Вы находитесь на странице: 1из 6

Olimpiada municipală la matematică,

12 februarie 2011
Clasa a XII-a
x 2  x  0,5
12.1. Fie funcţia f : D  R, f ( x)  (2 x  1) .
 x2  x
a) Să se determine domeniul maxim de definiţie D al funcţiei f .
b) Să se determine toate primitivele funcţiei f pe domeniul D.
12.2. Fie funcţiile f : [1; 1]  R, f ( x)  arctg x şi g : [ 1; 1]  R, g ( x)  1  2 sin x .
f  ( x)
Să se determine aria subgraficului funcţiei h : [ 1; 1]  R , h( x) 
*
.
g ( x)
 /4

12.3. Pentru orice n  N definim I n  


0
tg n x d x. Să se determine m  N * care

1 1 1 1 1 1
satisface egalitatea 2  I 2011  ln 2  1     ...    .
2 3 4 2m  1 2m 2m  1
12.4. Aria bazei a prismei triunghiulare regulate ABCA1 B1C1 este egală cu 8 cm 2 . Punctele
D şi E sunt mijlocurile muchiilor [BC ] şi, respectiv [ A1 B1 ] . Fie T mulţimea tuturor
triunghiurilor MNP cu vârfurile M , N , P pe segmentele [ DE ], [ AC1 ] şi, respectiv
[ BA1 ], astfel încât planele (MNP ) şi ( ABC ) sunt paralele. Să se determine triunghiul
din mulţimea T care are arie minimă. Să se afle această arie.

Timp de lucru: 180 min. Fiecare problemă se apreciază cu 10 puncte

Olimpiada municipală la matematică,


12 februarie 2011
Clasa a XII-a

x 2  x  0,5
12.1. Пусть задана функция f : D  R, f ( x)  (2 x  1) .
 x2  x
a) Найдите область определения D функции f .
b) Найдите все первообразные функции f в области D.
12.2. Пусть заданы функции f : [1; 1]  R, f ( x)  arctg x и
g : [ 1; 1]  R, g ( x)  1  2 sin x . Определите площадь криволинейной трапеции,
ограниченной прямыми x  1, x  1, y  0 и графиком функции
f  ( x)
h : [ 1; 1]  R* , h( x)  .
g ( x)
 /4

12.3. При любом n  N определяем I n  


0
tg n x d x. Найдите m  N * , которое

удовлетворяет равенству
1 1 1 1 1 1
2  I 2011  ln 2  1    ...    .
2 3 4 2m  1 2m 2m  1
12.4. Площадь основания правильной треугольной призмы ABCA1 B1C1 равна 8 см 2 .
Точ-ки D и E являются серединами ребер [BC ] и [ A1 B1 ] соответственно. Пусть T
множество всех треугольников MNP с вершинами M , N , P , расположенных на
отрезках [DE ] , [ AC1 ] и [ BA1 ] соответственно так, что плоскости (MNP ) и ( ABC )
параллельны. Определите треугольник из множества T с наименьшей площадью.
Найдите эту площадь.
Время работы: 180 мин. Каждая задача оценивается 10 баллами
Rezolvările subiectelor

x 2  x  0,5
12.2. Fie funcţia f : D  R, f ( x)  (2 x  1) .
 x2  x
c) Să se determine domeniul maxim de definiţie D al funcţiei f .
d) Să se determine toate primitivele funcţiei f pe domeniul D.

Rezolvare. a) Cum x 2  x  0,5  ( x  0,5) 2  0,25  0 pentru orice x real, rezultă că


x 2  x  0. Obţinem x  ( 1; 0)  D.

b) Fie D  (1; 0). Mulţimea tuturor primitivelor funcţiei f pe D este integrala


nedefinită

x 2  x  0,5

F ( x)  (2 x  1)
 x2  x
d x.

Cum d ( x 2  2 x)  (2 x  1) d x, facem schimbul de variabile t  x 2  x. Obţinem integrala

t  0,5 1
G (t )   dt   1 d t,
t 2t
1 1
unde G : ( ; 0)  R . Facem schimbul de variabile 1   u  0. Obţinem relaţiile
2 2t
1 u
t , dt  d u.
2(1  u )
2
(1  u 2 ) 2
Prin acest schimb de variabile am redus integrala G (t ) la integrala nedefinită raţională
u2
H (u )   (1  u 2 ) 2 d u . Calculăm ultima integrală nedefinită prin metoda integrării prin părţi:

