Открыть Электронные книги
Категории
Открыть Аудиокниги
Категории
Открыть Журналы
Категории
Открыть Документы
Категории
• Legea lui Manou – a. 1200 î.e.n. (la persani şi indieni se interzicea căsătoria cu femei bolnave de
ftizie)
• Sfîrşitul secolului XVIII – secolul XIX: 30% din toate decesele sunt cauzate de TB
• 1890 – R. Koch – tuberculina В 1890 году Роберт Кох впервые получил туберкулин, который
описал как «водно-глицериновую вытяжку туберкулёзных культур». В диагностических
целях Кох предложил делать подкожную пробу с введением туберкулина. На конгрессе
врачей в Берлине Кох сообщил о возможном профилактическом и даже лечебном
действии туберкулина, испытанного в опытах на морских свинках и применённого на себе
и своей сотруднице (которая впоследствии стала его женой). Через год в Берлине было
сделано официальное заключение о высокой эффективности туберкулина в диагностике,
однако лечебные свойства туберкулина были названы противоречивыми, поскольку резко
обострялось течение болезни.
• 1895 – Roentgen
Hippocrate (insula Cos, 460 I.C. - Larissa, Tessalia 377 I.C.) descrie Ftizia = ftiziologie – Boala
transmisa in familie, Nu recunoaste caracterul transmisibil • Galen (130-200) – Postuleaza caracterul
transmisibil • Aristotel (384-322 I.C.) a descris scrofula la porci şi a crezut că ftizia este contagioasă.
• .. dar in India Susruta 500 I.C. mentiona o boala identificata ca TB • In evul mediu predomina
descrierile din medicina araba • Avicena sugereaza caracterul “Transmisibil” si comunicabil al
infectiei
Componentele ale peretelui bacterian • “cord factor” glicolipid de suprafața, prezent doar pe tulpinile
virulente, care determina creșterea in vitro a MBT in cordoane. Injectarea la șoareci a extractului
purificat induce apariția de granuloame specifice • “sulfatidele”, glicoproteine de suprafața care conțin
sulf, prezente doar pe tulpinile virulente; împiedica fuziunea fagozomilor care conțin MBT cu lizozomii,
in macrofage • LAM( LIPOARABINOMANNAN), heteropolizaharide cu o structura similara endotoxinei
bacteriilor gram negative; inhiba activarea macrofagelor de către interferonul gamma şi induce
eliberarea de către acestea de TNF-alfa (care determina febra, scădere in greutate, leziuni tisulare) şi de
IL -10 care suprima proliferarea de LT
Antigenele micobacteriene • Citoplasmatice (solubile): Arabinomani Arabinogalactami Glicani •
Ale peretelui celular (insolubile): Acizii micolici – oferă acido- alcoolorezistenţă Glicolipide
(lipoarabinomanul)
Riscul de infectare depinde de o gamă variată de factori, care cresc în general odată cu: • Expunerea
îndelungată (o perioadă mai lungă de timp în care o persoană respiră acelaşi aer cu un pacient bolnav de
tuberculoză) • Un volum redus al spaţiului împărţit de către o persoană cu un pacient bolnav de
tuberculoză • Lipsa ventilaţiei şi a luminii directe a soarelui în spaţiul comun • Un număr mare de bacili
eliminaţi de pacientul cu TB
Factorii de risc • Epidemiologici - (contact familial, de rudenie, vecinătate, locul de muncă) Copii şi
adolescenţii, Persoanele cu sechele postuberculoase• Medico –biologici •bolile cronice ale aparatului
respirator •diabetul zaharat •ulcerul gastro-duodenal •etilismul cronic •tratamentul cu
imunodepresanţi •sarcina şi perioada postnatală •HIV-infectaţii, bolnavi SIDA, Bolile profesionale
pulmonare • Sociali – etilism cronic, narcomani, someri, detinuti, boschetari, refugiati
4. Evolutia infectiei tuberculoase. Rolul terenului si factorului de mediu. Ciclul infectiei la om.
Infectie si imbolnavire.
Primoinfecţia TB (latentă, ocultă) urmează după primul contact (al copilului) şi pătrunderea în organism
a unui număr de M. tuberculosis. Aproximativ 90% din persoanele infectate rămân în stadiul de infecţie
tuberculoasă latentă, numai 10% din persoanele infectate vor face tuberculoza-boală în următorii ani
TB- boală, care apare în urma infecţiei, la persoanele neinfectate anterior, este numită tuberculoză
primară
Conform recomandărilor OMS situaţia epidemiologică poate fi dacă incidenţa tuberculozei este de
• 1 la 100 000 populaţie - foarte bună
Raportul al OMS privind tuberculoza - 2012 În anul 2012, au fost diagnosticate cu TB 8,6 milioane de
persoane (dintre care 1,1 milioane contaminate şi cu virusul HIV) Din numărul total de cazuri TB au
fost înregistrate în: Asia de Sud-Est - 29% Africa - 27% În regiunile din Pacificul de Vest - 19%
Printre acestea, India - 26% şi China - 12% dintre cazuri Numărul deceselor TB a scăzut la 1,3 milioane
de persoane (dintre care 320 000 de decese în randul persoanelor HIV-pozitive)
Moldova este printre ţările cele mai afectate de tuberculoză din Europa. Incidenţa globală prin
tuberculoză în anul 2014 a înregistrat o rată de 99 la 100.000 populaţie (sau 4042 de cazuri). Rata
mortalităţii prin tuberculoză continuă să înscrie cifre înalte şi în anul 2014, s-a înregistrat 12 la 100.000
populaţie (sau 481 de cazuri). Prevalența co-infecției TB/HIV în ultimii ani constitue o medie de peste 6%
pe republică, fiind concentrată în general în orașele mari
Astfel, în această perioadă atât incidența TB, cât și mortalitatea au crescut mai mult de 3 ori, cei mai
mari indicatori fiind inregistrați în anul 2005.
Tuberculoza rezistentă și, în special, tuberculoza multirezistentă (MDR-TB) și cu rezistență extinsă (XDR-
TB) devine o provocare serioasă pentru programele de control al tuberculozei în multe țări, inclusiv și
pentru Moldova; niveluri ridicate de rezistență fiind raportate, atât de către Moldova, cât și de multe
țări din lume, în special din Asia, Africa și partea de sud-est a Europe
Strategia Stop TB STOP TB Partnership şi OMS au lansat în anul 2006 strategia StopTB, care reprezintă o
extindere şi o dezvoltare a strategiei DOTS. DOTS este un nume de brand a strategiei recomandate la
nivel internațional în controlul tuberculozei până în anul 2005 și este baza Strategiei Stop TB inițiată în
2006. Viziunea strategii Stop TB este “O lume fără TB”, iar ţinta propusă este “Reducerea dramatică a
poverii globale a TB până în anul 2015”, în acord cu “Millenium Developement Goals” (MDG), stabilite
de ONU. Scopul strategiei este de a contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin
reducerea moribidităţii şi mortalităţii prin TB şi limitarea cât mai rapidă a răspândirii infecţiei şi a bolii.
