Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Proiect finanţat de
UNIUNEA EUROPEANA
Material editat în cadrul proiectului „Program de dezvoltare a abilităților
de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian”,
proiect implementat de Asociația Formare, Dezvoltare, Asistență Forda
Buzău în parteneriat cu Centrul Județean de Resurse și Asistență
Educațională Buzău.
Autor Taisia Trica
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
CUPRI)S
II Educaţia interculturală 5
IV Combaterea discriminării 15
V Toleranţa 30
Bibliografie 34
2 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
3 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
4 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
5 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
Este un truism afirmaţia că societatea noastră actuală devine din ce în ce mai accentuat
pluriculturală. Se ştie, de asemenea, că educaţia este, în principal, o activitate de transmitere şi
difuzare a culturii. Graţie acesteia, cultura se propagă de la o generaţie la alta, îmbogăţindu-se
şi diversificându-se continuu.
Spaţiul existenţei individuale, în acest sfârsit de secol, depăşeşte limitele tradiţionale
ale ambianţei originare, de formare şi socializare iniţiale.Întâlnirea şi dialogul culturilor, în
ciuda disţanţelor care le separă în timp şi spaţiu, sunt inevitabile şi, în multe cazuri,
problematice şi complexe. Se pot astfel constata numeroase efecte disfuncţionale precum
eşecul în adaptarea mutuală, ambiguităţi identitare sau de comportament, refuzul şi percepţia
slabă a alterităţii. Problema coexistenţei diferitelor culturi în sânul aceleiaşi societăţi este,
după părerea multora, o sfidare destul de deconcertantă a prezentului şi viitorului.
Când un individ se situează între două culturi există riscul apariţiei unui dezechilibru
transcultural, deoarece apare o tensiune între valorile specifice celor două sisteme culturale; în
acest tranzit cultural, individul riscă să se „rătăcească", deoarece valorile „vechi" nu sunt
(încă) validate şi confirmate în cultura nouă, de inserţie. Criteriile axiologice sunt prost
reperate sau nu sunt identificate. Se pare că e necesară o anumită perioadă de timp, de
acomodare, pentru discernerea sau descoperirea valorilor analoge ale „noii" culturi (sau
6 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
valorile „de substituţie"), în vederea stabilirii unui referenţial valoric restructurat, din
perspectiva căruia să se poată descifra satisfăcător noul spaţiu spiritual.
Persoana care pătrunde într-un alt orizont cultural se va vedea confruntată cu un alt
sistem de percepţie a realului, cu un ansamblu de viziuni culturale specifice asupra timpului şi
spaţiului, cu un mod diferit de relaţionare cu altul în situaţia creată, trebuie să se exploateze
simbolurile comune, elementele culturale asemănătoare care fac o breşă şi pot facilita
„trecerea" dintr-o lume (cu valorile ei) în alta, mai bogată şi mai permisivă la valori
eterogene. Pentru înţelegerea mutuală, este necesară o negociere a sistemului de referinţe
comune între partenerii acestui schimb. Elementele comune se pot converti în suporturi pentru
catalizarea procesului de integrare.
Diversitatea culturală nu mai este un prejudiciu, ci o realitate care trebuie fructificată.
Pluralitatea culturală pune nu numai problema apărării diferenţelor, ci a dialogului cultural,
care recunoaşte că fiecare trebuie să contribuie la îmbogăţirea experienţei umane şi că fiecare
dintre ele este un efort de universalizare a unei experienţe particulare.
Interculturalismul implică înţelegerea, aprecierea şi valorizarea culturii proprii la care
se adaugă respectul bazat pe o informare autentică şi pe construirea curiozităţii faţă de cultura
etnică a celuilalt. Interculturalitatea este un proces ce se produce la intersecţia dintre culturi,
nefiind un scop în sine, dar care poate deveni o finalitate atunci când sunt sesizate
transformările nefireşti sau comportamentele nefaste la acest nivel de intersectare a culturilor.
