5.

Metoda
de studiu organic
Buzan
Subiectul studiului este împărţit în trei secţiuni:
Introducere, Pregătire şi Aplicare.

A Introducere
Privire de ansamblu
• Probleme legate de pregătirea pentru studiu

• Motive pentru teama şi reticenţa faţă de studiu

• Probleme care decurg din utilizarea unor tehnici standard de studiu

• Noile tehnici de studiu

Apropierea de situaţia de studiu - o problemă înainte de a începe

Persoana care la ora şase seara entuziast hotărît şi bine intenţionat îşi propune să
studieze pînă la miezul nopţii este o persoană cu care eşti deja familiar. La ora 6 se
apropie de biroul lui, şi îşi pregăteşte cu atenţie tot ce are nevoie în vederea
perioadei de studiu care va urma. După ce a pus totul la locul lui aşează cu grijă
fiecare obiect din nou, acestz lucru oferindu-i timpul să compună prima scuză: el
reaminteşte că de dimineaţa nu avut destul timp pentru a citi toate articolele de
interes în ziar. De asemenea, el realizează că, dacă urmează să studieze este mai
bine să îndepărteze complet astfel de mărunţişuri înainte de a începe acest efort.

El pleacă prin urmare de la birou, răsfoieşte ziarul şi observă că sunt mai multe
articole de interes decât crezse iniţial. Observă de asemenea, secţiunea de
divertisment. În acest moment i se va părea o idee bună să-şi planifice prima sa
pauză, probabil programul interesant de o jumătate de oră între 8 şi 8.30 pm.

El găseşte programul şi acesta începe în mod inevitabil la aproximativ 7 pm. În

acest moment, îşi spune "ei bine, am avut o zi grea şi nu mai este prea mult timp
înainte de începerea programului, şi am nevoie oricum de o pauză, şi relaxarea mă
va ajută să mă apuc de studiu. ... Se întoarce la biroul său la 7:45, pentru că
începutul din următorul program a fost, de asemenea un pic mai interesant decât ar
fi crezut el.

În acest stadiu, el stă încă la birou bătînd darabana pe o carte cînd îşi aminteşte că
are de dat un telefon la un prieten, care, ca şi articolele de interes din ziare, este cel
mai bine de clarificat înainte de a începe studiul.

Telefonul este, fireşte, mult mai interesant şi mai lung decît planificase iniţial, dar
în cele din urmă la studiosul se află înapoi la biroul său pe la aproximativ 8:30.

În acest moment el stă la birou, deschide cartea cu o dovadă de hotărîre fermă, şi

începe să citească (de obicei, o pagină), atunci cînd resimte primele îndemnuri ale
foamei şi setei. Aceasta lucru este dezastruos pentru că realizează că cu cît aşteaptă
mai mult pentru a-şi satisface aceste nevoi, cu atît ele se vor înrăutăţi, şi cu atât mai
perturbat va fi de la studiul său. Singura soluţie evidentă este o gustare uşoară.
Acest lucru, cu preparativele sale, creşte ca structurile asociative ale unei hărţi a
minţii, pentru că tot mai multe elemente gustoaseă sunt legate de ideea centrală a
foamei. Gustarea devine un ospăţ.

După ce a eliminat acest ultim obstacol se întoarce la birou cu gîndul că de data

asta nimic nu poate interfera cu dăruirea sa. Primele fraze de pe pagină sunt
cercetate din nou .. . atunci cînd îşi dă seama că burta lui este incontestabil mai
grea şi somnolenţa se instalează. Mult mai bine ar fi în acest moment privească
celălat program interesant de jumătate de oră de la ora 10, după care digestia se va
fi finalizat şi pauza îi va permite să se apuce într-adevăr de sarcina sa.

La ora 12, îl găsim adormit în faţa televizorului.

Chiar în acest moment, când el a fost trezit de cineva care intră în cameră, el va
crede că lucrurile nu au mers prea rău, pentru că s-a odihnit cum trebuie, a mîncat
bine, s-a uitat la programe interesante şi relaxante, şi-a îndeplinit angajamentele
sale sociale faţă de prietenii lui, a digerat informaţiile zilei, şi a creeat toate
condiţiile pentru ca mâine, la ora 6 ....

Studiul ca o ameninţare

Episodul de mai sus este amuzant dar implicaţiile acestuia sunt semnificative şi
grave. Pe un anumit nivel povestea este încurajatoare, deoarece, prin faptul că este
o problemă cu care se confruntă toată lumea ea confirmă ceea bănuiam de mult
timp: toată lumea este creativă şi inventivă şi sentimentele pe care le au mulţi
despre lipsa lor de creativitate sunt inutile. Creativitatea demonstrată în exemplul
studentului de reticent nu este foarte utilă. Dar diversitatea şi originalitatea cu care
creează motivele pentru a nu face diverse lucruri sugerează faptul că fiecare
persoană are multe talente care pot fi aplicat în direcţii mai constructive!
Fig. 43 În prezent informaţia capătă mai multă importanţă decât individul.
Ca urmare el este potopit şi aproape "copleşit" de toată aceasta. Explozia
informaţiei şi a publicaţiilor continuă într-un ritm năucitor, în timp ce
capacitatea individului de a o folosi şi studia rămîne neglijată. Pentru ca el să
facă faţă situaţiei el nu trebuie să înveţe "fapte brute" ci moduri noi de
manipula şi studia informaţia - noi moduri de a folosi abilitaţile lui naturale
de a învăţa, gîndi, reaminti, creea şi rezolva probleme. Vezi, de asemenea, fig. 45 şi
pagina de text 125.

Pe un alt nivel povestea este descurajatoare pentru arată teama răspândită a

majorităţii atunci când se confruntă cu un material de învăţat.
Această reticenţa şi teama provin la sistemul şcolar bazat pe examinare în care
copilului i se dau cărţi pentru materiile făcute la şcoală. El ştie că manualele sunt
mai "grele" decât cărţile şi romanele; el ştie de asemenea că ele presupun multă
muncă; şi mai ştie şi că el va fi testat asupra cunoştinţelor dobîndite din aceste
cărţi. Faptul că acest tip de carte este "greu" este descurajator în sine. Faptul că el
reprezintă muncă este, de asemenea, descurajator deoarece copilul ştie instinctiv că
el se află în imposibilitatea de a citi, nota şi aminti corespunzător.

Şi faptul că el va fi testat este adesea cel mai grav dintre acestea trei. Este
bine cunoscut faptul că această ameninţare poate perturba capacitatea de lucru
creierului în anumite situaţii. Există un număr enorm de cazuri de oameni care
literalmente nu pot scrie ceva într-o situaţie de examen în ciuda faptului că îşi
cunosc bine subiectul - aşa cum sunt cazuri de oameni care, chiar dacă acestea sunt
în stare să scrie un răspuns, au blocaje mentale care îi fac să uite complet toate
domeniile de cunoaştere în timpul unui examen. Şi în cazuri extreme mulţi oameni
s-au cunoscut au petrecut două ore de scris frenetic presupunând că răspund la
întrebare, cînd, de fapt ei repetau din nou şi din nou nume propriu sau un alt
cuvânt.

Confruntandu-se cu acest tip de ameninţare, care este cu adevărat

îngrozitoare pentru mulţi, copilul are una din cele două opţiuni: el poate fie să
studieze şi să se confrunte cu o serie de probleme fie să nu studieze şi să se
confrunte cu altă serie de probleme. Dacă studiază şi se descurcă rău, atunci el se
dovedeşte "incapabil", "greoi", "prost", sau orice alt apelativ negative găsit pe
moment. Desigur, acesta nu este cazul cu adevărat, dar el nu are de unde să ştie că
sistemul este cel care nu îl testează corespunzător şi nu este propria sa prostie cea
care cauzează "eşecul". Dacă nu studiază situaţia este diferită. Confrunt cu eşecul
la un test sau un examen, el se poate spune imediat că, desigur, el nu a reuşit,
pentru că nu a studiat şi “oricum nu era interesat de aceste lucruri ".

