Вы находитесь на странице: 1из 14

ASPECTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND

REGLEMENTAREA EFECTELOR NULITĂŢII ACTULUI


JURIDIC CIVIL
Sergiu BOCA

ABSTRACT:
ASPECTS OF COMPARATIVE LAW RELATED TO THE REGULATION OF THE EFFECTS
OF THE CIVIL JURIDICAL ACT NULLITY

The institution of the juridical act nullity is of particular interest with specific reference to theoretical and
practical aspects of civil law. The necessity to enforce the nullity sanction intervenes in the assumption that a civil
juridical act was concluded non-complying with the validity terms entailed by law. Thus the court decision
whereby the civil juridical act nullity was declared shall deprive that act of the effects contrary to the juridical
norms enacted for its valid conclusion.
A major problem which arises in the framework of nullity is to know and accurately apply the legal
provisions regulating the effects which the nullity produces once ordered by the court. The effects of the civil
juridical act nullity represents nothing else than the legal consequences of applying the nullity sanction, that
means the consequences due to partial or integral voidance of a civil juridical act with non-compliance to the
legal provisions referring to its validity terms.
Therefore invoking some aspects of Comparative Law related to the regulation of the effects of the civil
juridical act nullity is intended to efficiently contribute to the understanding of the civil legislative norms of the
Republic of Moldova in the subject of nullity effects, but also to offer the possibility to perform a comparative
analysis of the foreign legislative regulations with the view to identify the shortcomings and deficiencies within
the legal framework of the examined scientific area.

РЕЗЮМЕ:
АСПЕКТЫ СРАВНИТЕЛЬНОГО ПРАВОВЕДЕНИЯ В ОБЛАСТИ РЕГУЛИРОВАНИЯ
ПОСЛЕДСТВИЙ НЕДЕЙСТВИТЕЛЬНОСТИ ГРАЖДАНСКО-ПРАВОВОЙ СДЕЛКИ

Институт недействительности сделки представляет особый интерес в области теории и


практики гражданского права. Необходимость применения недействительности как санкции
возникает, в случае если гражданско-правовая сделка была заключена с несоблюдением условий
действительности установленных законом. Таким образом, судебное решение, посредством которого
сделка была признана недействительной, устранит те последствия сделки, которые противоречат
правовым нормам, установленным для ее действительности.
Одна из важнейших проблем, которая возникает в области недействительности сделок,
состоит в необходимости правильного понимания и применения законодательных положений,
регулирующих последствия признания сделки недействительной судебной инстанцией. Последствия
недействительности гражданско-правовой сделки представляют собой не что иное, как правовые
эффекты применения санкции недействительности, то есть частичное или полное уничтожение
гражданско-правовой сделки, заключенной с несоблюдением условий необходимых для ее
действительности.
Таким образом, приведение некоторых аспектов сравнительного правоведения в области
регулирования последствий недействительности гражданско-правовой сделки будет способствовать


BOCA Sergiu - Magistru în drept, doctorand, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
lector universitar, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat „Alecu Russo‖ din Bălţi (Bălţi, Republica Moldova); BOCA
Sergiu - MA in Law, PhD, Institute of History, State and Law of the Academy of Sciences of Moldova, university lecturer,
Faculty of Law, „Alecu Russo‖ State University from Balti (Balti, The Republic of Moldova); БОКА Сергей – Магистр
права, аспирант, Институт истории, государства и права Академии наук Молдовы, преподаватель факультета Права,
Бельцкий Государственный Университет им. «Алеку Руссо» (Бэлць, Республика Молдова).
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

лучшему пониманию норм гражданского законодательства Республики Молдова в сфере последствий


недействительности, а также даст возможность проведения сравнительного анализа
законодательств других государств с целью выявления недостатков и пробелов существующих в
исследуемой области.

În stadiul actual al civilizaţiei umane, actul priveze imediat actul viciat de eficienţă juridică,
juridic civil se poziţionează ca cel mai răspândit dar nu la fel de uşor se poate restabili situaţia
instrument de satisfacere a feluritelor necesităţi anterioară încheierii actului anulat. Diverse
ale participanţilor la viaţa juridică a societăţii. probleme pot să apară în acest proces. Astfel, este
Fără riscul de a exagera se poate afirma că în posibil ca nulitatea să nu privească actul în
activitatea lor de fiecare zi persoanele fizice şi întregul său, ci numai o parte sau o clauză din act.
persoanele juridice săvârşesc la tot pasul De asemenea, înainte de declararea nulităţii, actul
numeroase acte juridice de însemnătate variabilă, poate fi în întregul său ori parţial executat. În
dar fără de care desfăşurarea normală a vieţii acest caz, prestaţiile trebuie să fie restituite,
economice ar fi cu neputinţă. Această împrejurare presupunând că aceasta este încă posibil. În
explică multitudinea normelor de drept civil care acelaşi timp se poate ca drepturile dobândite în
reglementează diversele categorii sau specii de temeiul actului anulat să fi fost transmise unor
acte juridice, precum şi locul central pe care teoria subdobânditori şi, astfel, nulitatea poate avea
actului juridic îl ocupă în ştiinţa dreptului civil. consecinţe şi asupra acestor terţi.
Însă pentru a produce efectele urmărite de părţi În consecinţă, considerăm că cercetarea
şi, în consecinţă, a servi la realizarea năzuinţelor comparată a cadrului legal de reglementare a
lor, actul juridic este ţinut să respecte cu efectelor nulităţii actului juridic civil în legislaţiile
rigurozitate condiţiile edictate pentru încheierea diferitor state comportă o actualitate deosebită,
sa valabilă. având o netăgăduită importanţă în soluţionarea
Încheierea actului juridic cu respectarea diverselor probleme ale teoriei şi practicii
regulilor privind condițiile de validitate, a dreptului civil în materia nulităţii actului juridic.
normelor imperative și a bunelor moravuri În ce priveşte problematica definirii efectelor
constituie una din premisele stabilității și nulităţii actului juridic în doctrină s-au exprimat
siguranței circuitului civil. Din această mai multe opinii. Astfel, s-a susţinut că prin
perspectivă, cele mai multe dintre actele juridice efectele nulităţii actului juridic se înţeleg
încheiate în dreptul privat sunt valabile. Dar există consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii
și acte juridice care încalcă regulile prevăzute de nulităţii, absolute sau relative, a actului juridic
lege și în această situație intervin sancțiunile încheiat cu încălcarea condiţiilor de valabilitate
asigurate prin forța de constrângere a statului. stabilite de lege sau de părţi237.
Una din cele mai drastice sancţiuni este tocmai Potrivit altei opinii238, prin efectele nulităţii se
nulitatea, ea fiind acea sancţiune de drept civil înţeleg consecinţele pe care le are declararea
care lipseşte actul juridic de efectele contrarii nulităţii actului juridic.
normelor juridice edictate pentru încheierea sa S-a considerat, de asemenea, că prin „efectele
valabilă. nulităţii‖ se înţeleg consecinţele care intervin ca
Dar odată pronunţată prin hotărâre urmare a anulării unui act juridic în întregime sau
judecătorească, se pune problema efectelor pe numai a unei părţi din el239.
care nulitatea le va produce în privinţa părţilor S-a mai exprimat părerea că efectul general al
actului juridic şi, în unele cazuri, faţă de terţi. În nulităţii actelor juridice constă în negarea
consecinţă, se impune necesitatea evidentă de a
fundamenta ştiinţific şi a aplica corect regulile ce
guvernează materia efectelor nulităţii actelor 237
Comentariul Codului civil al Republicii Moldova.
juridice civile. Vol. I. / Coordonatori: Buruiană M., Efrim O., Eşanu N.
Deşi la prima vedere pare că problema Chişinău: Tipografia centrală, 2006, p. 434.
efectelor nulităţii actelor juridice civile se reduce 238
Baieş S., Roşca N. Drept civil. Partea generală.
la principiul exprimat prin adagiul latin quod Persoana fizică. Persoana juridică. Chişinău: Cartier, 2004,
nullum est, nullum producit effectum (ceea ce este p. 207.
239
Pop A., Beleiu Gh. Drept civil. Teoria generală a
nul nu poate produce efecte), realitatea este mult dreptului civil. Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, 1980,
mai complexă. Hotărârea judecătorească poate să p. 389.
88
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