DE REŢI)UT:
EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ este una
din dimensiunile EDUCAŢIEI
INTEGRALE. Criterii de succes în
realizarea educaţiei interculturale:
a) asigurarea unei balanţe între diferitele finalităţi majore ale educaţiei (scopuri culturale,
profesionale de calificare , sociale, de dezvoltare profesională);
b) asigurarea de oportunităţi pentru comunicare şi cooperare, chiar între grupuri diferenţiate;
c) asigurarea de şanse egale de educaţie;
d) reflectarea diverselor realităţi specifice societăţilor multiculturale prin toate tipurile de
curriculum;
e) prezentarea informaţiilor din cât mai multe perspective, pentru a stimula conştiinţa
diversităţii şi a unităţii prin diversitate.
7 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
8 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
APLICAŢIE
PUNŢI CĂTRE ÎNŢELEGERE
Identificaţi asemănările şi deosebirile fizice şi psihice dintre voi şi alte fiinţe (10-15
minute):
X Asemănări Deosebiri
DE URMĂRIT:
• Identificarea diferenţelor din viaţa cotidiană
• Influenţele asemănărilor şi deosebirilor asupra noastră
• Soluţii prin care pot fi eliminate prejudecăţile
DE REŢI)UT:
9 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
STEREOTIPURILE:
• ETIMOLOGIC: STEREOS = SOLID, FORMĂ
TYPOS = IMPRESIE
• ESTE O CONVINGERE REFERITOARE LA CARACTERISTICILE,
ATRIBUTELE ŞI COMPORTAMENTELE SPECIFICE MEMBRILOR UNEI
CATEGORII SOCIALE.
• SPECIFIC PENTRU STEREOTIPURI ESTE LIPSA DE CUNOŞTINŢE
• ELE IAU NAŞTERE PRIN EDUCAŢIE (FAMILIE, GRUPUL DE
PRIETENI...) SAU PRIN EXPERIENŢĂ DIRECTĂ
PREJUDECĂŢILE
• SUNT ATITUDINI NEGATIVE, CE PRESUPUN GENERALIZĂRI
NEFAVORABILE ÎN LEGĂTURĂ CU MEMBRII UNUI GRUP ANUME.
• STRUCTURA:
1. COMPONENTĂ COGNITIVĂ
2. COMPONENTĂ AFECTIVĂ
3. COMPONENTĂ COMPORTAMENTALĂ (DISCRIMINARE)
APLICAŢIE 1
TIPURI DE PREJUDECĂŢI
Individual identificaţi cât mai multe prejudecăţi:
10 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
APLICAŢIE 2
FORMĂM O )OUĂ SOCIETATE
Scenariu:
S-a deschis calea spre planeta Urania. Ea este foarte asemănătoare cu pământul.
Pe aceasta planeta există toate condiţiile pentru viaţă şi dezvoltare, insă nu există
locuitori. Voi aţi fost alesi pentru zborul cosmic ca formatori ai noii societăţi. Tot vouă
vi se oferă şansa alegerii echipajului. Aceasta necesită multă analiză, căci cel puţin 20 de
ani vă veţi afla în preajma acestor oameni. Făcând alegerea, gandiţi-vă ce fel de societate
aţi vrea să formaţi, ce fel de oameni vă vor ajuta şi cu ce fel de oameni aţi dori să trăiţi.
Instrucţiuni de lucru:
A: nationalitatea
algerian, american, australian, brazilian, chinez, egiptean, german, gruzin, indian, israelitean,
japonez, mexican, român, rus.
B: specialitatea/meseria:
11 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
2.
3.
4.
5.
6.
DE URMĂRIT:
1. După care criterii v-a fost mai uşor să vă decideţ i(naţionalitatea, sexul, profesia)?
Care criterii v-au ajutat cel mai puţin?
2. Ce profesii sau naţionalităţi n-au fost incluse deloc pe lista voastra? De ce?
3. Aţi simţit în unele momente că v-aţi lăsat pradă prejudecăţilor şi stereotipurilor? Daca
da, atunci carora dintre ele. De ce?
4. Imaginaţi-vă că sunteţi de o alta naţionalitate. In ce mod ar fi influenţat această
alegerea dvs.?
5. De ce au fost alese anume aceste persoane (reiesind din interesele omenirii sau din
propriile simpatii faţă de persoanele respective)?
