SOLUŢII

SOLUŢIE
SOLUTIE - sistem omogen format din 2 sau mai multe
substanţe:

Dizolvant = solvent
 substanţa în care se dizolvă cel puţin o altă substanţă
 de obicei se găseşte în cantitatea cea mai mare în
soluţie.

Dizolvat = solvat = solut – substanţa dizolvată

DIZOLVARE

Procesul fizico-chimic de trecere a unui solut în
soluţie

amestecarea omogenă a 2 sau mai multor
substanţe
formarea unei soluţii.
 PROCESUL DE DIZOLVARE
Procesul fizic – proces endoterm:

ruperea legăturilor dintre particulele solvatului (atomi, molecule
sau ioni) şi dizolvantului, urmată de repartizarea uniforma
(difuziunea) particulelor substanţei dizolvate printre moleculele
dizolvantului

Procesul chimic – proces exoterm :

interacţia particulelor substanţei dizolvate cu cele ale
dizolvantului şi formarea de noi legături (proces numit solvatare,
pentru un solvent oarecare şi hidratare, când solventul este apa)

Dizolvare → endoterma
→ exoterma
→ atermica
 EFECTE TERMICE LA DIZOLVARE
• Dizolvare endotermă – în procesul de desprindere al ionilor
din reţea sau în procesul de desprindere a moleculelor polare sau
de rupere a legăturilor covalente se consumă o cantitate de
energie mai mare decât cea eliberată în procesul de hidratare al
speciilor formate
t°C soluţiei este mai mică decât t°C iniţială a
solventului
Ex: dizolvarea NH4NO3, NH4Cl, KNO3, NaNO3

• Dizolvare exotermă - în procesul de hidratare se eliberează

o cantitate mai mare de energie decât cea necesară
desprinderii ionilor din cristal sau desprinderii moleculelor sau
ruperii legăturilor covalente dintr-un dipol
t°C soluţiei
obţinute este mai mare decât t°C iniţială a solventului
Ex: dizolvarea NaOH, KOH, Na2CO3, K2CO3, CaCl2, H2SO4

• Dizolvare atermică – practic fără efect termic

Ex: dizolvarea NaCl în apă are loc practic fără degajare sau
absorbţie de căldură
 DILUAREA H2SO4 cu H2O
Pentru dizolvarea în apă a acidului sulfuric concentrat se toarnă acidul în apă sub
agitare continuă şi răcire, niciodată invers!

H2SO4 conc.

H2O
H2SO4 conc.

H2O

H2SO4
 APA – cel mai important solvent

Apa – moleculă covalentă

polară
Anomaliile apei ← legaturi de hidrogen
• valori ale constantelor fizice (p.t. si p.f.) – anormal de ridicate

• stare solida (gheta) – nr. ~ dublu de legaturi de hidrogen → structura

afanata → ↑ volumului si ↓ densitatii
• ρ = 1 g/mL la t = 4°C
 DIZOLVAREA NaCl în APĂ
Soluţia de NaCl

Ioni Na+ şi Cl– hidrataţi în soluţie e neutră d.p.d.v. electric, dar

Interactii de tip ion -dipol conduce curentul electric prin
intermediul ionilor
electrolit

Dizolvare a substantelor ionice

in apa
Hidratare

Molecule de
H2O
Cristal NaCl
 DIZOLVAREA HCl în APĂ
 Interacţii dipol-dipol între moleculele
de HCl şi H2O, ionizarea HCl în apă:

HCl + H2O H3O+ + Cl-

Soluţia apoasă conduce curentul
electric
HCl electrolit tare

H H H H

H
H

H Cl H Cl

O
O

δ+ δ-

H
H

O
δ+
δ- H H H H
O
DIZOLVAREA C2H5OH în APĂ
Interacţii dipol-dipol între moleculele polare de C2H5OH
şi H2O şi punţi de hidrogen
dizolvarea etanolului în
apă fără ionizare
C2H5OH neelectrolit

legătură polară
legătură de hidrogen

legătură de hidrogen
legătură de hidrogen
 DIZOLVAREA C12H22O11 în APĂ
Hidratarea moleculelor de zaharoză C12H22O11
Legături de hidrogen între moleculele de H2O şi moleculele
de C12H22O11
ELECTROLIŢI - NEELECTROLIŢI
Ioni de Na+ şi Cl- în apă Molecule de zahăr
nedisociate în apă

SOLUŢIE NaCl în apă SOLUŢIE zahăr în apă

ELECTROLIT – conduce NEELECTROLIT – nu
curentul electric conduce curentul electric
 SOLVAT – SOVENT NEPOLARI

Cl δ-

C4δ+
Cl δ-
Cl δ- Cl δ-
I2
δ- δ+
2δ+ δ-

S C S
µ -µ
S8 S8 în apă S8 în CS2
 SOLUBILITATEA SUBSTANŢELOR

Proprietatea unei substanţe de a se dizolva într-un
solvent oarecare.

Se exprimă prin coeficientul de solubilitate care
reprezintă cantitatea maximă de substanţă care se
poate dizolva într-o anumită cantitate / volum de
solvent (de obicei 100 g apă) la o temperatură dată.

Substanţe
 uşor solubile
 solubile
 greu solubile
 practic insolubile
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SOLUBILITATEA /
DIZOLVAREA SUBSTANŢELOR
1. Natura substanţei dizolvate şi a dizolvantului
regula
similitudinii (asemănare structurală între solvat şi solvent):

 substanţele ionice sau cu molecule polare se dizolvă în

solvenţi polari
 substanţele cu molecule nepolare ( halogenii, sulful, fosforul,
etc.) se dizolvă în solvenţi nepolari (CCl4 - tetraclorura de
carbon, CS2 – sulfura de carbon, C6H6 - benzen, (C2H5)2O –
eter etilic)
 cristalele cu reţele atomice (diamant, grafit) practic nu se
dizolvă în nici un solvent.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SOLUBILITATEA /
DIZOLVAREA SUBSTANŢELOR

2. Temperatura:

 creşterea t°C favorizează dizolvările endoterme, scăderea t°C

favorizează dizolvările exoterme, variaţiile de temperatură
inluenţează foarte puţin dizolvările atermice

 pentru majoritatea substanţelor de dizolvat aflate în stare

solidă sau lichidă, solubilitatea creşte cu creşterea t°C

 în general solubilitatea gazelor scade cu creşterea t°C

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SOLUBILITATEA /
DIZOLVAREA SUBSTANŢELOR

3. Presiunea

 variaţia presiunii practic nu influenţează solubilitatea în apă a

substanţelor solide sau lichide

 solubilitatea substanţelor gazoase creşte cu creşterea

presiunii
CURBE DE SOLUBILITATE

-cantitatea maxima de substanta care se poate dizolva

la o temp data in 100g apa
- solutii saturate la o temperatura data

- Ex:

Solubilitatea NH4Cl la 50°C este 50g NH4Cl / 100g H2O

→ 50°C : 50g NH4Cl …..100g H2O……..150g sol. saturata

 DIZOLVAREA
CRISTALOHIDRATILOR IN APA
• Cristalohidrati – substante capabile sa fixeze un nr. de molecule de apa in
reteaua lor cristalina, cu compozitie chimica definita NiSO4· 7H2O, FeSO4· 7H2O

• Substante eflorescente – cristalohidratii care au proprietatea de a pierde apa de

cristalizare in atmosfera uscata CuSO4· 5H2O, Na2SO4· 10H2O

• Substante higroscopice – substante anhidre capabile de a absorbi vaporii de

apa din atmosfera, cu formarea de cristalohidrati CaCl2 → CaCl2 · 2H2O

• Substante delicvescente – substante care absorb apa din atmosfera pana la

dizolvare CaCl2

Solvent = apa Soluţia NiSO4 (aq)

NiSO4· 7H2O Solvat = NiSO4
 CONCENTRAŢIILE SOLUŢIILOR

Concentraţia unei soluţii se exprimă prin masa de
substanţă dizolvată într-o anumită cantitate (sau volum)
de soluţie (sau solvent).