consecinţelor juridice ale actului din momentul actul urma să dea naştere la obligaţii civile nu va
încheierii lui240. mai fi ţinut să le aducă la îndeplinire;
Într-o altă opinie241, pe care o susţinem, prin - dacă actul juridic şi-a produs efectele, adică a
efectele nulităţii actului juridic civil înţelegem fost executat, în tot sau în parte, până în
consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii momentul declarării nulităţii, lucrurile se
nulităţii, adică urmările datorate desfiinţării în complică din pricina situaţiilor de fapt sau de
întregime sau în parte a unui act juridic civil care drept create prin executarea prestaţiilor ori din
a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale cauza faptelor care au putut interveni între
referitoare la condiţiile sale de validitate. momentul executării actului şi momentul în care
Aşadar, esenţa efectelor nulităţii este actul este declarat nul. În acest caz aplicarea
exprimată în chiar definiţia nulităţii şi constă în nulităţii înseamnă desfiinţarea retroactivă a
lipsirea actului juridic civil de efectele contrarii efectelor actului juridic contrare legii, cu corolarul
normelor juridice edictate pentru încheierea sa său - restituirea reciprocă (sau, după caz,
valabilă. unilaterală) şi integrală a prestaţiilor efectuate în
În privinţa problemei definirii efectelor temeiul acestui act243. Dacă actul juridic nu a fost
nulităţii, Hotărârea Plenului Curţii Supreme de executat în întregime, ci numai parţial, nu se va
Justiţie a R.M. „Cu privire la aplicarea de către mai putea cere executarea a ceea ce a mai rămas
instanţele de judecată a legislaţiei ce de executat;
reglementează nulitatea actului juridic civil‖ - dacă actul juridic a fost executat, iar, până în
statuează: „Generic, efectul nulității constă în momentul declarării nulităţii, una din părţile
desființarea raportului juridic civil născut din acestuia a încheiat un act juridic cu o terţă
actul juridic civil lovit de această sancțiune, persoană, prin care fie s-a transmis dreptul născut
restabilindu-se legalitatea‖242. din actul nul, fie s-a constituit ori s-a transmis un
Concret însă, efectele nulității diferă, în primul drept în strânsă legătură cu dreptul născut din
rând, după cum nulitatea este totală sau parțială, actul nul, aplicarea sancţiunii nulităţii presupune
iar în al doilea rând, în funcție de ceea ce s-a desfiinţarea retroactivă a actului juridic executat
întâmplat după încheierea actului juridic lovit de (actul juridic primar), restituirea prestaţiilor
nulitate, mai exact, după cum actul a fost sau nu efectuate în baza acestui act, precum şi
executat şi după cum au fost încheiate sau nu acte desfiinţarea actului juridic subsecvent244.
juridice ulterioare în legătură cu aceleași drepturi. Din cele de mai sus rezultă că, în esenţă,
Sub cel de-al doilea aspect menţionat mai sus, efectele nulităţii actului juridic sunt exprimate
vom distinge următoarele ipoteze: foarte sugestiv prin adagiul latin quod nullum est,
- dacă actul juridic nu şi-a produs încă nullum producit effectum, ceea ce înseamnă că un
efectele, adică nu a fost executat până în act nul nu poate produce efecte.
momentul în care este anulat, aplicarea sancţiunii Deşi nu este prevăzută o definiţie a noţiunii de
nulităţii înseamnă că acel act nu mai poate fi efecte ale nulităţii, în legislaţia civilă a Republicii
executat nici după acest moment, deci partea sau Moldova regulile generale ce guvernează materia
părţile actului juridic se află în situaţia în care nu efectelor nulităţii actului juridic se bucură de o
ar fi încheiat actul juridic respectiv. În consecinţă, reglementare expresă. Astfel, în art. 219 Cod
cel pentru care actul juridic ar fi urmat să dea civil245, intitulat „Efectele nulităţii actului juridic‖,
naştere la drepturi subiective civile nu îşi va mai legiuitorul prevede:
putea exercita aceste drepturi, care sunt socotite „(1) Actul juridic nul încetează cu efect
că nu s-au născut niciodată, iar cel pentru care retroactiv din momentul încheierii. Dacă din
conţinutul său rezultă că poate înceta numai
240
Гутников О.В. Недействительные сделки в
pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte
гражданском праве (теория и практика оспаривания). pentru viitor.‖
Москва: Статут, 2007, c. 182.
241 243
Boroi G. Drept civil. Partea generală. Persoanele. Cosma D. Teoria generală a actului juridic civil.
Bucureşti: ALL BECK, 2001, p. 241. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1969, p. 345.
242 244
Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Cu privire Răducan G. Nulitatea actului juridic civil. Bucureşti:
la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce Hamangiu, 2009, p. 325.
245
reglementează nulitatea actului juridic civil‖. Nr.1 din 7 iulie Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din
2008. În: Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii 6 iunie 2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
Moldova. 2009, nr. 4 - 5, p. 10. 22.06.2002, nr. 82 - 86.
89
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

(2) Fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce încheierii ei şi nu dă naştere la drepturi şi obligaţii
a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul între soţi, cu excepţiile prevăzute de prezentul
imposibilităţii de restituire, este obligată să articol.
plătească contravaloarea prestaţiei. (2) Bunurile procurate în comun de către
(3) Partea şi terţii de bună-credinţă au dreptul persoanele a căror căsătorie a fost declarată nulă
la repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic aparţin acestora cu drept de proprietate în
nul.‖ diviziune, iar contractul matrimonial se consideră
Codul civil al R.S.S.M. din 1964246 nu conţinea nul.
un articol distinct care ar consfinţi efectele (3) În cazul în care căsătoria este declarată
generale ale nulităţii actului juridic, însă anumite nulă:
reguli aplicabile nulităţii le găsim dispersate în a) instanţa judecătorească, la cererea soţului de
diferite texte de lege. Bunăoară, art. 50 partea a bună-credinţă, este în drept să-l oblige pe celălalt
doua prevedea: „În cazul unei convenții nule soţ la plata pensiei de întreţinere, să aplice, la
fiecare parte este obligată să restituie celeilalte împărţirea bunurilor dobândite în comun până la
părți tot ce a primit în baza convenției, iar când nu declararea nulităţii căsătoriei, regulile stabilite de
este posibil de a restitui în natură cele primite, art. 20, 25, 26, precum şi să recunoască valabil,
urmează să plătească valoarea lor în bani, dacă total sau parţial, contractul matrimonial;
legea nu prevede alte efecte ale nulității b) soţul de bună-credinţă este în drept să ceară,
convenției‖. în modul stabilit de legislaţia civilă, repararea
O altă regulă în materia efectelor nulităţii era prejudiciului moral şi material cauzat.
prevăzută în art. 51, intitulat „Nulitatea convenției (4) Soţul de bună-credinţă, după declararea
încheiate cu un scop contrar intereselor statutului nulităţii căsătoriei, este în drept să păstreze
şi societății‖, care statua următoarele: „În cazul numele de familie ales la încheierea acesteia.
când convenția a fost încheiată cu un scop vădit (5) Declararea nulităţii căsătoriei nu afectează
contrar intereselor statului socialist şi ale societății drepturile copiilor născuţi din această căsătorie‖.
şi ambele părți au acționat cu rea credință, dacă Codul muncii al Republicii Moldova248 în art.
convenția a fost executată de ambele părți, - tot ce 84 reglementează pentru prima dată nulitatea
au primit ele în baza acesteia se va face venit la contractului individual de muncă şi efectele
stat; dacă însă convenția a fost executată de o acesteia, statuând:
singură parte, se urmărește şi se face venit la stat „(1) Nerespectarea oricărei dintre condiţiile
tot ce a primit cealaltă parte şi tot ce urma să dea stabilite de Codul muncii pentru încheierea
primei părți în schimbul celor primite; în caz dacă contractului individual de muncă atrage nulitatea
numai una din părți a acționat cu rea credință, tot acestuia.
ce a primit ea în baza convenției trebuie să fie (2) Constatarea nulităţii contractului individual
restituit celeilalte părți, iar cele primite de aceasta de muncă produce efecte pentru viitor.
din urmă sau ceea ce i se cuvenea în schimbul (3) Nulitatea contractului individual de muncă
celor executate se urmăresc şi se fac venit la poate fi înlăturată prin îndeplinirea condiţiilor
stat‖. corespunzătoare impuse de Codul muncii.
Legislaţia noastră familială de asemenea (4) În cazul în care o clauză a contractului
cunoaşte o prevedere expresă care reglementează individual de muncă este afectată de nulitate,
efectele nulităţii actului juridic al căsătoriei. deoarece stabileşte pentru salariat drepturi sub
Astfel, Codul familiei al Republicii Moldova247 în limitele impuse de legislaţie, de convenţiile
art. 44, intitulat „Consecinţele de declarare a colective sau de contractul colectiv de muncă, ea
nulităţii căsătoriei‖, prevede: va fi înlocuită în mod automat de dispoziţiile
„(1) Căsătoria declarată nulă de către instanţa legale, convenţionale sau contractuale minime
judecătorească se consideră ca atare din ziua aplicabile.
(5) Nulitatea contractului individual de muncă
se constată prin hotărâre a instanţei de judecată‖.
246
Codul civil al R.S.S.M., aprobat prin Legea R.S.S.
Moldoveneşti din 26 decembrie 1964. În: Veştile Sovietului
Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, 1964, nr.36, art.81. Intrat în
vigoare: 01.07.1965, abrogat: 12.06.2003.
247 248
Codul familiei al Republicii Moldova. Nr. 1316-XIV din Codul muncii al Republicii Moldova. Nr. 154 din 28
26 octombrie 2000. În: Monitorul Oficial al Republicii martie 2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
Moldova, 26.04.2001, nr. 47-48/210. 29.07.2003, nr. 159-162/648.
90
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