6. A schimbat, intr-un fel sau altul, alegerea dvs. Lumea în care doriţi să trăiţi sau nu?
12 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
APLICAŢIE
Profilul conştientizării diversităţii este conceput pentru a ajuta persoanele să devină conştiente
de modalităţile prin care îi discriminează, îi judecă şi îi izolează pe alţii. După interpretarea
răspunsurilor date la întrebări, aveţi posibilitatea să vă evaluaţi comportamentul şi să vă
planificaţi paşii necesari de acţiune pentu a modifica acele comportamente indezirabile
descoperite.
Completarea se va face în acord cu valorile primite legat de ”Cât de des mi se întâmplă”:
1= aproape niciodată 2=rareori 3=de obicei 4=aproape întotdeauna
CHESTIO)AR
Nr. Item 1 2 3 4
crt.
1. Atenţionez pe cei care fac comentarii peiorative, defavorabile din
punct de vedere rasial, etnic sau sexual
2. Mă manifest dechis atunci când cineva umileşte o altă persoană sau
acţionează inadecvat
3. Mă gânesc la impactul comentariilor sau acţiunilor mele înainte de a
vorbi sau de a acţiona
4. Refuz să particip la glume care sunt deefavorabile oricărui grup,
cultură sau sex
5. Mă abţin să repet afirmaţii sau zvonuri care ar întări prejudiciul sau
părtinirea
6. Verific realitatea înainte de a prelua sau de a crede în presupoziţiile
avansate de către cineva
7. Conştientizez sau mă împotrivesc tendinţelor părtinitoare care îmi
afectează gândirea
8. Evit folosirea unui limbaj care să întărească stereotipurile negative
11. Îmi dau seama că membrii altor culturi au nevoie de cunoaşterea între
ei şi le favorizez întâlnirile.
12. Accept şi susţin ideea conform căreia nu toţi trebuie să acţioneze astfel
încât să pară a fi de interes pentru organizaţia/grupul meu
13. Îmi asum responsabilitatea de a-i ajuta pee cei nou veniţi în
organizaţia mea, inclusiv pe femei şi pe cei care aparţin altor culturi,
vârste, niveluri culturale, pentru a se simţi primiţi şi acceptaţi
13 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
14 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
Interpretare
Următoarele explicaţii ale categoriilor menţionate vă vor ajuta să vă cunoaşteţi calibrul
prejudecăţilor şi să acţionaţi în cunoştinţă de cauză.
DE REŢI)UT:
15 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
Ce putem face? Putem învăţa copiii de la o vârstă fragedă să abordeze critic stereotipurile şi
prejudecăţile. Copiii încep să-şi formeze opinii despre persoane care sunt diferite faţă de ei în
perioada preşcolară. Ca adulţi şi educatori, trebuie să avem o atitudine pozitivă în legătură cu
aceste diferenţe astfel încât, în loc de a dezvolta sentimente negative faţă de aceste persoane,
copiii să crească conştienţi de faptul că persoanele diferite sunt interesante, atractive şi este
distractiv să te joci cu ele etc. Pentru a putea face acest lucru trebuie să conştientizăm modul
în care prejudecăţile şi discriminarea acţionează în societate - şi să putem reflecta asupra
ideilor preconcepute pe care poate şi noi le-am preluat pe parcursul vieţii noastre.
Reflecţie şi acţiune - Reflectaţi asupra ideilor pe care le-aţi asimilat de-a lungul vieţii cu
privire la persoanele care sunt diferite de dvs. Câţi ani aveaţi când aţi întâlnit pentru prima
dată pe cineva de etnie sau naţionalitate diferită? Aveaţi idei preconcepute despre ei înainte
de le vorbi? Câţi ani aveaţi când aţi întâlnit pentru prima dată o persoană cu dizabilitate? Ce
gândeaţi despre persoanele cu dizabilităţi când eraţi copil? Cum v-aţi format aceste idei?
Ce idei negative ar putea avea elevii din şcoala dvs. cu privire la persoanele diferite? Cum
puteţi începe să le analizaţi şi să le puneţi sub semnul întrebării?