În acest fel el a rezolvă problema într-unul din următoarele moduri:

1 El evită atât de testarea cît şi ameninţarea la adresa stimei de sine pe care ar
implica-o studiul;
2 El are o scuză perfectă pentru eşec;
3 Dobîndeşte respectul altor copii pentru că îndrăznşte să atace o situaţie care îi
sperie pe toţi. Este interesant faptul că un astfel de copil va dobîndi de multe ori în
rolul de lider.

Este interesant de observat că, chiar cei care iau decizia de a studia, îşi vor
rezerva o mică parte din ei pentru a se comporta ca unul care nu studiază. Persoana
care obţine scoruri de 80 sau 90 la suta va fi găsită folosind exact acelaşi scuze
pentru a nu obţinere 100 la suta, ca şi cel care nu studiază pentru eşecul său.

Fig 44 În educaţia tradiţională informaţia este prezentată sau "predată"

despre diferitele domenii ale cunoaşterii care înconjoară individual. Direcţia şi
debitul sunt de la subiect la individ – i se dau pur şi simplu informaţiile şi se
aşteaptă de la el să absoarbă, să înveţe şi să-şi amintească cât mai mult posibil.
Vezi, de asemenea, fig. 43 şi paginile 119-123.
 Abordări vechi şi noi ale studiului

Situaţiile descrise mai sus sunt nesatisfăcătoare pentru toată lumea cauză, au apărut
din diferite motive, multe dintre ele subliniate mai devreme în părţi din această
carte. Un alt motiv major pentru rezultatele slabe ale studiului se află în modul în
care am abordat atît tehnicile de studiu cît şi informaţiile pe care voiam ca oamenii
să le studieze.

Am înconjurat persoana cu o masă de confuză de subiecte diferite sau

"discipline" cerîndu-i acesteia să înveţe, să-şi amintească şi să înţeleagă un
ansamblu înspăimântător sub titluri ca matematică, fizică, chimie, biologie,
zoologie, botanică, anatomie, fiziologie, sociologie, psihologie, antropologie,
filosofie, istorie, geografie, trigonometrie, paleontologie, etc. În fiecare din aceste
domenii individului i se prezintă încă o serie de date, teorii, fapte, nume, şi idei
generale. Vezi Fig 44. Ce înseamnă acest lucru cu adevărat este că am adoptat o
abordare greşită a studiului şi a modului în care o persoană se ocupă de şi
relaţionează cu informaţiile şi cunoştinţele care-l înconjoară. Vezi fig. 44 şi 45.

După cum se poate observa din grafice ne concentrăm prea mult cu privire la
informaţiile referitoare la domenii "separate" ale cunoaşterii. Punem de asemenea,
prea mult accentual pe cerinţa ca individul să retruneze fapte într-o ordine
predigerată sau într-o ordine prestabilită, cum se întîmplă în lucrările standard de
examinare sau eseurile formale.

Această abordare a fost reflectată de asemenea în tehnicile standard de

studiu recomandate în şcoli, universităţi, institute şi cărţi deespre educaţia
continuă. Aceste tehnici au fost abordări "grilă" în care se recomandă ca o serie de
paşi să fie întotdeauna aplicaţi pentru orice carte studiată. O sugestie obişnuită că
orcie carte rezonabil de grea trebuie să fie întotdeauna citită de trei ori pentru a
asigura o înţelegere completă. Aceasta este un exemplu foarte simplu, dar chiar şi
abordărimai elaborate tind să fie la fel de rigide şi inflexibile - simple sisteme
standard care vor fi repetate cu fiecare ocazie de studiu.

Este evident faptul că metode ca acestea nu pot fi aplicate cu succes la fiecare carte
de studiat. Există o diferenţă enormă între a studia un text de critică literară şi
studierea unui text de matematică superioară. Pentru a studia în mod
corespunzător, este nevoie de o tehnică care nu forţează o abordare identică pentru
material diferite.
În primul rând, este necesar de să începi să lucrezi dinspre individ spre
exterior. Mai degrabă decât să-l bombardezi cu carti, formule şi examene trebuie să
ne concentrăm pe învăţarea fiecărei să înveţe aşa cum poate el sau ea să înveţe mai
eficient.

Fig 45 În de noile forme de învăţământ accentele anterioare trebuie să fi

inversate. În loc de a-l învăţa mai întîi pe individ fapte despre alte lucruri,
trebuie mai întâi să-l învăţăm fapte despre sine - fapte despre cum se poate
învăţa, gîndi, memora, creea, şi rezolva probleme etc. Vezi pagina de text 125.
Trebuie să ne învăţăm pe noi cum funcţionează ochii noştrii atunci când citim, cum
să ne amintim, cum să învăţăm mai eficient, cum putem organiza notiţele, cum
putem rezolva probleme şi, în general, cum putem folosi cel mai bine abilităţile
noastre, indiferent de subiect.

Sunt ispitit să observ aici că în societatea noastră avem Manuale de instruire

şi broşuri "Cum să faci" pentru aproape orice inclusiv cel mai simple de utilaje.
Dar când vine vorba de cele mai complicat, complex, şi important organism dintre
toate, nu oferim, practic, nici un ajutor.

Cea mai mare parte a problemelor prezentate în primul capitol vor fi

eliminate atunci când vom schimba accentul de la subiect spre individ şi modul în
care el selectează şi înţelege orice informaţii vrea. Oamenii vor fi echipaţi pentru
studiu şi memorare, indiferent dacă domeniul este interesant sau cunoştinţele
necesare. Lucrurile nu vor trebui să fie "predate" sau "înghesuite '. Fiecare
persoană va fi capabilă să aranjeze subiectele în propriul său ritm, căutînd ajutor şi
supraveghere personală numai atunci când realizează el că este necesar. Vezi Fig
45.

Un alt avantaj al acestei abordări este că se va face atât de predarea şi cît şi

învăţarea mult mai uşoare, mai plăcute şi mai productive. Prin concentrarea asupra
individului şi a abilităţilor sale vom fi reuşit să punem în sfârşit situaţia de învăţare
într-o perspectivă corectă.
Note personale
METODA DE STUDIU ORGANIC BUZAN

B. Pregătirea
Metoda de studiu organic este împărţită în două secţiuni principale: Pregătire şi Aplicare. Fiecare din
aceste secţiuni este împărţită în patru subsecţiuni:

Pregătire Timp

Volum

Cunoaştere

Întrebări

Aplicare Privire de ansamblu

Previzualizare

Privire în detaliu

Recapitulare

Este important de remarcat de la bun început că deşi paşii principali sunt prezentaţi într-o anumită
ordine, această ordine nu este deloc obligatorie şi poate fi schimbată, simplificată sau amplificată după
cum este nevoie în cazul textului respectiv.
Această secţiune se va ocupa cu Pregătirea:

Privirea de ansamblu

• Parcurgerea

• Stabilirea celei mai bune întrebuinţări a timpului

• Stabilirea zonelor (volumului) de studiu

• Adunarea întregii informaţii pe care cititorul o are despre subiect

• Definirea scopurilor şi a motivelor de studiu

Parcurgerea

Înainte de a face orice altceva, este esenţial să "răsfoieşti" sau să te uiţi prin întreaga carte sau periodic pe
pe care eşti pe cale de a studia. Răsfoirea ar trebui făcută în modul în care te uiţi printr-o carte pe care vrei
să o cumperi de la libraries au un ape care vrei să o împrumuţi de la bibliotecă. Cu alte cuvinte, o răsfoire
obişnuită darr destul de rapidă, frunzărind paginile, obţinerea unei senzaţii de ansamblu a cărţii, cu
observarea organizării şi structurii, a nivelului de dificultate, a proporţiei de diagrame şi ilustraţii pentru a
la text, localizarea rezultatelor, rezumatelor şi a secţiunilor concluzive etc. O metodă foarte utilă pentru
răsfoire este cea subliniată în capitolul referitor la lectură mai eficientă şi mai rapidă, Exerciţiul 7b,
pagina pagina 41, utilizând un ajutor vizual pentru a scana o pagină la fiecare patru secunde, şi asta nu
pentru un minut, ci până toată cartea a fost scanată.