Pentru atingerea ţintei propuse, StopTB Partnership a fixat următorii indicatori: până în 2005: depistarea
a cel puţin 70% din cazurile infecţioase de TB şi vindecarea a cel puţin 85% dintre ele; până în 2015:
reducerea ratelor prevalenţei şi mortalităţii TB cu 50% faţă de valorile din 1990; până în 2050:
eliminarea TB ca problemă de sănătate publică (sub 1 caz la 1 milion de locuitori). Componentele
strategiei StopTB sunt: 1. extinderea şi intensificarea aplicării unei strategii DOTS de înaltă calitate; 2.
rezolvarea problemelor TB+HIV, MDR-TB şi a altor provocări; 3. contribuţia la întărirea sistemului de
sănătate; 4. angajarea tuturor furnizorilor de servicii de sănătate; 5. împuternicirea şi implicarea în
programul naţional a persoanelor cu TB şi a comunităţii; 6. promovarea cercetării
Depistarea pasivă este principala metodă de depistare a TB la nivelul medicinii primare, care include
identificarea persoanelor simptomatice în momentul adresării la lucrătorul medical
Screening-ul simptomaticilor este o activitate ce revine atât medicilor din reţeaua de asistenţă
medicală primară, cât și celor de diverse alte specialităţi
lucrătorul medical care evaluează corect persoana ce prezintă simptome sugestive pentru TB
Screening-ul sistematic pentru TB activă (depistarea activă a TB) este definit ca identificarea
sistematică a persoanelor cu suspiciune de TB activă, într-un grup țintă predeterminat, cu
ajutorul testelor, examinărilor sau altor proceduri, care pot fi aplicate rapid
Screening-ul sistematic pentru TB activă se va efectua anual persoanelor din grupele cu risc
sporit de îmbolnăvire de TB, persoanelor ce necesită vigilență sporită privind tuberculoza şi celor
din categoriile pereclitante (personalul din sectoare speciale, cu risc de transmitere a
tuberculozei)
Grupul de risc este orice grup de persoane în care prevalența sau incidența TB este semnificativ
mai mare, decât în populația generală
Examenul clinic o dată la 6 luni, adulţii și copii din grupurile cu risc sporit de îmbolnăvire prin TB,
pentru depistarea simptomelor/semnelor sugestive pentru TB
IDR Mantoux 2UT la copii și adolescenți - nu mai rar de o dată în 12 luni, în cazul absenţei
semnelor clinice. La necesitate - examenul radiologic OCT;
Radiografia pulmonară standard (digitală sau convențională) la adulți și adolescenți - nu mai rar
de o dată în 12 luni, în cazul absenţei semnelor clinice
Persoanele cu risc sporit TB, condiționat de factorii sociali (persoanele din categoriile social
defavorizate)
șomerii,
zilierii,
3. Rezidenții și angajații instituțiilor cu regim: închisori, aziluri, instituții de îngrijiri paliative, centre
de plasament, instituțiile specializate FP
6. Asistenți medicali
Persoanele care necesită vigilență sporită privind tuberculoza, vor fi supuse anual evaluărilor
clinice, la prezența simptomelor sugestive pentru tuberculoză
În cazurile cînd în urma evaluarii clinice au fost depistate simptomele sugestive pentru
tuberculoză va fi efectuată radiografia pulmonară standard
Notă. Radiografia pulmonară standard (digitală sau convențională) pentru persoanele din
categoriile pereclitante se efectuează la angajare și anual – în cadrul examenelor medicale,
conform indicațiilor medicale.
10. Diagnosticul tuberculozei. Istoricul medical. Evaluarea clinică a bolnavului suspect. Algoritm
de diagnostic al tuberculozei. Realizarea și evaluarea critică a examenelor complementare.
Istoricul:
Expunerea la TB
Starea generala
Adenopatie regională
Examenul radiologic
Examenul histopatologic
11. Testul cutanat la tuberculină. Tuberculina. Tipurile de tuberculină. Scopul utilizării testului
tuberculinic. Avantajele și dezavantajele testului tuberculinic. reprezintă un extract din cultura
micobacteriană de tip uman şi bovin cu vechime de 6-8 săptămâni, concentrat prin evaporare
până la 1/10 din volumul iniţial
tuberculoproteină purificată (PPD)
o doză = 2UT în volum de 0,1 ml
Indicaţii pentru testul tuberculinic : Copii din contact cu bolnavi TB (contact familiar sau cu
rude, la şcoală etc.)
Copii cu semne clinice sugestive pentru TB
Copii cu risc sporit de infectare
Pacienţii cu infecţie HIV
„old tuberculin”
PPD-RT21
PPD-RT23
PPD-CT68
PPD-IC65
PPD-S
IP48 Pasteur
Testul tuberculinic reprezintă o investigaţie specifică de caracter imunologic şi are o valoare relativă în
diagnosticul tuberculozei, deoarece testul doar constată infecţia tuberculoasă, dar nu şi maladia TB.
Testul tuberculinic demonstrează existenţa stării de hipersensibilitate a organismului la proteinele
bacililor tuberculoşi, dobândită mai frecvent în rezultatul infectării cu M.tuberculosis, cu toate că
hipersensibilitatea poate fi indusă şi de bacilul Calmette-Guerin (BCG) după vaccinare sau infectarea cu
micobacterii atipice. Substratul îl constituie limfocitele T sensibilizate şi circulante în sânge, a căror
activare în cascadă produce hipersensibilizare de tip întârziat. Dacă o persoană este infectată, o reacție
de hipersensibilitate de tip întârziat poate fi detectată la 2 - 8 săptămâni după infectare. Testul
tuberculinic provoacă o reacţie inflamatorie cu infiltrat celular cutanat considerabil în locul inoculării
tuberculinei. Această reacţie este identificată ca o induraţie vizibilă şi palpabilă în locul inoculării şi poate
fi însoţită de eritem, edem şi uneori de o reacţie veziculo-necrotică şi limfadenită regională.
12. Tehnica IDR Mantoux 2 UT. Evoluția intradermoreacției. Reacţia organismului la tuberculină.
Interpretarea reacţiei la tuberculină. Virajul tuberculinic. Efectul booster.