Analizaţi împreună cu colegii dvs. ideea de “etichetare”. A fost cineva dintre dvs. la o şcoală
în care anumite persoane sau grupuri erau “etichetate” – fie de către profesori fie de către alţi
copii? Ce s-a întâmplat cu ei? Ce puteţi face ca adult sau educator pentru a vă asigura că nu se
recurge la etichetare în şcoala dvs.?
16 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
Ce putem face?
Păstraţi în primul rând o atitudine calmă şi controlată şi fiţi gata să purtaţi o discuţie
raţională oferind argumente logice. Confruntările directe pe ton ridicat nu dau de obicei
rezultate. În cel mai bun caz îi îndepărtează pe partenerii de discuţie şi îi determină să nu
asculte nimic din ceea ce aveţi să le spuneţi.
Amintiţi-vă că legea este de partea dvs. Discriminarea este ilegală. Două cazuri de
discriminare împotriva elevilor romi au fost deja înaintate spre judecare Tribunalului
European pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.
Fiţi gata să iniţiaţi un dialog cu cei care îşi exprimă părerile discriminatorii. Oamenii au
deseori tendinţa de a repeta idei preconcepute despre indivizi pe care nu i-au întâlnit niciodată
sau cu care au intrat foarte puţin în contact. Puneţi-le întrebări de tipul: “De ce crezi asta?”,
“Pe ce te bazezi când susţii această idee?”. Iată un exemplu din experienţa mea: “Dar ai
întâlnit tu personal o situaţie în care o familie de romi şi-a ars parchetul pentru a se încălzi?
Pot să-mi spui exact când şi unde s-a întâmplat asta?” (Nimeni nu va putea niciodată să o
facă – cu toţii “au auzit ceva ce s-a întâmplat undeva, cu ceva timp în urmă”). Unii sunt
greşit informaţi sau au acceptat, fără să-şi pună întrebări, că un zvon este adevărat. S-ar putea
să ia în considerare o altă părere dacă le-o explicaţi cu argumente.
Informaţi-vă. Obţineţi informaţii şi date exacte pentru a combate părerile dezinformate sau
eronat fondate atunci când le întâlniţi. Educaţia inclusivă a fost introdusă cu succes în întreaga
lume pentru că îmbunătăţeşte standardul general al educaţiei pe care o primesc copiii.
Fiţi hotărât în privinţa stabilirii unor limite. Dacă părinţii ameninţă că îşi vor retrage copilul
de la şcoala dvs. din cauza politicii inclusive explicaţi-le că au tot dreptul să o facă – dar că
şcoala dvs. nu poate să încalce legea prin refuzarea accesului anumitor grupuri sau prin
segregarea lor în clase speciale.
Adoptaţi o atitudine constructivă şi învăţaţi din propriile greşeli. Oamenii nu se schimbă peste
noapte şi unii vor avea nevoie de mai mult timp decât alţii pentru a accepta incluziunea a-şi
schimba corespunzător comportamentul faţă de elevi şi părinţi. Oferiţi cadrelor didactice
posibilitatea de a participa la programe de dezvoltare şi pregătire sau conveniţi asupra unor
17 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
norme de conduită. Revizuiţi periodic situaţia pentru a observa dacă atitudinile individuale cu
caracter intolerant sau ofensator au încetat.
Vă recomandăm să încercaţi:
• Fiţi pregătiţi să-i informaţi şi pe alţii despre avantajele şi succesele unei abordării
inclusive. Strângeţi “poveşti de succes” din experienţa proprie şi a altora.
• Asiguraţi-vă că sunteţi bine informaţi privind legislaţia în vigoare asupra discriminării
şi puteţi să daţi detalii cu claritate, direct şi într-o manieră sigură.
• Elaboraţi un plan de dezvoltare pentru şcoala dvs. astfel ca acele cadre didactice care
nu sunt la curent cu ideea de includere să beneficieze de pregătirea necesară.
