Definitii deseuri:

-deseul este un prod al activit umane.

-poate fi si un prod al unui fenomen natural;

-repr o pierdere enorma de energie si material;

-directiva Cons European def: este deseu orice subst sau obiect de care
posesorul se debareaseaza sau I se cere sa se debaraseze conf preved
legilor in vigoare.

-deseu va insemna orice subst sau obiect pe care posesorul il

arunca,intentioneaza sau este obligat sa-l arunce.

SURSE GENERATOARE

In fct de nat lor:

1. Biologice-rezultate din ciclul de viata al pl si animalelor;

2. Chimice-toate fen ch se desf pe princ conserve masei,de unde rez
produse sau des;
3. Tehnologice-apar ca rez al prelucrarii si transf mat prime
4. Economice
5. Comerciale-ambalajele joaca un rol f imp in recl si marketing si aj in f
scurt timp deseu
6. Surse accidentale de deseuri-
7. Surse ecologice-numeroase activit ecologice de elim a poluantilor
genereaza deseuri.
CLASIF DESEURILOR

1. Surse maj in ord contrib.-la generare: deseuri agricole,miniere si de

cariera,municipal,de la gen energiei;
2. Natura deseului:agricole,constructii si demolari,sticla,hartie,mat
plastic,textile,de lemn.
3. In fct de compozitie:
deseuri cu comp anorganica;metale,nemetale,sticla,ceramic si des cu
comp organic;resturi vegetale,animaliere,hartie,cartoane,nam
organice;
4. Modalit in care pot fi refolosite:-des ref ca atare(metale
feroase,neferoase,sticla) si refol ca mat prime sec(textile,blanuri si
piei,resturi vegetale).
5. In fct de gradul de agresivit:-des radioactive,des periculoase;des
inerte.
6. Daca se iau in consid princ dir de trat avem urm clase:-
combustibile,fermentabile,inerte.
7. In fct de dir de tart biologica: biodegrade si nebiodegradab
8. In fct de starea lor de agregare:solide,lichide,gazoase.

MANAGEM INTEGRAT AL DESEURILOR

-orice activit umana este generat de deseuri;

-orice ds produs intr-o cant suf de mare intr-un perim determ poate provoca
degrad mediului

-mediul inconj are o anumita capac de absorbtie a ds si de autoreglare cu

pastr insus fundamentale;

-daca aceasta capac de regenerare este depasita incepe degrad mediului

ETAPE:

-produc deseu,colectare,transport,sortare,valorif sau deposit.

OBIECTIVE:

-minimiz cantit de des-conduce la avantaje de ord econ-financiar,precum:

mai putine costuri de collect, red costuri de trans si prelucrare,spatii mici de
deposit.

-accentul este pus pe activ de preven a poluarii,deci de evit de prod a des.

-trat ds si colect lor la sursa de generare:

-exista dif deseuri ceea ce face dificila identif si clasif lor.Manag lor ar trebui
sa evite:-amestecarea dif tipuri de des,amest des peric cu cele
neperic,diluarea contin unor subst valoroase ceea ce conduce la costuri
suplim in et de valorificare. Exemplu: colectarea selective a des casnice.

-prot sanatatii publice si a med inconj:-scopul final at tuturor activit care

compun sist de manag.

-toate masurile si activit care se iau au effect asupra sanat publice si med;

-exista si un caz part cel al des periculoase:rad,chimice,toxice,pt care s-au

elaborate reglem stricte la nivel intern,nat si chiar local;

-sanat publ poate fi affect si de des apparent nepericuloase:praful,des

chimice sunt nocive si dat capac lor de acum in timp.

-utiliz res natural intr-o maniera durabila

-ia in consid deprec calit res natural prin contactul cu deseuri;

-cel mai current exp este cel al apelor poluate care nu mai pot fi utiliz;

-o alta res deprec este solul-ii este afetata fertilit,,hidrofilia,str

granulometrica;

-zacam subterane pot fi infl negative de prez des.

- ia in consid asp pozitiv si anume prot res natural prin valorif deseurilor.
IERARHIA DIRECT DE ACT IN M INTEGR AL DES

-actiuni de preven:-prom tehn curate,stab de standard tehnice de calitate pt

mat prime,dim naturii peric de ds;

-act de recuperare;promov reutil si recicl,recuper de energie

-act de trat si de deposit finala:trat prin tehn cele mai adecv,deposit finala a
ds ultime,realiz deposit in cond de siguranta.

---figura:prevenire,reutilz,reciclare,incinerare,ingropare,haldare,ard
deschisa.

ASPECTE TEHNOLOGICE IN MANAG DESEURILOR

-preven si minim cantit de ds:

-in interprinderi dimin ds la sursa poate fi obt:

-prin intretinerea mai buna a echip si utilajelor,prin recicl subproduselor in

intreprinderi,prin inlocuirea tehn de fabric cu altele perform,prin reproiect
prod in ved crest posib reutiliz lor,prin inlocuirea unor mater prime cu
altele,scopul fiind red pericul ds.

-aspect tehn in et de recuperare a materialelor:

-ia in ved cele 2 niveluri cunoscute:

-reutilizare-se ref la un prod sau un ambalaj care se utiliz de mai multe ori
in acelasi sist.

-reciclare-introd mater deseu in proc de fabricatie a produselor noi.pot fi

identice si materiale prime initial folosite sau pot fi cu totul noi.
_avantaje reciclare:conserv de resurse,econom la spatiile de
depozit,diminuarea emisiilor de poluanti,cantit si a costurilor aferente
incinerarii,de energie in proc de fabricatie,costuri mai mici de transport

__dezavantaje: costuri suplim aduse in etapa de reciclare,cost supl pt

colect,sortare si transp,cost sociale legate de separarea la sursa a mat
reciclabile si stocarea lor primara.

-In ceea ce priveste tratarea,se poate realiza prin

met:termice,fizice,chimice,biologice,de fixare si imobilizare.

-Recuperarea de energie in faza de trat a ds

-se cun 2 metode:recup in cazul incinerarii cu tehn speciala,recup in desc

aeroba.

-intre cele doua var pred recup energiei sub forma de cald,de en electrica
sau varianta combinata.

-ambele var prez avant si dezavant,adica generarea de en electrica se

realiz cu rand mic dar este ieftin si usor transportabila.