O soluţie diluată conţine o cantitate relativ mică de

substanţă dizolvată într-o anumită cantitate de soluţie.

O soluţie concentrată conţine o cantitate relativ mare
de substanţă dizolvată într-o anumită cantitate de
soluţie.

!! Pentru fiecare sistem substanţă dizolvată –

dizolvant, cea mai concentrată soluţie este cea
saturată.
CONCENTRAŢIILE SOLUŢIILOR

soluţie nesaturată - soluţia cu concentraţie mai mică decât

concentraţia soluţiei saturate şi care mai poate dizolva, în condiţii
date, o anumită cantitate de solut.

soluţie saturată – solutia conţine dizolvată în condiţii date,

cantitatea maximă dintr-o substanţă.

soluţie suprasaturată - soluţia care conţine o cantitate mai mare de

substanţă decât cea corespunzătoare solubilităţii solutului în
condiţiile date; este un sistem nestabil.

!! În general, o soluţie saturată la o anumită t°C devine nesaturată la o

t°C mai mare pentru că prin creşterea t°C creşte solubilitatea
substanţei.
 CONCENTRAŢIILE SOLUŢIILOR
SOLUŢIE NESATURATĂ SOLUŢIE SATURATĂ SOLUŢIE
Mai poate Nu mai dizolva solut = SUPRASATURATĂ
dizolva solut cantitatea max. solut Nu mai poate dizolva
dizolvat solut – rămâne solut
nedizolvat

Soluţie Soluţie Soluţie

nesaturată saturată suprasaturată

 creşte concentraţia

 DILUAREA / CONCENTRAREA
UNEI SOLUŢII
Prin diluarea unei soluţii creşte masa (volumul) solventului, deci şi
masa (volumul) soluţiei = ms (Vs) care conţine aceeaşi masă de
substanţă dizolvată = md.
Prin concentrarea unei soluţii scade masa (volumul) solventului, deci
şi masa (volumul) soluţiei = ms (Vs) care conţine aceeaşi masă de
substanţă dizolvată = md.

CONCENTRAT DILUAT
 CONCENTRAŢIA PROCENTUALĂ c%

Definitie - reprezintă masa în grame (volumul în ml sau cm3) de
substanţă dizolvată (md sau Vd) în 100 g soluţie, respectiv în 100 ml
(100 cm3) soluţie.
C% de masă - masa de substanţă dizolvată în 100 g soluţie

md
c% = ⋅ 100
ms
ms = md + msolvent (ms = masa soluţiei)

C% de volum (volumetrică) - volumul substanţei dizolvate Vd (cm3) în

100 cm3 soluţie
Vs = Vd + Vsolvent (Vs = volumul soluţiei)

DENSITATEA SOLUŢIEI
 Vs corespunzător unei mase din această soluţie
 Se exprimă în g/ml, g/cm3 sau kg/L, respectiv kg/dm3
 CONCENTRAŢIA MOLARĂ
MOLARITATEA – CM sau M

Definitie: reprezintă numărul de moli de substanţă
dizolvată în 1000 cm3 (1L, 1 dm3, respectiv 1000 ml )
soluţie.
md md
CM = ⋅1000 CM =
M ⋅ Vs M ⋅ Vs
Vs exprimat în mL sau cm3 Vs exprimat în L sau dm3
M = masa molară a substanţei dizolvate
ν ns ν ns
CM = ⋅ 1000 sau CM = ⋅ 1000 CM = V sau CM =
Vs Vs s Vs
md
ν=
M Vs exprimat în L sau dm3

Vs exprimat în mL sau cm3