Codul de procedură civilă al Republicii în §3 „Efectele nulităţii‖ al Secțiunii a 4-a


Moldova249 conţine un articol distinct în care „Nulitatea contractelor‖, art. 1267 - 1273.
consacră nulitatea alături de alte sancţiuni Astfel, art. 1267, intitulat „Desfiinţarea
procedurale. Astfel, art. 10, intitulat „Sancţiunile retroactivă a contractului‖ prevede:
procedurale‖, statuează: „(1) Contractul lovit de nulitate este considerat
„(1) Sancţiunile procedurale sunt urmările a nu fi fost niciodată încheiat.
nefavorabile, stabilite de normele de drept (2) Chiar şi în cazul în care contractul este cu
procedural civil, care survin pentru subiectul executare succesivă, fiecare parte trebuie să
obligat în raport procedural în caz de restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent,
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a prestaţiile primite.‖
unui act de procedură, precum şi în caz de Potrivit prevederilor art. 1270, în caz de
exercitare abuzivă a unui drept procedural. violenţă sau dol, cel al cărui consimţământ este
(2) Efectuarea necorespunzătoare a actelor de viciat are dreptul de a pretinde, în afară de
procedură poate fi invocată, în fiecare caz de anulare, şi daune-interese sau, dacă preferă
comitere a încălcării legii, de către judecător sau menţinerea contractului, de a solicita numai
de participantul care are interes să o invoce. reducerea prestaţiei sale cu valoarea daunelor-
(3) Sancţiunile procedurale vizează atât actele interese la care ar fi îndreptăţit.
de procedură ale instanţei judecătoreşti, ale Încă o regulă generală în materia efectelor
participanţilor la proces, cât şi ale persoanelor nulităţii îşi găseşte consacrarea în art. 1271 din
legate de activitatea acestora şi, în dependenţă de noul Cod civil român, potrivit căruia în cazul
prevederile legii, constau în anularea actului anulării contractului încheiat în formă autentică,
procedural defectuos (sublinierea noastră (s.n.)), ca urmare a unei cauze de nulitate a cărei
în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în existenţă rezultă chiar din conţinutul contractului,
termen a actului de procedură, în obligaţia de a partea prejudiciată poate cere obligarea notarului
completa sau a reface actul îndeplinit cu public la repararea tuturor prejudiciilor suferite.
nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile În ceea ce priveşte Codul civil al Federaţiei
încălcate, în aplicarea amenzii judecătoreşti, în Ruse252, acesta consfinţeşte regulile generale cu
alte măsuri prevăzute de lege‖. privire la efectele nulităţii în art. 167, intitulat
În acest context considerăm binevenită „Dispoziţii generale privind efectele nulităţii
invocarea unor aspecte de drept comparat în ce actului juridic‖. Potrivit alin. (1) al acestui text de
priveşte reglementarea efectelor nulității actului lege, actul juridic lovit de nulitate nu produce
juridic în perimetrul unor legislaţii civile ale efecte juridice, cu excepţia celor legate de
statelor străine. nulitatea lui, şi se consideră nul din momentul
Astfel, în Codul civil român din 1864250 încheierii lui.
reglementarea efectelor nulităţii nu era una Alin. (2) stabileşte că în cazul în care un act
compactă, ci dispersată în tot cuprinsul acestuia, juridic este lovit de nulitate fiecare din părţi este
astfel că nu existau – de lege lata – texte de obligată să restituie celeilalte tot ceea ce a primit
principiu privitoare la efectele nulităţii. Existau, în temeiul actului, iar în cazul imposibilităţii de
însă, texte legale cu referire la nulitate în anumite restituire în natură (inclusiv atunci când ceea ce
cazuri, inclusiv cele care consacrau excepţiile de partea a primit se exprimă în folosinţa unui bun,
la principiile efectelor nulităţii. executarea unei lucrări sau prestarea unui
Altfel se rezolvă problema reglementării serviciu) este obligată să compenseze valoarea
efectelor nulităţii în noul Cod civil român251. prestaţiei în bani – dacă alte consecinţe ale
Acesta conţine o serie de reguli generale, reunite nulităţii actului juridic nu sunt prevăzute de lege.
Conform prevederilor alin. (3) al aceluiaşi
249
Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Nr. articol, dacă din conţinutul actului juridic lovit de
225-XV din 30 mai 2003. În: Monitorul Oficial al Republicii nulitate relativă rezultă că acesta poate înceta
Moldova, 12.06.2003, nr. 111-115/451.
250
numai pentru viitor, instanţa de judecată,
Codul civil român din 26 noiembrie 1864. În: Monitorul declarând nulitatea actului, dispune încetarea
Oficial, 04.12.1864, nr. 271. Intrat în vigoare: 01.12.1865,
abrogat: 01.10.2011.
efectelor acestuia pentru viitor.
251
Codul civil al României. Nr. 287 din 17 iulie 2009. În:
252
Monitorul Oficial, 15.07.2011, nr. 505. Intrat în vigoare: Codul civil al Federaţiei Ruse. Partea I. Nr. 51-ФЗ
01.10.2011. din 30 noiembrie 1994.
91
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

