Aşa cum s-a precizat, locatoarele vor fi tratate pornind de la natura şi tipurile de semnal pe care le

utilizează.
RADIOLOCAŢIA este realizată de sisteme tehnice care pot fi clasificate în următoarele
categorii:
A. RADARE DE DESCOPERIRE (execută cercetarea spaţiului aerian, cosmic, terestru) cu scopul
principal de a descoperi prezenţa ţintelor (discrete) şi de a le determina parametrii de mişcare (distanţa,
coordonatele unghiulare, viteza). De cele mai multe ori sînt conjugate cu radare secundare. Această
categorie deţine ponderea majoritară ca număr, aplicaţii şi tipuri. Sînt larg răspîndite radarele de
descoperire la joasă altitudine (cu raza de acţiune de ordinul zecilor de kilometri pentru ţinte care evoluează
la înălţimi de ordinul zecilor de metri) şi cele de descoperire la înălţimi medii şi mari (cu raza de acţiune de
ordinul sutelor de kilometri). Alături de acestea, în număr mai mic (dar cu un grad de complexitate
considerabil mai mare), trebuie citate radarele de cercetare îndepărtată (LRS - Long Range Surveillance)
sau de avertizare timpurie (EW - Early Warning) şi de tip "dincolo de orizont" (OTH - Over The Horizon)
a căror rază de acţiune este de ordinul miilor de kilometri. Sînt destinate utilizărilor militare dar şi civile
(navigaţie aeriană şi navală).
B. TELEMETRE (care determină numai distanţa la ţinte (discrete). De regulă sînt staţii ataşate
altor tipuri de radare.
C. RADARE DE URMĂRIRE. Sînt în bună măsură asemănătoare celor de cercetare şi au rolul de
a urmări cu o mai mare precizie evoluţia ţintelor (discrete) descoperite de acestea. Sînt utilizate,
preponderent, pentru dirijarea sistemelor de arme (rachete, artilerie) şi uneori în navigaţie.

D. RADARE DE CARTOGRAFIERE. Sînt radare aeropurtate (sau spaţiale) cu observare laterală,

cel mai adesea cu apertură sintetică (SAR - Synthetic Aperture Radar).

E. RADARE CU CAPACITATEA DE A IDENTIFICA FORMELE ŢINTELOR DISCRETE.

Sînt radare cu rezoluţie deosebită, apte să deceleze elementele componente ale ţintelor (discrete) şi de a da
astfel informaţii asupra formei acestora. Rezoluţia este asigurată (de regulă) prin utilizarea aperturii
sintetice inverse (ISAR - Inverse Synthetic Aperture Radar).

F. RADARE CU DESTINAŢII SPECIALE. În această categorie au fost înglobate radarele de

diverse tipuri, cu destinaţii diferite de cele prezentate anterior şi cu pondere mai redusă, cum ar fi cele de uz
ştiinţific – radiotelescoapele (radare pasive), radare meteorologice, rutiere etc.

Dată fiind marea lor diversitate, nici o clasificare a radarelor, şi deci nici cea de faţă, nu poate fi
exhaustivă.

De altfel, datorită tendinţelor de universalizare, clasele menţionate pot reprezenta adeseori doar
moduri de lucru sau canale ale unor radare polifuncţionale.

OPTOLOCATIA are o arie de aplicatii ceva mai restrînsa. Datorita largimii mari a benzii (în
valoare absoluta), LASER-ul (Light Amplification by Stimulated Emision of Radiation) în spectrul vizibil,
respectiv IRASER-ul (InfraRed lASER) în infrarosu si MASER-ul (Micro-wave lASER) în domeniul
microundelor, sînt utilizate pentru telemetrarea de precizie. Divergenta redusa le face inadecvate pentru
aplicatii de cercetare, iar largirea fascicolului ar duce la pierderea avantajului concentrarii puterii. Faptul ca
propagarea este drastic restrictionata de mediu limiteaza posibilitatile de lucru ale locatoarelor laser la
conditiile de vid sau atmosfera limpede. De mentionat totusi ca exista locatoare laser utilizate în dirijare si
în cartografierea de mare rezolutie si se au în vedere locatoare de tip IFF (SSR) cu raspuns activ sau pasiv
(reflectoare-modulatoare cu cod).
 LOCATIA ACUSTICA, reprezentata în principal de hidrolocatie, este un corespondent al
radiolocatiei care utilizeaza ca semnale fizice undele elastice în mediu lichid (si chiar solid). Deoarece
undele electromagnetice sînt puternic atenuate, locatia acustica preia aproape toate atributiile radiolocatiei
în acest mediu.

Aplicatiile care vor fi prezentate în continuare vizeaza ilustrarea unor asertiuni din capitolele
precedente si au fost selectate pe criterii de oportunitate.

Informaţie Sînt utilizate pentru determinarea direcţiei, distanţei (prin triangulaţie) şi analiza surselor
de semnal pentru identificare.