-cald se recup cu randam mai mari,dar au nev de costurimari la transp..

-cea mai mare val o au ds cu cont de hartie,textile,cauciuc si alte mase

plastice.

ASP DESPRE DEPOZIT DS

-dep este optiunea cea mai putin fav la care se rec in cazul in care nu mai
ex alte optiuni.

-depozit de ds poate scoate din circ normala supraf mari de biotop pt per
mari de timp;

-depozit af peisajul din jur si emite germeni patogeni;

-s-a impus amenajarea a 2-3 depozite amplasate in zone atent alese.

-in ac depozit subst org intra in descopm,la part sup rez CO2,vap de apa si
alte gaze,care dau mirosul specific,in interiorul deponiilor predomina gaze
care au efect de sera.

-pt diminuarea ac se recurge la captarea gazelor;

-levigatul este colectat si introd intr-o st de epurare unde se obt la partea

superioara ape care intra in circuit si la partea inf se colect namolul care
este introdus in etapa de metanizare.

-cea mai buna opt este o varianta combinata care ar cuprinde et de

reciclare,urmata de et de incinerare cu recup de energie si apoi ingroparea
reziduurilor rez de la incinerare.

DESEURI SOLIDE

-municipale

-ds municip=hg nr.162/2002:des menajere si alte ds care prin nat si comp

sunt similare cu des menajere si care sunt generate pe raza localit

-ds municipal=totalit ds generate in med urban si rural ,din gosp,instit,unit

comerciale,ag econ,ds stradale colectate, din sp publice,parcuri,strazi,din
constr demolari si namoluri de la ep apelor uzate.

Clasificare:

-ds rezidentiale si comerciale; nerezidentiale.

-prima categ cont comp organice tip alim,hartie,textile,cauciuc,a doua subst

anorg:sticla,cutii de aluminiu,mat metalice.

-colectarea ds menaj astazi nu este generalizata la niv intregii tari.in buc se

colect cea mai mare cant de ds,1 mil tone si cea mai mica in oltenia.
-de ex mat plastce care se imp in 7 categ( tereftalat de
polietilena,polietilena cu mare densit,clorura de polivinil,polietilena cu
densit mica,polipropilena,polistiren,alte mat plastice) se colect separat in
containere care au cifra de cod 1.7. marcata pe partea inferioara.

Caract ds municipale

-det cantit deseuri:

1. metoda indicelui mediu calc cantit de reziduuri menajere pe cap loc si

rez din determ cantit produse in fiecare zi in dif zone: Qmed/zi=N.Im.10-
3[t/zi],in care: N-nr de locuit; Im=indice mediu de producere a ds
menajere.Limite acceptate: 0,3-1,3 kgloc/zi.

2. cantit de reziduuri stradale poate fi calc astfel: Qs=S.Is[t/zi]

S-supraf salubrizata,ha

Is-indice de produc a reziduurilor stradale.

3.metoda gravimetrica directa- se baz pe determ a greutatii specifice a

ds menajere produse si a comp acestora.

Recoltarea probei medii

se recomanda obt a 2-4 probe cu greut cuprinse intre 100-200kg. dupa

omogenizarea amestec se form 10-20 gramezi mai mici cu greutati de 1-2
kg care se introduc in pungi de plastic inchise etans.Acestea vor reprez
probe medii asupra carora se vor efectua analize.

Caract fizice ale ds solide urbane

-greutatea specifica,kg/m3 si ia val 130-420 kg/m3;

-umiditatea depinde de nat compon ds ,de anotimp si de cond meteo;

-marimea particulelor si distrib marimii particulelor este o marim fizica utila
mai ales in etapa de recuperare;

-capacit de camp: parametru util in eval cantit de lesie care se scurge in

depozit;

permeabilitatea ds compactat,utila at cand se eval fluxurile de lq si gaze in

deponie.

Caract chimice:

-prez import pt etapele de prelucrare,tratare si valorif a ds..

-din rez analizei rapide devin importante : umiditate,subst combustibila

volatila,determ cont determ reziduu combustibil,determ cenusii.

-analiza elementara a comp ds:-determ continutului de C,H,N,S,O,P;

determ cont de apa,det cont de cenusa....este utila aceasta analiza pt
stabilirea potentialului energetic al ds prin calcul; este utila si in cazul in
care se urmaresc introd ds in proc de degrad biologica,care se vor
desfasura eficient numai prin realiz unui raport C la N optim.

-indicatori fizico-chimici:pH,rH.

COLECTAREA DS SOLIDE URBANE

Colect ds menajere se poate realiza:

-in vrac nediferential;

-individual,diferentiat sau sortat.

Colect ds munic se poate realiz in urm faze:

1. precolect primara-op de strangere si depozit apt o scurta per de timp;

2. precolect sec-op de colect a ds din locuinte cu pubele

mari,containere,tomberoane;
3. colect propriu-zisa-ridic ds de pe platf de precolect si trasnp lor la rampe
de neutralizare,statii de prelucr si valorif. sau de incinerare.

Poate fi realiz in mod dif:

1. sist de colec in saci a ds

-prez avant ca ambal sunt usoare si pot fi curatate relativ usor.

-sunt utiliz saci de polietilena sau hartie(care sunt recomandati pt fractiile

organice);

2.colect ds in containere=un sist mult mai sigur pt ca ambalajul este greu

de spart si deteriorat,dezavantaj:grele si costa mult;

3. colect prin sortare optica;fol pungi de culori dif in care se introd ds de

categ dif,depuse in acelasi container;

4. sist combinat de colect: saci de hartie si containere.este un sist putin

utilizat deoarece costa mult

5.sistem pneumatic recomandabil pt zone cu trafic intens

Cel mai simplu sist de fol sortarea a 4 tipuri de deseu:

-ds organice;menajere,frunze,in container de cul verde;

-sticla si plastic:cont de cul albastra;

-hartie si carton –cul maro;

-ds reziduale-textile,electrocasnice:cul gri.