După ce parcurgerea a fost finalizată, cei patru paşi de pregătire pot fi abordaţi mai eficient.

Timpul şi volumul

Aceste două aspecte pot fi tratate în acelaşi timp, deoarece teoria pe care se bazează ele este
asemănătoare. Primul lucru care trebuie făcut atunci începi să studiezi un text este să decizi cu privire la
perioada de timp pentru pe care o aloci. După ce ai făcut acest lucru, decide ce volum trebuie să acoperi în
timpul alocat. Motivul pentru care insist pe aceşti doi paşi iniţiali nu este arbitrar şi este susţinut de
rezultatele psihologiei Gestalt şi de unele descoperiri recente din Teoria Sistemelor (înainte de a continua
lectura uită-te la figura 46).

Psihologii Gestalt au descoperit că creierul uman are o tendinţă foarte puternică de a finaliza lucrurile -,
astfel, cei mai mulţi cititori vor afla că au notat formele din figura 46 linie dreaptă, cilindru, pătrat, elipsă
sau oval, linie zig-zag, cerc, triunghi, linie ondulată sau curbă, dreptunghi. De fapt, "cercul" nu este un
cerc ci un "cerc de spart". Mulţi văd acest cerc întrerupt ca un cerc. Alţii îl văd ca pe un cerc rupt, dar
presupun că artistul a vrut să-l încheie.
Fig 46 Recunoaşterea formelor.
Introdu numele formei pentru fiecare din figurile de mai sus alături de numărul corespunzător.
Vezi textul după finalizare.
Un exemplu mai abstract pentru dorinţa noastră generală de a completa lucrurile este tendinţa universală
ca încă de copiii să construim un limbaj care ne ajută ne orientăm şi să ne facem o idee completă despre
ceea ce ne înconjoară.

În cazul studiului luarea unei decizii despre timp şi volum ne dă o reprezentare imediate cronologică şi de
volum precum şi un scop sau un obiectiv. Acest lucru are avantajul suplimentar că permite legăturile
corespunzătoare să fie efectuate,mai degrabă decât să încurajeze o rătăcire în moduri mai puţin conectate.

O comparaţie excelentă este aceea a audierii unui lector. Un lector bun care încearcă să clarifice o
mulţime de material dificil va explica de obicei punctele de început şi sfîrşit şi va indica de multe ori
perioada de timp pe care intenţionează să o petreacă cu fiecare domeniu din prezentare. Publicul va găsi
discursul mai uşor de urmărit deoarece acestea puncte de reper cu care să lucreze.

Este recomandabil să defineşti fizic volumul de citit prin introducerea unor semne de hîrtie rezonabil de
mari la începutul şi la sfârşitul secţiunii alese. Acest lucru permite cititorului să se orienteze înainte şi
înapoi prin informaţia din volumul ales.

Un alt avantaj în a face aceste decizii de la bun început este că teama de necunoscut este evitată. Dacă ne
afundăm într-o carte mare fără nici o planificare, cititorul va fi continuu speriat de numărul de pagini pe
care în cele din urmă trebuie să le finalizeze. De fiecare data cand sta jos, el va fi conştient de faptul că
încă mai are "câteva sute de pagini de parcurs" şi va studia cu această ameninţare constantă în fundal. În
cazul în care el a a selectat un număr rezonabil de pagini pentru moment actual de studiu, el va citi cu
conştiinţa că sarcină pe care şi-a propus-o este foarte uşoră şi poate fi îndeplinită cu siguranţă.
Diferenţa de atitudine şi de performanţă va fi observabilă.
Există şi alte motive pentru a face aceste decizii privitoare la timp şi la volum care sunt implicate în
distribuţia efortului cititorului pe măsură ce trece timpul.
Imaginează-ţi că ai decis să studieze timp de două ore şi că prima jumatate de ora a fost destul de greu,
deşi ai realizat unele progrese. În acest moment descoperi că înţelegerea începe să se îmbunătăţească şi
evoluţia ta pare a fi tot mai rapidă.

Vrei să te baţi singur pe spate şi să iei o pauză? Sau vei decide să păstrezi noul ritm care merge mai bine
şi să mai studiezi o vreme până când începi să-ţi pierzi acest impuls? Nouăzeci la sută din oamenii
întrebaţi ar continua. Dintre cei care vor să ia o pauză, numai câteva ar recomanda şi altora acelaşi lucru!

Şi totuşi în mod surprinzător cel mai bun răspuns este de a lua o pauză. Motivul pentru acest lucru poate fi
văzut dacă ne întoarcem înapoi la discuţia din capitolul despre memorie şi volumul amintit dintr-o
perioadă de învăţare. În ciuda faptului că înţelegerea poate fi în continuare bună amintirea acestei
înţelegeri se va înrăutăţi dacă mintea nu ia o pauză, astfel graficul din fig. 18, este relevant pentru situaţia
de studiu. Este esenţial ca orice perioadă de timp pentru studio să fie împărţită în interval de 20-40 minute
cu mici pauze între ele. Vezi Fig 19. Practica obişnuită a studentului care petrece cinci ore de buchiseală
ca pregătire pentru examinare ar trebui să ţină de domeniul trecutului, pentru că a înţelege nu este totuna
cu a-ţi aminti şi mulţi care nu au reuşit la examinare îmi sunt martori.
Pauzele ele sunt importante în sine pentru un număr de motive:

1 Ele dau corpului fizic odihnă şi o şansă să se relaxeze. Acest lucru este întotdeauna util într-o situaţie de
învăţare, şi eliberează tensiunea acumulată.
2 Ele permit ca memoria şi înţelegerea "să lucreze împreună" cu rezultate optime.
3 Ele permit o scurtă perioadă de timp pentru ca informaţia abia-studiată să conceteze fiecare parte din
sine cu celelalte părţi – pentru a se intra-integra. Vezi Fig 21.

Acest ultim punct se referă de asemenea la capitolul despre memorie şi la graficul uitării pe măsură ce
trece timpul. Pe parcursul fiecărui pauze suma de cunoştinţe care poate fi amintită imediat din secţiunea
abia studiată va creşte şi va atinge un vârf atunci cînd următoarea secţiune este începută. Acest lucru
înseamnă că nu numai că va fi amintit mai mult deoarece perioada de timp în sine este cea mai bună, dar
de asemenea, că chiar mai mult va fi amintit datorită perioadei de repaus.

Pentru a sprijini acest lucru chiar mai mult, fă o scurtă trecere în revistă a ceea ce aţi citit şi o
previzualizare a ceea ce eşti pe cale de a citi, la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade de studiu.
A fost nevoie de cîteva pagini pentru a explica necesitatea de a decide o perioadă de timp şi un volum
care să fie acoperit, dar aminteşte-ţi faptul că deciziile ele însele sunt extrem de scurte şi de obicei vor
deveni automate atunci cînd eşti aproape să termini răsfoirea. Când aceste decizii au fost făcute pasul
următor poate să urmeze:

Notarea cunoştinţelor pe această temă

După ce am decis volumul care urmează să fie acoperit, scrie pe o bucată de hîrtie cît de multe ştii despre
subict cît de repede poţi. Pentru acest exerciţiu nu ai nevoie de mai mult de două minute. Notele ar trebui
să fie în formă de cuvinte-cheie şi model creative.