Ţinem să menţionăm că într-o manieră părţi nu a executat actul, este supus confiscării tot
aproape identică cu cea din legislaţia rusă regulile ceea ce urma să fie executat.
generale în materia efectelor nulităţii sunt În cazul existenţei intenţiei de atingere a unui
reglementate în: Codul civil al Republicii scop infracţional doar la una din părţi, tot ceea ce
Belarus253 (art. 168); Codul civil al Republicii a primit această parte urmează a fi restituit
Armenia254 (art. 304); Codul civil al Republicii celeilalte părţi, iar de la aceasta din urmă se
Uzbekistan255 (art. 114); Codul civil al Republicii confiscă tot ceea ce a primit sau trebuia să
Kîrgîzstan256 (art. 184); Codul civil al Republicii primească.‖
Tadjikistan257 (art. 192). O prevedere oarecum ciudată (având în vedere
Codul civil al Ucrainei258, în art. 216, intitulat esenţa nulităţii şi a efectelor ei) se regăseşte în
„Efectele juridice ale nulităţii actului juridic‖, alin.(9) al aceluiaşi articol, potrivit căruia
referindu-se la obligaţia de restituire în alin. (1) „Declarând nulitatea unui act juridic, instanţa de
conţine o prevedere importantă, potrivit căreia în judecată, luând în considerare împrejurările
cazul imposibilităţii restituirii în natură, partea concrete, poate să se limiteze la stabilirea
este obligată să compenseze valoarea prestaţiei la interdicţiei de executare ulterioară a actului‖.
nivelul preţurilor existente la momentul restituirii. Codul civil german260 consfinţeşte o regulă
Alin. (2) statuează că dacă în legătură cu generală în materia efectelor nulităţii în §122
încheierea actului lovit de nulitate celeilalte părţi BGB (Bürgerliches Gesetzbuch), intitulat
sau terţei persoane i s-a cauzat un prejudiciu „Repararea prejudiciului‖. Astfel, conform alin.
material şi moral, acesta urmează a fi reparat de (1), dacă consimţământul este nul absolut în
partea vinovată. temeiul §118 sau este lovit de nulitate relativă
O altă regulă este prevăzută în alin. (4) al conform §119, 120, atunci persoana care şi-a
aceluiaşi articol, potrivit căruia efectele juridice exprimat voinţa trebuie să repare – dacă
ale actului lovit de nulitate absolută, care sunt consimţământul trebuia exprimat faţă de o
stabilite de lege, nu pot fi modificate prin acordul persoană, acesteia din urmă, în caz contrar
părţilor. oricărui terţ – acele daune pe care le-a suferit
O serie de reguli specifice în materia de care cealaltă parte sau terţul datorită faptului că aceştia
ne ocupăm le găsim în art. 157 din Codul civil al s-au bazat pe valabilitatea consimţământului, însă
Republicii Kazahstan259, intitulat „Actele juridice în mărime nu mai mare decât profitul pe care
nule şi efectele nulităţii‖. Astfel, pe lângă cealaltă parte sau terţa persoană l-ar putea obţine
obligaţia de restituire, alin.(4) al acestui text de în cazul valabilităţii consimţământului.
lege prevede: „Dacă actul juridic este îndreptat Alin. (2) al §122 BGB prevede că obligaţia de
spre atingerea unui scop infracţional, în cazul reparare a prejudiciului se exclude dacă cealaltă
existenţei intenţiei la ambele părţi, tot ceea ce au parte ştia despre existenţa temeiurilor nulităţii
primit părţile sau trebuiau să primească este supus absolute sau relative a consimţământului sau nu
confiscării în temeiul hotărârii sau sentinţei ştia despre aceasta datorită neglijenţei sale (adică
judecătoreşti. În cazul executării unui astfel de act trebuia să ştie).
de către o parte, de la cealaltă parte se confiscă tot Pentru a realiza o analiză amplă a problemei
ceea ce ea a primit şi tot ceea ce trebuia să efectelor nulităţii actelor juridice civile, vom
presteze în folosul primei părţi. Dacă nici una din diviza efectele nulităţii în două mari categorii:
efectele pe care le produce nulitatea faţă de părţile
actului juridic anulat şi efectele care se răsfrâng
asupra terţelor persoane. Acest lucru va permite
253
Codul civil al Republicii Belarus. Nr. 218-З din 7
decembrie 1998.
254 evidenţierea şi separarea clară a regulilor care
Codul civil al Republicii Armenia din 05 mai 1998.
255
Codul civil al Republicii Uzbekistan. Partea I. Nr. 163-I
cârmuiesc efectele nulităţii în fiecare din aceste
din 21 decembrie 1995. două situaţii.
256
Codul civil al Republicii Kîrgîzstan. Nr. 15 din 8 mai Regulile de drept care guvernează efectele
1996.
257
nulităţii sunt consecinţe ale principiului general
Codul civil al Republicii Tadjikistan. Nr. 41 din 6 august quod nullum est, nullum producit effectum, care
2001.
258
Codul civil al Ucrainei. Nr. 435-IV din 16 ianuarie 2003.
În: Ведомости Верховной Рады Украины, 2003, Nr. 40 - 44.
259 260
Codul civil al Republicii Kazahstan din 27 decembrie Codul civil german (Bürgerliches Gesetzbuch) din 18
1994. august 1896; în vigoare din 1 ianuarie 1900.
92
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

se manifestă şi se realizează tocmai prin aceste aplicarea sancţiunii nulităţii efectele actului
reguli sau principii. contrare legii să fie retroactiv desfiinţate.
Din distincţiile cu privire la definirea şi Prin principiul retroactivităţii efectelor nulităţii
determinarea efectelor nulităţii putem deduce înţelegem regula potrivit căreia nulitatea produce
următoarele principii care cârmuiesc această efecte nu numai pentru viitor (ex nunc), ci şi
materie: pentru trecut (ex tunc), adică efectele nulităţii se
1) principiul retroactivităţii, care constă în produc din chiar momentul încheierii actului
faptul că efectele nulităţii se produc din momentul juridic civil263.
în care actul a fost încheiat, adică nulitatea îşi Într-o altă opinie264, potrivit acestui principiu
produce efectele şi pentru trecut, iar nu numai nulitatea îşi produce efectele şi faţă de trecut, sau,
pentru viitor; cu alte cuvinte, efectele ei se întorc până la data
2) principiul repunerii în situaţia anterioară, încheierii actului juridic, astfel că se ajunge în
esenţa căruia se reduce la înapoierea tuturor situaţia în care părţile nici n-ar fi încheiat actul
prestaţiilor efectuate în temeiul actului anulat; juridic.
acest principiu este determinat prin expresia latină S-a mai exprimat părerea, potrivit căreia
restitutio in integrum (expresie pe care o vom retroactivitatea este înlăturarea efectelor actului
folosi în continuare); juridic care s-au produs între momentul încheierii
3) principiul potrivit căruia anularea actului actului şi cel al desfiinţării lui265.
iniţial atrage desfiinţarea actului subsecvent; În privinţa problemei determinării esenţei
acest principiu este desemnat, în mod tradiţional, principiului retroactivităţii efectelor nulităţii,
prin adagiul latin resoluto jure dantis, rezolvitur Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Cu
jus accipientis (denumire ce o vom folosi în privire la aplicarea de către instanţele de judecată
continuare). a legislaţiei ce reglementează nulitatea actului
Aceste trei principii care guvernează materia juridic civil‖ statuează: „Nulitatea produce efecte
efectelor nulităţii se află într-o strânsă corelaţie. nu numai pentru viitor, ci şi pentru trecut, adică
Astfel: efectele nulităţii se produc din chiar momentul
- principiul retroactivităţii, în virtutea căruia încheierii actului juridic civil. Aşadar, vor fi
efectele nulităţii acţionează până în momentul în înlăturate şi efectele actului juridic care s-au
care actul a fost încheiat, determină principiul produs între momentul încheierii acestuia şi
restabilirii situaţiei anterioare, în sensul că momentul anulării efective a actului. În temeiul
retroactivitatea nu ar însemna practic nimic dacă retroactivităţii efectelor nulităţii actului juridic,
tot ceea ce s-a prestat în temeiul actului juridic părţile ajung în situaţia în care s-ar fi aflat dacă nu
lovit de nulitate nu ar fi supus restituirii261; ar fi încheiat acel act juridic‖266.
- principiul retroactivităţii determină şi Principiul retroactivităţii constituie o
principiul anulării actului subsecvent ca urmare a consecinţă şi o expresie a concepţiei nulităţii –
anulării actului iniţial, dar nu în mod direct, ci sancţiune juridică. În acest sens, în doctrină s-a
prin intermediul lui restitutio in integrum: dreptul subliniat: „Dat fiind că ceea ce se urmăreşte prin
transmis prin actul juridic nul, fiind desfiinţat edictarea nulităţii este înlăturarea efectelor ce ar
retroactiv, este supus restituirii, dar această contrazice scopul dispoziţiei legale încălcate, deci
restituire nu se poate face decât prin desfiinţarea a efectelor ce ar aduce atingere preeminenţei
actului subsecvent262. ordinii de drept, nu ar fi cu putinţă ca ordinea de
În continuare vom prezenta unele aspecte de drept să fie tulburată şi efectele ce îi aduc atingere
drept comparat vizând reglementarea acestor trei
principii care guvernează materia efectelor 263
Boroi G. Drept civil. Op. cit.
nulităţii actului juridic civil. 264
Poenaru E. Drept civil. Teoria generală. Persoanele.
Spre a se asigura respectarea întocmai a Bucureşti: ALL BECK, 2002, p. 225.
condiţiilor stabilite de lege pentru validitatea 265
Comentariul Codului civil al Republicii Moldova.
actului juridic, este necesar, în principiu, ca prin Vol. I. / Coordonatori: Buruiană M., Efrim O., Eşanu N.
Chişinău: Tipografia centrală, 2006, p. 434.
266
Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Cu
261
Boroi G. Drept civil. Partea generală. Persoanele. privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei
Bucureşti: ALL BECK, 2001, p. 242. ce reglementează nulitatea actului juridic civil‖. Nr.1 din 7
262
Florescu G. Nulitatea actului juridic civil. București: iulie 2008. În: Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a
Hamangiu, 2008, p. 243. Republicii Moldova. 2009, nr. 4-5, p. 10.
93
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