CLASIFICAREA DS AGRIC:

1-in fct de provenienta:

-des agroindustriale rez din: ind de procesare a mater din domeniu cu sp

industriei;zaharului,morarit,panificatie;

-des de abator;

-utilaje uzate ale ind de profil;

-amenajari depreciate

2.des din horticultura,viticultura

-ramuri,frunze,ambalaje de la insectofungicide,utilzaje uzate,amenajari

depreciate

3.ds din agricultura

-paie,coceni,vrejuri de legume,amenajari depreciate,utilaje uzate;

4.ds din zootehnica

-gunoi de grajd,dejectii animaliere,utilaje uzate,amenajari depreciate.

COLECTARE

-colect din gosp si ferme mici;

-colect de la ferme mari.

-se realiz in prima etapa la sursa daca se poate face o colect selectiva.pt
transp se impun echip speciale care sa evite poluarea solului sau a aerului.
DESEURI INDUSTRIALE

-des din ind chimica: prod ind chimice anorg,org; pigmenti; plastice;
cauciuc sintetic;`` fibre sintetice,pesticide,explozivi;

-alte ind care manip subst chimice genereaza des specifice: solventi
utiliz,cozi de distilare,ape reziduale,ambalaje

-des din ind pielarie incaltaminte: depind de et fluxului tehnologic:-den

proc de prelucrare a pieilor brute;din proc de confectie a pieilor finite.

-des din in text: pulberi,scame,des textil,ambalaje,utilaje uzate.

-des din ind de minerit- sterilele rez din lucrarile de decopertare in

cariere,din lucr de deschidere si pregat sapate in rocile sterile de la instalat
de sortare,separare; milj de transport prin pierd pe parcurs si praful dezv;

-3 liste reziduuri miniere: prima-lista verde: des resturi d fier, de grafit

natural;-lista galbena: des metalice din categ prod de aluminiu,baterii; - lista
rosie: constituenti anorganici ce contin metale si mat
organice,azbest,pulbere,fibre.

COLECTAREA DS URBANE

1. Cea mai simpla forma mai putin folosita astazi a fost cosul de gunoi cu
vol cuprinse intre 35-50 l.Au dez capacit mici si a greut,deci dificult in
manipulare.

2.Tomberonul cu capacit de 70-110 L,conf din material plastic si au o sect

rotunda.

3. Pubele mari si containere,cu vol de 660,770,1100L. pubele:

120,240,360l.

Containerele mari de 1100l se fol in zone intens populate cu intreprinderi

targuri.Containerele trebuie sa fie astfel amplasate incat sa asigure un loc
gol pt alt cotainer gol inainte de a fi preluat unul incarcat.
METODE DE COLECTARE

A. Met de colectare in fct de modalit de preluare a ds.Se fol 2 scheme de

colectare:

1.colect in pct de colectare;

2.colect din poarta in poarta.

1. locatarilor li se cere sa duca ds la unul din pct de colect sp amenajate de

aut locale respons

2.in ac sist locat pun ds intr-o pubela care este transf intr-o anumita zi intr-
un loc in afara propriet.

B. Modul de colect in fct de compozitie:

1.colect in amestec este cea mai simpla met de colect a ds,nu solicita
niciun ef suplim din partea generat de ds..Cea mai simpla sortare este cea
mecanica,se realiz in utilaje speciale sau manual.Este costisit pt k pp
consum de energie.

2.colect selectiva –are justificarea econ a obtinerii econom de mat prime,

a econom de energie si a reducerii cant de des eliminate.Cea mai eficienta
modalit de gestiune a ds este organiz de catre unit specializate a
campaniilor speciale de colectare,de prefer din poarta in poarta..o alta
optiune ar fi colectarea la solicit speciala a asoc de locatari in camp sp
organizate.

PROCEDURI DE COLECTARE

3 tipuri:

1.proc prin golirea pubelei;

2.proc prin schimb pubelei;

3.proc de colect in saci de unica folosinta.

1.se folos mai ales la transp ds menajere sau a celor aseman din comert si
industrii.Fol pubele cu roti care se gol cu ajut unor inst de ridicare si rasturn
in autovehic colector dupa care se readuc si se ampl in acelasi loc. tipurile
de ds colectate astfel sunt;

-ds menajere colectate in amestec;

-ds menajere pe fractiuni.

Avantaj:usurinta in manip,nu necesita sp mari pt operatii,au costuri de expl

mici.Dezavat:costuri de investitii relat mari,personal rel numeros,o durata
rel lunga a et de colectare.

2. Se aplica ds cu densit mare cum ar fi cele din constr si demolari sau

namolul orasenesc,dar si ds cu densit mica.In cadrul ac procedeu pubela
se inloc cu unua goala,este transp la o st de colectare unde este golita si
apoi fol intr-un alt loc.tipuri de ds colect astfel: ds menajere in amestec,des
menaj colectate pe fractiuni nealterabile,ds cu densit mare,namoluri
orasenesti.

Avantaj:usurinta in manip si intretinere,pers putin,durata relat mica de

colect,cost relat mici.Dezavant: necesit unui spatiu relativ mare pt efect
op,riscul de a trasporta cont incompl incarcate.

3. ds sun adunate curat si ingienic in saci de hartie sau plastic in

autovehicule speciale.Incarc sacilor in autoveh colectoare este realizata
fizic.Tipuri de ds colectate: ds menajere in amestec,ds colect pe fractiuni,.

Avantaj: usurinta de manip si intret,personal putin,o durata f scurta a et de

colect,costuri de inv mici,costuri de expl mici.Dezavantaj:riscul ruperii
sacilor,nevoia de a folosi saci diferiti.
TRANSPORTUL DESEURILOR

Este op care urm etapei de colect si care se incheie cu predarea ds la inst

d reciclare,tratare sau eliminare.proc de manag ds cuprinde:et de transport
pe dist mici si pe dist mari.

Mod de transport.

1.transp rutier al ds. se realiz cu autov tip camion cu rec speciale care se
inc prin golire sau camioane in care se transp containere pline de dimens
mari.

2.transp feroviar pp ca ds colect cu autoveh sa aj la o statie de

transfer.Acolo se incarca in vagoane si se transp pe dist mari.Transp ferov
folos containere de comprimare,cu sist rotativ de comprimare dau vag
acoperite cu prelate sau plase.este ind transp ds de densit mare.

3.transp naval este un mijl de transp prin care se manip cant mari de ds
.se practica mai ales ca sist de transp tampon pe per scurte de timp.

