dupa ce am selectat mai întâi ambalajul de PET de 1 litru. În
continuare dăm clic dreapta →New şi scriem un nume de ghidare „mada”. În această
casuţă dăm clic dreapta → New → „CVP ambalaj PET 1 litru”. Mergem apoi în meniul
din stânga la asamblare; aici alegem 1 pentru ca avem doar o asamblare realizată, apoi la
procese alegem transportul pe şosea cu „delivery van” pe distanţa de 40 km şi la deşeuri
se creaza sfârsitul de viaţă al ambalajului → New →”sfv ambalaj pet 1l”. Apoi în meniul
din stânga alegem optiunea „disposal scenario”,unde selectăm sfârşitul de viaţă creat
anterior , dăm clic dreapta → Dezasamblare → New → „Dezasamblare PET” 100%.
Realizăm apoi sfârşitul de viaţă pentru fiecare element în parte astfel:
→ New →”sfv pet 1 l” (40% reciclare, 20% abandonare, 40% reutilizare)
→ New →”sfv etichetă 1”(100% incinerare)
→ New →”sfv etichetă 2”(50% incinerare, 40% reciclare, 10% reutilizare)
→ New →”sfv capac”(100% reciclare)

ETAPA 4

DEZASAMBLAREA AMBALAJELOR DIN PET

In etapa a 4-a se creează dezasamblarea ambalajului din PET de 1 l, dezasamblare

notată in programul Sima Pro 7 „Dezasamblare PET”. In urma dezasamblării, programul
a dezasamblat ambalajul in elementele componente: capac, eticheta 1, eticheta 2, PET .
Am introdus sfârşiturile de viaţă ale acestor elemente componente , sfîrşituri care
au fost create in etapa precedentă.
Dezasamblarea ambalajului a fost realizată în proporţie de 100%.
 ETAPA 5

Crearea ciclului de viata al ambalajelor din PET

in programul SimaPro

In aceasta etapa se analizeaza ciclurile de viata al ambalajelor din PET.

Pentru aceasta s-a creat ciclul de viata al ambalajului din pet.
Arborele pentru ciclul de viata al ambalajului din PET se citeste de la stanga la
dreapta, iar culorile reprezinta:
• verde : reprezinta elementele componente ale ambalajului din PET;
• gri :reprezinta procesele necesare obtinerii elementelor componente ale
ambalajului de PET;
• galben : reprezinta ciclul de viata pentru ambalajul din PET.
S-a introdus etapa de transport cu ajutorul unui camion diesel de distributie
(Delivery van) de 3,5t B250 pe o distanta de 40km . Distanta reprezinta transportul de la
fabrica de productie catre un centru de distributie si apoi catre consum la populatie.
S-a creat apoi sfarsitul de viata al ambalajului, fiind nevoiti sa dezasamblam
ambalajul, deoarece nu se poate vorbi despre sfarsitul de viata al ambalajului in totalitate,
neputand justifica sfarsitrurile de viata ale elementelor componente asamblate .
Sfarsitul de viata al ambalajului din PET este marcat de sfarsitul de viata pentru
fiecare element component in parte (sticla, capac, eticheta 1, eticheta 2), nu inainte de a
realiza dezasamblarea ambalajului din PET.
In partea dreapta a arborelui ciclului de viata, culorile au urmatoarele semnificatii:
• rosu : reprezinta sfarsitul de viata al subansamblurilor ambalajului de sticla
( sfarsitul de viata pentru sticla, sfarsitul de viata pentru capac si sfarsitul de viata
pentru etichetele 1 si 2);
• mov : reprezinta etapa de dezasamblare a subansamblurilor ambalajului din PET;
• verde inchis : reprezinta reutilizarea pentru fiecare din elementele componente ale
ambalajului din PET.
In programul SimaPro, cu ajutorul metodei de calcul ECo indicator 95, in urma
datelor introduse, necesare pentru crearea ciclului de viata al ambalajului de 1 l sticla
reiclabila, se poate vizualiza arborele ciclului de viata , conform fig.6.