Tehnica IDR Mantoux 2 UT - Instrumentarul necesar - seringi 1 ml- ace speciale pentru injecţii
intradermice de o singură folosinţă
se măsoară în milimetri (mm), cel mai mare diametru transversal al reacţiei, cu ajutorul unei
rigle transparente
după 4-7 zile reacţia dispare, lăsând o uşoară pigmentare şi descuamare furfuracee locală
Negativă:
Prezenţa hiperemiei
Prezenţa papulei numai până la 4 mm (inclusiv) la cei nevaccinaţi şi până la 9 mm (inclusiv) la cei
vaccinaţi
La 25% din persoane infectate cu M.tuberculosis testul tuberculinic poate fi negativ în timpul
diagnosticării
Anergia negativă este caracteristică pentru bolnavii cu tuberculoză avansată, cu cancer, HIV
infectaţi, infecţii virale (gripa, rujeola, tusea convulsivă) etc
Reacţiile fals-negative
pot fi determinate de :
Factorii care se referă la persoana supusă testării: febra de orice origine, malnutriţia, infecţiile
virale: HIV, parotidită epidemică, varicela, rujeola, infecţiile bacteriene: formele severe ale
tuberculozei, lepra, febra tifoidă, tusea convulsivă, bruceloza, vaccinarea recentă cu virusuri vii:
rujeola, varicela, parotidită, poliomielita, infecţiile micotice severe, insuficienţa renală cronică,
leucemiile, limfoamele, boala Hodgkin, sarcoidoza, nou-născuţii sau vârstnicii, stările de şoc
(chirurgical, traumatic, arsuri grave), tratamentul cortizonic, citostatic;
Factorii care se referă la metoda de administrare: doza introdusă a fost mai mică, introducerea
subcutanată, sângerarea, tamponarea energică după injectare;
Pozitivă:
Hiperergică:
Diametrul papulei – 17 mm şi mai mare la copii şi adolescenţi; 21 mm şi mai mare la maturi
Reacţia veziculonecrotică
Reacţia pozitivă sau hiperergică este markerul infecţiei tuberculoase fără corelaţie cu
tuberculoza activă!
Efectul booster
Erori de citire
Viraj - IDR Mantoux 2 UT pozitivă, apărută pentru prima dată în urma primoinfecţiei
tuberculoase
Effect booster - s-a constatat că repetarea testului tuberculinic la intervale scurte poate genera
creşterea intensității reacţiei
Amânarea efectuării
IDR Mantoux 2 UT - Boli infecţioase acute
Perioada de convalescenţă
Stări alergice
Erupţii dermice
Specificitatea: >95%
În fiecare caz suspect de tuberculoză trebuie să se asigure colectarea a 2 probe de spută timp de
2 zile consecutive
• Lavajul bronşic
• Tubajul gastric
• Sputa indusă
exsudatul pleural
lichidul cefalorahidian
ţesutul afectat
urina etc
În ziua când pacientul suspectat de tuberculoză se adresează pentru asistența medicală pentru
prima dată, el este trimis la cabinetul de recoltare, unde, în prezența lucrătoruli medical, se va
recolta prima probă de spută
recoltarea celei de-a 2-a probe se face atunci când pacientul se întoarce la cabinet sau
ventilaţie corespunzătore
lămpi UV
respiratoare
diagnosticul precoce al TB
Depistează cele mai periculoase forme de tuberculoza (cu cât mai mare este numărul de BAAR
în sputa, cu atât mai contagios este bolnavul de tuberculoză)
15. Examenul bacteriologic (examenul prin cultură). Cultivarea micobacteriilor pe medii lichide
(BACTEC, MB/BacT). Metodele de testare a sensibilității M.tuberculosis.
Metode microbiologice de diagnostic prin cultură pe medii lichide (Metoda BACTEC MGIT 960,
Metoda MB/BacT-Alert)
Avantajele :
BACTEC:
avantajele
Dezavantajele:
Foarte scump
Metoda microbiologica
SE INDICĂ REZULTATUL:
MBT pozitiv
MBT negativ
Caracteristici
a. Rapid (1 zi vs săptămâni)
b. Senzitiv (= culture)
c. Specific
Costisitor
• 1. Diagnostic
• 2. Identificare
• 3. Testare sensibilitate
• INNOLiPA, GenoTypeMTBDR
Xpert MTB/RIF
• 4. Genotipare
• Permite amplificarea în milioane de exemplare a unor fragmente de ADN din regiuni selectate
ale genomului
• Pentru început, trebuie cunoscute două secvenţe scurte de nucleotide, situate la capetele
segmentului, care urmează a fi amplificat
• Pe baza acestor secvenţe se produc (sau se obţin) aşa numiţii praimeri, care prezintă din sine
nişte molecule (fragmente) scurte de ADN, complementare la aceste secvenţe de nucleotide
Metoda Xpert MTB/RIF este propusă de OMS (2011) pentru depistarea rapidă a cazurilor de
tuberculoză, ca metodă de screening printre persoanele cu simptome clinice caracteristice
tuberculozei, care este concepută ca un test, în care toate reacţiile decurg într-un cartuş (cartridge)
• Testul se bazează pe multiplex, PCR în timp real, cu greutatea moleculara pentru a detecta și a
diagnostica MTB
• Tot odată această metodă permite depistarea rapidă a rezistenţei către Rifampicină
• Metoda este foarte simplă în utilizare şi poate fi aplicată în laboratoarele de nivel periferic, sau
chiar la nivel de AMP
In momentul in care cineva este suspectat de TB, se poate colecta sputa care este prelucrata in
mai putin de doua minute pentru a fi introdusa in cartusul de unica folosinta
Spre deosebire de testele clasice, proba se lasa la incubat la temperatura camerei timp de 15
minute direct in tubul cu reactiv cu care este insotit cartusul, dupa care se efectueaza testul
faza procesului
Sensibilitatea M. tuberculosis
pulmonara :
Complexul primar
TB pulmonară nodulară
TB pulmonară infiltrativă
TB pulmonară fibro-cavitară
Extrapulmonara :
TB sistemului nervos
TB oaselor şi articulaţiilor
TB aparatului uro-genital
Adenopatia TB periferică
Tuberculoza altor organe precizate (ochiului, urechii, suprarenalelor, glandelor mamare și al.)
