KATA volumul 1

BOKKEN şi JO

DANIEL ANDRE BRUN

FEDERAŢIA FRANCEZĂ DE AIKIDO TRADIŢIONAL

CUVÂNT ÎNAINTE

Această serie de dosare tehnice prezentând una sau

mai multe kata a fost concepută pentru a-i ajuta pe
practicanţi în evoluţia lor. Cartea nu este decât un
aide-memoire care nu va înlocui niciodată practica şi
învăţăturile dintr-un dojo.

Învăţarea şi descoperirile nu se fac decât printr-o

practică regulată. O carte poate creea deschideri şi
oferi câteva chei dar nu se poate substitui unei învăţări
trăite.

Conţinutul acestor cărţi va relua noţiunile generale

foarte scurte, dar indispensabile unei bune practici
şi o parte mai specifică privind kata-urile studiate.
Există mai multe niveluri de studiu al unei kata. Aceste
dosare vor prezenta studiul kata din punctul de vedere
al formei lor.

Vor fi abordate kata ale diferitelor principii de aikido cu

mâna goală, kata de tanto (cuţit), de bokken (sabie de
lemn), de katana (sabie) şi de jo (baston).

3
KATA ÎN ARTELE MARŢIALE

Kata sunt mijloace de transmitere a cunoştinţelor

artelor de luptă, acumularea experienţei dobândite de-a
lungul secolelor. Am putea face o comparaţie cu tradiţia
orală, proces de transmisie verbală a cunoştinţelor
tradiţionale, kata fiind expresia unei tradiţii gestuale
transmise de la maestru la elev în diferite şcoli.

Conţinutul unei kata se caracterizează printr-o

succesiune de mişcări codificate care reprezintă o
luptă înpotriva unuia sau mai multor adversari, regizând
situaţii de atac, de apărare şi de aşteptare, faze care
se regăsesc în lupta reală.

Practica unei kata se poate face de unul singur sau

cu unul sau mai mulţi atacanţi. Studiul unei kata va
consta în însuşirea mişcărilor, formelor pe care le va
îmbrăca fiecare practicant pentru a descopri subtilităţile
pe măsură ce progresează. Dar deşi obiectul studiului
(kata) este acelaşi pentru toată lumea, trebuie mai
degrabă să ne legăm de înţelegerea principiilor şi
să nu ne închidem într-un formalism excesiv, fiecare
practicant având propria sa înălţime, lungime a braţelor,
corpolenţă, etc. care îi influenţează practica.

4
E important să înţelegem că toate formele de bază
sunt făcute pentru a fi depăşite, mai ales dacă ne-am
angajat într-o practică de lungă durată.

Exersarea kata permite dezvoltarea potenţialului nostru

atât fizic cât şi mental. În timpul studiului căutăm o
perfecţiune a tehnicii care se va traduce într-o precizie
mai bună a formelor, o stabilitate îmbunătăţită, mai multă
concentrare, o circulaţie mai bună, energii plecând din
centrul corpului, deplasări mai coerente… Toate aceste
deprinderi vizând îmbunătăţirea coordonării întregului
individ au ca efect unificarea din ce în ce mai mult a
respiraţiei cu mişcările corpului şi spiritului.

Învăţarea unei kata nu trebuie să se limiteze la studiul

formei sale exterioare, se poate aprofunda studiul
învăţând să ne servim de kata ca de o unealtă de muncă
şi de cercetare, în kata fiind condensată o cunoaştere
care aşteaptă să fie descoprită.

Plecând de la orice mişcare se pot dezvolta situaţii

şi înlănţuiri diverse; se trece de la o formă la alta, se
descoperă că fiecar mişcare conţine o sămânţă din
multe altele. Această învăţare şi aceste redescoperiri
dezvoltă simţul adaptării, mobilitatea spiritului în
sesizarea oportunităţilor, deschiderile prezente sau
care au fost create şi îl împiedică pe pracicant să se
închidă într-un studiu prea rigid şi prea liniar.

5
6
KATA DE BOKKEN
DE 10 LOVITURI

7
8
UTILIZAREA BOKKEN-ULUI
Recapitulări

- Apucarea bokken-ului (fig. A). Între cele două mâini

care ţin bokken-ul este un spaţiu de mărimea unei
mâini.