TEHNICI DE MARUNTIRE A DS

Maruntirea=oper care are ca obiect red dimens mater sub act unor f
mecanice. Marunt mat solide se realiz prin oper de
concasare,macinare,granulare,taiere.

Concasarea=op de sfaramare a unui mat dur in bucati mai mici,cu ajut

utilajelor numite concasoare.

Macinarea=op de maruntire fina a mat.Se efect cu ajut morilor.

Granularea=op de sfaramare a unui mat dur,in buc marunte,avand forme

geom rotunjite.

Taierea=op de detasare sau desprindere a unei portiuni dintr-un mat solid

prin strivire locala,forfecare,despicare,aschiere.
Eficienta ac proc –transform cu un consum cat mai mic de energ si cu o
productivit convenabila-este cond de un nr insemnat de factori:

1.Nat mat infl prin propriet sale mecanice,una fiind duritatea care imp
mater in dure sau moi.

2.Propr solid:dimensi liniara,supraf,supraf specifica,dimens limita a

partic,struct supramolec a solid,duritatea,distrib partic dupa dimens.

3.Stabilit chim si inflamab mat.marunt este insot de crest temp,se imp

evit crest care sa dep tem de desc a mat macinat.

4.Temp.Modif st mater si comp lui sub act f mecanice.

5.Umidit=fact negativ care infl productivit inst de marunt.

MECANISM PROC DE MARUNTIRE

Este dif in fct de fortele care act si de contruct masinii.Marunt se poate

efect prin compresie si frecare a unei partic sau unui colectiv de
particule.mecan de marunt este sp conasoarelor cu falci,cu con si cu
valturi.Pt dom bine precizate se fol mecan de marunt mat solide prin soicit
in med gazoase si lq.Op de marunt este evaluata prin grd de maruntire
definit de rel:i=D/d,unde D=dimens medie a mat alim,d=dimens medie a
mat maruntit.

In fct de val grad de marunt op de maruntire pot fi impart in 2

categ:sfaramare,cu ajut concasoarelor si macinare cu ajut morilor.metoda
optima de marunt variaza in fct de material.

PRINCIPII TEORETICE ALE PR DE MARUNT

1.fenomenul ruperii-la marunt corpurilor solide,st lor se modif ,fiind solicit

mecanic si termic. La dep locala a rezist mat apar fie alunecari,fie rupere
fragila,fie reactie combinata. alunecarea rez dat efort unitare de
forfecare,iar ruperea fragila se dat efort unitare de intindere.Problemele
cele mai imp sunt cele ref la modul in care au loc fisurarea si ruperea.,care
influenteaza si forma partic rez din maruntire.
2.Energia necesara pt maruntire-cons de en pt marunt dep de propriet
fizico-mecanice,de tipul de solicit in proc de marunt si de gr de marunt. Cu
cat gradul de marunt este > cu atat en necesara este >.Au fost elab relatii
empirice care permit estim necesarului energetic.

Legea Rittinger=en necesara maruntirii este prop cu supraf nou creata

prin op:E=k2(1/d-1/D).

Legea Kick=en nec marunt este prop cu log grad de marunt a

mat:E=C1[lg(1/d)-lg(1/D)].Nici una din aceste legi nu perm calc cu exact a
en nec marunt.

Legea Bond are aplicab mai larga decat cel 2:E=W(radD-

radd/radD)rad100/d.

CLASIFICAREA MASINILOR DE MARUNT

1.In fct de gr de maruntire:masini de strivit sau

prese,concasoare,granulatoare,mori coloidale.

2.In fct de temp de lucru:la temp mediului,la frig(mori criogene)

3.In fct de modul princ de transm a f de maruntire:de soc,sfarmare prin

impact,de compresie,de frecare,de forfecare.

4.In fct de nat mat prelucrat:pt mat dure,p mat sticloase,pt mat plast,pt
elastomeri,pt amest.
MORI DE MARUNT:-mori cu ciocane,cu bile,cu cutite,raspel cu sita.

1.Moara cu ciocan-se fol pt marunt des casante,precum cele de sticla

,lemn.se clas in fct de tipul rot:cu ciocane orizontale si verticale.

Ca princ element este cuva care cont un el mobil cu un nr de ciocane fixate

pe un arb central actionat cu un mot electric.Pe gratar este fixat un disc de
maruntire.Aliment se face pe la partea sup,des este antrenat in misc de
rot.Sunt antrenate si des usoare precum cele de hartie ,plastic.Un nr mai
mare de ciocane conduce la i granulatie fina dar red product.

2.Mori cu bile-se compun din corp care exec misc de rot in jurul axei si
corp de macinare care impr cu mat supus macinarii form incarcat.Prin rot
morii incarcat este ridicata la o inalt care depinde de tur morii.De aici
corpurile cad,se ridica,cad.Cea mai simpla varianta este moara
cilindrica,compusa dintr-un tambur orizontal,captusit cu placi de otel dur,la
cele doua capete are deschideri pe cate 2 lagare.Alim se face prin gura de
alimasoc cu un dozator.Alta varianta: moara conica cu bile este prevaz cu
un corp conic in care corp de macinare sunt 2 seturi de bile cu dimens mari
si biole cu dimens mici.este o var construct in care se realiz o utiliz mai efic
o energ consumata in moara.

Avantaje mori cu bile:-perm macin unor variate tipuri ds;-au product

ridicata;-sunt simple;-pot realiza grade ridicate de maruntire si o finete rel
const a mater maruntit.Dezavant: -polueaza fonic;-utilaje cu masa si vol
mare,consum rid de energie si randam scazut.

3.Concasoare percutante-se compun dintr-o carcasa circulara confect din

placi de otel sudate cu placi de percutie conf din otel dur.In int cuvei se rot
un arb pe care sunt fixate cutite dure si schimbabile.ds este preluat de
ciocane,antr in misc de rot,iar dim maruntitului este controlata prin dist cutit
si placa percutanta.

4.Raspelul cu sita-se fol in unit de compostare,se compune dintr-un gratar

cu 2 sect,deasupra lui se rot raspelul.In zona cu dinti mater este rup
fasii,maruntit,iar in zona cu orif se realiz separarea..ca dezavant –are o
prod mai mica decat a morilor cu ciocane sau cu bile.-avantajul simplitatii.
SORTAREA

Este op de izolare a unui comp dintr-un amestec.Se cunosc:-sort

dimens,densimetrica,hidraulica,optica,magnetica,electric,termica,manuala,f
lotarea(tens superf)..Prin rap la op de marunt,sortarea poate fi:primara,in
cazul in care prec op de marunt;-interm,at cand se real intre 2 et de
marunt;-finala,at cand se real la sf proc de marunt.