Localizarea si extinderea :
în plămâni:
faza :
stabilizare (vindecare)
Sechele de tuberculoză a aparatului respirator (FAI – fără alte indicaţii) sau cu indicaţii:
pneumofibroză, schimbări buloase, calcificări în plămâni şi ganglionii limfatici, aderenţe
pleurale, fibrotorax, bronşiectazii, stare după intervenţii chirurgicale la plămâni
Complicatii
Ireversibile : amiloidoza, sechele, cord pulmonar, insuficienta pulmonara, insuficienta altor organe,
fibroza, bronsiectazii
In procesul patologic este implicat, sistemul limfatic, tuberculoza primară fiind o infecţie
limfotropă
Poate avea o evoluţie gravă la copii mici, până la vârsta de 3 ani cu complicaţii severe
(diseminări hematogene, meningită tuberculoasă) care poate finaliza cu deces
infiltraţie limfo-histiocitară
vasculite nespecifice
necroze fibrinoide
eritemul nodos
cerato-conjunctivită flictenulară
poliserozite
Frecvenţa - 30-35%
pneumoniei
bronşită
gripă
Subacut
Insidios
Inapercept
sindromul de intoxicaţie
sindromul bronhopulmonar
Sindrom de intoxicatie
sistemul nervos central - slăbiciune generală, astenie, excitabilitate, cefalee, dereglări de somn,
subfebrilitate, transpiraţii nocturne
sistemul endocrin – dereglări în creştere la copii, disfuncţie ale glandei tiroide în perioada
prepubertară, (hiperplazie de gr. II-III cu hiperfuncţie), dereglări funcţionale ovariene
(amenoreea primară sau secundară, ciclul menstrual neregulat), scăderea funcţiei glandelor
suprarenale (adinamie, hipotonie)
sistemul imun – copiii devin bolnăvicioşi, se îmbolnăvesc frecvent de boli ale căilor respiratorii
(viroze, bronşite şi pneumonii repetate), reactivarea infecţiilor cronice (sinusite, amigdalite,
pielonefrite etc)
sistemul digestiv – scăderea poftei de mâncare sau inapetenţă, la examinare -gastrită hipoacidă,
hiposecretorie, hepatomegalie -mărirea ficatului cu 1,5 – 2 cm
Sindrom bronho-lobular
Tusea este simptomul cel mai frecvent, iniţial este seacă, pe parcursul bolii devine productivă,
sputa este în cantităţi mici şi se expectorează cu greu
Hemoptizia – apare în cazurile complicate cu formarea cavernelor primare, mai des întâlnite la
adolescenţi
Simptomele generale de intoxicaţie şi locale
Simptome generale de intoxicaţie - sub dezvoltare fizică, paliditatea pielii, eritem nodos pe
gambe, cheratoconjunctivită flictenulară, mărirea ganglionilor limfatici periferici în 10-12
grupe
Ganglionii limfatici la început sunt moi, elastici, mobili, indolori, apoi devin duri
Tabloul radilogic : stadiu pneumonic - opacitate omogenă în segmentele anterioare ale plămânului
cu implicarea hilului, componentele complexului primar nu se evidenţiază
de rezorbtie - simptomul bipolar (afectul primar şi adenopatia unite printr-o bandă opacă -
limfangita)
Evoluţia acestor stadii durează în jurul unui an, iar petrificarea ganglionilor limfatici în hil până
la 3-4 ani
Complicaţiile
formarea cavernei primare care la rândul său se poate complica cu hemoptizie, pneumotorax
spontan, diseminări bronhogene
caverne gangliobronşice
fistule gangliobronşice
pleurezie sero-fibrinoasă
Se dezvoltă la copiii din focare de tuberculoză, cu imunitate scăzută, care suferă de amigdalite,
faringite, etc.
sindromul hilului lărgit, fără structură, neomogen, de intensitate medie cu un contur difuz
sindromul hilului lărgit, fără structură, neomogen, de intensitate medie cu un contur difuz
Ganglionii limfatici afectaţi cu diametru de până la 1 cm/grup sunt ascunşi în umbra mediastinului, a
cordului şi sunt invizibili pe clişeul radiologic standard
Complicaţiile
compresia ganglio – bronşică cu stenoză exprimată clinic prin tuse iritativă, tiraj, cornaj, dispnea poate
contribui la atelectazie
diseminări limfo-hematogene
pleurezii sero-fibrinoase
Semne si simptome
Meningita tuberculoasa se prezinta intr-o jumatate de cazuri sub forma unui
sindrom meningeal febril, semiologia caruia este destul de caracteristica
pentru a argumenta necesitatea punctiei lombare fara un context tuberculos.
Totusi, semiologia poate fi stearsa, deoarece este vorba de o meningita
subacuta: o astenizare, o febra prelungita dar moderata insotesc instalarea
sindromului meningean. Cefaleea atrage atentia intr-un context de
fatigabilitate intelectuala, iritabilitate pana la confuzie. Durerile cranio-
cervicale, durerile radiculare, durerile abdominale pot fi amagitoare.
Rigiditatea occipitala poate fi moderata. Semnificatia acestor simptome insa
este deseori denaturata de unele anomalii la examenul neurologic: abolirea
reflexelor tendinoase, paralizia unui nerv cranian, unele anomalii pupilare,
retentia de urina.
Lichidul cefalo-
25. Caracteristica lichidului cefalorahidian în meningita tuberculoasă.
rahidian in meningita tuberculoasa este clar. Hipercitoza este evidenta,
200-300 elemente cu o predominare limfocitara. Hiperalbuminorahia
este pronuntata, atingand 2-3 g/litru. Hipoglicorahia (ce trebuie
interpretata in functie de glicemie) are o mare semnificatie. Diminuarea
clorurilor este mai putin semnificativa, fiind o reflectare simpla a
hipocloremiei
Tipul de
Glucoză Proteine Celule
meningită
polimorfonucleare,
Bacteriană acută scăzut crescut
frecvent > 300/mm³
mononucleare și
Tuberculoasă scăzut crescut
polimorfonucleare, < 300/mm³
de obicei
Malign scăzut crescut
mononucleare
Frecvenţa - 10%
Rolul principal în dezvoltarea TB diseminate îl are infecţia endogenă Una din condiţiile obligatorii ale
patogeniei este hipersensibilitatea organismului şi scăderea rezistenţei acestuia sub influenţa diferitor
factori patogeni externi şi interni: superinfecţia exogenă subalimentaţia surmenajul psihic şi fizic
migraţia detenţia alcoolismul cronic narcomania HIV – infecţia
Reactivarea MBT în g/l intratoracici are loc în timpul implicării lor într-un proces nespecific cu mărirea
permeabilităţii vaselor, decalcinarea ganglionului, dezvoltarea limfangitei din jur şi pătrunderea infecţiei
în sistemul limfatic – ductul toracic, vena cavă superioară, inima dreaptă, circuitul mic, afectarea
capilarelor cu formarea de-a lungul lor a multiplelor leziuni nodulare de mărimea boabelor de mei (d = 2
mm) în forma miliară sau la nivelul anastomozelor arterio – venoase (formele subacută şi cronică)
TB diseminată subacută
TB diseminată cronică
Tablou radiologic Opacități nodulare de diferite mărimi difuz conturate, de intensitate mică şi medie
situate cortical în segmentele superioare şi medii în ambele câmpuri pulmonare Cavernele nu sunt
caracteristice, dar în caz că apar ele sunt situate subclavicular din ambele parţi în formă de ochelari, ele
având pereţii subţiri (caverne ştanţate)
În perioada de remisie t scade până la subfebrilă sau se normalizează, starea bolnavului se ameliorează,
capacitatea de muncă revine, tusea şi expectoraţiile se micşorează, însă dispneea continuă să crească în
dinamică Bolnavul arată mai în vârstă, este palid, pielea este umedă. Este astenic, plica cutanată este
micşorată, tonicitatea musculară e slăbită Cutia toracică capătă o formă de butoi, fosele
supraclaviculare sunt retrase, submatitate în părţile superioare şi în spaţiul interscapular, timpanită pe
toate liniile mai jos de omoplat Murmurul vezicular este diminuat, se ascultă raluri umede şi uscate de
calibru diferit Zgomotele cardiace sunt accelerate, zgomotul cardiac II este accentuat la nivelul a.