- Degetele care strâng bokken-ul sunt ultimele trei,

celelalte rămânând relaxate.

- Lovitura Shomen Uchi este o întindere a braţelor şi apoi

a bokken-ului în semicerc spre înainte; se proiectează
mânerul bokken-ului spre înainte apoi bokken-ul se
întinde, proiectat în faţă în semicerc de sus în jos.

A C

9
- În Shomen Uchi, mâna stângă loveşte cam 80%,
mâna dreaptă având mai mult rol de ghidare decât de
lovire.

- La sfârşitul loviturii (fig. B), pentru a avea un control

bun şi a opri bokken-ul la nivelul dorit, nu uitaţi să
„stoarceţi” mişcarea mâinilor. Încheieturile mâinilor
sunt uşor întoarse spre interior şi mâinile fac progresiv
gestul de a stoarce o rufă cu ultimele trei degete.

- Lucraţi suplu, cu umerii bine relaxaţi, mai ales când se

trece pe sub bokken sau când braţele au fost ridicate
deasupra capului ca de exemplu în lovitura Shomen
Uchi (fig. C), umerii trebuie să rămână coborâţi, cu
capul şi gâtul foarte degajate.

- Loviturile se dau cu prima treime a bokken-ului.

- În diferitele kata, pivotările se fac pe vârful picioarelor,

cu genunchii îndoiţi.

10
KATA DE BOKKEN DE 10 LOVITURI

Folosirea unei arme, în cazul acestei kata – bokken-ul,

permite lucrul cu MA-AI (distanţa) dintr-un punct de
vedere diferit de lucrul cu mâna goală, distanţa fiind
mărită.

Aceasta permite dezvoltarea preciziei în timpul

loviturilor, controlul asupra propriei persoane şi asupra
partenerului.

Principalele obiective la bokken constau în controlarea

sau împungerea gâtului, zdrobirea mentală a capului,
claviculelor, încheieturilor mâinilor şi gleznelor.

Această kata permite lucrul multor paşi pivotanţi care

dau posibilitatea înlănţuirii rapide a loviturilor, a poziţiilor
de apărare şi, în această kata în particular, a poziţiilor
de control al atacantului cu bokken-ul.

În ultimele trei mişcări există nişte poziţii intermediare

care s-ar putea transforma în poziţii de apărare contra
a mai mulţi atacanţi.

De exemplu, între fig. 56 şi fig. 57, există o poziţie

intermediară în care bokken-ul trebuie să fie îndreptat
orizontal la nivelul gâtului, împiedicând apropierea

11
unui adversar chiar înaintea pregătirii loviturii 57 şi 58.
Studiul cu bokken-ul permite luarea poziţiilor corpului în
care se regăsesc multe analogii cu lucrul TE KATANA
realizat în aikido, ca şi cu anumite principii din aikido:
de exemplu figurile de la 16 la 21, ilustrarea principiului
IRIMI NAGE la reacţia atacantului.

RITMUL KATA

Înainte de a practica rapid această kata, e mai bine

s-o studiem suplu şi încet. E la latitudinea noastră să
ne găsim distanţa şi ritmul faţă de UKE. Dacă e posibil
să redai prin desen sensul loviturilor şi mişcărilor,
dimpotrivă, e imposibil să redai ritmul. Deci, pentru a
înţelege această kata, trebuie să considerăm că TORI
trebuie întotdeauna să-l controleze pe UKE şi să aibă
întotdeauna un avans de timp, avans obţinut prin
control (fig. 3, 12, 21, 30,38). În timpul acestui control,
TORI se pregăteşte să pornească o serie de înlănţuiri.
UKE, plecând după încetarea controlului lui TORI, va
avea un timp de întârziere de fiecare dată când va voi
să lovească în direcţia lui TORI. TORI, prin eschivă, o
ia înaintea diferitelor lovituri.