• Sprijiniţi activ principiul includerii. Puneţi la punct o serie de materiale informative
interesant prezentate pentru a atrage atenţia şi a câştiga susţinerea ideii de includere
printre părinţi şi profesori
• Revizuiţi normele de conduită în şcoala dvs. pentru a vă asigura că include aşteptări
clare în ceea ce-i priveşte pe elevi şi profesori. Conveniţi, împreună cu întreg corpul
profesoral, asupra unor norme de conduită privind includerea.
• Dacă un membru al personalului didactic acţionează de o manieră discriminatorie,
exprimaţi-vă dezaprobarea în mod clar, dar adoptaţi o atitudine pozitivă şi constructivă
şi luaţi măsuri disciplinare dacă incidentul se repetă.
• Identificaţi-vă aliaţii din cadrul şcolii şi al comunităţii – colegi, părinţi şi elevi care
sunt dispuşi să vă acorde sprijinul precum şi părinţi care doresc să stea de vorbă cu alţi
părinţi.
• Implicaţi elevii într-o campanie împotriva rasismului – cereţi să deseneze un poster.
Elevii din alte ţări poartă brăţări colorate sau panglici pentru a arăta că militează
împotriva rasismului.
• Identificaţi-vă aliaţii din afara şcolii – ONG-urile care militează pentru drepturile
omului şi drepturile copiilor şi care ar fi dispuse să vă acorde sprijinul contribuind la
evenimente de conştientizare a publicului şi de promovare a principiului includerii.
18 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
*Intimidarea este orice comportament care are de obicei la bază o forţă individuală sau
colectivă superioară şi care duce la vătămarea fizică sau psihică a unei persoane sau la
crearea unui sentiment de teamă. Intimidarea poate fi fizică, verbală sau discriminatorie.
Elementele comune sunt sentimentele de teamă, suferinţă si izolare resimţite de victimă.
Provocarea
Să ne asigurăm că toţi elevii se simt în siguranţă şi bineveniţi în şcoală şi sunt dispuşi să facă
eforturi în vederea combaterii discriminării şi a cruzimii faţă de alte persoane.
Ce putem face?
Elevii pot …
• Vorbi despre intimidare folosind metoda cercurilor de discuţii şi la consiliile elevilor
• Să se sprijine reciproc, de ex. prin programe de înfrăţire şi mediere între colegi
19 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
• Să fie conştienţi de faptul că unora dintre elevii care practică intimidarea nu le place să
îi facă pe alţii să sufere, să îi ajute să înţeleagă că acest tip de comportament este
inacceptabil şi să îi ajute să se schimbe
Vă recomandăm să încercaţi!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
APLICAŢIE
Discutaţi dacă intimidarea noilor veniţi este într-adevăr un motiv de îngrijorare – consideraţi
că această practică este una normală, prin care trebuie să treacă noii veniţi?
Care sunt efectele pe care intimidarea le poate avea asupra individului? - Dar asupra şcolilor?
Prezentaţi comentariile şi concluziile la care aţi ajuns în faţa grupului şi analizaţi-le împreună:
- A cui responsabilitate este prevenirea unor astfel de comportamente?
- Cum pot fi ele prevenite?
- Ce moduri de abordare şi sancţiune pot fi aplicate în cazul unor astfel de
incidente?
20 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
Reflecţie şi acţiune
Cei mai mulţi oameni, când întâlnesc cazuri de abordări anti-discriminatorii, simt în mod
intuitiv că este implicat mult bun simţ.
La sfârşitul anilor ‘90, specialiştii în domeniul educaţiei au început să acorde atenţie crescută
cercetărilor privind "atitudinile implicite” sau “asumţiile implicite”. Trebuie să menţionăm că
rezultatele acestor cercetări au şocat persoanele care credeau că a-i învăţa pe copii să nu facă
discriminări încă din grădiniţă înseamnă că trei sferturi din muncă era făcută. Rolul important
pe care îl joacă şcoala în combaterea atitudinilor discriminatorii, multă vreme după primii ani
de şcoală – şi imensitatea provocării cu care se confruntă oriunde în lume profesioniştii în
educaţie – a fost subliniat clar de această cercetare, iar efortul continuu de a controla
atitudinile implicite a rămas subiect de discuţie şi controversă până astăzi.