pulmonalis
Tablou radiologic Opacităţi nodulare diferite după dimensiuni şi intensitate situate simetric, cortical
pe aria lobilor superiori şi medii, pe fundalul unei pneumoscleroze difuze Emfizem pulmonar în
regiunile inferioare cu formarea simptomului de “ salcie pletoasă” Pot fi evidenţiate şi “caverne
ştanţate”
Diagnosticul de laborator BAAR în spută pozitiv în majoritatea cazurilor Probele tuberculinice sunt
pozitive normoergice Analiza generală sângelui prezintă modificări clasice în cazul tuberculozei
(anemie, leucocitoză moderată cu deviere spre stânga), lipsa euzinofilelor, limfocitopenie, monocitoză,
VSH accelerat în perioada de acutizare şi cu tendinţă de normalizare în perioada de remisie
Forma acutisimă se dezvoltă la persoanele tinere cu o imunitate grav compromisă are un debut
acut, cu febra până la 39° – 40°C, cu un sindrom foarte pronunţat de intoxicaţie, tuse, dispnee cu o
evoluţie rapidă, cu tendinţe de generalizare şi afectarea mai multor organe (ficat, splină etc) Are
un pronostic nesatisfăcător şi rezultă în deces Se întâlneşte rar
Tuberculoza miliară acută Debutul este acut, de obicei progresiv, cu astenie, inapetență, slabire,
febră. In perioada de stare, febra este ridicată (39 - 40°C), neregulată, oscilantă, starea generală
profund alterată, insoțită de tuse, astenie intensă, polipnee, cianoza, tahicardie și transpirații.
Există mai multe forme: tifoidică meningeală pulmonară
Tifoidică În forma tifoidică domină tabloul hipertoxic, cu stare tifică si splenomegalie, similar celui
din febra tifoida. Dispnee, tahicardie, cianoza. Respiaraţie aspră, crepitaţii. Pulmonară Predomină
simptomele pulmonare – tusea, dispneea. La percuţie timpanită, respiraţia aspră, crepitaţii.
Meningeală t înaltă, cefalee, vomă, semnele meningiene sunt mai puţin pronunţate decât în
meningita TB – redoarea cefei, simptomul Kerning slab pozitiv.
Tablou radiologic Aspect radiologic: în primele zile doar un desen pulmonar accentuat, pentru ca
mai apoi să apară opacitati micronodulare cu dimensiunea de 2-4 mm (marimea boabelor de mei),
la început mai mici şi mai rari, cu intensitate mică, contur şters pentru ca într-un timp scurt să
devină de o intesitate costală, bine conturaţi, diseminate uniform în ambele câmpuri pulmonare,
armonic „în oglindă”
Un rol important în dezvoltarea acestei forme îl are scăderea imunităţii generale şi celulare De
aceea se întâlneşte mai frecvent la bolnavii cu factori medico-biologici severi (diabet zaharat,
tratament cu imunodepresanţi, alcoolism cronic, HIV – infectaţi etc), şi/sau condiţii sociale
nesatisfăcătoare
infiltratul rotund (Assman) - Radiologic, se manifestă sub formă de opacitate rotundă, de 1-3 cm
diametru (uneori se găsesc 2 sau 3 infiltrate simultan, a căror dinamică poate diferi total una de
alta), cu caracterele leziunilor exudative – intensitate subcostală, contur şters, omogenă Dinamica
radiologică a acestei formaţiuni este foarte vie, putându-se resorbi sau excava în 2-3 săptămâni
astfel că urmărirea radiologică trebuie să se facă în etape scurt. Resorbţia se produce în majoritatea
cazurilor de la periferie spre centru, cu reducerea diametrului Când evoluţia este favorabilă,
resorbţia realizează un discret câmp de induraţie fibroasă care se poate confunda cu desenul
pulmonar din regiune sau merge până la restitutio ad integrum Sunt cazuri când focarul exudativ
se cazeifică, se încapsulează şi se transformă în tuberculom; în multe cazuri se lichefiază realizând o
cavernă
ovalar (Redeker) - Dimensiune de aproximativ 2-4 cm, situate în spaţiile subclaviculare mai des
omogene, de intensitate mică, cu contur şters Aceste infiltrate au o clinică neînsemnată
Adeseori ele se încapsulează formând tuberculoame Bolnavii sunt depistaţi prin metoda activă
(control radiologic).
În infiltratele limitate debutul este insidios cu astenie nepronunţată, pofta de mâncare scăzută,
subfebrilitate sau asymptomatic. În infiltratele limitate datele obiective lipsesc sau sunt
neînsemnate
Infiltrate extinse: lobita (L. Bernard) - cu manifestări clinice pronunţate – sindromul de intoxicaţie,
tuse cu spută, dispnee, junghi toracic, hemoptizie obiectiv – asimetrie în actul de respiraţie a
hemitoracele afectat, vibraţiile vocale pronunţate, submatitate, respiraţia tubară, raluri de calibru
mic reduse
pneumonie cazeoasă- cea mai extinsă şi severă formă a TB infiltrative se dezvoltă la persoanele
cu imunitatea compromisă, cu multipli factori de risc atât sociali cât şi medico-biologici clinic apar
manifestări pronunţate ale sindromului de intoxicaţie şi al sindromului bronhopulmonar Examenul
fizic are un caracter pronunţat “habitus ftizicus” – trăsături “ascuţite” ale feţei (”tras la faţă”), ochi
sclipitori afundaţi în orbite, pomeţii roşii în plămâni se auscultă raluri de calibru diferit evoluţia
procesului este într-o progresie rapidă, pronosticul e nefavorabil, adesea finalizându-se cu deces sau
cu dezvoltarea tuberculozei fibro-cavitare (cronicizarea)
reprezintă o formă clinică a tuberculozei secundare, substratul căreia este o cavitate (sau mai multe)
cu pereţi duri şi fibroză masivă în ţesutul învecinat, cu diseminare bronhogenă în regiunile inferioare
şi deplasare a mediastinului spre plămânul lezat aspectul clinic se caracterizează printr-o evoluţie
cronică manifestată prin schimbul perioadelor de acutizare şi remisiune a procesului.
Cauzele cronicizării cavernei eşec terapeutic (tratament neregulat, de scurtă durată, cu încălcări
de regim) utilizarea abuzivă de alcool aflarea în detenţie bolile asociate (diabet zaharat, ulcer
gastric, boli psihice) refuz la intervenţia chirurgicală
Formarea cavităţii din formele incipiente ale tuberculozei ţine în cele mai dese cazuri de
necrotizarea maselor cazeoase (sub acţiunea enzimelor proteolitice) în focarul pneumonic şi
detaşarea lor în bronşie (cavitatea pneumoniogenă) În alte cazuri cavitatea se formează în urma
infectării micobacteriene a bronşiectaziei sau ulcerului tuberculos al peretelui bronşial (cavitate
bronhogenă) Caverna totdeauna este drenată de una sau două bronşii Starea bronşiei de drenaj
influenţează starea ulterioară a cavernei
În caz de implicare a peretelui bronşiei de drenaj în procesul specific poate avea loc îngustarea
lumenului bronşic, accentuarea suflajului şi constituirea „cavernei balonate” Alteori obstrucţia
bronşiei prin leziuni specifice poate duce la stagnarea şi acumularea secreţiei bronşice în interiorul
cavităţii, aducînd la umplerea treptată a acesteia – „caverna împlută” După 2 ani de la luarea în
evidenţa şi instituirea tratamentului cu tuberculostatice caverna continuă să rămînă activă,
baciliferă, atunci procesul se consideră fibro-cavitar
Structura cavernei strat intern – cazeosnecrotic strat mijlociu – granulativ strat extern – fibros
Cavernele tuberculoase dupa dimensiuni
mici pînă la 2 cm
mijlocii pînă la 4 cm
mari pînă la 6 cm
gigante peste 6 cm
Avansarea procesului tuberculos, care se efectuează pe căi bronho- şi limfogene, duce la extinderea
lui prin apariţia unor focare bronholobulare cu caracter confluent, la constituirea unor noi caverne şi
creşterea în dimensiuni a celor vechi
Complicată- de multe ori această variantă are o evoluţie progresivă, cu dezvoltarea la bolnavi a
insuficienţei cardio-pulmonare, amilodozei, etc.