PUNCTE CHEIE

Când veţi exersa această kata mai repede, veţi observa

foarte des nevoia de a rămâne pe vârful unuia sau
ambelor picioare pentru a putea pivota, aştepta sau
riposta imediat: de exemplu fazele 4, 5, 6 – 13, 14,15
– 22, 23, 24 – 32, 33, 34, 35 – în toate aceste faze
TORI porneşte într-un sens şi imediat în celălalt.
12
Pentru a obţine acest lucru, trebuie evitată aşezarea
pe toată talpa în momentul loviturii la gleznă pentru a
nu rămâne „lipit” de tatami; e mai bine să aşezăm talpa
stângă pe vârf, cu greutatea corpului pe piciorul stâng
îndoit, ceea ce permite schimbarea rapidă a direcţiei
spre dreapta şi avansarea spre dreapta cu acelaşi
picior stâng.

Alt punct important în seria de la 22 la 30: când realizăm

kata foarte repede nu se vede decât o singură mişcare
înglobând două lovituri, se văd doar două cercuri mari,
dar în realitate sunt 3 mişcări, respectiv 3 lovituri.

Figura 23: TORI loveşte glezna dreaptă a lui UKE,

apoi, continuând să se deplaseze, armează bokken-ul
pe partea stângă şi îşi plasează ambele picioare pe
sol (figura 26). Efectuează pe loc un pivot din şolduri şi
loveşte glezna stângă a lui UKE (figura 27); continuă
avansând piciorul stâng, apoi pivotează şi loveşte 28,
29, 30.

În următoarele trei mişcări (figurile de la 44 la 67),

desenele sunt destul de explicite.

Figurile 47, 54 şi 62: cele 2 bokken-uri sunt paralele

şi orizontale, genunchii îndoiţi şi bine fandaţi, bustul
vertical. Această poziţie este una din poziţiile cheie a
celor trei mişcări; ea permite aşteptarea controlând
mişcarea lui UKE şi permite deplasarea în faţă sau în
spate, bokken-ul urmând mişcarea picioarelor.

13
14
15
16
17
18
19
20
3 MIŞCĂRI SUPLIMENTARE
(STUDIUL PAŞILOR PIVOTANŢI)

21
22
23
24
25
26
KATA DE JO - 5 SERII

27
Folosirea JO-ului
Recapitulare

În momentul impactului unei lovituri, la fel ca la bokken,

încercaţi să „stoarceţi” mâinile, cu pumnii uşor întorşi
spre exterior.

În restul timpului, indiferent dacă armăm sau pregătim

o lovitură, dacă realizăm schimbări de mâini, dacă
trecem bastonul prin spate sau împrejur… trebuie să
ne străduim să realizăm aceste mişcări cel mai suplu
posibil, bastonul fiind uşor, articulaţiile degetelor,
coatele şi umerii fiind foarte relaxate. Trebuie evitat să
ne „agăţăm” de baston, adică să-l strângem în mâini
de la începutul la sfârşitul katei pentru că acest lucru
ar împiedica bastonul să circule prin mâini alunecând
printre degete.

Pe cât posibil, indicaţiile privind alunecarea bastonului

prin mâini au fost indicate cu o mică săgeată. Această
săgeată indică la nivelul unei mâini deplasarea
bastonului, mâna în cauză nu se mişcă, ci doar lasă
bastonul să alunece.

Această noţiune este importantă pentru lucrul cu

bastonul pentru că permite evident varierea lungimii
bastonului, lungirea sau scurtarea lui după dorinţă, fie
pentru a ataca, fie pentru a se apăra rapid, oricare ar fi
nivelurile de atac.
28
Kata de Jo

Lucrul cu bastonul scurt (JO: lungime 1,26 m), spre

deosebire de kata de bokken, permite lucrul cu două
mâini, independente sau coordonate, combinat cu
deplasarea picioarelor în toate direcţiile posibile
plecând din centrul unui cerc.

Există o mare varietate de mişcări ale mâinilor care

vor îmbogăţi practica cu mâna goală. Această kata
permite dobândirea de automatisme pe care le vom
regăsi conţinute în principiile aikido în totalitate sau în
parte.