1 2u  du 1 d (1  u 2 ) 1  1 
H (u ) 
2  u 
(1  u )
2 2

2  u 
(1  u )
2 2
  u  d 
2 2 
1  u 

1  u 1  1 u 
 1  u 2   1  u 2 d u   2   1  u 2  arctg u   C.
2    

Cum
x 2  x  0,5 u
u ,  2  ( x 2  x )  ( x 2  x  0,5)
 ( x 2  x) 1  u2

pentru integrala nedefinită F :   1; 0   R obţinem reprezentarea

1  x 2  x  0,5 
F ( x)   2  ( x 2  x)  ( x 2  x  0,5)  arctg  C.
2   ( x 2  x) 

12.2. Fie funcţiile f : [1; 1]  R, f ( x)  arctg x şi


g : [ 1; 1]  R, g ( x)  1  2 sin x . Să se determine aria subgraficului funcţiei
f  ( x)
h : [ 1; 1]  R* , h( x)  .
g ( x)
1
Rezolvare. Cum f  ( x )  , obţinem
1 x2
1
h ( x)  .
(1  x )  (1  2 sin x )
2

Aria subgraficului funcţiei h : [1; 1]  R* este integrala definită

1 1
1
Ah   h ( x) d x 
1

1
(1  x )  (1  2 sin x )
2
dx.

Efectuăm schimbul de variabile x  t . Prin schimbările limitelor inferioare şi superioare


obţinem
1 1
1 1
Ah   sin t
( d t )   d t.
1
(1  t )  (1  2
2
) 1
(1  t )  (1  2 sin t )
2

Pentru aceeaşi arie Ah am obţinut reprezentarea

1
1
Ah  
1
(1  x )  (1  2 sin x )
2
d x.

Atunci

1 1
1 1
2  Ah  
1
(1  x )  (1  2 )
2 sin x
d x 
1
(1  x )  (1  2 sin x )
2
dx

1 1 1
1  1 1  1 1

1
1 x2

1 2
sin x

1 2 sin x 

dx
1
1 x 2
d x  2 
0
1 x2
d x,

1
deoarece funcţia k : [1; 1]  R, k ( x)  este o funcţie pară.
1 x2
În final, avem
1
1 
Ah   d x  arctg 1  arctg 0  (u. p.).
0
1 x 2
4


Astfel, aria subgraficului funcţiei din enunţ este egală cu u.p.
4

 /4

12.3. Pentru orice n N definim I n  0


tg n x d x. Să se determine m  N * care

1 1 1 1 1 1
satisface egalitatea 2  I 2011  ln 2  1     ...    .
2 3 4 2m  1 2m 2m  1
 /4

Rezolvare. Fie I n  
0
tg n x d x. Avem

 /4
 ln 2
I0 
4
, I1   tg x d x 
0
2
,

iar pentru n  2, n  N , prin schimbul de variabile u  tg x , schimbarea limitelor inferioare şi


1
superioare şi schimbul d x  d u obţinem
1 u2

1 1 1 1
un u n  u n 2  u n 2 u n2 1
In   d u   d u   u n2
d u   du   I n 2 .
0
1 u 2
0
1 u 2
0 0
1 u 2
n 1

Obţinem relaţia de recurenţă


1
I n  I n 2  ,
n 1

valabilă pentru orice n  2, n  N . Scriem această recurenţă pentru orice


n  2011, 2009, 2007, . . . , 5, 3 şi obţinem 1005 egalităţi:

1 1 1
I 2011  I 2009  , I 2009  I 2007  , I 2007  I 2005  , . . . ,
2010 2008 2006

1 1
I5  I3  , I 3  I1  .
4 2

Înmulţim egalităţile cu număr par cu (1) şi le adunăm pe toate parte cu parte:

1 1 1 1 1 1 1
I 2011  I1      ...    .
2 4 6 8 2006 2008 2010

ln 2
Cum I1  , prin înmulţire cu 2, obţinem relaţia
2

1 1 1 1 1 1
2  I 2011  ln 2  1     ...    .
2 3 4 1003 1004 1005

Rezultă că 2m  1  1005 sau m  502.

12.4. Aria bazei a prismei triunghiulare regulate ABCA1 B1C1 este egală cu 8 cm 2 .
Punctele D şi E sunt mijlocurile muchiilor [BC ] şi, respectiv [ A1 B1 ] . Fie T
mulţimea tuturor triunghiurilor MNP cu vârfurile M , N , P pe segmentele
[ DE ], [ AC1 ] şi, respectiv [ BA1 ], astfel încât planele (MNP ) şi ( ABC ) sunt
paralele. Să se determine triunghiul din mulţimea T care are arie minimă. Să se
afle această arie.

