You are on page 1of 4

MORFOLOGIA DINTILOR TEMPORARI

Diferente fata de dintii permanenti :


1. Numar :
a. Sunt in total 20, cate 5 pe fiecare hemiarcada : IC, IL, C, M1, M2
b. Sistem de notare : 55 54 53 52 51 61 62 63 64 65
85 84 83 82 81 71 72 73 74 75
2. Culoarea :
a. Alb laptoasa cu tente albastrui uneori
b. Strat de smalt foarte subtire
c. Grad de porozitate mai mare ca la dintii permanenti
3. Dimensiune : cu 1/3 < decat dintii permanenti
4. Forma : mai subtiri si mai globulosi

CARACTERISTICI GENERALE:
1. La coletul dintilor temporari exista o constrictie ( ce poate fi perceputa cu sonda ).
Deasupra ei exista o Creasta Cervicala ( o proeminenta) care la Incisivi si Canini exista
pe fata vestibulara cat si pe fata orala, in timp ce la molari este doar pe fata vestibulara.
2. Dupa definitivarea eruptiei punctele de contact sunt mai mult suprafete de contact. In
timp ce la molari la aceste suprafete de contact trece si LINIA NEONATALA, aici va fi o
zona cu o incidenta mare a cariilor
3. In timp, in zona frontalilor dintii sufera spatieri fiziologice ( aprox. la 4 ani ), ce vor
pregati patul osos pentru eruptia dintilor permanenti. Uneori in zona frontala pot exista
spatii dictate genetic : PRECANIN ( IL ßà C ) si RETROCANIN ( C ßàM1)
4.In zona laterala, o data cu tendinta de erupere a M1 PERMANENT punctele de contact
se strang permanent à orice carie proximala trebuie tratata, deoarece daca trece timpul
nu vom mai avea accces
5. Radacinile ( Incisivii si caninii sunt monoradiculari, molarii 1 si 2 sunt
pluriradiculari) sunt lungi si subtiri si mai efilate catre apex. La incisivi radacina are
o curbura spre vestibular astfel incat palatinal sa adaposteasca mugurele dintelui
permanent. Pluriradicularii au radacini divergente imediat sub podeaua camerei
pulpare, iar spre apex ele converg.
!!! La extractia dintilor temporari acestia se pot fractura. Deasemenea, in tratamente
endodontice se pot realiza cai false.
6. Camera Pulpara e voluminoasa ( mai mult la laterali). Emite atatea coarne
pulpare cati cuspizi are dintele. Coarnele Mezio-Vestibulare la molari sunt foarte
superficiale ( poate chiar 1.5-2 mm fata de suprafata dintelui )
CARACTERISTICI DE GRUP
1.Incisivii
-se aseamana cu cei permanenti, dar sunt mai mici, mai globulosi, radacinile sunt
aplatizate mezio-distal, lungi, subiri, cu curbura spre vestibular, cu un singur canal
-ICS : marginea incizala neteda, fara lobi de crestere. Cingulum cu dimensiuni
variabile, dar frecvent e foarte voluminos, apropiat de marginea incizala. Diametrul
mezio-distal e >= cu diametrul cervico incizal.Unghiul distal e rotunjit iar cel mezial este
mai ascutit
-ICI: cel mai mic dinte temporar ( !!! carii aparent simple deschis foarte repede
camera pulpara). Este simetric, avand unghiurile mezial si distal asemanatoare . Nu are
lobi de crestere
-ILS: ceva mai mic decat ICS, cu cingulumul mai mic ca cel al ICS. Nu are Foramen
Caecum ca si ICS
-ILI: > decat ICI. Cingulum >= Cingulumul ICI
2. Caninii
-globulosi, scurti
-1 cuspid care se abrazeaza foarte repede ( semn de diferentiere cu caninul
permanent).
-cele 2 pante incizale se termina in varful cuspidului ( la CS panta distala e > decat
panta meziala iar la CI panta meziala > panta distala).
-monoradiculari, 1 canal. Canalele NU pun probleme in a fi tratate.
-CS: cuspidul se abrazeaza repede, pantele sunt inegale, are acea constrictie la
colet. Are o creasta proeminenta spre vestibular. Pot exista creste longitudinale ce unesc
proeminenta de la colet spre varful coletului pe fata vestibulara, iar pe fata
palatinala unesc cingulumul cu varful cuspidului . Astfel fata palatinala e convexa, dand
dintelui un aspect globulos. Radacina e de doua ori mai mica decat lungimea coroanei.
-CI : e mai mic decat CS. Cuspidul se abrazeaza, pantele sunt inegale, crestele
longitudinale pot lipsi, astfel ca fata linguala poate fi concava
3. Molarii
-sunt inlocuiti de premolari
-au diametrul mezio-distal mai mare ca cel al dintilor permanenti ce ii vor inlocui (