Vom descoperi mai uşor aceste analogii dacă vom

considera că bastonul reprezintă fie braţul, fie unul sau
doi pumni, fie chiar bustul lui uke. În ceea ce priveşte
deplasările, vom găsi acelaşi tip de poziţionare a
picioarelor ca în mişcările de aikido, fie că sunt paşi
alunecaţi (Tsugi ashi), paşi pivotanţi (Tenkan ashi)
înainte sau înapoi sau chiar pivotări duble pe vârful
picioarelor, cu genunchii uşor flexaţi (Tenkai ashi).

O caracteristică a lucrului cu bastonul constă în aceea

că, plecând dintr-o poziţie dată, bastonul poate porni
într-un număr mare de direcţii şi că se pot folosi ambele
capete ale bastonului, fie pentru atac, fie pentru
apărare.

29
În această kata există o poziţie interesantă (figurile 5
şi 6) pe care o vom regăsi de mai multe ori: fig. 18, 21,
28, 33, 41, 42, 53, 54, 55, 56, 63, 79.
Această poziţie se obţine în două moduri, fie pivotând,
fie făcând un pas alunecat.
- Pivotând: la pornire picioarele sunt la nivelul umerilor,
se pivotează pe vârfurile picioarelor spre dreapta până
când genunchiul stâng se aşează pe pulpa dreaptă, la
fel, pivotând spre stânga, genunchiul drept se va aşeza
pe pulpa stângă. Dacă nu se ajunge la contactul dintre
genunchi şi pulpă, înseamnă că în poziţia de plecare
picioarele au fost mult prea depărtate (ex. fig. 1-5).
- Făcând un pas alunecat: se propulsează întreg corpul
înainte, avansând cu piciorul drept de exemplu (fig. 40)
apoi piciorul din spate îl urmează imediat, genunchiul
stâng aşezându-se pe pulpa dreaptă (fig. 41).
În această poziţie centrul de greutate este foarte jos
şi foarte stabil; ne putem deplasa în cruce în cel puţin
8 direcţii, în faţă, în spate, lateral sau prin răsucire.
Pentru obţinerea stabilităţii trebuie evitată dezaxarea
în timpul mişcării şi trebuie menţinut bustul cât mai
vertical posibil, pe linia centrului de greutate.
În diferite mişcări ale katei, această poziţie pregăteşte
întotdeauna pivotul care va permite înlănţuirea mişcării
care va urma sau va fi aşteptată.
Această kata ilustrează cele trei tipuri de mişcare care
există în timpul unei lupte: poziţii de aşteptare, de atac
şi de apărare.
30
Principalele puncte cheie

- Fig. 1-5: rotaţia bustului e cea care permite bastonului

să se deplaseze, bastonul ajunge singur în mâna
dreaptă care nu se duce să-l apuce.

- Fig. 11-14: poziţii de aşteptare, picioarele sunt pe

aceeaşi linie, la nivelul umerilor.

- Fig. 15-19: este un pivot în spate negativ (ura), piciorul

drept se pregăteşte pivotând spre stânga (fig. 15); din
acest moment nu se mai mişcă; el serveşte drept axă
verticală din cap până în picioare, bastonul şi piciorul
stâng deplasându-se în acelaşi timp în jurul acestei
axe.

- Fig. 26, 27, 28: lovitura se realizează în plan vertical

şi nu oblic ca o roată în jurul unei axe. Pumnul stâng
rămâne foarte suplu; el se găseşte, la fel ca şi braţul
în poziţia NIKYO a principiului aikido KOTE MAWASHI
(fig. 27).

- Fig. 38-41: aceeaşi remarcă dinainte, dar lovitura se

efectuează în celălalt sens şi de dedesubt, la nivelul
abdomenului inferior.

- Fig. 45-51: aceste mişcări circulare ale bastonului

31
servesc la respingerea unui atacant sau la ţinerea lui la
distanţă. Le putem efectua avansând sau retrăgându-
ne pe doi paşi. Acest lucru permite şi recentrarea pe
tatami.

- Fig. 53 şi 54: se împunge în spate şi, fără a mişca

picioarele de pe loc, se pivotează pentru apărare.

- Fig. 55: mâna stângă scoate uşor bastonul din linie

pentru a lăsa loc mâinii drepte care alunecă de-a lungul
bastonului pe un plan paralel cu linia ochilor până la
mâna stângă.