să fie, totuşi, menţinute. În considerarea unei de nulitate este considerat a nu fi fost niciodată
motivări specifice, retroactivitatea este o expresie încheiat‖.
necesară a concepţiei dreptului civil asupra Retroactivitatea efectelor nulităţii, adică
nulităţii actului juridic‖267. desfiinţarea retroactivă a actului juridic, se explică
Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii prin următoarea împrejurare: între momentul
actului juridic civil decurge din principiul încheierii actului juridic şi momentul în care se
legalităţii, în sensul că restabilirea legalităţii, pune problema anulării lui există un anumit
încălcate la încheierea actului juridic, impune interval de timp. Retroactivitatea constă tocmai în
înlăturarea efectelor produse în temeiul unui act desfiinţarea actului, dar nu pe data anulării lui,
astfel încheiat. Prin urmare, acest principiu pentru viitor numai, ci pe chiar data încheierii,
contribuie la asigurarea ordinii de drept, fiind de astfel că actul se socoteşte a nu fi fost încheiat
neconceput ca ordinea de drept să fie tulburată, niciodată.
însă efectele ce îi aduc atingere să fie totuşi Efectele nulităţii – fără a distinge între
menţinute. nulitatea absolută şi nulitatea relativă – se
Sancţiunea nulităţii se consideră împlinită dacă exprimă în regula potrivit căreia actul nul este
desfiinţează actul juridic invalid, cu scopul de a se considerat a nu fi existat niciodată, nulitatea
restabili astfel ordinea juridică deranjată de actul operând retroactiv (quod nullum est, nullum
nul. Dacă luăm în considerare cauza de nulitate, producit effectum)269.
care este întotdeauna contemporană şi genetică S-a susţinut că nulitatea trebuie să împiedice
operaţiunii juridice, se impune logic ca actul juridic să-şi producă efectele de la bun
desfiinţarea actului juridic să se facă retroactiv, de început: qui contra legem agit nihil agit270.
la data săvârşirii operaţiunii juridice. Acelaşi autor consideră că principalul efect al
Retroactivitatea nulităţii, concretizată în nimicirea nulităţii este foarte simplu: totul trebuie restabilit
actului, se impune logic deoarece, pe de o parte, în acea situaţie ca şi cum contractul nu ar fi fost
cauza de nulitate se găseşte în trecut, raportat la încheiat. În acest sens, susţine autorul, trebuie
momentul constatării nulităţii, fiind contemporană luate în considerare două cazuri: a) dacă
cu naşterea actului civil. Iar, pe de altă parte, executarea contractului încă nu a început, părţile
restabilirea ordinii juridice impune să se considere sunt eliberate de obligaţii şi nu mai există nici
că nu a existat nicicând actul nul. Altfel, s-ar creditor, nici debitor; b) dacă contractul a fost în
ajunge ca nulitatea să producă efecte doar pe întregime sau parţial executat, părţile sunt
viitor, cu consecinţa că unui act nul ar trebui să i obligate să-şi restituie reciproc tot ceea ce au
se recunoască valabilitatea efectivă în perioada primit. În consecinţă, rezumă autorul, executarea
interimară, ceea ce nu numai că este aberant i-a eliberat de obligaţii, însă nulitatea contractului
juridic, dar şi ilogic268. impune părţilor obligaţii noi271.
Consacrarea legală a principiului Dacă desfiinţarea actului nul între părţi şi faţă
retroactivităţii efectelor nulităţii o găsim în art. de terţi are scopul de a restabili ordinea juridică
219 alin. (1) Cod civil, potrivit căruia actul juridic deranjată de operaţiunea juridică invalidă, această
nul încetează cu efect retroactiv din momentul finalitate nu poate fi atinsă decât dacă toţi cei
încheierii. implicaţi în actul nul (sau vizaţi de efectele
În acelaşi sens, Codul civil al Federaţiei Ruse acestuia) sunt repuşi în situaţia existentă anterior
prevede, în art. 167 alin. (1), că actul juridic lovit încheierii actului nul. Retroactivitatea nulităţii
de nulitate nu produce efecte juridice, cu excepţia urmăreşte, în fond, ca cei afectaţi de un act nul să
celor legate de nulitatea lui, şi se consideră nul din
momentul încheierii lui. 269
Ionaşcu Tr., Barasch E. La conception de la nullité
În noul Cod civil român principiul des actes juridiques dans le droit socialiste roumain, avec
retroactivităţii efectelor nulităţii este formulat în une étude de la conception qui se fait de la nullité des actes
art. 1267 alin.(1), care statuează: „Contractul lovit juridiques dans le droit civil français contemporain.
București: Editura Academiei, Paris: Librairie Générale de
Droit et Jurisprudence, 1978, p. 80.
270
Пляниоль М. Курс французского гражданского
267
Ionaşcu Tr., Barasch E. Tratat de drept civil. Vol. 1. права. Часть 1. Теория об обязательствах. Выпуск
Partea generală. Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1967, p. 347. третий. / пер. с фр. В.Ю. Гартмана. Петроков, 1911, c.
268
Reghini I., Diaconescu Ș., Vasilescu P. Introducere în 469.
271
dreptul civil. Cluj-Napoca: Sfera Juridică, 2008, p. 539. Пляниоль М. Op. Cit., p. 471.
94
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

fie transportaţi juridic în situaţia juridică care quo ante fuit), desfiinţarea actului juridic nu şi-ar
exista înainte de încheierea actului nul, prin atinge finalitatea274.
restabilirea statu quo ante actus nullus. Prin Principiul restitutio in integrum apare pentru
urmare, dacă un act nul a fost executat şi a produs prima dată în dreptul roman, ca o nulitate
efecte, acestea trebuie nimicite, iar părţile sale pretoriană. În cazul minorului care încheia un act
trebuie să-şi restituie integral şi reciproc, dacă e fără a avea autorizarea tutorelui său, se considera
cazul, prestaţiile efectiv executate. Din acest că face o operaţiune nulă, însă o asemenea
motiv, principiul de care ne ocupăm aici se nulitate trebuia pronunţată de pretor. Pretorul
desemnează prin sintagma restitutio in integrum, desfiinţa actul şi dispunea ca ceea ce
tocmai pentru a se sublinia că regula vizează vânduse/cumpărase minorul să fie restituit, iar
efectele actului juridic înţelese material, ca preţul să fie înapoiat. O asemenea restituire
prestaţii executate deja, cu aplicaţie la contracte în reaşeza lucrurile în statu quo ante eran, iar actul
special. Dacă contractul nul nu a fost executat, juridic (în special negotium iuris, dar nu se
deci nu a produs şi efecte materiale, principiul exclude nici instrumentum) era considerat că nici
restitutio in integrum nu are raţiune să se aplice. nu a existat vreodată. Însă o asemenea restitutio
Aceasta deoarece restitutio in integrum nu este nu era altceva decât efectul urmărit de pretor şi
decât un complement practic al desfiinţării ideale realizat prin intermediul său, în scopul ca actul
a efectelor actului nul, realizată prin aplicarea cenzurat să nu producă efecte275. Ca atare,
regulii quod nullum est, nullum producit restitutio in integrum apare doar ca un efect al
effectum272. constatării nulităţii actului juridic, potrivit căruia
În consecinţă, principiul restabilirii situaţiei trebuie restabilită, pe cât posibil, situaţia
anterioare (restitutio in integrum) este acea regulă anterioară încheierii sale, actul anulat nemaifiind
de drept, potrivit căreia tot ce s-a executat în baza producător de efecte şi fiind considerat inexistent.
unui act juridic anulat trebuie restituit, astfel încât Din chiar înţelesul principiului repunerii în
părţile raportului juridic să ajungă în situaţia în situaţia anterioară se poate deduce că aria de
care acel act nu s-ar fi încheiat. aplicabilitate a acestuia interesează exclusiv
În acelaşi sens, în doctrina franceză s-a părţile raportului juridic aflat la baza acelui act, iar
apreciat că dacă părţile la un contract sinalagmatic nu efectele erga omnes, de principiu, terţii nefiind
executaseră deja, în tot sau în parte, obligaţiile pe interesaţi de restabilirea situaţiei anterioare. În
care le prevedea contractul, nulitatea le obligă să- doctrină s-a mai remarcat că acest principiu este
şi restituie mutual ceea ce au primit; este consecinţa principiului retroactivităţii efectelor
asemenea unui contract sinalagmatic răsturnat273. nulităţii şi, totodată, apare ca un mijloc de
Ceea ce nu este decât o imagine: distrugerea asigurare a eficienţei lui practice276.
trecutului (reîntoarcerea la statu quo ante) ridică Principiul restabilirii situaţiei anterioare
întotdeauna mai multe dificultăţi decât evoluţia beneficiază de o consacrare legală expresă în
situaţiilor dobândite (executarea contractului). legislaţia civilă a Republicii Moldova, fiind
Dat fiind efectul retroactiv al nulităţii, prevăzut în art. 219 alin. (2) Cod civil. Astfel,
prestaţiile care au fost executate în temeiul unui conform acestui text de lege, fiecare parte trebuie
asemenea act nu mai pot fi socotite valabil să restituie tot ceea ce a primit în baza actului
executate şi, în consecinţă, ele sunt supuse juridic nul, iar în cazul imposibilităţii de restituire,
restituirii. Prin înapoierea acestor prestaţii se este obligată să plătească contravaloarea
ajunge tocmai la înfăptuirea principiului repunerii prestaţiei.
părţilor în situaţia anterioară. În ceea ce priveşte aspectele de drept comparat
În această privinţă în doctrină s-a reţinut că în materia reglementării legale a principiului
fără repunerea părţilor în situaţia iniţială (statu restitutio in integrum reţinem următoarele.