Clasare sortare dimensionala:-mecanica,pneumatica,hidraulica.

Fact care infl efic op de cernere:-Efic este aprec prin:-productivit si

randam de separare

1.Cond in care se realiz separarea:-cernerea poate fi uscata sau

umeda.cea mai fol este cern uscata.

2.Nat mater supus cernerii.Mater cu granul prea fina pot optura prin sita.Se
mics supraf pe care se poate realiz cernerea,-o productivit mai mica.

3.Forma granulelor.Pot exista materiale cu forme care pot impiedica desfas

procesului.

4.Distrib dupa dimens.Pot exista part care au dimens precum orif si pot sa
treaca prin sita,astfel infunda orific,reduc productivit si red rand inst.

5.Alimen sitei-un debit de alim mc cond la scad productivit;-un deb de alim

mare care conduce la o gros mai mare a mat,ingreun particula sa ajunga la
supraf activa si reduce rand de separare.

6.Supraf activa de cernere=raportul dintre supraf deschizat si supraf totala

a sitei.

7.Forma construct si dimens sitei-se urm ori de cate ori este posibil ca lung
sitei sa asigure un parcurs cat mai lung al mat pe supraf separatoarelor.

8.Miscarea mater pe sita-este determ de modul in care este actionata sita.

Scheme de miscare a sitelor:

Scheme de cernere.cand mat trece peste o supraf de sep se det:-cernutul

si refuzul.In legat cu ord in care se obt fract exista 3 posib:-de la mare la
mic;-de la mic la mare;-var combinata.Aparat:1.gratarul fix=un sist alcat din
bare metalice fixate pe un cadru inclinat in lungul
barelor.Avantaje:simple,nu consuma energ,se intret usor.Dezavant:nu
realiz o separ f fina ,se pot fol numai pt mat uscate si pt cele care se depl
usor in lungul barelor.2.Gratare cu bare mobile.Barele exec o misc alternat
fiind action de un arb cotit.3.Ciur rotativ-supr de separare este form din
tabla perforata sau o plasa de sarma.Intregul ansamblu este rotit intr-un
plan inclinat fata de orizontala.4.Sita tambur-are avantajul ca perm asoc
unor dispozit cu ajut carora se pot desface sacii in care au fost ambal
ds.5.Site si ciururi oscilante.se comp din una sau mai multe rame dispuse
in etaje.Avantaje:-un grad de utiliz a supraf d cernere >;-spatiu de montare
mai redus;Dezavant:-princ generat de tipul de misc(vibr) necesita o
montare stabila.

Clasarea pneumatica: Dezavant:necesita o supraf mare de cernere,o

durata indelungata de mentin a mat pe site;-o mare probab de infundare a
ochiurilor sitei.Ac met fol antrenarea diferent a part componente intr-un
curent de aer.Aparatele se num separatoare pneumatice cu aer:cu recirc
de aer,cu trecerea directa a aerului,cu trec in zig-zag a aerului.

Sortarea pneumatica-sort densimetrica. Se fol cu precad:separatorul

rotati cu curent de aer si instal de aspirare.Sep rotativ cu aer este compus
din tambur rotativ,camera de separare si decantare,sist de aer
comprimat.Ds marunt si cernute sunt transp cu ajut unei benzi rulante catre
part sup a tamb.Mat usoare sunt antren cu aj aerului in cam de
decantare,iar cele grele sunt desc pe parte inf a tamb.

Sortarea magnetica-fol propr mat feroase de a interac cu campul

magnetic.Un sep magnetic se real cu ajut unor magneti asez asupra
benzilor de transp a ds.S-a doved ca o ef sup poate fi obt daca sep magn
este aplicata mat maruntite.
Sortarea termica-fol comport diferita la temp a dif componente dintr-un
ds.este recomandat la sep mat plastice din amest cu metale.

Sortarea electrica-folos incarc electrost diferita a diferit mat dintr-un am de

ds,det de dif dintre propriet lor electrice.Separat electric este form din 2
electrozi,din care unul este legat de un tambur cilindric rotativ.

Sortarea optica-este met in care sep dif compon dintr-n ds se face pe

baza diferen de culoare.Utiliz echip cu radiatie infrarosie face posibila si
sort in fct de tipul de material.este fol pt dif tipuri de mat plastice.

Sortarea manuala- este cea mai sigura met de sep a comp unui ds.Este
util pt sort ds casnice,din mica ind sau comert,colectate integral sau
selectiv.In fct de obiectivul propus avem;sortare pozit in care se extrage
mat recuperabil si sort negativa in care se elimin impurit si mat daunat.

Flotarea-este met de sortare care poate diferentua intre comp cu densit

specifice foarte apropiate.Este proc de separare din apa a part cu densit
medie mai mica decat a apei.Sortarea prin flotare se fol pt indepart impurit
din carbuni ,minereuri,barita,zgura.Dom prin de utiliz este cel al fabricii de
hartie.

TEHNICI DE CURATIRE A DS

Op de curat se fol at cand ds se poate utiliza ca mat prima sec.Curatarea

se poate face cu apa si fara apa.Proc folosite:-purif mecanica si spalarea.

Purif mecanica-ex.trat ds din plastic pt indep ds de carton,hartie.Foloseste

ca o et presarea ambal colect de la popul pt compactare si red
volul.Spalarea:-se real in 3 et:1.Prespalarea-are rolul de a inmuia
contaminantii puternic aderenti si de a indepart impurit grosiere.2.Spalarea-
poate indeparta pana la 98%impurit.Poate fi control de urmat factori:-gradul
de maruntire a ds;-flota def ca rap dintre vol lq de spalare si masa ds.-
temperat-crest temp determ imbunat perform spalarii;-reg hidraulic-
turbulenta-agit intensa grabeste si imbunat spalarea.3.Clatirea se real dupa
spalare,consta in proiect unor jeturi de apa curata peste material.Utilaje
folosite: bai de spalare,care pot fi cilindrice sau ovale,orizontale sau
verticale.