Scopul acestui exerciţiu este de a îmbunătăţi concentrarea, de a elimina hoinăreala mentală şi pentru a
stabili un ansamblu mental bun. Acest ultim termen se referă la umplerea minţii conştiente cu informaţii
importante mai degrabă decât lipsite de importanţă. Dacă ai petrecut două minute căutînd în băncile tale
de memorie pentru informaţii pertinente vei fi mult mai receptive la text şi va fi mai puţin probabil să
continui să te gândeşti la căpşunile şi smântâna pe care le vei servi după.

Din limita de cinci minute pentru acest exerciţiu este evident că nu este necesară întreaga cunoaştere a
unei personae – exerciţiul de două minute este destinat exclusiv pentru a activa sistemului de depozitare şi
pentru a îndruma mintea în direcţia cea bună.

O întrebare care va apărea este "cum rămîne cu diferenţa între a ştii aproape nimic pe această temă sau a
ştii aproape totul " Dacă cunoştinţele în domeniu sunt bogate cele cinci minute ar trebui să fie cheltuite
pentru a forma un model din cele mai importante diviziuni, teorii etc şi nume în legătură cu acest subiect.
Atunci cînd mintea poate trece prin informaţii mult mai rapid decât în poate să scrie toate asociaţiile
mentale vor fi în continuare "văzute" mental şi o buna direcţie şi coordonare mentală va fi stabilită.

În cazul în care cunoaştere a subiectului este aproape inexistentă cele două minute ar trebui să fie
cheltuite pentru a ordona cele câteva elemente care sunt cunoscute, precum şi orice alte informaţii care
pot fi conectate în orice fel. Acest lucru va da posibilitatea cititorului să se apropie cît de mult poate, de
noua temă, şi-l va împiedica să se simtă total pierdut aşa cum li se întîmplă multora în această situaţie.

În afara de a fi imediat util în studio o practică aprofundată cu modelarea informaţiei oferă o serie de
avantaje mai generale. În primul rând câştigurile individuale care rezultă din colectarea cunoştinţelor sale
imediate şi de stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la zonele de interes. În acest fel, el va putea să fie
mai mult la current cu propriile sale evoluţii şi va ştii ce ştie mai degrabă decât să fie mereu în situaţia
jenantă de a nu ştii ceea ce ştie - sindromul "Îmi stă pe limbă" şi sindromul "dacă aş putea să-mi dau
seama ce ştiu ".

În plus, această practică continuă de amintire şi de integrare a ideilor oferă un avantaj enorm în situaţiile
în care astfel de abilitati sunt esenţiale: examene, improvizaţii de discursuri şi a răspusul la întrebări,
pentru a da doar câteva exemple.

După ce perioada de cinci minute trebuie să trecem imediat la etapa următoare.

Punerea întrebărilor - definirea obiectivelor

După stabilirea în stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la acel subiect, este recomandabil să decizi în
continuare ce vrei de la carte. Acest lucru implică definirea întrebări la care vrei să afli răspuns în timpul
de lectura. Întrebările ar trebui să fie puse în contextul obiectivelor în vedere şi trebuie, la fel ca şi notarea
cunoştinţelor să fie făcută sub formă de cuvinte cheie şi hartă a minţii. Mulţi preferă să utilizeze un pix de
culoare diferită pentru această secţiune, şi, mai degrabă decât să înceapă o hartă nouă ei adaugă întrebările
lor cu cele deja existente pe harta cunoştinţelor actuale.

Acest exerciţiu, ca şi cel pentru notarea cunoştinţelor existente se bazează pe principiul stabilirii unor
seturi mentale corecte. De asemenea el nu trebuie să ia mai mult de cinci minute la început pentru că
întrebările pot fi redefinite şi adaugate pe măsură ce lectură avansează.

Un experiment standard pentru a confirma această abordare ia două grupuri de persoane care sunt, în
general, egale în ceea ce priveşte vârsta, educaţia, aptitudinile etc Fiecărui grup îi este dat acelaşi text şi
suficient timp pentru a finaliza cartea întreagă.

Grupei A i se spune că va primi un test cuprinzător referitor la tot materialul din carte şi că trebuie să
studieze în consecinţă.
Grupei B i se spune că va fi testată pe două sau trei teme mari care sunt discutate în carte, şi că trebuie şi
ei să studieze în consecinţă.

Ambele grupuri sunt, de fapt, testate pe întregul text, o situaţie pe care o poţi considera nedreaptă pentru
grupul căruia i s-a spus că va fi testat numai cu privire la principalele teme.

Ai putea crede că, în această situaţie, cel de-al doilea grup s-ar descurca mai bine la întrebări legate de
teme care au fost date, primul grup s-ar descurca mai bine cu alte întrebări şi astfel ambele grupuri ar
putea avea un scor final similar.
Spre surprinda multora, cel de-al doilea grup nu numai că se descurcă mai bine la întrebările legate de
teme, dar el realizează rezultate totale mai bune care include not pee mai bune pe toate părţile testului.

Motivul pentru aceasta este faptul că cele trei teme principale acţionează ca nişte cârlige care leagă între
ele informaţiile şi adună totul în jurul lor. Cu alte cuvinte întrebările principale şi obiectivele acţionează
ca centre asociative şi de conectare la care toate celelalte informaţii deven uşor de ataşat.

Grupul instruit să extragă tot din text nu a avut centrele la care să conecteze informaţia şi din această
cauză au bîjbîit fără repere prin masa de informaţii. Seamănă cu situaţia în care unei persoane îi sunt
lăsate atîtea altrnative încît sfârşeşte prin a nu lua nici o decizie; paradoxul în care încercarea de a obţine
tot nu aduce niciun câştig.

Punerea de întrebări şi de stabilirea obiectivelor poate fi văzută, la fel ca secţiunea care o precedă, ca fiind
tot mai importantă pe măsură ce teoria din spatele ei este mai bine înţeleasă. Trebuie subliniat că, cu cît
mai bine sunt stabilite aceste întrebări şi obiective cu atât mai bine se va descurca cititorul în secţiunea de
Aplicaţie a Metodei de studiu organic

Note personale
Note personale
C
Aplicaţie

Prezentare generală
• Privire de ansamblu a studiului

• Previzualizare

• Privire în amănunt

• Recapitulare

• Luarea notiţelor

• Continuare recapitulare

• Rezumatul
Privire de ansamblu a studiului

Unul din fapte interesante despre oamenii care folosesc cărţi de studiu este că majoritatea atunci cînd li se
dă un text nou încep să citească de la prima pagină. Nu este recomandabil să citiţi un nou text de la prima
pagină. Următoarele situaţie poate să ilustreze această idee:

Imaginează-ţi că eşti un fanatic jucător de puzzle. Un prieten vine la tine cu un puzzle gigantic învelit în
hârtie şi legat cu şnur, şi vă spune că este un cadou: "cel mai frumos şi complex mozaic conceput pînă
acum de om! ". Tu îi mulţumeşti ei şi, privind cum ea se îndepărtează din fata casei tale decizi că din acel
moment te dedici complet finalizării puzzle-ului.