Inspecţia generală „habitus ftizicus”, caşexie cu atrofii musculare deformarea cutiei toracice prin
micşorarea în volum a hemitoracelui lezat retracţia spaţiilor intercostale, supra-, subclaviculare
micşorarea amplitudinii respiratorii a hemitoracelui afectat
Datele examinării obiective La palpaţie: atrofia muşchilor centurii scapulare (s. Vorobiov-
Pottenger II) deplasarea traheii în direcţia plămânului lezat (s. „furcă” Rubinştein) La percuţie:
submatitate caverne gigante – o sonoritate timpanică La auscultaţie: la nivelul cavernei pe
fondalul respiraţiei tubare sau amforice se aud diferite raluri uscate şi umede In perioada remisiunii
semnele de intoxicare sunt slabe sau lipsesc uneori pot fi prezente tuse cu expectoraţii şi dispnee
datorită pneumosclerozei, bronşitei nespecifice şi bronşiectaziei
Tabloul radiologic îngustarea spaţiilor intercostale şi a cîmpului pulmonar lezat prezenţa unor
caverne deformate, cu dimensiuni mari şi pereţi groşi pe un fondal fibros pe alocuri emfizem
pulmonar opacităţi bronholobulare diseminate în regiunile inferioare deformarea hilului şi
retracţia lui superioară deplasarea mediastinului în direcţia plămânului lezat
H – previne sinteza acizilor micolici , R – previne sinteza ARN prin blocarea si inlocuirea ARN
Clofazimina (Cfz)
Amoxicilina/clavulanate(Amx/Clv)
Thioacetazona (Thz)
Imipenem/cilastatin (Ipm/Cln)
Claritromycina (Clr)
Reprezintă o formă clinică a tuberculozei secundare, substratul căreia este o cavitate (sau mai multe) cu
pereţi duri şi fibroză masivă în ţesutul învecinat, cu diseminare bronhogenă în regiunile inferioare şi
deplasare a mediastinului spre plămânul lezat. Aspectul clinic se caracterizează printr-o evoluţie cronică
manifestată prin schimbul perioadelor de acutizare şi remisiune a procesului.
Tuberculoza fibro-cavitară provine din formele incipiente ale tuberculozei (TB pulmonară infiltrativă –
50-60% , TB pulmonară nodulară – 25%, TB pulmonară diseminată – 10-15%).
mici pînă la 2 cm
mijlocii pînă la 4 cm
mari pînă la 6 cm
gigante peste 6 cm
Avansarea procesului tuberculos, care se efectuează pe căi bronho- şi limfogene, duce la extinderea lui
prin apariţia unor focare bronholobulare cu caracter confluent, la constituirea unor noi caverne şi
creşterea în dimensiuni a celor vechi
Factori favorizanti : eşec terapeutic (tratament neregulat, de scurtă durată, cu încălcări de regim) ,
utilizarea abuzivă de alcool, aflarea în detenţie, bolile asociate (diabet zaharat, ulcer gastric, boli
psihice), refuz la intervenţia chirurgicală
Caracterele clinicoradiologice:
----Perioada de acutizare: astenie marcată, inapetenţă, pierdere ponderală pronunţată, transpiraţii
nocturne abudente, febră remitentă, dureri toracice, tuse cu expectoraţii muco-purulente considerabile
(100-200 ml în 24 de ore), uneori hemoptizii, dispnee, tahicardia compensatorie, cianoza
----Perioada de remisie: semnele de intoxicare sunt slabe sau lipsesc, uneori pot fi prezente tuse cu
expectoraţii şi dispnee datorită pneumosclerozei, bronşitei nespecifice şi bronşiectaziei
---Inspecţia generală: „habitus ftizicus”, caşexie cu atrofii muscularу , deformarea cutiei toracice prin
micşorarea în volum a hemitoracelui lezat, retracţia spaţiilor intercostale, supra-, subclaviculare,
micşorarea amplitudinii respiratorii a hemitoracelui afectat
----La palpaţie: atrofia muşchilor centurii scapulare (s. Vorobiov-Pottenger II) , deplasarea traheii în
direcţia plămânului lezat (s. „furcă” Rubinştein)
----La auscultaţie: la nivelul cavernei pe fondalul respiraţiei tubare sau amforice se aud diferite raluri
uscate şi umede
----Tabloul radiologic: îngustarea spaţiilor intercostale şi a cîmpului pulmonar lezat ; prezenţa unor
caverne deformate, cu dimensiuni mari şi pereţi groşi pe un fondal fibros ; pe alocuri emfizem
pulmonary ; opacităţi bronholobulare diseminate în regiunile inferioare ; deformarea hilului şi retracţia
lui superioară ; deplasarea mediastinului în direcţia plămânului lezat
Tioamide
Aminoglicoside
Fluorochinolone
Cicloserina
PAS
38.Reacţiile adverse la preparatele antituberculoase. Clasificare. Modul de acţiune. Interacțiunea cu
alte medicamente. Medicamente antituberculoase noi.
Erupţii cutanate
Ginecomastia(la bărbați)
Anemia hemolitică
Trombocitopenie
Bloc hepato-renal(vomă,icter,anurie)
Afecţiuni hepatice
Tulburări digestive
(greaţă,vomă,pirozis,diaree)
Hiperuricemie(guta)
Pentru Streptomocina
Nefrotoxicitate
Erupţii cutanate
Şoc anafilactic
PRINCIPIILE DE TRATAMENT:
*direct cu bolnavul,
Faza intensivă --- este prima fază de tratament, durează 2-3 luni, administrarea 4-5 preparate
antituberculoase în funcţie de regimul de tratament indicat bolnavului. Tratamentul în condiţii de
staţionar, sau de ambulator. Scop: Nimicirea rapidă a M.tuberculosis Prevenirea apariţiei rezistenţei
Bolnavul devine necontagios.
Faza de continuare--- este a doua fază de tratament, durează 4-5 luni .Se reduce administrarea la 2-3
preparate antiTB în comparație cu prima fază, intensivă de tratament. Tratamentul în condiţii de
ambulator, indiferent de categoria bolnavului. Scop: De a acţiona asupra formelor persistente ale
M.tuberculosis, Sanarea focarului în organul afectat
Rezistența primară se constată la bolnavii cu TB cazuri noi ,care *în trecut nu au primit în mod
sigur un tratament antituberculos *sau l-au primit nu mai mult de 1 lună.