18
Fig.6. Arborele ciclului de viata pentru ambalajul din PET

20
Fig.7. Diagrama de caracterizare a ciclului de viata pentru ambalajul din PET

22
Fig.8. Diagrama de normalizare a ciclului de viata pentru ambalajul din PET

23
Fig.9. Diagrama ,,weighting’’ a ciclului de viata pentru ambalajul din PET

24
Fig.10. Diagrama ,, single score’’ a ciclului de viata pentru ambalajul din PET

25
 Analizand diagrama din fig.7., folosind metoda Eco – indicator 95, se pot mentiona
urmatoarele:
• fiecare coloana reprezinta ambalajul din pet si corespunzator se indica marimea
gradului de impact asupra indicatorilor ecologici;
• pentru ,, asamblare produs’’ :
- toti indicatorii au un impact de 100% in afara de ,,ozone layer’’ ;
,,carcinogens’’ , ,,summer smog’’ care ating valori mai mici.
• pentru ,, delivery van I'’ impactul este aproape nesemnificativ in toate cazurile.
• pentru ,, disposable scenario 1l’’ maximele se inregistreza in urmatoarele situatii:
„ozone layer” si „summer smog”, iar minimele se inregistreaza in urmatoarele
situatii: ,,Pesticides” si „carcinogenes”.

Analizand diagrama din fig.10, folosind metoda Eco – indicator 95, se pot
mentiona urmatoarele:
• coloana situata deasuprea ordonatei contine procentul in care indicatorii ecologici
sunt afectati de impact pentru etapa de ,, asamblare produs’’;
• coloana situata sub ordonata contine procentul de evitare a impactului asupra
indicatorilor ecologici pentru etapa de ,, disposable scenario 1l’’;
• pentru ,,asamblare produs’’ valoarea cea mai mare corespunde situatiei
,,acidification’’, urmata de ,,heavy metals’’ si „winter smog” , iar valoarea cea mai
mica corespunde situatiei ,, carcinogens’’.
• pentru ,, delivery van I'’, impactul este neglijabil.
• pentru ,, disposable scenario 1l’’ , valoarea maxima este in situatia ,,acidification’’
si neglijabila in cazul ,,carcinogens’’.
 ETAPA 6

Compararea ciclurilor de viata al ambalajelor din PET cu ajutorul programului

SimaPro 7

In aceasta etapa se procedeaza la compararea ciclului de viata al ambalajului din

PET 1l cu ciclul de viata al ambalajului din sticla alba 1l.
Analizand figura 10, folosind metoda Eco – indicator 95 se poate proceda la
caracterizarea impactului asupra indicatorilor ecologici pentru fiecare ciclu de viata,
corespunzator ambalajului din PET de 1 l, respectiv ambalajul din sticla alba 1l.
In graficul de caracterizare se poate observa care ambalaj are impactul cel mai
mare asupra indicatorilor ecologici.

Pentru ambalajul din PET de 1 l :

• impactul este maxim (in proportie de 95-100%), in urmatoarele situatii:

- ,,greenhouse’’,
- ,,eutrophication’’,
- ,,carcinogens’’,
- ,,energy resources’’,
- ,,solid waste’’,
- ,,acidification’’,
- ,,heavy metals’’,
- ,,pesticides’’.
• impactul este zero in urmatoarele situatii:
- ,,summer smog’’
- ,,ozone layer’’

Pentu ambalajul din sticla alba de 1l :

⇒ impactul este maxim (in proportie de 90-100%), in urmatoarele situatii:

- ,,ozone layer’’,
- ,,heavy metals’’,
- ,,carcinogens’’.
⇒ Impact de 60% pentru indicatorul „eutrophication”
⇒ Restul indicatorilor ecologici sunt afectati intr-un procent de sub 30%.
27
 Din analiza graficului de caracterizare rezulta faptul ca ambalajul din PET are
impactul cel mai mare asupra mediului, conform fig.11.

Analizand graficul de normalizare, din fig.12, se poate constata ca impacturile cele

mai influente, cele mai importante asupra indicatorilor ecologici ,,greenhouse’’ si
,,energy resources’’, vin din partea ambalajului din PET 1l.
Singurul indicator ecologic care nu este afectat de catre ambalajul din PET, se
refera la ,,summer smog’’.
Alti indicatori afectati intr-o masura neglijabila de ambele cicluri de viata sunt:
„ozone layer”, „carcinogens”, „pesticides” si „solid waste”.
Impactul cel mai mare apare la indicatorii „heavy metals”, „green house” si
„energy resources”. Se observa de asemenea impactul crescut al petului in raport cu
sticla.