PM)
-M1S: 2 / 3 / 4 cuspizi. Daca are 2 cuspizi poate fi confundat cu un PM. Daca are 3
cuspizi, doi sunt vestibulari si unul palatinal. Daca are 4 cuspizi, doi sunt vestibulari si
doi sunt palatinali ( MP>MV>DV>DP). Pe fata vestibulara exista o proeminenta
cervicala. Poate exista un cuspid accesoriu la cuspidul MV. Pe Fata vestibulara, in 1/3
meziala exista o proeminenta mai mare ce imbraca forma unui tubercul : TUBERCUL
ZUCKERKANDEL ( la acest nivel poate aparea o prelungire a camerei pulpare).
!!!Uneori radacina mezio-vestibulara poate avea doua canale.
-M2S: este o miniatura de M1 PERMANENT. Poate avea TUBERCULUL LUI
CARABELLI pe fata palatinala. Pe fata vestibulara are o proeminenta la colet. Camera
pulpara este mare, cornul pulpar mezio-vestibular fiind superficial. Are 3 radacini ( 2
vestibulare, 1 palatinala). Are 3 canale. Diametrul mezio-distal este putin mai mare
decat cel al PM2S.
-M1I : portiunea meziala este de 2 x mai inalta decat portiunea distala. Diametrul
mezio- distal este putin mai mare ca cel al PM1I. Pe fata vestibulara are o proeminenta
cervicala.Prezinta TUBERCULUL ZUCKERKANDEL. Are 4 cuspizi ( 2 vestibulari, 2
Linguali). Uneori cuspizii meziali pot fi uniti printr-o mica creasta. Camera pulpara este
mare, are 4 coarne pulpare ( cel MV e superficial). Camera pulpara emite un golf spre
tuberculul ZUCKERKANDEL. Camera pulpara poate emite un golf catre proeminenta
cervicala vestibulara à !!!daca in prepararea cavitatilor la cariile de colet adancim prea
mult putem sa deschidem camera pulpara. Are 2 radacini, meziala si distala, 2 canale pe
radacina meziala ( Mezio-vestibular si Mezio-lingual). Pe radacina distala pot exista 1-2
canele ( disto-vestibular si disto-lingual).
-M2I: o miniatura de M1I PERMANENT. Pe fata vestibulara are o proeminenta
vestibulara.
Suprafata vestibulara este mai convergenta spre ocluzal decat cea linguala à !!! Cavitatile
se fac mai retentive cu peretii laterali convergenti spre ocluzal. Are 2 radacini ( meziala
si distala) si 3-4 canale. Camera pulpara e cea mai mare de la toti dintii temporari.
Cornul mezio-vestibular e foarte superficial à !! retentia ocluzala la o cavitate ocluzala
clasa a II-a pe o carie meziala, partea mezio-vestibulara sa fie mai superficiala iar partea
lingo-distala mai profunda.
STRUCTURA DINTILOR TEMPORARI
-Grosimea straturilor dure e cu 1/3 mai mica decat la dintii permanenti.
-Compozitia chimica este si ea diferita. Smaltul are fluor mai putin.Sarurile minerale
scad o data cu
resorbtia radiculara in dentina
-SMALTUL:
-30 % mai redus
-grosime uniforma
-mai permeabil deoarece maturarea post-eruptiva e mai mica in timp à !!!
Posibilitatea de afectare carioasa este mai mare ca la dintii permanenti.
-Histologic stratul extern aprismatic in care componenta organica predomina are
o grosime de 30 microni à La obturatiile cu compozite demineralizarea acida va
trebui sa dureze DUBLU.
-In componenta anorganica cristalele de hidroxiapatita sunt paralele cu axul lung
al dintelui la cuspizi si fosete iar cervical sunt perpendiculare pe jonctiunea
smalt-dentina à !!! NU se va mai face bizotare la cavitatile preparate la acesti
dinti.
-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta
-DENTINA:
-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta
-Diametrul mare al canaliculelor dentinare , mai ales la jonctiunea smalt-dentina
va duce la o avansare rapida a cariilor in profunzime.
-CEMENTUL :
-mai subtire ca la dintii permanenti
-jonctiunea smalt-cement e diferita. In 60 % cementul acopera smaltul, in 30 %
intre smalt si cement exista spatiu, doar in 10 % smaltul acopera cementul
-PULPA:
-cu cresterea in varsta sufera fenomene regresive à sensibilitatea dintilor
temporari este mai mica decat cea a dintilor permanenti. Receptorii nervosi de la acest
nivel sunt mai putin numerosi. Fibrele nervoase se organizeaza in plexuri
subodontoblastice ce sunt incomplet dezvoltate. Axonii sunt mai putin mielinizati à !!
Pulpa e mai putin sensibila