Dr. John Bargh ne oferă o definiţie folositoare: “Stereotipurile sunt categorii care au mers
prea departe”, spune el. “Când folosim stereotipuri, luăm în calcul sexul, vârsta, culoarea
pielii persoanei din faţa noastră, iar minţile noastre răspund cu mesaje care spun: ostil, prost,
slab. Acele calităţi nu există. Acele mesaje nu reflectă realitatea”.
21 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
În România, mesajele despre justiţie, egalitate şi egalitarism nu prevalează încă foarte mult în
mediul nostru. Stereotipurile negative care se poate să fi prins deja rădăcini în inconştientul
nostru sunt întărite zilnic cu imagini ale femeilor ca obiecte sexuale, reportaje cu infractori de
etnie romă la ştiri, cu puţine relatări sau nici o relatare despre realizările unor reprezentanţi ai
etniei rome, şi aproape completa invizibilitate a oamenilor cu dizabilităţi în toate contextele.
Nu putem scăpa de aceste instantanee zilnice despre discriminare, dar ca practicieni reflexivi,
putem cel puţin să fim conştienţi de felul în care ne pot influenţa comportamentul şi să ne
străduim, conştient, să facem faţă inerentei tendinţe de a stereotipiza. Unii cercetători sunt
convinşi că, cu destulă conştiinţă de sine şi cu exerciţiu, tendinţa de a preveni stereotipizarea
automată poate deveni ea însăşi automată. Ca educatori, aceasta este ceea ce ar trebui să ne
dorim pentru noi înşine.
Teoria etichetării a fost dezvoltată de Howard Becker în cartea sa din 1963 “Cei din afară:
Studii de sociologie deviaţionistă”. Lucrarea lui Becker şi a altor cercetători din această
perioadă a apărut pe fondul activismului civic din ce în ce mai intens şi a conştientizării
crescânde a drepturilor civice din SUA.
Teoria etichetării spune că " Deviaţionist este acela la care eticheta a fost aplicată cu succes;
comportament deviaţionist este comportamentul pe care îl etichetează astfel oamenii." Becker
(1963)
Simplu spus, teoria afirmă că un comportament “problemă” este acel comportament care a
fost etichetat drept problematic; că actul etichetării este cel care creează problema, şi nu
indivizii.
22 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
Hargreaves (1967) ne furnizează o metaforă utilă: ideea "eului oglindit". Aceasta exprimă
ideea că noi ne construim părerea despre noi înşine din felul în care se poartă alţii cu noi.
Experimentul faimos al lui Jane Elliot “Ochi albaştri, ochi căprui”, cu elevii de clasa a treia
dintr-o şcoală din Iowa, SUA în 1968 a demonstrat efectele puternice ale etichetării în situaţii
sociale şi felul în care procesul de etichetare poate crea rapid imagini distorsionate despre
sine, atât în cel care etichetează, cât şi în cei etichetaţi, ambele părţi ajungând să accepte
eticheta, mai degrabă decât individul, ca şi caracteristică definitorie.
Jacobson (1968) sugera că etichetarea poate avea efecte pozitive, prin lansarea unei profeţii
pozitive, unde elevii etichetaţi drept “străluciţi” ar putea fi peste aceste aşteptări. Lucrarea lui
Jacobson a fost criticată, toţuşi este acum general acceptat că, între anumite limite,
“etichetarea superioară” poate ajuta un elev să-şi realizeze întregul potenţial.
Totuşi, există puţine limite ale efectelor etichetării în direcţie inferioară. Elevii pot fi etichetaţi
prin faptul că liu se spune că “nu vor fi buni la matematică”. Elevii de etnie romă sunt adesea
subiect de etichetare ca având “dificultăţi lingvistice” şi ca fiind “neinteresanţi”. Dacă sunt
interiorizate de elevi, aceste etichete au efecte în situaţii noi în care elevii vor tinde să eşueze
din nou. Întregi categorii de elevi pot fi condamnate la insucces deorece au fost etichetate ca
fiind incapabile să acumuleze, din cauza provenienţei lor entice sau sociale, ceea ce ne asigură
23 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
că eşecurile lor sunt observate şi marcate, iar progresele lor sunt minimalizate sau trecute cu
vederea.