28
Fig.11. Diagrama de caracterizare a ciclurilor de viata pentru ambalajele din PET 1 l si sticla alba 1l.
Fig.12.Diagrama de normalizare a ciclurilor de viata pentru ambalajele din sticla alba 1l si PET 1 l

30
 ETAPA 7

CONCLUZII ALE RAPORTULUI

1.Concluzii in urma comparatiei ciclurilor de viata

In urma comparatiilor realizate intre cele doua cicluri de viata, corespunzatoare

ambalajelor din PET si sticla alba , se pot trage urmatoarele concluzii:
• ambalajul din PET are impactul cel mai important asupra mediului,
Durata de degradare naturala a celor doua tipuri de ambalaje (in rampa de gunoi)
este : - pentru ambalajul de sticla: 4000 de ani,
- pentru ambalajul de PET : 100 – 1000 de ani.
Din acest motiv si nu numai, atat ambalajele de sticla, cat si ambalajele din PET
trebuie sa fie reciclate.

Sticla se obtine folosind urmatoarele materii prime : nisipul de cuart, calcarul, soda
(produs poluant), feldspatul si diverse alte elemente.
Exploatarea materiilor prime si mai ales consumul mare de energie utilizata la
fabricarea sticlei polueaza mediul inconjurator.Aceasta poluare poate fi redusa daca se
utilizeaza ca materie prima sticla aruncata.
Reciclarea sticlei menajeaza mediul si economiseste in timp bogatiile naturale, apa
si electricitatea. Prin reciclarea a 19 000 tone de sticla, Romania poate economisi pana la
1900 t carbune si 440 t substante chimice. Energia electrica salvata prin reciclarea
cioburilor de sticla la aceasta cantitate reprezinta o economie de pana la 1% din consumul
actual al Romaniei.

PET – ul este prescurtarea de la polietilentereftalat si se prezinta sub forma unei

rasini (poliester), fiind o combinatie de doi monomeri ( EG si DMT).
PET – ul a devenit un material foarte raspandit in industria alimentara, fiind utilizat
la imbutelierea de bauturi racoritoare, apa, lactate, ulei, otet si nu numai, fiind ieftin, usor,
rezistent la socuri, reciclabil.
Ambalajele din PET, ca de altfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile.
Prin colectarea si reciclarea acestora se stopeaza practic impactul negativ asupra mediului
inconjurator. PET – ul reciclat poate fi folosit pentru fibre de poliester, ca material pentru
covoare, tapiserii, jucarii, saci de dormit, folie industriala, noi ambalaje alimentare si
nealimentare etc.
 PET-ul si sticla pot fi reciclate prin procese tehnologice care ar fi mult mai ieftine
decat daca s-ar produce acestea din materiile prime de baza, iar daca s-ar recicla am
scapa de asemenea si de o parte importanta de deseuri care nu sunt biodegradabile.

32
 2.Concluzii ale raportului

In urma realizarii acestui proiect se poate observa usurinta de lucru pe care ne-o
ofera programul SimaPro 7 pentru a crea un ciclu de viata al unui produs.
Programul ne ofera posibilitatea evaluarii aspectelor de mediu, precum si
potentialele efecte ale produselor si proceselor asupra indicatorilor de mediu.
Cu ajutorul acestui program se pot realiza arborele de productie si arborele ciclului
de viata pentru ambalajul din PET, precum si diagramele de impact asupra indicatorilor
de mediu.
Diagramele ne dau posibilitatea interpretarii impactului asupra mediului pe care il
are ambalajul respectiv.
Este foarte important faptul ca acest program poate realiza si o comparatie intre
produsele de acelasi tip, lucru care ajuta la alegerea produsului care indeplineste cel mai
bine cerintele referitoare la protectia mediului si economie. Astfel putem observa dinainte
cum va reactiona produsul pe piata, ce efecte va avea asupra mediului inconjurator.