274
Cosmovici P. Tratat de drept civil. Vol.1. Partea generală.
272
Reghini I., Diaconescu Ș., Vasilescu P. Introducere înBucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1989, p. 242.
275
dreptul civil. Cluj-Napoca: Sfera Juridică, 2008, p. 543. Răducan G. Nulitatea actului juridic civil. Bucureşti:
273
Malaurie Ph., Aynѐs L., Stoffel-Munck Ph. Drept civil. Hamangiu, 2009, p. 334.
276
Obligaţiile. (traducere de D. Dănişor). Bucureşti: Wolters Boroi G. Drept civil. Partea generală. Persoanele.
Kluwer, 2009, p. 374. Bucureşti: ALL BECK, 2001, p. 244.
95
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

Astfel, noul Cod civil român consfinţeşte acest De principiu, restituirea prestaţiilor trebuie să
principiu al efectelor nulităţii actului juridic în art. fie efectuată în natură. De exemplu, în cazul
1267 alin. (2), care prevede: „Chiar şi în cazul în nulităţii unui act de vânzare-cumpărare,
care contractul este cu executare succesivă, cumpărătorul trebuie să restituie bunul, iar
fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în vânzătorul este ţinut să restituie preţul. Sunt însă
natură sau prin echivalent, prestaţiile primite‖. cazuri când, din diferite motive, părţile sau una
Codul civil al Federaţiei Ruse reglementează din părţi nu poate să restituie prestaţia în natură.
principiul repunerii în situaţia anterioară în art. Atunci părţile sau partea în imposibilitate este
167 alin. (2), potrivit căruia: „În cazul în care un ţinută să restituie contravaloarea prestaţiei.
act juridic este lovit de nulitate, fiecare din părţi Cuantumul contravalorii prestaţiei va fi stabilit
este obligată să restituie celeilalte tot ceea ce a prin acordul părţilor, iar în cazul în care părţile nu
primit în temeiul actului, iar în cazul vor ajunge la un acord – va fi stabilit de către
imposibilităţii de restituire în natură (inclusiv instanţa de judecată277.
atunci când ceea ce partea a primit se exprimă în În principiu, efectele declarării nulităţii unui
folosinţa unui bun, executarea unei lucrări sau act juridic se răsfrâng asupra părţilor actului în
prestarea unui serviciu) este obligată să cauză, după cum actul juridic creează, modifică
compenseze valoarea prestaţiei în bani – dacă alte sau stinge drepturi şi obligaţii exclusiv în
consecinţe ale nulităţii actului juridic nu sunt raporturile dintre părţi.
prevăzute de lege‖. Este regula dictată de principiul relativităţii
Codul civil al Ucrainei, referindu-se la efectelor actului juridic civil, potrivit căruia actul
obligaţia de restituire în art. 216 alin. (1), juridic produce efecte numai faţă de autorii sau
statuează că în cazul imposibilităţii restituirii în autorul actului, fără a putea să profite ori să
natură, partea este obligată să compenseze dăuneze altor persoane278. Conţinutul acestui
valoarea prestaţiei la nivelul preţurilor existente la principiu este foarte exact exprimat de adagiul res
momentul restituirii. inter alios acta, aliis neque nocere, neque
Codul civil al Republicii Kazahstan consacră o prodesse potest.
serie de reguli specifice în ce priveşte principiul Efectele nulităţii se pot răsfrânge însă şi asupra
restitutio in integrum. Astfel, art. 157 alin. (3) terţilor, atunci când aceştia au dobândit drepturi
statuează: „În cazul în care un act juridic este lovit de la partea împotriva căreia s-a pronunţat
de nulitate fiecare din părţi este obligată să nulitatea.
restituie celeilalte tot ceea ce a primit în temeiul În circuitul civil se întâmplă frecvent ca actele
actului, iar în cazul imposibilităţii de restituire în juridice să fie înlănţuite, iar situaţiile derivate din
natură - să compenseze valoarea în bani‖. unele operaţiuni juridice să facă obiectul altora.
Pe lângă obligaţia de restituire, alin. (4) al Este, de exemplu, cazul actelor de dobândire a
aceluiaşi articol prevede: „Dacă actul juridic este drepturilor reale, când o persoană transmite un
îndreptat spre atingerea unui scop infracţional, în drept, să spunem de proprietate, alteia, drept pe
cazul existenţei intenţiei la ambele părţi, tot ceea care l-a obţinut de la o altă persoană printr-o altă
ce au primit părţile sau trebuiau să primească este operaţiune juridică. Aceasta determină ca actul
supus confiscării în temeiul hotărârii sau sentinţei juridic să constituie un mijloc derivat de
judecătoreşti. În cazul executării unui astfel de act dobândire a dreptului real, deoarece dreptul
de către o parte, de la cealaltă parte se confiscă tot transmis derivă dintr-un titlu anterior. În cazul în
ceea ce ea a primit şi tot ceea ce trebuia să care, în acest lanţ se găseşte o verigă slabă – un
presteze în folosul primei părţi. Dacă nici una din act nul, toate actele juridice care îl succed vor fi
părţi nu a executat actul, este supus confiscării tot nule. Aceasta deoarece din nimic nu se poate
ceea ce urma să fie executat.‖ naşte decât nimic (ex nihilum nihil)279.
O altă regulă o găsim în alin. (5) al aceluiaşi
text de lege, potrivit căruia: „În cazul existenţei 277
Comentariul Codului civil al Republicii Moldova.
intenţiei de atingere a unui scop infracţional doar Vol. I. / Coordonatori: Buruiană M., Efrim O., Eşanu N.
la una din părţi, tot ceea ce a primit această parte Chişinău: Tipografia centrală, 2006, p. 434.
278
Vasilescu P. Relativitatea actului juridic civil. Repere
urmează a fi restituit celeilalte părţi, iar de la pentru o nouă teorie generală a actului de drept privat.
aceasta din urmă se confiscă tot ceea ce a primit Bucureşti: Rosetti, 2003, p. 192.
sau trebuia să primească.‖ 279
Reghini I., Diaconescu Ș., Vasilescu P. Introducere în
dreptul civil. Cluj-Napoca: Sfera Juridică, 2008, p. 541.
96
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

Principiul anulării actului subsecvent ca cumpărătorul încheie un contract de locaţiune,