Uscarea- este op prin care se elimina apa de spalare antrenata mecanic

pe supraf mat spalat.Indepartarea se poate realiza prin:stoarcere
libera,mecanica si uscare.Stoarc libera se realiz prin plasarea mat ud pe
site vibr,benzi transportoare perforate etc.Stoarcerea mecanica asig red
umidit mat,fol storcatoarele.Cele mai fol storcat centrifugale.Uscarea este
op de indepart a apei ret pe materoal in urma op de spalare sub act ag
termic.Practica fol:uscat care lucreaza sub vacuum,care lucr in curent de
aer cald intr-un strat fix sau fluidizat.

Compactarea si balotarea ds-este op care se aplica ds voluminoase pt a

le red volumul si pt a eficient op de transport si stocare.In cazul amb de
plastic se fol tamburi cu tepi.Ds de hartie si carton pot si compact cu prese
mecanice si hidraulice.Op se pot realiza la st de colectare sau in mijl de
transp echipate coresp.

VALORIFICAREA DS

In ierarh et de gestionare,etapa de valorif ocupa a 3 a poz.Directii de

valorif.Valorif materiala=proc in care ds separate pe sortim pure sunt
prelucr pt a genera prod noi identice sau dif de prod initial.Categ de
ds:sticla,h+c,mat feroase,nefer.Este economica at cand se face colect
selectiva.Un caz partic de valorif este cea biol.Se po valor ds care cont
subst organice nat si de sinteza.Alta valorif este cea energetica-se util ds
pe post de energie termica si electrica.

REUTILIZ DS=folos de m multe ori al aceluiasi produs.Un caz particular

este acela al ambal care se refol in alte scopuri decat cele pt care au fost
proiect initial.O alta categ a reutiliz unui ds cu eludarea normelor restrictive
in vigoare.

Conditii ce trebuie indepl pt a fi reutilizate:1. Propr si caract fizice ale mat

permit un nr de cicluri in cond normale de utiliz stabilite.2.Este indepl cond
de manip a ambal cu satisfacerea cond de sanatate si securit.3.Este indepl
cond mater/ambalaj care nu mai poate fi ref sau reutil.Avantaje:-econom
de nerg si mat prime sunt mai mari in cazul prod reutiliz.-costul de manag
ds este mai mic in cazul reutiliz.-reutiliz conduce la crearea unor noi locuri
de munca pt econom in curs de dezv.-un prod care poate fi reutiliz este mai
ieftin decat unul de folosinta.Dezavant:-reutil pp op de transp si curatare
ceea ce inseamna cost suplim.-Prin reutil,unele produse diminuate calitativ
pot genera accidente.-Bunurile proiect pt a fi refol trebuie sa fie mai
trainice.

RECICLAREA=proc prin care mater vechi sunt reutiliz pt realiz unor prod
noi.Este refolos mat din care este realiz un obiect,pt a prod obiecte noi cu
aceleasi folos,cu aceleasi functii sau altele.Categ de ds recicl:h+c
veche,sticle vechi,metale v,mat pl v,text v.Conditii de reciclare:1.Mat este
valor prin reprocesare prin introd altui proc de prod.ds treb sa cont un
anumit proc de mat reutiliz.2.Cond minima in cazul reutiliz/recicl pt rec de
energie.Ds tresa aiba o putere calorica minima.3.Recicl sub forma de
compost.Cond minima ds este un cont minim de comp biodegrad.4.In cazul
valorif biol cond este prez unor comp care sa perm descop fiz,chim,term si
biol.

CATEG DE MAT VALORIFICABILE.

1.Hartie si carton.Princ tip de hartie recicl:h poligrafice,h si cart de

impachetat,hartii de uz casnic,h+c tehnice speciale.Surse de ds
h+c:tipografie,editura,unit comerc,populatia.Directii de valorif:1.valorif ca
mat fibroasa,la fabr din nou a hartiei,utiliz hartiei pt prep cartoanelor.Prelucr
tehn a fibrelor mai scurte reduce productivit si creste pierderile tehn.2.Dom
constructiilor-se poate fol ca mat izolant,pt fabric de placi fibroase
etc.3.calit de combustibil:Se fol am hartiei cu lemn si rest de mat
platice.Avantaj:red cant de lemn fol,consumului de en,costurilor de
transp,red chelt de productie.

2.Mat plastice.Dir de valorif dep de nat mat plast colect.Din des de

polietilena de inalta pres se conf recip,rezerv,galeti.Ds de polistiren fol ca
ambalaj in acelasi scop.Ds de PVC pot fi transf in placi,lemn,termoizolante
in constr.Supuse unor transf chimice ,ds plast pot fi transf in mat prime
petrochimice,uleiuri,gaze.Proc chimice la care pot fi sup mat
plast:hidroliza,piroliza,gaze,proc de red industriala.Valorif energetica pp ard
ds plast cu scopul de a obt en termica si ult energie electrica.Se elim gaze
deoseb de pericul.Clasif mat plast:mat termoplastice si duroplastice.Incadr
unui mat plastic dep de natura acestuia:-mat plastice cu timp de utiliz
scurt;-mat plast cu timp de utiliz mediu(ambalaje sp,seringi,aparate de uz
casnic);-mat plast cu timp de utiliz mediu: tevi,carcase pt aparate,ob de uz
casnic.Infrastruct.:dezv infract de colect este condit de cerintele
pietii.Valorif mat plast acopera cost de colect,prelucrare si
transport.Centrele de colect sunt dotate cu echip pt compact si balotare ds
pt a red chelt transport.se realiz si op de sortare.Potential de contamin:-in
gen mat plast sunt cont cu mat straine.Prez ac impurit red calit mater
recuperabil,cere op costisit de sortare,Avantaj:-econ la cons de mat prime;-
econ de energie;-prot med inconj.