Multirezistența –MDR este un tip specific de rezistență la INH+RNP,cu sau fără rezistență la alte
preparate antiTB.
XDR-TB este definită cel puțin la rifampicină și izoniazidă din cadrul preparatelor antiTB de linia I
(și care are definiția de MDR-TB) și adițional rezistență la oricare preparat din seria
fluorchinolone și cel puțin unul din trei preparate injectabile din linia II, utilizate țn tratamentul
TB(capreomicină,kanamicină,sau amicacină).
Vaccinul BCG reprezintă suspenzie de bacili de tip bovin, atenuaţi prin treceri succesive pe medii de
cultură speciale (cartofi glicerinaţi cu adaos de bilă de bou) cu menţinerea calităţilor imune a fost
elaborat în 1921 de savanţii francezi Albert Calmette şi Camilli Guerin (BCG Bacilul Calmette Guerin ) prin
multiple reînsămînţări pe medii de cultură, fiecare 2 săpt., timp de 13 ani, în total - 231 treceri succesive
în Moldova – în 1926, introdus de profesorul roman Ioan Cantacuzino. este al II vaccin care se
introduce copilului nou- născut la a 2-5 zi de viaţă în maternitate
În caz că nou-născutul nu a fost vaccinat în maternitate, pînă la vârsta de 2 luni vaccinarea se
efectuează fără testarea tuberculinică prealabilă după împlinirea vârstei de 2 luni vaccinarea se
efectuează doar copiilor cu proba tuberculinică negative
Imunizarea BCG poate fi efectuată concomitent/in aceiaşi zi cu oricare din vaccinurile indicate pentru
imunizarea copiilor Copiii cu CPV mai mică de 4 mm fac parte din grupul de risc
51.Complicaţiile postvaccinale BCG, clasificarea lor. Cauzele dezvoltării şi metodele de prevenire a lor.
Profilaxie medicamentoasă primară (chimioprofilaxia) - vizează protecţia celor neinfectaţi dar expuşi
contagiului, în special copiii sub 5 ani
Profilaxie medicamentoasă secundară (chimioterapie preventivă) - vizează prevenirea evoluţiei spre
boală manifestă la cei deja infectaţi
Depistarea precoce
Promovarea alimentaţiei raţionale şi a modului sănătos de viață, ameliorarea condițiilor de trai și de
muncă
Consilierea privind: reducerea consumului abuziv de alcool, consumului de tutun și droguri
Tratamentul maladiilor cronice concomitente
Supravegherea persoanelor cu risc sporit de imbolnavire TB şi examinarea lor
Supravegherea persoanelor cu sechele posttuberculoase
Supravegherea, la necesitate, profilaxia medicamentoasă copiilor contacţi cu bolnavul de TB
Focarul de tuberculoză
Totalitatea persoanelor care convieţuiesc şi au gospodărie comună cu un bolnav de TB
Încăperea, apartamentul, locul de muncă şi eventual, dacă este cazul, dormitorul comun în care
locuieşte sau îşi desfăşoară activitatea un bolnav de TB
Dormitorul comun pentru muncitori sezonieri sau boschetari, unde s-a depistat un bolnav TB
Grupa sau grădiniţa, clasa sau şcoala, grupa de instruire în colegii, universităţi, alte instituţii de
instruire în care s-a depistat un bolnav TB printre discipoli, sau în rîndul personalului angajat cu TB formă
contagioasă
În unele cazuri focar este întreaga casă şi/sau curtea, dacă favorizează contacte prelungite şi frecvente
între locatari, mai ales între copii şi bolnavul contagios
Grupul de persoane, care îngrijesc animalele cu TB (veterinari, mulgătoare)
Focar grupa I
Bolnavii cu forme distructive de TB, eliminatori permanenţi de MBT, locuitori permanenţi ai
apartamentelor comunale sau cămine
În familia bolnavului sunt copii, adolescenţi, gravide
Familia locuieşte în condiţii precare, bolnavul şi persoanele din preajma sa nu respectă regulile de
conduită igienică
Pacient HIV pozitiv cu TB evolutivă
Bolnav cu TB cu rezistenţă la medicamente
Bolnavul cu statut microbiologic necunoscut, la care diagnosticul de TB a fost stabilit postmortem
Focar grupa II
Bolnavul elimină MBT scund, procesul TB este stabil
În familia pacientului sunt persoane adulte, lipsesc factorii agravanţi
Pacientul este un eliminator de bacili convenţional, însă în familia sa sunt copii şi există factori
agravanţi
Evidenţa TB
după depistarea Cazului Nou de tuberculoză evolutivă (inclusiv recidivă) se asigură informarea
Centrelor de Sănătate Publică prin îndeplinirea şi transmiterea formularului 060-e, pentru completarea
Registrului de evidenţă a bolilor infecţioase
după depistarea Cazului de tuberculoză evolutivă cu eliminare de MBT (inclusiv recidivă) în timp de 24
ore se informează Centrul de Sănătate Publică prin completarea “Fişei de declaraţie urgentă” –
formularul 058-e
nu mai târziu de 3 zile de la primirea fişei de declaraţie urgentă se efectuează ANCHETA
EPIDEMIOLOGICĂ
Ancheta epidemiologică
AE – un element de strategie în controlul TB recomandat de OMS, de rând cu tratamentul corect şi
examinarea contacţilor
AE – reprezintă complex de măsuri şi acţiuni, care urmăreşte descoperirea precoce a persoanelor, care
fac parte dintr-un lanţ de transmitere a infecţiei, lanţul epidemiologic
AE are ca scop prevenirea transmiterii infecţiei prin reducerea intervalului dintre depistarea unor
cazuri de îmbolnăvire şi aplicarea tratamentului antituberculos
Controlul infecţiei TB este o combinaţie de măsuri care vizează reducerea riscului de transmitere a
tuberculozei în instituţiile medicale și populaţie
Baza controlului infecţiei TB este diagnosticarea precoce şi rapidă, precum şi managementul adecvat al
pacienţilor cu TB
Activităţi manageriale
Măsurile manageriale prevăd mai des activități la nivel național sau teritorial:
Elaborarea de politici, programe și planuri la nivel național/teritorial ce prevăd măsuri manageriale în
domeniul controlului infecţiei, inclusiv și de formare a bugetelor pentru astfel de activități
Elaborarea normativelor de evaluare a riscului în diferite structuri medicale; revizuirea politicii privind
controlul medical la angajare şi cel periodic al personalului implicat în controlul TB
Dezvoltarea şi implementarea politicilor şi a protocoalelor scrise eficiente pentru a asigura
identificarea, izolarea, evaluare diagnostică şi tratamentul rapid al persoanelor posibil infectate cu
tuberculoză
Activităţi axate pe formarea de specialişti în domeniul controlului infecţiei tuberculoase
Elaborarea/revizuirea standardelor tehnice de proiectare, construcţie şi renovare a spaţiilor destinate
diagnosticului şi îngrijirii pacienţilor cu tuberculoză
Elaborarea strategiilor de pledoarie, comunicare, mobilizare socială în domeniul controlului infecţiei
tuberculoase
Elaborarea indicatorilor de monitorizare și evaluare a activităților de control infecțios (indicatorii
specifici vor fi stabiliţi la nivel naţional, pentru a permite compararea situaţiei din fiecare unitate)
Desfăşurarea studiilor operaţionale în domeniul controlului infecţiei tuberculoase. Rezultatele
studiilor operaţionale oferă evidenţele ştiinţifice necesare elaborării şi implementării planului national
Controlul Ingineresc (sau de mediu) - previne răspîndirea şi reducerea concentraţiei aerosolilor infecţioşi
în mediul ambiant
Ventilaţia- element prioritar în controlul infecţios: Naturală Mecanică (locală – dulapuri, cabine
pentru colectarea sputei, izolatoare cu presiune negative|| generală– pasaj de aer într-un moment şi
reciclarea aerului, folosind lămpi UV şi filtre HEPA)
Ventilaţia naturală este creată de forţele naturii (vînt, temperaturi) Ventilaţia naturală este realizată
prin ferestre, uşi şi ţevi de ventilare Ventilaţia naturală poate asigura schimbarea unui volum mare de
aer pe oră şi asigura o diluţie eficientă a particulelor infectate. Creşterea ventilaţiei naturale şi
direcţionarea aerului (departe de zonele în care se află oameni) în secţiile cu pacienţi bolnavi de TB şi în
momentul recoltării sputei prin: Deschiderea geamurilor Folosirea ventilatoarelor sau a sistemelor
speciale în camerele de izolare pentru direcţionarea aerului către exterior.