Cancelariile sunt o altă sursă de profeţii negative care se adeveresc (efectul halo). Unele cadre
didactice etichetează fraţii pe care nu i-au cunoscut încă, pe motiv că aceştia sunt “exact ca
fratele/sora lui/ei”. În alte cazuri, elevii noi sunt etichetaţi pe motiv că numele lor sunt
asociate cu un anumit grup etnic, cultural sau social.
• Aşteptările pot duce la “profeţii negative care se adeveresc”, când elevii care sunt
etichetaţi resping eticheta atât de vehement încât se decid să dovedească faptul că
etichetatorul a greşit - sau reversul pentru aşteptări mari.
• Este greu de dovedit că etichetarea este un factor major al rezultatelor bune. Rogers
(1986) argumentează acest lucru foarte bine, arătând problemele în izolarea
mecanismelor prin care etichetele le sunt transmise copiilor. De exemplu, în şcolile
unde nu practică clasificarea şi împărţirea (gruparea copiilor pe baza notelor la teste),
24 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
• În mod similar, este dificil să eliminăm alţi factori care contribuie la anumite
achiziţii, cum este maturizarea elevilor în special în studiile longitudinale.
Concluzie
Pare mai uşor de arătat că profesorii au aşteptări slabe de la anumite grupuri de copii decât
că aceste aşteptări sunt nedrepte sau că ele pot cauza eşecuri. Categoric, există alţi factori la
serviciu, în interiorul şi în afara şcolilor, care pot contribui la eşecuri şi este greu să
separăm aşteptările profesorilor de ceilalţi factori. Atunci, în ciuda popularităţii sale în
special în rândul profesorilor tineri şi idealişti, abordarea teoriei etichetării/profeţiei care se
adeverşte nu este încă acceptată în întregime. Cu toate acestea, influenţa valorilor şi
aşteptărilor profesorului asupra succesului elevilor merită studiate.
Procesul de etichetare are loc în timp şi implică o serie de manevre şi negocieri prin care
eticheta elevului este construită gradual.
25 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
APLICAŢII
• Gândiţi-vă la formele pe care discriminarea le poate lua. Care sunt situaţiile sau
comportamentele care v-ar conduce la concluzia că aţi fost discriminaţi? (Când aţi fost
lăsaţi deoparte? Când aţi fost insultaţi? Când vi s-a vorbit pe un ton superior? Când aţi
fost agresaţi? Când aţi fost ignoraţi?)
• Dacă v-aţi afla într-o situaţie similară, ce aţi aştepta să facă ceilalţi?
26 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
27 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
• Gândiţi-vă la unele aspecte ale altei culturi diferite de cultura proprie (de exemplu
consumarea cărnii de porc este interzisă în unele religii ale lumii). Gândiţi-vă de ce au
apărut aceste practici şi de ce au devenit importante pentru oamenii aparţinând culturii
respective.
• Alegeţi o cultură diferită de cultura proprie şi pregătiţi un proiect de educaţie
interculturală în care să analizaţi cele două culturi.
Gândiţi-vă la lucrurile bune pe care globalizarea le-a generat în societatea noastră şi în alte
locuri. De exemplu, locuri de muncă, posibilitatea de a călători sau gama variată de produse
disponibile.
Gândiţi-vă la posibilele consecinţe negative ale globalizării. De exemplu, şomajul atunci când
firmele se mută dintr-o ţară în alta, distrugerea habitatului, restrângerea autonomiei ţărilor mai
mici sau mai sărace ale lumii.
28 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
• Repetaţi aceşti paşi, însă de data aceasta venind dinspre un context global spre
unul local – care sunt persoanele supuse la discriminări sau tratamente
inumane în ţara voastră sau în regiune?
Fiecare cultură are câte ceva de învăţat de la alte societăţi, şi câte ceva de împărtăşit.
Legăturile şi relaţiile între culturi diferite îmbogăţesc nu numai indivizii, ci şi societatea.