3.Mat textile. Intra in categ prod tesute si netesute,tricotajele de orice mat

txt scoase din uz,care pot prov din gosp individ,unit milit,spitale etc.Pt a
intra in proc de fabric,ac nu treb sa contina:bucati text putrede,sa nu cont
corp straine,subst care se intaresc la contact cu apa etc.Deci este efic
colectarea lor selectiva,uscata si dupa igienizare.Etape de valorif:-sortarea
pe categ diferite;-ambalarea in baloturi f bn presate;-depozit in spatii
aerate;-transp care se realiz cu mijl auto sau cai ferate.Dir de
valorif:1.carpe de sters.2.fibre secund in proc de profil textil.At cand se
opteaza pt recicl in amestec proc tehn sunt amplif,cond de lucru sunt
costisit si echimp sp sunt scumpe.

4.Sticla. Ds de sticla pot fi clasif in fct de prov:-1.reuneste cioburile care

sunt generate de fabr de sticla:-cioburi albe din art de menaj;-ciob semialbe
sin art de menaj; ciob brune de ambalaj;-ciob verzi de ambalaj;-ciob
colorate.2.contine ds de sticla prov de la furnizori tip centre de colect.3.o
categ sp o repr ciob de la televiz care se colect separat.Surse de ds de
sticla:fabr de sticla,de medicam,prod cosmetice,alimentare.Pot de
contamin.Ds de sticla pot fi cont f usor,dar pot fi curatate f usor in et de
spalare-curatare.Infrastruct.asig desf et de colect,depozit,transp a ds.valorif
inc la centrele de recicl cu op de pisare.praful de sticla este vandut intrepr
de prelucr a sticlei.din sticla recicl se conf:recip noi,vata de sticla,fire de
sticla.Avantaj:-econ de mat prime,econ energetice,-avat ecologice precum
red emisiilor la exploat,transp si prepar mat prime,afect mai redusa a
peisajului.

5.Mat metalice.Princ surse:dif industrii,des menajere,stradale.Clasif:mat

feroase si neferoase.Des met din mat fer.Surse:ind sider,ind constr de
masini,ind de cai ferate;surse de mat fer obt din afara proc tehn:-mijl fixe
casate,mat colect de la pop.,mat fer refol din ind sider.A.Mat feroase din
ind sider de clasif:mat prafoase,sub forma de bucati.mat prafoase de obt
sunt f de praf sau mal colect de la st d epurare a gazelor si a apelor
uzate.Reziduurile de met feroase sub forma de mal in ap uzate.contin 60-
70% fier.mat fer sub forma de bucati rez din proc de elab a fontei si otel,din
proc de laminare.in cadrul comb siderurg sursele de mat feroase de amb
tipuri pot fi gr :1.mat feroase de la sect furnale gen ds bucati mult mai mici
decat cele de praf.2.mat fer de la sect otelarie.in acest desc ds fer bucati
sunt generate intr-o prop >.Ds tip bucati se prod in dif forme:-otel,lingouri
turnate incomplet,lingouri cu defecte,otel lipit si solidif in oalele de
turnare.3.Mat fer de la sect laminare-mat tip bucati const cant cea > de
ds.4.Mat feroase de la sect forja.Se gener:mat prafoase prov din pulberi
met si praf metalic asoc cu praf abraziv si des feroase etc.B.Mat feroase
refolos:ind constr de masini,ind constr metalice care gen ds:rest rez prin
taiere,stantare,aschii metalice.Mat fer din alte ind:cenusa de pirita prov de
la fabric acid sulf si,namolul rosu obt de la fabric oxid de Al din bauxita.Pot
de contam.Mat fer refol sortate din ds menajere sunt contam cu subst
org,alim,deterg.Infrastr.Ds cu cont de mat feros se colect si se sort in
cadrul sect specializ din intrepr care le-au prod sau la centrele de valorif si
recup.Valorific: aschiile din mat feros se pot fol ca atare ca incarcat pt
cuptoare sau furnale.se brichet in ins de presare la cald.

6.Metale neferoase.Cele mai des valorif nefer sunt: al,Cu,Zn si Pb.Pt

identif lor se fol simboluri si coduri.In gen,impurit sunt reprez de
umidit,ulei,grasimi,pietris etc.Revalorif ds de Al.Al ocupa locul 2 dupa otel
in ceea ce priv consumul.Etape:-colectarea-avantaj-se creeaza posib ca
buc sau aschiile generate sa fie fol fara a fi necesara o analiza ch.Se
recom colect pe dimens.2.Sortarea.se recom sa fie realiz la centrul de
colect.3.Depozit.Op este real in fct de modul de prezent al mat
resp.4.Transp.Se real cu vagoane de cale ferata sau cu mijl
auto.5.Pregat:etapa cupr op care depind de forma si dimens
mat.6.Separarea folos echip electro-magnetice cu banda magnetica.At
cand mat refol sunt fol sub forma de aschii se pot utiliza:ciu vibrat,concasor
cu ciocane artic,uscator rotativ etc.

Mat refol din Cu si aliaje de Cu. Proc de valori a Cu cuprinde et:-

dezmembrarea in unit de profil sau centre de colectare.-sortarea se poate
realiza mecanic sau manual;-balotarea-prese mecanice sau
hidraulice.Daca op de
pregatire(descarcare,sfaramarea,centrifugarea,cernere finala,separare
electrom,dep in buncare) se realiz in centrele de colect,ea este urm de et
de balot si transp la unit de prelucr.

Mat ref din Zn si aliaje de Zn. Pot fi Zn vechi prov din

table,sarme,piese,alama veche sub forma de piese ,armaturi
etc.Etape:1.Separ dimens:se realiz de cele mai multe ori manual si are
scop red pierd de metal in op de oxid sau de topire.2.Red dimensiunii
bucatilorcare se recicl.3.degres si uscarea se realiz prin
centrifug.4.Uscarea urm elimin apei.5.Ciuruirea.6.separ
magnetica.7.Presare si pichetare:prese.

Mat ref din Pb si aliaje de Pb.In fct de str si comp ch,mat ref pot fi:-ds
metalice din pb si aliaje de Pb;-ds oxidice de Pb;-placi de acumulatori de
Pb.proc de prelucrare a ds de Pb cupr etapele de:-colectare in
containere,descarcare pe platf de sortare.in cazul des curate tehn de prel
este f simpla la temp 350-400.Topitura formata se toarna in lingouri de
40kg.In ultima per au f realiz si se utiliz inst speciale pt recup Pb din
acumulatoare,pt a prot personalul de intox si arsuri.