Înainte de a continua, notează în detaliu paşii precişi pe care îi vei urma din acest moment pentru a realiza
sarcina. Acum verifica-ţi propriile răspunsuri cu următoarea listă compilată de la studenţi mei:

1 Te întorci în casă.
2 Scoţi şnurul.
3 Dai jos hîrtia.
4 Arunci şnurul şi hîrtia.
5 Priveşti imaginea.
6 Citeşti instrucţiunile, concentrîndu-te asupra numărului de piese şi a dimeniunii de ansamblu a
puzzle-ului.
7 Estimezi şi organizezi volumul de timp necesar pentru finalizare.
8 Planifici pauzele şi mesele!
9 Cauţi o suprafaţă de dimensiuni potrivite pentru puzzle.
10 Deschizi cutia
11 Goleşti conţinutul cutiei pe suprafaţa respectivă.
12 Dacă eşti pesimist verifici numărul de piese.
13 Întorci toate piesele cu faţa în sus.
14 Găseşti piesele de la margini şi colţuri.
15 Sortezi zonele colorate.
16 Potriveşti piesele eviedente între ele.
17 Continuzi să completezi.
18 Laşi piesele 'dificile' pentru sfîrşit (pentru că imaginea de ansamblu devine mai clară numărul
de piese folosite creşte şi creşte şi probabilitatea ca aceste piese să-şi găsească locul atunci cînd
contextul în care ele trebuie să se insereze este mai mare).
19 Continuă procesul pînă la sfîrşit.
20 Sărbătoreşte!

Această analogie cu puzzle-ul poate fi aplicată direct la studiu, în primul rînd ea clarifică de ce este atât
de important să nu începi studiul cu prima pagină, pentru că acest lucru ar fi ca şi cum ai începe puzzle-lul
în partea de jos colţul din stânga, şi ai insista să reconstitui întreaga imagine numai din acest colţ.

Ceea ce este esenţial într-o abordare rezonabilă a textelor de studiu, în special a celor dificile, este să-ţi
faci o idee bună despre ce se află în ele înainte de a te arunca cu capul înainte într-o catastrofă de învăţare.
Privirea de ansamblu este concepută pentru a efectua această activitate, şi pot fi comparată cu uitatul la
imagine, citirea instrucţiunilor precum şi găsirea pieselor din marginile şi colţurile puzzle-ului. Asta
înseamnă în contextul de studiu că trebuie să scotoceşti prin carte pentru toate materialele care nu sunt
incluse în corpul obişnuit de text folosindu-te de ajutorul vizual pe măsură ce faci acest lucru. Zonele de
de carte care vor fi acoperite în privirea de ansamblu includ:

rezultate tabele subtitluri

rezumate cuprinsul date
concluzii note marginale italice
indenturi ilustraţii grafice
glosare cuvinte scrise cu litere mari note de subsol
coperta din spate fotografii statistici

Funcţia acestei abordări este să vă asigure o mai bună cunoaştere a secţiunilor de grafică de carte, nu
frunzărind totul, ci selectînd anumite domenii care pot fi acoperite în mod cuprinzător.

volumul de material de studiat

Vezi Fig 47. Secţiunile unui text de studiu care sunt acoperite de privirea de ansamblu.

Este extrem de important de remarcat din nou că pe tot parcursul de ansamblu

un stilou, creion, sau altă formă de ghid vizual trebuie să fie întotdeauna

utilizat.

cantitatea de material ce urmează a fi studiate

secţiuni ale unui studiu de text pentru a fi acoperite de prezentare

Fig 47 Secţiunile de un studiu de text pentru a fi acoperite de ansamblu. Vezi pagina de text

139.

Motivul pentru acest lucru poate fi cel mai bine explicată prin referire la un
grafului. În cazul în care este unul singur ochi, este pur şi simplu vor fixate pe scurt general

zone din grafic, apoi muta off, lăsând doar o vagă vizual

de memorie şi o interferenţă cu cea de memorie, deoarece la ochi

circulaţie nu va avea "înregistrat" acelaşi model ca şi

grafului.

Fig 48 Exemplu de model a grafului, pentru a fi studiat.

În cazul în care un ajutor vizual este utilizat, de ochi va mai aproape aproximative

fluxul de graficul de memorie şi va fi consolidată prin

fiecare din următoarele intrări:

1 memorie vizuala sine.

2 amintit ochi apropierea graficul de circulaţie

formă.

140

A BUZAN ORGANICI MODUL DE STUDII

Fig49 Standard model de unguided ochi pe graficul de circulaţie

provoacă conflicte de memorie de forma de grafic.

3 memorie de mişcare a braţului sau în parte, urmărirea

grafului (Kinaesthetic memorie).

4 vizual memorie de ritm şi de circulaţie a

trasor.

În ansamblu, amintesc rezultă din această practică este cu mult superioară faţă de

de la o persoană care citeşte fără nici un ghid vizual. Este interesant

să ţineţi cont de faptul că sus contabili adesea utilizarea lor ţarcuri pentru a ghida

ochii lor pe întreg teritoriul şi în jos de coloane şi rânduri de cifre. Ei

face acest lucru firesc, deoarece nici un ochi foarte rigid liniar de circulaţie este

dificil să se menţină cu unul singur ochi.

Previzualizare

Cea de-a doua secţiune a cererii de studiu este de previzualizare - care acoperă

toate materialele care nu sunt acoperite în ansamblu. Cu alte cuvinte,

paragraphed, limba de conţinut din carte. Acest lucru poate fi

la organizarea de culoare zone ale puzzle-ului.

În timpul de previzualizare, concentrarea trebuie să fie direcţionat către

începuturi şi se termină de paragrafe, secţiuni, capitole, şi chiar şi

întreg textul, pentru că informaţiile tinde să fie concentrată la

începuturi şi se termină de materiale scrise.

141

Folosiţi-vă CAPUL

Dacă vi se studiază o scurtă academice de hârtie sau a unui complex de studiu

carte, rezumatul Rezultate Concluzie secţiuni şi trebuie întotdeauna să

fi citit primele. Aceste secţiuni includ adesea exact acele

esenţe de informaţiile pe care doriţi să căutaţi, permiţându-vă

de înţeles că esenţă, fără a avea de a ataca printr-o mulţime de

timp pierzi material.

După ce a câştigat esenţă de la aceste secţiuni, pur şi simplu verifica

pe care le face, într-adevăr, să rezume principalele corp de text.

În previzualizare, ca şi în cazul în ansamblu, ce nu sunt pe deplin de lectură

toate materialele, dar pur şi simplu, din nou, cu privire la concentrarea speciale

domenii. Vezi Fig 50.

cantitatea de material ce urmează a fi studiate

secţiunile care urmează să fie acoperite de previzualizare după prezentare generală

Fig 50 Secţiunile care urmează să fie acoperite de previzualizare după prezentare. A se vedea acest text

pagină.
Valoarea din această secţiune nu poate fi overemphasised. Un caz în

este că a predat un student la Oxford, care a petrecut patru

luni luptă, printr-un volum de 500 de pagini pe psihologie. De

de timp el a ajuns la 450 de pagini, el a fost începutul la disperare

deoarece cantitatea de informaţii, el a fost "pe exploataţie pentru a" ca el

încercat, pentru a ajunge la sfârşitul a fost de a deveni prea mult - el a fost literalmente

Încep să mă înec în doar de informaţii înainte de a ajunge sa

Scopul.

Este transpired că a fost citit direct prin

de carte, şi chiar dacă el a fost aproape de final, nu am ştiut

ce ultimul capitol a fost de aproximativ. A fost un rezumat al

la carte! El citiţi secţiunea şi estimează că el a făcut acest lucru,

la începutul el însuşi ar fi salvat de aproximativ 70

oră, în timp de lectură, 20 de ore în nota-a lua timp şi câteva

sute de ore de îngrijorătoare.

În ansamblu, cât şi de previzualizare, ar trebui să foarte activ

selectaţi şi respinge. Multe persoane se simt în continuare obligaţia de a citi tot

într-o carte, chiar dacă ştiu că nu este neapărat relevante

pentru ei. Este mult mai bine pentru a trata o carte în modul în care majoritatea oamenilor trata

lectori. Cu alte cuvinte, în cazul în care este lector plictisitor skip ceea ce spune el,

142
?

A BUZAN ORGANICI MODUL DE STUDII

şi în cazul în care el este prea multe exemple, lipseşte punctul sau este

a face erori, selectaţi, critică, corecte, şi nu lua în considerare ca

corespunzătoare.