RESORBTIA RADICULARA
=fenomenul fiziologic de scurtare treptata a radacinei dintilor temporari pana la
disparitia ei totala urmata de exfolierea dintelui si inlocuirea lui cu succesorul
permanent. E dictata genetic.
-Debuteaza la 1-2 ani dupa inchiderea apexului dintelui temporar si cu 3-4 ani inainte de
inlocuirea de catre dintele permanent.
-Astfel la frontali debuteaza la 4-5 ani, la molari si canin superior la 8 ani iar la canin
inferior la 6 ani
-procesul se desfasoara ritmic, cu perioade de activitate accelerata, urmate de perioade
de pauza. In perioadele de pauza se poate REFIXA PARTIAL.
-acest proces se aseamana cu resorbtia osoasa. Se desfasoara pe seama
ODONTOCLASTELOR. Odontoclastele provin din monocitele sistemului reticulo-
histiocitar, care sosesc la nivel dentar pe cale sangvina. Mai multe monocite se unesc si
formeaza un odontoclast (= celule mari, mai multi nuclei, numeroase organite celulare;
fosfataza acida). –Procesul e reglat hormonal: calcitonina il inhiba iar PTH(
parathormonul) il stimuleaza
-Resorbtia radiculara are loc incepand de la apex. Membrana odontoclastelor se
plicatureaza si apare “ZONA in PERIE”= arata disponibilitatea odonoclastelor de a incepe
resorbtia. Ele vor elibera fosfataza acida ce va dizolva sarurile minerale.
Factori incriminati :
1.Presiunea dintelui permanent de inlocuire pe radacinile dintelui temporar, atunci cand
dintele permanent incepe sa erupa ( cand coroana s-a terminat si incepe sa se formeze
radacina).
-Argumente:
-oprirea/ incetinirea ritmului de resorbtie la dintii temporari ce NU au succesor
-la 2 dinti vecini apare resorbtia simultana cand exista un succesor foarte mare
-apare resorbtie in alt loc, in cazul unei ectopii de succesor
2.Fortele masticatorii, care cresc in valoare. Mobilitatea este mare si stimuleaza
resorbtia
3.Pulpa dintilor temporari in conditii fiziologice NU are nici o implicatie, insa in conditii
patologice (pulpite à gangrene) va modifica viteza resorbtiei ( se va accelera frecventa
sau din contra se poate incetini in cazul unor blocaje) si tiparul resorbtiei ( NU de la
apex, ci interradicular sau pe suprafata radacinii)