urmare a anulării actului iniţial se exprimă solemn contract ce dă naştere numai unui drept de
prin adagiul resoluto jure dantis, resolvitur jus folosinţă ca drept de creanţă, iar dacă ulterior se
accipientis. va desfiinţa contractul de vânzare-cumpărare, în
Desemnăm prin acest principiu regula de principiu, se va desfiinţa şi contractul de
drept, potrivit căreia anularea actului juridic iniţial locaţiune). De altfel, este posibil ca nici unul
atrage şi anularea actului juridic subsecvent, dintre cele două acte juridice să nu fie constitutive
datorită legăturii juridice dintre aceste acte280. sau translative de drepturi reale (de exemplu,
Temeiul său se regăseşte în aceea că nulitatea actul juridic primar îl reprezintă un contract de
a devenit cauză de întemeiere a actelor locaţiune, iar actul juridic subsecvent este un
subsecvente sieşi, ceea ce determină să fie nul tot contract de sublocaţiune sau de cesiune a
ceea ce succede unei cauze nule. contractului de locaţiune).
Spre deosebire de celelalte două principii (cel În consecinţă, ipoteza în care se pune
al retroactivităţii şi al repunerii în situaţia problema aplicării acestui principiu în materia
anterioară), care interesau doar relaţiile între părţi, nulităţii este următoarea: A transmite, prin act
acest principiu interesează efectele nulităţii actului juridic, lui B un anumit drept (care, după cum am
juridic faţă de terţi. arătat, poate fi atât un drept real, cât şi unul de
Principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus creanţă); B, la rândul lui, încheie un act cu C,
accipientis este o consecinţă (o aplicaţie chiar) a căruia îi transmite acelaşi drept (dobândit de la
altor două principii: A); ulterior, actul dintre A şi B este anulat. Drept
- a principiului retroactivităţii, în temeiul consecinţă a principiului retroactivităţii, B nu mai
căruia dreptul, născut dintr-un act ce este anulat, este titularul acelui drept, iar consecinţă a
se desfiinţează chiar pe data naşterii lui, astfel că principiului restitutio in integrum, B trebuie să
cel ce ar fi trebuit să fie titularul dreptului restituie lui A bunul care făcea obiectul acelui
respectiv se vede privat, lipsit de calitatea de drept; B nu mai are însă în patrimoniul său acel
titular al acestui drept; drept, căci l-a transmis lui C. Rezultă că pentru ca
- a principiului de drept potrivit căruia nimeni B să restituie dreptul lui A, este necesar ca şi actul
nu poate transmite un drept pe care nu-l are (nemo dintre B şi C să fie desfiinţat (întrucât B, socotit
dat quod non habet) sau, cu alte cuvinte, nimeni fiind că nu a dobândit acel drept, nu-l putea
nu poate transmite altuia mai multe drepturi decât transmite lui C).
are (nemo plus juris ad allium transferre potest În baza acestui exemplu se poate observa că
quam ipse habet)281. Într-adevăr, de vreme ce principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus
dreptul transmiţătorului este desfiinţat retroactiv, accipientis priveşte efectele nulităţii unui act
înseamnă că a transmis altuia un drept pe care nu- (dintre A şi B) faţă de terţi (C).
l avea; de aici consecinţa: nici dobânditorul n-a Deşi acest principiu nu are o consacrare legală
devenit (sau nu putea deveni) titularul acestui expresă în normele Codului civil al Republicii
drept. Moldova, Codul familiei conţine o aplicaţie a sa
În doctrină s-a subliniat282, pe bună dreptate, în materia efectelor nulităţii actului juridic al
că din această justificare nu trebuie trasă căsătoriei. Astfel, art. 44 din Codul familiei,
concluzia potrivit căreia ar fi necesar ca actul intitulat „Consecinţele de declarare a nulităţii
juridic subsecvent să fie un act constitutiv sau căsătoriei‖, statuează în alin. (2): „Bunurile
translativ de drepturi reale. Principiul anulării procurate în comun de către persoanele a căror
actului subsecvent ca urmare a anulării actului căsătorie a fost declarată nulă aparţin acestora cu
iniţial îşi găseşte aplicare şi atunci când este vorba drept de proprietate în diviziune, iar contractul
de drepturi de creanţă (spre exemplu, după matrimonial se consideră nul (s.n.)‖.
încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, În ceea ce priveşte efectele declarării nulităţii
căsătoriei cu privire la contractul matrimonial, în
doctrină283 s-au arătat următoarele:
280
Răducan G. Nulitatea actului juridic civil. Bucureşti:
Hamangiu, 2009, p. 342.
281
Pop A., Beleiu Gh. Drept civil. Teoria generală a
dreptului civil. Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, 1980, p.
283
400. Florian E., Pînzari V. Căsătoria în legislația României
282
Boroi G. Drept civil. Partea generală. Persoanele. și a Republicii Moldova. Cluj-Napoca: Sfera juridică, 2006,
Bucureşti: ALL BECK, 2001, p. 246. p. 127 - 128.
97
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

- în primul rând, deşi există o legătură strânsă pretins prin desfiinţarea actului subsecvent ridică
dintre căsătorie şi contractul matrimonial, problema consecinţelor nulităţii asupra altor
instituţie pe care orice regim matrimonial, legal persoane.
sau convenţional, înţelege să o servească, aceasta Survenienţa cauzei de desfiinţare a dreptului
nu înseamnă însă că cele două categorii juridice transmiţătorului iniţial este, însă, de natură a crea
sunt sudate solidar. Fiecare dintre acestea are o stare de incertitudine în circuitul civil,
regimul său, căsătoria influenţând contractul incertitudine care se răsfrânge negativ asupra
matrimonial şi nu invers; încrederii subiectelor în operaţiuni juridice
- în al doilea rând, nulitatea contractului importante, aspect de natură a influenţa întreaga
matrimonial nu va atrage nulitatea căsătoriei, în viaţă a societăţii. De aceea, aplicarea principiului
schimb, dacă căsătoria este declarată nulă sau resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis are
anulată, efectele contractului matrimonial nu se în vedere punerea în balanţă a celor două valori:
vor mai produce nici ele; securitatea dinamică (siguranţa că dreptul ce
- în rândul al treilea, art. 41 din Codul familiei urmează a fi achiziţionat nu va fi pierdut) şi cea
se referă la cauzele de nulitate a actului juridic al statică a circuitului civil (protecţia drepturilor deja
căsătoriei, nu şi a contractului matrimonial, astfel câştigate)285.
că, de multe ori, căsătoria poate să fie încheiată cu Declararea nulităţii unui act juridic civil poate
nerespectarea condiţiilor de fond şi formă antrena, pe lângă efectele clasice analizate
prevăzute de lege, în schimb contractul anterior, şi anumite consecinţe specifice ce
matrimonial să fie încheiat valabil. constau în obligaţia de reparare a prejudiciului
Reieşind din raţionamentele invocate, aceiaşi cauzat prin actul nul, pe care l-a suferit una din
autori analizează critic art. 44 alin. (2) din Codul părţile actului. Acesta poate consta în: cheltuieli
familiei şi susţin, pe bună dreptate, că în cazul efectuate pentru negociere, timpul pierdut,
declarării nulităţii căsătoriei, contractul respingerea altor oferte şi posibilităţi de încheiere
matrimonial nu trebuie considerat nul, după cum a contractului, ratarea beneficiilor scontate etc.
prevede textul în discuţie, ci va fi caduc, pentru că Astfel, pronunţarea nulităţii nu permite părţilor să
a dispărut raţiunea acestuia. În consecinţă, s-a profite de avantajele pe care le-ar fi putut avea în
reţinut soluţia, pe care o împărtăşim, că declararea urma încheierii actului.
nulităţii căsătoriei produce efecte şi asupra Textul de lege pe care se fundamentează
contractului matrimonial, însă nu în sensul obligaţia de dezdăunare în materia nulităţii se
declarării nulităţii acestuia, ci a recunoaşterii regăseşte în art. 219 alin. (3) Cod civil, potrivit
caducităţii lui284. căruia partea şi terţii de bună-credinţă au dreptul
În legislaţia civilă română principiul resoluto la repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic
jure dantis, resolvitur jus accipientis de asemenea nul.
nu se bucură de o consacrare legală cu titlu Acest efect al nulităţii actului juridic reiese, la
general, însă există o aplicare a sa în materie de rândul său, din regula generală consacrată în art.
ipotecă. Astfel, art. 2376 din noul Cod civil 14 alin. (1) Cod civil, conform căreia persoana
român, intitulat „Ipoteca unui drept anulabil sau lezată într-un drept al ei poate cere repararea
condiţional‖, prevede: „Cel ce are asupra bunului integrală a prejudiciului cauzat astfel. În ceea ce
un drept anulabil ori afectat de o condiţie nu poate privește întinderea despăgubirii pe care o poate
consimţi decât o ipotecă supusă aceleiaşi nulităţi pretinde partea de bună-credinţă, alin. (2) al art.
sau condiţii‖. 14 Cod civil stipulează că prejudiciul include
Anularea actului iniţial, indiferent de cauză, cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al
lasă fără suport juridic drepturile dobânditorului ei le-a suportat sau urmează să le suporte la
transmiţător, ca şi când bunul nu ar fi părăsit restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau
niciodată patrimoniul dispunătorului iniţial, astfel deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv),
încât subdobânditorul nu poate primi nimic prin precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea
actul subsecvent. dreptului (venitul ratat).
Logica generală diferă însă de logica
juridicului. Dacă desfiinţarea actului iniţial
implica doar interesele părţilor sale, efectul
285
Florescu G. Nulitatea actului juridic civil. București:
284
Ibidem, p. 128. Hamangiu, 2008, p. 268.
98
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