Inview

După prezentare şi de previzualizare, şi care să prevadă că încă mai multe informaţii

este necesar, inview materialului. Acest lucru implică "umplere

în "acele zone mai la stânga, şi poate fi comparat cu completarea

procesului de mozaic, o dată de graniţele şi culoare

domenii, au fost stabilite. Aceasta nu este neaparat cea mai mare de lectură,

ca, în unele cazuri, cea mai mare parte a materialului va fi important

au fost acoperite în etapele anterioare.

dificil domenii sau zone în care cunoaşterea nu sunt complete

Fig 51 secţiunile acoperite după inview a fost finalizat. A se vedea acest text

Este de remarcat de la 50 de smochine că există încă anumite secţiuni

care au fost incomplete, chiar a plecat la inview etapă.

Acest lucru se datorează faptului că este cu mult mai bine pentru a trece peste deosebit de dificile

puncte de mult pentru a dărâma departe la ele imediat la o parte

numai.

Încă o dată în comparaţie cu mozaic devine

clar: tiraj vă creierii pentru a gasi piesele care se conectează la dvs.

"cam greu" este o tensiune producătoare de pierdere de timp, şi jamming

piesa în, sau tăiere-l cu o pereche de foarfeci, astfel încât să nu se potrivesc

(presupunând că aţi înţeles sau preface într-un context cu adevărat, atunci când

nu) este la fel de zadarnice. Greu de secţii de un studiu de tip text

sunt esenţiale pentru că rareori care urmează după ele, şi avantajele

de a pleca ei sunt multiple:

1 Dacă acestea nu sunt imediat luptat cu, creierul este dat

că cel mai important scurta perioadă în care se poate lucra pe ele

subconstient. (De cele mai multe cititorii vor avea experienţă de examinare

întrebarea pe care le 'nu se poate, eventual răspuns "doar pentru a

143

Folosiţi-vă CAPUL

găsi la întoarcere la întrebarea mai târziu că răspunsul POP

şi de multe ori pare ridicol de simplu).

2 În cazul în care sunt returnate zonele greu să mai târziu, ele pot fi

abordat de la ambele părţi. În afară de ei avantaje evidente,

având în vedere zona greu în context (ca cu greu

bit în puzzle) permite de asemenea creierul lui automată

tendinţa de a completa lacunele de a lucra la o mai mare avantaj.

3 Mutarea la greu de la o zona versiuni de tensiune şi mentale

floundering că de multe ori însoţeşte tradiţionale

se apropia de.

dificil

pct.

Fig52 "Jumping peste" un bloc de poticnire obicei permite cititorului

să mă întorc la el mai târziu, cu mai multe informaţii de la "celelalte

secundare ". Blocul in sine este rareori esenţială pentru înţelegerea

care urmează it.See text pe această pagină.

Un adjunct la acest ultim punct este faptul că acesta tinde să facă o studiază

mai mult procesul de creatie.

Privind la normal istorice de dezvoltare cu privire la orice disciplina,

în care se constată că o serie regulată de destul de mici şi logic

conectat paşi sunt întrerupte de mari salturi înainte.

De propounders din aceste gigant noi paşi au, în multe cazuri,

"intuited" ei (care combină la stânga şi la dreapta a creierului funcţii, după cum se menţionează
în capitolul 1), şi a fost după aceea s-au întâlnit cu dispreţ. Galileo

Einstein şi sunt exemple. După cum au explicat apoi ideile lor

pas cu pas, treptat, şi alţii progresiv înţeles,

unele mai devreme în explicaţie, şi alţii ca inovator neared

concluzia sa.

În acelaşi mod în care a sărit peste un inovator

un număr foarte mare de etape succesive, şi, în acelaşi mod

, în care cei care au realizat prima concluziile sale a făcut acest lucru, de studier

frunze mici, care în secţiunile de studiu se va da o mai mare

Gama de creatie a lui natural şi înţelegerea abilitati. Vedea

fig53.

A BUZAN ORGANICI MODUL DE STUDII

noi de creatie de inovare

de descoperitor

creative salt

paşi de inovator pentru a "umple"

paşi singur după ce a făcut descoperirea

standard de dezvoltare

în prezent

Fig53 istorice de dezvoltare a ideilor de creatie si inovatii. Vedea

144 de pagini de text.

Revizui

După încheierea de prezentare, de previzualizare şi inview şi, dacă

de informaţii suplimentare sunt necesare în continuare, un stadiu este necesar.

În acest stadiu, pur şi simplu completaţi în toate aceste domenii, astfel cum sunt încă incomplete,

şi reconsidere acele secţiuni marcate ca fiind demn de atenţie. În cele mai multe

cazuri, acesta va fi constatat că nu de mult mai mult de 70 la suta din care

iniţial considerate relevante, în final, va fi utilizat. Apoi completaţi

mintea ta harta note.

Luând notă de

Luând notă în timp ce studia ia două forme:

1 Note de făcut cu privire la textul propriu-zis.

2 O creştere minte harta.

Notele pe care le faceţi în cartea în sine pot include:

Subliniind 1.

2 personale gândurile generate de text.

3 comentarii critice.

Folosiţi-vă CAPUL

linie dreaptă

marcă pentru

importante sau

demn de atenţie

material

curbe line

marcă pentru

dificil sau

neclar

material
Marcaj cu linie dreapta pentru material Semn cu linie curba pentru material dificil, neclar

important

Fig. 54 Tehnici de marcare a textului

4 Marginal important pentru liniile drepte sau nota-demnă material.

5 curbe sau wavey marginal linii pentru a indica neclare sau greu

material.

Întrebare 6 mărci pentru zonele pe care doriti sa le cauză sau pe care le-aţi

găsi discutabil.

7 exclamarii marcheaza pentru restante elemente.

8 tau simbolul cod pentru elemente şi a zonelor care se referă la dvs.

propriile obiective generale şi specifice.

În cazul în care cartea nu este valoros, marcajele pot fi făcute în culori

coduri. În cazul în care cartea este un drag volum, apoi marcajele pot fi

face cu un creion foarte moale. În cazul în care creion este suficient de moale, şi în cazul în care o

gumă de şters foarte moale este utilizat, de deteriorare a la carte va fi mai mică decât
care a cauzat de degetul mare şi degetul pe care le transforma o pagină.

Mind Mapping structura a textului, aşa cum aţi progrese prin ea

este foarte similar cu crearea de imagine de mozaic ca

te potrivesti în puţin câte puţin. În mod ideal, cea mai mare parte a Mind Map observând ar trebui să

avea loc în timpul acesta din urmă etape de studiu, ca şi în fazele anterioare

este foarte dificil să se ştie că ceea ce reprezintă, cu siguranţă, nota-demnă, şi

Ulterior, observând inutile pot fi evitate.

Cel mai bine este să începeţi cu o imagine pe care centrale captura esenţa

de care pe care le studiaza, şi de la faptul că imaginea centrală, pentru a

ramura cu cea mai mare sub-rubrici subiect sau capitol rubrici

formează centrală de arme de la care şi secundar

terţiar niveluri de dvs. vor lua notă emana. Re-citeste acum "Nimic"

pct. incepand de la pagina 71.

Avantajul-de a construi un Mind Map ca ai progresului

prin studiul de text este că aţi externalise şi să integreze o mulţime

de informaţii care altfel ar fi "sus-in-the-air". De

creştere Mind Harta permite, de asemenea, pentru a vă întoarce rapid la zone

146

A BUZAN ORGANICI MODUL DE STUDII

în prealabil aţi acoperit, mai degrabă decât cu degetul mare pentru a

prin intermediul paginilor deja citite.