Mat ref din cauciuc.Princ op de val este reesaparea.Op consta in aplic

unei benci de rulare noi pe anvelopa uzata pregat anterior pt a asig o perf
aderenta,.Op este urm de vulcanizare.Anvelop inadecvate se fol drep
combustibil pt cuptoarele de ciment.Se poate valorif:mater de asfalt a
strazilor,ca termoizolant.2 dezavant.-chelt suplim pt realiz op prelimin de
marunt si incarc in cuptor;-chelt suplim.Cond tehn:-se colect si se livr numai
in stare curata si uscata la centr de colect se sort pe tipuri de anvelope.Se
verif bucata cu bucata la int si ext.Anv se depozit in poz vert pe sorturi si se
acopera pt prot .Per de depozit la centru este de max 3luni.

Metoda de tratare termica a ds.Cele mai cun metode

sunt:incinerarea,piroliza,coincinerarea,proc de uscare.Cel mai fav
procedeu este incinerarea..Rezult acesteia poate fi:-inertizarea des rezid
cu dim la minim a emis in apa si aer;-distrug comp nocive organice si
anorg;-red masei si vol de ds ce urm a fi depozit.Ca proce,inc este o met
termica de elim a ds prin ox completa la T inalte.ds supuse ac trat-ds
municip.O inst de incin cupr compart in care se pot desf urm op:-preluare
ds,stocare temporara,incarc unit de incinerare,elimin si trat cenusa
reziduala;trat si valorif emisiilor gazoase.1.Prel ds debut cu o et de
cantarire care stab cantit de ds livrate.Este obligat un control vizual al
autoveh cantarit.Cantar se face magnetic sau electrom.Punctele de desc
se amplas in apropierea incinerat.2.Stocare prelimin si prelucrarea.Sis de
stocare temporara serv ca tampon de alim,dar in acelasi timp ca sp de
sortare in care sunt depist si indepart comp peric.ca op de trat prelimin:-
sortarea;-reduc dimensionala.Pt marunt se fol mori cu ciocane sau cu
cutite,dot cu sist de aspirare.Cuptorul este alct din 5 zone de combustie:1.z
de uscare-unde des se incalz pana la T=100 cand se ind apa.2.degazarea-
unde tem atinge 250,se indepart volatilele.3.ard completa are loc in a 3a
reg a grat unde se at tem care asig ard completa a ds.4.Gazarea-op in care
sunt prel ds care nu au fost oxidate compl in et de piroliza.5.Post-
combustia.Trebuie sa se mentina o pres mica fata de zonele invec pt a
evita imprast emisiilor si a praf.3.Alim camerei de incin.Intrarea se face prin
palnia de alim care are un sist de grad.Din palnie des trec printr-un put de
umplere spre camera de incinerare.4.Incinerarea propriu-zisa-se real in inst
dea rdere cu grat si inst de ard cu cuptor rotativ.Inst de incin cu gratar=au
la baza un gratar de ardere fixat la partea inf a camerei de ardere inchisa la
part superioara.Barele pot fi racite cu apa sau aer.Pornirea inst se face
dupa etapa de preincalz.cand s-a at temp optima de inc,ds sunt aprinse cu
ajut unor arzat de aprindere instal in cam de ardere.Alim cu aer se face
printre grat arzat ,prin bare,de jos in sus cat si prin interm unor disp
supliment ampl in cam de ard.5.Trat/elimin cenusii rezid.Cen rezid=rez proc
de incin.La incin des rez dif reziduuri solide si lq.Met de trat a cen rezid
depind de:-comp mat incinerate;-legisl in vigoare;-posib econom.Cele mai
imp directii sunt:-imbatranirea cenusii rezid;-separare mat fin;-
vitrifierea.Trat si valorif altor emisii. Ds fac parte din categ res energ
combustib secund.Au potent de combust,gener de energie care pot fi
valorif termic,electromag sau in sist bobinat.Recup termica se realiz prin
optimiz aburului sau a apei calde.,care pot fi fol pt a transm cald in proc de
tipul proc de ventilatie,climatiz,sau alim cu apa calda a consum casnici.Fol
caldurii de incin pt prod de abur este puternic infl de proces.este importanta
si incinerarea namolurilor de la st de epurare.

PIROLIZA.=procedeu termic in timp caruia are loc desc ch a mater

prelucr.Scopul pirolizei este acelasi cu al incinerarii.:red consid a vol de
ds,-trans intr-o forma care asigura o efic valorif a potent sau si o depozit
sigura.Piroliza sau degazarea=desc termica a mat organic cu elimin de
compusi in interv 150-900,cand se elim si mat volatile.Prod finite care pot
aparea:1.Combustibili/mat prime sub forma de asfalt,ulei,gaze de
ardere.2.Apa de condens cu imp dizolv in ea.3.Reziduuri asa cum
sunt:metale,sticla,nisip.Avantaj:este un proc simplu care poate fi fol si in
cazul unor cantit mici de deseu;-reprez o posib de recup a en si mat prime;-
este o met care asig prot med inc.

POST-GAZAREA.Met de conversie la temp inalte a subst cu cont de carb

in obt de combust gazos.Se realiz prin adaos de gaz reactiv care transf
rezid carboniz in alte prod gazoase.Apa rezid este impurif in subst org si
poate fi util numai dupa epurare.

COINCINERAREA .Avantaje:-red cantit si mai ales a vol ds depozit;-valorif

energet a d acolo unde valorif mat nu este posib;-conserv res de mat
prime.Var de coinc:-in centralele electrice-utiliz in ac scop a ds este limitata
de:-posib limitate de stocare in centr electrice;-necesit efect unor op
prelimin de prelucr care sa mareasca ef conversiei energetice.

PROCEDEE DE USCARE. se fol la uscarea namol.La aleg proced este

imp daca nam este mirosit sau u.In caz celui mirosit se recom un proces
indirect de uscare in recirc de vapori.Se cun 2 var:in primul caz pot fi gaz
rezid,abur suprain,vap de apa.Pot fct in sist inchis cu abur suprainc,in care
se condens aburul in exces.In sis deschis gaz rezid inca fierb parasesc
uscat impr cu aburul,La uscare sunt generate si alte subst volatile.Ac
uscare are rolul de a red umidit din namolul orasen in ved valorif acest ca
ingras sau combustibil.Avantaj:timpul de uscare f scurt.