Rezolvare. Fie ABCA1 B1C1 piramidă triunghiulară regulată cu


S ( ABC )  S ( A1 B1C1 )  8 cm .
2
A1 A2
Fie ( A2 B2 C 2 ) || ( ABC ), astfel încât  x,
A1 A
unde 0  x  1. Aflăm poziţiile punctelor N , P
şi M: AC1  A2 C 2  {N }, BA1  A2 B2  {P}. Fie
F şi
G mijlocurile muchiilor B1C1 şi, respectiv
AB. Rezultă că planul (EFDG ) include liniile
mijlocii EF şi DG ale bazelor A1 B1C1 şi
ABC , precum şi dreapta DE. Atunci acest plan
include şi linia mijlocie a triunghiului A2 B2 C 2 ,
adică dreapta KL.
Rezultă că DE  KL  {M } (vezi figura 1.)
Din asemănările  PA 2 A1 ~  BAA1 ,
 C1C 2 N ~  C1CA şi  ELM ~  EGD
obţinem relaţiile
PA 2 PA 2 CC C N C N
  1 2  2  2  x şi
AB A2 B2 C1C AC A2 C 2
EL LM LM 2 LM
    x. Din asemănarea
EG DG LK A2 C 2
LK 1
 B2 LK ~  B2 A2 C 2 cu  rezultă
A2 C 2 2

S ( B2 LK )  0,25  S ( ABC )  2 (cm 2 ), iar aria
trapezului KLA2 C 2 este egală cu 6 cm 2 . În
contiunuare vom calcula aria triunghiului MNP în
funcţie de variabila x. Din figura 2 rezultă că

S ( KLA2 C 2 )  S ( MNP)  S ( PNA2 )  S ( PLM )  S ( MNK )  S ( NKC 2 ). Cum aria trapezului


KLA2 C 2 este cunoscută, vom calcula ariile triunghiurilor diferite de triunghiul MNP :
S ( PNA2 ) 0,5  NA2  PA 2  sin 60 0 PA 2  NC 2 
   1    x (1  x)  S ( PNA2 )  8 x(1  x ).
S ( ABC ) 0,5  AC  AB  sin 60 0
AB  AC 
S ( NKC 2 ) 0,5  NC 2  KC 2  sin 60 0 x
   S ( NKC 2 )  4 x. Fie dist ( B, AC )  2h. Avem
S ( ABC ) 0,5  AC  BC  sin 60 0 2
S ( MNK ) S ( MKA2 ) 0,5  MK  h MK 1  KL LM  1  x
        S ( MNK )  2  2 x.
S ( ABC ) S ( ABC ) 0,5  AC  2h 2  AC 2  AC AC  4
S ( PLM ) 0,5  PL  LM  sin1200 LM  LA 2 PA 2  x  1 
         x   S ( PLM )  2 x  4 x 2 . Ob
S ( ABC ) 0,5  AB  AC  sin 60 0
AC  AB AB  2  2 
ţinem S ( MNP)  12 x  12 x  4  12  ( x  0,5)  1  1. Pentru x  0,5 aria triunghiului MNP
2 2

este minimă şi este egală cu 1 cm 2 . Planul ( A2 B2 C 2 ) înjumătăţeşte segmentul DE.


x 2  x  0,5
Problema 12.1. Fie funcţia f : D  R, f ( x)  (2 x  1) .
 x2  x
e) Să se determine domeniul maxim de definiţie D al funcţiei f .
f) Să se determine toate primitivele funcţiei f pe domeniul D.

Rezolvare cu barem de evaluare


Pasul Etape ale rezolvării Punctaj
acordat
1. Pentru concluzia x 2  x  0,5  ( x  0,5) 2  0,25  0 pentru
orice x real 1 punct
2. Pentru concluzia x 2  x  0 şi obţinerea x  ( 1; 0)  D. 1 punct
3. x 2  x  0,5

Pentru scrierea F ( x )  (2 x  1)
 x2  x
d x. 1 punct
4. Pentru schimbul de variabile t  x 2  x. 1 punct

5. t  0,5 1 1 punct
Pentru scrierea G (t )   dt   1 dt
t 2t
6. 1 1 punct
Pentru schimbul de variabile 1   u  0.
2t
7. u2 1 punct
Pentru scrierea H (u )   (1  u 2 ) 2 d u .
8.  1  1 punct
Pentru scrierea H (u )    u  d  2 
1  u 
9. Pentru aplicarea corectă a integrării prin părţi şi scrierea 1 punct
1 u 
H (u )     arctg u   C.
2  1 u 2

10. Pentru scrierea corectă 1 punct
1 x  x  0,5 
2
F ( x)    2  ( x 2  x)  ( x 2  x  0,5)  arctg  C.
2   ( x 2  x) 
Punctaj total 10 puncte

Вам также может понравиться