Aceasta vă permite, după o sumă rezonabilă de bază, de studiu, pentru a

a se vedea doar în cazul în care zonele de confuzie în dumneavoastră sunt supuse, precum şi la

vezi, de asemenea, în cazul în care vă fac obiectul conecteaza cu alte subiecte. La fel de

astfel se va tine in loc de creatie situaţia de a putea să: integra

cunoscute; seama de relevanţa şi în alte domenii, precum şi pentru a

face caz comentariu confuzie în cazul în care există încă şi dezbatere.

În etapa finală de studiu va include finalizarea şi

integrare de orice notele de la textul dvs. cu Mind Map,

care va acţiona ca baza de studiu în curs de desfăşurare şi de revizuire.

După ce aţi completat acest stadiu final, ar trebui, aşa cum a făcut

nostru imaginar mozaic fanatic, celebra! Acest lucru poate parea

plină de umor, dar este, de asemenea, grav: dacă asociat la finalizarea

de studiu, cu sarcini de personal sărbătoare, contextul de studiu

vor deveni din ce în ce mai plăcută şi, prin urmare, probabilitatea

de a studia cu mult mai mare.

Odată ce program de studiu este în plină desfăşurare, este recomandabil

pentru a ţine enorm "Central" Mind Maps care rezumarea şi

Prezentare generală a principalelor ramuri şi structurile de domenii.

Continua Review
În afară de imediată revizuire, o revizuire a continua programul de

este esenţială, şi ar trebui să fie construite în funcţie de

cunoştinţe avem privind memorie după cum sa discutat în

capitolul despre memorie.

A fost văzut că memoria nu declin imediat după o

situaţie de învăţare, dar, de fapt, înainte de a crescut stabilizeze şi apoi

plummeting.

Fig55 graficul de memorie, care arată că de fapt, se ridică după învăţare,

înainte de declin brusc. A se vedea textul pe această pagină.

Folosiţi-vă CAPUL

Acest grafic poate fi drogat-vă pentru a profita de revizuirea doar

la acel moment, în cazul în care memoria începe să scadă. O revizuire aici, la

la punctul de cea mai mare de memorie şi de integrare, se va menţine ridicat

pentru un alt punct de una sau două zile şi aşa mai departe, după cum se explică la

pagina 58, vezi, de asemenea, de smochine 22.

Fig56 Acest grafic arată cât de repede a uita are loc după

a fost ceva de învăţat. De asemenea, arată cum se poate revizui "aluviune"

acest grafic pentru a profita enorm. A se vedea textul pe această pagină.

Metoda biologică de studiu:

rezumat

Intreaga organici Metoda de studiu trebuie să nu fi văzut ca un pas de

pas progresie, ci ca o serie de aspecte legate de inter-a

se apropie de materiale de studiu. Este destul de posibil să treceţi şi

Pentru a schimba de la o anumită aici. Suma care urmează să fie acoperite

se poate adopta, înainte de perioada de timp; obiectul

problemă poate fi cunoscut înainte de timp şi suma sunt decis

şi, în consecinţă, pe baza cunoştinţelor spray model ar putea fi

finalizat primul; de întrebări pot fi cerut la pregătirea

etapă sau după una din acestea din urmă etape; de prezentare pot fi eliminate

în cărţi, unde este inadecvată, sau repetate de un număr

de ori, în cazul în care subiecţii au fost matematica sau fizica. (Un student

am constatat că acesta a fost mai uşor de citit patru capitole de post-grad

matematica de 25 de ori pe săptămână, timp de patru săptămâni de rapid, utilizând

Ancheta tehnica, decât printr-o lupta pentru a formula la un moment dat.

El a fost, desigur, care se aplică sale extreme, dar foarte eficient, de

punct de făcut despre sărit peste dificil domenii); o previzualizare poate fi

eliminate sau defalcate în secţiuni separate; şi inview

şi de revizuire poate fi prelungit sau diferite eliminate.

A BUZAN ORGANICI MODUL DE STUDII

Cu alte cuvinte, fiecare subiect, şi de fiecare carte din fiecare subiect,

poate fi abordat cu încredere în modul cel mai potrivit pentru el.

Pentru fiecare carte vă va aduce cunoaştere că, indiferent de

dificultăţi, vă posedă fundamentale pentru înţelegerea

alege corespunzător şi necesar abordare unică.

Studiul este în consecinţă, a făcut o personal, interactive, continuu

modificarea şi stimularea experienţă, mai degrabă decât o rigide,

impersonal şi tiresomely oneros sarcină.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că în ciuda aparent mai mare

numărul de "ori de carte este în curs de citire", acest lucru nu este valabil. De

utilizând metoda biologică Studiul va fi, în medie, de lectură

cele mai multe secţiuni de o singură dată şi vor fi, apoi, în mod eficient la revizuirea

aceste secţiuni considerate importante. Un pictorial reprezentare

poate fi vazut in Fig 57.

Fig57 "Numărul de ori" Cartea este acoperit utilizând organice Studiul

Metoda. A se vedea textul pe această pagină.

Prin contrast, "printr-o dată" cititor nu este citit-o o dată

printr-o lectură, dar este un un număr foarte mare de ori. El

crede că el este citit-o o singură dată, pentru că prin el ia în

bucată de informaţii, o dată după alta. El nu realizează că

lui regressions, back-săltăreţ, re-lectură de dificil de propoziţii,

disorganisation general şi de a uita, din cauza inadecvate de revizuire,

rezultat într-un efectiv de lectură de carte sau capitol cât mai multe

ca de zece ori.

Fig58 "Numărul de ori" Cartea este acoperit utilizând tradiţionale ", o dată

prin "tehnici de lectură. A se vedea textul pe această pagină.

149

Folosiţi-vă CAPUL

Afterword

As you approach the end of Use Your Capul I hope that you will

be realising that it is not the end, but the real beginning. With the

physical beauty and complexity of your brain, and its enormous

intellectual and emotional powers, with your ability to absorb information

and to manage the memorisation of that information,

and with the new techniques for allowing your brain to express

and organise itself in matters which are more comprehensibly

attuned to the way you function, reading, studying, learning, and

life in general should become what they-can be: delightful and

flowing processes that bring not pain and frustration, but pleasure

and fulfilment.

Anyone interested in further reading or in courses dealing with

the subject covered in Use your capul can contact the author c/o

BBC Publications,

35 Marylebone High Street,

London, W1M 4AA.

Personal Notes
Bibliography

Adams, J. A. Human memory McGraw-Hill, 1967.

Alexander, F. M. The Alexander technique: the essential writings of

F. Matthias Alexander ed. E. Maisel. Thames and Hudson, 1974. o.p.;

published originally as The resurrection of the body New York: University

Books, 1969. o.p.; Dell Publishing, paperback 1974. o.p.

Alexander, F. M. The use of the self: its conscious direction in relation to

diagnosis, functioning and the control of reaction Methuen, 1931. o.p.

Bergamini, D. The universe Time-Life International, 1968.

Bono, E. de Children solve problems A. Lane, 1972. o.p.; Penguin Books,

1972. o.p.; New York: Harper and Row, 1974. o.p.

Brown, M. E. Memory matters David and Charles, 1977. o.p.; Sphere,

1979; New York: Crane, Russell, 1977.

Buzan, T. Make the most of your mind Colt Books, 1977; Pan, 1981.

Buzan, T. Speed memory David and Charles, rev. edn. 1977; Sphere, 1974.

Buzan, T. Speed reading David and Charles, rev. edn. 1977; Sphere, 1971.

Buzan, T. and Dixon, T. The evolving brain David and Charles, 1978.

o.p.; New York: Holt, Rinehart and Winston, 1978. o.p.

Cohen, D. H. The learning child New York: Pantheon Books, 1972. o.p.;

Wildwood House, paperback 1973. o.p.

D'Arcy, P. Reading for meaning Hutchinson for the Schools Council, 2

vols. 1973.