Principiile ventilaţiei Direcţionarea aerului De la mai puţin curat spre curat Presiune negativa În
locurile în care concentraţia de particule infectioase este cel mai înaltă schimbul aerului din interior - în
6 ore
Radiaţia ultravioletă Radiaţia ultravioletă este utilizată ca masură inginerească adiţională atunci cînd
ventilaţia singură nu este suficientă pentru controlul transmiterii infecţiei tuberculoase Dispozitivele
medicale care generează acest tip de radiaţie sunt numite generic lămpi UV sau lămpi bactericide
Utilizarea radiaţiei ultraviolete necesită expertiza tehnică pentru achizitionare, instalare şi monitorizarea
funcţionării Iradierea ultravioletă distruge M. tuberculosis în 5 min
Tipuri de lămpi UV
Lămpi UV cu radiaţie directă (neprotejate), utilizate pentru dezinfecţia aerului în încăperi în afara
timpului de lucru, în absenţa persoanelor
Lămpi UV cu radiaţie dirijată spre partea superioară a încăperii (upper room UV GI), care: datorită
unui scut de protecţie, reflectă radiaţia UV spre tavan unde creează un strat decontaminat prin
mişcarea naturală a aerului spre tavan se obţine în timp decontaminarea întregului volum de aer din
încapere acest tip de dispozitive poate fi utilizat în prezenţa omului în încăpere
Lămpi UV mobile, care pot fi plasate în diferite zone ale încăperii în funcţie de necesităţi
Lămpi UV utilizate în hote de securitate biologică
Lămpi UV utilizate în ducte pentru decontaminarea aerului din sistemele de ventilaţie
Dispozitive de curaţare a aerului utilizând lumina ultravioletă într-un sistem închis („purificatoare de
aer”)
Strategia Stop TB STOP TB Partnership şi OMS au lansat în anul 2006 strategia StopTB, care reprezintă o
extindere şi o dezvoltare a strategiei DOTS. DOTS este un nume de brand a strategiei recomandate la
nivel internațional în controlul tuberculozei până în anul 2005 și este baza Strategiei Stop TB inițiată în
2006. Viziunea strategii Stop TB este “O lume fără TB”, iar ţinta propusă este “Reducerea dramatică a
poverii globale a TB până în anul 2015”, în acord cu “Millenium Developement Goals” (MDG), stabilite
de ONU. Scopul strategiei este de a contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin
reducerea moribidităţii şi mortalităţii prin TB şi limitarea cât mai rapidă a răspândirii infecţiei şi a bolii.
Pentru atingerea ţintei propuse, StopTB Partnership a fixat următorii indicatori: până în 2005: depistarea
a cel puţin 70% din cazurile infecţioase de TB şi vindecarea a cel puţin 85% dintre ele; până în 2015:
reducerea ratelor prevalenţei şi mortalităţii TB cu 50% faţă de valorile din 1990; până în 2050:
eliminarea TB ca problemă de sănătate publică (sub 1 caz la 1 milion de locuitori). Componentele
strategiei StopTB sunt: 1. extinderea şi intensificarea aplicării unei strategii DOTS de înaltă calitate; 2.
rezolvarea problemelor TB+HIV, MDR-TB şi a altor provocări; 3. contribuţia la întărirea sistemului de
sănătate; 4. angajarea tuturor furnizorilor de servicii de sănătate; 5. împuternicirea şi implicarea în
programul naţional a persoanelor cu TB şi a comunităţii; 6. promovarea cercetării. La data de 27 ianuarie
2014, la Geneva s-au trecut în revistă strategiile globale a OMS şi ţintele pentru prevenţia, îngrijirea şi
controlul TB după 2015. Strategia pentru stoparea tuberculozei, adoptată în anul 2014 la adunarea
generală OMS, urmăreşte trei aspecte-cheie: acces universal la prevenire şi îngrijire, inclusiv în rândul
copiilor; politici curajoase şi sisteme de suport, precum şi o intensificare a eforturilor de cercetare şi
inovare. Ţinta strategiei globale este reducerea cu 95% a deceselor provocate de tuberculoză şi cu 90% a
cazurilor de tuberculoză până în 2035. Până în 2020, obiectivul constă în eliminarea costurilor
catastrofice ale bolii pentru pacienţii cu tuberculoză şi familiile lor, prin facilitarea accesului la tratament
şi 11 prin scheme de protecţie financiară menite să minimizeze costurile medicale şi non-medicale,
precum şi pierderile asupra veniturilor. DOT standard este un element important în strategia OMS.
Tratamentul direct observat (DOT) este o metodă eficace de realizare a tratamentului antituberculos.
DOT presupune supravegherea directă de o persoană special instruită ce va fi responsabilă de
administrarea medicamentelor antituberculoase de către pacient. După terapia adecvată în faza
intensivă de tratament, majoritatea pacienţilor devin neinfecţioşi, sunt externaţi din spital şi pot
continua tratamentul în condiţii de ambulator. Deoarece durata tratamentului tuberculozei este
îndelungată, există probabilitatea complianţei reduse la tratament a pacientului pe întreaga perioadă.
Din acest considerent este esenţială implicarea lucrătorilor din asistenţa medicală primară (AMP) la
realizarea tratamentului în condiţii de ambulator. Lucrătorii AMP trebuie să se asigure că pacienţii
administrează medicamentele în mod corect, deoarece nerespectarea regimului de tratament are
consecinţe grave, una dintre ele fiind dezvoltarea tuberculozei multirezistente (TB MDR).