Acestea pot fi o sursă de amuzament şi plăcere. Întâlnirile cu culturi diferite ne pot ajuta să
descoperim noi laturi ale propriei noastre identităţi. Cunoştinţele despre alte culturi pot ajuta
la dezvoltarea sentimentului de solidaritate. Educaţia interculturală ne aminteşte că nu există
decât o singură rasă – rasa umană.
Legislaţia internaţională a drepturilor omului conţine atât interdicţii exprese cât şi interdicţii
implicite împotriva segregării pe motive de rasă, etnie sau naţionalitate în instituţiile
educaţionale. Tratatele internaţionale relevante sunt:
• Convenţia împotriva discriminării în educaţie (CDE);
• Acordul internaţional asupra drepturilor civile şi politice (AIDCP);
• Acordul internaţional asupra drepturilor economice, sociale şi culturale (AIDESC);
• Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială
(CEDR);
• Convenţia asupra drepturilor copilului (CDC);
• Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului (CEDO);
• Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.
29 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
APLICAŢIE
Acceptarea diferenţelor
Fişa nr. 1: Ioana şi Andreea sunt colege de clasă. Ioana are 6 fraţi mai mici, mama sa este
bolnavă, iar tata lucrează cu salariul minim pe economie. Ea vine la şcoală îmbrăcată
curat, dar nu la modă. Andreea este singură la părinţi, tata este primar şi în fiecare zi se
îmbracă altfel şi de fiecare dată cu haine la modă. Într-o pauză îi spune Ioanei că dacă ar fi
şi ea dintr-o familie mai bogată ar invita-o la ziua ei care se va desfăşura la un restaurant
şi că trebuie să se îmbrace la „modă”. Acestea s-au certat.
Care sunt cauzele conflictului?
Ce modalităţi de rezolvare a conflictului găsiţi?
Cum trebuie să ne comportăm cu cei din jur indiferent de pătură socială? De ce?
Fişa nr. 2: În clasă printre elevi există şi patru copii de etnie rromă. Cei mai mulţi colegi
nu vor să îi primească în grupul lor pentru că nu vor să aibă a face cu aceştia spunând că:
„sunt răi, murdari, fură” şi din această cauză se iscă certuri şi bătăi între elevii rromi şi cei
români.
Care sunt cauzele conflictului?
Ce modalităţi de rezolvare a conflictului găsiţi?
Cum trebuie să ne comportăm cu cei din jur indiferent de etnie? De ce?
Fişa nr. 3: În clasă sunt cei mai mulţi elevi ortodocşi şi câţiva de altă religie (penticostali).
În preajma sărbătorilor pascale copiii ortodocşi au organizat un recital de cântece şi poezie,
iar apoi un picnic şi nu i-au invitat şi pe colegii penticostali deoarece rudele le-au spus să se
ferească de aceştia că sunt „rătăciţi” şi s-a iscat o ceartă poreclindu-se între ei „pocăiţi” şi
altele...
Care sunt cauzele conflictului?
Ce modalităţi de rezolvare a conflictului găsiţi?
Cum trebuie să ne comportăm cu cei din jur indiferent de religie? De ce?
DE REŢI)UT:
EU SU)T CEEA CE SU)T, TU EŞTI CEA CE EŞTI, EA ESTE CEEA CE
ESTE...Î) MOD SIGUR )OI AVEM MULTE LUCRURI Î) COMU).
30 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
V. TOLERA)ŢA
31 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
2. Sofismul sceptic: Cea mai bună bază pentru tolerantă este să eviti a
avea convingeri ferme despre un subiect; astfel, "cu cât te îndoiesti de
mai multe, cu atât esti mai tolerant."
Chiar si ACLU (American Civil Liberties Union - Uniunea Americană pentru Libertăti
Civile), chipurile un apărător al tuturor libertătilor civile, sustine anumite tipuri de drepturi si
ascunde cauze negative - cum ar fi dorinta de a trece de la homosexualitate la
heterosexualitate - redefinindu-le ca "prejudecăti".
32 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
APLICAŢIE
33 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
APLICAŢIE
DE REŢI)UT:
34 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
BIBLIOGRAFIE:
35 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian
36 ACCEPTAREA DIFERE)ȚELOR