Edwards, B. Drawing on the right side of the brain. Boston MA; Houghton

Mifflin, St Martin, 1979; Penguin Books, 1980. o.p.; Souvenir Press,

1981; Fontana paperback, 1982.

Encyclopaedia Britannica 30 volumes E.B., rev. anniversary edn. 1982.

Einstein, A. Relativity Methuen, 1920. o.p.; rev. edn. paperback 1954;

Magnolia, MA: Peter Smith, 1961.

Eyken, W. van der The preschool years Penguin Books, 1967. o.p.; n.e.

1977. o.p.

Farb, P. Ecology Time-Life International, 1965.

Freire, P. Pedagogy of the oppressed New York: Herder, 1970; Continuum,

paperback 1970; Sheed and Ward, 1972. o.p.; Penguin Books, 1972.

Gattegno, C.What we owe children: subordination of teaching to learning New

York: Outerbridge, 1970. o.p.; Routledge, 1971; n.e. paperback 1975.

HallJ. F. The psychology of learning Philadelphia: J. B. Lippincott, 1966. o.p.

Harris, E. E. Hypothesis and perception Atlantic Heights, N.J.:

Humanities, 1970; Harvester Press, n.e. 1978.

Henry, J. Essays on education Penguin Books, 1971. o.p.

Hoggart, R. The uses of literacy Chatto and Windus, 1957; Penguin Books,

1969.
BIBLIOGRAPHY

Holt, J. How children fail Pitman, 1970. o.p.; Penguin Books, 1969; New

York: Dell Publishing, 1970; Delacorte, rev. edn. 1982.

Huxley, A. The doors of perception Chatto, 1968; Panther, 1977; New York:

Harper and Row, 1970.

Mich, I. D. Deschooling society Calder and Boyars, 1971; paperback 1972;

Penguin Books, 1971; New York: Harper and Row, 1971.

Mich, I. D. Celebration of awareness Calder and Boyars, cased and

paperback 1971; Penguin Books, 1976; New York: Doubleday, 1971.

Julesz, B. Foundations of Cyclopean perception University of Chicago

Press, 1971.

Klee, P. Notebooks vol. 1. The thinking eye Lund Humphries, 1961; New

York: Wittenborn, 1978.

Lapp, R. E. Matter Time-Life International, 1965. o.p.

Luria, A. R. The man with a shattered world: the history of a brain wound

New York: Basic, 1972; Cape, 1973; Penguin Books, 1975. o.p.

McCulloch, W. S. Embodiments of mind M.I.T. Press, n.e. paperback

1970. o.p.

Maslow, A. H. Toward a psychology of being Van Nostrand Reinhold, 2nd

edn. paperback 1969.

Maslow, A. H. Motivation and personality Harper and Row, 2nd rev. edn.
1970.

Moore, R. Evolution Time-Life International, 1969.

Neill, A. S. Summerhill: a radical approach to education Gollancz, 1962.

o.p.; Penguin Books, 1968.

Neumann, J. von The computer and the brain Yale University Press, 1958.

Newson, J. and E. Patterns of infant care in an urban community Penguin

Books, 1965. o.p.

Nourse, A. E. The body Time-Life International, 1966.

Pfeiffer,J. E. The cells Time-Life International, 1965. o.p.

Postman, N. and Weingartner, C. Teaching as a subversive activity New

York: Delacorte, 1969; Pitman, 1971. o.p.; Penguin Books, 1971.

Razzell, A. G. Juniors: a postscript to Plowden Penguin Books, 1968. o.p.

Reimer, E. School is dead: an essay on alternatives in education Penguin

Books, 1971. o.p.

Rudolph, M. Light and vision Time-Life International, 1968. o.p.

Saint-Exupery, A. de The little prince New York: Harcourt, Brace, 1943.

o.p.; Heinemann, 1945; Piccolo Books, 1974.

Sandstrom, C. I. The psychology of childhood and adolescence Methuen,

1966. o.p.; Penguin Books, 1968. o.p.

Sawyer, W. W. Vision in elementary mathematics (Introducing

mathematics, 1), Penguin Books, 1964. o.p.

Schaff, A. Introduction to semantics Pergamon Press, 1962.
USE YOUR CAPUL

Spencer Brown, G. Laws of form Allen and Unwin, 1969; New York:

Crown, 1973; Dutton, 1979.

Starling, E. H. and Evans, Sir Charles Principles of human physiology 14th

edn. edited by H. Davson and G. Eggleton. Churchill Livingstone,

1968. o.p.

Suzuki, S. Nurtured by love: a new approach to education New York:

Exposition Press, 1969; Bosworth Press, 1970.

Tanner, J. M. Growth Time-Life International, 2nd rev. edn. 1969.

Tolansky, S. Revolution in optics Penguin Books, 1968. o.p.

Vaizey, J. Education for tomorrow Penguin Books, rev. edn. 1970.

Wilson, J. R. The mind Time-Life International, rev. edn. 1980.

Wilson, M. Energy Time-Life International, 1965. o.p.

Winnicott, D. W. The child, the family and the outside world Penguin

Books, 1964; Sante Fe, NM: Gannon, 1966.

Yates, F. A. The art of memory Routledge 1966: Penguin Books, n.e. 1978;

University of Chicago Press, 1966.

Index

Anokin, Pyotr 16

Asimilarea 28,29

Atom 16,17,20

Baby 22

Comportamentul 20

Berkeley Creativitate Studiul 21

Biologie 13123124

Brain 12-16,20,23,28,29,36,56, 61,77, 80,86,88,91,93,106,107,108,

109, nu, 121.128.143.144.150

Céezanne 15

Chimie 13,16,123,124

Comunicare 16,28,87,112,114,115

Comprehensiune 27,30

Concentrarea 21,29,34,59,132,141

Creativitate 21,23,68,81,86,92,95,109, nu, 112.119.124.144.145

Einstein 14

Extra-integrare 28

Ochi, a 20,25-41,125,140
Hemispheres (creier) 14

Imaginatia 14,15, 20, 65108

Inteligenta / I.Q. 20,21,22,61,88,121

Interconectărilor (creier) 16

Intra-integrare 28,29,131

Concepte cheie 77-84, 92

Cuvinte cheie 21, 68,77-84,114,132,133

Cunoştinţe 12,13,22,28, 29, 60, 63.120.122.131.132.133.139

Studiu 20,22, 26, 27,45-48,53-60, 63.114.122.124.125.131.147.148

Logic 14,15

Matematica 13,15,23,123,124,148

Întâlniri 112114115

Memorie 12,16,21,23,43-69, 82,84,121,122,125,131,140,141,147,148

Mind 13,20,21,33,53,55, 62,81, 87,90,93,107,109,132

Folosiţi-vă CAPUL

Mind hărţi 16,86-115,145-47

Mnemonics 63-69,84

Motivare 20,37,38

Multi-ordonator Natura Meaning 80,90,93

Neuron 16,17

Notă-ţinând 15,16,56,60,71-115,132,145-47

Ornstein, Robert 14,15,109

Perceperea 36,38

Fizica 123124148

Picasso 15

Potential de 13,16

Probleme 26-29,30,32,93,115,117,121

Psihologie 123124

Reading 25-41,121,125,149,150

Recall 27,28,45-48,53-60,63,68,76,77,82,86,92,93,109-115,124,131,

i33 »141

Recunoaşterea 28,29

Păstrarea 27,28

Review 56,57,60-62,92,96,114,132,145-49

Discursuri 87,88,93,112,133

Viteza de citire 30,34-41

Sperry, Roger 14,15,109

Studiul, organice 21,33,38,117-151

Thinking 20,23,28,60,86,88,92,124
Înţelegerea 33,45,53-56,60,90,109,115,125,130,131,144

Universul 13,15,16,17,18,19

Vinci, Leonardo da 15