Repararea prejudiciului ca efect al declarării articol, instanţa de judecată poate să oblige partea
nulităţii actului juridic îşi găseşte consacrarea vinovată de săvârşirea acţiunilor, care au condus
legală şi în legislaţiile civile ale altor state. la nulitatea actului juridic, să repare toate daunele
Bunăoară, art. 1270 din noul Cod civil român, suferite de cealaltă parte în legătură cu declararea
intitulat „Daune-interese. Reducerea prestaţiilor‖, nulităţii actului‖.
prevede că „În caz de violenţă sau dol, cel al cărui În concluzie, vom sublinia faptul că realizarea
consimţământ este viciat are dreptul de a pretinde, unei analize comparate a cadrului legal de
în afară de anulare, şi daune-interese sau, dacă reglementare a efectelor nulităţii actului juridic
preferă menţinerea contractului, de a solicita civil face posibilă înţelegerea amplă a acestei
numai reducerea prestaţiei sale cu valoarea materii complexe, permite reliefarea carenţelor şi
daunelor-interese la care ar fi îndreptăţit‖. lacunelor existente în legislaţia naţională şi
Încă o regulă generală în materia reparării conferă oportunităţi de implementare a unor
prejudiciului este stipulată în art. 1271 din noul practici legislative novatorii în legislaţia civilă a
Cod civil român, potrivit căruia în cazul anulării Republicii Moldova.
contractului încheiat în formă autentică, ca
urmare a unei cauze de nulitate a cărei existenţă Bibliografie:
rezultă chiar din conţinutul contractului, partea
prejudiciată poate cere obligarea notarului public 1. Baieş S., Roşca N. Drept civil. Partea
la repararea tuturor prejudiciilor suferite. generală. Persoana fizică. Persoana juridică. Chişinău:
În acelaşi sens, Codul civil al Ucrainei în art. Cartier, 2004. 400 p.
216 alin.(2) statuează că dacă în legătură cu 2. Boroi G. Drept civil. Partea generală.
Persoanele. Bucureşti: ALL BECK, 2001. 420 p.
încheierea actului lovit de nulitate celeilalte părţi
3. Codul civil al Federaţiei Ruse. Partea I. Nr.
sau terţei persoane i s-a cauzat un prejudiciu 51-ФЗ din 30 noiembrie 1994.
material şi moral, acesta urmează a fi reparat de 4. Codul civil al R.S.S.M., aprobat prin Legea
partea vinovată. R.S.S. Moldoveneşti din 26 decembrie 1964. În:
Codul civil german consfinţeşte o regulă Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti,
generală în materia efectelor nulităţii în §122 1964, nr.36, art.81. Intrat în vigoare: 01.07.1965,
BGB, intitulat „Repararea prejudiciului‖. Astfel, abrogat: 12.06.2003.
conform alin. (1), dacă consimţământul este nul 5. Codul civil al Republicii Armenia din 05 mai
absolut în temeiul §118 sau este lovit de nulitate 1998.
relativă conform §119, 120, atunci persoana care 6. Codul civil al Republicii Belarus. Nr. 218-З
şi-a exprimat voinţa trebuie să repare – dacă din 7 decembrie 1998.
7. Codul civil al Republicii Kazahstan din 27
consimţământul trebuia exprimat faţă de o
decembrie 1994.
persoană, acesteia din urmă, în caz contrar 8. Codul civil al Republicii Kîrgîzstan. Nr. 15
oricărui terţ – acele daune pe care le-a suferit din 8 mai 1996.
cealaltă parte sau terţul datorită faptului că aceştia 9. Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-
s-au bazat pe valabilitatea consimţământului, însă XV din 6 iunie 2002. În: Monitorul Oficial al
în mărime nu mai mare decât profitul pe care Republicii Moldova, 22.06.2002, nr. 82-86.
cealaltă parte sau terţa persoană l-ar putea obţine 10. Codul civil al Republicii Tadjikistan. Nr. 41
în cazul valabilităţii consimţământului. din 6 august 2001.
Alin. (2) al §122 BGB prevede că obligaţia de 11. Codul civil al Republicii Uzbekistan. Partea I.
reparare a prejudiciului se exclude dacă cealaltă Nr.163-I din 21 decembrie 1995.
parte ştia despre existenţa temeiurilor nulităţii 12. Codul civil al României. Nr. 287 din 17 iulie
2009. În: Monitorul Oficial, 15.07.2011, nr. 505. Intrat
absolute sau relative a consimţământului sau nu în vigoare: 01.10.2011.
ştia despre aceasta datorită neglijenţei sale (adică 13. Codul civil al Ucrainei. Nr. 435-IV din 16
trebuia să ştie). ianuarie 2003. În: Ведомости Верховной Рады
O serie de reguli specifice în materia de care Украины, 2003, Nr. 40-44.
ne ocupăm le găsim în art. 157 din Codul civil al 14. Codul civil german (Bürgerliches
Republicii Kazahstan, intitulat „Actele juridice Gesetzbuch) din 18 august 1896; în vigoare din 1
nule şi efectele nulităţii‖. Astfel, alin. (7) al ianuarie 1900.
acestui text de lege prevede: „Pe lângă 15. Codul civil român din 26 noiembrie 1864. În:
consecinţele prevăzute la alin. (3 - 6) ale acestui Monitorul Oficial, 04.12.1864, nr. 271. Intrat în
vigoare: 01.12.1865, abrogat: 01.10.2011.
99
Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 1, 2012

16. Codul de procedură civilă al Republicii roumain, avec une étude de la conception qui se fait de
Moldova. Nr. 225-XV din 30 mai 2003. În: Monitorul la nullité des actes juridiques dans le droit civil français
Oficial al Republicii Moldova, 12.06.2003, nr. 111- contemporain. București: Editura Academiei, Paris:
115/451. Librairie Générale de Droit et Jurisprudence, 1978.
17. Codul familiei al Republicii Moldova. Nr. 307 p.
1316-XIV din 26 octombrie 2000. În: Monitorul 26. Ionaşcu Tr., Barasch E. Tratat de drept civil.
Oficial al Republicii Moldova, 26.04.2001, nr. 47- Vol. 1. Partea generală. Bucureşti: Ed. Academiei
48/210. R.S.R., 1967. 492 p.
18. Codul muncii al Republicii Moldova. Nr. 154 27. Malaurie Ph., Aynѐs L., Stoffel-Munck Ph.
din 28 martie 2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Drept civil. Obligaţiile. (traducere de D. Dănişor).
Moldova, 29.07.2003, nr. 159-162/648. Bucureşti: Wolters Kluwer, 2009. 910 p.
19. Comentariul Codului civil al Republicii 28. Poenaru E. Drept civil. Teoria generală.
Moldova. Vol. I. / Coordonatori: Buruiană M., Efrim Persoanele. Bucureşti: ALL BECK, 2002. 436 p.
O., Eşanu N. Chişinău: Tipografia centrală, 2006. 816 29. Pop A., Beleiu Gh. Drept civil. Teoria
p. generală a dreptului civil. Bucureşti: Universitatea din
20. Cosma D. Teoria generală a actului juridic Bucureşti, 1980. 551 p.
civil. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1969. 472 p. 30. Răducan G. Nulitatea actului juridic civil.
21. Cosmovici P. Tratat de drept civil. Vol.1. Bucureşti: Hamangiu, 2009. 500 p.
Partea generală. Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 31. Reghini I., Diaconescu Ș., Vasilescu P.
1989. 360 p. Introducere în dreptul civil. Cluj-Napoca: Sfera
22. Florescu G. Nulitatea actului juridic civil. Juridică, 2008. 692 p.
București: Hamangiu, 2008. 410 p. 32. Vasilescu P. Relativitatea actului juridic civil.
23. Florian E., Pînzari V. Căsătoria în legislația Repere pentru o nouă teorie generală a actului de drept
României și a Republicii Moldova. Cluj-Napoca: Sfera privat. Bucureşti: Rosetti, 2003. 384 p.
juridică, 2006. 332 p. 33. Пляниоль М. Курс французского
24. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie гражданского права. Часть 1. Теория об
„Cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată обязательствах. Выпуск третий. / пер. с фр. В.Ю.
a legislaţiei ce reglementează nulitatea actului juridic Гартмана. Петроков, 1911. 170 c.
civil‖. Nr.1 din 7 iulie 2008. În: Buletinul Curţii 34. Гутников О.В. Недействительные сделки в
Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. 2009, nr. 4- гражданском праве (теория и практика
5, p. 4-11. оспаривания). Москва: Статут, 2007. 491 c.
25. Ionaşcu Tr., Barasch E. La conception de la
nullité des actes juridiques dans le droit socialiste Copyright©Sergiu BOCA, 2012.

100