- Fig. 57-61: se pregăteşte lovitura YOKOMEN şi există

o schimbare de direcţie. Mâna stângă loveşte capătul
scurt al bastonului pentru a-l respinge (fig. 60) şi îl
prinde pe partea cealaltă (fig. 61) apoi se pregăteşte
de a executa TSUKI (fig. 63). În tot timpul acestei
mişcări (fig. 51-61) corpul a pivotat 180° fără a deplasa
picioarele, răsucindu-se pe loc.

- Fig. 65: lovitura se execută într-un plan vertical şi spre

înainte, la nivelul gâtului sau sub bărbia unui adversar.
Bastonul este orizontal la sfârşitul mişcării în momentul
impactului. Mâna stângă e cea care a împins bastonul
înainte şi mâna dreaptă soseşte apoi pentru a controla
lovitura.

- Fig. 68-70: dezdoind braţele, imaginaţi-vă că se

poate lovi cu ambele capete ale bastonului într-un plan
orizontal.

32
- Fig. 72-76: mâna stângă lansează bastonul pentru a
declanşa mişcarea, mâna şi braţul drept se dezdoaie
simultan în spirală într-o mişcare continuă de jos în
sus până la lovitura YOKOMEN (76).

- Fig. 84-86: această poziţie triunghiulară se poate

realiza plecând dintr-o poziţie aşezată pe picioarele
apropiate cu genunchii depărtaţi la distanţa de doi
pumni. Fără a dezlipi şi nici a deplasa picioarele de pe
tatami, se ridică de exemplu genunchiul stâng pivotând
spre stânga, apoi se revine în poziţia iniţială. Nu e
vorba de a face un pas în faţă ridicând genunchiul,
ci mai degrabă, ca în fig. 86, de a ridica sau coborî
genunchiul pe un arc de cerc, picioarele fiind cât mai
apropiate posibil; acest lucru permite deschiderea sau
închiderea coapselor ridicând sau coborând unul din
genunchi.

Găsim acest principiu de deschidere sau de închidere

în fig. 84 la 86 – 103, 104 – 108 – 111 la 114. Aceasta
permite pivotarea pe loc când suntem în genunchi,
bastonul deplasându-se în jurul axei verticale a
corpului.

- Fig. 88: mâna dreaptă e cea care dă bastonul mâinii

stângi.

- Fig. 89, 90: lovitură şi pivotare a coapselor pe loc.

- Fig. 93-97: bastonul îndepărtează atacantul şi aproape

loveşte propriul picior drept, obligându-l să se retragă;
bastonul şi piciorul drept se coordonează în aceeaşi
33
mişcare împrejurul corpului. Am descris prin aer forma
cifrei 8.

Dificultatea stă între fig. 95 şi 96; bastonul, descriind

o traiectorie sinusoidală, trece dintr-o fază pozitivă
într-una negativă aşa cum este ilustrat în simbolul
Yin-Yang. Pentru a realiza această schimbare de
fază fără a întrerupe mişcarea, trebuie să declanşăm
YOKOMEN (93) şi să începem să facem YOKO TSUKI
cu mâna dreaptă. Când bastonul ajunge în faţă (95),
îşi continuă puţin cursa şi reporneşte într-o mişcare
de bici (96), mâna dreaptă ghidându-l într-o mişcare
circulară împrejurul vostru.

- Fig. 102-104: aceleaşi poziţii sprijinit de baston.

Poziţiile 71 şi 87 se realizează aşezându-ne pe

călcâiul stâng (piciorul în repaus, falangele întinse)
cu piciorul drept îndoit, degetele piciorului îndreptate
în prelungirea bastonului, e o poziţie de aşteptare cu
ideea de vigilenţă.

În această kata există principalele poziţii de atac,

apărare şi aşteptare pe care le-am putea face cu
bastonul scurt; bineînţeles e posibil să se dezvolte o
serie de mişcări plecând de la fiecare din aceste poziţii
în toate direcţiile şi la diferite nivele.

34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
Kata abordate în paginile precedente constituie un
prim dosar tehnic ce va fi în curând urmat de altele.
Vom aborda diferite principii de aikido, ca şi kata de
tanto şi de katana.

55